Sunteți pe pagina 1din 15

ECOLOGIE

1. OBIECTUL DE STUDIU AL ECOLOGIEI Ecologia este stiinta care studiaza vietuitoarele Terrei la niveluri diferite de integrare si organizare in dependenta obligatorie, reciproca si permanenta cu mediul inconjurator. 2. ECOLOGIA CA STIINTA, METODE DE CERCETARE Ecologia poate fi definita ca stiinta care se ocupa cu studiul diferitelor asociatii de vietuitoare in stransa relatie functionala cu mediul lor de viata. Metode de cercetare: -abordarea istorica: ecologia s-a conturat spre sfarsitul sec. XIX cand Darwin a contribuit prin numeroase observatii ecologice. Sec XX cuprinde etapa progreselor ecologice, Schellford si Elton fiind considerati parintii ecologiei moderne. In Romania o contributie fundamentala a avut-o Ion Ionescu de la Brad. Cercetari importante au fost facute si de Grigore Antipa, Emil Racovita, Victor Babes si altii. -abstractizarea stiintifica: realitatea biologica si cea fizico-chimica poate fi reprezentata in mod abstract, sub forma de imagini, scheme, simboluri. -abordarea sistematica presupune fie ordonarea speciilor in clase, ordine, familii si genuri ca in sistematica vegetala; fie ordonarea evolutiei grupurilor de plante si animale ca in sistematica filogenetica. -masurarea fenomenelor: evidentiaza dimensiunile cantitative ale fenomenului ecologic. 3. NOTIUNI DE BAZA ALE ECOLOGIEI Subdiviziunile ecologiei: a) Dupa criteriul taxonomic: -ecologie vegetala -ecologie animala -ecologie umana -ecologie generala b) Dupa nivelul integrarii biologice: -autoecologia ( studiaza relatiile ecologice la nivel de specie) -sinecologia (studiaza relatiile ecologice la nivelul biocenozelor) c) In functie de habitatul cercetat: -ecologia apelor dulci -ecologia apelor marine -ecologia mediului terestru 4. CONCEPTUL DE MEDIU NATURAL, MEDIU INCONJURATOR Mediul natural, ca parte a mediului inconjurator, este reprezentat de factorii naturali aflati in echilibru relativ, cu rol important in crearea conditiilor de viata pentru regnul vegetal, animal si om. Mediul inconjurator poate fi asimilat cu acele forme de materie si energie situate in imediata vecinatate a sistemelor biologice vii. Este alcatuit din factori ca aerul, apa, alimentele, locuinta, solul etc., elemente neinsufletite sau vii, naturale sau artificiale, cu proprietatile lor fizice: temperatura, umiditate, radiatii etc., cu compozitie si proprietati chimice.
1

5. COMPONENTELE DE BAZA ALE MEDIULUI Principalele componente ale mediului sunt acelea cu care viata are cea mai mare tangenta: solul (ca mijloc de sustinere si de hrana a plantelor), aerul atmosferic si apa (din mari, oceane, rauri, lacuri, dar si apa freatica). Fiecare din aceste componente este indispensabila pentru complexitatea vietii pe Terra, iar degradarea lor pune in pericol insasi existenta omului. Dispunerea terestra a atmosferei arata ca stratul ce reprezinta importanta fundamentala pentru procesele fizice si biochimice se afla extins de la sol pana la circa 12 km altitudine (troposfera). Limita inferioara poate ajunge pana la 10-11 mii metri in subsol, in straturile petroliere gasindu-se bacterii anaerobe. Temperaturile optime de dezvoltare a vietii pe pamant se situeaza intre 20-40C, limita in care se incadreaza majoritatea biocenozelor. 6. GENEZA SI CIRCUITUL APEI Geneza apei: Apa se gaseste in cea mai mare cantitate in mari si oceane provenind din cristalizarea magmei de granit. In zilele noastre se constata noi adaosuri putin importante rezultate din sursele termale constituind asa numitele ape juvenile, adica ape ce ajung la suprafata pamantului pentru prima data. Aceste ape provin din condensarea vaporilor de apa eliberati de magma. Circuitul apei: apa care ajunge la suprafata pamantului sub forma de precipitatii provine in special din evapotraspiratia de la nivelul biocenozei vegetale si din evaporarea ce se produce la nivelul oceanelor si marilor. Odata ajunsa pe pamant, apa sufera o serie de transformari, ea este in parte evaporata, fie direct, fie indirect prin intermediul florei si faunei. O alta parte este absorbita de sol unde alimenteaza panza freatica. Prin izvoarele de suprafata sau prin topirea zapezii, gheturilor sau prin scurgeri de pe versanti, apa este reluata de cursurile de apa care ajung in mari si oceane de unde ciclul se reia. 7. AERUL SI COMPOZITIA ATMOSFEREI Aerul este este un amestec de gaze a carui compozitie variaza in functie de altitudine. Are o desitate mai mare la baza, la contactul cu solul(troposfera) si o densitate din ce in ce mai mica in partea superioara. Atmosfera reprezinta invelisul gazos alcatuit din aer, care inconjoara Pamantul fara o limita superioara precisa, trecand treptat in spatiul interplanetar. Cea mai importanta zona a atmosferei este cea care se afla in contact cu solul, adica troposfera. Deasupra troposferei se gaseste stratosfera unde gazele se repartizeaza in functie de densitatea lor, aici intalnindu-se stratul de ozon care joaca rol de ecran protector si absoarbe majoritatea radiatiilor ultraviolete. Dincolo de stratosfera se situeaza ionosfera ce este alcatuita dintr-un amestec de gaze rarefiate ca heliul si hidrogenul. Ultimul strat reprezinta magnetosfera, un strat cu temperaturi foarte ridicare, in care dispersia gazelor este foarte mare. Compozitia atmosferei Cantitativ, in troposfera, gazele principale sunt oxigenul si azotul dar si altele sunt tot la fel de importante pentru ecosisteme. Pe masura ce creste altitudinea, proportia gazelor se schimba, oxigenul si azotul fiind in cantitate mai mica, iar hidrogenul devenind elementul principal. Pe langa acestea se mai adauga alte cateva gaze rare, acestea fiind criptonul, xenonul si radonul. Mai mult, nu trebuie uitat dioxidul de carbon si oxidul de carbon, gaze legate de eruptiile vulcanice, de activitatea umana, vegetala si animala si de prezenta vaporilor de apa.
2

8. SOLUL, CLASIFICARE SI CARACTERISTICI Solul reprezinta stratul de la suprafata scoartei terestre aparut ca urmare a modificarilor complexe ale rocilor. El s-a format sub influenta conditiilor de mediu. Inghetul si dezghetul au provocat dezagregarea rocilor, apa impregnata cu dioxid de carbon sau alti compusi chimici a provocat alterarea rocilor, iar prezenta plantelor a condus la acumularea in sol a unor substante organice. Solul este fertil, ceea ce inseamna ca pune la dispozitia plantelor elemente nutritive, apa si aer. Solul reprezinta suportul de fixare al plantelor (de unde acestea preiau cantitati importante de elemente minerale cum ar fi azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, fier), dar are si o viata proprie, in sol traind numeroase microorganisme cu functii foasrte complexe. Clasificarea solurilor: -cernoziomurile: ocupa suprafete foarte intinse; cea mai larga raspandire o au in partea de sud si sud-est a tarii, in Campia Romana si Dobrogea, dar si in Campia de Vest, Moldova si Transilvania. Acest tip de sol este cel mai fertil, insa necesitata irigatii si ingrasaminte chimice, deoarece sunt pozitionate in regiunile geografice cu deficit de precipitatii. -solurile brun-roscate: se intalnesc in partea de sud si sud-vest a tarii. Ocupa suprafete intinse in Oltenia si Muntenia. Prezinta proprietati fizice si chimice inferioare cernoziomurilor. Sunt bune pentru culturile de cereale, legume si vita-de-vie. Alte soluri de importanta economica sunt: solurile brune argiloiluviale si solurile brune. Soluri care ocupa suprafete mai mari, dar au fertilitate scazuta: podzolurile. Acestea se gasesc in zonele montane sau premontane si se cultiva mai ales ca pasuni si fnee. Pe suprafete destul de mari exista si soluri mai putin productive: lcovitele, solurile nisipoase sau solurile srturate care necesita cheltuieli mari de investitii pentru sporirea capacitatii lor preoductive. Mai sunt si soluri blane (in Dobrogea), cenusii (in nordul si nord-estul Moldovei), rendzine (soluri subtiri intalnite in regiunile montane) etc. 9. NOTIUNI DESPRE ECOSISTEME (BIOTOPUL, BIOCENEZA) Ecosistemul este definit ca fiind un fragment mai mare sau mai mic al biosferei alcatuit dintr-o componenta vie, reprezentata de plante si animale (biocenoza) si una nevie (biotop), formand un ansamblu integrat in permanenta interactiune. Biocenoza este formata din totalitatea diferitelor specii de plante si vietuitoare cuprinse in 3 sectoare: fitocenoza, zoocenoza, microbiocenoza. Indivizii speciilor care alcatuiesc biocenoza nu traiesc izolati, acestia aflandu-se in premanente relatii sau interactiuni. Biotopul cuprinde totalitatea factorilor abiotici (fara viata). Componentele biotopului pot fi grupate in factori: -geografici: pozitia geografica, latitudinea -mecanici: vant, miscarea apei, curenti, cutremure, eruptii vulcanice -fizici: temperatura, umiditate, lumina -chimici: azot, oxigen, dioxid de carbon, substante minerale din sol

10. LANTUL TROFIC Lanturile trofice reprezinta caile prin care un organism isi procura hrana. Niveluri trofice: a) producatori: plante verzi care isi procura hrana prin asimilatie clorofiliana b) consumatori: -primari (fitofagi): insecte, mamifere ierbivore, numeroase specii de pasari -secundari (zoofagi / carnivori): animale care se hranesc cu consumatori primari -tertiari: animale care se hranesc cu consumatorii primari si secundari. c) descompunatori: bacterii care transforma materia organica moarta in materie anorganica. Lanturi trofice: -in mare: crustacee pesti delfini -la campie: cereale rozatoare pasari rapitoare -la munte: frunzele arborilor omizi ciocanitoare pasari rapitoare 11. OMUL SI POZITIA OMULUI IN LANTUL TROFIC Omul nu depinde de un anumit lant deoarece acesta are posibilitatea de a se hrani omnivor. Astfel, omul poate fi atat consumator primar (cereale, legume, fructe), cat si secundar (animale de casa, pesti, crustacee). Pozitia omului pe lantul trofic depinde de conditiile climatice regionale si de posibilitatile sale. De exemplu, la mare principala hrana o reprezinta pestii, la munte animale, iar in zonele agricole cereale, legume, fructe. 12. CONCEPTUL DE ECOSISTEM AL ASEZARILOR Ecosistemul unei asezari, indeosebi al unui oras, este un ecosistem deschis, cu schimb de materie, energie si informatie intre acesta si mediu. Acest mediu artificial, daca ne referim numai la om, il putem numi mediu antropic, care evolueaza foarte repede. De aceea omul este pus in permanenta in situatia de a se adapta la mediul modificat chiar de el. Ecosistemul urban are numeroase schimburi cu mediul extern, care sunt de natura: -substantiala: prin intrarilede materii prime, bunuri de consum, alimente si iesirilede produse rezultate prin prelucrarea materiilor prime si deseurilor -energetica: cantitatea de energie consumata pe cap de locuitor din toate activitatile din ecosistem -informationala: legat de domeniul desfasurarii activitatii, al reglarii vietii interne si externe In ecosistemul urban se pastreaza configuratia majora a formelor de relief. Invelisul de sol se reduce procentual datorita spatiului construit (case de locuit, fabrici, strazi asfaltate). Invelisul vegetal spontan caracteristic zonei geografice este modificat in aceeasi proportie ca si solul; in schimb sunt aduse in scopuri ornamentale specii de plante care apartin altor zone si care sunt adaptate. In componenta peisajului urban se remarca componentele alohtone (constructii de beton, otel, sticla, marmura, prefabricate din plastic). Componenta principala de natura biologica in ecosistemul urban o reprezinta populatia umana. Cresterea numarului populatiei si respectiv a urbanizarii duce la hiperurbanizarea oraselor, accentuand verticalitatea si artificialitatea lor.

13. CARACTERISTICILE GEOGRAFICE ALE ECOSISTEMELOR UMANE Pozitia geografica a unei asezari umane nu are in vedere numai pozitia matematica cu coordonatele respective, ci toate caracteristicile geografice ale zonei: relieful, clima, apele, vegetatia, solul, structura geologica, gradul de stabilitate seismica, resursele minerale. Substratul geologic: in care intra aspecte privind structura, stabilitatea miscarilor tectonice cu degajare de masa si energie (vulcani, cutremure), reursele minerale si a celor de apa subterana pentru necesitatile populatiei si activitatile industriale. Relieful: are o importanta deosebita pentru ecosistem deoarece atrage dupa sine si alti parametrii geografici cum ar fi clima, apele, solurile si vegetatia. Ecosistemul asezarilor umane este directionat in functie de configuratia reliefului in: -ecosisteme urbane de campie: relieful are energie si fragmentare redusa -ecosisteme urbane de deal: energia este mai mare si fragmentarea este corespunzatoare. -ecosisteme urbane montane: energia si fragmentarea au valori mari -ecosisteme urbane cu contact morfologic: cele mai favorizate sunt cele de contact dintre deal si munte; si dintre podis si campie. -ecosistemele urbane litorale si deltaico-lagunare: au o structura semi-concentrica avand nucleul, centrul, la contactul uscatului cu marea. Clima: in interiorul ecosistemelor urbane si in mod special in orasele mari, temperatura, umiditatea si curentii de aer sufera modificari cu consecinte asupra poluarii aerului si asupra starii fiziologice a omului. Temperatura aerului este mai mare in timpul verii datorita cladirilor din beton acoperite cu tabla si tigla, strazilor si trotuarelor asfaltate care se incalzesc puternic, caldurile degajate de activitatile de tot genul; umiditatea aerului este mai scazuta; volumul precipitatiilor este mai mare; inversiunile termice si ceata sunt mai frecvente. 14. RELATIA MEDIU-ECONOMIE Omul si-a asigurat subzistenta si bunastarea inainte de toate din resursele naturii, el traind in simbioza cu mediul inconjurator, fie ca acesta este natural sau artificial. Relatiile stabilite de-a lungul timpului intre economie si natura sunt grupate in 4 categorii: -relatie simbiotica -relatie de indiferenta si neutralitate -relatie conflictuala -cautarea unei reconcilieri Orice fenomen care nu se traduce printr-un schimb monetar pe o piata este ignorat de sistemul economic. Deseurile, neavand valoare economica, nimeni nu se preocupa de ele. Resursele naturale, cum ar fi aerul si apa, considerate bunuri libere, nu sunt gestionate rational. Ecologia impinge economia spre schimbare si o obliga la restructurare, regandire si crearea de noi modele de gestiune si administrare. Interactiunea dintre mediu si economie a creat o noua disciplina - economia mediului - ce promoveaza un demers stiintific echidistant fata de economist si ecolog, raspunzand in totalitate de reconcilierea dintre om si natura si abordand si problemele reconstructiei ecologice. 15. FUNCTIILE MEDIULUI -este un factor productiv generator de input-uri primare -este recipientul produselor reziduale ale proceselor productive si de consum care vor putea fi sau nu absorbite, in functie de capacitatea de asimilare a mediului considerat -este furnizor de servicii cu caracter recreativ -mentine viata pe pamant
5

16. CONCEPTUL DE ECOSANOGENEZA Intrucat nu este posibila existenta unui om sanatos intr-un mediu bolnav, apare necesitatea de a uni intr-un singur concept sanatatea omului cu cea a mediului; astfel a aparut termenul de ecosanogeneza. Domeniul ecosanogenezei se refera atat la sanatatea locului de munca, la sanatatea consumatorilor, cat si la cea a mediului ambiant. Preocuparile acestui domeniu sunt legate de implicatiile tehnologiei si a diverselor produse asupra sanatatii. Astfel, trebuie ca resursele sa contribuie in primul rand la sanatatea omului, sa se puna in valoare si sa se utilizeze resursele naturale tinandu-se cont si de generatiile urmatoare, sa se diminueze efectele distructive fata de mediu si sa se foloseasca deseurile in scopuri productive. Obtinerea de produse ecologice, nepoluate si nepoluante reprezinta pasul hotarator pentru obtinerea de produse sanogene in industria alimentara, cosmetica sau farmaceutica. 17. CONCEPTUL DE POLUARE Poluarea indica notiunea de murdarire, degradare, distrugere a mediului. Poluarea reprezinta introducerea de catre om in mod direct sau indirect a substantelor care degradeaza mediul, pune in pericol sanatatea umana si distruge resursele biologice si ecosistemele. Poluantul este orice substanta care introdusa in mediu modifica echilibrul acestuia si aduce daune. Poluarea poate fi: -chimica: cu derivati ai clorului, sulfului, fosforului; cu pesticide si alti compusi organici -biologica: invazii de specii animale si vegetale, contaminare cu bacterii si virusi -estetica: degradarea peisajelor si locurilor prin urbanizare necivilizata -termica: prin deversarea in rauri sau lacuri a lichidelor calde ce au servit la racirea instalatiilor industriale sau a centralelor termice -sonora (fonica): zgomote, sunete cu vibratii neperiodice ce provoaca disconfort -radioactiva: prin experiente nucleare, folosirea incorecta a surselor de iradiere 18. SURSE MAJORE DE POLUARE ALE MEDIULUI INCONJURATOR Factori perturbatori ai mediului ambiant: a) Factori naturali: -eruptii vulcanice -eruptii solare -cutremure catastrofale -incendii b) Factori antropici (datorati omului): -cresterea demografica -dezvoltarea agriculturii -dezvoltarea industriei -cresterea numarului de mijloace de transport -tendinta de exploatare fara restrictii a rezervelor de minerale si combustibili fosili

19. PLOILE ACIDE: CAUZE-EFECTE Ploaia acida este o precipitatie cu pH-ul sub 5,6 si se formeaza ca rezultat al poluarii atmosferei cu oxizi de azot si de sulf, rezultate in procesele de ardere a combustibililor si din degajarile produse de automobile. Efectele ploii acide: a) asupra apei: -acidifierea apelor lacurilor si raurilor -afectarea organismelor din fiecare nivel trofic -descompunerea materialelor organice este inhibata de pH-ul coborat -populatiile de pesti sunt afectate, capacitatea de reproducere scade b) asupra solului: -reducerea capacitatii de schimb cationic -mobilizarea ionilor de aluminiu -degradarea mineralelor primare -reducerea activitatii biologice c) asupra plantelor: -distrugerea cuticulei frunzelor, a epidermei -afectarea procesului de crestere a plantelor 20. EFECTUL DE SERA: CAUZE-EFECTE, EFECTE IN LANT Efectul de sera desemneaza procesul de crestere globala a temperaturii atmosferei. De pe urma activitatii umane rezulta o serie de gaze ce isi maresc continuu concentratia in atmosfera, o mare parte din acestea avand proprietatea de a inmagazina caldura reflectata de pe Pamant. Principalele gaze care provoaca efectul de sera: -dioxidul de carbon: prin arderea combustililor fosili, folosirea autoturismelor, din procesele industriale, din distrugerea padurilor -clorofluorocarbonii (CFC): gaze produse artificial folosite in sistemele de racire si izolare a frigiderelor si congelatoarelor, ale aparatelor de aer conditionat si masinilor de spalat. Sunt mult mai efective decat dioxidul de carbon, deoarece raman in atmosfera un timp foarte indelungat. Sunt principalele gaze responsabile pentru distrugerea paturii de ozon -metanul: este eliberat prin descompunerea materiei organice, prin arderea padurilor, mineritul si ingroparea materiei organice in gropile de gunoi -ozonul: in troposfera are un efect nociv asupra sanatatii oamenilor si se comporta ca un gaz ce produce efectul de sera. Efectele incalzirii globale: -cresterea nivelului marilor si oceanelor, datorita topirii gheturilor calotei glaciare si a altor zone reci -efecte asupra habitatelor si vietii: schimbarile climatice vor influenta un numar mare de specii de plante si animale -culturile de grau vor fi afectate si fenomenul de infometare a populatiei se va accentua -rezervele de apa potabila vor scadea -sanatatea umana va fi afectata de cresterea temperaturii prin accentuarea sau revenirea unor boli specifice mediului tropical malaria -posibile migrari ale populatiei din zonele de coasta spre interiorul continentelor

21. DEGRADAREA PATURII DE OZON: CAUZE, EFECTE Ozonul este o molecula simpla, constituita din 3 atomi de oxigen. Concentratia sa maxima este intalnita la aproximativ 30 km inaltime, in stratosfera, si poarta denumirea de patura de ozon. Rolul acestei paturi este esential pentru mentinerea vietii pe Pamant, ea oprind razele ultraviolete venite de la Soare. Cele mai periculoase pentru viata sunt ultravioletele B (UVB). Molecula de ozon poate fi distrusa de: -clorofluorocarboni (CFC): folosite la scara industriala ca agenti de racire, spalarea materialelor plastice, a metalelor si a componentelor electronice, ca propulsori in spray-uri, agenti de spumare. CFC-urile sunt in general stabile din punct de vedere chimic, dar in momentul in care patrund in stratosfera, sunt desfacute de catre radiatiile ultraviolete venite de la Soare. Radicalul clor este responsabil pentru desfacerea moleculei de ozon, ramanand in atmosfera o perioada indelungata de timp. -fluorocarboni (FC): sunt similari CFC-urilor, dar nu contin clor, deci nu au potential ridicat de distrugere a ozonului, insa au capacitatea de a inmagazina caldura, contribuind astfel foarte mult la accentuarea incalzirii globale. -halonii: sunt substante chimice halogene folosite in sistemele de racire ale frigiderelor avand o perioada de viata relativ lunga. Prin desfacerea lor in stratosfera se elibereaza atomi de brom, care sunt mult mai agresivi decat clorul in ceea ce priveste efectul distructiv al moleculei de ozon. Distrugerea ozonului este un proces extrem de complex. Substantele periculoase pentru stratul de ozon urca in straturile superioare ale atmosferei unde sunt atacate de razele ultraviolete solare, eliberand un atom de clor sau brom. Acesta se ataseaza moleculei de ozon, legandu-se de unul din atomii de oxigen al acestuia, pe care il desface, lasand in urma lui o molecula simpla de oxigen. Cresterea nivelului radiatilor UVB ar provoca consecinte dezastruoase: -arsuri grave in zonele expuse la soare -scaderea activitatii si implicit a efectivitatii sistemului imunitar, care are ca rezultat o crestere semnificativa a procesului de infectii si cancer al pielii -cresterea procentului de cataracte si orbiri -scaderea efectivitatii programelor de vaccinare, in special la copii -micsorarea dimensiunilor frunzelor la plante care devin astfel vulnerabile la daunatori si boli -reducerea productivitatii culturilor -reducerea numarului de plante si animale 22. POLUAREA INTERNATIONALA: DEFINITIE, MODURI, FORME Poluarea internationala (transfrontaliera) este suma efectelor defavorabile pe care le provoaca un sistem, de tipul unei economii nationale, in afara granitelor sale, altor sisteme-economii nationale. Moduri de a produce poluarea internationala: a) poluarea directa: prin transferarea unor reziduuri intr-o alta tara folosind miscarea aerului sau curgerea apei. Avem, tot aici, poluarea reciproca, in cazul in care mai multe tari impart tarmul unui mare lac sau chiar al unei mari. b) forme mai discrete de poluare: exportul catre tari mai sarace a unor produse agricole impurificate, care nu se pot vinde pe piata interna; pastrarea secretului referitor la tehnologiile de epurare si reciclare a deseurilor si tehnologiile nepoluante, sau oferirea la vanzare a acestor tehnologii la preturi prohibitive c) poluare ascunsa: implementarea pe teritoriul altor tari a unor industrii puternic poluante, sub pretextul contribuirii la dezvoltarea industriei in tara gazda; exploatarea de materii prime pe teritoriul altor tari, cu tot ansamblul de tehnologii care perturba mediul; inchirierea de suprafete in tara gazda pentru depozitarea deseurilor puternic poluante.
8

23. EFECTELE POLUARII MEDIULUI INCONJURATOR -fara constituentii mediului inconjurator nimic nu ar putea exista, nici chiar omul -fara activitatea de fotosinteza nu ar exista oxigen pentru motoare, furnale, pentru viata animala si umana -fara procesele biologice nu am avea hrana, petrol, carbune 24. SURSE DE POLUARE ALE APELOR DE LA SUPRAFATA SI SUBTERANE Poluarea apelor este definita ca acea schimbare a compozitiei apelor care le face daunatoare pentru sanatatea oamenilor, neadecvate pentru intrebuintarea economica sau recreativa si duce la deteriorarea florei si faunei din mediul acvatic. Surse de poluare a apei de la suprafata: -surse de poluare concentrate sau organizate: reprezentate de apele uzate industriale si de apele uzate oreneti -surse de poluare neorganizate: constituite din apele de precipitatii care spala depozitele de reziduuri, terenurile agricole pe care s-au aplicat substante chimice Surse de poluare a apelor subterane: -impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere -impurificari produse de infiltratiile de la suprafata solului -impurificari produse in sectiunea de captare a apelor datorita nerespectarii zonei de protectie sanitara sau a conditiilor de executie 25. TIPURI DE POLUANTI Poluantii sunt substantele si agentii care schimba caracteristicile initiale ale apelor naturale in care sunt evacuate. In functie de sursele si natura lor, poluarea poate fi: -organica: micropoluantii organici sunt reprezentati de numeroase substante organice din apa care traverseaza statiile de epurare fara a fi alterate. -toxica: azot, saruri nutritive, metalele, arsenicul, florul, fenolii, micropoluantii chimici. Din punct de vedere al persistentei in apa poluantii pot fi: biodegradabili, nebiodegradabili si termici. -estetica: materiile in suspensie -cu materiile nutritive: nitrati, fosfati -bacteriana: microorganisme patogene, bacterii, ciuperci -termica: apele uzate utilizate in industrie, evacuate in stare calda 26. INFLUENTA POLUARII APELOR ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR Prin impuritatile pe care le contin, apele uzate actioneaza asupra mediului inconjurator, de cele mai multe ori in sens negativ. Poluarea apelor are drept urmare o scadere a biodiversitatii. In apropierea locului de deversare dispar toate speciile de pesti, cele mai multe nevertebrate din zooplancton, iar fitoplanctonul se reduce la bacterii. Apele de suprafata sufera din partea apelor uzate urmatoarele actiuni: -modificarea calitatilor fizice: schimbarea culorii, temperaturii, conductibilitatii electrice, radioactivitatii, prin formarea depunerilor. -modificarea calitatilor organoleptice (gust, miros) -modificarea calitatilor chimice: schimbarea pH-ului, a duritatii, reducerea cantitatii de oxigen -distrugerea florei si faunei si favorizarea dezvoltarii virusurilor si bacteriilor.
9

Apele marine sunt influentate in mod asemanator apelor de suprafata, cu deosebirea ca actiunile asupra lor sunt luate in considerare asupra vietuitoarelor marine si a plajelor. Solurile infiltrabile sunt influentate pozitiv datorita sporurilor de elemente fertilizatoare pe care le contin apele uzate, dar si negativ prin infectarea solurilor si a apelor freatice de mica adancime cu virusuri, bacterii si mirosuri. Influenta asupra captrilor de apa potabila si industriala: se formeaza in apa receptorului colonii mari de microorganisme care sunt antrenate de apa raului si care apoi blocheaza gratarele filtrelor de la instalatiile de apa potabila si industriala. Influenta asupra folosintelor agricole si a cresterii animalelor: apele care se depun pe terenuri, pasuni provoaca imbolnavirea animalelor care le consuma. La fel si in cazul plantelor irigate cu aceste ape care provoaca moartea animalelor si pasarilor care le consuma, si in plus, pot provoca si sterilizarea solului. Influenta asupra fondului piscicol: pestii se pot imbolnavi si chiar muri. Influenta asupra starii sanitare si igienice: apele uzate la abatoare, lptarii, tbcrii, fabrici, prin continutul lor ridicat de materii organice, constituie un mediu propice pentru toate bacteriile. La fel si in locurile de baie, in trandurile naturale. 27. AUTOEPURAREA APELOR Autoepurarea raului reprezinta ansamblul proceselor naturale declansate dupa evacuarea apelor uzate intr-un receptor. Se constituie ca un proces natural complex fizico-chimic, biologic si bacteriologic prin care impurificarea de natura organica a unui rau se reduce treptat in aval de sursa de impurificare. Capacitatea de autoepurare a unui curs de apa depinde de resursele sale de oxigen si de starea de poluare. Autoepurarea se realizeaza prin indepartarea din apa a materiilor solide in stare de suspensie si prin transformarea unor substante pe cale chimica sau biochimica Aceste procese sunt influentate de numerosi factori de mediu fizici (procesul de sedimentare a suspensiilor, lumina, temperatura si miscarea apei), chimici (oxigenul, fierul, manganul, azotul, fosforul, sulful, magneziul, aluminiul etc) si biologici (organisme acvatice: bacterii, protozoarele, macrovertebratele si plantele clorofiliene). 28. POLUAREA ATMOSFEREI Poluarea atmosferei corespunde prezentei unor substante straine acesteia care afecteaza vizibil echilibrul ecologic si insasi viata pe Pamant. Din punct de vedere al efectelor poluante si al dispersarii poluantilor in atmosfera, rolul important revine deplasarii maselor de aer care poate fi atat verticala (determinand un gradient de temperatura, deci o variatie a temperaturii cu inaltimea), cat si orizontala (deplasare generata de vanturi). In functie de gradientul vertical de temperatura se disting mai multe stari ale atmosferei: -instabilitate atmosferica: temperatura scade cu inaltimea mai mult decat media gradientului, in acest caz aerul incalzit la sol se deplaseaza pe verticala si favorizeaza dispersia poluantilor -stabilitatea atmosferica: temperatura scade cu inaltimea mai putin decat media gradientului; miscarea ascendenta a aaerului este franata si dispersia defavorizata -stare indiferenta (neutra): temperatura este stationara cu inaltimea determinand o acalmie -inversiune termica: temperatura creste cu inaltimea; aerul se raceste la sol, devine mai dens si impiedica amestecarea pe verticala. In acest caz dispersia este impiedicata total si poluarea este maxima la sol. In ceea ce priveste deplasarea pe orizontala a maselor de aer, atat directia cat si viteza vanturilor sufera schimbari continue datorare fenomenelor de turbulenta mecanica sau termica.
10

29. SURSE DE POLUARE A AERULUI a) Dupa origine: -surse naturale: virusi, substante organice si anorganice, aerosoli incarcati cu saruri, polen, pulberi, cenusa, descarcari electrice ce produc ozon, furtuni de praf si de nisip -surse antropice: orice activitate umana ce conduce la evacuarea in atmosfera de substante b) Dupa forma: -surse punctuale: jetul de gaze eliminat in atmosfera libera printr-un sistem de dirijare cu o gura de evacuare ale carei dimensiuni sunt neglijabile in comparatie cu topografia locului -surse liniare: dimensiune in plan orizontal a carei marime nu poate fi neglijata -surse de suprafata: arii ale caror dimensiuni nu pot fi neglijate in comparatie cu topografia -surse de volum: caracterizate prin emisii din cele 3 dimensiuni c) Dupa inaltime: -surse la sol -surse joase: h < 50m -surse medii: 50m < h < 150m -surse inalte: h > 150m d) Dupa mobilitate: -surse fixe sau stationare: cosurile fabricilor etc. -surse mobile: mijloace de transport rutier, feroviar, naval, aerian e) Dupa regimul de functionare: -surse continue: functionare continua, cu emisie constanta, pe perioade medii sau lungi de timp -surse intermitente: functionare cu intreruperi semnificative ca durata, cu emisie constanta sau variabila -surse instantanee: emisia are loc intr-un interval foarte scurt de timp dupa care inceteaza. f) Dupa tipul de activitate: -arderea combustibililor fosili in surse fixe -traficul -petrochimie -chimie organica si anorganica -metalurgie primara feroasa -industria materialelor de constructii -agricultura 30. AUTOEPURAREA AERULUI Procesul prin care aerul revine la compozitia anterioara poluarii se numeste autoepurarea aerului si se realizeaza prin mai multe cai: sub actiunea curentilor de aer, sedimentare si precipitatii. Autoepurarea prin curenti de aer consta in deplasarea poluantilor din atmosfera odata cu masele de aer, caz in care consecintele se vor produce departe fata de sursa de poluare, depasind uneori granitele tarilor, putand rezulta astfel poluarea transfrontaliera (internationala). Sedimentarea particulelor de praf este posibila cand pulberile ajung la sol, in ape sau pe plante, avand drept consecinte poluarea solului, a apelor, a vegetatiei etc. Precipitatiile contribuie la autoepurarea aerului prin urmatoarele cai: -antrenarea mecanica a poluantilor -dizolvarea substantelor poluante -combinarea poluantilor cu apa, din care rezulta ploi acide Prin aceste procese de autoepurare a aerului poluat, poluantii nu dispar, ci sunt inlaturati in alte medii din alte zone.
11

31. POLUAREA SOLULUI: CAUZE, EFECTE Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cazul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice. Cauzele degradarii: -eroziunea si scurgerile de sol -alunecarile de teren -salinizarea, alcalizarea si acidifierea solurilor -aplicarea unor masuri insuficient fundamentate stiintific -exploatarea nerationala a padurilor -acoperirea solului cu diverse materiale -lucrari miniere -exploatarea de balast, exploatari petroliere Efectele poluarii solului: -stratul de humus dispare -micsorarea rezervei de elemente nutritive si de energie a solurilor, degradarea structurii, care favorizeaza compactarea, reducerea permeabilitatii pentru apa si aer -eroziunea si alunecarile de teren poate duce la fenomenul desertificarii -colmatarea cursurilor de apa, marind pericolul de inundatii 32. POLUAREA SONORA: CAUZE, EFECTE Poluarea sonora sau fonica este o componenta intrinseca a civilizatiei contemporane si constituie o cale de degradare a mediului ambiant. Zgomotul este definit ca o suprapunere dezordonata de sunete, iar sunetul este o vibratie a aerului ce se propaga sub forma de unde. Sursele majore de poluare sonora le constituie industria si transportul urban. Zgomotul industrial se datoreaza functionarii masinilor, uneltelor, iar zgomotul urban se datoreaza traficului auto, aparate casnice, aparate radio, televizoare. Zgomotul provoaca stare de oboseala, scaderea randamentului intelectual, irascibilitate, traumatisme sonore. Zgomotele cu nivel de tarie mai ridicate pot provoca cresterea presiunii intercraniene, modificarea cordului si a respiratiei, o scadere a acuitatii vizuale. Zgomotele puternice pot reduce la zero inteligibilitatea vorbirii, si cauzeaza o pierdere treptata, pana la surzenie, a sensibilitatii auditive. Ultrasunetele provoaca anemii, oboseala etc. 33. POLUAREA CU RADIATII: CAUZE, EFECTE Poluarea cu radiatii este o forma speciala de poluare datorita emisiei si propagarii in spatiu a unor radiatii, capabile sa produca efecte fizice, chimice si biologice asupra organismelor vii. Cauze: -explozile atomice care infecteaza atmosfera -uzinele atomice, racite cu apa care devine radioactiva, transportand substante primejdioase in locurile de deversare -containere cu deseuri radioactive aruncate pe fundul oceanelor -cenusile explozilor atomice care patrund in sol, infectandu-l Sursele naturale de iradiere sunt constituite din roci naturale existente in scoarta si un flux de raze cosmice.

12

Efectele acestei poluari pot fi: -directe: ca urmare a interactiunii lor cu suportul biologic, modificandu-se compozitia si structura materiei, insotita uneori de mutatii genetice -indirecte: cand nu este afectata structura biologica, dar este afectat mediul in care aceasta este plasata (deci este afectat biotopul, nu biocenoza). Efectul nociv al radiatilor depinde de tipul de iradiere, energia radiatiei si durata de iradiere: -efecte pe termen scurt: dupa o iradiere puternica -efecte pe termen lung, pe seama acumularii unor iradieri slabe, dar care se manifesta timp indelungat -efecte genetice: care se manifesta la urmasii parintilor iradiati. 34. MONITORINGUL MEDIULUI: CONCEPT SI SISTEMUL MONITORINGULUI (SMIR) Termenul de monitoring in domeniul mediului inconjurator defineste sistemele de supraveghere a principalilor factori de mediu: apa, aer, sol. Pentru a fi eficient, sistemul managerial de mediu trebuie sa fie colectiv, sa preintampine degradarea ulterioara; trebuie sa fie multidisciplinar si intersectorial. Institutul pentru Cercetarea si Ingineria Mediului(ICIM) din tara noastra a conceput Sistemul de Monitoring Integrat al Mediului din Romania(SMIR). SMIR reprezinta un sistem complet de achizitie a datelor privind calitatea mediului, obtinute pe baza unor masuratori sistematice, de lunga durata, la un ansamblu de parametri si indicatori cu acoperire spatiala si temporala care sa asigure posibilitatea controlului poluarii. SMIR are urmatoarele componente: -Sistemul National de Supraveghere a Calitatii Apelor -Reteaua de Fond si cea de Emisie pentru Supravegherea Calitatii Aerului -Reteaua de Ploi Acide -Reteaua de Radioactivitate din subordinea directa a Autoritatii Mediului -alte informatii privind calitatea solului, vegetatiei, faunei, sanatatii umane de la alte unitati. Obiectivul principal al SMIR il constituie realizarea unui sistem adecvat de supraveghere a calitatii mediului din Romania, a redresarii ecologice a zonelor puternic afectate de poluari si a dezvoltarii durabile din punct de vedere al protectiei mediului. 35. PREVENIREA SI COMBATEREA POLUARII APELOR Pentru a proteja apele trebuie sa se actioneze in urmatoarele directii: -realizarea unui complex de lucrari de amenajare -reglementari privind calitatea apelor naturale si efluentilor -reducerea poluarii -supravegherea si controlul calitatii apelor -formarea de cadre specializate in domeniul protectiei mediului -sensibilizarea opiniei publice Epurarea apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procese prin care impuritatile de natura chimica sau bacteriologica, continute in apele uzate, sunt reduse sub anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze receptorului. Instalatiile de epurare sunt realizate in scopul intensificarii si favorizarii proceselor care se desfasoara in timpul autoepurarii. Procesele de epurare sunt de natura fizico-mecanica, chimica si biologica. In urma acestor procese rezulta ca principale produse: -apa epurata: care este evacuata in receptor sau valorificata pentru irigatii sau alte folosinte -namoluri: care sunt indepartate din statie si valorificate.
13

36. SOLUTII GLOBALE LA PROBLEME GLOBALE -alternative la folosirea CFC-urilor: principala solutie a problemei distrugerii paturii de ozon este oprirea producerii si consumul de CFC si gasirea unor inlocuitori. De-a lungul timpului au avut loc numeroase intalniri in care au fost prezentate rapoarte ingrijoratoare si astfel, in 1989 a fost semnat Protocolul de la Monreal, care prevede diminuarea treptata urmata de oprirea productiei si utilizarii substantelor de tip CFC. -reducerea efectului de sera: prin utilizarea electrocasnicelor eficiente din punct de vedere energetic, prin calatoria cu mijloace de transport in comun, prin oprirea taierii padurilor tropicale, folosirea alternativelor in locul CFC-urilor si reciclarea. -diminuarea impactului ploilor acide: prin reducerea cantitatilor de oxid de sulf si de oxid de azot eliberate in atmosfera. Acest lucru poate fi posibil prin: utilizarea carbunilor cu continut scazut de sulf, izolarea termica a locuintelor si utilizarea responsabila a energiei, folosirea surselor alternative de energie, fabricarea doar a autoturismelor care folosesc benzina fara plumb. 37. PREVENIREA SI COMBATEREA POLUARII SOLULUI Solul impreuna cu microorganismele asociate, joaca rolul unui epurator-purificator si neutralizator biologic universal fiind, in acelasi timp, un mineralizator al tuturor reziduurilor organice, de unde si denumirea data solului de decontaminator universal al naturii. Masuri pentru diminuarea eroziunii solului: -exploatarea terenurilor in panta -cresterea ponderii culturilor protectoare Reducerea efectului nociv al aplicarii pesticidelor: -extinderea cultivarii soiurilor si hibrizilor cu rezistenta la atacul bolilor si daunatorilor -tratamente la samanta -rotatia rationala a culturilor -extinderea metodelor de combatere nechimice

38. AGRICULTURA ECOLOGICA Cea mai eficienta metoda de reducere a poluarii solului si a produselor agricole ramane practicarea agriculturii ecologice. Aceasta este o ramura a agriculturii ce are ca tel armonizarea interactiunilor dinamice dintre sol, plante, animale si om sau intre oferta ecosistemelor naturale si nevoile umane de hrana, imbracaminte si de locuit. Obiectivele agriculturii ecologice au in vedere atat necesitatile de ocrotire a mediului, cat si obiective socio-ecologice, mai ales cele legate de folosirea cu precadere a resurselor energetice regenerabile si obtinerea de produse ecologice de calitate superioara. Fermele ecologice sunt mixte, de tip vegetal si animal. In aceste ferme nu se folosesc ingrasaminte chimice sau pesticide, combaterea bolilor si daunatorilor fiind facuta cu preparate naturale. Regimul alimentar al animalelor este in acord cu nevoile nutritionale ale acestuia si sunt luate toate masurile pentru ca acestea sa aiba o rezistenta maxima la boli si infectii.

14

39. PREVENIREA SI COMBATEREA POLUARII RADIOACTIVE SI SONORE Poluarea radioactiva: a) prevenire: -cunoasterea riscului si asumarea lui -respectarea conditiilor de proiectare, constructie, exploatare a instalatiilor nucleare -folosirea unor sisteme de control, avertizare si protectie eficiente -stocarea permanenta a deseurilor radioactive -tratarea deseurilor in scopul reciclarii uraniului si plutoniului b) masuri de decontaminare: -spalarea cu jet de apa a peretilor, asfaltului etc. -utilizarea polimerilor lichizi care absorb substantele radioactive -administrarea de iod -aratul suprafetelor agricole si administrarea ingrasamintelor pe baza de potasiu -izolarea reactorului avariat Poluarea sonora: Cai de combatere: -in industrie: izolarea utilajelor generatoare de zgomote -in circulatia rutiera: reglementari de circulatie de ordin general, perfectionari in constructia de automobile, si extinderea retelei de drumuri asfaltate -in activitatea de constructii: folosirea de fonoizolante pentru pardoseli, realizarea de pereti dubli -proiectarea de aparate electrocasnice cat mai silentioase. 40. ARII PROTEJATE SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA Ariile protejate reprezinta suprafete de teren care au sau reprezinta o bogatie naturala specifica. Ele sunt supuse unui regim special ce are ca scop conservarea resurselor naturale, a diversitatii biologice precum si mentinerea stabilitatii ecologice a regiunilor limitrofe. Ariile protejate se impart in 6 categorii: -rezervatii ale biosferei: includ zone ale biosferei in care s-au luat masuri de protectie, in scopul mentinerii proceselor naturale intr-o stare netulburata, pentru a avea exemple reprezentative ecologice ale mediului natural. Rezervatiile sunt desemnate exclusiv pentru a proteja regiuni unice. In Romania: Delta Dunarii, M-tii Retezat, M-tii Rodnei -parcuri nationale: cuprind peisaje naturale de mare valoare estetica si prezinta un interes special din punct de vedere stiintific, educativ sau recreativ. In Romania: Retezat, Rodna, Piatra Craiului, Chieile Bicazului, Cozia etc. -parcuri naturale: arii naturale protejate in scopul conservarii unor ansambluri peisagistice in care are loc interactiunea activitatilor umane cu natura. In Romania: Portile de Fier, Balta Mica a Brailei, Bucegi etc. -rezervari stiintifice: sunt incluse ecosistemele care cuprind specii de importanta stiintifica reprezentative pentru regiuni naturale deosebite. Accesul publicului si turismului sunt in general interzise. In Romania: Pestera Closani, Pestera Muierii, peisajul lacustru marin Nuntasi-IstriaTusla -rezervatii naturale: au drept scop principal protejarea unor habitate deosebite sau esentiale pentru fauna sedentara sau migratoare de importanta nationala sau mondiala. In Romania: Dunele de la Agigea, lacul Agigea, Padurea Hagieni -monumente ale naturii: elemente particulare de importanta nationala exceptionala. Nu ocupa suprafete mari.
15