Scoala

Gimnaziala
,,NIcolae
balcescu"

Nume elev: petrescu

diana-maria
Clasa: 5 b
Ecosistemul acvatic si
terestru
 Ecosistem terestru este un ecosistem,a cărui biotop este
strâns legat de mediul terestru.
Exemple de ecosisteme terestre sunt:
 pădurile;
 deșerturile;
 stepele;
 savanele;
 câmpiile.


acestor ecosisteme este una tipic terestră.

În aceste ecosisteme se dezvoltă și trăiesc numeroase
specii vii de plante si animale.
 Padurea este o componenta a mediului terestru cu cea
mai complexa structura si are o mare importanta
economica, sociala si ecologica.Astfel, plantele sunt
reprezentate prin arbori, arbusti si diferite specii ierboase.
In padure se mai intalnesc ciuperci, licheni,. alge, bacterii
etc.

Aici traieste o mare diversitate de animale:

mamifere, pasari, reptile, amfibieni si o multime de
nevertebrate (insecte, moluste, viermi etc.).

In padure vietuitoarele sunt dispuse in straturi

succesive care in general corespund cu dispunerea pe
verticala a vegetatiei. Aceste straturi sunt: solul, litiera
(frunzele cazute), perna de muschi, 1-3 straturi de ierburi de
diferite inaltimi, arbustii, arborii, coronamentul padurii si
patura de aer de deasupra coroanelor.
 Datorita plantarilor relativ recente, multi dintre
arborii padurii Snagov sunt formati din doua sau mai multe
generatii, ceea ce mareste valoarea estetica a padurii. Sunt
numeroase exemplarele de stejari, frasini si tei
monumentali, care ating diametre de 80-100 cm si inaltimi
de peste 30 de metri. Printre arborii masivi se dezvolta
tufisuri de alun, catina, lemn cainesc si soc, iar primavara
infloresc ghioceii, brandusele si brebeneii, margaritarul si
crinul de padure.
In partea de est, in apropiere de lac, apar ca o
curiozitate botanica, exemplare mature de fag. Tot ca o
curiozitate trebuie privita prezenta catorva goruni, care se
afla aici, cu mult in afara zonei lor obisnuite. De altfel, pe
malul lacului, o mare parte a padurii de fag a fost delimitata
ca "zona stiintifica", restrictiva pentru accesul vizitatorilor.
Caprioare, cerbi lopatari, fazani, potarnichi pot fi
gasiti in rezervatia cinegetica.
O mare varietate de pasari populeaza din plin padurea
Snagovului, printre ele aflandu-se cintezoii si pitigoii,
privighetorile, porumbeii salbatici si turturelele. Primavara
si toamna se opresc aici din calatoria lor spre tari mai
calde, in locurile mai umede, sitarii si becatinele.
Mediul acvatic este mult mai complex decat
mediul terestru si aerian prin faptul ca interdependenta
dintre mediu si organism este mult maistransa la
vietuitoarele acvatice decat la cele terestre. Drept urmare
actiuneaexercitata de factorii de mediu asupra procesului
intoxicarii este mai puternica la organismele acvatice.Prin
actiunea substantelor chimice se produce tulburarea
relatilor intra siinter specifice precum si
dereglarea intregului echilibru biocenotic inunitatea
acvatica respectiva. Cunoasterea actiunii
substantelor chimiceasupra vietii acvatice ne ajuta in
determinarea limitelor de concentratiecompatibile cu viata
acestora si cu folosintele normale ale apei.Actiunea
nociva a substantelor toxice se manifesta asupra
individului maiintai, apoi, asemeni unei reactii in lant,
si asupra speciei si in final asupra biocenozei acvatice. Pe
langa substantele toxice care pot aparea in modnatural in
apele de suprafata, ca amoniac, hidrogen sulfurat si
diferite toxinesecretate de alge, protozoare, gasteropode,
un aport semnificativ indegradarea apelor de suprafata il
aduc deversarile de ape rezidualeindustriale si fecaloid-
menajere. daca in procesul de autoepurare
are locmineralizarea substantelor organice, in procesul de
detoxicare se constatadescompunerea si transformarea
substantelor in produsi nenocivi; inautoepurare rolul
principal este al organismelor vegetale si animale, iar
indetoxicare acest rol revine factorilor nebiologici (diluare
si alte procesefizico-chimice)Intr-un bazin acvatic in care
are loc o deversare de substante toxice aceleorganisme
existente rezista intr-o masura mai mare sau mai mica fata
desubstanta toxica respectiva; aceasta depinde de gradul
de rezistenta si gradulde acomodare fata de mediul toxic
al fiecarui individ in parte. Indivizii tinerisunt mai sensibili
decat adultii iar pirn eliminarea continua a
tineretului populatia respectiva este amenintata cu
disparitia. Dupa distrugereaorganismelor acvatice, in aval
de zona de deversare a substantei toxice, viataincepe sa
se refaca treptat. Speciile disparute vor reapare in sens
inverssensibilitatii lor pana la refacerea partiala sau totala
a biocenozei.Tinand seama de realtiile de interdependenta
dintre diferitele specii deorganisme si mediul lor de viata,
urmarind comparativ zona curata si ceaimpurificata a
bazinului, respectiv componenta calitativa si cantitativa
a biocenozelor se pot trage concluzii asupra gradului
de toxicitate a aeplor uzate deversate
 Biotopul acvatic
Mediul acvatic se caracterizează prin o serie de factori
specifici:
 Cantitate de oxigen mică;
 Presiunea mare a apei;
 Temperatura joasă;
 Luminozitate mică.
Ecosistemul are 4 zone:
 Zona de mal;
 Zona litorală;
 Zona pelagică;
 Zona bentonică.
Unele dintre cele mai cunoscute vietuitoare din mediul
acvatic sunt: rechinii,broastele testoase,crocodilii si
aligatorii, focile,balenele,delfinii, porcii de mare,pestii,etc.