Sunteți pe pagina 1din 25

CAP.

1 AGRICULTURA, RAMUR A PRODUCIEI MATERIALE


1. Importanta agriculturii deriva din: a. ramura de producie capabi a !a acumu e"e e#er$ie cu a%u&oru mu#cii b. produ!e e a$roa ime#&are au o de!'acere !i$ura pe piaa mo#dia a c. ramura secundara a produciei agricole d. pondere ridicata a bunurilor si serviciilor consumate 2. Identificai particularitile agriculturii: a. P a#&e e !i a#ima e e par&icipa ca obiec&e !i mi% oace de mu#ca b. Ac&i(i&a&ea de producie e!&e direc& !au i#direc& i#' ue#a&a de co#diii e pedo) c ima&ice c. Activitatea de producie este numai indirect influenata de condiiile pedo-climatice d. Aprovizioneaz cu materii prime comertul 3. Care din urmtoarele funcii prezentate sunt specifice agriculturii: a. Apro(i"io#ea"* cu ma&erii prime i#du!&rii e pre ucr*&oare+ Piaa de de!'acere+ ,ur!* impor&a#&* de creare a acumu *ri or $e#era e+ -ur#i"oare de 'or* de mu#c*+ ,ur!* de (a u&*.+ eco o$ica+ 'ur#i"oare de produ!e a$ro)a ime#&are pe#&ru co#!umu i#&er# a popu aiei b. roducia principala genereaz si cantiti de produse secundare c. Consumatoare de produse agro-alimentare d. !olose"te programarea liniara pentru producie #.$entionati% prin intermediul cror metode se poate aprecia cat mai real raportului dintre industrie si agricultura in perioada contemporana : a. -oar'ece e pre&uri or b. !&abi irea ca#&i&a&ii de produ!e a$rico e #ece!ara a !e (i#de pe#&ru a !e pu&ea cump*ra u# produ! i#du!&ria c. Pro$ramare i#iar* d. $atematice &. Identificati principalele motive care au stat la baza trecerii de la agricultura clasica la cea durabila: a. ,c*derea (e#i&uri or+ ,c*derea co#!umuri or i#&ermediare+ ,c*derea ca i&*ii produ!e or+ Acce#&uarea di!pari&*i or i#&er#e. b. 'cderea consumurilor intermediare( productivitate ridicata c. 'cderea calitii produselor( cresterea ofertei de produse( scaderea calitatii produselor d. Accentuarea disparitilor interne( cresterea e)porturilor de produse agroalimentare

*. Agricultura durabil+ reprezint+: a. Ramura care poa&e 'u#c&io#a pro'i&abi di# pu#c& de (edere eco#omic dar compa&ibi cu co#!&ra#$eri e de #a&ura eco o$ic. b. ,amura care poate functiona profitabil din punct de vedere economic dar fara s+ tina cont de efectele asupra mediului c. Agricultur+ rudimentar+ d. Activitate agricol+ din care nu se obtine profit -. Conceptul de %%dezvoltare durabil+..a fost adoptat la: a. Co#'eri#&a Mo#dia . de a Rio de /a#eiro, 0# 1112 b. Conferinta $ondial+ de la /ucuresti% 0n 1112 c. Conferinta $ondial+ de la2iena% 0n 1112 d. Conferinta $ondial+ de la3eneva% 0n 1112 4. Intre cre"terea economic+ "i calitatea mediului e)ist+ o relatie: a. biu#i(oc. b. unilateral+ c. nu e)ista o relatie direct+ d. unilateral+ "i biunivoc+ 1. 5ezvoltarea durabil+ propune mai multe reguli: a. de !u!&e#abi i&a&e b. istorice c. matematice d. teoretice 16. ,egulile de sustenabilitate se bazeaz+ pe uramatoarele caracteristici: a. me#i#erea u#ui #i(e mi#ima a capi&a u ui #a&ura b. meninerea unui nivel minimal al capitalului fi) c. meninerea unui nivel minimal al capitalului variabil d. meninerea unui nivel minimal al capitalului fictiv 11. Identificai funciunile unei resurse naturale: a. eco#omice+ bio o$ice+ recrea&i(e b. economice( biologice( istorice c. biologice( istorice( sociologice d. economice( biologice( psi7ologice 12. In opinia speciali"tilor industrializarea agriculturii reprezint+: a. i#' ue#&a i#du!&riei a!upra &ra#!'ormari or 'u#dame#&a e pe care e)a cu#o!cu& a$ricu &ura de)a u#$u de"(o &arii !a e
2

b. influenta industriei asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscut agricultura 0n perioada feudal+ c. influenta agriculturii asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscut industria de-a lungul dezvoltarii sale d. un aspect lipsit de important+ 13. Influenta industriei asupra agriculturii consta 0n urmatoarele: a. 'ur#i"ea". e eme#&e e ma&eria e 0# (ederea acumu arii de capi&a 0# !ec&oru a$rico b. creea". u# c ima& i#!&i&u&io#a !i !ocio)eco#omic mai 'a(orabi i#o(aii or co#'orm dia ec&icii mode u ui c. nu se poate preciza d. furnizeaz+ elementele lipsite de importanta 0n vederea acumularii de capital in sectorul agricol 1#. 'istemul de productie agricol+ poate fi considerat: a3 u# a#!amb u de ac&i(i&a&i produc&i(e 0# dome#iu cu &urii p a#&e or 4i cre!&erii a#ima e or b8 un ansamblu de activitati neproductive 0n domeniul culturii plantelor si cresterii animalelor c8 un ansamblu de activitati comerciale pentru agricultura d8 un ansamblu de procese de creare a substantei anorganice 1&%% !oarfecele preturilor 9. se poate calcula : a3 rapor& 0#&re i#dice e pre&uri or produ!e or a$rico e !i i#dice e pre&uri or produ!e or i#du!&ria e pe#&ru a$ricu &ura, u5#d 0# co#!iderare aceea4i perioad. de re'eri#&a b8 raport 0ntre indicele preturilor produselor agricole si indicele preturilor produselor industriale pentru agricultura% lu:nd in considerare perioade diferite de referint+ c8 raport 0ntre preturile produselor agricole si indicele preturilor produselor industriale pentru agricultura% luand in considerare aceeasi perioada de referint+ d8 raport 0ntre indicele preturilor produselor agricole si preturile produselor industriale pentru agricultura% lu:nd in considerare aceeasi perioada de referinta

CAP. 2 E6OLUII ,I MUTAII 78 AGRICULTURA ROM98IEI


1. $entionati anii in care au fost realizate reforme agrare 0n ara noastr : a. 1:;<+ 111:+11<=+1111 b. 1141( 1114(11#&(1111 c. 14*1( 1114(11#&(1111 d. 116-( 1114(11#&(1111 2. Care au fost fenomenele cu caracter general din perioada 14*#-1114: a. !poru #a&ura a popu aiei rura e !i e$i! aia au 'a(ori"a& parce area proprie&*ii+ pia&a a$rico a 4i i#du!&ria erau de mici dime#!iu#i b. ponderea populaiei rurale din total era de -&-46;( sporul natural al populaiei rurale si legislaia nu au favorizat parcelarea proprietii c. piaa a$rico * 4i i#du!&ria i"area erau a u# #i(e redu!+ mari !c>imb*ri pe p a# po i&ic !i eco#omic d. e)istenta relatiilor de tip socialist 3. Identificati principalele caracteristici ale agriculturii ,om:niei din perioada $arii <niri: a. ?ipo ari!m e@ce!i( 0# ceea ce pri(e4&e proprie&a&ea 'u#ciar*+ ,i!&em de producie u#i a&era + E@i!&e#a re aii or de &ip 'euda . b. 'istem de producie unilateral si bilateral c. 'istem de producie bilateral d. =)istena relaiilor de tip socialist. #. Intervenia direct a statului 0n agricultura s-a manifestat prin: a. ,u!i#erea preu ui $r5u ui pri#A prime a e@por&+ i#&er(e#ia !&a&u ui 0# ca i&a&e de cump*r*&or+ !i!&em combi#a&. b. Re!&ricii comercia e 4i mo#e&are pe pia*+ Prime pe#&ru e@por&u de a#ima e, cerea e 4i a#umi&e produ!e a ime#&are c. olitica protectionista pentru produsele alimentare atat importate cat si e)portate d. rime pentru e)portul de animale% cereale "i anumite produse alimentare( sustinerea conditionata a pretului la grau 3. Identificati cele mai reprezentative efecte ale protecionismului agricol : a. e@&i#derea !upra'ee or de $r5u+ cre4&erea !ub(e#ii or 4i a 'aci i&*i or a e@por&+ 0mbu#*&*irea re#&abi i&*ii a$ricu &urii+ cre4&erea (e#i&uri or obi#u&e 0# a$ricu &ur*. b. scaderea productivitatii in agricultura c. scaderea subveniilor "i a facilitilor la e)port( scaderea randamentului in agricultura d. mrirea suprafeelor fermelor agricole. &.,eforma agrar din perioada postbelic s-a realizat 0n: a. Mar&ie 11<=
#

b. c. d.

$artie 11## $artie 11#1 5ecembrie 1141

*.'copul declarat al reformei din 11#& a fost: a. Crearea de #oi $o!pod*rii pe#&ru mu#ci&orii a$rico i '*r* p*m5#& !i m*rirea !upra'ee or arabi e a $o!pod*rii or *r*#e4&i b. Cre"terea suprafeelor de gr:u "i porumb c. ,educerea suprafeelor arabile al gospodriilor rne"ti. d. ,educerea productivitatii din industrie -. 'ituaia dificila a agriculturii din 1141 a fost reflectata printr-o serie de fenomene: a. do&area i#!u'icie#&* cu &rac&oare 4i ma4i#i a$rico e+ ca#&i&*i e mici de 0#$r*4*mi#&e a >ec&ar 'o o!i&e+ de&eriorarea bio o$ic* 0# producia a#ima ier*+ 0mb*&r5#irea 4i 'emi#i"area popu aiei ocupa&e 0# a$ricu &ur* b. ca#&i&*i e mici de 0#$r*4*mi#&e a &er#a&e cu ca#&i&a&i !em#i'ica&i(e 'o o!i&e a >ec&ar) po!ibi !i a!&a. c. deteriorarea biologic 0n producia animalier( pondere mica a populatiei ocupate in agricultura( slaba pregtire profesional a managerilor d. 0mbtr:nirea "i feminizarea populaiei ocupate 0n agricultur( dotare te7nica corespunzatoare pentru agricultura -. rincipalele elemente care au fr:nat dezvoltarea agriculturii 0n perioada comunist au fost: a. de!'*4urarea ac&i(i&*ii 0#&r)u# cadru e@ce!i( de ce#&ra i"a&+ crearea u#ui de"ec>i ibru i#&re producia (e$e&a * 4i cea a#ima ier* b. e@&ra$erea p u!produ!u ui di# a$ricu &ur* pri# !cumpirea preuri or a i#pu&uri. c. crearea unui ec7ilibru intre producia vegetal "i cea animalier d. desf"urarea activitii 0ntr-un cadru capitalist 4. >egea fondului funciar ?14@11118 prezinta mai multe funcii: a. co#!&i&uirea proprie&*ii+ re!&i&uirea proprie&*ii 'u#ciare+ di"o (area coopera&i(e or a$rico e b. di"o (area coopera&i(e or a$rico e. c. crearea de noi ferme de mari dimensiuni d. restituirea proprietii funciare( dizolvarea proprietatii private 1. 5eficienele in perioada de tranziie la economia de pia s-au manifestat prin: a. parce area e@ce!i(* a proprie&*ii 'u#ciare 4i parce area ei e@ce!i(*+ !&a&u&u e&ero$e# a #oi or proprie&ari. b. apariia u#or e@p oa&aii i#!&abi e di# pu#c& de (edere eco#omico)or$a#i"a&oric+ di!&ru$erea !ec&oru ui "oo&e>#ic+ impo!ibi i&a&ea #oi or proprie&ari de a)4i procura i#pu&uri e #ece!are da&ori&* cre4&erii e@ce!i(e a pre&uri or ace!&ora c. apariia unor noi forme de e)ploataii stabile din punct de vedere te7nico-economic. d. 'ustinerea productiei vegetale si animale
&

16. 5ireciile de aciune pentru dezvoltarea agriculturii sunt: a. !&imu area cre*rii de e@p oa&aii a$rico e (iabi e+ di(er!i'icarea cooper*rii 0# amo#&e 4i a(a de a$ricu &ur* b. acordarea de credi&e pe dura&* u#$* 4i cu dob5#d* redu!*+ 0#&*rirea proprie&*ii pri(a&e 0# a$ricu &ur* c. importul de te7nologie. d. e)portul de te7nologie 11. $odernizarea agriculturii a reprezentat : a. preocupare impor&a#&a pe#&ru &oa&e $u(er#e e i#&erbe ice b. utopie pentru economia nationala c. un aspect lipsit de importanta pentru sectorul agricol d. preocupare dupa anul 1141 12. Care din urmatoarele aspecte contrubuie la dezvoltarea agriculturii : a. i#&arirea proprie&a&ii pri(a&e+ !&imu area de e@p oa&a&ii a$rico e (iabi e+ di(er!i'icarea cooperarii &u&uror 'orme or !i &ipuri or de e@p oa&a&ii pri(a&e cu !ocie&a&i e comercia e !i&ua&e i# amo#&e !i a(a de a$ricu &ura+ a!i$urarea u#or credi&e de u#$a dura&a cu doba#da redu!a pe#&ru i#(e!&i&ii b. orie#&a&rea cerce&ari or !&ii#&i'ice a$rico e 'u#dame#&a e !i i# !pecia ap ica&i(e ca&re re"o (area prob eme or !&ri#$e#&e di# a$ricu &ura c. intarirea proprietatii publice( stimularea de e)ploatatii agricole viabile d. asigurarea unor credite de scurta durata cu dobanda redusa pentru investitii 13. ,eforma agrara din anul 1114 a reprezentat: a. cea mai amp a re'orma di# i#&rea$a Europa, ce a produ! mu&a&ii !em#i'ica&i(e i# !&ruc&ura proprie&a&ii a$rare b. reforma lipsita de importanta c. Cea mai ampla reforma din intreaga =uropa% ce a produs mutatii fara semnificatie in structura proprietatii agrare d. reforma ce a vizat mai mult industria decat agricultura 1#. In etapa actuala agricultura reprezinta: a. ramura de ba"a a eco#omiei #a&io#a e b. factor cu rol 7otarator pentru cresterea nivelului de trai c. sectorul care asigura satisfacerea cerintelor de consum ale populatiei d. factorul care contrubuie la progresul general al societatii 1&. =conomistul 2irgil $adgearu s-a ocupat de mecanismul de functionare al: a. !i!&emu ui a$rar rom5#e!c b. sistemului bancar rom:nesc c. sistemului agrar comunitar
*

d. sistemului agrar mondial 1*. ,+scoala +ranilor din 116- a constituit: a. ba"a !c>imbari or a$rare e!e#&ia e b. baza sc7imbarilor din industrie c. ruptura intre agricultura si industrie d. motorul economiei romanesti 1-. Identificai tras+turile agriculturii din tara noastra corespunzatoare anului 113&: a. a$ricu &ura (i"ibi 0mbu#.&.i&. 'a. de a#u 11BC b. !&are de 0#apoiere 'a&. de rea i".ri e di# a &e .ri c. te7nica ma"inista se aplica 0n sectorul agricol d. productivitate ridicat+ 1-. Identificai anul 0n care au fost introduse 0n tara noastr+ restricii comerciale "i monetare pe pia+: a. 11B2 b. 116c. 266d. 14-14. Identificai efectele pozitive ale protecionismului agricol: a. a cre!cu& (a oarea &e>#icii impor&a&e b. !)a e@&i#! !upra'aa de $r5u cu &u(a&. c. au !pori& !ub(e#ii e 4i 'aci i&a e acorda&e a e@por&u de produ!e a$rico e d. au !pori& (e#i&uri e obi#u&e di# a$ricu &ur.

CAP. B ORGA8IDAREA ECO8OMICO),OCIALA A AGRICULTURII ROMA8E,TI I8 PERIOADA DE TRA8DITIE LA ECO8OMIA DE PIATA


1. Care este componenta de baza a sistemului agroalimentarA a. Producia a$rico * b. roducia vegetala c. roducia inustriala d. 'erviciile 0n agricultur 2. Identificati etapele evoluiei modernizrii structurilor economico-sociale 0n agricultura rilor dezvoltateA a. Co#!&i&uirea Comu#i&*ii Eco#omice Europe#e+ Demararea proce!u ui de moder#i"are !i de"(o &are+ Acce#&uarea m*!uri or de a%u!&are !&ruc&ura * b. 5emararea procesului de modernizare si dezvoltare( 5iminuarea msurilor de aBustare structural c. 5iminuarea msurilor de coeziune si aBustare structural( Adoptarea monedei unice europene ?=<,C8 d. Adoptarea monedei unice europene ?=<,C8( Integrarea globalizarii. 3. Care sunt tipurile de e)ploataii care predomin 0n agricultura <niunii =uropeneA a. Mici !i medii b. Animaliere c. 2egetale d. $ari #. Caracteristica principal a legislaiei comunitare este: a. ,&imu area 4i !pri%i#irea pu&er#ic* a a$ricu &ori or b. roteBarea produciei interne c. 'timularea e)portului &. Care sunt factorii pe care se bazeaz economia sistemului agro-alimentar din statele membre ale <=A a. E&ii#a+ 7#(**m5#&u a$roa ime#&ar b. Te>#o o$ia+ 7#(**m5#&u eco#omic c. Inteligenta umana d. ,aritatea produselor agro-alimentare *. rincipalele cai de aprovizionare a fermierilor din statele membre ale <= cu materii prime "i materiale: a. Pri# coopera&i(e !au !ocie&*i de apro(i"io#are. b. Du e)ita cai de aprovizionare specifice c. 5irect de pe piata d. 5e ctre stat.
4

e. 5e fiecare fermier 0n parte. -. Care este caracteristica de baza a economiei de pia din punct de vedere al proprietiiA a. proprie&a&ea pri(a&* 4i proprie&a&ea pub ica Fde !&a&3 b. proprietatea comuna c. proprietatea individual si proprietatea centralizata d. nu e)ista proprietate in economia de piata 4. Care este instrumentul principal de reglare pentru accesul la bunurile economice e)istente pe piataA a. Pre&u b. 5obanda c. 'alariul d. Cferta 1. Care este rolul statului 0n economia de piaA a. Arbi&ru b. Modera&or c. Intervinie numai la nivel microeconomic d. Intervine numai cand este stabilitate economica 16. Care sunt avantaBele proprietii private 0n economia de piaA a. ,&imu ea"* i#iia&i(a+ Ge#erea"* o co#cure#* rea * b. Dimi#uea"* ri!cu eco#omic+ A!i$ura au&o#omie a$e#i or eco#omici c. Creste incertitudinea operatiilor economice d. cresc riscurile activitatii de productie 11. Care sunt dezavantaBele proprietii de statA a. 'a(ori"ea"* apariia e eme#&e or de birocra&i!m+ creea"* !i&uaii de mo#opo b. imi&ea"* i#iia&i(a+ $e#erea"* e eme#&e de corupie c. stimuleaza libera initiativa d. stimuleaza concurenta 12. Care sunt modalitile de punere 0n valoare a capitalului funciar 0n ,om:niaA a. 7# re$ie proprie Fmodu direc&3 b. 7# are#da Fmodu i#direc&3 c. 2:nzare d. 5onatie 13. Eipurile de e)ploataii e)istente 0n ,om:nia la ora actualA a. Go!pod*rii *r*#e4&i+ A!ociaii 'ami ia e b. ,ocie&*i a$rico e+ ,ocie&*i comercia e a$rico e+ Re$ii au&o#ome a$rico e c. 'ocieti comerciale neagricole d. 'ocieti de turism
1

1#. Identificati dezavantaBele specifice arendarii: a. -ermieru are#da&or are o !i&ua&ie precara b. Apar di'icu &a&i i# e(a uarea !i rambur!area a !'ar!i&u perioadei de are#da a ame iora&ii or adu!e de 'ermier e@p oa&a&iei c. !ermierul furnizeaza capitalul funciar d. !ermierul arendator are numai beneficii 1&. Identificati avantaBele specifice modului indirect de punere in valoare a capitalului funciar: a. -ermieru #u 'ur#i"ea"a capi&a 'u#ciar+ 'ermieru #u e!&e e$a& de oc b. Proprie&aru &ere#u ui are o !erie de a(a#&a%e c. roprietarul terenului nu primeste un venit fi) d. !ermierul primeste la finalul contractului o parte din capitalul funciar 1*. entru realizarea sectorului particular in economiue s-a recurs la ma multe cai: a. &ra#!'ormarea eco#omii or b.#e4&i e@i!&e#&e 0# pre"e#& a popu aie 0# capi&a b. 0mproprie&.rirea popu aiei c. transformarea capitalului auto7ton 0n capital strain d. meninerea 0n mare proporie a proprietatii publice 1-. Identificati inconvenientele modului de punere 0n valoare a p+m:ntului: a. 0#&re capi&a u 'u#ciar 4i capi&a u de e@p oa&are !e poa&e ma#i'e!&a o a#umi&. co#cure#. b. di'icu &ai de &ra#!'er 0#&re $e#eraii c. cre4&erea cererii de p.m5#& poa&e co#duce a cre4&erea preu ui, de%a ridica& d. o bu#. par&e di# capi&a e!&e imobi i"a& 0# p.m5#&, ip!i#d e@p oa&a#&u de capi&a u #ece!ar pe#&ru ac&i(i&a&ea produc&i(.

16

CAP. < CAPITALUL 78 AGRICULTURA ROM98IEI


1. Capitalul numit si te7nic sau real desemneaza ansamblul bunurilor produse prin activitatea economica si folosite pentru obtinerea altor bunuri si servici aducatoare de venit( va rugam sa apreciati in ce optica este definit: a. Cptica Buridica b. Cptica contabila c. Op&ica eco#omica d. Cptica doctrinala 2. /unurile care formeaza capitalul te7nic% dup modul 0n care se consum "i se 0nlocuiesc% se grupeaza in: a. Capi&a 'i@ !i capi&a circu a#& b. Capital financiar c. Capital funciar d. Capital bancar 3. Feptelul mort este format din: a. Ansamblul utilaBelor agricole utilizate pentru mecanizarea diferitelor procese de munca in cresterea animalelor. b. Eotalitatea animalelor e)istente intr-o e)ploatatie agricola la un moment dat. c. To&a i&a&ea u&i a%e or a$rico e de &rac&iu#e, de ucra& !o u , de i#&re&i#erea cu &uri or, de reco &a& !au pe#&ru meca#i"area proce!e or de mu#ca i# cre!&erea a#ima e or. d. Eotalitatea tractoarelor utilizate pentru cresterea productivitatii pamantuluui. #. Capitalul de e)ploatare este format din: a. Eep&e u mor& !i !ep&e u (iu b. Capitalul funciar si capitalul financiar c. Capitalul fi) si capitalul circulant d. Capitalul variabil si capitalul constant &. Feptelul viu este format din: a. To&a i&a&ea a#ima e or e@i!&e#&e i#&r)o e@p oa&a&ie a$rico a a u# mome#& da& b. A#ima e e de &raciu#e, Fcai, boi de mu#ca, &auri reproduca&ori, (aci de ap&e, berbeci, !croa'e e&c.3 c. Animalele de reproductie si renta d. Animalele aflate in crestere si destinate vanzarii ?taurasi la ingrasat% vitei% miei% porci la ingrasat etc.8 *. Gn funcie de destinaia economic a investiiilor% distingem: a. I#(e!&iii produc&i(e !i #eproduc&i(e b. Investitii de refacere si investiti de modernizare c. Investitii cu consum specific mare de forta de munca d. Investitii cu consum specific mare de miBloace materiale
11

-. C problema capitala a dezvoltarii investitiilor o constituie orientarea Budicioasa a acestora. In privinta orientarii investiiilor: a. &rebuie a(u&e i# (edere rea i"area cu priori&a&e a obiec&i(e or produc&i(e+ b. e!&e #ece!ara rea i"area de obiec&i(e care !a permi&a i#&roducerea !i ap icarea ar$a i# produc&ie a &e>#o o$ii or moder#e de &ip i#du!&ria + c. e!&e de a!eme#ea #ece!ar !a !e aiba i# (edere i# perma#e#&a !porirea mi% oace or 'i@e care !a a!i$ure o reducere co#&i#ua a #ece!aru ui de 'or&a de mu#ca !i o dimi#uare a po#derii ace!&eia di# &o&a u popu a&iei ac&i(e ocupa&e pe eco#omie+ d. &rebuie pu! acce#&u pe cre!&erea ca&i&a&i(a !i imbu#a&a&irea ca i&a&i(a a obiec&i(e or cu o e'icie#&a eco#omica ridica&a !i imedia&a+ 4. 5up sursa de finanare se pot 0nt:lni: a. I#(e!&iii 'i#a#a&e de a bu$e&u !&a&u ui b. I#(e!&iii 'i#a#a&e di# 'o#duri e proprii c. I#(e!&iii a!i$ura&e pri# a&ra$erea de capi&a d. Investitii straine directe 1. roiectele de investitii pot fi evaluatedupa urmatoarele criterii de apreciere: a. Cri&eriu re#&abi i&*ii 'i#a#ciare b. Cri&eriu re#&abi i&*ii eco#omice c. ?e#e'iciu ac&ua i"a& d. Coe'icie#&u de e'icaci&a&e 16.in calcularea amortismentului bunurilor durabile care au o durata lunga de servciu% economistii recomanda ca metoda de calculare a amortismentului: a. Me&oda #orme or pro$re!i(e b. Me&oda #orme or re$re!i(e c. Me&oda #orme or (ariabi e d. Me&oda #orme or propor&io#a e i# &imp 11. !ormarea de capital necesar in agricultura pentru diverse utilitati se bazeaza pe urmatoarele categorii de resurse: a. reur!e proprii, bu$e&are !i a&ra!e b. resurse bugetare% provenite de la bugetul agricol al <= c. resurse bugetare provenite de la bugetul statului d. resurse atrase de pe pietele financiare interne si e)terne

12

12. In cazul e)ploatatiilor agricole de dimensiuni reduse ?gospodariile taranesti de subzistenta% cele de semi-subzistenta si asociatiile de familie simple8 capitalul banesc necesar pentru relansarea productiei sau ac7izitionarea de noi miBloace se asigura din: a. au&o'i#a#&are G pri# pre e(area u#ei par&i di# (e#i&u a$rico b. o parte din profit c. amortisment d. incasarile din vanzarea unor miBloace fi)e sau valorificarea materialelor rezultate din miBloacele fi)e scoase din functiune. 13. Atragerea capitalului propriu Hzis% auto7ton sau strin% de ctre e)ploataii agricole este de preferat pentru ca: a. re!&i&uirea capi&a u ui #u e!&e ob i$a&orie+ b. par&iciparea capi&a u ui !&rai# !i au&o>&o# are oc pri# emi&erea !i cumpararea de aciu#i+ c. proprie&arii capi&a u ui prime!c di(ide#de iar daca ace!&e di(ide#de #u !u#& !&imu a&orii ei po& (i#de ac&iu#i e i# orice mome#&+ d. nu este obligatorie constituirea de garantii materiale sub forma de gaB sau ipoteca.

13

CAP. = MU8CA 78 AGRICULTUR


1. rocesul de diminuare treptata a forei de munca din agricultura% determinat de accentuarea cre"terii economice% pe l:ng aspectele benefice legate de cre"terea productivitii% a generat si o criza profunda. recizai care sunt probleme generale ale muncii in agricultura: a. E@odu rura , care a du! a depopu area !a&e or rom5#e4&i !i me&ode e !i procedee e de e(a uare a mu#cii di# a$ricu &ura b. 3radul de te7nologizare e)istent% corelat cu diversificarea muncii 0n agricultur% care nu cunoa"te specializarea modelului industrial( c. >ipsa fondurilor alocate in agricultur si a unui plan naional strategi de redresare a acesteia( d. >ipsa personalului calificat 2. Cercetrile de natur sociologic au evideniat faptul c munca 0n agricultur H ca factor de producie H prezint unele trsturi. recizai care sunt acestea: a. Te>#ice, eco#omice 4i !ocia e b. $unca 0n agricultur este puin sigur pentru salariai% dificil de controlat "i diversificat( c. $unc este dificil% variabil 0n timp "i subordonat 0n mod obiectiv necesitilor fiinelor vii( d. $unca in agricultur este adesea numai o munc de tip familial. 3. recizati care sunt trasaturile te7nice ale muncii in agricultura: a. Mu#ca i# a$ricu &ura e!&e di'ici a !i di(er!i'ica&a+ b. $unca este tip familial( dificil de controlat( c. $unca este dificil de apreciat din punct de vedere calitativ si mai putin sigura pentru salariati d. Mu#ca i# a$ricu &ura e!&e (ariabi a i# &imp !i mai a e! !ubordo#a&a #ece!i&a&i or 'ii#&e or (ii #. /ilanul demografic global ca rezultat al mi"crilor naturale ale populaiei poate fi caracterizat cu aButorul urmtoarelor instrumente de msur: a. 8a&a i&a&e, mor&a i&a&e 4i !poru #a&ura b. Datalitate% mortalitate infantil si grad de ocupare c. $i"carea natural% determinat de fenomenele demografice "i de mi"crile migratorii de la o ar la alta d. rofilele piramidale de varsta. &. opulaia activ disponibil se compune din persoane care declar la recensm:nt c e)ercit o activitate profesional sau sunt 0n cutarea unui loc de munc. 2olumul populaiei active este influenat de o serie 0ntreag de factori structurali. recizai care sunt ace"tia: a. Dura&a de 4co ari"are, (5r!&a de pe#!io#are 4i $radu de 'o o!ire a 'orei de mu#c* 'emi#i#e b. 3radul de folosire a forei de munc masculine c. articiparea la activitatea economic a tinerilor% v:rstnicilor "i femeilor.
1#

d. 2:rsta de pensionare "i gradul de folosire a forei de munc masculine *. FomaBul este un fenomen comple)% statisticile curente permi:nd numai o apreciere imperfect% msurarea lui fiind fcut 0n diferite moduri% de la o ar la alta. Conform /iroului Internaional al $uncii% un "omer este: a. per!oa#* pe!&e 1= a#i, '*r* u# oc de mu#c*, care !e a' * 0# c*u&area u#ui oc de mu#c* 4i !u#& di!po#ibi e !* 0#ceap* ucru 0# urm*&oare e 1= "i e+ b. o per!oa#* a' a&* 0# c*u&area u#ui oc de mu#c* rea i"5#d 0# u &ime e < !*p&*m5#i demer!uri pe#&ru a) $*!i F0#!crierea a o'icii e de 'or* de mu#c* 4i 4oma% !au a$e#ii par&icu are de p a!are, pub icarea de a#u#uri e&c.3+ c. o per!oa#* care are o ca i'icare a&e!&a&*, dar #u are u# oc de mu#c* care !a $e#ere"e (e#i&uri d. o per!oa#* pe!&e 1= a#i, care dore4&e !* mu#cea!c*, dar #u are ca i'icarea #ece!ar*. -. e c:te nivele are loc formarea agriculturilor 0n ,om:nia: a. < b. 2 c. & d. 3 1. In accepiunea curenta% productivitatea muncii stabile"te o relaie cantitativ 0ntre: a. 3radul de inzestrare te7nica si calitatea biologica a platelor si animalelor b. Producie 4i 'ac&orii de producie u&i i"ai c. 2enituri "i c7eltuieli d. 3radul de specializare "i nivelul de pregtire profesional 16. recizai care sunt metodele de determinare a productivitii muncii: a. Me&oda u#i&*i or #a&ura e, #a&ura )co#(e#io#a e 4i u#i&*i or (a orice b. $etoda determinrii globale "i pariale c. $etoda cuantificrii productivitii prin utilizarea indicilor d. $etoda individual "i naional

1&

CAP. ; PM98TUL G PRI8CIPALUL ELEME8T AL CAPITALULUI AGRICOL


1. In funcie de destinaie% fondul funciar este alctuit din urmatoarele grupe de terenuri: a. Tere#uri a$rico e, &ere#uri 'ore!&iere, &ere#uri a' a&e perma#e#& !ub ape, &ere#uri di# i#&ra(i a#, &ere#uri cu de!&i#aie !pecia *+ b. Eerenuri arabile% planttatiile si pepinierele viticole% plantatiile si pipinierele pomicole% plantatiile de 7amei si duzi% pasunile si fanetele( c. Eerenruile forestiere% pasunile impadurite% terenurile ocupate cu constructii si intslatii agrote7nice% amenaBarile pisciole si de imbunatatiri funciare( d. Eerenurile destinate impaduririlor% terenurile neproductive% terenurile cuprinse in perimetrul construibil aprobat potrivit legii precum si alte terenuri care servesc nevoilor de constructii di amenaBari de ordin te7nic si edilitar. 2. Care sunt 0nsu"irile pm:ntului ca miBloc de producieA a. E!&e imi&a& ca 0#&i#dere, e!&e de #e0# ocui&, #u !e u"ea"*, are u# carac&er imobi , #u poa&e 'i mu &ip ica&+ b. =ste un bun particular% nemobil% nereproductibil% eterogen% indivizibil% avand anumite caracteristici nedisociabile ?forma% suprafata% pozitie8( c. Indeplineste simultan mai multe functii cum ar fi: productie% consum% valoare% speculatii( d. -er&i i&a&ea #a&ura a. 3. rin amelioratii funciare se inteleg: a. ucrari e cu cara&er a$ro&e>#ic, c>imic !i bio o$ic pri# care !e a!i$ura co#!er(area !i ame iorarea durabi a a ca i&a&ii pama#&u ui+ b. i#&er(e#&ii e a#&ropice pro'u#de a!upra armo#i"arii ceri#&e or bio o$ice a e p a#&e or cu mediu i#co#%ura&or+ c. ucrari e de !&opare a proce!e or de de$radare a !o u ui !i de recuperare a u#or &ere#uri #eproduc&i(e d. ucrari e de !&abi i"are a produc&iei a$rico e !i de cre!&ere a 'er&i i&a&ii !o u ui. Fc !i d) di# a!&ea !e compu#3 #. ICadastrul funciar este operatiunea prin care se detrermina suprafata si calitatea solului% cu venitul net ce-l produce: determinarea suprafetei este denumita cadastrul te7nic% iar determinarea calitatii naturale si economice a solului o face sectiunea economica a cadastruluiJ. Aceata definitie o regasim in: a. lucrarea I olitica agrara cu privire speciala la ,omaniaJ a renumitului economist agrar 37eorg7e ionescu 'isesti publicata in 1113( b. IMarea e#cic opedie a$rico a a Roma#ieiH da&a pub ici&a&ii i# 11BI c. te)tul I>egii pentru organizarea cadastrului funciar si pentru introducerea cartilor funduale in 2ec7iul ,egat si /asarabiaJ adoptta in anul 1133 d. te)tul I>egii fondului funciar. > 14@1111J

1*

&. In literatura de specialitate intalnim mai multe categorii de fertilitate ale pamantului. Care dintre ele apare ca un rezultat al actiunii omului% e)primandu-se in final prin nivelul productiei la unitatea de suprafataA a. !ertilitate natural b. -er&i i&a&e eco#omic* c. !ertilitate de tranziie d. !ertilitate potenat *. Care sunt elementele componente ale cadastrului funciar generalA a. Cada!&ru 'u#ciar &e>#ic, eco#omic !i %uridic b. Cadastrul agricol% forestier si al apelor c. Cadastrul cailor ferate d. Cadastrul imobiliar% edilitar -. $etodele de estimare a valorii terenurilor se pot clasifica dup mai multe criterii% 0n funcie de scopul urmrit "i de elementele disponibile 0n momentul evalurii. recizai care sunt metodele care se disting% dup procedeul utilizatA a. E!&imare direc&* 4i i#direc&* b. E!&imarea par&ia a c. E!&imarea eco#omic* d. =stimarea totala 4. 2aloarea pm:ntului se e)prim prin: a. Pre de (5#"are, de cump*rare, c>e &uie i de producie b. $surtori topografice c. 6a oare (e#a * 4i de ama&or d. 2aloarea de sc7imb 1. roblema formelor rentei funciare 0n viaa economic se afl de mai bine de dou secole 0n atenia maBoritii "colilor. Care sunt formele de manifestare ale rentei funciareA a. Re#&* ab!o u&*, di'ere#ia * 4i de mo#opo b. Re#&* de po"iie c. ,enta financiara d. ,ent progresiv 16. IAcea parte a produsului solului pe care o pltim pentru a avea dreptul de a e)ploata facultile productive% originale "i neperisabile ale soluluiJ este definiia rentei funciare pe care o regsim 0n: a. JPri#cipii e de eco#omieH ) 1:1I b. J,epartiia bogieiJ - 1411 c. IEratat asupra impozitelor "i ta)elorJ - 1**2 d. I>egea arendei H 1*@111#J

1-

CAP. I DED6OLTAREA ,TRUCTURAL A AGRICULTURII


1. Gn soluionarea problemelor legate de repartizarea teritorial a produciei agricole% literatura de specialitate face referiri la utilizarea 0n acest scop a programrii matematice. !ormularea problemei de programare pentru obinerea unui efect economic optim const 0n elaborarea unui model economico-matematic% care cuprinde: a. 2 p*ri di!&i#c&e b. & pri distincte c. # pri distincte d. 3 pri distincte 2. Gn cadrul modelelor clasice economico-matematice de amplasare teritorial a produciei agricole% prile componente sunt reprezentate de: a. !uncia obiectiv "i funcia subiectiv b. Co#diii e re!&ric&i(e 4i 'u#cia obiec&i( c. !uncia subiectiv "i sistemul restrictiv d. !uncia de repartiie "i restriciile legate de Icomanda socialJ 3. Av:nd 0n vedere condiiile ecologice puternic diversificate de pe teritoriul rii noastre care determin o ofert ecologic variat s-au identificat "i caracterizat 23 de zone pedoclimatice care au fost grupate 0n: a. & agroecosisteme zonale b. 1C a$roeco!i!&eme "o#a e c. # agroecosisteme zonale d. 23 agroecosisteme zonale #. 5aca formele de e)ploatare reprezint latura social a politici de folosire raional a resurselor de producie din agricultur% sisteme de producie reprezint latura economic a aceleia"i politici% urmrind modul de 0mbinare proporional a utilizrii resurselor de producie. 2a rugm s precizai% cate sisteme de e)ploatare sunt cunoscute 0n acest momentA a. # sisteme b. 2 !i!&eme c. & sisteme d. 3 sisteme &. 'istemele e)tensive de e)ploatare sunt dominate de consumurile interne% deci se bazeaz pe potenialul sistemului% volumul produciei fiind asigurat prin numrul unitilor de producie. recizai care sunt principalele sisteme de e)ploatare agricol e)tensivA a. A$ricu &ura pa!&ora * b. ,i!&emu de a$ricu &ur* comp e& e@&e#!i( c. ,i!&eme e de producere a 'ura%e or) 'ace par&e di# b d. ,i!&eme e de a$ricu &ur* eco o$ic*, bio o$ic*, biodi#amic* 4i 'ore!&ier*) a!&ea !u#& i# i& de !pecia i&a&e
14

*. Gn agricultur% unde principalul miBloc de producie este pm:ntul% "i unde obiectele muncii "i c:teodat miBloacele de producie sunt organisme vii% concentrarea produciei poate fi: a. e orizontal "i pe vertical b. ,ocia * 4i eco#omic* c. Ee7nic "i natural d. 2egetal "i animal -. Gn =uropa de Dord cre"terea productivitii a fost obinut fie prin intensificarea folosirii miBloacelor de producie% fie printr-o bun valorificare a produciei% fie printr-o gestionare mai eficient a input-urilor. Astfel% sistemele de producie din =uropa de Dord se 0mpart 0n: a. ,i!&eme produc&i(i!&e 4i !i!&eme cu o produc&i(i&a&e mai !c*"u&* b. 'istemele te7nologice "i economice c. 'isteme vegetale intensive si e)tensive d. 'isteme cerealiere intensive 4. Gn raport de greutatea specific pe care o dein 0n valoarea produciei agricole marf dintr-o anumit zon sau unitate productiv% ramurile de producie se 0mpart 0n: a. De ba"* 4i comp eme#&are b. A%u&*&oare 4i a#e@e produciei a$rico e c. Cumulative "i competitive d. Care se condiioneaz reciproc 1. 'ub raportul relaiilor 0ntre diferitele ramuri de producie% organizate 0n agricultur% acestea se clasific 0n: a. Ramuri cumu a&i(e 4i compe&i&i(e b. ,amuri animaliere "i vegetale c. Ramuri care !e co#diio#ea"* reciproc d. 5e baz "i complementare 16. Indicatorul principal al specializrii produciei agricole at:t la nivel de ramur% teritorial sau la nivel de unitate productiv% 0l constituie: a. Cifra de afaceri "i productivitatea b. 6o umu produciei 4i !&ruc&ura produciei c. 2olumul v:nzrilor d. Costul de producie 11. Anul 0nfiinrii primelor bnci populare este: a. 144& b. 1:1B c. 1166 d. 1441 12. Anul apariiei primelor ob"ti de cumprare "i arendare este: a. 14-&
11

b. c. d.

1413 1:;< 144&

26

CAP. : CO,TURI, PREURI, PRO-IT 78 AGRICULTUR


1. 5up c:te criterii sunt clasificate c7eltuielileA a. = b. 3 c. 2 2. 5up perioada 0n care sunt efectuate "i aceea 0n care trebuiesc suportate% c7eltuielile de producie se 0mpart 0n: a. C7eltuieli fi)e b. C>e &uie i cure#&e c. C>e &uie i a#&icipa&e d. C>e &uie i pre imi#a&e 3. Gn funcie de modul de includere al c7eltuielilor 0n costul de producie% avem: a. C>e &uie i direc&e b. C7eltuieli materiale c. C>e &uie i i#direc&e d. C7eltuieli financiare #. Care sunt costurile pe perioad scurtA a. Co!&u $ oba b. Costul de producie c. Co!&u mediu d. Co!&u mar$i#a &. entru calculul costurilor se pot utiliza mai multe metode% care se 0mpart 0n: a. Me&ode moder#e b. $etode economice c. $etode financiare d. Me&ode c a!ice *. $etoda pe faze pentru calculul costului de producie se utilizeaz: a. 7# ca"u 0# care produ!u 'i#i& !e obi#e 0# cadru u#ui proce! de producie omo$e#, care !e de!'*4oar* pe 'a"e b. Gn cazul 0n care se obin mai multe principale pe cultur sau categorii de animale c. Gn cazul 0n care se obin unul sau mai mult produse principale "i unul sau maia multe produse secundare -. Care dintre urmtoarele categorii de preuri sunt folosite pe pieele internaionaleA a. Pre de ca&a o$ b. Pre de ici&aie c. Preu bur!ei d. Pre de &ra#"acie
21

4. iaa este un mod specific de confruntare dintre: a. Produc*&ori 4i co#!uma&ori b. 2:nztori "i cumprtori c. Creditori "i debitori 1. !ormele de pia pot fi difereniate dup: a. Obiec&u pieei b. ,'era de cupri#dere c. Locu de 0#&5 #ire 16. care sunt principalele tipuri de pieeA a. Piaa de mo#opo b. Piaa mo#op!o# c. Piaa o i$opo d. iaa agricol e. iaa bancar 11. Care sunt cile de comercializare a produselor agricole de ctre fermieriA a. 65#"*ri direc&e b. 65#"*ri pe pia* c. 65#"*ri c*&re comercia#i d. 65#"*ri c*&re coopera&i(e e. Co#&rac&e de (5#"are 12. Care sunt formele de manifestare a eficienei economiceA a. ,i#&e&ice b. ,pecia e c. De ba"* d. =conomic e. Agricol 13. $asa profitului reprezint: a. C54&i$u obi#u& de u# a$e#& eco#omic b. 5iferena dintre veniturile totale "i c7eltuielile totale c. 2eniturile din v:nzri d. 'uma tuturor veniturilor% inclusiv subveniile 1#. ,ata profitului reprezint raportul dintre: a. Ma!a pro'i&u ui 4i c>e &uie i b. C7eltuieli si venituri totale c. C7eltuieli "i masa profitului

22

1&. e termen scurt% un agent economic poate produce daca pretul acoper+: a. Costul variabil mediu b. Costul fi) c. Costul marginal b. Costul fi) mediu 1*. ragul de rentabilitate reflecta situatia in care: a. pro'i&u e!&e #u b. costurile de productie nu sunt acoperite de incasarile totale c. incasarile totale depasesc costurile de productie d. costul total este nul 1-. In cazul in care costul variabil creste mai lent decat productia% costul total mediu: a. !cade b. creste c. ramane constant d. este nul 14. retul pietei este mai mic decat costul total mediu% dar mai mare decat costul variabil mediu. In acest caz: a. producatorul continua sa produca pe termen scurt b. producatorul se afla la pragul de rentabilitate c. pro'i&u e!&e po"i&i( d. pierderea este mai mare decat costul variabil 11.Cunoasterea costului variabil "i a costului fi)% pentru diferitele niveluri ale productiei% permite determinarea: a. &u&uror (aria#&e or de mai %o! b. costului variabil mediu c. costului fi) mediu d. costului total mediu 26.Costurile fi)e sunt: a. i#depe#de#&e de ou&pu& b. costante pe termen lung c. dotarile initiale ale producatorului d. legate de capitalul circulant

23

LUCRRI PRACTICE
1. C e)ploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici te7nico-economice pentru cultura de gr:u: - 'uprafaa: 1& 7a - roducie totala: 126.666 Kg. - C7eltuieli totale de producie: 46.#66 lei - 2aloare producie secundara: 1&.*66 lei - re de v:nzare producie secundara: 6.#& lei - Consum ore-om: -&6 ore - Amortisment pentru cldiri "i utiliti: 14& lei e baza acestor date% v rugm s precizai producia medie la 7ectar si costul de producie. a. 4266 Kg "i 6.4 lei@Kg b. :CCC K$ !i C,;I eiLK$. c. -&66 Kg "i 6%& lei@Kg PROD MEDMNPL,.. 12CCCCL1=M:CCC+ CUMCTPLNPM:C<CCL12CCCCMC.;I 2. C e)ploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici te7nico-economice pentru cultura de porumb: - roducie totala: 126.666 Kg. - 2aloarea produciei principale: 13*.666 lei - C7eltuieli totale de producie: 12-.&66 lei - 2aloare producie secundara: 32.&66 lei - Consum ore-om: 466 ore - 'uprafaa cultivat: 14 7a - C7eltuieli cu fora de munca: *&46 lei e baza acestor date% v rugm s precizai preul de v:nzare si rata rentabilitii. a. 1%66 lei@Kg "i 3&; b. 6%1 lei@Kg "i 24%1; c. 1,1B eiLK$ 4i B2,1O 1B;CCCL12CCCM1.1B 3. C e)ploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici te7nico-economice pentru cultura de sfecla de za7r: - roducie totala: 126.666 Kg. - 2aloarea produciei principale: 1*6.666 lei - C7eltuieli totale de producie: 126.&66 lei - Consum ore-om: &*44 ore - 'uprafaa cultivat: 2& 7a - C7eltuieli cu lucrrile mecanizate: 1416 lei.
2#

e baza acestor date% v rugm s precizai productivitatea muncii in e)presie valorica si profitul pe unitatea de produs. a. 2:,12 oreLom 4i C,B2 eiLK$ b. 2-%3 ore@om "i 6%23 lei@Kg c. 21%1 ore@om "i 6%#& lei@Kg P6ALM6PLCOMM2:,12 #. C e)ploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici te7nico-economice pentru cultura de soia: - roducia principala: &&.666 Kg. - C7eltuieli totale de producie: 2-.&66 lei - 2aloarea produciei principale: 33.666 lei - 2aloarea produciei secundare: 3*.366 lei - 'uprafaa cultivat: 1& 7a - Consumul de ore om: 12*6 ore - 5ob:nzi la credite: 1316 lei - ret v:nzare producie secundar: 6%* lei e baza acestor date% v rugm s precizai costul de producie "i producia medie secundar. a. C,= eiLK$ 4i <CBB K$ b. 6%- lei@Kg "i #666 Kg c. 6%1 lei@Kg "i #1*6 Kg 2I=CCL=CCCMC.=+ &. C e)ploataie agricol cresctoare de vaci de lapte% prezint urmtoarele caracteristici te7nico-economice - roducie principala: #&.*66 l - 2aloare producie principala: 3#266 lei - 2aloare producie secundara: **& lei - re de v:nzare producie secundara: 6.- lei - C7eltuieli totale de producie: 21*#6 lei e baza acestor date% v rugm s precizai costul de producie "i rata rentabilitii. a. C,;= ei 4i 11,=O b. 6%# lei "i 16; c. 6%-3 lei "i 1&; d. 6%4 lei "i 3&; 21;<CL1=;CCMC,;=

2&