Studiul de caz privind aprovizionarea cu lapte si paine a

municipiului Bacau.

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice.

2. Scurta prezentare a localitatii Bacau.

3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum ale populatiei pentru

produsele paine si lapte.

4. Autoconsumul la produsele paine si lapte.

5. Populatia localitatii Bacau si structura acesteia pe grupe de sex, grupe de

varsta, grupe de venituri, socio - profesionala.

6. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionare cu produsele

paine si lapte a populatiei din localitatea Bacau si a cheltuielilor totale
anuale de aprovizionare cu aceste produse.

6.1. Calculul cererii de consum mediu lunar si anual a populatiei din

localitatea Bacau pentru produsele paine si lapte.

6.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor paine

si lape pentru localitatea Bacau.

7. Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii.

8. Magazinele si punctele de vanzare en-detail din localitatea Bacau.

1
 1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice.

Prezenta lucrare urmareste satisfacerea nevoilor de consum pentru produsele

paine si lapte, aprovizionarea cu aceste produse si cheltuielile efectuate, in
localitatea Bacau, judetul Bacau.
Nevoile de consum se pot satisface atât prin autoconsum cât şi prin
intermediul pieţei agroalimentare, dar în special apare ca o etapa de pregatire
profesională având un puternic caracter formativ pentru cei care-l întocmesc,
dar şi pentru cei care-l studiaza în pregatirea lor profesională.
Din punct de vedere socio-economic are menirea să prezinte nivelul la care se
află localitatea Bacau judetul Bacau în piramida socio-economică a localitaţilor
româneşti, dar şi abaterile de la normele optime privind protecţia
consumatorilor.
Acest studiu pune în prim plan cunoaşterea problemelor reale ce se află pe
piaţa produselor agroalimentare având o importanţa deosebită pentru formarea
profesională a noilor specialişti in domeniul agrar.
Concluzia rezidă din simplul fapt că, problemele ce apar pe această piaţă sunt
direct legate de producţia agricolă şi indirect de nivelul cultural al zonei.
Acest proiect aduce in prim plan si eforturile pe care trebuie sa le faca
comerciantii si producatorii agricoli pentru a satisface cerintele consumatorilor,
cerinte care in ultima perioada sunt tot mai diversificate si cunosc o evolutie tot
mai agresiva.

2
2. Scurta prezentare a localitatii Bacau.

Judetul Bacau se regaseste in regiunea istorica Moldova si se invecineaza la

nord cu judetul Neamt, in sud cu judetul Vrancea, la est cu judetul Vaslui si la
vest cu judetul Harghita si judetul Covasna. Totodata, judetul Bacau face parte
din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, impreuna cu judetele Botosani, Suceava,
Iasi, Neamt si Vaslui.
Suprafaţa judetului Bacau este de 6621 kmp, numar de locuitori la 01-07-2007
este de 719844, numar total de unitati administrative 93 din care numar de
municipii 3, numar orase 5, numar comune 85.
Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret,
dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar
si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot
cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia).
Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul
judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost
dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus,
Comanesti, etc.
Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz.
Pana la aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au
gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si
mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au
descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la
Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei
romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona
Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei
domnesti a Moldovei. Un prim asemenea document dateaza din 12 Martie 1399.
Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu
al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale

3
raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un
important oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a
secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a
lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si
incaltaminte.

4
 3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum ale populatiei
pentru produsele paine si lapte.

Studiul aprovizionării cu produse alimentare reprezintă o activitate de

marketing, ca orice activitate de marketing şi aprovizionarea cu diferite produse
atrage după sine studierea nevoilor de consum.
Prin studierea nevoilor de consum se înţelege cercetarea lor şi formele de
manifestare a acestora pe piaţă. Acestea se regăsesc pe piaţă sub forma cererii
de consum şi/sau cererii de servicii.
Plecând de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate şi
ierarhizate astfel:
• nevoi fiziologice,
• nevoi de prim ordin,
• nevoi obligaţii şi aspiraţii,
• nevoi solvabile.
Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihnă etc., acestea
ocupând primul loc între celelalte (după A.H. Maslow).
Nevoile solvabile: operează pe piaţă sub forma cererii de consum, iar cele
insolvabile în prezent, într-un viitor ar putea deveni solvabile.
Prin studierea nevoilor de consum s-a observat că între nevoi se stabilesc
anumite relaţii de ordine diferite în functie de locul pe care-l ocupă nevoile în
viaţa socială, aceste relaţii sunt:
• relaţii de prioritate,
• relaţii de completare,
• relaţii de asociere,
• relaţii rivale sau care se exclud.
Relaţiile de prioritate apar pe piaţă o dată cu creşterea încrederii
consumatorilor într-un anumit produs în defavoarea altuia.

5
 Relaţiile de completare sau asociere sunt acele relaţii care se stabilesc atunci
când un produs satisface mai multe nevoi.
Relaţiile rivale sau cele care se exclud apar atunci când o anumită nevoie
poate fi satisfăcută de un alt produs din aceeaşi gamă.
Evaluarea şi măsurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza
cu ajutorul normelor de consum, care reprezintă rezultatul unor cercetări
ştiinţifice, în domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica,
psihologia, urbanismul etc.
Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de ştiinţă , de
renume mondial şi în acelaşi timp, intră în preocupările unor organisme
naţionale de stat sau internaţionale. Această problemă s-a multiplicat foarte mult
o dată cu evoluţia societăţii şi îmbunătăţirea nivelului cultural al umanităţii.
Raţia alimentară normală fiind alcătuită din diferite produse cu procentaje
diferenţiate pe sortimente, împrenună alcătuind caloriile necesare pentru un
consum optim.
În literatura de specialitate se arată că, nevoia zilnică de hrană a unui om
obişnuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de proteină, 70 g. grăsimi, 0,6-0,8 g.
calciu, 50-100 mg. C. etc.
Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei
localităţi sau ţări, astfel în anul 2007 s-a înregistrat următoarele valori a acestui
indicator:
• Media mondială 2647 cal.
• Ţări în curs de dezvoltare 2420 cal
• Ţări dezvoltate 3502 cal
• America de N 3923 cal
• Europa 3534 cal
• C.S.I. 3264 cal
• România 2800 cal

6
 • Africa 2326 cal
Din cercetările şi studiile publicate de specialişti în domeniul marketingului
rezultă că, o alimentaţie raţională trebuie să cuprindă:
1. 25-30% grăsimi alimentare;
2. 11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animală;
3. 55-60% glucide, din care cantităţi mai mici de produse de tipul

zaharurilor;
Alţi autori apreciază că un regim alimentar normacologic trebuie să cuprindă:
• carne şi produse din carne 4-8%,
• lapte şi derivate din lapte 30-55%,
• ouă 3-4%,
• grăsimi (în afară de cele din carne, lapte şi ouă) 12-17%,
• cereale şi derivate din cereale 25-45%,
• legume şi fructe 14-17%,
• zahăr şi produse zaharoase 7-8%,
• băuturi nealcoolice 2-3%,
Cererea de produse agricole este determinată de nevoia de cumpărare şi este
generată de următorii factori:
• procesul de urbanizare;
• factorul demografic cu referire la: cresterea populatiei şi structura
acesteia;
• consumul alimentar actual;
• micşorarea nivelului de calorii.
După ponderea cheltuielilor pentru alimentaţie, România se află în zona
sărăciei (depăşind pragul de 50%), iar în prezent o familie de salariaţi alocă
pentru asigurarea hranei 65-70%, în timp ce o familie de pensionari 70-80%,
exprimând un nivel de viaţă foarte scăzut.

7
 După părerea subectivă a diverşilor autori întalnim o varietate de bugete
normative:
• buget minim de consum,
• buget moderat,
• buget al belşugului,
• buget etalon (presupune satisfacerea completă a nevoilor de consum),
• buget raţional.
Evaluarea şi comensurarea nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul
normelor de consum. Cercetările nutriţioniştilor în domeniul nevoilor de
consum au evidenţiat existenţa unui prag critic al cheltuieilor cu alimentaţia,
care constituie limita minimă pentru o alimentaţie normală.
Astfel, normele de consum prezintă numeroase diferenţieri în funcţie de
nivelul de dezvoltare economică, condiţile zonale, dar şi de tradiţia de consum a
populaţiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum
diferite de la ţară la ţară, de la localitate la localitate, de la individ la individ.
Luând în atenţie aceşti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor
de consum în Romania.
Prin aceasta a fost posibilă apariţia unor bugete de consum , aceste bugete se
referă la o familie normală de 2 persoane adulte şi doi copii şi cuprind
principalele posturi de consum, produse alimentare şi servicii.
S-a înregistrat în anul 2007 următoarele norme de consum:
 Pâine 11,4 kg/lună*pers.
 Paste făinoase 0,250 kg/lună*pers.
 Cartof 4,7 kg/lună*pers
 Carne de bovine 0,250 kg/lună*pers
 Carne de porc 0,900 kg/lună*pers.
 Carne de pasăre 1,0 kg*lună*pers
 Carne de oaie 0,150 kg/lună*pers

8
  Preparate din carne 0,900 kg/lună*pers.
 Peşte proaspăt şi preparat 0,900 kg/lună*pers.
 Lapte bătut + iaurt 0,250 kg/lună*pers.
 Telemea de oaie şi vacă 0,650 kg/lună*pers.
 Branză proaspătă şi smântână 0,350 kg/lună*pers.
 Ouă 15 buc./lună*pers.
 Ulei 1 litru/lună*pers.
 Zahăr 1 kg./lună*pers.
 Ciocolată, bomboane 0,05 kg/lună*pers.
 Orez 0,5 kg/lună*pers.
 Caşcaval 0,4 kg/lună*pers.

În general, normele de consum presupun existenţa unor limite între care este
posibil să se cuprindă toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizează numai
nevoile esenţiale (normele minime de existenţă), alteori, îmbracă forma unor
proiecţii de viitor ale consumatorului, cand toate nevoile de consum urmează să
fie satisfăcute, situaţia când vorbim de norme ideale de consum sau norme ale
consumului optim.
În evoluţia stabilirii normelor optime de consum ştiinţa a permis elaborarea
unor bugete de consum tip, denumite şi bugete normative.
În perioada 2006-2007, pentru asigurarea nevoilor de hrană ponderea
cheltuielilor de consum a fost de 51,7-57,8%, fapt ce explică că populaţia ţării
noastre se află în zona sărăciei, cu un nivel de trai scăzut.(tab.1).

9
 Tabelul 1
Structura bugetelor pe cheltuieli în România - %
Anii
Specificare
2006 2007
Cheltuieli totale de consum,
100 100
din care:
Consum alimentare şi băuturi 51.4 57.8
Îmbrăcăminte şi încălţăminte 16.8 10.1
Locuinţe şi înzestrarea cu bunuri 12.3 14.9
Medicamente şi îngrijire medicală 1.0 1.5
Transport şi telecomunicaţii 6.7 7.4
Cultură, învăţământ şi educaţie 7.1 3.7
Alte cheltuieli pentru uz personal 4.7 4.6

Norme de consum

Normele de consum apar ca o necesitate în procesul evaluării şi comensurării

nevoilor de consum, care reprezintă rezultatul unei lungi perioade de cercetare
ştiinţifică în domenii variate, cum ar fi: medicina, biologie, dietetică, pshiologie,
urbanismul etc.
În general normele de consum presupun existenţa unor limite între care este
posibil să se cuprindă toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizează numai
nevoile esenţiale (normele minime de existenţă), alteori, îmbracă forma unor
proiecţii de viitor ale consumatorului, cand toate nevoile de consum urmează să
fie satisfăcute, situaţia cand vorbim de norme ideale de consum sau norme ale
consumului optim.
Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare
prevăzute în Romania.

10
 Normele de consum prezintă numeroase diferenţieri în funcţie de nivelul de
dezvoltare economică, condiţile zonale, dar şi de tradiţia de consum a populaţiei
din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la
ţară la ţară, de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand în atenţie
aceşti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum în
Romania.
Datorită faptului că Romania se află în zona sărăciei (depăşind pragul de
50%), iar în prezent o familie de salariaţi alocă pentru asigurarea hranei 65-70%
din venitul lor lunar, ea se află la stadiul de satisfacere a nevoilor esenţiale,
putand vorbi de norme minime de comsum.
În Romania s-a înregistrat în anul 2000 următoarele norme de consum:
• Paine 11,4 kg/lună*pers.
• Paste făinoase 0,250 kg/lună*pers.
• Cartof 4,7 kg/lună*pers
• Carne de bovine 0,250 kg/lună*pers
• Carne de porc 0,900 kg/lună*pers.
• Carne de pasăre 1,0 kg*lună*pers
• Carne de oaie 0,150 kg/lună*pers
• Preparate din carne 0,900 kg/lună*pers.
• Peste proaspăt şi preparat 0,900 kg/lună*pers.
• 000Lapte bătut + iaurt 0,250 kg/lună*pers.
• Telemea de oaie şi vacă 0,650 kg/lună*pers.
• Branză proaspătă şi smântână 0,350 kg/lună*pers.
• Ouă 15 buc./lună*pers.
• Ulei 1 litru/lună*pers.
• Zahăr 1 kg./lună*pers.
• Ciocolată, bomboane 0,05 kg/lună*pers.

11
 • Orez 0,5 kg/lună*pers.
• Caşcaval 0,4 kg/lună*pers.
Norme medii anuale de consum pentru principalele produse
agroalimentare prevăzute în U.E.
Datorită faptului, că nevoile de consum sunt satisfăcute în funcţie de gradul
de dezvoltare, nivelul cultural şi preferinţele de zonă, putem vorbi de norme de
consum medii anuale, acestea se prezintă astfel.
• Cereale total în echivalent făină 70 kg/an*pers.
• Zahăr şi produse zaharoase 34 kg./an*pers.
• Cartof 71 kg/an*pers
• Legume 82 kg/an*pers
• Fructe 91 kg/an*pers
• Carne şi preparate din carne 75 kg/an*pers.
• Peste proaspăt şi preparat 20 kg/an*pers.
• Lapte bătut + iaurt 104 litri/an*pers.
• Unt 6 kg/an*pers.
• Branzeturi 11 kg/an*pers.
Norme optime de consum.
Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problemă
deosebit de dificilă, ca urmare a influenţelor diferiţilor factori, între care
diversitatea şi mobilitatea nevoilor de consum, cat şi marea varietate de
satisfacere a acestora joacă un rol esenţial.
Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de
normele fiziologice, core îmbracă forma unor raţii alimentare, acestea sunt
influenţate de varstă , sex, ocupaţie, mediu, tradiţie. etc. şi se pot exprima în
calorii sau în unităţi de protide, lipide, glucide, etc. necesare organismului
uman. Astfel nutriţioniştii au făcut numeroase studii şi cercetări in domeniul

12
marketingului, cercetări care privesc consumul alimentar, elaborand anumite
norme de consum considerate ideale sau optime.
Aceste norme cuprind:
• Cereale total în echivalent făină 130 kg/an*pers.
• Zahăr şi produse zaharoase 35 kg./an*pers.
• Cartof 80 kg/an*pers
• Legume 165 kg/an*pers
• Carne şi preparate din carne 75 kg/an*pers.
• Peste proaspăt şi preparat 20 kg/an*pers.
• Lapte bătut + iaurt 180 litri/an*pers.
• Ouă 250 kg/an*pers.

13
4. Autoconsumul la produsele paine si lapte.

Cosumul de produse agricole şi agroalimentare al populatiei reprezintă

modalitatea concretă de satisfacere a nevoilor de consum, însă nu a tuturor, între
nevoi şi consum existand permanent un decalaj.
Consumul de prodese agricole şi agroalimentare poate avea drept sursă de
aprovizionare piaţa (consum de mărfuri), gospodăria personală (autoconsum sau
consum direct de produse) sau alte surse.
Autoconsumul sau consumul direct de produse în general şi de produse
agroalimentare în special este o formă de matrializare a nevoilor de consum. În
ţare noastră după anul 1989 mărimea autoconsumului a crescut semnificativ,
aceasta s-a datorat:
• ponderii ridicate a populaţiei rurale
• promulgării legii fondului funciar (legea 18/1991)
Populaţia rurală a crescut în ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul
populaţiei pe ţară şi la 44,7% din totalul populaţiei judeţului Bacau. Această
diversificare a populaţiei rurale s-a datorat închiderii unui număr mare de fabrici
şi întreprinderi după 1989, rezultand astfel o creştere a ratei şomajului şi în
acelaşi timp o migrare a populaţiei urbane spre zonele rurale.
Un alt indicator major, care a determinat creşterea autoconsumului îl
reprezintă promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, făcand posibilă
împroprietărirea unui număr mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.

14
 Astfel în 1994 în structura cheltuielilor de consum alimentere şi băuturi
alcolice, autoconsumul reprezintă 33,5% pentru familiile de salariaţi, 81,4%
pentru familiile de ţărani şi 33,9% pentru familiile de pensionari.
Autoconsumul este influienţat de o serie de factor, cum ar fi:
• zona (rurală sau urbană);
• venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol şi
creşterea animalelor);
• nivelul veniturilor, forma de încasare a lor (bani sau natură);
• puterea de compărare;
• condiţiile socio-economice a zonei;
• volumul, structura şi calitatea produelor; etc.
Aceşti indicatori după anul 1990 au înregistrat o creştere masivă,
determinand astfel o scădere a cantităţilor de alimente cumpărate, ajungand în
1994 comparativ cu 1990 la 26,6% la cereale şi produse din cereale, 35,9% la
carne şi preparate din carne, 40,8% la fasole şi alte leguminoase, 30,4% la
cartof, 41,1% la legume, 27,2 la ouă, 26,6% lapte şi produse din lapte, iar la
caşcaval autoconsumul nu a înregistrat modificări semnificative.

15
5. Populatia localitatii Bacau si structura acesteia pe grupe de sex, grupe de
varsta, grupe de venituri, socio - profesionala.

Judetul Bacau in anul 2008 avea un numar total de locuitori de 718125 din
care 326073 locuitori in mediul urban si 392052 in mediul rural.

Populatia judetului pe sexe si grupe in anul 2008

0-14 ani 15-39 ani 40-59 ani 60 ani si peste
123146 277216 187395 130368
FEMEI BARBATI
362822 355303

Migratia este unul dintre factorii care contribuie la declinul populatiei

judetului Bacau. Desi judetul reprezinta o destinatie atractiva pentru migrantii
interni (in special proveniti din alte judete ale regiunii) si pentru imigranti
(proveniti in special din tarile aflate in curs de dezvoltare), soldul migratoriu
este negativ, fara a pune la socotela lipsa de acuratete a datelor privind migratia
internationala.

Miscarea migratorie, judetul Bacau, 2008

Migratia interna Migratia internationala
Plecati Sositi Plecati Sositi
13215 12358 320 106

16
 Populatia urbana a judetului reprezinta 46,2% din numarul total al
locuitorilor; rezulta un grad de urbanizare mult mai scazut decat media pe tara
care este de 52,7% si decat media regiunii Nord – Est care este de 40,5%.
Situatia resurselor umane din educatie la nivelul anului scolar 2008/2009 este
urmatoarea:
• numar de elevi si studenti 126206 dintre care:
 nivel prescolar 23336;
 nivel primar si gimnazial 63403;
 nivel liceal 24206;
 nivel profesional si de ucenici 6292;
 nivel postliceal 1144;
 nivel superior 7512.
• Personal didactic, un total de 8173 dintre care:
 nivel prescolar 1310;
 nivel primar si gimnazial 4151;
 nivel liceal 1827;
 nivel profesional si de ucenici 575;

 nivel postliceal 6;

 nivel superior 304.

Municipiul Bacău are, potrivit recensământului din 2002, o populație de

175.500 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea:
• 173.041 Români
• 1.605 Rromi
• 191 Maghiari
• 83 Germani
• 80 Ceangăi
• 53 Italieni

17
 Sub aspect confesional populația Bacăului este alcătuită din:
• 153.849 Ortodocsi
• 19.094 Romano-catolici
• restul confesiunilor nu depățesc 500 de adepti.

Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale

economiei naţionale

Total salariaţi
lei (RON) / salariat
Judeţul Bacău 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total economie 480 587 718 845 1018 1254

Agricultură, vânătoare 339 470 585 608 752 888
Silvicultură şi exploatarea forestieră 535 636 647 689 838 1161
Pescuit şi piscicultură 214 379 440 459 527 564
Industrie, din care: 525 622 752 850 992 1156
- Industrie extractivă 750 947 1182 1533 1992 2197
- Industrie prelucrătoare 463 533 630 704 819 945
- Energie electrică şi termică, gaze şi
796 931 1121 1302 1586 1889
apă
Construcţii 411 507 586 720 862 1087
Comerţ 315 440 489 560 739 895
Hoteluri şi restaurante 261 360 448 465 694 695
Transport, depozitare 549 663 785 911 1083 1344
Poştă şi telecomunicaţii 920 1066 1492 1127 1243 1494
Intermedieri financiare 1158 1457 1869 1845 2252 2560
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 411 487 520 590 682 1042
Administraţie publică şi apărare 701 899 1106 1470 1814 2166
Învăţământ 458 546 797 1300 1588 2178
Sănătate şi asistenţă socială 419 518 663 783 891 1213
Celelalte activităţi ale economiei
330 419 439 536 645 693
naţionale

SURSA: Ancheta anuală privind "Costul forţei de muncă"

18
6. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionare cu produsele
paine si lapte a populatiei din localitatea Bacau si a cheltuielilor totale
anuale de aprovizionare cu aceste produse.

6.1. Calculul cererii de consum mediu lunar si anual a populatiei din

localitatea Bacau pentru produsele paine si lapte.
Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului
de alimente (agricole, industriale) necesare unui anumit esantion;
termenul de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun ratia
alimentara a unui individ. Referitor la obiectivul, scopul acestui
proiect, adica la aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare
(lapte si paine), acestea se manifesta diferit in procesul aprovizionarii,
astfel:
Pentru aprovizionarea cu paine se face prin intermediul pietei locale, iar
pentru aprovizionarea cu lapte se face prin intermediul pietii locale dar
si prin intermediul gospodariilor personale.
Consumul de produse de panificatie este de circa 110 kg pe cap de locuitor
(anul 2007), fată de media europeană de 82 kilograme, si fată de
Germania cu 83 de kilograme, Austria cu 45 de kilograme, si Anglia cu
44 de kilograme. În ce priveste cerealele, în total, incluzând si pâinea,
pastele făinoase, produsele de patiserie si de confetărie, un român
mănancă, anual, în jur de 128 de kilograme de cereale.
Avand in vedere ca media de consum pentru produsul paine in Romania este
de 110kg/cap rezulta ca locuitorii localitatii Bacau consuma intr-un an:
110 kg/cap/an : 12 = 9,16 kg/cap/luna cantitate consumata de o persoana.
110 kg/cap x 326073 = 35868030 kg/an paine.
35868030 kg/an : 12 luni = 2989002,50 kg/luna, total consum luna.

19
 Majoritatea locuitorilor avand case la tara sau rude, au un autoconsum de 2
kg/luna de persoana.
2 kg/luna x 326073 = 652146 kg/ luna autoconsum.
652146 kg autoconsum/luna x 12 = 7825752 kg/an, autoconsum pe an.
35868030 kg/an - 7825752 kg/an = 28042278 kg/an, cantitate cumparata pe an.
28042278 kg/an : 12 = 2336856,50 kg/luna, cantitate cumparata pe luna.
În 2008, consumul anual în România era 5,4 kilograme de lactate proaspete /
persoană, în timp ce, în Germania, consumul este de 33,6 kilograme, în Franta
de 33,7 kilograme, iar în Bulgaria de 16,2 kilograme, potrivit datelor furnizate
de producatori.
Locuitorii din Bacau consuma in medie:
5,4 litri/an : 12 = 0,45 litri/cap/luna.
5,4 litri/cap x 326073 = 1760794,20 litri/an lapte.
1760794,20 litri/an : 12 = 146732,85 litri/luna.
Autoconsum 10 litri/luna.
10 litri/luna x 326073 = 3260730 litri/luna autoconsum.
3260730 litri/luna x 12 luni = 39128760 litri/an autoconsum.
Cheltuielile totale anuale de aprovizionare pentru paine, calculat la un pret
mediu de 4 lei/kg sunt:
110 kg/cap/an x 4 lei = 440 lei, cheltuiala unei persoane intr-un an.
Cheltuielile totale anuale de aprovizionare pentru lapte, calculat la un pret de
3 lei/ litru sunt:
5,4 litri/cap x 3 = 16, 20 lei, cheltuiala unei persoane intr-un an.

6.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor paine si

lape pentru localitatea Bacau.

20
 Cererea de consum reprezinta forma de materializare a nevoilor de consum
ale populatiei. Aceasata este satisfacuta daca se indeplinesc doua conditii
obligatorii si concomitente:
1) Sa existe oferta de produse sau servicii.
2) Sa existe putere de cumparare sau solvabilitate.
Modificarea cererii in functie de factorii de influenta poarta numele de
elasticitate, care se masoara sua jutorul coeficientilor de elasticitate.
Coeficientii de elasticitate sunt indicatori cifrici, care exprima modificarile
procentuale ale cererii de consum in functie de modificarile procentuale ale
pretului produslui sau ale veniturilor consumatorilor.
Coeficientul de elasticitate mediu sau global se poate diviza in alti doi
coeficienti distincti, care exprima separate modificarea cererii de consum pe
seama cantitatii de produs sip e seama calitatii produsului.
In functie de marimea coeficientului intalnim:
- Cerere elastica, cand coeficientul de elasticitate este supraunitar;
- Cerere inelastica, cand coeficientul de elasticitate este subunitar;
- Cerere unitara, cand coeficientul este egal cu 1;
- Cerere neschimbata, cand coeficentul de elasticitate este egal cu zero.
Factorii care sunt mai uşor de analizat din punct de vedere economic,
veniturile şi preţurile, influenţează cererea agregată pentru o marfă, realizându-
se următoarea funcţie simplificată a cererii pe locuitor:
Qc= f(V, Pp, P1, ...., Pn) în care:
Qc – reprezintă cererea de consum pe locuitor;
V – reprezintă media veniturilor pe locuitor;
Pp – reprezintă preţul produsului analizat;
 P1, ...., Pn – reprezintă preţurile pentru alte produse
Elasticitatea cererii faţă de venit exprimă modificarea cantităţii cerute dintr-
un bun determinată de modificarea venitului consumatorilor, celelalte condiţii
rămânând neschimbate. Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de venit

21
se calculează raportând modificarea procentuală a cantităţii cerute la
modificarea procentuală a venitului.
∆Q(%) ∆Q V
Coeficientul de elasticitate a cererii faţă de venit = ∆V(%) = ∆V ⋅ Q 0
0

Elasticitatea cererii faţă de venit este strâns legată de conceptele de bunuri

normale şi bunuri inferioare.
Daca venitul mediu obtinut de un locuitor din Bacau este de 1254 lei, ar
scadea cu 5%, la 1191 lei, ar determina reducerea cererii de consum pentru
paine de la 9,16 la 8,7 kg/cap/luna si lapte de la 0,45 la 0,42 litri/cap/luna.
∆Q = (9,16 - 8,7) /10 x 100 = 4,6% pentru paine
∆Q = (0,45 - 0,42)/10 x 100 = 0,30% pentru lapte
∆ V = (1254 - 1191) / 1254 x 100 = 5 %

22
7. Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii.
Principalii furnizori de paine din Bacau este S.C. Pambac S.A., Inan Impex
S.R.L., iar pentru lapte sunt Almera International S.R.L., La Dorna, Danone,
etc.

8. Magazinele si punctele de vanzare en-detail din localitatea Bacau.

Magazinele si punctele de vanzare en detail sunt repartizate pe intreg
teritoriul localitatii. Vanzarea produselor care fac obiectul de studiu in aceat
proiect se face prin intermediul magazinelor specializate, prin intermediul pietei
agroalimentare din localitate.
Magazinele si punctele de vanzare existente in spatiul acestei localitati pot
satisface in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu
bunuri alimentare si nealimentare.
In Bacau se gasesc urmatoarele centre comerciale:

 Kaufland;
 Lidl;
 Penny Market;
 Real;
 Billa;
 Carrefour;
 S.C.Agricola International S.A.;
 S.C.Kosarom S. A.;
 S.C. Avicola S.A. Suceava;

23
Bibliografie:

1. Chiran A., Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina, 2002 –

Marketing agroalimentar teorie si practica ;
2. Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 – Agromarketing ;
3. Internet :
site-ul Primariei Bacau;
site -ul Directiei Judeteane de Statistica;
Site-ul Profilul Monografic al judetului Bacau.

24