Aparatul reproductiv la plante

Dec 07, 2014 No Comments by G.B.

Trebuie sa recunosc ca in primavara, cand am inceput sa cultiv primele legume in gradina, acest subiect nu
prezenta pentru mine niciun interes, de multe ori treceam pasiv pe langa legumele din gradina, fara sa
remarc florile acestora. Din dorinta de a-mi produce propria samanta de plante si dupa ce m-am apucat sa
studiez tehnicile de obtinere a semintelor, in conditii de puritate ridicata, fara a modifica linia genetica a
plantei, am descoperit o lume care efectiv ma fascineaza, legata de modul in care se reproduc plantele,
sexul florilor, cum se polenizeaza, cum se fecundeaza etc.
Pentru a obtine o samanta de calitate sunt necesare cateva cunostinte elementare, legate de aparatul
reproductiv la plante, morfologia florilor de plante, rolul lor fiind acela de a conserva specia si raspandirea
sa in timp.
Toate plantele infloresc, unele vizibil altele sub forme mai putin perceptibile. Daca la unele plante florile

sunt vizibile, aspectuoase, parfumate, la unele acestea sunt chiar ascunse, camuflate, avand culoarea
frunzelor sau a ramurilor.
Pe langa petale si sepale, partea femeiasca a florilor este formata din pistil, compus din ovar, stil si stigmat,
iar partea barbateasca este formata din stamine, compuse la randul lor din antere si sustinute de un
filament.
Florile din punct de vedere morfologic pot fi hermafrodite sau bisexuate (fasole, mazare, salata, solanacee
tomate, ardei, vinete), acestea au atat partea femeiasca cat si cea barbateasca intr-o singura floare (se mai
numesc flori perfecte) si unisexuate (cucurbitaceele pepeni, castraveti, dovleci, dovlecei), acestea au
separat o floare barbateasca si una femeiasca (flori imperfecte). Florile unisexuate pot fi monoice, adica pe
o singura planta (cucurbitacee, porumb) sau dioice , florile de un anumit sex sunt pe plante diferite (catina,
spanac, sparanghel).
Importanta cunoasterii acestor elemente morfologice este necesara in procesul de polenizare si fecundare al
florilor, esentiale in obtinerea productiilor de legume, fructe si seminte.
Polenizarea se poate produce cu polen propriu (autopolenizare), in acest caz se numeste autogama sau cu
polen strain (incrucisata) denumita alogama. In general, polenizarea autogama se realizeaza printr-o simpla
scuturare, florile fiind perfecte si se autopolenizeaza usor, in schimb la polenizarea alogama este nevoie de
ajutorul insectelor (albine, bondari, furnici, etc) sau al vantului pentru transportul polenului de pe antere pe
stigma florii de sex feminin.
Conditia de baza care se cere indeplinita este ca pistilul sa accepte polenul, iar pentru aceasta il supune
unei verificari. Aici se intampla un lucru extraordinar: daca polenul provine de la aceeasi planta il accepta
sau daca provine de la o planta din alta specie, il respinge. De exemplu, toate plantele din familia
Cruciferelor (au flori in forma de cruce) , genul Brassica, speciile oleracea cum sunt varza, varza de
bruxelles, broccoli, conopida, guliile accepta polenul una de la alta, rezultand o polenizare incrucisata. La
plantele din familia Cucurbitacee, genul Cucumis, polenul este acceptat intre toate soiurile de castraveti
(Cucumis.sativus) dar nu se accepta polenul de la castraveti la pepeni (Cucumis.melo). Despre acest
proces minunat se poate scrie foarte mult, il voi dezvolta in postarile viitoare, cand voi scrie despre cum sa
obtineti semintele de la diferite soiuri de plante.

Cele doua consecinte posibile acceptare sau respingere au constituit in ultima vreme subiecte de studiu
pentru multi cercetatori, concluzia la care s-a ajuns este ca acest fenomen minunat din natura reprezinta
jocul complicat al unor molecule care asigura recunoasterea partenerului de fecundare si inlaturarea
nechematilor, adica ceea ce se intampla in lumea animala se regaseste si in lumea plantelor.
Odata ce un graunte de polen fertil atinge un stigmat receptiv, acesta incepe sa formeze un tub de polen
care coboara pe stil spre ovar pana ajunge si fertilizeaza ovulele din ovar (vezi figura de mai jos). Ovarul
fecundat se dezvolta astfel in fruct sau leguma si se transforma intr-un purtator de seminte pentru
generatiile urmatoare.
Dupa ce stapaniti aceste cunostinte puteti trece la urmatoarea etapa, de polenizare controlata. Pentru a va
produce propriile seminte de calitate, cu puritate ridicata, puteti recurge la diferite metode de polenizare
manuala.
De exemplu, la dovlecei, polenizarea manuala o puteti realiza astfel: se inchid cu o clema doua flori de sexe
diferite, dimineata le deschideti, rupeti antera cu polen de la floarea masculina si atingeti cu aceasta stigma
florii de sex feminin, realizandu-se astfel o polenizare manuala. Dupa ce realizati acest lucru, inchideti din
nou cu o clema floarea feminina polenizata si asteptati pana cand ovarul este fecundat si apare dovlecelul.

Din acest moment aveti garantia ca dovlecelul va produce seminte cu puritate 100% , conservand astfel
pentru anii urmatori soiul cu linia genetica mostenita, uneori de zeci de ani, cum este cazul semintelor
Heirloom.
La plantele cu flori perfecte cum sunt rosiile, ardeii, vinetele este suficienta o scuturare a florilor sau o
plimbare cu o pensula fina pe mai multe flori, cateva zile consecutive, pentru a garanta polenizarea si
obtinerea unor cantitati mai mari de legume.
Desi aceste legume cu flori perfecte se autopolenizeaza usor, iar la unele polenizarea se realizeaza chiar
inainte de a se desface floarea, cum este in cazul mazarei, exista riscul sa se polenizeze si aceste flori cu
polen strain, adus de albine, vant sau chiar animale (polenul este purtat foarte usor pe blana animalelor).
Daca aveti doua soiuri de rosii diferite, la distante apropiate, exista riscul ca polenul de la un soi sa apara
pe florile de la celalalt soi, incrucisandu-se cele doua soiuri, iar semintele recoltate sa nu mai semene cu
niciunul dintre cele doua soiuri,obtinand seminte hibrid.
Despre tehnicile de izolare a soiurilor de plante (izolare in timp, custi de izolare, pungi de hartie, distante
intre soiuri), pentru a evita incrucisarea, voi dedica descrieri detaliate in postarile viitoare.
Floare de portulaca

Flori perfecte la goji

Morfologia unei flori perfecte (autopolenizatoare) de tomate

Diferenta intre tipurile de seminte

Oct 04, 2014 2 Comments by G.B.

18

Daca doriti sa aveti plante sanatoase si legume de calitate, semintele pe care le achizitionati din magazinele
specializate sunt esentiale pentru recolta de legume viitoare. Exista o varietate foarte mare de soiuri de
legume dar si diferente majore intre tipurile de seminte. De aceea, atunci cand cumparati este bine sa stiti
pe ce dati banii, de ce unele seminte sunt mai scumpe, altele mai ieftine, care este diferenta intre tipurile
de seminte.

Semintele Heirloom
Semintele Heirloom sunt obtinute din soiuri de plante si flori care au fost conservate meticulos, mostenite
de la o generatie la alta, uneori chiar de-a lungul a sute de ani, pastrandu-si linia genetica. Foarte

important in asigurarea fondului genetic pentru acest tip de seminte este evitarea incrucisarii prin polenizare
a plantelor, daca se intampla acest lucru este practic sfarsitul soiului de planta Heirloom, o revenire la linia
genetica anterioara fiind aproape imposibila. Pentru evitarea polenizarii de la albine, fluturi si vant, plantele
se cultiva la distante foarte mari fata de plantele din alte soiuri sau se folosesc diferite metode de izolare
inainte de inflorire (custi, saci , pungi etc). De asemenea, pentru imbunatatirea calitatii soiului (forma,
marime, culoare, rezistenta la boli si daunatori, gust etc) de-a lungul anilor semintele se recolteaza selectiv
de la plantele cele mai sanatoase si care prezinta calitatile dorite. Aceste seminte sunt mai scumpe decat
cele cumparate din hypermaketuri sau magazine specializate, deoarece sunt mai rare si prezinta calitati
deosebite.

Semintele ecologice (organice sau bio)

Acestea sunt certificate pentru o agricultura ecologica de catre organisme acreditate, care supravegheaza
intreg circuitul de producere a semintelor, fiind obtinute fara ajutorul fertilizatorilor sintetici, al pesticidelor si
insecticidelor, iar plantele nu au fost modificate genetic.
Obtinerea semintelor ecologice presupune eforturi mult mai mari, timp de 3 ani producatorul este in
conversie (o perioada de purificare a solului) si i se interzice folosirea oricarei substante de sinteza. Abia
dupa aceasta perioada terenul pe care se cultiva obtine certificatul ecologic. Exista o lista de ingrasaminte
naturale acceptate, cel mai des balegar de la animale, compost rezultat din resturi vegetale sau insecticide
naturale extrase de exemplu din diferite plante care alunga insectele. Organismul de certificare verifica ce
s-a plantat, pe ce suprafata, ce tratament s-a aplicat pana la recolta. In plus, agricultura ecologica
presupune rotatia culturilor astfel incat solul sa ramana sanatos si bogat in minerale . Cultivatorii ecologici
trebuie sa pastreze registre in care noteaza fiecare detaliu, folosesc mai multa forta de munca umana, au
recolte mai mici si drept urmare, semintele certificate ecologic sunt mai scumpe.
Intre semintele ecologice si Heirloom sunt diferente semnificative. Fata de semintele Heirloom, cele
ecologice pot fi incrucisate pentru a obtine hibrizi noi de plante, iar semintele Heirloom pot fi organice, dar
nu neaparat, unii producatori folosesc uneori pesticide sau insecticide pentru plantele de la care
recolteaza semintele.
Dezavantajul utilizarii semintelor ecologice este ca nu exista o gama foarte variata de soiuri, dar tot mai
multi producatori se orienteaza spre obtinerea acestui tip de samanta, producerea lor fiind o nisa, iar
concurenta inca scazuta pe acest segment le permite marje de profit mai mari. Din pacate, la noi in tara am
gasit foarte putine magazine care sa comercializeze seminte ecologice, dar si acestea au o gama
restransa. Pana acum am achizitionat semintele organice de pe magazinul online din Marea
Britanie www.organiccatalogue.com , acesta livreaza si in Romania. Am inceput sa obtin primele seminte
ecologice din samanta proprie, dar anul viitor intentionez sa-mi produc seminte de la cat mai multe legume,
cu o puritate cat mai mare, cel mai greu lucru pentru obtinerea de seminte ecologice de calitate este
evitarea hibridizarii naturale datorita polenizarii.

Asadar, va recomand semintele ecologice, pentru a va asigura ca veti consuma legume gustoase,
sanatoase, pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile si protejarea mediului inconjurator.

Semintele hibrid
Diferenta majora intre semintele modificate genetic si semintele hibrid consta in faptul ca acestea se obtin
prin incrucisari naturale controlate, iar cele modificate genetic sunt obtinute artifical. Semintele hibrid pot fi
organice sau non-organice.
Semintele hibrid F1, adica prima generatie, s-au obtinut prin incrucisarea controlata intre doua linii de
plante cu calitati superioare, selectionate special pentru obtinerea unui hibrid de cea mai buna calitate si cu
rezistenta la boli.
Semintele rezultate de la planta hibrid F1, mostenesc de regula calitatile cele mai slabe ale parintilor,
semintele sunt fara putere de germinatie, astfel colectarea semintelor F2 de la F1 nu are sens.
Cand cumparati seminte din comert, producatorul trebuie sa mentioneze pe ambalaj daca semintele sunt
F1.
Producerea semintelor hibride F1 este o munc dificil, din acest motiv aceste seminte sunt cele mai
scumpe, dar si rezultatele sunt pe masura.

Semintele modificate genetic

Sunt semintele la care s-a intervenit stiintific, modificandu-se identitatea genetica prin introducerea unor
gene de la alte plante. Plantele obtinute din aceste seminte sunt mai rezistente la boli, daunatori si se obtin
productii mai mari. Desi la prima vedere plantele modificate genetic par mai avantajoase, la nivel mondial
exista tot mai multa ingrijorare pentru dezechilibrele ce le pot crea asupra ecosistemelor si riscurile asupra
sanatatii organismelor in urma consumului. In legislatia europeana este interzisa folosirea semintelor
modificate genetic, dar la noi in tara legislatia permite sa se importe produsele modificate genetic, acestea
fiind folosite in special pentru hrana animalelor si pasarilor dar si a populatiei.
Din pacate, Romania a aderat la Codex Alimentarius, acesta cuprinzand un set de legi care au la baza
principiul ca resursele pamantului sunt limitate si nu se mai poate asigura natural hrana unei populatii in
continua crestere. Astfel, pentru linistea guvernelor, a politicienilor, dar si interesele marilor concerne din
industria farmaceutica, se doreste ca pe viitor sa se treaca la o alimentatie artificala, bazata pe produse

chimice si modificate genetic.

Culturi cu organisme modificate genetic se intalnesc pe suprafete foarte mari la nivel mondial, pe primul loc
fiind soia, urmata de bumbac, porumb si rapita.

Semintele non-organice
Sunt seminte provenite din cultura clasica, pentru cultivarea plantelor pot fi folositi fertilizatori sintetici,
pesticide si insecticide in lupta impotriva bolilor si daunatorilor. De asemenea, pentru cresterea termenului
de valabilitate si in vederea combaterii bolilor la viitoarele plante, aceste seminte sunt tratate chimic.
Semintele non-organice sunt cele mai ieftine si sunt cele mai comercializate de magazinele de specialitate si
hypermaketuri.