SPECII OLEAGINOASE

1.
2.
3.
4.
5.
6.

FLOAREA SOARELUI
SOFRANEL
RAPITA COLZA
RAPITA NAVETA
MUSTARUL ALB
MUSTARUL NEGRU

7. CAMELINA
8. RICINUL
9. SUSANUL
10. MACUL
11. PERILA
12. LALEMANTIA

n regnul vegetal, multe specii de plante posed nsuirea de a acumula n

organele lor (semine, fructe etc.) cantiti nsemnate de grsimi (20-60%), ca substane
de rezerv, fiind denumite plante oleaginoase sau uleioase (oleifere). Ele se mai
numesc i oleproteaginoase sau oleoproteice deoarece, alturi de grsimi, organele lor
mai conin cantiti mari de proteine (16-42%).
Speciile productoare de uleiuri vegetale sunt rspndite n diferite regiuni ale
globului, fac parte din mai multe familii botanice (Asteraceae, Brassicaceae,
Euphoribaceae, Linaceae, Laminaceae etc.) i au caracteristici morfologice, biologice i
tehnologice diferite, putnd fi ierboase sau lemnoase, anuale sau perene.
Plante oleaginoase tipice sau propriu-zise:
Plante oleaginoase ierboase anuale cultivate exclusiv pentru obinerea de uleiuri
- uleiuri comestibile (floarea-soarelui, rapi, ofrnel, susan),
- uleiuri industriale (in pentru ulei, ricin, peril, lalemania, camelin),
- uleiuri cu utilizri mixte (floarea-soarelui, rapi).
Plante cu utilizare mixt, aparin altor grupe fitotehnice:
leguminoase pentru boabe - soia, arahide
plante textile - bumbac, in pentru fibr, cnep
cereale - porumb, sorg
plante medicinale i aromatice - mac, mutar
plante furajere - dovleac

Cele mai importante plante oleaginoase perene, lemnoase, care produc ulei alimentar
sunt:
- mslinul (Olea europea L.),
- palmierul de ulei (Elaeis guineensis L)
- cocotierul (Cocos nucifera L.).
Producatoare de ulei industrial Arborele Tung (Aleurites fordii).
Grsimile vegetale sunt larg folosite in alimentaia direct i n industria alimentar
datorita proprietatilor specifice:
form concentrat de energie - putere caloric deosebit de ridicat, apropiat de
a grsimilor animale,
au o valoare nutritiv ridicat, nsuiri gustative bune, miros i culoare plcute,
digestibilitate ridicat (n jur de 95%),
1

 au aciune favorabil asupra sntii umane ndeosebi asupra scderii

coninutului de colesterol din snge i a reducerii incidenei bolilor
cardiovasculare.
au coninut nsemnat de proteine (mai mare dect boabele de cereale), ceea ce
confer roturilor (rezultate dup extragerea uleiului) o valoare furajer ridicat.
Importanta agrotehnica
unele se recolteaz devreme
inul pentru ulei,
rapia
altele sunt pritoare - las terenul curat de buruieni, fiind bune premergtoare pentru
cerealele de toamn:
floarea-soarelui,
ricinul
Utilizarile oleaginoaselor
n industria alimentara

Alte utilizri industriale

conserve

spunuri

margarina

lacuri, vopsele

consum seminte

linoleum

preparate pentru
dejun

micul

Furajarea animalelor
turtele i roturile nutreuri
concentrate
bogate n protein (3055%), grsimi i vitamine.

fibrelor sintetice

panificatie

ca lubrifiani n metalurgie

halva

industria pielriei
culorilor pentru pictur, a cerneluri
tipografice
n cosmetic
industria farmaceutic
bio-carburani pentru motoarele diesel

FLOAREA-SOARELUI (Helianthus annuus L.)

Fam. Asteraceae (Compositae)
Asigura
-

9% din cantitatea de materii prime procesate anual in lume in industria uleiului

alimentar
12% din productia mondiala de ulei

Atuuri ale utilizrii florii soarelui n alimentaia omului

- ulei alimentar de bun calitate, cu culoare, gust i miros plcute,
- uleiul de floarea-soarelui este considerat ca fiind un ulei comestibil valoros coninut ridicat de acid linoleic i acid oleic (acizi grai nesaturai), care mpreun
reprezint 85-90% din compoziia acizilor grai.
- continut sczut n grsimi saturate i colesterol, precum i coninut ridicat n
vitamine (E, B5, B3, B1, K, A, D), la care se adaug lipsa substanelor antinutriionale sau toxice,
- se extrage prin presare, randamentul de extracie fiind de cca. 45%.
- se conserv foarte bine pe o perioad ndelungat, uleiul de floarea-soarelui mult
apreciat n alimentaia dietetic modern - coninut mai sczut al colesterolului i
al fosfolipidelor din snge, ceea ce are ca efect o inciden mai mic a bolilor de
inim.
Utilizrile alimentare
pregtirea salatelor, maionezelor, industria conservelor i a margarinei,
seminele de floarea-soarelui cu un coninut mai redus de ulei (de cca. 30%) pot
fi utilizate pentru obinerea de halva,
prin prelucrarea miezului de floarea-soarelui se pot obine:
fin, (utilizata 8-15% fin de floarea-soarelui n fina de gru)
concentrate proteice (70% protein)
izolate proteice (85-90% protein)
lecitina si fosfatide pt prajituri, ciocolata, mezeluri
Seminele decojite
- pentru micul dejun (amestecuri de fulgi i semine),
- n produse de patiserie i produse de panificaie (pine cu miez de floarea-soarelui).
Utilizri n hrana animalelor
Calatidiile de floarea-soarelui pot fi folosite ca furaj, ntregi sau sub form de
fin, mai ales pentru oi, bovine, pasari.
- 7% proteine
- 57% glucide, fiind similare unui fn de calitate mijlocie
Seminele nedecojite de floarea-soarelui.
Turtele (rezultate n cazul obinerii uleiului prin presare).
roturile (rezultate n cazul obinerii uleiului prin extracie)
- surs de protein,
3

 26%, roturile provenite din semine nedecorticate,

45%, roturile provenite din semine decorticate.
- vitamine din complexul B, aport fosfo-calcic
- n furajarea psrilor i porcilor.
Cojile care rmn de la extracia uleiului pot fi mcinate i folosite ca ingredient
n raiile rumegtoarelor,
Utilizri industriale
n industria oleochimic pentru obinerea de acizi grai, esteri metilici ai acizilor grai,
amine, produi care sunt apoi prelucrai pentru obinerea unui numr mare de produse
finite.
Dintre produii obinui din uleiul de floarea-soarelui,
acizii grai sunt cei mai importani din punct de vedere cantitativ 50-60%.
Acidului oleic este utilizat n industria spunurilor, detergenilor, vopselelor,
cosmeticelor, articolelor de toalet, preparatelor farmaceutice i a chimicalelor
folosite n industria textilelor, precum i ca adjuvant n fabricarea pesticidelor.
glicerolul este folosit n industria cosmetic, farmaceutic, a tutunului, fabricarea
esterilor, rezinelor i polimerilor.
coninutul de pentozani din coji este de circa 30%, prin hidroliza acid a acestora
obinndu-se furfurolul, produs ce este utilizat la fabricarea fibrelor artificiale, a
materialelor plastice, ca solvent selectiv la rafinarea uleiurilor minerale i
vegetale.
Utilizri energetice
Uleiul de floarea-soarelui are proprieti fizice similare cu cele ale carburantului diesel,
putnd fi folosit ca substituient sau aditiv al acestui carburant.
Dei motoarele cu injecie direct funcioneaz bine pe termen scurt cu ulei pur de
floarea-soarelui, totui pentru exploatarea pe termen lung a motoarelor Diesel este
necesar esterificarea uleiului.
Tulpinile dupa recoltare combustibil sau in industrie (placi aglomerate, carbonat de
potasiu).
Alte utilizri
- surs de cldur
- important plant decorativ, cultivat
Importana melifer
- reprezint una dintre principalele surse melifere n ri ca Bulgaria, Maroc, Rusia,
Argentina, Romnia,
- cea mai important plant de cultur melifer, att prin suprafeele mari cultivate
ct i prin secreia bun de nectar, la care se adaug faptul c nflorirea are loc
vara, cnd flora melifer este, n general, mai srac.
- producie potenial de miere de 15-115 kg/ha, cu diferene de la un hibrid la
altul, dar i de la un an la altul, n funcie de condiiile climatice.
Importana agronomic
elibereaz terenul relativ devreme (august-septembrie);
starea structural i de fertilitate a solului dup floarea-soarelui este bun premergtoare pentru grul de toamn (considerat mai bun dect porumbul);
4

 cerine moderate fa de fertilizarea cu azot i fosfor, dar are cerine mai mari
fa de potasiu;
cultura nu necesit cheltuieli foarte mari;
comparativ cu porumbul, valorific mai bine solurile cu fertilitate medie i suport
mai bine stresul hidric;
tehnologia de cultur este mecanizabil n ntregime i nu pune probleme
deosebite cultivatorului;
calendarul lucrrilor agricole nu se suprapune peste cel al celorlalte culturi
agricole importante de la noi din ar;
Inconvenientele culturii de floarea-soarelui
- sensibilitate la boli;
- nu suporta monocultura;
- nu poate reveni pe acelasi teren mai devreme de 5 -6 ani;
- amplasarea dup multe plante de cultur este problematic, din cauza bolilor i
duntorilor comuni (soia, rapi, cartof);
- are consumuri ridicate de apa si elemente nutritive, las solul mai srac pentru
cultura care urmeaza.
Aspecte de morfologie
Rdcina
- rdcin principal pivotant i o reea puternic ramificat de rdcini secundare,
- rdcina la floarea-soarelui poate ptrunde n sol pn la 2-2,5 m, iar ramificaiile
laterale se rspndesc pe o raz de peste 70 cm,
- dezvoltarea n profunzime a sistemului radicular la floarea-soarelui depinde de
rezerva de ap a solului.
Tulpina
- erect, cilindric, neramificat i prevzut cu periori scuri i aspri,
- la exterior, tulpina este ondulat pn la brzdat,
- plin cu mduv, aceasta nmagazinnd ap, particularitate care contribue la
asigurarea rezistenei plantei la secet,
- diametrul tulpinii variaz ntre 2 i 6 cm,
- nimea tulpinii de la 0,5 la 5 m.
Frunzele
Numrul de frunze este o caracteristic specific fiecrui hibrid, care este influenat n
anumite limite de aciunea factorilor de mediu.
Primele 2-3 perechi de frunze de la baza plantei sunt dispuse opus, urmtoarele frunze
fiind alterne, avnd o dispunere elicoidal pe tulpin.
Frunzele sunt variabile n privina mrimii, a formei generale i a formei vrfului, a bazei
limbului i a marginii acestuia, precum i n privina pilozitii.
Limbul foliar este, n general, neted, dar poate prezenta i diferite grade de gofrare.
Inflorescena i floarea
Cultivarele pentru ulei au n vrful plantei o singur inflorescen cu diametrul cuprins,
de obicei ntre 10 i 40 cm. Prin creterea densitii plantelor i mrirea stresului hidric
diametrul inflorescenelor se micoreaz.

Hibrizii mai tardivi au, n general, un calatidiu mai mare dect hibrizii mai precoci. De
asemenea, hibrizii cu semine mari, destinai obinerii de semine pentru spart sau
semine pentru halva, au calatidiu cu diametru mai mare (chiar peste 40 cm).
Hibrizii pentru ulei au un calatidiu cu diametru mai mic, cuprins ntre 10 i 25 cm, dar
poate fi de peste 25 cm n condiii pedoclimatice i agrotehnice optime.
Ritmul de cretere al calatidiului n diametru este n medie de 0,45 cm/zi, cu limite de
variaie cuprinse ntre 0,4 i 0,52 cm/zi.
Florile din inflorescen sunt de dou tipuri, si anume: flori ligulate (sterile) i flori
tubuloase (fertile).
Florile ligulate
dispuse radiar pe marginea inflorescenei, n 1-2 rnduri
30-70, asexuate sau unisexuate - rmn ntotdeauna sterile.
forma florilor ligulate este alungit, ovoidal sau rotunjit, cu partea superioar
catifelat i partea inferioar fin-ciliat.
petalele florilor ligulele - lungi de 6-10 cm i late de 2-3 cm.
Culoarea florilor ligulate este galben, cu diferite nuane (galben-auriu, galbenpai sau galben-portocaliu), dar se ntlnesc i flori ligulate violet, purpurii sau
roii.
Florile tubuloase
florile propriu-zise
sunt hermafrodite, actinomorfe, dispuse n cercuri concentrice.
sunt n numr de 600-2.500, dar n cazul plantelor izolate, la care calatidiul este
mai mare, numrul florilor tubuloase poate ajunge chiar pn la 10.000.
Fructul - marimea se reduce de la periferie spre centrul calatidiului.
Obiectivele importante n ameliorarea florii-soarelui i crearea de hibrizi
creterea capacitaii de producie;
creterea coninutului de ulei n semine;
reducerea procentului de coji;
creterea rezistenei la boli (man, putregaiul alb, ptarea brun i frngerea
tulpinilor);
creterea rezistenei la lupoaie;
creterea rezistenei la secet;
crearea de hibrizi cu o perioad de vegetaie (115-130 zile pentru ara noastr)
prin care s se asigure valorificarea optim a resurselor hidrice, nutritive i a
radiaiei solare;
creterea rezistenei la cdere i pretabilitatea la recoltarea mecanizat.
SISTEMATICA

OFRANELUL (Carthamus tinctorius L.)

Fam. Asteraceae
Sofranelul - planta oleifera, erbacee anuala, care
creste de regula in zonele aride, aspect de ciuline.
Uleiul are cel mai ridicat continut de acid linoleic dintre
toate uleiurile vegetale (peste 73%), 21% acid oleic si
3% acizi saturati.
Este considerat o planta tinctoriala, iar pigmentii
galben portocalii extrasi sunt utilizati drept coloranti
alimentari sau in industria textila.
Valorifica foarte bine solurile degradate, erodate slab
fertile
.
Utilizare
A. INDUSTRIA ALIMENTARA
in principal pentru uleiul comestibil obtinut din seminte,
la fabricarea margarinei,
semintele pot fi consumate ca atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in
patiserie,
din seminte se obtine o faina de calitate, cu ridicat continut proteic, care poate fi
inclusa si in retete de panificatie pentru hrana omului.
B. SCOP DECORATIV flori proaspete sau uscate,
C. FURAJAREA ANIMALELOR - faina
D. ALTE UTILIZARI
la fabricarea lumanarilor parfumate,
colorant si aromatizant
in industria chimica ca baza pentru fabricarea unor vopseluri.
E. MEDICINA TRADITIONALA
Semintele - folosite in tratamentul tumorilor, mai ales in cazul celor localizate la nivelul
ficatului.
Florile sunt considerate ca avand proprietati laxative, sedative, si se utilizeaza in
tratamentul scarlatinei.
Uleiul este folosit ca leac pentru durerile reumatismale. Medicina chinezeasca
recomanda semintele in tratamentul dismenoreei.
ofrnelul are posibiliti mari de valorificare, dar din pcate nu este o plant
oleaginoas foarte exploatata.
Cultura ofrnelului eate puin pretenioas la sol i de aceea reuete foarte bine pe
solurile mai srace i n zonele umede.
Potenialul de cultur al ofrnelului este destul de ridicat, dar la noi n ar exist puine
suprafee cultivate. Lipsa documentaiei cu privire la cultura de ofrnel, dar i
negsirea pe pia a materialului biologic necesar pentru nsmnarea culturilor duce
la lipsa de interes a cultivatorilor pentru aceast plant.
7

Morfologia speciei
Radacina
Principala este puternic dezvoltata, poate penetra pana la 2.5 m in sol.
Este de asemenea puternic ramificata, ca si tulpina. La plantele mature, radacina
principala poate penetra in sol pana la adancimea de 2-3 m, cu numeroase radacini
secundare imprastiate lateral.
Datorita acestui sistem radicular, Sofranelul este deosebit de rezistent la seceta, el
putand fi cultivat fara probleme in zonele in care introducerea unui sistem de irigatiii
este dificila.
Tulpina
Erecta, glabra, cu numerose ramificatii, nalt de 0,51 metru. Dupa germinatia
achenei, plantula trece printr-un stadiu de rozeta cand se dezvolta si un puternic sistem
radicular. In timpul acestui stadiu planta este rezistenta la frig, chiar si la inghet, dar
Sofranelul este mai putin tolerant fata de buruienile cu crestere rapida. Dupa acest
stadiu, tulpina incepe sa se alungeasca si sa se ramifice treptat. Ramurile formeaza
unghiuri de 30 pana la 70 cu tulpina principala. Fiecare ramura se termina printr-un
capitul globular de forma specifica, delimitat de tepi.
Talia de pana la 1.5 m, cu o tulpina principala puternic ramificata. Prezinta numerosi
spini la nivelul frunzelor care sunt alungite, oval-lanceolate, puternic cuticulate, cu
marginea dintata.
Frunzele
dispuse altern, sesile cele inferioare si amplexicaule cele mijlocii si superioare.
Lucioase, cupate, cu marginile dintate, cu spini sau fara spini pe margine. Marimea
frunzelor variaza foarte mult intre soiuri dar si pe planta individuala, intre 2,5-5 cm
latime si 10-15 cm lungime. Frunzele sunt de obicei zimtate pe tulpina, ovate-obovate
cele de pe inflorescenta. Soiurile care sunt aproape fara tepi au fost create pentru
recoltarea manuala a florilor si a semintelor, in anumite zone geografice din lume (de
ex. China, India).
Florile
Florile sunt grupate in capitule tot mai mici, cu diametrul de 1,5-3,5 cm. Sunt mici,
tubulare, alcatuite pe tipul 5.
Fiecare formeaza circa 15-20 seminte.
Pe o planta se pot forma 14-60 de capitule iar intr-un capitul se gasesc 25- 60 de flori.
Fructul
este o achena alungita cu 4 muchii, ce se aseamana in mare masura cu fructul de
floarea soarelui, numai ca este mult mai mic. Culoarea fructului este alba. In multe
cazuri semintele de Sofranel sunt prevazute cu un papus compus din membrane
inguste provenite din sepalele care devin persistente, cu pericarpul gros.

RAPIA (Brassica napus L. ssp oleifera = rapia Colza)

Fam. Brassicaceae (Cruciferae)
Plant anual
Perioada de vegetaie a soiurilor de toamn este de 270-300 zile, iar la soiurile de
primvar de 110-130 de zile.
Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere.
Semintele de rapita contin 48 52 % ulei.
Importanta
Uleiul de rapita are largi utilizari industriale si alimentare;
pentru fabricarea de carburanti,
folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a
margarinei.
Turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate
in proteine (38-42%), glucide si saruri minerale;
Paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii.
Rdcina
este pivotant, slab ramificat;
ptrunde n sol la 70-100 cm adncime.
masa principal de rdcini este rspndit la adncimea de 25-45 cm.
capacitatea de solubilizare a compuilor greu solubili este mai redus.
Tulpina
este erect, ramificat, nalt de 1,2-2 m,
rezistent la cdere, gradul de ramificare este mult influenat de densitatea culturii.
Frunzele
bazale sunt peiolate, lirate, penat-sectate;
mijlocii i de vrf sunt sesile, lanceolate.
Inflorescena este un racem, florile sunt alctuite pe tipul patru.
Fructul - silicv cu 10-30 semine. La maturitatea deplin silicvele se deschid uor,
seminele putndu-se scutura.
Seminele - rotunde, negre, rocate. MMB-ul este cuprins ntre 3,5 i 5,6 g, MH este
61-68 kg. Coninutul de grsimi este de 37,2-49,6%.

MUSTARUL ALB (Sinapis alba L.)

Fam. Brassicaceae
UTILITATEA SPECIEI
Seminele de mutar alb utilizate frecvent ca si condiment constituie totodat o surs de
ulei vegetal.
Datorit prezenei mucilagiilor n cantiti apreciabile, seminele ntregi de mutar alb
pot fi utilizate ca laxativ.
Specie ierboas anual, erect, nalt de 0,3-1 m, acoperita de perisori;
FRUNZE: lungi de 5-15 cm, penat-sectate, cu 3-5 lobi neregulai, dintre care cel
terminal este mult mai mare; lobii au pe margine scobituri neregulate;
FLORI : n raceme dense, care se alungesc pe msura nfloririi; pedicelii proi, floare
pe tipul 4, cu petale galbene de 7-9 mm ;
silicv galben, dispus aproape perpendicular pe ramur,
lung de 2-4 cm,
lat de 4-7 mm,
terminat ntr-un rostru egal de 2-3 ori mai lung dect restul silicvei ;
prezint gtuiri cu peri abundeni i 3 nervuri longitudinale.
n interiorul silicvei se afl 3-6 semine globuloase cu diametrul de cca. 2 mm,
albe-glbui pn la cenuiu-glbui, cu suprafaa punctat sau cu ngrori
neregulate, acoperite cu un strat mucilaginos; uscate, fr miros, gust iute,
neptor, caracteristic, prin zdrobire ntre dini.
In Romania se cultiva soiul Galben de Craiova, perioada de vegetatie, 105 zile
inalt de 136 cm, 80 silicve pe planta rezistent la seceta productivitate 1300-1500
kg/ha.
FRUCTUL
silicv galben, dispus aproape perpendicular pe ramur,
lung de 2-4 cm,
lat de 4-7 mm,
terminat ntr-un rostru egal de 2-3 ori mai lung decat restul silicvei ;
Prezint peri abundeni i 3 nervuri longitudinale.
n interiorul silicvei se afl 3-6 semine.
SEMINELE
semine globuloase cu diametrul de cca. 2 mm, albe-glbui pn la cenuiuglbui, cu suprafaa punctat sau cu ngrori neregulate, acoperite cu un strat
mucilaginos.
uscate, fr miros, gust iute, neptor, caracteristic, prin zdrobire ntre dini.

10

MUSTARUL NEGRU (Brassica nigra L.)

Fam. Brassicaceae
Mustarul negru (Brassica nigra din Familia Crucifererae) este o planta anuala, inalta
pana la 1,5 metri, originara din partea sud-estica a regiunii mediteraneene, unde a fost
cultivata si folosita drept condiment si in scopuri medicinale timp de mai bine de 2000
de ani. La noi planta creste numai cultivata.
Morfologie
RADACINA pivotanta,
TULPINA
ramificata
acoperita cu peri numai in regiunea bazala.
FRUNZELE
de la baza tulpinii sunt dintate,
cele de la varf sunt nedintate si mai inguste.
FLORILE sunt mici, reunite in inflorescente, au culoare galbena, seamana cu cele ale
mustarului alb.
SEMINTELE mici, sferice, uneori colturos rotunjite, la exterior brun rosietice,
negricioase, cu suprafata reticulata. Sunt lipsite de miros si au gust amarui.

11

CAMELINA (Camelina sativa L.)

Fam. Brassicaceae
Camelina este o planta energetica uimitoare, utilizata ca materie prima pentru obtinerea
de biokerosen, constructorii de avioane vor s investeasc n cultivarea ei de ctre
fermieri. Primele culturi romanesti au aparut in urma cu cativa ani, interesul pentru
aceasta planta crescand in fiecare an.
De pe urma dezvoltrii unei culturi cu aceast plant, fermierul obine
uleiul necesar produciei de biokerosen,
furaje pentru animalele
Avantajele culturii
- productia la hectar se ridica la circa doua tone, din care se pot obtine intre 650
si 680 de kilograme de biokerosen;
- se poate cultiva pe terenuri degradabile, perioada de vegetatie fiind redusa;
- utilizarea combustibilului obtinut din camelina permite o reducere semnificativa
a emisiilor de CO2 cu peste 50%.
Anuala ierboasa, spontan i cultivat.

RADACINA slab dezvoltata, pivotanta.

TULPINA
- dreapt, 30-100 cm,
- uneori ramificat spre vrf,
- glabra sau cu perisori scurti
FRUNZELE
- triunchiular lanceolate, ntregi, sesile,
cu baza uor sagitat.
INFLORESCENTA
- racem cu 20-40 flori galbene.
FRUCTELE
- silicule piriforme, lungi de 7-9 mm, cu
varf ascutit, suprafata neteda

SEMINTELE
mici, galben portocalii
fara luciu,
oval rotunjite cu 3 muchii
endospermul conine ulei (3035%)
o ntrebuinri tehnice
o ntrebuinri
alimentare.
MMB 0,7-1,6 g
MH 60-70

12

RICINUL (Ricinus communis L.)

Familia Euphorbiaceae
n zona tropical i subtropical ricinul este o plant peren (arbust laticifer) nalt de
10-12 m, cu o coroan de pn la 4-5 m diametru.
Cultivat, ns, ca plant anual cu o perioad de vegetaie de 150-250 zile.
Rdcina este pivotant, ptrunde n pmnt pn la adncimea de 2,5-3 m, cu
ramificaii laterale pn la 1 m.
Sistemul radicular reprezint 9-10 % din cantitatea total de substan uscat produs
de plant.
Tulpina
este erect, fistuloas, ramificat,
nlimea diferit n funcie de condiiile de vegetaie i soi, 1-3 m n zonele
temperate i pn la 10-13 m n zonele tropicale,
la unele forme de ricin, tulpina poate fi acoperit cu un strat ceros, culoarea fiind
alb-argintie sau roietic,
ramificarea tulpinii este simpodial,
creterea i ramificarea ricinului este continu, n condiii corespunztoare de
temperatur, - pe aceeai tulpin se pot gsi la un moment dat raceme, n toate
fazele de dezvoltare. Aceast particularitate biologic a ricinului prezint
dezavantaje n tehnologia de cultivare.
Frunzele
- palmat lobate, cu 5-12 lobi, cu marginea serat, lung peiolate
- glabre, lucioase i dispuse altern.
- limbul are o suprafa mare, de 25-60 cm diametru.
- frunzele, ca i tulpina, pot avea o nuan roietic sau argintie.
- la baza peiolului sunt dispuse glande nectarifere.
Florile
Ricinul este o plant monoic,
Florile sunt formate dintr-un periant simplu, verde-glbui, rou, roz sau violet.
Polenizarea este anemofil sau entomofil.
Fructul - capsul spinoas, lung de 15-20 mm, cu 2-3 semine.
Seminele - lungi de 8-22 mm, late de 4-12 mm i groase de 4-8 mm, brune, brunrocate. nflorete din luna iulie pn la primele geruri.

13

SUSANUL
(Sesamum indicum L.)
Fam. Pedaliaceae
Generalitati
Susanul este o planta uleioasa valoroasa.
Semintele sale contin 50-60% ulei de calitate superioara.
Uleiul de susan este extras mai intai prin presare la rece, apoi se continua extragerea
prin presare la cald.
Valoare deosebita are uleiul extras la rece. El este de culoare galben deschis cu gust
foarte fin, fiind folosit mai ales in industria conservelor unde inlocuieste cu succes uleiul
de masline.
Uleiul de susan este folosit apoi la gatit, la fabricarea margarinei, a diferitelor produse
de cofetarie, etc.
Din seminte de susan curatate de coaja si macinate se prepara asa-numitul tahan
care se foloseste la prepararea halvalei de cea mai buna calitate.
Din seminte se poate obtine si faina, care este foarte bogata in aminoacizi precum
triptofan si metionina, si de 3 ori mai mult calciu decat o cantitate egala de lapte.
Semintele mai contin si substante antifungice (clorosesamon) si bactericide (sesamin,
sesamolin).
70% din seminte sunt destinate obtinerii de ulei, si 30% se folosesc ca atare pentru
consum in patiserie si cofetarie.
Florile la randul lor contin substante aromate (printre care acid miristic) care se pot
extrage prin distilare si intrebuinta la fabricarea parfumurilor in cosmetica.
Frunzele de susan contin multa materie mucilaginoasa, si se folosesc in Africa
traditional la prepararea unor supe, ceaiuri in amestec cu alte plante in tratamentul
dizenteriei, holerei, etc.
Tulpinile sunt folosite drept combustibil.

Elemente de morfologie
Radacina
pivotanta, putin dezvoltata, cu o patrundere slaba in adancime si o ramificare redusa.
Masa principala de radacini este raspandita in partea arabila a solului. Sistemul
radicular capata dezvoltarea maxima imediat dupa inflorire.
Tulpina
dreapta inalta de 50-150 cm,
4-8 muchii, ramificata si acoperita cu peri.
Ramificarea tulpinii este mai slaba sau mai puternica.
Formele care ramifica putin prezinta ramuri numai la baza tulpinii
cele ce ramifica puternic poarta ramuri pe toata lungimea tulpinii
principale.
Frunzele
lung petiolate.
forma si marimea frunzelor sunt insusiri care depind in buna masura de soi.
14

o limbul este intreg pe toata tulpina; nu variaza decat marimea, cele de jos
fiind mai mari decat cele de sus ; in asemenea cazuri, forma limbului este
oval-lanceolata.
o frunzele sunt ingust lanceolate, cele de jos fiind sectate, iar cele de sus
intregi.
o exista si forme cu frunzele intermediare.
Intotdeauna frunzele sunt acoperite de perisori.
La subsoara frunzelor sunt situate florile, grupate fiind cate 1-3, rareori mai multe la un
loc, avand un peduncul scurt.
Florile sunt mari, colorate diferit, alb, roz, pana la violet. Ele sunt alcatuite pe tipul 5.
Fructul
capsula cu 4-8 loji ;
de forma alungita, cu baza rotunda si varful ascutit.
capsula are lungimea medie de 4 cm, iar grosimea de 0,9 cm; ea prezinta
perisori pe suprafata.
Semintele sunt asezate in capsula unele langa altele, in 4 sau 8 coloane.
Ele sunt mici, turtite, ovale, de 2,7-4 mm lungime si 1,9 mm latime, apropiindu-se ca
forma si marime intrucatva de cele de in.
Culoarea semintelor variaza fiind alba, galbuie, cenusie, cafenie si chiar neagra;
culoarea cea mai raspandita insa este cea alba.
Greutatea a 1000 de seminte variaza intre 2,5 si 4g

15

MACUL (Papaver somniferum L.)

Fam. Papaveraceae
Planta anuala erbacee cultivata pentru semintele sale care sunt utilizate
In scopuri alimentare
Extragerea opiumului din planta verde sau capsule uscate
Radacina pivotanta, lunga de 20 -25 cm si groasa de 1 cm
Tulpina
erecta, neteda, cilindrica
putin ramificata spre varf
glabra, verde cenusie
ceroasa
Frunzele
mari, alterne, glauce,
cele bazale petiolate
spre varf sesile
caduce
margini neregulate
glabre, ceroase
dispuse in varful tulpinii si ramificatiilor
mari, solitare,
margini intregi, ondulate
Fructul
capsula, sferica, ovoida, usor turtita

16

PERILA (Perilla ocimoides L.)

Fam Labiatae
Planta anuala ierboasa
Radacina
pivotanta,
bine dezvoltata, partunde in sol pana la 0,8 1,5 m
Tulpina
erecta, inaltimea 40-120 cm cu 4 muchii
puternic ramificata de la baza
Frunzele
opuse
petiolate
limbul dintat pe margini
Florile
grupate in inflorescente paniculate formate din raceme spiciforme axilare sau
terminale.
corola este pufoasa alba sau purpurie
nucula mica alba, cenusie, galbuie,sau bruna, aproape sferica, cu suprafata reticulata
MMB 2-4,5 g
37 45% ulei foarte sicativ

17

LALEMANTIA (Lallemanitia iberica)

Fam. Lamiaceae
Radacina
pivotanta,
putine ramificatii laterale,
slab dezvoltata.
Tulpina
Scunda, 20-70 cm, erecta, paroasa,
Ramificata de la baza, aspect de tufa deasa
4 muchiata
Fructul
nucula, brun inchisa, violet, sau negricioasa,
alungita, turtita lateral,
cu trei muchii,
ascutita spre baza,
MMB 4-5 g
36% substante grase

18

INUL PENTRU ULEI

(Linum usitatissimum L.)
Fam. Linaceae
Morfologia inului - plant anual, ierboas
Rdcina este pivotant, subire, slab dezvoltat, cu ramificaii laterale fine ce se
dezvolt n jurul plantei pe o raz de 25 cm. Rdcina principal ptrunde n sol pn la
adncimea de cca. 100 cm.
Dezvoltarea rdcinii difer dup forma de in (pentru fuior sau pentru ulei). Inul pentru
ulei are sistemul radicular mai bine dezvoltat, cu o capacitate mai mare de absorbie a
apei i a substanelor minerale, motiv pentru care d rezultate bune i n zonele mai
secetoase.
Tulpina
Erect, glabr, cilindric i fistuloas la maturitate, cu talia cuprins ntre 70-130 cm. n
culturile dese pentru fuior planta formeaz o singur tulpin neramificat sau ramificat
numai la vrf. La inul pentru ulei tulpina este mai scurt (40-70 cm), ramificat chiar de
la baz.
Frunzele
Sunt mici (20-40 mm lungime), ngust lanceolate (3-5 mm lime), alterne, sesile, cu trei
nervuri paralele, cu suprafaa acoperit cu un strat de cear, de culoare verde-deschis,
albstruie i cu 2400-4000 stomate/cm2.
La maturitate frunzele sunt caduce.
Florile
Sunt grupate n cime pauciflore i sunt alctuite pe tipul 5. Corola este format din 5
petale libere de culoare albastr sau alb. Petalele cad imediat dup nflorire, care de
obicei dureaz la o floare doar 4-5 ore, iar la o plant 2-5 zile n funcie de numrul
florilor.
capsul aproape sferic-ovoidal sau ovoidal-alungit, cu vrful ascuit, cu 5 loje
(compartimente). Fiecare compartiment este desprit printr-un perete incomplet
dezvoltat formnd 10 loje false, putnd avea cte o smn n loj. De obicei, ns, se
formeaz numai 5-8 semine ntr-o capsul deoarece nu toate ovulele sunt fecundate.
Fructul, mai mare la inul pentru ulei, avnd 7-9 semine, este dehiscent sau
indehiscent la maturitate.
Seminele
ovale, turtite la vrf, cu un rostru (cioc) ntors ntr-o parte. Suprafaa neted, lucioas,
de culoare brun-nchis sau brun-verzuie. Celulele din epiderma seminei nmuiate n
ap devin mucilaginoase, datorit substanelor pectice, motiv pentru care nu se fac
tratamente pe cale umed la smn. Forma i mrimea seminelor constituie un
caracter de soi (lungimea 4-9 mm, limea 2-3 mm i o grosime de cca. 1-4 mm).
Seminele inului pentru ulei sunt mai mari, cu MMB (7-8 g) n comparaie cu a inului
pentru fuior care are MMB de numai 3-5 g
Seminele de in se condiioneaz imediat dup treierat pentru a evita alterarea lor,
eliminndu-se impuritile, iar n vederea depozitrii se usuc la sub 9 % umiditate.
Capacitatea de producie a inului pentru ulei este redus, situndu-se, la soiurile
actuale, ntre 2500-3000 kg semine/ha.
19

Din cauza unor greeli n tehnologia de cultivare, produciile medii obinute sunt n jur
de 800-900 kg/ha.
La inul mixt se poate obine i o producie de tulpini uscate de circa 3000 kg/ha i chiar
mai mare.
Caracterele de difereniere ale inului pentru fuior i ulei

In pentru fuior

In pentru ulei

Rdcina

pivotant, mai slab dezvoltat, cu pivotant,

capacitate de absorbie mai redus puternic

Tulpina

70-130 cm, ramificat puin numai

40-80 cm, ramificat puternic de la
n partea superioar, subire pn
baz, mai groas i peste 2 mm
la 2 mm

Frunzele

sesile, glabre, ngust lanceolate, sesile, glabre, ngust lanceolate, mai

mai puine pe o plant
multe pe o plant

Florile

pe tipul 5, albastre, albe sau roz,

pe tipul 5, albastre, mai mari
grupate n cime rare, mai mici

Durata
nfloritului

3-5 zile

cca. 2 sptmni

Fructul

capsul mic

capsul mai mare, indehiscent

Smna

mai mic (lungimea 4,7 mm, lime mai mare, (lungime5-9 mm, lime
2,5 mm, grosimea 1,2 mm) MMB 2,5-3 mm, grosimea 1,5-2 mm) MMB
4,1-5,9 g
5,5-14 g

Coninutul n
30 - 38 %
ulei

mai

profund,

mai

38 - 43 %

20