CARACTERIZAREA BOTANICĂ, TEHNOLOGICĂ ŞI ECONOMICĂ

A SPECIEI COACĂZE

Student, Oancea Alina-Gabriela

Coordonator, asist. Dr. Murariu Otilia

 Cuprins:
1. Introducere
2. Denumire ştiinţifică şi populară
3. Origine şi arie de răspândire
4. Importanţă economică
5. Soiuri
6. Boli şi dăunători
7. Cerinţe minime de calitate
Bibliografie
Coacăzul negru şi roşu sunt specii rustice precoce, cu
potenţial biologic ridicat, capabile să dea producţii de 5-
8 t/ha la coacăzul negru şi 10-16 t/ha la cel roşu. Se
înmulţesc relativ uşor, iar durata de exploatare
economică este de peste 15 ani.

În țara noastră coacăzul crește spontan în zonele de

munte, dar se întâlnește și în plantații mari sau mici, în
zonele submontane și montane. La câmpie, în
gospodăriile familiale se poate planta, dar numai pe
soluri reavene, în locuri semi umbrite, de pildă printre
pomii fructiferi din grădini ori livezi, pe marginea aleilor
din grădini, pe lângă garduri, pe marginea parcelelor
Fructele se consumă în stare proaspătă, congelate sau prelucrate sub
formă de suc, compot, marmeladă, gem, jeleuri, lichior, vin. Din fructe,
frunze, vârfuri de lăstari de coacăz negru se prepară medicamente și
ceaiuri recomandate în tratarea unor afecțiuni gastrointestinale,
cardiovasculare, hepato-biliare.
Atât fructele, cât și frunzele de coacăz negru sunt apreciate pentru
efectele lor terapeutice. Coacăzele negre au următoarele proprietăți:
tonifică sistemul nervos central, sporesc acuitatea vizuală, stimulează
secreția sucului gastric, sunt vitaminizante, remineralizante, privind
accidentele vasculare, hepato-biliare.
2. Denumire ştiinţifică şi populară

Ribes nigrum L. = coacăz negru;

Ribes rubrum L. = coacăz roşu;
Ribes niveum L. = coacăz alb
Familia Saxifragaceae, subfam. Ribesoideae
 3. Origine şi arie de raspândire
Coacăzul crește în stare spontană în zone de munte din Europa (Alpi, Carpați,
Pirinei) nord-estul Asiei și în America de Nord. În prezent pe glob se obțin peste
588,4 mii tone fructe annual, din care Europa realizează circa 84%, fosta U.R.S.S.
15%, iar diferenta se obtine in Noua Zeelanda, Australia, America de Nord. Țările
mari producătoare din Europa sunt Polonia, Germania, Cehia, Slovacia, Anglia,
Austria (Buletinul statistic FAAO numărul 40, 1987). La noi în țară, recensământul din
1979 a evidențiat existența a 1388 ha în cultură pură și 571 ha cultură intercalată de
coacăz roșu și negru.
 4. Importanţă economică

Coacăzele conţin: apă 78,5-87,7%, zaharuri 4,1-

8,8%, acizi (citric, malic, tartric) 1,0-3,6%,
subtanţe pectice 0,39-0,93%, subtanţe proteice
0,94-1,74%, celuloză 1,43-4,57%, săruri
minerale 0,3-0,8%, provitamina A, vitamina C si
complexul B. Coacăzele negre se numară între
fructele cele mai bogate în vitaminele C şi P.
Acestea conţin 65-400 mg vitamina C la 100g,
faţă de 20-60 mg la 100 mg la coacăzele roşii şi
albe. Acestea, având un raport echilibrat între
zaharuri şi acizi, precum şi un conţinut redus în
tanin, se folosesc proaspete (ca atare) sau sub
formă de suc. Din ele se prepară şi dulceaţă,
siropuri, prăjituri, peltea. Datorită gustului foxat
(care dispare în fructele finite), coacăzele negre
se consumă foarte puţin în stare proaspătă; ele se
valorifică în principal, sub formă de vin (cidru),
sirop, peltea; servesc la fabricarea unor
medicamente .
Specie Epoca de coacere Fructul (mărimea, gustul) Rezinţa la:
Ger Boli
5. Soiuri
Coacăz negru
Negre Lee timpuriu Mijlocie, intens foxat f. buna mijlocie

Record timpuriu Supramijlocie, moderat foxat mijlocie mijlocie

Negre Mari semitimpurie Supramijlocie, intens foxat bună mijlocie

Bogatir mijlogie Mare, moderat foxat bună bună

Mendip Cross mijlocie Mijlicie, foxat bună bună

Cotswold Cross semitârzie Mare, moderat foxat bună mijlocie

Septembrie târzie Mare, intens foxat bună mijlocie

Coacăz roşu
Roşu timpuriu timpurie Mijlocie, plăcut aromat bună bună

Abundent semitimpurie Mijlocie, plăcut acidulat bună bună

Jonkheer van Tets mijlocie Supramijlocie, plăcut acidulat bună bună

Piaţa Londrei semitârzie Mare, plăcut acidulate bună bună

Roşu de Olanda târzie Mare, puternic acidulate f. bună bună

Houghton Castle târzie Mijlocie, plăcut acidulat mijlocie bună

Coacăz alb
Albe de Versailles Semitimpurie Mijlocie, plăcut acidulat bună mijlocie

Mărgăritar Mijlocie Mijlocie, plăcut acidulat bună bună

Albe mari semitârzie Supramijlocie, plăcut acidulat bună mijlocie

 6. Boli şi dăunători
Cea mai păgubitoare boală a acestor fructe este
mucegaiul cenuşiu, provocat de ciuperca Botrytis cinerea,
care infectează fructele in cultură, dar se intensifica mult
după recoltare, în ambalaje, deoarece se extinde rapid,
cuprinzând în câteva zile de la un singur fruct, lădiţe
întregi. Acestea se acoperă de o pîslă de culoare cenuşie-
închisă, densă constituită din miceliul şi fructificaţiile
ciupercii. Fructele infectate putrezesc complet.
Putregaiul moale, produs de ciuperca Rhizopus
stolonifera, este la fel de frecvent pe coacăze, după
recoltare, în timpul transportului si comercializării.
Miceliul acestei ciuperci se extinde foarte repede, aşa
încât, in 2-3 zile, întreaga lădiţă este invadată, iar fructele
nu mai pot fi valorificate. Umiditatea si temperatura
ridicate din vehiculele de transport şi din magazinele de
desfacere favorizează invadarea fructelor de către acest
periculos mucegai, mai ales pe fructele bine coapte, rănite
sau lovite.
Penicillium spp. este, de asemenea, un mucegai ce se
dezvoltă uşor pe coacăze şi care produce putrezirea acestor
fructe în toată perioada de la recoltare până la valorificare.
Produce pe suprafaţa fructelor o pîslă verde sau verde-
albastruie, cu miros puternic de mucegai.
Dăunatori Coacăzului
Fitoptul coacăzului – Eriophyes Ribis Hb.
Atacă mugurii care, deși se umflă, nu se mai desfac si se usucă. Iernează ca adulți sub solzii mugurilor.
Pentru combatere se recomandă stropiri de iarnă cu produse pe baza de DNOC ( Creoson 50 in cont. 0,75%
), DNBF ( Dibutox 25 in conc. 1% ) sau zeamă sulfocalcică în concentrație de 20 %, iar primăvara si vara
2-3 tratamente cu Fosfotox R 35 in concentrație de 0,1%.
Păduchele galben al Coacăzului – Capitophorus Ribis L.
Iernează sub formă de ouă din care in primăvara apar fondatoarele. Înţepăturile produse de păduchii galbeni
provoacă bășicarea frunzelor. Umflăturile se înroşesc şi vegetația stagnează. Combaterea se face prin
stropiri de iarnă şi de vară, cu aceleaşi produse indicate la Fitoptul.
Viespea Coacăzului – Nematus Ribis Scop.
Iernează sub formă de larvă învelită în coconi, în pământ. Are 2 generații pe an. Larvele se hrănesc cu
frunze de coacăz.
 7. Cerinţe minime de calitate

Cerințe minime
În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale pentru
fiecare categorie și de toleranțele admise, fructele cu boabe
trebuie să fie:
•intacte;
•produsele afectate de putregai sau alterate, astfel încât să
devină improprii pentru consum, sunt excluse
•curate, fără materii străine vizibile
• practic fără dăunători
• practic fără deteriorări cauzate de dăunători
•aspect proaspăt
•fără umezeală externă anormală
•fără miros și / sau gust străin.

Dezvoltarea și starea fructelor cu boabe trebuie să fie de așa

natură încât să le permită:
•să reziste la transport și manipulare
• să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
Bibliografie

Pomicultură generală şi specială – M. Popescu; I. Miliţiu şi

coordonatorii, Editura Didactica 1993
Arbuşti fructiferi – Victor I. Spiridon
Pomicultura de la A la Z – Profesor univ. dr. Grigore Mihăescu
Bolile şi dăunători produselor agricole şi hortiviticole după
recoltare – Ana Hulea, Gh. Taşcă
Protecţia pomilor şi arbuştilor fructiferi – Dr. ing. Şuta Victoria;
dr. ing. Minoiu N.; dr. ing. Lefter Gh., Editura „Ceres” Bucureşti

Referinţe web :
http://www.unece.org/trade/agr/standard/fresh/FFV-StandardsE.html
https://www.google.ro/search?q=coacaze&source
http://www.daciccool.ro/europlant/siropuri-presate-la-rece/1060-sirop-
de-coacaze-presat-la-rece