Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea de Biologie si Chimie

Caracterizarea agrobiologica
si ecologica a Griului

A elaborat: Morgoci Lidia

studenta gr 302
A verificat : IurcuStraistariu Elena conf. univ.

Chisinau 2016

Cuprins
1. Importanta griului in plan mondial si in
RM.
2. Caracteristica morfologica(Frunze, flori, radacina, tulpina) si pozitia
sistematica a
griului

3. Caracteristica biologica si cerintele ecologice a griului fata de mediul

de cultivare.
4. Particularitatile tehnologice de cultivare a
griului
5. Caracteristica soiurilor, hibrizi, varietati si forme de grau cultivate in
RM
6. Concluzii
7. Bibliografie

1.Importanta griului in plan mondial si in RM.

Griul este cea mai importanta cereala alimentara din lume fiind cultivata in peste 100 de tari
si a patra cultur mondial ca producie dup trestia de zahr, porumb i orez.
n Europa Occidental i n Orientul Mijlociu, grul i derivatele sale fac parte din
alimentaia curent. Boabele de grau sunt intrebuintate in primul rind pentru prepararea
painei- un aliment consumat zilnic de peste jum din populatia Terrei. La nceputuri, boabele
de gru se pare c erau consumate crude, mai apoi fiind prjite sau fierte n ap, sau sub
form de turte, fcute din fina grosier rezultat prin mcinarea lor ntre dou pietre. Grul
se impune ca aliment de baz n cultura occidental, fiind prezent n mesele zilnice sub
form de pine, gri, paste finoase, produse de patiserie, biscuii, etc.
Boabele de grau se mai folosesc si ca materie prima in industrie, la fabricarea amidonului,
glucozei, chiar si alcoolului. In scopuri medicinale se prepara siropul de grau verde- folosit
ca detoxifiant.
Substantele active- amidon, gluten, microelemente si vitamine, protide , fermenti, enzime.
Din punct de vedere al efectelor sale medicinal griul este considerat un adevarat remediu
natural. Lista afectiunilor in care griul are efecte pozitive este foarte mare printre care se
enumera : hipovitaminoza, diarea, dizenteria. Germenii de grau sunt un adevarat miracol
nutritive si medicinal. Acesti germeni contin saruri minerale, microelemente, vitaminele A,
B1, B2, E, ulei. Au efect pozitiv in oboseala fizica si nervoasa, reumatism, guta, tulburari
vegetative, cardiac, circulatorii, endocrine.
Paiele si pleava se utilizeaza in hrana animalelor, ca asternut in grajduri, sau drept
combustibil. Paiele se folosesc la fabricarea celulozei si hartiei.
Recoltindu-se devreme, griul constituie o buna planta premergatoare pentru alte culturi.

2. Pozitia sistematica a griului si

caracteristica morfologica ( frunze, flori, radacina, tulpina)
Sistematica:
Clasificare tiinific
Regn:
Plantae
Increngatura :Magnoliophyta
Clas:
Liliopsida
Ordin: Poales

Familie:Poaceae
Gen: Triticum
Gru este un termen generic care desemneaz mai multe specii aparinnd genului Triticum.
Acestea sunt plante anuale din familia gramineelor (Poaceae).
Exist multe sisteme de clasificare taxonomic a speciilor de gru. Acestea se mpart dup
sezonul de cretere (gru de toamna sau de var) i dup coninutul de gluten.
Grul de toamna este nsmnat toamna, fiind ndeosebi cultivat n regiunile
mediteraneene i cele temperate.
Grul de var suport cu greu temperaturile sczute, ca urmare se nsmn eaz primvara
n rile cu ierni aspre. Aceste specii de gru au permis Siberiei i Canadei s devin mari
productori mondiali de gru.
Grul dur (T. turgidum var. durum,) are un coninut mare de gluten i este folosit la
fabricarea pastelor alimentare. Este cultivat mai ales n zonele calde i uscate (sudul
Europei - Italia, sudul Franei).
Grul comun (Triticum aestivum), de departe cel mai important, este cultivat la latitudini
mai ridicate (Canada, Ucraina) i este principala surs de fin de panifica ie, folosit la
coacerea pinii.
Specii de gru: Dupa numarul de cromozomi, se disting trei clase : diploide cu 14
cromozomi; tetraploide cu 28 cromozomi; hexaploide cu 42 cromozomi.
1) Grul comun - (Triticum aestivum) Specia hexaploid cea mai cultivat n lume.
2) Einkorn - (T. monococcum) Specie diploid, exist att n varieti cultivate ct i n
varieti slbatice. Una din primele specii de gru, rar cultivat astzi.
3) Emmer - (T. turgidum var. dicoccum) Specie tetraploid, cultivat sau slbatic. n
antichitate era foarte cultivat, n zilele noastre mai rar.
4) Durum sau Gru arnut - (T. turgidum var. durum) Forma tetraploid de gru
cultivat azi.
5) Alac Spelt - (T. spelta) Alt specie hexaploid cultivat pe scar restrns.
Ponderea in cultura de grau este detinuta de soiurile de toamna.
Caracteristiciile morfologice ale graului:
Radacina- griul formeaza atat radacini embrionare(3-5) provinind din germinarea
semintei, cat si radacini adventive care se formeaza din noduri bazale ale tulpinii alcatuind
un sistem radicular fasciculat.
Tulpina- cilindrica, 7-15 internoduri goale la interior.
Frunza- asezate altern, pornind cate una de la fiecare nod al tulpinii, prezenta ligula
potrivita si urechiuse mijlocii paroase, limb lanceolat.

Inflorescenta- de tip spic compus din ax central numit rahis , la calcaiul carora se
formeaza un spiculet cu cate 3-5 flori.
Fructul- reprezinta un bob sau o careopsa. De regula sunt golase si sunt in numar de 25-50
in spic. Au forma oval alungita sau bombata. Bogate in proteine.

3.Caracteristica biologica si cerintele ecologice a griului fata de mediul de

cultivare.
Griul prezinta anumite particularitati de crestere si dezvoltare. Pentru ca semintele sa
germineze in procent ridicat este necesar parcurgerea repausului seminal(43-45 zile). Dupa
germinare acesta formeaza 3 radacini embrionare. Ritmul incoltirii acestor boabe depinde
atat de factori interni cat si de factori externi( viteza de absorbtie a apei in seminte este
proportional la cresterea temperaturii si umiditatii) .
Dupa 12-15 zile de la rasarire are loc infratirea- odata cu formarea primelor 3-4 frunze(t 12150 C) pin ace griul intra in iarna, atunci cand griul acumuleaza substante de rezerva. In
aceasta perioada acesta are nevoie de substante nutritive usor asimilabile- de aceea
fertilizarea suplimentara cu azot este binevenita. Infratirea plantei este foarte importanta la
intarirea plantelor si marirea rezistentei la ger. Rezistenta acestora la fel este determinata de
o cantitate mai mare de zaharuri si substante proteice si o cantitate mai mica de apa.
Un alt factor la fel de important este lumina deoarece o durata de stralucire a soarelui de 23 ori pe zi asigura conditiile necesare acumularii zaharurilor in frunze.
Intrucat perioada de crestere si adaptare a griului este de 40-50 zile dupa rasarire, in conditii
specifice de lumina si temperatura- alegerea timpului optim de semanat prezinta o
importanta deosebita in cultura griului de toamna, deoarece conditiile climaterice din timpul
toamnei vor determina grabirea sau intarzierea formarii spicului.
In primavara planta incepe sa creasca foarte intens un rol important avind rezervele de azot
accumulate din iarna. Cand paiul are 5 cm incepe faza de alungire, tot in acesta perioada
are loc alungirea acestora pe baza formarii internodurilor, si la fel apar si frunzele propriu
zise.
O data cu alungirea paiului are loc dezvoltarea conului de crestere, se diferentiaza spiculele,
florile, organele feminine si masculine, astefel inflorescenta creste in dimensiune.
Incheierea fazei de alungire are loc atunci cand spicul apare in teaca ultimei frunze, dupa
cateva zile avind loc infloritul. La griu deschiderea florilor are loc de la mijloc spre
extrimitati. Dupa fecundare este necesar de 45-50 zile pentru maturizarea bobului. Astfel
forma, marimea, masa bobului sunt influientate de conditiile de vegetatie din perioada
formarii si maturizarii plantei .
Conditii climaterice

Griul necesita in general un climat moderat de cald si umed. Acesta s-a adaptat la cele mai
variate conditii de mediu ale regiunilor ecuatoriale pina la paralela 64 o nord. Cerintele fata
de factorii de climarici sunt diferite pe faze de vegetatie.
TemperaturaT. min de germinare- 1-3o C
T. de infratire si rasarire- 8-10o C
T. calire +15- 0o C astfel griul rezista la temperature negative.
T. pentru lungire a paiului 14-16o C
T. inspicare 16-18o C
T. inflorire- fecundare 18-20o C
T. formare si coacere a boabelor 20o C.
UmiditateaBoabele de grau necesita pentru germinare in jur de 40% apa din greutatea lor uscata.
Pentru o buna rasarire au nevoie de circa 70% umiditate in sol.
Faza de infratire- cerintele fata de apa sunt ridicate. Pe masura ce plantele inainteaza in
vegetatie isi mareste consumul de apa.
Fazele critice pentru apa la griu- alungirea paiului, inspicarea, inceputul formarii bobului.
Daca in aceste perioade planta are carenta de umiditate- ca rezultat boabele pierd apa si vor
ramane mici si zbarcite.
Solul- Griul este o planta foarte pretentioasa in ceea ce priveste solul. El prefer solurile
lutoase si luto-argiloase, fertile, profunde cu o buna capacitate pentru apa cu pH-ul de 6-7,5.
Nu sunt potrivite pentru griu solurile cu umiditate exagerata , cele prea usor
permiabile(nisipoase) precum si solurile prea acide.
4. Particularitati tehnologice de cultivare a griului.
Rotaia culturilor
Cele mai recomandate culturi premergtoare sunt: trifoiul, lucerna, cartoful, porumbul. La
gru nu se recomand monocultura.
Fertilizarea
Odat cu pregtirea terenului, se aplic 20 30 tone gunoi de grajd/ha, o dat la 3 4 ani i
ngrminte pe baz de fosfor i potasiu, n cantitate de 40 60 kg substan activ/ha.
Lucrrile solului
Se efectueaz n aa fel nct ntre executarea arturii i semnat s treac un interval de 15
20 zile, necesar pentru a se realiza aezarea solului. Artura se efectueaz, funcie de
sol, la 18 20 cm adncime, cu precizarea c pe solurile cu o vegetaie prea nalt se
procedeaz mai nti la o mrunire a acesteia cu grapa cu discuri. Dac solul este prea uscat
i rezult bulgri prea mari, se renun la arat i se pregtete terenul utiliznd grapa cu

discuri grea. Pregtirea patului germinativ se face cu 1 2 zile nainte de semnat i const
n afnarea i mrunirea bulgrilor pe o adncime de 6 8 cm cu ajutorul grapei cu discuri.
Smna trebuie s aib o valoare biologic ridicat, cu ndeplinirea urmtoarelor condiii:
puritate peste 98%, capacitate germinativ peste 90%, sntoas, umiditate sub 14%.
nainte de semnat smna se trateaz n mod obligatoriu cu fungicide (CELEST STAR
-1l/ton) pentru protejarea mpotriva principalelor boli.
Semnatul se realizeaz n epoca optim, data semnatului fiind diferit n funcie de zona
ecologic. Cantitatea de smn necesar pentru un hectar de cultur este cuprins ntre
200 i 240 kg/ha. Adncimea de semnat este de 3 4 cm pe solurile luto-argiloase sau
lutoase i 56 cm pe solurile nisipoase. Este bine de tiut c cercetrile efectuate au
consemnat c pentru fiecare zi de ntrziere a semnatului n luna octombrie se pierd 60
kg/ha, iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha. Semnat n perioada optim, grul are
posibilitatea s nfreasc i s se cleasc, fortificndu-se pentru perioada de iarn, n
aceste condiii putnd rezista pn la -200 C.
Lucrrile de ntreinere n situaia n care, n perioada semnatului, se manifest
fenomenul de secet, se recomand tvlugirea semnturilor pentru a realiza un contact
mai bun al seminelor cu solul i a asigura o rsrire uniform i rapid
1.Combaterea buruienilor se efectueaz prin respectatrea tuturor lucrrilor agrotehnice i
fitotehnice sau prin aplicarea de erbicide, n funcie de gradul de mburuienare i structura
speciilor de buruieni:
pentru combaterea buruienilor din familia Cruciferae (mutar slbatic, ridiche slbatic,
susai, plmid, etc.) se pot aplica urmtoarele erbicide: SDMA (2 l/ha) sau Dicotex (2
l/ha). Epoca de aplicare: primvara, cnd buruienele sunt n faza de rozet i plantele de
gru n faza de nfrire, iar temperatura aerului s fie de peste 150 C;
n combaterea buruienilor mai rezistente la erbicidele pe baz de 2,4-D (volbur, mohor,
mueel slbatic, iarba brboas, rocoin,) se pot folosi: Lontrel 418C (4-5 l/ha), Logran D
(1,5 kg/ha), Granstar (20-25 g/ha). Epoca de aplicare: cnd temperatura aerului este de peste
120 C, plantele de gru se gsesc n faza de nfrire-nceputul formrii primului internod,
iar buruienele n faza de rozet;
speciile de buruieni monocotiledonate, iarba vntului i odosul (Avena fatua), se pot
combate cu erbicidele: Puma super (1 l/ha), Assert (2-3 l/ha). Epoca de aplicare: primvara,
cnd plantele de gru sunt n faza de nfrire-pn la primul internod, iar buruienele pn la
nceputul nfririi.
n timpul vegetaiei, pentru combaterea unui complex de boli (fuzarioz, finarea,
septorioza, etc), se pot aplica: Miraje (1 l/ha), Tilt 250 EC (0,5 l/ha), Bayleton 250 EC (0,5
kg/ha).
Combaterea duntorilor se efectueaz n funcie de specia duntoare:

 combaterea plonielor cerealelor se face cu: Sinoratox (3l/ha) sau Dimevur (3 l/ha);
combaterea gndacului ghebos se face cu Lindatox 3 sau PEB + Lindan (25 kg/ha);
distrugerea gndacului blos al ovzului, care atac i grul, se poate efectua cu :
Sinoratox (3 l/ha), Carbetox (3 l/ha), Onefon 80 (1,2 kg/ha).
n funcie de nivelul precipitaiilor, irigarea constituie o msur eficient i se aplic astfel:
o udare pentru rsrire i 1-2 udri n timpul vegetaiei, cu o norm de udare de 500-600 m3
/ha ap.
Recoltarea se efectueaz mecanizat n totalitate, cu combinele de recoltat cerealele
pioase, n faza de coacere deplin, cnd umiditatea boabelor este ct mai aproape de 14%.
Durata optim a recoltrii grului este de 5-7 zile n zonele mai secetoase (la cmpie) i 7-9
zile n zonele mai umede (colinare). n funcie de soiul folosit, paiele reprezint 55- 65%
din recolta total a prii aeriene.
Producerea de smn la populaiile locale de gru.
Tehnologia de cultivare folosit n producerea seminei are n vedere respectarea
urmtoarelor aspecte specifice:
Izolarea culturii folosit pentru smn la cel puin 4 m fa de alte soiuri de gru sau
alte specii de cereale pioase;
Asigurarea celor mai bune premergtoare i evitarea cu strictee a revenirii n rotaie a
culturilor de gru dup gru sau alte cereale pioase la intervale mai mici de doi ani;
Executarea a cel puin 2 purificri biologice, din care prima imediat dup nspicare iar
ultima la intrarea n faza de coacere n prg;
Curirea perfect a combinelor i a sacilor utilizai la recoltare;
Uscarea, condiionarea i pstrarea seminei pn n momentul semnatului n magazii
rcoroase i uscate.

5. Caracteristica soiurilor, hibrizi, varietati si forme de grau cultivate in RM

Din timpuri stravechi, in tara noastra s-au cultivat soiuri autohtone care s-au mentinut in
cutura. Ca urmare a numeroase cercetari si experimente in ameliorarea soiurilor, in reteaua
de Statiuni experimentale agricole, au fost create o serie de soiuri noi.Din pacate, o mare
parte dintre acestea au fost realizate avandu-se in vedere productia ridicata la hectar. Au fost
neglijate sau trecute pe plan secundar, insusirile fizico chimice care exprimau calitatea
acestor soiuri.
Cele mai importante soiuri de grau sunt grul comun si griul durum.
Soiurile de grau durum acestea cuprin mai multe varietati de primavara, spicele dense,
boabe mari, sticloase. Boabele contin mai multa proteina insa glutenul este de calitate

inferioara. Insa taria glutenului si rezistenta lui la rupere le indica drept cele mai bune
pentru prepararea pastelor fainoase de calitate superioara.
Soiurile de grau comun, cultivate la noi in tara se impart in soiuri de toamna si de
primavara. Fiecare soi este caracterizat de o serie de in susiri morfologice, fiziologice si
fizico chimice, specifice. Spicele au forme diferite , boabele sunt de diferite marimi si
culori, au consistent fainoasa sau sticloasa. Varietatile de grau comun au paiul gol la
interior. Soiurile de cultura de la noi din tara sunt lutescens, milturum, ferrugineum.
Soiurile de griu comun de toamna au o raspindire mai mare decat cele de primavara.
Insusirile cele mai importante ale acestuia sunt : productivitatea,calitatea, rezistenta la
iernare, seceta, la boli , la daunatori, la cadere si scuturare.
In tara noastra la moment se cultiva o varietate de soiuri autohtone, cu potential de
productie ridicat. Printre soiurile cultivate in MD se enumera : Belceanca 5, Belceanca 7,
Mironovskaia 27, Obrii, Codreanca, Koral Odesskii.
Soiurile autohtone comparativ cu cele straine se caracterizeaza printr-o plasticitate
ecologica mai buna, printr-o buna rezistenta la iernare, la cadere si la boli si prin insusiri de
panificatie superioare.

6. Concluzie
In urma efectuarii acestei lucrari am constatat faptul ca griul reprezinta cea mai cultivata
planta, si are cea mai mare pondere alimentara. Suprafeele ntinse pe care este semnat,
precum i atenia de care se bucur se datoresc: coninutului ridicat al boabelor n hidrai de
carbon i proteine i raportului dintre aceste substane, corespunztor cerinelor
organismului uman; conservabilitii ndelungate a boabelor i faptului c pot fi transportate
fr dificultate; faptului c planta are plasticitate ecologic mare, fiind cultivat n zone cu
climate i soluri foarte diferite; posibilitilor de mecanizare integral a culturii . Grul este
cultivat n peste 100 de ri i reprezint o important surs de schimburi comerciale.
Boabele de gru sunt utilizate ndeosebi pentru producerea fainei, destinat fabricrii pinii
- aliment de baz pentru un numr mare de oameni (dup unele statistici, 35 - 40% din
populaia globului) i furnizeaz circa 20% din totalul caloriilor consumate de om. De
asemenea, boabele de gru sunt folosite pentru fabricarea pastelor finoase, precum i ca
materie prim pentru alte produse industriale foarte diferite (amidon, gluten, alcool etilic,
bioethanol utilizat drept carburant). Tulpinile (paiele) rmase dup recoltat au utilizri
multiple: materie prim pentru fabricarea celulozei; aternut pentru animale; nutre grosier;
ngrmnt organic, ncorporate ca atare n sol, imediat dup recoltare, sau dup ce au fost
supuse unui proces de compostare. Trtele - reziduuri de la industria de morrit - sunt un
furaj concentrat deosebit de valoros, bogat n proteine, lipide i sruri minerale. Boabele de
gru pot reprezenta i un furaj concentrat foarte apreciat, superior porumbului, sub aspectul
valorii nutritive, al preului i chiar ca productivitate. Folosirea boabelor de gru ca furaj
este mai puin rspndit la noi, dar este mult extins n majoritatea rilor mari
productoare de gru. Sub aspect agronomic, cultura grului ofer avantajul c este integral
mecanizat. Totodat, grul este o foarte bun premergtoare pentru majoritatea culturile,
deoarece prsete terenul devreme i permite efectuarea arturilor nc din var. Deci
putem spune ca griul este cea mai importanta planta cerealiera folosita in intreaga lume si
care poate aproviziona organismul uman cu hidrati de carbon si proteina necesara in doza
zilnica.

7.Bibliografie
1) Blteanu Gheroghe, 2003, Fitotehnie, Editura Ceres, Bucuresti, vol. 1.
2) Ion Gologan, Alexandrina Dornescu, 1981, Curs de ameliorarea plantelor,
Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad Iai,.
3) Stefan Andrei Moraru, 1998, Tratat de fitotehnie, Cultura planntelor de cimp,
Cereale, Editura Dosoftei Iasi,
4) http://komrat.all.biz/griu-pentru-export-g114768#.Vu0edtIS_IU
5) http://www.creeaza.com/familie/alimentatie-nutritie/Sistematica-graului572.php
6) http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/arhiva-jurnalul/arhiva-jurnalul/un-miracolbobul-de-grau-287279.html