Centrul de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole

din Țaul

Elaborat de către:
Josan Mihail
Gr. 42

Țaul, 2017
 Legumele, mai ales acelea care se livreaza in sezonul calduros, au o capacitate
scazuta de pastrare si stocare fapt ce impune recoltarea lor in perioadele in care sunt
cerute pentru consum si industrie spre a fi valorificate imediat.

Momentul recoltarii. Majoritatea legumelor se recolteaza la maturitatea de

consum sau tehnica, adica momentul in care legumele intrunesc maximum calitatilor
gustative, o cantitate mare de substante nutritive si vitamine, sunt fragede si au aspect
si aroma placuta, fiind potrivite pentru consum sau prelucrare. La unele legume,
maturitatea de consum sau tehnica corespunde cu maturitatea fiziologica sau biologica
(tomate, pepeni). La majoritatea legumelor, insa, maturitatea de consum are loc inainte
de coacerea deplina, cand acestea sunt crude (salata, castraveti, fasole pastai) sau au
ajuns in faza de repaus vegetative (radacinoase, bulboase, varza, gulie, conopida).
Insusirile care indica ajungerea la maturitatea de consum sau tehnica sunt caracteristice
fiecarei specii in parte. Recoltarea trebuie sa se feca la timp; daca recoltarea are loc
prea devreme se inregistreaza pierderi de greutate, produsele fiind nedezvoltate, prea
fragede, sarace in substante de rezerva, lipsite de gust si nerezistente la transport si
pastrare. La o recoltare prea tarzie, calitatea legumelor se depreciaza mult, deoarece
produsul imbatraneste, pierde din substantele de rezerva si fragezime. Momentul
recoltarii estedeterminat si de factori economici, ca: destinatia si felul consumului,
durata pastrarii sau a transportului pana la locul desfacerii. Legumele destinate
pastrarii peste iarna, rezistente la temperaturi scazute (radacinoase, varzoase) se
recolteaza toamna, dupa primele brume, care grabesc intrarea plantelor in repaus de
vegetatie, usurand pastrarea. Legumele care nu rezista la inghet (tomate, ardei, fasole)
se recolteaza total, inainte de caderea brumelor.

Timpul favorabil pentru recoltare. Recoltarea legumelor se face in general pe

timp racoros si relativ uscat, dimineata, dupa ces-a ridicat roua. In timpul zilei, in orele
mai calduroase, se pot recolta legumele mai putin sensibile la ofilire (tomate, pepeni).
Dupa recoltare, legumele se acopera cu prelate sau rogojini, pentru a fi ferite de
actiunea directa a razelor solare si de vant, care provoaca vestejirea lor, sau se
adapostesc in soproane si magazii.
 Cand sa recoltezi legumele?
Sparanghel: Incepeti recoltarea atunci cand cozile au o inaltime de 18-25 cm si
sunt la fel de groase ca si degetul mic. Taiati-le la nivelul solului iar astfel vor incepe
sa creasca cozi noi. Opriti recoltarea in jur de 4-6 saptamani dupa cea initiala, pentru a
permite plantelor sa produca frunze si hrana proprie.
Fasole: Culegeti recolta inainte de-a vedea semintele umflandu-se. Ar trebui sa se
rupa usor. Verificati in fiecare zi, deoarece nu-i ia mult sa ajunga de la starea frageda
la cea atoasa.
Sfecla: Puteti recolta si manca varfurile verzi pe care le luati din randuri. In cazul
sfeclei, este o chestiune de preferinta cand vine vorba de marimea potrivita pentru
recoltare, ele fiind pregatite imediat ce vedeti radacina iesind la suprafata.
Broccoli: Consumam mugurii nedeschisi, asa ca verificati des, in special dupa ce
vremea se incalzeste, pentru a va asigura ca nu lasati capetele de flori sa infloreasca.
Nu va asteptati ca broccoli crescut acasa sa ajunga la marimea celor de la supermarket.
Varza de Bruxelles: Se maturizeaza de sus in jos, putand incepe recoltarea de
indata ce bobocii sunt in diametru de cel putin 3cm. Recoltati prin rasucire sau prin
taierea mugurilor de pe tulpina.
Varza: Capatana de varza va da senzatia de solid cand este stransa
usor. Varza trebuie recoltata cand ajunge la maturitate sau cand va continua sa creasca
si sa se deschida.
Morcovii: Se poate masura momentul in care diametrul este bun in functie de
varietate. Daca diametrul arata bine, exista sanse ca si lungimea sa fie buna, dar va fi
nevoie sa scoateti unul pentru a fi siguri. Morcovii pot fi lasati in pamant odata ce se
maturizeaza. Se spune ca un inghet usor imbunatateste si indulceste aroma morcovului.
Conopida: Ca si la broccoli, conopida crescuta acasa nu va avea aceasi marime
cu cea de la supermarket. Recoltati atunci cand capul arata plin si in timp ce suprafata
ii este inca moale.
Porumbul: Cam dupa 3 saptamani de la formarea matasii, ea se va usca si va
deveni maro. Boabele trebuie sa scoata o substanta laptoasa cand sunt impunse.
 Castravetele: Castravetii concureaza la recoltare cu dovleceii zucchini.
Verificati in fiecare zi si recoltati-i pe cei tineri. Sincronizarea si lungimea vor varia in
functie de varietate. Fructele ar trebui sa fie ferme si netede. Castravetii copti prea tare
pot fi foarte amari chiar inainte de-a deveni galbeni.
Vinetele: Vinetele usor crude au cel mai bun gust, acestea trebuind sa fie ferme
si stralucitoare. Mai degraba taiati fructele decat sa le smulgeti de pe planta.
Usturoiul: Varfurile usturoiului vor cadea si vor incepe sa devina maro cand
bulbii sunt gata. Sapati - nu trageti - si permiteti-le sa se usuce inaintea depozitarii. Cel
mai bine este sa indepartati mizeria cu peria, nu sa ii spalati.
Nap: Frunzele pot fi recoltate de-a lungul sezonului. Acestea ar trebui sa fie de
un verde adanc, cu o textura ferma si robusta. Are aroma puternica in zonele mai reci.
Gulia Pentru cea mai buna textura, recoltati odata ce bulbul a ajuns la 3-5 cm in
diametru. Acestia devin mai duri pe cat cresc si imbatranesc.
Prazul: Recoltati prazul cand are aproximativ 3 cm in diametru.
Salata (Cap): Recoltati de indata ce capul da senzatia de plin si de ferm in cazul
unei strangeri fine. Vremea fierbinte va cauza ofilirea salatei sau va da seminte mai
degraba decat sa creasca.
Salata (Frunze): Recoltati frunzele exterioare de indata ce planta a ajuns la
aproximativ 10 cm in inaltime. Permiteti-le frunzelor interioare - mai tinere - sa
creasca.
Pepenele galben: Exista multe varietati de pepene galben, dar o regula generala
este legata de culoarea fructului, care trebuie sa se schimbe in galben. Ar trebui sa
puteti simti un miros dulce cand este copt.
Ceapa: Ceapa poate fi sapata odata ce varfurile s-au uscat si au cazut. Permiteti-
le sa se usuce la soare.
Pastarnac: Are cel mai bun gust daca este lasat in pamant pana dupa un inghet
sau doua, putand fi recoltat inclusiv primavara. In zonele reci, ar trebui acoperit peste
iarna cu mulci.
Mazare: Pastaile trebuie sa fie pline cu boabe. Este mai gustoasa daca este
recoltata inainte de a fi complet maturizata.
 Cartofii: Cartofii „noi" pot fi recoltati cand tulpinile incep sa infloreasca. Sapati
cu grija la marginile exterioare ale randurilor iar pentru a avea cartofi de marime
maxima, asteptati pana cand varfurile se usuca si devin maro. Incepeti sa sapati de la
perimetrul exterior si mutati-va cu grija spre interior pentru a evita sa ii taiati.
Dovlecii: De indata ce dovlecii au ajuns la culoarea asteptata si plantele incep sa
se usuce, verificati daca coaja s-a intarit suficient de mult incat la impungerea ei cu
unghia sa nu crape. Nu recoltati dovleacul prea devreme insa nu ii lasati afara daca este
asteptat un inghet puternic.
Ridichile: Ridichile se maturizeaza rapid, astfel ca veti vedea bulbi iesind la linia
solului. Daca sunt lasate prea mult, vor deveni dure si vor face seminte.
Spanacul: Face foarte repede seminte. Recoltati prin taierea la linia solului
inainte de a vedea vreo coada de flori aparand.
Rosiile: Recoltati-le cand sunt colorate si sunt moi la atingere.
Lebenita: Pata alba de pe fundul pepenelui ar trebui sa se schimbe intr-una
galbena cand fructul este copt. Unii oameni pot auzi o schimbare in sunetul facut
atunci cand este lovit cu degetul: cand este copt, ar trebui sa sune a plin.