ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MAKETING

Analiza pieței de fast-food din România

Lector univ. dr.: Brandabur Raluca-Ecaterina

Nume studenți: Cocoșilă Andrada-Enes

Burduș Cristian-Andrei
Grupa: 1726,1725 Seria: A

București

2023
Cuprins
Istoricul Pieței.....................................................................................4
Analiza Macromediului......................................................................8
Mediul Economic.............................................................................8
Mediul socio- demografic..............................................................41
Mediul tehnologic..........................................................................52
Mediul politico-legislativ...............................................................56
Mediul cultural..............................................................................63
Mediul natural...............................................................................78
Analiza Micromediului.....................................................................84
Cumpărătorii-clienții....................................................................84
Brand-urile de fast-food din România........................................92
Organismele publice și publicul larg........................................105
Furnizorii.....................................................................................109
Intermediarii...............................................................................114
 Cercetare de date secundare: Analiza pieței fast - food din România
 Contextul de cercetare: Proiect solicitat la seminar
 Scopul cercetării: datelor relevante despre piața fast - food din România
 Istoricul Pieței

Fast food-ul este termenul acordat hranei care este pregătită și servită foarte repede,
popularizată mai întâi în anii 1950 în Statele Unite. În timp ce orice masă cu timp de pregătire
redus poate fi considerată alimentară rapidă, în mod obișnuit, termenul se referă la alimente
vândute într-un restaurant sau într-un magazin cu ingrediente preîncălzite sau prefierte și
servit clientului într-o formă ambalată pentru scoatere / ieșire. Restaurantele de tip fast-food
sunt în mod tradițional separate de capacitatea lor de a servi alimente printr-un drive-through.
Termenul "fast food" a fost recunoscut într-un dicționar de Merriam-Webster în 1951.

https://educalingo.com/ro/dic-en/fast-food

Mai apoi, în Evul Mediu, lucrurile au evoluat. Oamenii puteau servi mâncăruri mai
diversificate și gata făcute, precum plăcinte sau tarte cu fructe.

În secolul al XVIII-lea a apărut pentru prima dată noțiunea de sandviș. Conform istoriei, acest
nume provine de la al IV-lea conte de Sandwich, care, atunci când se afla în timpul unui joc
de cărți juca și voia să mănânce fără a se murdări pe mâini, i-a cerut servitorului său carne
rece de curcan învelită în felii de pâine. Mai târziu, prietenii săi au începu să ceară și ei ceea
ce servea „domnul Sandwich”, informează destepti.ro

Anul 1962 marchează anul în care s-a deschis primul fast-food din România, mai exact în
București. Oamenii vremii au primit vestea cu un mare entuziasm și imediat cum magazinul a
fost deschis aceștia l-au luat cu asalt, pentru a se bucura de mâncarea și băuturile răcoritoare
pe care acesta le oferea.

Bufetul automat era locul în care bucureștenii puteau merge să se delecteze și să încerce
diferite preparate culinare. Înființarea acestui bufet reprezintă soluția care s-a găsit pentru
oamenii grăbiți din acea vreme ai Bucureștiului, unde timpul era una dintre cele mai
importante resurse de care dispunea o persoană.

Bufetul era o emblemă a progresului, dar și al dorinței de a acoperi nevoile oamenilor.

Prețurile pe care oamenii le plăteau nu erau nici ele de trecut cu vederea. Gustările erau 4 lei,
iar produsele de patiserie 1 leu 50.
https://www.infofinanciar.ro/cand-a-aparut-primul-fast-food-in-romania-cat-de-mult-au-
evoluat-lucrurile-de-atunci.html

Cu toate acestea, povestea industriei HoReCa în România post decembristă poartă cu sine
câteva momente cheie din începuturile sale care ne-au arătat un singur lucru: primii pași nu
sunt niciodată ușor de făcut, dar felul în care îi depășim este cel mai important pentru evoluția
de după. Speranțele au fost mari, însă piedicile nu au întârziat să apară: ele au fost strâns
legate de începuturile democrației într-o țară în care până la începutul anilor ’90 se stătea la
coadă pentru lapte și alte alimente de bază.

În anii ’90, globalizarea intensă a atins și așteptările românilor în ceea ce privește evoluțiile
din societate. Influențați de schimbările din afara țării, ei așteptau cu nerăbdare deschiderea
unui lanț internațional de fast-food, care era văzut ca un prim pas în adoptarea unui stil de
viață occidental.

Un alt moment cheie a fost venirea marilor companii internaționale de fast-food în România.
Deși interesul lor pentru această piață era activ încă de la începutul anilor ’90, lucrurile s-au
concretizat când România a devenit stabilă din punct de vedere social, economic și politic.
Astfel, în 1995 se deschidea primul restaurant McDonald’s în București, în piața Unirii.
Entuziasmul românilor s-a văzut încă din prima zi, când 16.000 de clienți curioși abia
așteptau să guste produsele fast-food. Big Mac-ul a rămas încă de la început cel mai apreciat
produs, iar România a devenit curând un „money maker” pentru colosul american.

Avantajul marilor lanțuri de fast-food a fost de la început ocuparea unei piețe libere în
România. Pe lângă servirea rapidă și meniurile diversificate la prețuri mici, aspecte apreciate
de clienți, noutatea a fost un element-cheie în momentul lansării. Adulții aveau la dispoziție
un nou tip de recompensă pentru copii, iar cei mici erau entuziasmați și impresionați de noua
experiența a consumului.

Pe lângă acestea, patiseriile au luat cu asalt piața, la început în rolul principal cu vestita
„merdenea”, pe care o găseai în orice oraș din România la începutul anilor ’90. Patiseriile au
evoluat și și-au dezvoltat produsele odată cu gusturile clienților, care voiau să testeze mereu
alte posibilități. De aceea, și piața s-a dezvoltat în aceeași direcție pentru a face față cererii.
Oamenii testau patiseriile și covrigăriile, dar toate acestea până au apărut noile arome turcești
și, bineînțeles... renumita „shaorma”. Această nouă pasiune a deschis calea unor business-uri
de succes, cu rețele mari și cu investiții majore atât în echipamente cât și în imagine. Acestea
au fost primele semne ale street food-ului în România și sunt în continuare de un real succes
peste tot în țară. Nu putem vorbi de street food fără a menționa aceaste etape elementare care
au conturat piața împreună cu cererea din ce în ce mai mare.

La începutul anilor 2000 au început să existe din ce în ce mai multe soluții de street food, iar
industria este în continuare într-o creștere continuă, în special în ultimii cinci ani. Au început
să apară din ce în ce mai multe food truck-uri care oferă clienților diversitate, mâncare
sănătoasă și care se plimbă prin cele mai mari orașe pentru a oferi consumatorilor idei
delicioase pentru prânz. Astfel, românii au făcut o pasiune pentru burgeri și fish & chips,
pentru aromele turcești sau libaneze, dar și pentru deserturi pe care niciun gurmand nu le-ar
putea refuza. Cei mai mulți dintre ei pregătesc pe loc produsele, iar clientul poate vedea
„bucătăria” în care se prepară totul. Ca atare, toate echipamentele suntpremium și trebuie să
facă față cu brio perioadelor încărcate, când rapiditatea și eficiența sunt litere de lege.

https://daas.ro/brosura-daas-ro/BookOfChange.pdf

Micii ca fast-food autohton pot fi savurați și astăzi și nu există semne că se va renunța la ei

prea curând, simigeriile s-au transformat în patiseriile și covrigăriile luate cu asalt dimineața
de cei care pleacă la muncă, ideea de iaurgerie a mai supraviețuit o vreme sub forma lacto-
barurilor ceaușiste, iar comerț ambulant cu gustări mai putea fi văzut pe litoralul socialist și
nouăzecist.

După 2000, marii jucători pe piața fast-food sunt la noi francizele brand-urilor din Occident și
alți întreprinzători locali. În prima categorie intră arhicunoscutele lanțuri de restaurante Pizza
Hut (1994), McDonald’s (cu primul restaurant în 1995), KFC (1997), Subway (2012), Burger
King (2008, revenit în 2019) și Taco Bell (2017). Ultimul venit e Popeyes. Din cea de a doua
categorie, cele mai populare sunt restaurantele Spring Time (întemeiat în 1992 de doi frați
libanezi), Mesopotamia (întemeiat de 2 români!), patiseriile-covrigării Luca și lanțul
SaladBox, o întreprindere românească de care vom vorbi la sfârșit pentru că tot ce e mai bun,
la sfârșit se lasă.

Cum bănuiai, cei mai interesanți ni se par antreprenorii locali. În cel mai recent clasament al
restaurantelor fast-food după cifra de afaceri, imediat după giganții McDonald’s și KFC se
găsește Mesopotamia românească. Înființată în 2010, compania controlează 54 de restaurante
și, spre deosebire de huidumele mondiale de pe locurile 1 și 2, marșează pe ideea de
ingrediente (ceva mai) sănătoase și de consum responsabil. Așa se explică publicarea
tabelului cu valorile nutriționale ale produselor lor și folosirea pentru toate kebab-urile proprii
(și pentru unele pizze) numai a cărnii de curcan și/sau de vițel.

https://sodelicious.ro/articole/fast-food-street-food-tendinte-in-romania/

Multe au început să își adapteze strategiile operaționale și să implementeze modele hibride

pentru a fi acolo unde se află clientul în zilele noastre: acasă. Meniurile digitale și livrarea au
fost utilizate pe scară largă în industrie, în timp ce localurile fizice oferă noi opțiuni clienților.
În plus, ascensiunea celor care parcurg ultimii kilometri este, de asemenea, un aspect care
explică performanța sectorului. Văzuți în mare măsură ca fiind perturbatori pentru alte
modele de afaceri, platformele de livrare de alimente au profitat de rapiditatea schimbărilor
în comportamentul consumatorilor și s-au concentrat pe furnizarea de servicii personalizate,
digitale și eficiente din punct de vedere al timpului interacțiunii.

https://assets.kpmg.com/content/dam/kpmg/ro/pdf/2021/2021-romanian-customer-
experience-excellence-report.pdf
 Analiza Macromediului
Mediul Economic

Salariul minim și mediu în România

În ultimii 5 ani, salariul minim în România a crescut cu 1.100 de lei – de la 1.900 de lei în
2018 la 3.000 în 2023. Aproape 2,1 milioane de muncitori locali, sau aproximativ 23% din
forța de muncă activă a țării, câștigă salariul minim. După achitarea taxelor, profesioniștii
români au la dispoziție aproximativ 1.815 de lei (395 de dolari). În sectorul construcțiilor,
salariul minim brut în România este de 4.000 de lei (aproximativ 875 de dolari).

Potrivit informațiilor oficiale de la Institutul Național de Statistică, salariul mediu în România

în 2023 este de 6.831 de lei pe lună, echivalentul a 1.490 de dolari. După plata impozitelor,
un muncitor român are la dispoziție 4.254 de lei (aproximativ 930 de dolari). Cele mai mari
salarii din România se înregistrează în sectorul informației și comunicațiilor (13.952 lei), iar
cele mai mici în sectorul cazare și alimentație (3.916 lei).
Informațiile privind salariile medii în România pe sectoare se bazează pe cele mai recente
date oficiale ale Institutului Național de Statistică din România.

https://wagecentre.com/work/work-in-europe/salary-in-romania

CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT*) PE ECONOMIE ÎN LUNA MARTIE 2023 A

FOST 7290 LEI ŞI CEL NET 4554 LEI

▪În luna martie 2023, câştigul salarial mediu brut a fost 7290 lei, cu 445 lei (+6,5%) mai mare
decât în luna februarie 2023.

▪ Câştigul salarial mediu net a fost 4554 lei, în creştere cu 284 lei (+6,7%) față de luna
februarie 2023.

▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea
produselor din tutun (10989 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2430 lei).

Martie 2023 comparativ cu Martie 2022

▪ Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu
15,7%**).

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 101,0% în luna martie 2023 față de luna martie 2022.

▪ Indicele câştigului salarial real a fost 105,6% în luna martie 2023 față de luna februarie
2023.

▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 236,5%, cu 12,5 puncte
procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2023.
În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de
acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de
comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie
de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor
câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât
de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs03r23.pdf
https://mmuncii.ro/j33/images/Date_lunare/salariul_minim_2022.pdf
http://statisticiromania.ro/clasamente
Coșul minim de consum al românilor

Coșul minim de consum pentru un trai decent se ridica la 8.659 lei/lună, în 2022, fiind cu
19,7% mai mare decât în anul anterior, potrivit calculelor FES/Syndex și Institutului Național
de Statistică (INS).

Care este structura cheltuielilor pentru cei 8.659 lei

Alimentația: 1.898 lei

Îmbrăcăminte și încălțăminte: 853 lei

Locuința: 2273 lei

Dotarea locuinței: 246 lei

Cheltuieli cu locuința: 739 lei

Produse de uz casnic și igienă personală: 274 lei

Servicii: 563 lei

Educație și cultură: 641 lei

Îngrijirea sănătății: 132 lei

Recreere și vacanță: 253 lei

Fondul de economii al familiei: 787 lei

Un document al Consiliului Economic și Social spune că atât în mediul urban, cât și în rural,
familia de doi adulți cu doi copii în întreținere nu puteau acoperi necesarul de bunuri
materiale și servicii, în cazul în care familia dispunea de un salariu minim și două alocații ale
copiilor.

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-26130493-cosul-minim-consum-pentru-
familie-4-persoane-8-659-lei-luna-2022.htm
Un nou raport arată că valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o
familie de doi adulți și doi copii se ridică la 9978 lei pe lună.

Potrivit datelor făcute publice de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România,
valoarea coșului pentru o familie de doi adulți și un copil este de 8205 lei pe lună, pentru o
familie de doi adulți fără copii este de 6162 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură
este de 3807 lei pe lună.

https://www.euronews.ro/articole/raport-valoarea-cosului-minim-de-consum-pentru-o-
familie-cu-doi-copii-se-apropie

Ideea unui coş minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de
cheltuieli periodice necesare pentru îndeplinirea unor nevoi de bază pentru o familie cu o
structură dată. Pe lângă nevoile imediat necesare supravieţuirii - adăpost, alimentaţie - coşul
minim pentru un trai decent acoperă o serie cuprinzătoare de nevoi curente cum ar fi
îmbrăcămintea, igiena personală, educaţia, îngrijirea sănătăţii, transportul, comunicaţiile,
recreerea, precum şi eventualele cheltuieli neprevăzute (evenimente familiale, probleme de
sănătate etc.).

https://www.wall-street.ro/articol/Economie/290641/cat-costa-un-cos-minim-de-consum-
lunar-pentru-un-trai-decent-in-romania-cat-a-mancat-inflatia-din-valoarea-sa.html#gref

În contextul actual, românii sunt forțați de împrejurimi să mai reducă din produsele de bază.
Însă, mulți dintre aceștia nu mai au opțiuni la care să renunțe. „Mai cumpătat, mai limitat.
Altădată poate mai aruncam, dar acuma mai greu, foarte greu”, explică un pensionar. „Am
mai redus, pentru că mai sunt și probleme de sănătate, trebuie să iei niște medicamente”,
menționează un bărbat. Analiștii economici aproximează că prețurile se vor mări și mai mult
în luna care urmează, când românii se vor afla în toiul pregătirilor de Paște.

https://www.infofinanciar.ro/ne-permitem-un-cos-de-cumparaturi-in-2023-preturile-
alimentelor-de-baza-s-au-marit-din-nou.html
Astfel, pentru a avea un trai decent, o familie cu doi copii trebuie să aibă un buget destul de
mare pentru cheltuielile necesare. Potrivit calculelor, valoarea coșului minim de cumpărături
pentru o familie a crescut exponențial.

Valoarea coșului minim de cumpărături

Românii vor avea nevoie de sume foarte mari de bani pentru a trăi. Coșul minim de
cumpărături este cu mult mai mare față de costurile din anul 2022. Estimările specialiștilor
arată că, în octombrie 2023, cheltuielile lunare ale unei familii de români se vor apropia de
10.000 de lei. Această sumă a fost luată în calcul pentru o familie cu doi copii și cu un nivel
decent de trai.

Suma de bani necesară în România pentru ca o familie cu doi copii să trăiască în condiții
confortabile este uriașă. La fel ca anul trecut, creșterea prețurilor a fost principala cauză a
problemelor din acest an. Românii se confruntă în continuare cu o inflație extraordinar de
mare, chiar și cu măsurile luate de guvern încă din toamnă. Scopul acestora era de a încetini
explozia prețurilor. Dar, tarifele reduse sunt în continuare mari în concordanță cu veniturile
populației.

Costuri mari pentru trai

Traiul în România devine din ce în ce mai scump. Potrivit unei estimări realizate de Syndex
România și Fundația Friedrich Ebert România pentru anul 2023. Valoarea coșului minim de
consum pentru un trai bun a crescut cu peste 15% în acest an. Comparativ cu aceeași perioadă
din 2022, când prețurile erau mai mici, potrivit datelor guvernamentale.

Analiza experților arată că 9.978 de lei pe lună este valoarea coșului minim de consum.
Pentru ca o familie de doi adulți și doi copii să trăiască confortabil. Valoarea costului de trai
pentru aceeași familie era în septembrie 2022 de 8.659 de lei.

https://www.infoactual.ro/valoarea-cosului-minim-de-cumparaturi-de-cati-bani-are-nevoie-o-
familie.html
Potrivit datelor, cei mai mulți bani se duc către locuințe, urmat de alimentație și sectorul de
îmbrăcăminte și încălțăminte.

Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2023 comparativ cu luna septembrie 2022 este
8,8%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Rata anuală a inflaţiei
rămăsese la nivelul de 9,4% în august, același comparativ cu luna iulie.

Indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2023 comparativ cu luna august 2023 este
100,79%, iar rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2023 comparativ cu decembrie
2022) este 5,7%.

https://www.euronews.ro/articole/raport-valoarea-cosului-minim-de-consum-pentru-o-
familie-cu-doi-copii-se-apropie
Cheltuielile și veniturile românilor

Cheltuieli lunare

Valoarea coșului de cumpărături minime scade odată cu numărul mai mic de membri. 8.205
lei pe lună sunt cheltuielile pentru o gospodărie formată dintr-un copil și doi adulți. Fără
copii, o familie formată din doi adulți ar avea nevoie de 6.162 de lei pe lună. De asemenea,
bugetul unei persoane singure este destul de mare. Un cetățean cheltuiește suma de 3.807 lei
pe lună pentru a se întreține.

Creșterile puternice ale costurilor pentru anumite bunuri sunt principala cauză a majorării
valorii coșului de consum. Alimentele au suferit o scumpire de 10%. De asemenea,
îmbrăcămintea și încălțămintea au primit un plus de preț de 11%. Și bunurile de uz casnic și
igiena s-au scumpit cu 15,4%. Cele mai mari majorări au fost înregistrate la nivelul locuinței,
cu un plus de 27,4%.

Românii au venituri mici

Milioane de români se luptă să ajungă la sfârșit de lună. Aceștia au dificultăți în a-și permite
coșul minim lunar. La noi în țară, salariul minim brut este în prezent oferit pentru aproape 1,5
milioane de lucrători. Ministerul Muncii estimează că este vorba de aproximativ 28% din
totalul angajaților activi. De la 1 octombrie, venitul minim este de 3.300 de lei, conform
Fanatik.

https://www.infoactual.ro/valoarea-cosului-minim-de-cumparaturi-de-cati-bani-are-nevoie-o-
familie.html

Studiul a evidențiat și alte date relevante:

Cele mai importante cheltuieli în bugetul familiilor sunt reprezentate de alimente (29%) și
utilități (25%). Alimentele au o pondere semnificativ mai mare în bugetul familiilor mature
(39%), în timp ce utilitățile au o pondere mai mare în bugetul familiilor mature (30%) și al
maturilor fără partener (30%).
În ceea ce privește cheltuielile românilor, conform cercetării reiese că românii cheltuie în
medie 3,320 lei lunar. Valoarea cea mai mare este alocată cumpărăturilor de alimente, cu
1078 lei, urmată de facturile de utilități cu 577 lei.

Pentru familiile mature (+55 ani), îngrijorările față de creșterea cheltuielilor (88%) și
conflictul din Ucraina (44%) sunt semnificativ mai mari decât pentru întreg eșantionul, unde
valorile sunt 77%, respective 31%. Familiile moderne (25-44 ani) sunt semnificativ mai mult
preocupate de criza economică (58%), iar familiile tradiționale (30-54 ani) de creșterea
ROBOR și IRCC (31%).

Pentru milenialii singuri, anticiparea creșterilor de costuri cu transport/combustibil (70%) și

chirie (42%) este semnificativ mai mare decât pentru total (cu 51%, respectiv 12%). Tinerii
profesioniști anticipează în mai mare măsură creșteri la rata creditului pentru locuință (32%)
și chirie (21%), în timp ce familiile moderne anticipează în mai mare măsură creșteri de
costuri pentru vacanțe (28%) și rate la credite de nevoi personale (23%).

https://www.globalmanager.ro/pe-ce-cheltuie-romanii-cei-mai-multi-bani-in-fiecare-luna/

Doar 38% dintre români își țin evidența cheltuielilor și le prioritizează corect, iar 71%
recunosc că cumpără lucruri de care nu au nevoie doar pentru că sunt ieftine, potrivit unui
sondaj de alfabetizare financiară realizat de Banca Comercială Română împreună cu
compania de cercetare Unlock Market Research.
Datele sondajului arată că 1 din 2 români preferă să solicite sfaturi financiare de la familie și
prieteni, în timp ce doar 24% dintre români caută sfaturi financiare de specialitate. In plus,
mai mult de jumatate dintre romanii care pun bani deoparte nu folosesc un serviciu dedicat de
economisire financiara si 27% prefera sa isi economiseasca banii in numerar.

Cercetarea evidențiază necesitatea de a facilita accesul la informațiile financiare, întrucât

lipsa consilierii specializate îi expune pe români la vulnerabilitate, iar alegerile financiare
greșite le afectează satisfacția și calitatea vieții. Studiul realizat în august 2021 prezintă o
serie de cunoștințe și comportamente asociate cu educația financiară:

58% dintre respondenți recunosc că nu au avut acces la informații financiare sau interes
pentru a-și îmbunătăți cunoștințele financiare;

52% dintre respondenți preferă să ceară sfaturi de la familie și prieteni, în timp ce doar 24%
apelează la un expert bancar sau un specialist financiar;

Lipsa sfatului experților îi expune vulnerabilității, iar acest lucru se simte în buzunarele lor:
71% au cumpărat lucruri de care nu aveau nevoie doar pentru că erau ieftine, 65% au
cumpărat impulsiv fără o planificare financiară atentă și 62% nu și-au monitorizat cheltuielile
sau a prioritizat-o greșit;

Pentru 1 din 5 respondenți, situația lor financiară este cel mai important aspect al vieții lor,
dar, în același timp, doar 1 din 4 români este mulțumit de situația lor financiară.

https://economedia.ro/how-romanians-manage-their-spending-71-bought-things-they-didnt-
need-just-because-they-were-cheap.html
Distribuția cheltuielilor lunare de consum în gospodăriile românești în anul 2020, pe tipuri de
cheltuieli

https://www.statista.com/statistics/1139320/romania-consumption-expenditure-in-
households-by-type/
Cele mai importante cheltuieli în bugetul familiilor sunt reprezentate de alimente (29%) și
utilități (25%). Alimentele au o pondere semnificativ mai mare în bugetul familiilor mature
(39%), în timp ce utilitățile au o pondere mai mare în bugetul familiilor mature (30%) și al
maturilor fără partener (30%).

În ceea ce privește cheltuielile românilor, conform cercetării reiese că românii cheltuie în

medie 3,320 lei lunar. Valoarea cea mai mare este alocată cumpărăturilor de alimente, cu
1078 lei, urmată de facturile de utilități cu 577 lei.

https://www.globalmanager.ro/pe-ce-cheltuie-romanii-cei-mai-multi-bani-in-fiecare-luna/

http://statisticiromania.ro/clasamente
Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară a înregistrat
valoarea de 3,8%, fiind mai mare față de nivelul trimestrului II 2022 (2,4%) (indicator ODD
8.5.2 ). Rata șomajului la bărbați a fost de 4,3%, iar la femei – de 3,3%; în mediul urban –
5,0% și în mediul rural – 2,8%.

Rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani (ponderea șomerilor BIM în vârstă de 20-
64 ani în forța de muncă de 20-64 ani) a constituit 3,8%, fiind mai mare față de nivelul anului
precedent (în trimestrul II 2022 – 2,4%). În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată a șomajului
este înregistrată în rândul tinerilor de 15-24 ani (11,3%) (Figura 3).

https://statistica.gov.md/ro/forta-de-munca-ocuparea-si-somajul-in-trimestrul-ii-2023-
9430_60682.html
Inflația, Pandemia de COVID-19, Războiul din Ucraina

Astfel, inflația care a ajuns la peste 16% în Romania la sfârșit de 2022, începuse să se facă
simțită încă din 2021. A fost provocată atât de oferta restricționată de bunuri și servicii din
timpul pandemiei, cât și de banii injectați de guvern în toate domeniile afectate, dar și de
accesul la credite ieftine (de care oamenii și companiile au profitat).

După pandemie, a urmat creșterea bruscă a cererii. Oamenii au putut să iasă din casă și să
reînceapă să consume, să călătorească, să meargă la restaurant, să cheltuie banii pe care nu i-
au putut cheltui în perioadele de izolare sau să facă achizițiile amânate. Oferta nu a făcut față
acestei cereri intense, companiile și-au reluat mai greu producția. Și, pe lângă faptul că a
durat reluarea lanțurilor de aprovizionare post-pandemie, a mai izbucnit și războiul din
Ucraina, care a dus din nou la întreruperea lanțurilor de aprovizionare.

Tot din cauza războiului au crescut prețurile la materiale de construcții, la materii prime și s-a
adâncit criza energetică, care a dus la explozia prețurilor la energie electrică, gaze,
combustibil. Toate acestea au dus la creșterea costurilor de producție (și implicit la creșterea
prețurilor la toate produsele și serviciile oferite de companii). În plus, prețul ridicat la energie
și combustibili a afectat grav și direct bugetul gospodăriilor.

Efecte ale inflației

1. O consecință a creșterii prețurilor este scăderea nivelului de trai al populației.

Fiindcă, cu aceeași cantitate de bani, cumperi mai puține bunuri și servicii. Sau plătești mai
mult pentru ceea ce cumperi și îți cresc cheltuielile, costurile de trai.

2. De asemenea, putem spune că inflația este echivalentă și cu o scădere de salariu.

Dacă prețurile au crescut cu 15% într-un an și ție nu ți-a crescut salariul deloc, este ca și cum
salariul tău s-a redus cu 15%, fiindcă cu banii pe care îi câștigi nu mai poți cumpăra la fel de
multe lucruri acum, față de acum un an.

De altfel, economistul Milton Friedman spunea că: Inflaţia este acea formă de impozitare care
poate fi impusă fără legiferare.

3. Și, nu în ultimul rând, inflația duce la deprecierea monedei naționale. În exemplul de mai
sus, dacă cu 100 lei poți cumpăra acum mai puține bunuri și servicii decât acum un an,
înseamnă că un leu valorează mai puțin decât valora anterior, deci s-a depreciat moneda.
Vorbim de o putere mai mică de cumpărare a monedei naționale.

Acum, fiecare dintre noi simțim diferit efectele inflației din cauza structurii coșului de
consum, precum și a comportamentului de consum. Unii suntem vegetarieni, alții consumăm
și pește, carne; unii folosim mai mult transportul în comun, alții bicicleta sau mașina zilnic.
Unii avem credite, alții nu (iar dobânzile plătite pentru credite nu intră în coș).

La fiecare, coșul de consum este diferit și, de aceea, suntem afectați mai mult sau mai puțin
de creșterea prețurilor la anumite bunuri și servicii, iar media de 15% cu care au crescut
prețurile per total s-ar putea să nu fie semnificativă pentru niciunul dintre noi. Însă, cele mai
mari scumpiri au fost, chiar și anul acesta, la produsele de bază, ceea ce îi afectează în special
pe cei cu venituri reduse.

https://www.brd.ro/despre-inflatie-pe-intelesul-tuturor

Indicele preţurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional

▪ Indicele preţurilor de consum în luna august 2023 comparativ cu luna iulie 2023 este
100,54%.

▪ Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 4,9%.

▪ Rata anuală a inflaţiei în luna august 2023 comparativ cu luna august 2022 este 9,4%.

▪ Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2022 – august
2023) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) este 13,2%.
https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ipc08r23.pdf
Încrederea consumatorilor din România este printre cele mai scăzute din regiune. Împreună
cu inflația istorică ridicată și războiul din Ucraina, această lipsă de încredere are un impact
semnificativ asupra obiceiurilor de cumpărare. Sondajul McKinsey’s Consumer Sentiment
Survey, realizat în noiembrie 2022, a constatat că românii își schimbă comportamentul pentru
a se adapta la aceste preocupări.

În această perioadă apar trei tendințe majore de consum:

Creșterea prețurilor este preocuparea numărul unu pentru consumatorii români, urmată de
invazia Ucrainei, costurile cu sănătatea și șomajul. Optzeci și patru la sută dintre respondenți
spun că prețurile sunt printre primele trei preocupări ale lor, în timp ce două treimi spun că
prețurile sunt preocuparea lor principală

Pesimismul consumatorilor va continua probabil. Majoritatea respondenților se așteaptă ca

prețurile produselor esențiale să crească în continuare în următoarele douăsprezece luni.
Generația X și baby boomers sunt afectați în special, deoarece consumatorii mai în vârstă au
mai multe șanse să aibă venituri mai mici. Cu toate acestea, toate generațiile resimt acest
lucru. Pentru a-și extinde bugetul, optzeci la sută dintre consumatori și-au schimbat
comportamentul atunci când cumpără produse alimentare și articole de bază. Dintre aceștia,
mai mult de trei sferturi au trecut la produse de uz casnic cu costuri mai mici sau cu etichetă
privată.

Consumatorii își schimbă activitatea, canalele și mărcile în căutarea unor prețuri mai bune și
un raport calitate-preț. În ultimele patru până la șase săptămâni, unul din trei consumatori a
schimbat magazinele pentru alimente și produse de bază. Când cumpără produse esențiale,
consumatorii fac schimburi în scădere în toate categoriile cu alcool și fructe/legume proaspete
cel mai puțin afectate.
https://www.mckinsey.com/featured-insights/europe/romanian-consumers-in-budget-
squeeze-as-they-adapt-to-increasing-uncertainty

Cei mai mulți români resimt pe pielea lor efectele inflației, ceea ce i-a determinat să își
reevalueze opțiunile și stilul de viață.
Inflația a afectat mai multe categorii de cheltuieli, însă cei mai mulți declară că dau mai mulți
bani în prezent, față de acum cinci ani, pe mâncare, energie și transport. 48% dintre cei
întrebați spun că pun mai puțini bani deoparte acum decât în trecut, pentru că nu își mai
permit să o facă.

Principalele măsuri sunt legate, în special, de o mai bună administrare a bugetului personal.
Se pare că toți am devenit mai atenți la raportul dintre venituri și cheltuieli. Uite cum:

În ceea ce privește cheltuielile pe care le-au redus, jumătate dintre respondenți declară că au
economisit prin câteva măsuri la îndemână: au cumpărat mai puține haine, au mers mai rar la
restaurant sau în baruri și au făcut mai puține călătorii. În schimb, doar o treime dintre ei au
economisit la capitolele educație, sport și hobby.

Totodată, majoritatea spun că sunt mai preocupați să prevină îndatorarea în exces.

Ce înseamnă pentru participanții la studiu să fii “sănătos” financiar?

https://ing.ro/cataispuneleu/inspiratie-financiara/Inflatia

Evoluția prețurilor principalelor componente ale inflației de bază CORE2 ajustat

Economia românească și-a păstrat dinamica alertă în trimestrul II (5,1 la sută în termeni
anuali), dar semnele unei încetiniri se conturează tot mai pregnant, în linie cu evoluțiile pe
plan global. Astfel, amplificarea incertitudinii odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina,
persistența tensiunilor pe piața energiei, precum și răspunsul băncilor centrale, de înăsprire a
politicii monetare în încercarea de a calma inflația, și-au făcut gradual simțită influența
asupra cererii, marcând înscrierea acesteia pe o pantă descrescătoare, inclusiv la nivel local
(Grafic 2.1)

Pe fondul accentuării ascensiunii cotațiilor relevanteale pieței monetare interbancare, precum

și al majorării IRCC în debutul trimestrului III, rata medie a dobânzii la creditele noi ale
clienților nebancari și-a accelerat puternic creșterea în lunile iulie-august, urcând pe
ansamblul intervalului cu 1,56 puncte procentuale comparativ cu trimestrul II, la o medie de
8,81 la sută, în condițiile în care în august aceasta a atins un maxim al ultimilor nouă ani
(9,18 la sută) (Grafic 3.4). La nivel sectorial, rata medie a dobânzii la creditele noi ale
populației și-a mărit avansul (+1,24 puncte procentuale, până la un nivel mediu de 8,50 la
sută), în condițiile accelerării creșterii costului mediu cu dobânda atât pe segmentul creditelor
noi pentru locuințe (+0,95 puncte procentuale, până la 5,40 la sută), cât mai ales pe cel al
împrumuturilor pentru consum (+2,17 puncte procentuale, până la 11,62 la sută).

Sursa:

De altfel, fostul premier al României, Florin Cîțu, a transmis luni că situația economică a
României s-a deteriorat serios în primele două luni ale anului. Mai mult, unda de șoc a
sancțiunilor impuse Rusiei ne va prinde total nepregătiți, mai spune fostul premier.

”Situația este complicată pentru Rusia, dar efectele se vor întinde pe mai multe țări și de
aceea este bine să fim pregătiți pentru unda asta de șoc. Din păcate, în România, în luna
ianuarie, situația economică s-a deteriorat grav și ne prinde cam nepregătiți această undă de
șoc. A devenit clar că ne împrumutăm pentru cheltuieli curente, cheltuieli cu dobânzi care au
crescut de trei ori față de anul trecut, cu rambursări de TVA mai mici. În astfel de situații
trebuie să fi pregătit să impui sancțiuni, dar să și faci față efectelor.

În primul rând piețele financiare vor avea o evoluție volatilă, pentru că deja avem inflație la
nivel global, iar eu mă aștept la o creștere a prețurilor (…) Din păcate, execuția bugetară ne
arată că la începutul acestui an au fost luate niște decizii care prind pe picior greșit România
în fața acestei crize.

Economia României începe să fie puternic afectată de explozia inflaţiei, creşterea preţurilor la
energie şi gaze, o încetinire a activităţii economice, iar acum conflictul din Ucraina este
cireaşa de pe tort.

https://www.capital.ro/romania-afectata-total-de-razboiul-dintre-rusia-si-ucraina-s-a-aflat-
acum-ce-se-va-intampla-de-fapt.html

Războiul din Ucraina continuă să șocheze lumea, iar efectele sunt resimțite de oameni de pe
tot globul.
Creșterile de preț au impact asupra comportamentului de consum al consumatorilor: aceștia
cumpără din ce în ce mai mult produse din ofertele curente și optează pentru mărci private
mai ieftine de la retaileri. Mâncărurile de lux îngăduitoare și alimentele organice destul de
scumpe devin din ce în ce mai puțin importante. În schimb, consumatorii caută din nou la
discounteri mai des.
Dar și mâncarea devine din ce în ce mai scumpă: conform Oficiului Federal de Statistică,
creșterea prețurilor la alimente în februarie 2022, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, a
fost deja de cinci procente bune.
 https://www.pwc.de/en/retail-and-consumer/how-the-war-in-ukraine-affects-food-
retail.html

Într-o criză economică generală, resimțită din plin România, sectorul de morărit şi
panificaţie este cel mai lovit dintre toate industriile alimentare din țara noastră, după cum a
afirmat, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse
Făinoase.
"Noi suntem foarte loviţi faţă de celelalte industrii. Dacă toată lumea are scumpire la
energie, toată lumea are scumpire la gaze, la combustibili, la materia prima nu are nimeni
scumpirea pe care o avem noi. Noi avem un preţ dublu faţă de cea fost în iulie la recoltare.
Acum luăm grâul cu 1.450 lei/tona faţă de 850 de lei anul trecut. Toată lumea spune că avem
o producţie bună de grâu anul acesta, dar grâul este un produs tranzacţionat la bursă pe piaţa
mondială şi toată lumea lucrează după preţul pe bursă. Aşa cum este preţul la bursa de la
Chicago sau la cea de la Paris, aşa se reflectă a doua zi în preţul grâului în Portul Constanţa.
Nu avem noi de câştigat şi poate nici producători agricoli nu mai sunt aşa de mulţi care deţin
grâu. Grâul de pe stoc, în jur de 5-6 milioane de tone, este în posesia traderilor şi să fim
realişti: ei fac preţul în funcţie de piaţa mondială"
Acesta susţine că, în pofida tuturor acestor probleme, scumpirea produselor de morărit şi
panificaţie la nivelul costurilor actuale din industrie ar putea conduce la scăderea vânzărilor
în contextul puterii limitate de cumpărare a românilor.
În acest context, preţul pâinii ar putea înregistra o creştere de 10 - 15% în această perioadă,
sub costul de producţie, după o majorare de 10 - 15%, care a avut loc deja. "Am avut deja
influenţe în preţ de 10 - 15% şi cred că mai vin 10 - 15%. Noi încercăm să menţinem
preţurile, dar oamenii nu pot rezista o lună şi jumătate cu costuri mai mari şi pierderi
însemnate. Este politica fiecărui agent economic şi când constată că nu mai are încasări ca să
plătească furnizorii nu mai are ce sa facă. Vă spun că s-au scumpit toate, chiar şi pungile în
care noi băgăm pâinea s-au făcut 20 - 25 de bani, mai plăteşti şi ecotaxa de 15 bani şi iată că
sunt 35 de bani care trebuie să-i pui la o franzelă. Este foarte mult, iar să dai pâinea fără
pungă nu poţi. Repet, nu ştiu ce o să facem"
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/11/29/popescu-rompan-sectorul-de-morarit-
si-panificatie-este-cel-mai-lovit-dintre-toate-industriile-alimentare-din-romania--823142

Atat rezultatul operational, cat si cel net au trecut de la pierdere la profit. In primul caz, de la
5,23 mil. RON in T1 2022 la 15,86 mil. RON in T1 2023, iar in cel de-al doilea de la 10,87
mil. RON la 7,42 mil. RON, in conditiile in care rezultatul financiar nu a avut o variante
importanta. Pe ultimele 12 luni profitul net a ajuns la 56,25 mil. RON, in crestere cu 48,21%
fata de rezultatul obtinut in anul 2022 si peste maximul istoric din anul 2019, de 55,46 mil.
RON. Pozitionarea businessului pare sa fie una favorabila in conditiile economice actuale,
restaurantele de tip fast-food fiind undeva la mijloc intre restaurantele clasice si gatitul in
casa. Acest lucru le face sa aiba o rezilienta destul de mare, fiind o destinatie atat in perioade
de boom economic, cand cei care gatesc in casa isi permit sa treaca la „nivelul urmator”, cat
si in perioade mai proaste, cand cei care ar mananca in alte conditii la restaurant cauta
alternative mai ieftine.

Nu toate fast-food-urile sunt, insa, la fel, iar asta putem vedea din raportarea pe segmente a
Sphera Franchise Group. Daca de la KFC, de departe cea mai importanta linie de business a
grupului, a fost obtinut un profit net trimestrial de 10,73 mil. RON, in crestere de la o
pierdere de 4,16 mil. RON in T1 2022, Pizza Hut si Taco Bell au adus pierderi nete de 2,21
mil. RON, respectiv 836 mii RON, chiar daca in ambele cazuri pierderea a fost in scadere
fata de perioada similara a anului trecut. Daca in portofoliul Sphera ar fi existat doar brandul
KFC, profitul net TTM ar fi fost de 72,47 mil. RON, cu 16 mil. RON mai mare decat pentru
grupul in componenta sa actuala, iar marja neta TTM ar fi fost de 6,15%, fata de 4,08%.
https://www.primet.ro/documente/materiale-analiza/Material%20rezultate%20financiare
%20T1%202023%20-%20partea%202.pdf

Perturbarea cauzată de COVID-19 este unică și nu poate fi comparată cu alte crize din ultimii
ani, inclusiv Marea Recesiune din 2009. Incertitudinea ridicată în ceea ce privește durata,
profunzimea și lipsa prescripțiilor gata "din manualele economice" necesită o analiză robustă
a scenariului. Dar există un consens că impactul COVID-19 este prezent atât asupra cererii,
cât și a ofertei economiei.
https://www.eitfood.eu/media/download/foodforesight/EIT-Food-Romania.pdf

Pizza, burgerii, shaorma şi sushi au fost cele mai căutate mâncăruri pe internet, în
perioada ianuarie 2019 - decembrie 2020, arată cel mai recent studiu al unei companii de
cercetare de piaţă, care a urmărit stilul de viaţă al românilor în timpul pandemiei. Pandemia și
lockdown-ul din anul 2020 au contribuit la creșterea comenzilor de mâncare tip fast-food în
regim takeout.
Potrivit datelor unei companii de cercetare de piaţă, adunate pe tot parcursul anului trecut,
pizza s-a menţinut fruntaşă în topul preferinţelor culinare ale românilor. Practic, numărul
accesărilor pe internet pentru acest fel de mâncare a crescut cu 33% faţă de anul 2019.
Pe locul al doilea se situează burgerii, extrem de căutaţi în pandemie, pentru a fi livraţi la
domiciliu.
Clasamentul felurilor de mâncare râvnite de români în perioada de izolare continuă cu
"meniul zilei". Aproape jumătate de milion de români care au vrut să economisească timp au
optat pentru promoţiile restaurantelor. Acestea au venit cu oferte, promoţii şi variante de
business lunch pentru livrarea la domiciliu.
Shaorma și sushi sunt alte două feluri de mâncare ce au fost frecvent adăugate în coșurile
virtuale ale românilor. Datele arată că 68% mai mulți clienţi au comandat shaorma în regim
takeout în 2020, comparativ cu 2019.
Abia pe locul 5 se regăsesc în meniul de pandemie preparatele tradiţionale. Aproape 100.000
de căutări pentru "mâncare gătită" s-au înregistrat pe Google în perioada în care a fost realizat
studiul.
https://www.digi24.ro/stiri/economie/consumatori/romanii-au-comandat-pizza-in-cantitati-
industriale-cat-timp-au-stat-in-casa-in-pandemie-1464958
Știi că restaurantele abia mai fac față crizei. Multe sunt pe punctul să se închidă. Fast food-
urile, însă, nu o duc atât de rău. 1 din 7 lei cheltuiţi de români în restaurante a mers către fast-
food-uri şi shaormerii.
Pe piaţa locală, fiecare oraş, fie el şi de 15.000-20.000 de locuitori, are cel puţin o shaormerie
sau un fast-food care să satisfască cererea. Pandemia a afectat aceste businessuri dar mai
putin ca piața totală.
https://alephnews.ro/business/pandemia-a-afectat-mai-putin-industria-fast-food-1-din-7-lei-
cheltuiti-de-romani-in-restaurante-merg-catre-aceste-afaceri/

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, comenzile de preparate culinare la pachet și cu

livrare au crescut cu 14% în rândul consumatorilor care comandă cel puțin o dată pe lună,
determinând restaurantele să-și reconfigureze rețelele, potrivit studiului Deloitte „The
Restaurant of the Future Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board”, efectuat în
rândul clienților și managerilor de restaurante din SUA. Aproape două treimi (68%) dintre
consumatori spun că își comandă mâncare cu livrare, 52% comandă la pachet, iar aproape
jumătate (46%) dintre respondenți se așteaptă să-și mențină aceste obiceiuri și după sfârșitul
pandemiei. Exponenții generației Millennials, cu vârste cuprinse între 23 și 39 de ani,
plasează cele mai multe comenzi cu livrare (65%), în creștere cu 13% față de perioada
anterioară pandemiei, iar 77% dintre exponenții Generației X, cu vârste cuprinse între 40 și
55 de ani, comandă mâncare la pachet, cu 20% mai mult decât în perioada pre-COVID.
Studiul subliniază că accesibilitatea, care a fost întotdeauna un criteriu esențial în decizia
consumatorilor de a frecventa un restaurant, continuă să fie un aspect important, 62% dintre
respondenți afirmând că acesta este motivul principal pentru care aleg un restaurant. În
contextul actual, conceptul de accesibilitate include, în accepțiunea consumatorilor, și
costurile de transport, timpul de așteptare, adresele de unde pot prelua preparatele la pachet și
modalitatea de interacțiune. În ceea ce privește costurile de livrare, respondenții consideră că
o taxă medie rezonabilă pentru transport este de patru dolari. Legat de timpul de așteptare,
75% dintre respondenți consideră că 30 de minute sau mai puțin reprezintă un interval
rezonabil și doar 20% consideră că este realist să aștepte până la 45 de minute pentru ca masa
lor să fie preparată.

Deși sumele cheltuite de clienți la restaurante au scăzut cu peste 20% față de anul precedent,
studiul evidențiază o nouă tendință de consum, și anume creșterea notei medii de plată, ceea
ce indică faptul că tot mai mulți clienți preferă meniurile de familie sau care includ mai multe
porții, informație utilă pentru restaurantele care vor să-și regândească oferta.

„Pandemia de COVID-19 a forțat închiderea unor afaceri, dar și identificarea ad-hoc a

unor soluții inovatoare. Restaurantele au menținut interacțiunile cu clienții cu ajutorul
ecosistemelor digitale - aplicații mobile, noi metode de plată, experiențe personalizate bazate
pe comportamentul consumatorilor - și, în unele cazuri, chiar și-au regândit în întregime
modelele de business. Industria ospitalității din România a fost grav afectată de criză și a
pierdut deja câteva mii de angajați, dar unii jucători au reacționat rapid. Am văzut restaurante
care s-au concentrat pe livrări și pe comenzi la pachet prin intermediul platformelor proprii
sau al parteneriatelor cu platforme digitale de livrare, dar și pe noi linii de business, cum ar fi
crearea de pachete semi-preparate sau de meniuri speciale pentru anumite ocazii”
https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/about-deloitte/articles/studiu-deloitte-comenzile-de-
preparate-culinare-la-pachet-si-cu-livrare-au-crescut-cu-14-de-la-izbucnirea-pandemiei-de-
covid-19-determinand-restaurantele-sa-si-reconfigureze-retelele.html

Industria HoReCa se află printre sectoarele afectate cel mai puternic de pandemia de
COVID-19, având în vedere că a fost, de fiecare dată, vizată de restricţiile impuse de
autorităţi. Efectul înregistrat a fost unul de domino asupra industriei producătoare de băuturi
alcoolice sau non-alcoolice, pentru care HoReCa este poate canalul cel mai valoros, aducând
marje de profit mai mari comparativ cu zona de retail.
Cu toate că incidența generală a celor care ies în oraș s-a diminuat semnificativ, studiul Ipsos
arată că cei care și-au păstrat obiceiul de vizitare a diverselor canale HoReCa au păstrat și
predilecția către anumite tipuri de localuri. Astfel, cele mai performante locații din punctul de
vedere al incidenței și frecvenței de vizitare continuă să fie terasele, restaurantele, localurile
de tip fast-food, dar și cafenelele și barurile/ puburile.
Observăm o dinamică pozitivă în cazul localurilor de tip fast-food, street food și ceainării,
care se bucură de creșteri semnificative atât din punctul de vedere al numărului de vizitatori,
cât și al frecvenței de vizitare, comparativ cu perioada premergătoare pandemiei. În alegerea
locației, pe lângă atmosfera plăcută oferită de local, amplasarea în aer liber reprezintă un
criteriu de importanță majoră, similar cu rezultatele din ediția anterioară a studiului.
Durata crește în cazul sărbătoririi de evenimente speciale, pentru ocaziile ce au loc în
weekend sau seara și pentru locațiile de tip restaurant. Tinerii au percepția că petrec acum
mai mult timp la o ieșire în oraș decât înainte de pandemie, în timp ce femeile apreciază că
timpul petrecut s-a redus comparativ cu perioada prepandemică.
https://www.trendshrb.ro/actual/efectul-pandemiei-asupra-obiceiurilor-de-consum-in-horeca/

https://www.eitfood.eu/media/download/foodforesight/EIT-Food-Romania.pdf
Rata şomajului

Rata şomajului în luna august a fost de 5,4% la nivel naţional, în scădere cu 0,1 puncte
procentuale faţă de cea înregistrată în luna iulie (5,5%), potrivit datelor publicate luni de INS.

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1 punct procentual pe cea a femeilor, valorile
respective fiind 5,9% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,9% în cazul celor de sex
feminin.

Reţine în continuare atenţia nivelul ridicat, de 22,3%, al ratei şomajului în rândul tinerilor
(15-24 ani), unde rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,5% pentru luna
august 2023, din care 4,2% în cazul femeilor şi 4,7% al bărbaţilor.

Raportat la numărul şomerilor la nivel naţional estimat pentru luna august, acesta a fost de
446.600 persoane, în scădere cu 8.800 faţă de luna iulie şi cu 2.300 an/an.
https://www.zf.ro/profesii/rata-somajului-a-scazut-usor-in-august-la-5-4-la-nivel-national-
cel-22143068

Consumul de fast-food în România

În România piaţa globală a produselor fast food înregistrează anual o cifră de afaceri de 400
mil. USD cu un ritm anual de creştere de 5%.

Dacă pe plan mondial această piaţă poate fi caracterizată ca fiind saturată şi în recesiune, în
ţara noastră produsele fast – food au o piaţă nesaturată, dinamică şi în expansiune.

https://www.proiecte.ro/marketing/analiza-pietei-produselor-fast-food-din-romania-20090

9% dintre românii care ies în oraş cheltuie mai mult de 100 de lei/persoană pe o masă la
restaurant

"Încă de la prima ediţie a reasearch-ului urmărim evoluţia bonului de cumpărături. Dacă în

2019 doar 2% dintre români cheltuiau mai mult de 100 de lei pentru masa în oraş, în acest an
estimăm că procentul va ajunge la 9%. O altă direcţie la care ne uităm cu atenţie în studiul
nostru este reprezentată de obiceiurile de consum ale românilor. Spre exemplu, ştim că în
pandemie, comanda de mâncare a câştigat rapid cotă de piaţă. Vedem însă că şi în acest an,
chiar dacă restricţiile de funcţionare a unităţilor HoReCa au fost eliminate, sectorul de food
delivery şi-a păstrat supremaţia", adaugă Florin Maxim.

Cantitativ naţional: document cu 69 de grafice şi indicatori specifici industriei de food service

-Comportamente de consum

-Trenduri pe diferite tipuri de locaţii si bucatarii

-Frecvenţa şi ocaziile de consum-Bonul mediu-Awareness şi surse de informare

-Valoarea de achiziţie, valoare pieţei, etc

-Criteriile de alegere a locaţiei

-Evoluţia pieţei de sitting, delivery şi retail (raioane gastro)

-Calitativ promoţii food&drinks

-Impactul inflaţiei asupra comportamentelor de consum ale românilor

-Identificarea asocierilor spontane cu conceptul de "promoţie" în restaurante

-Identificarea modului în care un restaurant care oferă promoţii este perceput de către români
(atribute de imagine, poziţionare etc.

-Identificarea percepţiilor cu privire la "Meniul Zilei", felul în care acesta este asociat cu
promoţia şi, de asemenea, alte asocieri percepute de români: rapiditate, preţ bun etc.

-Identificarea modului în care "Meniul Zilei" poziţionează un restaurant

-Aşteptări legate de promoţii în restaurante

-Identificarea diferenţelor de atitudine/comportament între subsegmentele demografice.

https://www.bursa.ro/studiu-hospitality-culture-institute-in-2022-cheltuielile-cetatenilor-la-
restaurant-vor-fi-cu-peste-30-procente-mai-mari-decat-in-2021-26544841
Cheltuielile românilor la restaurant, cafenea, pub sau fast-food sunt cu peste 30% mai mari în
2022 decât în 2021, depășind 7,5 miliarde de euro, un record absolut pentru industria de
servicii alimentare, potrivit studiului Hospitality Culture Institute.

Estimările aparțin Hospitality Culture Institute care anunță totodată lansarea înscrierilor
pentru un nou studiu cofinanțat de jucătorii din ospitalitate.

„Piața de servicii alimentare din România va depăși în acest an toate așteptările, cu vânzări
totale de peste 7,5 miliarde de euro, record absolut pentru această industrie. Practic,
foodservice devine sectorul cel mai atractiv pentru investiții, care se confruntă însă si cu două
mari probleme: slaba digitalizare și lipsa de personal,” spune Florin Maxim, fondator
Hospitality Culture Institute.

https://economedia.ro/studiu-romanii-au-platit-cu-30-mai-mult-pentru-restaurante-cafenele-
pub-uri-sau-fast-food-uri-in-2022.html
Rezultatele din raportul „eBook eCommerce Growth Strategies”, dezvoltat de Limitless
Agency, evidenţiază faptul că un român din cinci comandă online în mod constant 50%
plasează comenzi de două ori în trei luni, şi doar 12% comandă online de până la şase ori pe
lună.

https://newsbucuresti.ro/romanii-au-cumparat-online-de-aproape-7-miliarde-de-euro-in-2022-
ce-am-cumparat-cel-mai-mult-grafic/
Mediul socio-demografic

*Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără
cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni

La 1 ianuarie 2023p populaţia rezidentă a fost de 19 051 562 persoane, în creștere cu 9 107
persoane față de 1 ianuarie 2022.

La 1 ianuarie 2023, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9 931 mii persoane, în
scădere cu 0,3% față 1 ianuarie 2022. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2023 a fost de 9 802
mii persoane, în scădere cu 0,01% față de aceeași dată a anului precedent.

Populaţia urbană, precum şi cea de sex feminin sunt majoritare (52,1%, respectiv51,4%).

▪ Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la

122,0 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populaţia vârstnică

de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani ajungând la 677 mii persoane (3 762

mii față de 3085 mii persoane), în creștere faţă de 617 mii persoane la 1 ianuarie 2022.

https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/poprez_ian2023r.pdf
La 1 ianuarie 2023, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12304,2 mii
persoane, în scădere față 1 ianuarie 2022 (0,7%); cea din mediul rural a fost de 9617,8 mii
persoane, în scădere ușoară față 1 ianuarie 2022 (0,04%).

Populația feminină la 1 ianuarie 2023 a fost de 11224,2 mii persoane, în scădere cu 0,4% față
de aceeași dată a anului precedent; aceeași evoluție o înregistrează și populația masculină,
care a fost de 10697,7 mii persoane.

Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2022, remarcându-se o scădere

ușoară (de 0,2 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o
creștere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani și peste) în
totalul populației.
La 1 ianuarie 2023, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-
54 ani (8,5%). Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere și în rândul persoanelor
de sex feminin (8,3%), în timp ce în rândul persoanelor de sex masculin cea mai mare
pondere a avut-o grupa de vârstă 45-49 ani (8,8%).

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani
(4,8%), 10-14 ani (5,1%) și 15-19 ani (5,2%).

https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/popdom1ian2023r.pdf
https://insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol1/tabele/t05.pdf
https://insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol1/tabele/t40.pdf
Creșteri în procente de peste 10% se prognozează a fi în grupele de activitate: ,,Hoteluri și
catering” (cu 23%), ,,Constructii de masini” (18%), ,,Industrie alimentara, Băutură și tutun”
(17%), ,,Servicii bancare și de asigurări” (14%), ,,Sănătate și muncă socială” (12%), ,,Servicii
diverse” (11%). Creșteri sub 5% se prognozează în grupele de activitate: ,,Restul
prelucrărilor” (3,5%); ,,Construcții” (2,9%); ,,Administrație publică și apărare” (4,3%)
și ,,Educație” ( 3,4%). Scăderi se prognozează în grupele de activitate ,,Agricultură,
silvicultură și pescuit” (-13%) și ,,Minerit și cariere” (-4%).

http://www.anc.edu.ro/wp-content/uploads/2022/05/Studiu_A3.1..pdf
Comparativ cu anul 2021, cea mai mare scădere a numărului persoanelor ocupate s-a
înregistrat în agricultură (-33,0 mii persoane). Scăderi ale numărului persoanelor ocupate s-au
înregistrat și în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare
(-9,0 mii persoane), hoteluri și restaurante (-5,6 mii persoane) și producţia și furnizarea de
energie electrică si termică, gaze, apa calda și aer condiţionat (-5,2 mii persoane). Cele mai
semnificative creșteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în industria prelucrătoare

(+16,9 mii persoane), administraţie publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public
(+13,8 mii persoane), sănătate și asistenţă socială (+13,6 mii persoane) și comerţ cu ridicata
si cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+13,3 mii persoane).

https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/romania_in_cifre_2023.pdf

Un comunicat al Institutului Național de Statistică transmis cu ocazia Zilei Mondiale a

Sănătății arată că românii au o speranță de viață cu 5,9 ani mai mică decât alți europeni.
Femeile, în general, par să trăiască cu câțiva ani mai mult ca bărbații. Una dintre cauze e
alimentația.

Regimul alimentar și activitatea fizică sunt printre elementele principale care contribuie la o
viață sănătoasă. Românii stau prost la amândouă, deși suntem țara din UE care cheltuie cel
mai mult din bugetul gospodăriei pe mâncare, de două ori mai mult decât media europeană.

Doar un sfert din români mănâncă fructe zilnic, aici existând diferențe majore între diferite
grupe de populație: 29,8% dintre femei mănâncă fructe zilnic, spre deosebire de 23,1% dintre
bărbați. 32,1% din populația urbană consumă fructe zilnic, dar doar 20,1% dintre persoanele
din mediul rural fac acest lucru. Doar 18,4% din populație consumă legume zilnic, iar
dezechilibrul demografic al consumului de legume este similar cu cel al fructelor.

https://romania.europalibera.org/a/alimenta%C8%9Bia-la-rom%C3%A2ni-m%C3%A2nc
%C4%83m-mult-%C8%99i-prost-cinci-gre%C8%99eli-identificate-de-un-nutri
%C8%9Bionist/31191480.html
Mediul tehnologic

TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI INDUSTRIILE CREATIVE au potențial de creștere

demonstrat în ultimii ani. Obiectivele pentru aceste sectoare sunt definirea cadrului de
funcționare și stimularea creșterii prin calificarea forței umane și adaptarea sistemului
educațional la cerințele pieței și un cadru fiscal favorabil dezvoltării.

https://www.gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Rom%C3%A2nia_competitiv%C4%83_-
_un_proiect_pentru_o_dezvoltare_economic%C4%83_sustenabil%C4%83.pdf

Unităţile de industrie alimentară sunt obligate să ceară avizul organelor sanitare în cazul în
care îşi măresc planul de producţie peste capacitatea normală a întreprinderii şi să respecte
clauzele speciale fixate de organele sanitare.

Art. 20. -

Unităţile de industrie alimentară vor avea permanent în stare bună de funcţionare toate
instalaţiile frigorifice, instalaţiile tehnico-sanitare, de apă potabilă, de apă caldă, de canalizare
a reziduurilor lichide, de ventilaţie şi de iluminat, aparatura de control, atât în încăperile de
producţie, cât şi în anexele grupurilor sociale.

Art. 21. -

(1) În unităţile de industrie alimentară se vor folosi numai surse de apă potabilă. Sursele de
apă potabilă din unităţile de industrie alimentară vor asigura în permanenţă debitul de apă
necesar pentru producţie.

(2) Utilizarea apei nepotabile în unităţile industriei alimentare este permisă numai la acele
operaţiuni tehnologice pentru care s-a dat un aviz special din partea organelor sanitare locale.

Art. 22. -

La proiectarea spaţiilor destinate procesului tehnologic se va avea în vedere realizarea de

fluxuri tehnologice fără încrucişări care să permită contaminarea produselor finite.

Art. 23. -

În unităţile cu mediu umed toate sălile de producţie vor avea pereţii şi pardoseala
hidroizolate, iar planşeele încăperilor în care se degajă aburi vor fi termoizolate.
Art. 24. -

Unităţile de industrie alimentară sunt obligate:

a) să aibă angajat îngrijitor, însărcinat cu întreţinerea curăţeniei întreprinderii şi a grupurilor

sanitare, precum şi personal însărcinat cu întreţinerea curăţeniei în încăperile în care se
desfăşoară procesul tehnologic;

b) să asigure acestui personal îngrijitor echipament de protecţie de culoare diferită de cea a

echipamentului de protecţie sanitară.

Art. 25. -

Operaţiunile de întreţinere şi de igienizare curentă vor fi efectuate pe baza unui plan anual
avizat de specialistul de profil al inspectoratului de sănătate publică.

https://lege5.ro/Gratuit/ge4dcnjv/norme-privind-productia-industria-alimentara-norma?
dp=geydkmzqha2tg

Echipamentul este amplasat în spații de producție, ținând cont de succesiune proces

tehnologic, care exclude contra și fluxurile încrucișate de mișcare a materiilor prime,
semifabricatelor, alimentelor finite. Pentru a asigura accesul liber la echipament, pasajele
către acesta sunt prevăzute cu o lățime de cel puțin 1,2-1,5 m.

Cea mai modernă este aranjarea liniară a echipamentelor modulare-secționale, care creează
un singur linie de producțieîmbunătățește starea sanitară a întreprinderii și condițiile de
muncă ale personalului. De regulă, aceste linii sunt situate de-a lungul pereților sau în
mijlocul încăperii, eliberând zonele de producție pentru mișcarea normală a lucrătorilor.
Ventilația de evacuare este instalată deasupra dispozitivelor de încălzire ale liniei, ceea ce
îmbunătățește starea sanitară a mediului de producție a aerului.

echipament mecanic trebuie să aibă părți de lucru ale mașinilor din oțel inoxidabil, părți
exterioare vopsite cu vopsea email. După muncă, echipamentul este curățat temeinic, spălat
cu apă fierbinte, șters cu un prosop curat și acoperit cu o husă din folie sau lenjerie. Părțile de
lucru ale mașinilor trebuie spălate cu adaos de diverși detergenți, opărite, șters, uscate în
dulapuri de încălzire separat în formă dezasamblată.
Pentru măcinarea produselor crude și gătite, trebuie utilizate echipamente mecanice separate,
iar în mașinile universale - mecanisme înlocuibile.

Echipament termic mai mult decat atat, cele mai igienice sunt aparatele electrice: cazanele
stationare, sobele si sobe mobile sectionale modulare, tigai, friteuze, cuptoare, care se
monteaza in linie in functie de succesiunea procesului tehnologic, dulapuri de cofetarie in
industria de cofetariat. Toate echipamentele de încălzire sunt păstrate curate. După lucru,
spălați bine cu apă fierbinte și detergenți.

Echipamente frigorifice sub formă de dulapuri, camere pliabile, contoare cu temperatură

scăzută și mese cu dulapuri frigorifice, congelatoarele trebuie spălate zilnic cu apă caldă și
ventilate.

Echipamente nemecanice includ: mese de producție, băi de producție și spălare, scaun de

tăiat, suporturi, taburete, dulapuri etc.

https://godzhy.ru/ro/vidy-oborudovaniya-inventarya-instrumentov-posudy-dlya-
prigotovleniya-i/

Tehnologia pentru prepararea pizza într-o pizzerie implică separarea procesului în două
etape: producerea de produse semifinite (topping, adică, toppinguri și bucăți de aluat) și
coacerea produselor finite. Echipamentul zonei de lucru (pizza pizza) din restaurant este de
obicei reprezentat de un set minim de echipamente (tampon de făină, mixer de aluat (mixer
de aluat), dovadă, felie de legume, felie, aragaz pentru fabricarea sosurilor și un cuptor
special. Sifterul de făină este folosit pentru curățarea făinii de particule străine și impurități,
precum și pentru îmbogățirea sa cu oxigen, necesară creșterii intensității procesului de
fermentare a aluatului. Mașina de amestecat aluat echipată cu un corp de lucru în spirală oferă
structura optimă a aluatului cu un timp scurt de frământare. Dulapul de etanșare oferă dovada
aluatului de drojdie.

https://mybiz.htgetrid.com/ro/tehnologiya-prigotovleniya-pitstsyi-tehnologiya-
prigotovleniya-testa-dlya-pitstsyi.html

Fast – food-ul – reprezinta o unitate care include spaţii şi dotări corespunzătoare în care se
desfăşoară activităţi specifice pentru recepţia produselor de origine animală şi/sau
nonanimală provenite din unităţi autorizate şi/sau înregistrate sanitar-veterinar şi pentru
siguranţa alimentelor, depozitarea, obţinerea şi servirea semipreparatelor culinare (preparate
la gratar, sandwich-uri, salate, etc.). De obicei in unitatea tip fast food sunt manipulate si
servite alimentele care se gatesc rapid. Nu se pot servi mancaruri gatite, care necesita tip
indelungat de preparare si o gama variata de ingrediente (ciorbe, tocanite, etc.)

In cazul, in care, legumele introduse in unitate nu sunt gata curatate sau congelate, se va
amenaja un spatiu corespunzator pentru spalarea si curatarea legumelor, pe fluxul tehnologic,
in cadrul spatiului de depozitare. Anexat, veti vedea o schita de flux tehnologic pentru
sectorul fast food, cu livrare direct catre consumatorul final.

https://sigurantaalimentara.wordpress.com/tag/schita-flux-tehnologic-fast-food/
Mediul politico-legislativ

România este o republică semi-prezidențială cu un șef de guvern (primul ministru) și un șef

de stat (președintele). Funcțiile executive sunt deținute atât de guvern, cât și de președinte.
Țara este formată din 41 de județe, plus Municipiul București. Fiecare județ este administrat
de un consiliu județean, responsabil cu afacerile locale, și de un prefect responsabil cu
administrarea afacerilor naționale la nivel județean.

https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/romania_ro

Practic, mai nimic din creșterea economică remarcabilă din ultimii 20 de ani nu se transferă și
către majoritatea românilor. România a urcat pe locurile 20-22 în UE dar românii rămân
penultimii europeni la nivel de trai și la calitatea vieții.

Constatăm că România a crescut la unii indicatori de la intrarea în UE, dar practic nu se

dezvoltă durabil.

Deși România are un potențial uman, teritorial, natural, mineral și agro-alimentar care o
situează în primele 10 locuri din Europa, la indicatorii de competitivitate a economiei și la
indicatorii calitativi de viață se prezintă periculos de îngrijorător și, astfel România, una din
cele mai bogate țări din UE are unul din cele mai scăzute niveluri de trai din Uniunea
Europeană.

După datele BNR, datoria externă a României a ajuns în ianuarie 2023 la 150 miliarde euro,
în condițiile în care la sfârșitul anului 1989 România avea un plus de 1,7 miliarde dolari la
balanța de plăți externe și alte câteva miliarde de dolari creanțe externe de încasat.

Situația României acum după 33 ani de la lovitura de stat din decembrie 1989 cere o
schimbare categorică a modului în care a fost guvernată țara din 1990 și până astăzi.

https://www.economistul.ro/macroeconomie/modelul-economic-romanesc-in-uniunea-
europeana-si-nu-numai-in-uniunea-europeana-romania-orizont-2040-55944/
În ultimul deceniu, România a obținut un palmares remarcabil de creștere economică ridicată,
de reducere susținută a sărăciei și de creștere a veniturilor gospodăriilor. Membră a UE din
2007, creșterea economică a țării a fost una dintre cele mai mari din UE în perioada 2010-
2020, cu o creștere medie anuală a PIB de 3,9 %23. În 2020, PIB-ul țării a atins 219 miliarde
EUR24. Între 2010 și 2019, PIB-ul real pe cap de locuitor în România a crescut cu 47,1%,
ajungând la 9.120 EUR pe cap de locuitor25, ceea ce a apropiat nivelul mediu de trai al
românilor de cel al țărilor UE (UNECE, 2021). Ca urmare, Banca Mondială a clasificat
pentru prima dată România ca fiind o țară cu venituri ridicate26. Acest eveniment a
reprezentat o evoluție importantă pentru deciziile de rating al investițiilor și pentru
negocierile de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
În ultimii 10 ani, cheltuielile de consum final ale gospodăriilor pe cap de locuitor au crescut
cu 50%, în comparație cu media UE, care nu a înregistrat aproape nicio schimbare. În același
timp, importurile și exporturile românești de bunuri și servicii s-au dublat, reprezentând 56%
și, respectiv, 47% ca pondere în PIB-ul țării.

Prin urmare, România are un potențial uriaș în ceea ce privește îmbunătățirea gestionării
deșeurilor. Rata de reciclare a deșeurilor municipale este una dintre cele mai scăzute din UE
în timp ce depozitarea la groapa de gunoi este încă forma dominantă de gestionare a
deșeurilor48. În 2018, rata de reciclare a tuturor deșeurilor, cu excepția deșeurilor minerale
majore, s-a ridicat la doar 29%, comparativ cu media UE de 55%49. În mod similar, rata de
reciclare a deșeurilor municipale a ajuns la doar 14% în 2020, comparativ cu media UE de
48%, ceea ce plasează România printre cele mai puțin performante țări din UE. Prin urmare,
CE a identificat România ca fiind printre țările care riscă să nu atingă obiectivele UE pentru
2020 și 2025 de 50% și respectiv 55%. Studiul recent privind analiza performanței de mediu
a României, realizat de UNECE50, arată că nivelul de colectare separată a materialelor
reciclabile din deșeurile municipale solide rămâne scăzut, fiind de doar 12,9% din totalul
deșeurilor municipale solide generate în 2017.

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR)53 (Romanian

Government, 2018) își propune să realizeze tranziția către o EC, în concordanță cu ODD 12:
Consum și producție responsabilă. Strategia propune tranziția către un nou model de
dezvoltare prin introducerea elementelor EC, creșterea productivității resurselor, reducerea
risipei alimentare și a deșeurilor, prin reducerea generării de deșeuri la toate nivelurile,
creșterea reciclării și reutilizării, încurajarea companiilor să adopte practici sustenabile și să
integreze în ciclul de raportare informații privind sustenabilitatea activităților lor, precum și
conștientizarea publicului cu privire la ceea ce înseamnă un stil de viață în armonie cu natura.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 754/2022 pentru modificarea și completarea Hotărârii
Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a
României 2030, a fost aprobat Planul Național de Acțiune, un document cheie care ghidează
implementarea SNDDR 2030.

Sistemele de management integrat al deșeurilor la nivel județean, implementate în numele

Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară înființate la nivel județean, au fost promovate prin
Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007-201354, deși cu mari întârzieri. Finalizarea
acestor proiecte este acum asigurată prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/08/Strategia-economie-
circulara_18.08.2022.pdf

Alte informații oferite de platforma Eurostat includ nivelul prețurilor alimentelor și procentul
din bugetul gospodăriilor cheltuit be produse alimentare.

În ce privește indicele prețului alimentelor, care exprimă nivelul prețurilor dintr-o anumită
țară în raport cu media UE (100), România este țara cu cele mai mici prețuri dintre statele
UE, raportează Forbes.

De asemenea, România se află pe primul loc în ceea ce privește cheltuielile alimentare, 25%
din bugetul gospodăriilor fiind dat pe alimente și băuturi nealcoolice.

Faptul că nivelul prețurilor bunurilor și serviciilor din România este unul dintre cele mai
scăzute este confirmat de Indicele Prețurilor de Consum (IPC) raportat de Eurostat. Conform
statisticilor, IPC-ul României este 58, indicând faptul nivelul prețurilor de consum este cu
aproximativ 42% mai scăzut decât media UE.

În ceea ce privește cheltuielile guvernamentale, 40% din PIB-ul României este utilizat pentru
diverse aspecte publice, pe când media UE este de 50%. Mai mult decât atât, valoarea totală a
exporturilor de bunuri și servicii românești este echivalentă cu 43% din PIB la prețurile
curente, iar importurile reprezintă 50%.

https://www.caleaeuropeana.ro/eurostat-romania-se-claseaza-pe-penultimul-loc-in-ue-in-
privinta-pib-cap-de-locuitor-si-este-statul-membru-cu-cele-mai-mici-preturi-la-alimente/
Alcătuirea exactă a coșului de alimente a fost elaborată în conformitate cu recomandările
naționale în materie de alimentație. Ministerul Sănătății a elaborat o strategie națională de
sănătate pentru perioada 2014-2020 și a însărcinat Societatea de Nutriție din România să
formuleze recomandări pentru un regim alimentar sănătos. Aceste recomandări oferă
informații despre principalele grupe de alimente și despre cantitățile necesare pentru dieta
zilnică. Grupa predominantă este alcătuită din alimente făinoase (de exemplu, pâine, cereale,
orez și paste făinoase), fiind urmată de grupa fructelor și legumelor, și apoi de cea a cărnii și
produselor lactate. De asemenea, în coș a fost inclus consumul ocazional de alcool și dulciuri,
pentru a evita o dietă prea restrictivă.

Sursa:

Dacă vindeți produse alimentare sau băuturi în UE, trebuie să furnizați informații esențiale,
astfel încât consumatorul final să poată lua o decizie în cunoștință de cauză cu privire la
cumpărarea lor.

Informațiile trebuie:

să fie exacte

să fie vizibile și ușor de înțeles

să nu inducă în eroare

să nu poată fi șterse

Informații obligatorii pentru produsele alimentare preambalate

Ce tip de informații trebuie să menționați?

denumirea alimentului

lista ingredientelor (inclusiv orice aditivi)

informații privind alergenii

cantitatea anumitor ingrediente

marcarea datei (a se consuma de preferință înainte de/până la)

țara de origine, dacă este necesară pentru claritate (de exemplu: produsele care afișează pe
ambalaj drapelul țării sau repere geografice celebre)

numele și adresa operatorului din sectorul alimentar stabilit în UE sau a importatorului

cantitatea netă

condițiile speciale de păstrare și/sau condițiile de utilizare

instrucțiunile de utilizare, dacă este necesar

nivelul alcoolului pentru băuturi (dacă este mai mare de 1,2 %)

declarația nutrițională

În temeiul legislației europene și/sau naționale, s-ar putea impune ca unele produse
alimentare să fie însoțite de avertismente specifice referitoare, de exemplu, la ingredientele al
căror consum nu este recomandat la copii (cum ar fi cafeina).

Lista ingredientelor

Lista trebuie să fie precedată de un titlu care să includă cuvântul „ingrediente" și să enumere
toate ingredientele produsului alimentar:

în ordinea descrescătoare a greutății

desemnate prin denumirea lor legală

Cantitatea anumitor ingrediente

Trebuie să menționați cantitatea (în procente) de ingrediente care:

apar în denumirea produsului (de exemplu: „plăcintă cu mere")

sunt evidențiate pe etichetă prin cuvinte, imagini sau reprezentări grafice (de exemplu: „cu
nuci")

sunt esențiale pentru a caracteriza produsul și pentru a-l deosebi de alte alimente
Informații privind alergenii

Alergenii prezenți trebuie să fie evidențiați în lista ingredientelor, de exemplu prin utilizarea
unui font special, a unei litere cu o dimensiune diferită sau a unui fond de altă culoare.

În cazul în care nu există o listă a ingredientelor, prezența alergenilor trebuie indicată cu

ajutorul cuvântului „conține" urmat de numele alergenului.

Etichetarea

Informațiile obligatorii trebuie să fie tipărite cu un font având o înălțime minimă a literei x de
1,2 milimetri. Dacă cea mai mare suprafață a ambalajului este mai mică de 80 cm², înălțimea
literei x trebuie să fie de minimum 0,9 mm.

Pentru o suprafață de ambalare mai mică de 10 cm², trebuie să includeți:

denumirea alimentului

orice substanțe sau produse care provoacă alergii sau intoleranțe, utilizate în timpul fabricării
sau preparării și prezente în produsul finit

cantitatea netă de produs alimentar

mențiunile „a se consuma de preferință înainte de" sau „a se utiliza până la data de"

https://europa.eu/youreurope/business/product-requirements/food-labelling/general-rules/
index_ro.htm

(1) Informațiile obligatorii referitoare la produsele alimentare impuse de legislația privind

informațiile referitoare la produsele alimentare se referă la informațiile care se încadrează în
special în următoarele categorii:

(a) informații privind identitatea și compoziția, proprietățile sau alte caracteristici ale
produsului alimentar;

(b) informații privind protecția sănătății consumatorilor și utilizarea sigură a unui produs
alimentar. În mod special, acestea se referă la informații privind:
(i) însușirile legate de compoziție care pot dăuna sănătății anumitor grupuri de consumatori;

(ii) data durabilității minimale, condițiile de păstrare și de siguranță a utilizării;

(iii) efectele asupra sănătății, inclusiv riscurile și consecințele legate de consumul dăunător și
periculos al unui produs alimentar;

(c) informații privind caracteristicile nutriționale care să permită consumatorilor, inclusiv

celor care urmează un regim alimentar special, să aleagă în cunoștință de cauză.

(2) Atunci când se ia în considerare nevoia de informații obligatorii referitoare la produsele

alimentare și care să permită consumatorilor să facă o alegere în cunoștință de cauză, se ține
seama de faptul că majoritatea acestora consideră deosebit de necesare anumite informații pe
care le prețuiesc în mod special sau de orice avantaje general acceptate pentru consumator.

Condiții de păstrare sau condiții de utilizare

(1) În cazurile în care produsele alimentare necesită condiții speciale de păstrare și/sau
utilizare, aceste condiții sunt indicate.

(2) Pentru a permite păstrarea sau utilizarea corespunzătoare a produselor alimentare după
deschiderea ambalajului, se precizează condițiile de păstrare și/sau termenul limită de
consum, atunci când este cazul.

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:02011R1169-20180101#B-1
Mediul cultural
În populaţia şcolară din învăţământul superior, datele prezentate au inclus, pe lângă studenţii
de licenţă, cursanţii înscrişi în învăţământul universitar de master şi la programe
postuniversitare, precum şi cursanţii înscrişi la programe doctorale şi postdoctorale de
cercetare avansată. Din totalul studenţilor şi cursanţilor înscrişi în învăţământul superior,
76,1% sunt studenţi înscrişi în învăţământul universitar de licenţă, 19,8% sunt cursanţi
înscrişi în învăţămâtul universitar de master şi la programe postuniversitare, iar restul sunt
cursanţi înscrişi la programe doctorale şi postdoctorale de cercetare avansată. În învăţământul
privat studiază 11,7% din numărul total al studenţilor şi cursanţilor înscrişi în învăţământul
superior.

În anul 2022 și-au desfășurat activitatea un număr de 8372 biblioteci (exclusiv filialele), cu
86 unităţi maipuţine comparativ cu anul 2021. Numărul utilizatorilor activi înregistraţi la
biblioteci, în anul 2022, a fost de 2362 mii persoane, mai mare cu 235 mii (11,0%) faţă de
anul 2021. În anul 2022, numărul instituţiilor şi companiilor de spectacole sau concerte
(teatre, opere, filarmonici, orchestre, coruri și alte unităţi) a fost de 172 unităţi (exclusiv
secţiile), înregistrând o creștere de 5 unităţi faţă de anul 2021.

În anul şcolar/universitar 2022/2023, pentru toate nivelurile de educaţie, gradul de cuprindere

în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară (0-23 ani) a înregistrat valori diferite pe sexe
(68,8% pentru băieţi, respectiv 73,3% pentru fete).

https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/romania_in_cifre_2023.pdf
Sursa:
La nivel european, toate politicile publice și strategiile în domeniul culturii au pornit de la
conceptele de democratizareşi

mediere culturală şi se reorientează acum, tot mai pregnant, către afirmarea rolului social şi
economic al Culturii. Participarea și consumul cultural sunt indicatori importanți în toate
clasificările și statisticile privind nivelul dedemocrație, libertatea cuvântului și grad de
civilizație. Este cunoscut faptul că practicile culturale se schimbă destul delent,mai ales pe
anumite domenii, de aceea este nevoie de o monitorizare pe intervale mari de timp care să
sublinieze trendurileși să prevină dispariția unor forme de expresie culturală definitorii pentru
o națiune.

Pentru specialiștii care activează în SCC, cercetarea privind nivelul de consum și participarea
culturală reprezintăuninstrument de lucru esențial pentru programele și proiectele culturale pe
care le derulează, prin informațiile detaliate pecarelefurnizează pe fiecare sector de activitate.
Nivelul cantitativ și calitativ al consumului la nivel național constituie unsuportesențial
pentru formularea viziunii pe termen mediu și lung a politicilor și strategiilor din domeniu.

În ceea ce privește efectele pandemiei asupra consumului cultural, toate sectoarele au fost
afectate și implicit și practiciledeconsum cultural, atât în spațiul public, cât și în spațiul non-
public, au suferit o serie de modificări.

În literatura de specialitate se vorbește în acest sens de o dezvoltareaunui consum cultural de

tip fast-food, pe care îl experimentează în ultima perioadă și publicul din România.

https://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2022/03/8.-Sinteza-consum-
cultural_28.02.2022.pdf

Cultura a fost definită în diferite moduri. Una dintre cele mai vechi definiţii ale culturii este
cea a lui Tylor, care defineşte cultura astfel: „Cultura este acel întreg complexncare cuprinde
cunoştinţele, credinţele, arta, morala, legile, obiceiurile şi orice alte capacităţi şi obişnuinţe
dobândite de indivizii unei societăţi” (Tylor, 1871, p. 1). Cultura a fost privită şi ca „un
înlocuitor convenabil pentru numeroasele diferenţe din structura şi comportamentul pieţei
care nu pot fi uşor explicate prin noţiuni mai tangibile” (Buzzel, 1968). Desigur, aceasta este
o manieră mai puţin dorită de a privi cultura, însă din păcate aşa este văzută aceasta în multe
studii interculturale. Toate diferenţele în comportamentul consumatorului, practicile
comerciale şi antreprenoriale sunt considerate o rezultantă a diferenţelor culturale.
https://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/19.pdf

De fapt, s-a dovedit faptul că semnificația culturală a alimentelor este la fel de importantă,
uneori mai importantă, decât elementul său funcțional.

În condițiile internaționalizării pieței, consumatorii se îndreaptă către acele produse care se

disting prin calitatea lor.

https://www.uaiasi.ro/revagrois/PDF/2008_3_375.pdf

Schimbările în obiceiurile alimentare ale românilor apar doar în anumite medii, mai ales în
rândul tinerilor cu venituri mari. Ei prefera produse occidentale, alimente mai simple, fructe
și legume etc.

În România, coșul alimentar s-a bazat pe normativele de consum elaborat de nutriționiștii de

la Autoritatea de Sănătate Publică. Consumul de alimente normele sunt exprimate în calorii,
factori nutritivi, vitamine și minerale și medii doze din principalele categorii de alimente de
care o persoană are nevoie zilnic. Coșul alimentar normativ include cantitatea și diversitatea
produselor alimentare pe care le oferă fiecărui membru al gospodăriei (în funcție de vârstă,
sex și activitate) o dietă sănătoasă care variază în funcție de zonă caracteristicile ţării şi
normele culturale ale comunităţii.

Metoda normativă de măsurare a sărăciei a fost aplicată pentru prima dată în România în
1992 de către o echipă de cercetare ICCV. Prima variantă a coșului a fost determinată de
aplicarea normelor de consum la două tipuri de familie: o familie de patru membri – doi copii
și o pereche de pensionari.

Coșul alimentar bazat statistic a fost metoda aplicate de echipele Băncii Mondiale și experții
CNS. Coșul începe de la structura de consum a celor mai sărace 30% familii pentru care
numărul de se determină calorii/persoană/zi. Această estimare relativă este ajustată statistic sa
obtina 2.750 calorii/persoana/zi, pragul caloric pe care nutritionistii ia în considerare cerința
minimă pentru dezvoltarea și funcționarea corespunzătoare a un individ adult activ. Cu alte
cuvinte, oricare dintre metodele aplicate este o combinaţie dintre normele de consum
specifice ţării noastre şi cele concrete modele de consum alimentar al populației.

Un interes deosebit sunt tendințele actuale de consum de alimente. Dorințele și așteptările

consumatorilor români sunt complexe și diverse.
https://www.uaiasi.ro/revagrois/PDF/2008_3_375.pdf

Coșul de alimente include, de asemenea, rolurile sociale, culturale, religioase și emoționale

ale alimentelor care au fost identificate de către participanții la grupurile de reflecție ca fiind
necesare pentru o participare adecvată la societatea românească. Alimentele sunt privite ca un
vector cultural care întruchipează tradiția și identitatea, în special produsele și felurile de
mâncare precum mămăliga, sarmalele cu carne și orez etc. Pregătirea felurilor de mâncare
tradiționale cu ocazia sărbătorilor și a aniversărilor (de exemplu, mielul de Paște), mesele
ocazionale în oraș și invitarea prietenilor și a rudelor acasă sunt considerate drept roluri
constitutive ale alimentelor.

Sursa:

Potrivit lui Margaret Mead, „obiceiurile alimentare reprezintă un set de comportamente

standardizate cultural cu privire la mâncare manifestate de persoane care au crescut într-o
anumită tradiție culturală. Aceste comportamente sunt considerate a fi interdependente
sistematic de alte comportamente standardizate din aceeași cultură „iii. De aceea, când
vorbim despre obiceiuri sau practici alimentare ne referim în particular la interacțiunea
oamenilor cu sistemul de producție și distribuție al alimentelor, care este diferit de la o
societate la alta și la interacțiunea dintre fiecare corp (ca organism biologic) și mâncare, ca un
construct cultural.

La nivel național practicile alimentare reflectă politicile agro-alimentre, gradul de dezvoltare

a industriei de procesare a alimentelor și nivelul comerțului cu alimente, calitatea vieții, dar și
disparități de dezvoltare la nivel teritorial, evoluția istorică, contextul geografic și climatic.
Diferențele dintre țări în termeni de practici alimentare se traduc fie prin lipsa resurselor
alimentare (cazul țărilor africane), cu consecințe de malnutriție, fie prin creșterea excesivă a
consumului alimentar (cazul SUA), cu rezultate de tipul obezității sau stilului de viață
sedentar.

Un studiu realizat la nivelul Uniunii Europene între 1995 și 1996 arată faptul că europenii
manifestă criterii similare pentru alegerea alimentelor, pe primul loc situându-se calitatea,
prospețimea și gustul.iv În cazul României este posibil ca prețul să fie un criteriu foarte
important, având în vedere faptul că preţurile la anumite alimente este mai mare decât în alte
ţǎri europene.

Trecerea de la foame şi rafturile goale din magazinele alimentare comuniste la abundenţa

actualǎ din super/hipermarketuri a schimbat preferinţele şi practicile de consum alimentar.
Libertatea de alegere şi diversitatea produselor au accentuat impactul factorilor sociali,
economici şi ştiinţifici asupra alegerilor şi deciziilor alimentare şi întrebǎrile cheie sunt acum
« Cine, ce mǎnâncǎ şi de ce ? Tipul de alimente consumat poate fi un indicator al calitǎţii
vieţii, dar şi al dezvoltǎrii economice. Este cunoscut faptul cǎ indicele de consum alimentar,
calculat în numǎrul de calorii, este considerat ca parte a procesului de menţinere a unei diete
sǎnǎtoase şi a unui stil de viaţǎ echilibrat. Un numǎr prea mare sau prea mic de indici calorici
poate fi semnalul fie pentru o tendinţǎ de supranutriţie, fie pentru malnutriţie, ambele cu
efecte negative asupra oamenilor şi societǎţii în general.

https://gastroart.ro/2017/04/25/cum-ce-si-de-ce-mananca-romanii/

Un alt studiu recent, de această dată făcut de reprezentanţii Asociaţiei Naţionale pentru
Protecţia Consumatorilor (ANPCPPS), arată că în ultimii ani, piaţa fast-food-urilor s-a
diversificat.

Românii aleg restaurantele de tip fast food pentru că oferă nu doar preparate gustoase, ci
adevărate momente de răsfăţ culinar, într-un mediu plăcut şi relaxant. Aşa arată un studiu
recent, potrivit căruia respondenţii sunt conştienţi de faptul că mâncarea tip fast food nu este
deloc sănătoasă.

Concret, cercetarea făcută de Exact Consultanţă, subliniază că românii care aleg să consume
mâncare tip fast food sunt dispuşi să îşi asume orice fel de risc, înclusiv tendinţa de îngrăşare,
pentru experienţa gustului oferită de produsele fast-food.

Totodată, clienţii restaurantelor de tip fast food apreciază rapiditatea cu care preparatele sunt
servite dar şi preţul, varietatea şi posibilitatea achiziţionării unui meniu complet în locaţii
bine poziţionate. În plus, designul modern al restaurantelor, amabilitatea angajaţilor dar şi
posibilitatea de a folosi internetul gratuit sunt alte motive pentru care românii aleg să
mănânce la fast-food.
De departe, fast food-urile preferate sunt cele care se găsesc în mall-uri şi în centre
comerciale, fiind cea mai la îndemână opţiune după o repriză obositoare de cumpărături, arată
un comunicat de presă.

Românii se duc la fast food atunci când nu au mâncare acasă şi nici dispoziţia necesară pentru
gătit, atunci când sunt obosiţi după cumpărături, dar şi în pauza de prânz, când simt nevoia
unei mese gustoase, la un preţ accesibil.

De asemenea, ei ajung la restaurantele tip fast-food atunci când vor să mănânce ceva bun şi
să fie alături de familie, dar şi când se întâlnesc cu prietenii şi au nevoie de o locaţie la
îndemână.

Spre deosebire de fast-food-uri, restaurantele de tip CDR (Casual Dining Restaurants) sunt
preferate mai degrabăpentru discuţiile de afaceri, întâlnirile cu prietenii, celebrarea unor
ocazii speciale sau întâlnirile în doi. Această a doua categorie de restaurante este apreciată
pentru mâncarea de calitate, ingredientele proaspete şi ambientul elegant, arată acelaşi studiu.

Cuvântul copiilor joacă de asemenea un rol important în cazul familiilor, masa la un

restaurant de tip fast food fiind percepută drept recompensă, atât prin prisma faptului că cei
mici pot mânca ceea ce le place mai mult, cât şi datorită jucăriei incluse în meniu.

„Varietatea meniurilor face ca restaurantele de tip fast food să reprezinte o opţiune pentru
majoritatea categoriilor de public. De asemenea, ofertele existente într-un anumit interval de
timp reprezintă alte criterii pentru care consumatorii optează pentru acest tip de mâncare”,
informează sursa citată.

https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/studiu-motivele-pentru-care-consumatorii-romani-
1646976.html (știu că sursa prezentată poate prezenta dubii, din punct de vedere al relevanței,
dar am verificat datele și ceea ce este exprimat mai sus)

A apărut cultura fast-food. Un fenomen care câștigă tot mai mult teren și adepți. Preparatele
fast-food apar tot mai des în meniul multor persoane, datorită rapidității cu care pot fi
comandate și consumate, dar și a gustului lor deosebit.

Există o dispută acerbă pro și contra acestui gen de alimentație. Rapiditatea cu care ești servit
sau faptul că fast-food-ul se află în apropierea locului de muncă sau casei sunt factori care te
pot determina să alegi acest gen de hrană. Nu mai avem timp să gătim.
Mâncarea tip fast-food este la mare căutare, chiar dacă nutriționiștii ne avertizează cu privire
la acest tip de consum. Chiar și așa, o porție de cartofi prăjiți, o salată sau un sandwich rămân
alegeri rezonabile pentru mulți dintre noi. Există numeroase unități fast-food care oferă
mâncare mai sănatoasă decât cred nutriționiștii.

https://ziarulactualitatea.ro/afaceri-de-succes-cultura-fast-food-un-fenomen-care-castiga-tot-
mai-mult-teren-si-adepti/

Ideea de mâncare care se servește rapid, din mers, există încă din antichitate. Încă din anii 25-
205 d.Hr aflăm, din jurnale care aparțin dinastiei Han, că persoanele de origine asiatică
serveau tăiței pe care îi procurau de la chioșcuri ce erau deschise non-stop.

Faptul că romanii antici consumau vin nu este o noutate, iar faptul că cele mai mari companii
producătoare de vin din ziua de astăzi provin din fostele teritorii ale Romei Antice nu este o
întâmplare. Aceștia aveau pe străzile orașelor așa numitele „baruri de vin” (popinae), unde
alături de vin puteau servi și câteva mâncăruri simple, precum măsline, pâine sau fripturi.
Acestea erau destinate mai ales oamenilor care aparțineau clasei de jos, precum sclavi, sclavi
care au fost eliberați sau străini. Dat fiind faptul că acestea erau amenajate în pline străzi, cu
măsuțe și scaune, îi făcea pe romanii din clasa de sus să le evite.

Bufetul era o emblemă a progresului, dar și al dorinței de a acoperi nevoile oamenilor.

Prețurile pe care oamenii le plăteau nu erau nici ele de trecut cu vederea. Gustările erau 4 lei,
iar produsele de patiserie 1 leu 50.

„Viața trepidantă a cetățenilor orașului nostru solicită cât mai puține pierderi de timp. Unei
asemenea necesități îi corespunde din plin Bufetul Automat care sperăm că va satisface
exigențele consumatorilor”, este anunțul care era făcut în clipul publicitar care anunța
deschiderea acestui fast-food.

Anul 1962 marchează anul în care s-a deschis primul fast-food din România, mai exact în
București. Oamenii vremii au primit vestea cu un mare entuziasm și imediat cum magazinul a
fost deschis aceștia l-au luat cu asalt, pentru a se bucura de mâncarea și băuturile răcoritoare
pe care acesta le oferea.

Bufetul automat era locul în care bucureștenii puteau merge să se delecteze și să încerce
diferite preparate culinare. Înființarea acestui bufet reprezintă soluția care s-a găsit pentru
oamenii grăbiți din acea vreme ai Bucureștiului, unde timpul era una dintre cele mai
importante resurse de care dispunea o persoană.

Bufetul era o emblemă a progresului, dar și al dorinței de a acoperi nevoile oamenilor.

Prețurile pe care oamenii le plăteau nu erau nici ele de trecut cu vederea. Gustările erau 4 lei,
iar produsele de patiserie 1 leu 50.

„Viața trepidantă a cetățenilor orașului nostru solicită cât mai puține pierderi de timp. Unei
asemenea necesități îi corespunde din plin Bufetul Automat care sperăm că va satisface
exigențele consumatorilor”, este anunțul care era făcut în clipul publicitar care anunța
deschiderea acestui fast-food.

https://www.infofinanciar.ro/cand-a-aparut-primul-fast-food-in-romania-cat-de-mult-au-
evoluat-lucrurile-de-atunci.html

Conceptul de vânzare a acestui tip de mâncare este în strânsă legătură cu dezvoltarea zonelor
rurale. Pentru că locuințele din orașe nu aveau la dispoziție un spațiu adecvat pentru
prepararea alimentelor, au luat naștere micile lanțuri de magazine stradale care adesea erau
mai ieftine decât prepararea mâncărurilor acasă. După cel de-al Doilea Război Mondial,
americanii au început să cheltuiască și să cumpere mai mult. Ca urmare a emancipării
femeilor, timpul alocat gospodăriei a scăzut vizibil. Mâncatul în oraș, care era considerat un
lux, a devenit rapid o necesitate și chiar o obișnuință. Muncitorii și familiile aveau nevoie de
servicii rapide și de mâncare ieftină atât la prânz, cât și la cină. Cina tradițională în familie a
fost din ce în ce mai mult înlocuită de consumul de mâncare rapidă la pachet.

„Convenientul că este rapid, pleci imediat, probabil. Multe lucruri sunt mai accesibile la preț.
Și pentru că ne grăbim, avem multă treabă în timpul zilei, rezolvăm rapid cu masa on the go”,
afirmă directorul Managing Partner Franchwhise, firmă de consultanță.

Cu toate acestea, cel mai apreciat fel de mâncare stradală din România este COVRIGUL!
Aceștia au devenit mâncarea preferată datorită accesibilității, îl poți găsi pe orice stradă, iar
prețul este unul mulțumitor. Un studiu arată că 40% dintre români mâncâncă covrigi, pateuri
și snackuri la micul-dejun, conform retail.ro.

https://www.shtiu.ro/ce-produs-de-tip-de-fast-food-este-specific-romaniei-147845.html
Street food nu este numai despre a cumpăra repede ceva de mâncare și a-ți continua grăbit
drumul. Desigur, poate să fie și despre asta, dar este mai mult despre modalitatea
neconvențională de a ocupa spațiul public.

Este despre a te întâlni cu prietenii și a împărtăși pasiunea pentru gusturile bune într-un spațiu
deschis, cum ar fi o piață publică. Este despre a construi comunități și despre a te bucura de
forfota străzii, fără să trebuiască să te așezi la o masă special amenajată pe o terasă a unui
restaurant.

https://zilesinopti.ro/2016/10/06/street-food/

Dintr-o țară tradiționalistă, obișnuită cu mâncarea gătită, România a devenit în ultimii ani o
mare consumatoare de fast-food. Fie că o cumpără din localuri sau standuri stradale sau că o
comandă acasă prin aplicațiile online, românii savurează din plin mâncarea preparată rapid și
accesibilă.

O dovadă a creșterii consumului de alimentele fast-food este și dezvoltarea rapidă a pieței de

profil.

Shaorma

Românii au auzit de shaorma de la studenții din Liban care veneau să învețe la noi pe vremea
comunismului. După 1990, unul dintre acești studenți a deschis prima shaormerie. Produsul a
devenit atât de popular, încât astăzi românii îl consumă în cantități uriașe. Mâncăm shaorma
chiar și a doua zi de Crăciun, iar cea mai cerută este “cu de toate”.

Dacă în Orient shaorma se consumă cu ingrediente specifice, ca vinete, susan, sos de rodii,
murături și preparate ca humus, tabouleh ori fattoush, în România shaorma presupune
umplerea unei lipii cu diverse tipuri de carne, cartofi prăjiți, castraveți murați, varză tocată
ceapă, maioneză, ketchup și roșii.

Pizza

Pizza este un preparat pe care românii îl solicită oriunde se duc: la restaurante de la mare sau
munte, la terase, la mici comercianți, dar și acasă, prin intermediul comenzilor online sau
telefonice. Pizza este consistentă, versatilă și satisface gusturile tuturor. Poți număra pe
degete oamenii cărora nu le place pizza.

În meniuri predomină rețetele clasice de pizza, precum Quattro Stagioni, Margherita,

Capricciosa, Romana ș.a. Totuși, românii au dovedit deschidere și către gustul inedit al pizzei
Hawaii, cu ananas, sau al celei Mexicana, care este foarte picantă.

Burgerul

Burgerul este în S.U.A. și în alte țări o adevărată instituție. Se găsește atât în meniurile
standurilor cu mâncare, cât și în restaurantele gourmet, ca preparat reinterpretat. În România,
burgerul a reușit inițial să se impună prin lanțurile internaționale de fast-food, după care a
continuat să urce în preferințele consumatorilor.

După ani de consum, românii și-au format deja gustul și știu să aleagă burgeri de calitate.
Astfel, clienții localurilor de profil știu să diferențieze chiflele veritabile de cele improvizate,
sau carnea făcută bine de cea prea arsă ori prea crudă. Brânza, legumele, maioneza sunt
criterii la fel de importante pentru consumatorii cu experiență.

Sandvișurile

Pentru noi, sandvișurile au fost mult timp un preparat făcut în casă, pentru că sunt ieftine și
ușor de pregătit. Cu timpul, românii au descoperit și sandvișurile din comerț, fie în forma
clasică, cu două felii de pâine, fie ca sandvișuri triple ori subs (sandvișuri în formă de
submarin făcute prin tăierea unei chifle pe lung). Varietatea și gustul lor i-au cucerit, astfel că
sandvișurile sunt din ce în ce mai populare.

De ceva vreme livrarea acasă de la Subway este posibilă, astfel că poți să comanzi și prin
aplicațiile online sandvișurile faimoase, variate și delicioase.

Pentru cei preocupați de sănătate, pe lângă sandvișurile cu șuncă, bacon și salam, există și
alternative cu puțină grăsime sau vegetariene. Cel mai important aspect pentru un sandviș bun
rămâne prospețimea și calitatea ingredientelor. Din fericire, pe piață există destule sandvișuri
bune.

Cartofii prăjiți

Cartofii prăjiți trezesc nostalgii foștilor elevi și studenți, pentru că au reprezentat masa lor
preferată. Cartofii pai sunt în continuare populari, pentru că, pe cât sunt de simpli, pe atât sunt
de buni. Tocmai de aceea reprezintă punctul slab al multor diete. Aproape toți comercianții de
fast-food au în meniul lor cartofi prăjiți, iar acest lucru nu se va schimba prea curând, pentru
că sunt delicioși.

Produsele fast-food ocupă astăzi o parte semnificativă din alimentația noastră. Ele au intrat,
de asemenea, în cultura noastră gastronomică, inclusiv în cea rurală. Chiar dacă ne plac mult,
este indicat să nu le consumăm exagerat și să monitorizăm aportul de calorii și de nutrienți.

https://www.forbes.ro/ce-produse-din-categoria-fast-food-prefera-cel-mai-mult-romanii-
190439

Nevoia de socializare continuă să fie principalul promotor al sesiunilor de ieșire în oraș, atât
în timpul săptămânii, cât și în weekend. Terasele reprezintă principalul canal pentru ieșirile
cu prietenii. Restaurantele sunt preferate pentru sărbătorirea de evenimente speciale și ieșirea
la masă împreună cu prietenii/ familia. Barurile și puburile sunt în continuare vizitate pentru
urmărirea diverselor evenimente sportive, în timp ce cafenelele și ceainăriile răspund cel mai
bine nevoii de relaxare.

Aproximativ jumătate din românii investigați consideră că durata alocată întâlnirilor în oraș
nu a suferit modificări, în timp ce mai mult de 1 din 3 percep timpul petrecut în HoReCa mai
scurt decât înainte de pandemie, după cum arată studiul Ipsos. 2 ore și jumătate sunt petrecute
în medie în diversele localuri HoReCa, durata fiind mai ridicată în București și centrul țării,
mai redusă în sud și în rândul celor cu venituri mici.
 Durata crește în cazul sărbătoririi de evenimente speciale, pentru ocaziile ce au loc în
weekend sau seara și pentru locațiile de tip restaurant. Tinerii au percepția că petrec acum
mai mult timp la o ieșire în oraș decât înainte de pandemie, în timp ce femeile apreciază că
timpul petrecut s-a redus comparativ cu perioada prepandemică.

Consumul de mâncare în locațiile vizitate a înregistrat și el o diminuare (-5%) comparativ cu

perioada premergătoare pandemiei, însă se păstrează ridicat. Aproape 3 din 4 români,
respectiv 72%, optează să consume mâncare în timpul ieșirilor în oraș, pizza conducând
detașat în alegerea din meniu. Scăderea consumului de mâncare în locațiile HoReCa este
semnificativă în rândul consumatorilor de categorii de băuturi consacrate ca fiind asociate cu
mâncarea, cum sunt berea, băuturile carbonatate sau vinul.

Perioada de lockdown a modificat esențial comportamentele românilor. Centrarea pe familie

și pe casă ca principală zonă de activitate a fost element definitoriu al începutului perioadei
de pandemie. Un an și jumătate mai târziu, deși mai relaxați, românii păstrează din
obiceiurile apărute sau dezvoltate în acea perioadă: comoditate și economie de timp,
combinate cu aptitudini de Master Chef în propria bucătărie. Mulți au ales să petreacă mai
puțin timp în bucătărie și mai mult împreună cu familia sau bucurându-se de timp pentru ei.
Pentru aceștia, sectorul HoReCa s-a repliat rapid și a dezvoltat zona de livrare de mâncare la
domiciliu, care a cunoscut o ascensiune fulminantă. Alții, dimpotrivă, au încercat să
reproducă în intimitatea căminului comportamente de consum din afara casei: au început să
gătească mai mult acasă, experimentând gusturi noi, bucurându-se de mâncăruri ce oferă
calitatea de la restaurant, dar pregătite de ei înșiși.

https://www.trendshrb.ro/actual/efectul-pandemiei-asupra-obiceiurilor-de-consum-in-horeca/
Mediul natural

Deteriorarea calităţii mediului natural este una din problemele majore cu care se confruntă
firmele şi consumatorii în momentul actual. Şi la noi în ţară, în multe oraşe poluarea aerului
şi a apei a atins cote alarmante. Astfel, la începutul acestui secol ecologia pare a fi prima
şansă a unei Europe unite. Protecţia mediului înconjurător constituie deci un obiectiv
prioritar, ce are efecte directe şi indirecte, pe termen lung, în toate compartimentele
sistemului economico-social, fiind o activitate complexă ce se desfăşoară la nivel naţional şi
internaţional şi care, reclamă, pe de o parte, menţinerea integrităţii mediului, iar pe de altă
parte reconstrucţia şi recuperarea factorilor de mediu degradaţi, fie ca urmare a unor erori în
strategia de dezvoltare, fie a unor catastrofe naturale.

Pe fondul unei creşteri economice intense în ultimii 20 de ani, precum şi a apariţiei

conceptului de dezvoltare durabilă, Legea protecţiei mediului nr.137/1995 oferă o imagine
mai complexă asupra noţiunii de mediu şi protejării acestuia.

De asemenea ţara noastră aderă şi participă la majoritatea conferinţelor, rapoartelor,

summitelor internaţionale cu privire la această problemă globală, adaptând legislaţia la
cerinţele protecţiei mediului înconjurător.

https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/mediul-natural-in-romania-240277.html

Pactul verde european este în același timp un colac de salvare pentru ieșirea din pandemia de
COVID-19. De aceea, el va fi finanțat cu o treime din investițiile în valoare de 1 800 de
miliarde de euro provenind din Planul de redresare NextGenerationEU, precum și cu fonduri
din bugetul pe șapte ani al UE.

România se bucură de un peisaj foarte divers și de ecosisteme variate, păduri seculare și

neatinse, zone umede unice, dar și pășuni de o valoare naturală deosebită, ceea ce favorizează
existența unei mari diversități și bogății de specii naturale.

Mediul natural sănătos reprezintă coloana vertebrală a economiei, fiind de asemenea

important pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor români. Cu toate acestea, mediul necesită
să fie protejat în mod eficient.
Romania a ratificat in 2017 Acordul de la Paris (2015) privind schimbările climatice prin care
s-a convenit menținerea creșterii temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste
nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor de a o limita la 1,5°C.

În ultimii ani, s-a înregistrat un oarecare progres, însă există în continuare probleme în țară.
De la defrișări ilegale la poluarea aerului, de la managementul deșeurilor la calitatea apei.

Cu toate că legislația din România reflectă în mod corespunzător cerințele de mediu ale UE,
punerea acestora în practică reprezintă o provocare în multe dintre aceste domenii, în
principal din cauza lipsei de planificare, coordonare și finanțare adecvată.

Europa are în vigoare legislație și politici ambițioase de protejare a aerului și a apei, de

promovare a economiei circulare, de creștere a ratelor de reciclare și de protejare a naturii.
Implementarea acestora este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de mediu și a
principalelor puncte din Pactul verde european, de mare relevanță pentru țară: tranziția către o
economie circulară, dezideratul de reducere a poluării la zero și combaterea pierderii
biodiversității.

Tranziția către o economie circulară: România trebuie să rezolve, în plus, problemele de

management al deșeurilor și să accelereze tranziția către o economie circulară. În acest sens,
prevenirea și reciclarea sunt cruciale. România trebuie să susțină eforturile de încadrare în
obiectivele de reciclare a deșeurilor, în special prin utilizarea de instrumente economice, și să
închidă depozitele de deșeuri care nu respectă standardele sau care sunt ilegale, în
conformitate cu pachetul privind economia circulară și ierarhia deșeurilor. Punerea în aplicare
este problematică.

Dezideratul de reducere a poluării la zero: România trebuie să se îndrepte înspre un deziderat

de poluare zero pentru a proteja sănătatea cetățenilor români de presiunile de mediu, mai ales
în ceea ce privește poluarea aerului și calitatea apei, domenii în care România ar trebui să-și
intensifice eforturile, pentru a se conforma cu acquis-ul european. Colectarea apelor uzate și
racordarea la infrastructura de canalizare publică sunt incomplete; sunt necesare investiții
pentru remedierea decalajului.

https://romania.representation.ec.europa.eu/strategie-si-prioritati/politici-cheie-ale-uniunii-
europene-pentru-romania/mediu_ro
Mediul natural al României este puternic influențat de poziționarea geografi că. În aceste
condiții, pe fondul unui climat temperat-continental, forme de relief diferite,
proporționalitatea reliefului, existența unor resurse deosebite, pun în evidență necesitatea
ocrotirii mediului. Mediul înconjurător este element important în asigurarea condițiilor de
muncă și de viață. De aceea, cu timpul, dezvoltarea industriilor, mai ales ale acelor ramuri
care sunt poluante, au dus la afectarea calității mediului înconjurător. Mediul înconjurător
trebuie ocrotit nu numai prin prisma cerințelor din directivele europene dar și prin aceea a
unui program național adecvat care să elimine poluarea. România este una dintre primele țări
care au adoptat strategia națională pentru dezvoltare durabilă încă din 1999, aceasta fiind în
concordanță cu reglementările în domeniu pe plan european și mondial, vizând în primul rând
amelioarea condițiilor social-economice. Politicile privind protecția mediului înconjurător,
trebuie să stea în centrul preocupărilor și să se întreprindă măsurile cuprinse în documentele
de aderare la Uniunea Europeană.

https://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2018/10/
rrss_10_2018_A4_ro.pdf

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are ca prioritate elaborarea și implementarea

unor politici agroalimentare adecvate pentru cetățenii României în calitate de consumatori,
fermieri și procesatori, pentru sprijinirea creșterii competitivității agroalimentare și a
dezvoltării durabile a spațiului rural, în condiții de siguranță alimentară și mediu înconjurător
protejat. MADR s-a angajat într-un proces de reformă cuprinzător care vizează
fundamentarea măsurilor ce vor fi transpuse în reglementări (politici publice și legislație)
referitoare la obiectivele și atribuțiile ministerului și ale administrației agricole.

Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung – orizont

2020/2030 (Strategia) vizează valorificarea inteligentă și durabilă a potențialului
agroalimentar și dezvoltarea spațiului rural, fiind un document suport vizionar, care susține
progresul agriculturii și dezvoltării rurale în România. Strategia constituie baza noii perioade
de programare financiară europeană 2014-2020, ca angajament al României față de UE
pentru realizarea PAC.

https://www.madr.ro/docs/agricultura/strategia-agroalimentara-2020-2030.pdf
Se impune astfel regândirea modelului de dezvoltare economică pe baza utilizării
patrimoniului natural ca o oportunitate de dezvoltare și creștere economicp pentru a generea
un avantaj competitiv în fața multiplelor provocări ale globalizării. Acest model va genera un
progres societal, bazat pe cei 3 piloni ai dezvoltării durabile – de mediu, economic și social.
Aceste premize constituie fundamentul paradigmei „economiei verzi”, sau a unei economii în
care protecția mediului este o oportunitate și motor al creșterii economice și dezvoltării
sociale spre care și România trebuie să tindă până în 2030.

Când ne referim la producție, pentru ca poziția României să fie una competitivă pe piețele
internaționale, vizăm elemente de politici publice interne, care orientează creșterea
economică către bunăstare și o mai bună calitate a vieții. În paralel, însă, avem în vedere
necesitatea de a consolida eforturile de decuplare a creșterii economice de la degradarea
mediului, prin stimularea investițiilor verzi și promovarea consumului și producției durabile,
eficienței energetice, și a managementului.

https://www.gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Rom%C3%A2nia_competitiv%C4%83_-
_un_proiect_pentru_o_dezvoltare_economic%C4%83_sustenabil%C4%83.pdf

Agenția Europeană de Mediu monitorizează schimbările principale suferite de mediu în

Europa și își prezintă concluziile pentru a susține elaborarea de politici. Evaluările noastre
variază de la analize sectoriale până la analize sistemice, cuprinzând atât tendințe din trecut,
cât și previziuni, în unele cazuri până în 2100. Concluziile generale sunt clare: în comparație
cu anii 1970, europenii se bucură în prezent de aer mai curat și de apă mai curată, precum și
de o economie mai ecologică, cu rate de reciclare în creștere și o creștere a producției de
energie din surse regenerabile. În ciuda acestor câștiguri considerabile, situația globală
rămâne nesustenabilă. Creșterea consumului de resurse, schimbările climatice și acumularea
de poluanți în natură subminează, toate la un loc, sănătatea planetei și propria noastră
bunăstare.

Dificultatea poate fi explicată în termeni foarte simpli: activitățile economice generează

multe beneficii, dar în același timp eliberează poluanți în natură și epuizează resursele
regenerabile și neregenerabile. Acești poluanți pot avea un efect negativ asupra vieții pe
Pământ, inclusiv asupra sănătății noastre. Cu toate acestea, dacă privim mai atent, descoperim
o situație complexă chiar în centrul dezbaterilor privind politica de mediu în Europa. Fiecare
opțiune de politică este însoțită de un cost de oportunitate, aducând beneficii pentru unele
comunități și forțând alte comunități să se adapteze. De exemplu, tranziția spre surse de
energie mai ecologice poate reduce poluarea și impulsiona activitatea sectorului de producție
de energie din surse regenerabile, dar în același timp poate duce la pierderea de locuri de
muncă în comunitățile bazate pe extracția de cărbune.

Uniunea Europeană are unele dintre cele mai ridicate standarde de mediu din lume, abordând
această complexitate a mediului printr-un set extins de legi. Aceste legi includ directive
specifice care vizează calitatea aerului, tratarea apelor reziduale urbane și protejarea naturii,
precum și pachete de politică transversale privind clima și energia și privind economia
circulară.

https://www.eea.europa.eu/ro/articles/schimbarile-de-mediu-cunostintele-sunt

Gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, în pofida progreselor

formale înregistrate ca urmare a adoptării Planului Național de Gestionare a Deșeurilor. Deși
obiectivele sunt clare și este prevăzută o listă de măsuri, totul depinde de punerea în aplicare
efectivă și de urgență a acestor instrumente, precum și de asigurarea respectării lor.
Reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor se află încă la niveluri scăzute cu efect direct
asupra dezvoltării economiei circulare care rămâne slab dezvoltată, deși există potențial în
acest domeniu. Pentru atingerea obiectivelor de reciclare, pe care România le-a ratat până în
prezent, trebuie crescută cantitatea deșeurilor colectate selectiv. Țara noastră are în prezent o
rată de reciclare de sub 50%, potrivit Eurostat. Din 2023, țintele cresc la 65%, iar din 2025 la
70%. Salvarea ar putea veni odată cu cele 1,2 mld. de euro pentru gestionarea deșeurilor
acordate prin PNRR, însă autoritățile ar trebui să adopte un plan mult mai riguros și eficient
pe partea legislativă.

Calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România. Principalele surse de poluare
a aerului provin din sectorul transporturilor și din cel al energiei, în special din utilizarea
combustibililor fosili/solizi în gospodării. România ar putea înregistra progrese semnificative
în vederea soluționării acestei probleme prin restructurarea sistemului energetic și a
sistemului de încălzire a gospodăriilor, măsuri de trafic și alte măsuri de control și prevenire
a poluării. În același timp, există deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea
aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei Europene. În
plus, România este un punct principal de intrare a gazelor fluorurate refrigerante (HFC)
fabricate în China și comercializate ilegal în toată Europa. În 2020, România a primit un aviz
motivat din partea CE referitor la incapacitatea țării de a adopta un set de sancțiuni pentru
pedepsirea încălcării regulamentului UE referitor la gazele HFC. Pentru a lupta împotriva
comerțului ilegal este important ca România să implementeze în totalitate regulamentul UE
prin intermediul unor măsuri de sancțiune concrete.

https://www.conferinte.green-report.ro/evnt/politici-de-mediu-in-romania-managementul-
deseurilor-si-calitatea-aerului/

Ordonanța prevede diminuarea cantității de plastic ce urmează a fi comercializată sub forma

unor produse de unică folosință în anul 2023, raportată la anul precedent. Printre aceste
produse, enumerăm: recipiente cu sau fără capac, recipiente pentru alimente de tip fast-food,
recipiente pentru alimente menite a fi consumate imediat sau ulterior (vor fi pregătite după
comercializare), tacâmuri ș.a.

Operatorii economici vizați vor face dovada conformării la noile standarde prin raportări
sistematice către AFM, ANPM și autoritatea publică centrală din domeniul economiei. În
cazul raportării la AFM, autoritatea va pune la dispoziție un nou sistem de raportare,
actualmente în stadiu de proiect. Se preconizează că aceasta va fi disponibilă din 2024, caz în
care raportările se for face retroactiv, pentru anul precedent.

https://ecosynergy.ro/gestionarea-deseurilor-noi-reglementari-legislative-in-2023/
 Analiza Micromediului

Cumpărătorii-clienții

Clientul trebuie să fie în centrul preocupărilor oricărei organizații care-şi bazează activitatea
pe marketing, iar activitatea marketingului trebuie să fie proiectată pentru a satisface la cel
mai înalt nivel cerințele clientului. Satisfacția dă naştere loialităţii, iar din loialitate se obţin
profituri mari prin vânzări, schimburi şi achiziţii.

Înţelegerea comportamentului consumatorilor şi folosirea eficientă a cunoştinţelor despre el

pentru a concepe planuri creative şi coerente de marketing sunt fundamentale pentru succesul
companiei. Într-un studiu realizat de Yahoo!.Inc. privind comportamentul consumatorului s-a
constatat că cea mai mare influenţă a Internetului este exercitată în cadrul procesului de luare
a deciziei în etapa de căutare.Impactul Internetului ca sursă de importantă pentru culegerea de
informaţii a crescut,indiferent dacă sunt achiziţionate bunuri sau servicii din mediul virtual
sau din mediu lreal.

https://2webdesign.ro/importanta-clientului-in-planificarea-strategiei-de-marketing-online/

Procesul de decizie începe cu stimularea nevoii (Stone, 1962). O nevoie poate fi activată prin
stimuli interni sau externi (Wright și Goldstucker, 1999). În primul caz, una dintre nevoile
normale ale unei persoane de foame, sete, sex se ridică la un nivel de prag și devine un
impuls. Persoana a învățat cum să facă față acestui impuls din experiența anterioară și este
motivată către o clasă de obiecte despre care știe că vor satisface acest impuls. Potrivit
Chartered Institute OfMarketing (2009) a afirmat că o nevoie poate fi trezită de un stimul
extern sau de un indiciu de declanșare. Semnificația de marketing a etapei de excitare a
nevoii este dublă.

https://www.researchgate.net/publication/
342898572_An_Analysis_why_customers_are_so_important_and_how_marketers_go_about
_in_understanding_their_decisions
Astfel, am analizat influența pe care o au anumiți factori — precum calitatea mâncării, efectul
cuvântului în gură, costurile asociate cu serviciul oferit, calitatea aplicației electronice,
atitudinea personalului și timpii de așteptare. —poate avea pe reputația companiilor de livrare
de alimente din România. În acest fel, contribuim la evidențierea clară a relațiilor determinate
de factorii de influență, oferind managerilor un instrument științific de evaluare a potențialilor
factori de risc reputaționali.

Progresul tehnologic și timpul din ce în ce mai limitat al lucrătorilor încurajează semnificativ

segmentul livrărilor de alimente. Conform Referinței [46], publicul țintă sunt millennials (24–
35 de ani) care sunt principalii clienți care stimulează activitatea de piață la nivel național.
Aspectele importante care îi încurajează să comande online sunt multitudinea de bucătării de
la meniuri fine, selective, până la opțiuni de fast-food. În literatura de specialitate [46], s-a
observat că există o tendință legată de preferința pentru diverse alimente internaționale (cum
ar fi mâncarea asiatică sau latino-americană), comandată în proporție de 80%.

Segmentarea pieței după vârstă și sex este esențială pentru adaptarea, poziționarea și
diferențierea produselor și serviciilor, dar și pentru comunicarea specifică a acestora. Astfel,
companiile de livrare de alimente din România își vor putea concentra eforturile pentru a-și
defini mărcile centrate pe factori precum calitatea mâncării livrate, prețul, varietatea
meniului, gustul mâncării, percepția însoțitorilor. , și calitatea aplicației electronice.

https://www.mdpi.com/2071-1050/12/10/4142
În anul 2022, produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut ponderea cea mai
ridicată în totalul cheltuielilor de consum 34,1%, în timp ce cheltuielile pentru locuinţă,
dotarea şi întreţinerea acesteia au fost de 22,4%.

Structura cheltuielilor bănești medii pe o gospodărie pentru consum, evidenţiază că, în anul
2022, ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile pentru mărfuri nealimentare (41,1%), iar
ponderea cea mai mică au înregistrat-o cheltuielile pentru plata serviciilor (26,8%).

https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/romania_in_cifre_2023.pdf
Sursa:

Studiul de consum este o parte importantă a oricărei cercetări de piață.

Consumul trebuie studiat științific, pentru a dezvolta mijloace solide de satisfacere a

cerințelor sale și posibilități de diversificare.

Analiza nutriționistă a consumului nu este satisfăcătoare și relevantă; există diferențe de la o

categorie de populație la cea altele, care variază în funcție de vârstă, sex, ocupație etc.
Abordarea strict nutriționistă a nevoilor de consum alimentar nu oferă toate instrumentele
necesare pentru diagnosticarea problemelor, întrucât trebuie stabilite conexiuni între mediul
economic, social, elemente culturale şi psihologice implicate.

Produsele fast-food reprezintă un alt trend în mâncărurile românești consum, deoarece

consumatorii au foarte puțin timp pentru a pregăti mâncarea acasă. Studii arată că peste 70%
dintre românii care locuiesc în mediul urban merg la fast-food-uri pentru că oferă mese
rapide. Peste jumătate dintre respondenți au o masă de tip fast-food cel putin o data pe luna.
Potrivit sondajelor de opinie, românii preferă hamburgeri, cheeseburgeri și diverse
sandvișuri. Bărbații sunt mai atrași de aceste produse decât femeile, care preferă salatele,
înghețatele și prăjiturile. Toate respondenții preferă mesele rapide pentru că au foarte puțin
timp să mănânce. Două treimi precum gustul meselor fast-food, o pătrime apreciază
diversitatea acestora. Curăţenie, igiena si preturile accesibile sunt alte motive pentru care
romanii aleg mesele de tip fastfood. Studiile arată că unul din trei români merge la un fast-
food doar în weekendul și unul din cinci români are o masă de tip fast-food ambele în zilele
săptămânii si in weekend.

https://www.uaiasi.ro/revagrois/PDF/2008_3_375.pdf
S-a constatat că normele subiective, în special cele influențate de grupuri de referință, cum ar
fi prietenii, afectează puternic intenția de a consuma fast-food în Iran [45]. Atât normele
injonctive, cât și cele descriptive au fost găsite ca factori determinanți puternici ai consumului
de fast-food în Olanda, deși dimensiunile efectului au fost mici [46]. Un alt studiu efectuat în
Australia a constatat că normele de injoncție sunt predictori ai intenției de a consuma fast-
food [38], în timp ce alte studii care folosesc TPB pentru a examina comportamentele
dietetice dezvăluie că normele subiective sunt un predictor mai puternic al intenției în
eșantioanele de adolescenți în comparație cu situațiile din probele de adulți.

Datele au fost colectate în perioada noiembrie 2020 – februarie 2021, folosind un chestionar
auto-raportat realizat pe Google Forms și trimis persoanelor prin intermediul diferitelor
platforme sociale, cum ar fi Facebook, WhatsApp și e-mail, prin eșantionare convenabilă și
bulgăre de zăpadă. Comitetul de Etică al Universității din București a aprobat cercetarea
(decizia nr. 146/07.07.2021). Înainte de completarea chestionarului, respondenții au fost
informați că participarea lor la acest studiu este anonimă și în întregime voluntară, iar prin
completarea chestionarului, își dau consimțământul pentru participarea la studiu. Eșantionul
minim pentru un nivel de semnificație de 0,05 și un nivel de putere de 0,990 a fost 410 dacă a
fost calculat folosind metoda rădăcinii pătrate inverse și 392 dacă a fost calculat folosind
metoda gamma-exponențială.

Intenția de a consuma a fost măsurată utilizând două itemi la scara Likert cu 7 puncte privind
probabilitatea respondenților de a cumpăra sau consuma fast-food în luna următoare. Pentru a
evalua predictorii cheie ai intenției comportamentale, și anume atitudinea, norma subiectivă
și controlul comportamental perceput, am împărțit fiecare dimensiune în două, așa cum
sugerează autorii lui [7] și după cum se poate observa în Tabelul 1.
Eșantionul nostru este format din 532 de respondenți (370 de femei și 162 de bărbați), cu o
vârstă medie de 22 de ani. În total, 83% dintre respondenți au vârste cuprinse între 18 și 24 de
ani, aceasta fiind grupa de vârstă predominantă în eșantionul nostru. În total, 67% dintre
respondenți își au proveniența în mediul urban, iar 89,3% dintre aceștia s-au declarat studenți.
Așa se poate explica de ce mai mult de jumătate dintre aceștia au un venit sub 1400 de lei
(salariul minim net în România). O descriere completă a eșantionului este disponibilă în
Tabelul 2.
Alți doi factori care exercită o influență asupra intenției comportamentale sunt
autoidentificarea ca mâncător sănătos, care are o relație negativă semnificativă cu intenția de
a consuma fast-food (β = −0,112, p < 0,005) și sexul, care exercită o influență pozitivă.
privind intenția față de consumul de fast-food (β = 0,074, p < 0,042). Deși frica de scara de
evaluare negativă (β = −0,032, p < 0,228) și vârsta indică o influență negativă asupra
intenției, valorile nu sunt semnificative statistic în prezicerea intenției comportamentale, deci
nu sunt luate în considerare (β = −0,012, p < 0,390). Concluzionam că H5 este acceptat.
Tabelul 5 rezumă constatările noastre în ceea ce privește ipotezele de cercetare acceptate și
respinse.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8391296/
Localurile cu servire rapida care vand burgeri, shaorma, pui prajit si cartofi prajiti sunt
preferate pentru achizitionarea de mancare pentru a fi consumata “in mers”. 50% dintre
participantii la studiul GfK declara ca au cumparat de la un astfel de local in ultimele patru
saptamani.

Fast-food-urile sunt frecventate cu precadere de catre barbati, in timp ce femeile opteaza mai
degraba pentru patiserii sau covrigarii. Cei mai multi dintre clientii acestor locatii au intre 25-
34 de ani.

Pizzeriile, inclusiv cele cu livrare la domiciliu, sunt pe locul trei in topul preferintelor si au un
public mai tanar, pizza fiind consumata cu precadere de cei intre 18 si 24 de ani. Pizzeriile
sunt si optiunea cea mai des intalnita la persoanele cu venituri peste medie, in timp ce
persoanele cu venituri foarte mici aleg patiseriile.

Acestea din urma sunt la fel de populare ca si fast-food-urile in localitatile medii (intre
50.000 si 200.000 de locuitori), in vreme ce pizzeriile sunt preferate in orasele mari, cu peste
200.000 de cetateni, exceptand capitala.

Cei tineri si foarte tineri, intre 15 si 24 de ani, sunt cei care au obiceiul de a cheltui cel mai
des pentru a lua masa pe drum, mai ales cei din Bucuresti si din orasele mari.

Locuitorii capitalei si cei din marile orase sunt campioni la frecventa consumului de alimente
in afara casei, cu un procent dublu fata de ceilalti romani.

Persoanele cu venituri mari, de peste 4.000 de lei, sunt cele care mananca chiar mai des de o
data pe zi in oras. Si tinerii, chiar daca nu au deloc venit sau au unul foarte mic, obisnuiesc sa
manance in mers cel putin o data pe zi.

https://www.curatorialist.ro/new/unde-prefera-romanii-sa-manance-cand-ies-in-oras/
Brand-urile de fast-food din România

Studiul nostru a luat în considerare nouă factori potențiali pentru reputația companiilor de
livrare de alimente din România. Studiile anterioare din literatură au arătat că în diferite țări și
regiuni, unii dintre acești factori au influențe diferite asupra reputației generale a companiilor.
Rezultatele obţinute de noi au arătat că, în România, reputaţia companiilor de livrare de
alimente a fost influenţată semnificativ de următoarele variabile: calitatea mâncării livrate,
preţul, varietatea meniului, gustul mâncării, percepţia însoțitori și calitatea aplicației
electronice. Aceste rezultate confirmă rezultatele parțiale obținute prin Referințe
[26,30,31,32,33,34,37,38,40], ceea ce înseamnă că companiile de livrare de alimente din
România trebuie să acorde o atenție deosebită acestor șase aspecte atunci când iau în
considerare construcția. și îmbunătățirea imaginii lor reputaționale. Pe de altă parte,
cercetarea noastră a evidențiat faptul că trei dintre factori – durata procesării comenzii,
atitudinea personalului și metoda de livrare – nu au avut un impact semnificativ asupra
reputației companiilor de livrare de alimente din România. Aceste rezultate obținute de noi au
fost diferite de rezultatele cercetărilor efectuate de Referințe [25,26,38,40,41,42,43], ceea ce
înseamnă că piața de livrare a alimentelor din România are propriile sale specificități, iar
managerii români nu le au. trebuie să aloce resurse importante pentru aceste aspecte legate de
reputație.

https://www.mdpi.com/2071-1050/12/10/4142

Piața restaurantelor de tip fast-food a crescut în România, iar în ultimii cinci ani au intrat în
piață jucători cunoscuți mai ales din Statele Unite. Pe lângă cele mai recente intrări ale
lanțurilor de fast-food în România, mai sunt prezente cunoscutele nume ca McDonald’s,
KFC, SaladBox, Subway, Springtime, care au atras de-a lungul anilor prezenți în țară un
public fidel. Iată care sunt cele mai recente intrări ale lanțurilor fast-food din străinătate și
unde sunt prezente restaurantele.

Burger King a intrat pe piața din România în 2019, deschizând primul restaurant în București.
Doi ani mai târziu, lanțul american de restaurante fast-food s-a extins în Brașov.
Restaurantele Burger King sunt operate în regim de franciză de către AmRest Holdings, unul
dintre cei mai mari operatori de restaurante multi-brand tip franciză din Euoropa.
Burger King are în prezent opt restaurante în locații cheie ale Capitalei (trei de tip in-line și
cinci situate în centre comerciale) și unul în Brașov. Pe lângă Burger King, AmRest operează
în România și Starbucks.

În 2017 celebrul lanț american de fast-food Taco Bell a deschis primul restaurant din
România în București, în Băneasa Shopping City. Lanțul este operat în sistem franciză de
Sphera Franchise Group. Compania a deschis 10 unități în cele mai importante șapte orașe
din țară: București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Ploiești, Brașov și Constanța.

https://economedia.ro/fenomenul-fast-food-ce-nume-noi-au-aparut-in-romania-in-ultimii-
cinci-ani.html

KFC și McDonald’s își împart jumătate din piața de fast-food din România, una puternic
fragmentată și în care shaormeriile sau patiseriile ”de cartier” sunt practic principalul
competitor al celor două binecunoscute branduri.

Cozile din dreptul locațiilor McDonald’s și KFC din malluri reflectă perfect clasamentul
lanțurilor fast food cu cele mai mari vânzări din România. Astfel, McDonald’s este lider cu o
cotă de piață de 28,3%, în vreme ce KFC controlează 21,4% din piață.

A treia poziție din clasamentul general este ocupată de firme fast-food care nu au nume
cunoscut la nivel național, dar care împreună reprezintă 9,7% din piață, potrivit datelor
furnizate de Euromonitor. Este practic vorba despre micile firme de cartier, care deși în
ultimii ani au pierdut teren în fața francezielor internaționale, rămân în topul preferințelor
multor români.

Dincolo de acestea, brandurile care fac competiție McDonald’s și KFC sunt Spartan,
Mesopotamia, Dabo Doner, Salad Box și Dristor. Toate cele cinci lanțuri fast food au însă
cote de piață mici, cuprinse între 5,5 și 2,9%.
Pandemia a frânat puternic avântul pieței fast-food în 2020, însă principalii jucători au intrat
într-o înverșunată cursă de recuperare, mixul dintre noile deschideri de locații și extinderea
puternică a serviciilor de livrare, urmând să împingă valoarea de piață a restaurantelor „cu
specific” (n.red. clasificarea Euromonitor) la 3,5 mld. lei anul acesta și la peste 5 mld. lei în
2024.

În 2019, ultimul an înainte de pandemia COVID-19, cifra ajungea la 4,2 mld. lei, după care a
urmat o cădere la 3 mld. lei în 2020 (-28%).

În intervalul 2020 – 2025, analiștii Euromonitor mizează pe o dublare a pieței de fast food în
România (creștere cu 109,5%).

Restaurantele cu specific asiatic din România au cel mai mare potențial de creștere în
perioada 2020 – 2025, consideră analiștii Euromonitor. Astfel, aceștia văd un potențial de
creștere de 217% în intervalul de timp menționat.
Urmează locațiile care vând sau livrează pizza, acestea având un potențial de +122% în cei
cinci ani. Creșteri importante mai sunt anticipate în cazul locațiilor care se bazează pe
produse din pui (+113%) și pește (+85%).

În schimb, patiseriile vor râmâne în urmă, având cea mai mică rată de crește (+41%)
anticipată până în 2025. Nici restaurantele care se bazează pe vânzarea de burgeri nu au un
viitor foarte roz, piața ajungând la o suprasaturare pe acest segment, iar creșterea fiind
limitată la 55% în 2020 – 2025.

https://www.wall-street.ro/articol/Companii/278476/cum-se-impart-burgerii-si-aripioarele-in-
romania-mcdonald-s-si-kfc-vs-restul-lumii.html#gref

Giganții din industria de fast-food din România fac primii pași în direcția îmbunătățirii
condițiilor puilor de găină folosiți pentru carne, relevă prima evaluare efectuată până acum pe
această nișă. Majoritatea companiilor analizate pe piața locală sunt însă prezentate că nu iau
încă măsuri în acest sens, spre deosebire de cele din Franța, Germania, Spania și Italia, relevă
datele analizate de Profit.ro.

Subway a fost singura companie analizată ce s-a încadrat mai sus de calificativul "Poor"
(Slab -eng.). IKEA, PAUL și Pizza Hut au obținut caificativul "Poor", depășind însă toate
celelalte companii incluse în analiză, care au primit calificativul "Very Poor"

Subway are un scor general de 57% în ceea ce privește gestionarea și raportarea privind
bunăstarea puilor de carne. În România, Subway este urmat de IKEA, PAUL și Pizza Hut cu
un scor de 47%.

Pe de altă parte, KFC, 5 to go, Burger King, Domino's, McDonald's, Salad Box, Spartan și
Starbucks au primit scoruri foarte mici, între 2% și 0%.

Pe partea de angajamente pentru viitor, IKEA, PAUL și Pizza Hut au obținut punctaje de
94%. KFC, Burger King, Domino's, McDonald's, Starbucks, 5 to go, Salad Box și Spartan au
scoruri între 3%,
https://www.profit.ro/insider/macro/foto-analiza-in-premiera-gigantii-fast-food-din-romania-
fac-primii-pasi-spre-anumite-criterii-dar-rezultatul-este-inca-modest-doar-4-lanturi-au-
inceput-sa-ia-masuri-dupa-modelul-altor-state-21393765

Este posibil să fi observat că industria de tip fast-food s-a schimbat. În ultimii câțiva ani s-a
înregistrat o explozie absolută de diversitate atât în conceptele de restaurant, cât și în
opțiunile de meniu. Această evoluție reflectă o industrie care a reacționat la schimbarea
gusturilor consumatorilor. Consumatorii de fast-food se concentrează pe gust, preț și calitate
– fix în această ordine. În timp ce mâncarea este adesea foarte prelucrată și preparată într-o
linie de asamblare, aceste restaurante se concentrează pe consistența experienței,
accesibilitatea și ați ghicit - viteza. În continuare veți vedea ce restaurante de tip fas-food au
fost in topul preferințelor românilor și ce venituri au realizat ele in anul 2020.
Renumitul restaurant ocupă primul loc, având o cifră de afaceri în valoare de 869 de mil de
ron în 2020 cu o scădere de doar 6% față de 2019. O scădere mai mare înregistrează pe partea
de profit unde a reușit sa genereze suma de 87 de mil cu 28% mai putin decât în anul anterior.

KFC a avut o scădere de 22% a cifrei de afacere ajungând la suma de 524 de milioane de roni
și un profit de 36 de mil de ron în scadere cu 57% față de 2019. Chiar și așa reușește să se
claseze pe locul 2 în topul preferințelor românilor.

Deși pizza a fost în topul căutărilor google a românilor veniturile companiei nu s-au bucurat
de creșteri, chiar au înregistrat scăderi atât la cifra de afaceri care a fost în valoare de 68 de
mil adică - 48% cât și la profit de - 112%.
Cu o cifra de afaceri în valoare de 63 de mil se clasează pe locul 4 in topul nostru. Se pare că
brand-ul cu mâncare balcanică a avut o scădere de 24% a cifrei de afaceri și o pierdere de
profit de 85% în anul 2020.

Locul 5 este ocupat de Spartan, un restaurant cu specialități inspirate din bucătăria grecească
are o cifră de afaceri de 43 de mil de ron, o scadere de 39% față de anul anterior și un profit
de 406 de mii de lei.

https://www.risco.ro/suport/practici-in-afaceri/mc-donald-s-preferatul-romnilor-n-pandemie-
3541

Pe primul loc in topul restaurantelor in 2022 se situeaza McDonald’s Romania, parte din cel
mai mare lant de restaurante cu servire rapida din lume. Primul restaurant McDonald’s a fost
descis in 1995, in Piata Unirii din Bucuresti. Din 2016, este parte a familiei Premier Capital,
care opereaza 166 de restaurante in 6 tari si are 9.000 de angajati. In Romania, McDonald’s
are 92 de restaurante in 28 de orase si 47 de cafenele McCafé. In 2021, cifra de afaceri era de
1,1 miliarde de lei, cu un profit net de 146 milioane de lei. Dinamica cifrei de afaceri este de
32%, in timp ce profitul net a crescut cu 66% comparativ cu 2020.
Pe al doilea loc se afla KFC, cu 25 de ani de activitate la nivel national. In Romania, KFC
este operat in sistem de franciza, licenta fiind acordata in 1997 companiei US Food Network.
In 2021, KFC Romania avea 80 de unitati deschise si o cifra de afaceri de 734 milioane de
lei, cu un profit net de aproximativ 50 milioane de lei.
 Pe urmatorul loc se afla Mesopotamia, companie fondata in 2010 de antreprenorii
romani Sebastian si Samuel Tataringa. In 2021, compania a deschis 17 unitati noi, atingand
un numar total de 54 de restaurante. Brandul Mesopotamia este recunoscut in Romania pentru
mixul unic de carne de curcan si vitel rotisat, premiat, ani la rand, pe criterii de calitate, cu
medalia de aur DLG. Pentru anul 2021, Mesopotamia se bucura de cea mai mare crestere din
topul restaurantelor, inregistrand o dinamica a cifrei de afaceri de 87% si o crestere a
profitului net de 282%. Cu un numar de angajti de 551 cifra de afaceri atingea circa 119
milioane de lei in 2021, iar profitul net de 6,5 milioane de lei.
Urmeaza Reteaua Pizza Hut, care si-a inceput activitatea pe piata romaneasca in 1994, in
prezent avand peste 23 de unitati in tara. American Restaurant System operează în sistem de
master-franciză brandul Pizza Hut Delivery în România. Compania, deținută de Sphera
Franchise Group, are o cifra de afaceri de 90 milioane de lei in 2021 si inregistreaza o
crestere a profitului net de 43%, la un numar de 670 de angajati.

Pe locul 5 se gaseste compania Nadenka din judetul Brasov, care opereaza o retea de 43 de
covrigarii sub brandul Gigi, cinci localuri de tip fast-food sub marca Panici si o donuterie.
Companie fondata in 2014, s-a bucurat de cresteri de 25 si 29% ale cifrei de afaceri si,
respectiv, profitului net. In 2021, cifra de afaceri atingea 63 milioane de lei, cu un profit net
de 4 milioane de lei si un numar de 408 angajati.

https://www.risco.ro/suport/practici-in-afaceri/verifica-acum-topul-restaurantelor-pentru-
2022-si-vezi-care-dintre-preferatele-tale-se-afla-pe-primele-locuri-4473
Compania de consultanţă imobiliară a analizat evoluţia şi tendinţele pieţei de profil în
raportul „Food and Beverage: Romania Market Report”, împărţind industria în şase segmente
distincte: fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining. Raportul
analizează 73 de operatori ce deţin aproximativ 700 de unităţi la nivel naţional şi au
înregistrat o cifră de afaceri de 650 milioane euro în 2018, având o cotă de piaţă de circa 20%
din piaţa de F&B din România, conform datelor Ministerului de Finanţe.

Un alt factor determinant în dezvoltarea industriei îl reprezintă şi platformele de comenzi

online, care se vor extinde puternic în aproape toate judeţele. Progresul tehnologic şi lipsa de
timp a tinerilor angajaţi au stimulat semnificativ dezvoltarea segmentului de food delivery.
Operatori precum Uber Eats, Foodpanda sau Glovo au o prezenţă puternică în Bucureşti şi în
marile oraşe regionale.

https://www.businessmagazin.ro/actualitate/cushman-wakefield-echinox-apetitul-in-crestere-
al-romanilor-pentru-restaurante-si-cafenele-va-duce-piata-spre-5-miliarde-de-euro-18567361

Din acest an, The World’s 50 Best Restaurants Academy, grup ce realizează topul și gala
premiilor The World’s 50 Best Restaurants cunoscute în toată lumea ca etalon al lumii
gastronomice internaționale, a introdus o nouă listă, denumită 50 Best Discovery, unde sunt
introduse restaurante din întreaga lume care au obținut voturi, dar nu suficiente pentru a intra
în clasamentul clasic.

Restaurantele din România ce apar în 50 Best Discovery List, cu descrierea aferentă

Bistro de l’Arte, Brașov – Hearty Romanian bistro

Kaiamo, Bucharest – Experimental Romanian cuisine

La Calul Alb, Timișoara – Relaxed Romanian fare

The Artist, Bucharest – Advanced nouvelle Romanian

Bistro Ateneu, Bucharest – Revolutionary Romanian cuisine*

https://www.trendshrb.ro/actual/cinci-restaurante-romanesti-in-atentia-the-worlds-50-best-
restaurants/
Localurile cu servire rapida care vand burgeri, shaorma, pui prajit si cartofi prajiti sunt
preferate pentru achizitionarea de mancare pentru a fi consumata “in mers”. 50% dintre
participantii la studiul GfK declara ca au cumparat de la un astfel de local in ultimele patru
saptamani.

Fast-food-urile sunt frecventate cu precadere de catre barbati, in timp ce femeile opteaza mai
degraba pentru patiserii sau covrigarii. Cei mai multi dintre clientii acestor locatii au intre 25-
34 de ani.

Pizzeriile, inclusiv cele cu livrare la domiciliu, sunt pe locul trei in topul preferintelor si au un
public mai tanar, pizza fiind consumata cu precadere de cei intre 18 si 24 de ani. Pizzeriile
sunt si optiunea cea mai des intalnita la persoanele cu venituri peste medie, in timp ce
persoanele cu venituri foarte mici aleg patiseriile.

Acestea din urma sunt la fel de populare ca si fast-food-urile in localitatile medii (intre
50.000 si 200.000 de locuitori), in vreme ce pizzeriile sunt preferate in orasele mari, cu peste
200.000 de cetateni, exceptand capitala.

Cele mai populare locuri de cumparare a unei mese sau gustari in afara casei sunt:

McDonald’s

KFC (Kentucky Fried Chicken)

Shaormerii

Pizzerii

Fornetti

Fast-food-uri independente
Cafenele/Snack-baruri/ Bufet

Spring Time

Subway

Viva (benzinariile OMV)

Studiul a fost realizat de GfK Romania pe un esantion de 1.000 de respondenti din toata tara,
cu varsta de peste 15 ani. Metoda folosita este cea a interviurilor fata in fata si are o marja de
eroare de+/- 3%.

https://www.curatorialist.ro/new/unde-prefera-romanii-sa-manance-cand-ies-in-oras/
Organismele publice și publicul larg

Calitatea produselor alimentare are două fețe. Una dintre acestea este extrem de atrăgătoare,
dar adesea amăgitoare și se referă la calitățile senzoriale gust, miros, culoare, aromă,
prospețime. Reprezintă primul factor, pe lângă preț, care ne determină să cumpărăm și să
consumăm un produs alimentar. În primul rând, mâncăm produsul alimentar cu ochii. Cele
care realizează pachetele și publicitatea creează o imagine atractivă în jurul produsului.
Consumând produsul, vedem că este gustos și bun. Acest gust, aromă de calitate senzorială
este exploatat de producătorii de alimente. Cealaltă față este cea adevărată și se referă la
calitatea nutrițională, valoarea biologică a produselor alimentare, care nu poate fi evaluată
direct prin simțurile noastre. Astfel, putem spune că mâncăm, dar fără nutrienți.
(Mencinicopschi G., 2010)

Frecvent, neuromarketing-ul și publicitatea agresivă au o contribuție la modificarea alegerii

normale și a comportamentelor de consum ale produselor alimentare. În acest fel, publicitatea
și chimia din farfuria noastră înșală creierul. Domeniul neuromarketing-ului creează reclame
cu un impact atât de puternic asupra creierului, încât stimulează emoțiile și fixarea lor astfel
încât să creeze dependența de produsele alimentare.

Prezenta lucrare are ca scop principal determinarea atitudinii consumatorilor romani fata de
produsele fast-food cu privire la suma de bani pe care consumatorii sunt dispusi sa o
cheltuiasca in medie pentru un meniu de tip fast-food, suma de bani cheltuita lunar pentru
achizitionarea produselor fast-food. , efectele negative percepute ale produselor fast-food.

Sunt multe studii realizate, pro și contra, dezbateri, acuzații și controverse cu privire la fast-
food produse. Chiar dacă, industria fast-food este din ce în ce mai prosperă, pe lângă faptul că
consumatorii sunt conștienți de efectele negative ale produselor fast-food (probleme de
sănătate și calorii excesive). The Consumatorii români sunt dispuși să plătească în medie
aproximativ 3 euro pentru un meniu fast-food și mai puțin de 15 euro lunar pentru
cumpărarea de produse fast-food. Dar suma cheltuită pentru un meniu fast-food nu poate fi
explicată prin periodicitatea consumului.

Sursa:
Lanțuri de fast-food, cei mai mari cheltuitori de publicitate din sectorul HORECA din
România

Companiile românești din sectorul hoteluri, restaurante și catering (HORECA) au cheltuit

peste 29,4 milioane EUR pentru publicitate în mass-media, în prețuri cu carduri, în prima
jumătate a anului 2014, potrivit unui raport al companiei locale de monitorizare
mediaTRUST, citat de Agerpres.

Au existat 26.447 de reclame pentru companii din sectorul HORECA în primele șase luni ale
anului, companiile de fast-food fiind lider în clasament.

Lanțul de fast-food McDonalds a avut 13.263 de reclame, ceea ce reprezintă jumătate din
numărul total, cu un card de rată estimat de aproximativ 16,2 milioane EUR.

Al doilea este lanțul de fast-food KFC, cu aproape 5.000 de reclame și 7,67 milioane EUR
cheltuite. Lanțul de restaurante Pizza Pizza Hut a cheltuit aproximativ 3,63 milioane EUR, în
termeni de carduri, pentru 2.767 de reclame.

https://www.romania-insider.com/fast-food-chains-largest-advertising-spenders-in-romanian-
horeca-sector

Comportamentul alimentar al generației Z

Studiul analizează comportamentul alimentar al generației Z prin realizarea unei anchete

alimentare în rândul tinerilor Gen Z din Comunitatea InZights găzduită pe platforma CultIO.
Aceștia au creat un jurnal de consum alimentar, în care și-au notat programul meselor pe ore,
conținutul meselor, observații legate de alegerile luate și fotografii relevante cu alimentele
consumate în timpul zilei.

Cea mai mare parte a tinerilor Gen Z apelează la produsele de tip fast-food, motivând această
alegere prin lipsa timpului de a găti acasă. De asemenea, mesele luate în oraș sunt mai
copioase, spre deosebire de cele luate acasă și au ca principal scop socializarea cu prietenii.

Când servesc masa acasă, tinerii aleg să mănânce fie produse semi-preparate, fie să gătească.
Se remarcă faptul că aceștia nu mai dedică un timp special pentru mâncare. Gen Z aleg de
multe ori să ia masa în timp ce realizează alte activități care le permit acest lucru.
Cafeaua este băutura nelipsită din programul zilnic al tinerilor Gen Z, fiind consumată cel
puțin o dată pe parcursul unei zile. Pe lângă cafea, băuturile răcoritoare și energizantele sunt
preferate de către tineri.

Mediul online are o influență puternică asupra generației Z. Astfel, postările de pe rețelele de
social media au un impact major asupra tinerilor Gen Z, inclusiv atunci când iau hotărâri cu
privire la alimentație.

https://www.revistabiz.ro/peste-50-dintre-romani-consuma-fast-food-o-data-pe-saptamana-
sau-mai-des/

Nereguli în administrația restaurantelor de tip Fast-Food din România

Siguranța alimentară este o preocupare globală a diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi și

include manipularea, prepararea și depozitarea alimentelor într-un mod care reduce în mod
eficient riscul ca oamenii să se îmbolnăvească de alimentele consumate (Santacruz, 2016).
Este un concept eterogen și poate fi interpretat în moduri diferite, iar consumatorii au format
o percepție individuală despre acest termen (Petrescu, Petrescu-Mag, Bran, Rădulescu, 2018).
O definiție a siguranței alimentare afirmă că este probabilitatea de a nu fi rănit ca urmare a
consumului unui anumit aliment (Henson and Traill, 1993). Siguranța în industria alimentară
include standarde și programe care implică: diverse practici de igienă, curățare și salubritate,
zonarea spațiului de procesare, controlul furnizorilor, depozitarea, distribuția și transportul,
igiena personalului si evaluarea capacitatii de munca, precum si toate conditiile si activitatile
de baza necesare mentinerii unui mediu igienic pentru prelucrarea produselor alimentare
(Ordinul 1051, 2011). În alimentația publică au fost implementate standarde precum ISO
22000 și HACCP

https://www.researchgate.net/publication/
353486096_APPROACHES_REGARDING_FOOD_SAFETY_ADMINISTRATION_AND
_INSURANCE_PRACTICES_IN_THE_MARKET_OF_FAST-
FOOD_RESTAURANTS_IN_ROMANIA

Unul dintre cele mai populare restaurante de tip fast-food din București a primit o amendă
uriaşă din partea inspectorilor ANPC, după ce au fost descoperite mai multe nereguli grave.
ANPC a amendat cu 50.000 lei restaurantul McDonald’s Unirii, din București, după ce
inspectorii au descoperit nereguli care le pot pune viaţa în pericol consumatorilor.

În urma controalelor desfăşurate azi, inspectorii au constatat că frişca vegetală era

comercializată ca frişcă naturală, iar somonul servit în preparatele pregătite pentru micul
dejun nu avea culoarea corespunzătoare.

Mai mult, perdeaua şi tavanul din camera frigorifică erau acoperite de gheaţă, lucru care este
neconform cu normele fito-sanitare.

Următorul restaurant vizat de ANPC este McDonald’s Virtuții, iar rezultatele vor fi publicate
curând.

https://www.antena3.ro/actualitate/controale-anpc-fast-food-bucuresti-nereguli-664057.html
Furnizorii

McDonald’s

EISBERG

Compania EISBERG este furnizorul principal de salată şi legume pentru McDonald’s® în

România. De-a lungul anilor, compania EISBERG a continuat să ofere produse care respectă
în totalitate cele mai înalte standarde de siguranţă alimentară şi calitate. În cadrul grupului
Eisberg controalele stricte ale calităţii, înainte, în timpul şi dupa procesare, asigură constant
produse verificate, ireproşabile din punct de vedere microbiologic, al gustului şi al aspectului,
care ajung la clienţii McDonald’s® din România.

HOCHLAND

Este un furnizor important de brânzeturi pentru McDonald’s® în România, respectă cu atenţie

toate standardele de siguranţă şi igienă alimentară şi vine în întâmpinarea consumatorilor cu
produse de cea mai înaltă calitate. Tipurile de produse Hochland sunt folosite în restaurantele
McDonald’s® din România pentru prepararea salatelor.

ANGST

Valoarea fundamentală a companiei ANGST este şi va rămâne calitatea. Brandul Angst s-a
consolidat prin produsele excepţionale, având la bază reţete autentice, ce folosesc exclusiv
carne de calitate superioară, fără aditivi alimentari. Toate produsele Angst sunt realizate
având în vedere preocuparea pentru o alimentaţie echilibrată. Un sortiment de şuncă Angst,
de cea mai înaltă calitate, este ingredientul principal din câteva produse care se pot găsi în
orice restaurant McDonald’s® din România.

GoodMills Romania S.A.

Furnizor unic pentru chiflele McDonald’s® în România, GoodMills Romania S.A. vine în
întâmpinarea consumatorilor cu produse realizate conform celor mai înalte norme de igienă şi
siguranţă alimentară. Chiflele sunt păstrate proaspete, fără adaos de conservanţi, cu ajutorul
unui sistem foarte performant de filtrare a aerului care creează un mediu complet aseptic
pentru toate produsele. Mai mult, sistemele de dozare şi malaxare sunt complet automate,
totul realizându-se prin nişte simple atingeri de ecran, personalul fabricii neavând niciun
contact cu ingredientele sau produsul, pe toată lungimea liniei de producţie, de la dozare până
la ambalare. Nivelul superior al calităţii produselor GoodMills Romania S.A. este confirmat
de numeroasele certificate şi acreditări internaţionale în domeniul siguranţei alimentare,
precum şi de exporturile realizate constant către Bulgaria, Grecia şi Macedonia.

https://www.mcdonalds.ro/despre-noi/parteneri

KFC

Campania KFC Freshly Prepared

Având în vedere aceste rezultate, precum și alte informații false din mediul online, brandul
lansează noua campanie - KFC Freshly Prepared - prin care își propune să demonteze
miturile care circulă pe internet. Acest demers important de business este realizat printr-o
producție-experiment inedită, un nou conținut de brand, de tip mockumentary, care aduce în
atenția consumatorilor adevărul #pebune despre KFC:

Zilnic, restaurantele KFC sunt aprovizionate cu pui proaspăt, furnizat de producători locali;

Fiecare locație KFC are bucătari proprii, cu atribuții diferite pentru fiecare etapă: marinare,
asezonare cu mixul de făină și condimente, respectiv gătire;

Peste 75% din puiul folosit la KFC provine de la producători locali. Calibrarea produselor
este importantă, astfel că se lucrează cu mai mulți furnizori pentru a asigura cantitățile
necesare în permanență. Principalii furnizori de carne de pui sunt: Agrisol Internațional RO
SRL, Agricola International S.A., Safir S.R.L., Aaylex Prod S.A. și Bona Avis S.R.L;

Uleiul folosit în restaurantele KFC respectă toate standardele de calitate și este trecut printr-
un sistem de filtrare automat, în concordanță cu procedurile reglementate la nivel de
industrie;

Puiul proaspăt este gătit zilnic de bucătarii KFC, în fiecare restaurant.

https://www.kfc.ro/media/stiri/articol/kfc-romania-realizeaza-primul-studiu-despre-miturile-
locale-de-brand-si-lanseaza-o-noua-campanie-kfc-freshly-prepared
Business-ul Familia Safir, pe piață din 1945, astăzi fiind și furnizor al lanțului de restaurante
KFC și al Scandia Food, producătorul pateurilor și conservelor de carne Bucegi și Scandia
Sibiu, dispune și de o flotă auto proprie de peste 120 de vehicule.

Compania vinde sub brandurile Deliciosul de Vaslui, Răsfăț Românesc și Zdravăn

Moldovenesc.

În 2021, ultimul an raportat, compania a avut afaceri de 224,1 milioane lei și un profit net de
8,6 milioane lei, cu 435 de angajați.

https://www.profit.ro/must-read/foto-tranzactie-agri-business-afacerea-de-familie-safir-
furnizor-kfc-preia-3-ferme-si-isi-creste-semnificativ-capacitatea-de-productie-21028474

Taco Bell

Oficialul Taco Bell România spune că pentru companie este foarte greu să schimbe furnizorii
la nivel internațional, dar, pe de altă parte recunoaște și faptul că este destul de complicat să
găsești „continuitate și mărfuri la standarde înalte în România”, potrivit răspunsurilor oferite
la întrebările retail.ro.

”E complicat să găsim continuitate și mărfuri la standarde înalte în România. În plus, nu e

niciun furnizor român care să livreze la nivel internațional pentru rețea”, a precizat directorul
general al Taco Bell.

Pentru produse proapete precum smântâna, lapte, deși chiar și pe acest segment devine tot
mai dificil, în ultima vreme, sau cele vegetale și băuturi, se apelează la furnizori locali, în
timp ce restul se aduce din import.

În condițiile în care prețurile la materiile prime au crescut semnificativ (la ulei a fost
înregistrată o majorare de 45%, iar la carne sau tortilla de 30-35%), Mișaca adaugă că Taco
Bell nu și-a propus să transfere prețul materiei prime și creșterea inflației în prețul produselor
din meniu.

Chiar și așa, oficialul Taco Bell recunoaște, însă, că în acest an, au fost operate de două ori
majorări de prețuri la anumite produse. Pentru perioada următoare, însă, este greu de anticipat
ce se va întâmpla, în contextul actual.
În cei cinci ani de prezență în România, Taco Bell a vândut în medie un taco pe minut și
aproximativ 45 tone de sos Nacho Cheese, în condițiile în care peste 10 milioane de clienți au
trecut pragul restaurantelor.

Taco Bell deține în România 14 restaurante administrate în sistem de franciză, în 9 orașe din
țară: 4 în București, 2 în Brașov, 2 în Constanța și câte unul în Cluj-Napoca, Sibiu,
Timișoara, Ploiești, Bacău și Iași.
https://www.retail.ro/articole/interviuri-si-analize/costica-misaca-taco-bell-romania-e-greu-
de-gasit-continuitate-si-marfuri-la-standarde-inalte-in-romania-7604.html

Popeyes

Origine

Puiul nostru este 100% proaspăt și provine din România. Pentru a ne garanta calitatea,
furnizorii noștri efectuează audituri exigente executate de organisme interne și independente
Popeyes pentru a se asigura că doar ce este mai bun ajunge la masa dumneavoastră. Dar noi
nu avem grijă doar de puiul nostru! Furnizorii noștri finalizează un proces de aprobare
exigent și sunt supuși unor audituri periodice executate de organisme interne și independente
Popeyes pentru a ne asigura că doar ce e mai bun ajunge la masa dumneavoastră și pentru a
garanta astfel calitatea Popeyes.

https://www.popeyesromania.ro/calitate/

Potrivit USDA FAS, "Produsele" naturale "și organice rămân oarecum limitate în România.
Industria locală de prelucrare a produselor alimentare nu a lucrat în mod constant pentru a
dezvolta aceste segmente, deoarece baza de consumatori pentru aceste produse trebuie să aibă
încă un venit ridicat. Furnizorii locali care oferă produse ecologice gata de consum în
România rămân limitați, iar prețurile pentru aceste articole sunt ridicate. Există o lungă
tradiție de a consuma carne procesată și fructe de mare în România. Aceste produse rămân
populare și devin din ce în ce mai "premium", din ce în ce mai multe produse din fructe de
mare, pui, curcan, gâscă și rață. De asemenea, producătorii comercializează aceste produse ca
fiind mai sănătoase (de exemplu, fără ingrediente artificiale etc.). Stilurile de viață
aglomerate și interesul pentru produse mai sănătoase au fost, înainte de pandemie,
prognozate ca o creștere constantă a cererii de produse de sănătate care ar include astfel de
produse organice.
https://www.eitfood.eu/media/download/foodforesight/EIT-Food-Romania.pdf

https://www.eitfood.eu/media/download/foodforesight/EIT-Food-Romania.pdf
Intermediarii

Servicii de livrare și curierat

60% din comenzile de mâncare sunt date online

Românii au comandat mai puţină mâncare gătită acasă sau la restaurant în 2022, comparativ
cu anul precedent, arată un studiu recent.

Industria de servicii alimentare a scăzut cu 4% în 2022, până la 5,44 miliarde euro, arată
datele celui mai nou studiu al Hospitality Culture Institute. Principalul motiv pentru
contractarea pieţei stă în scăderea volumului, românii devenind mult mai rezervaţi atunci
când vine vorba să comande mâncare gătită sau să iasă la restaurant, bar şi cafenea.

Astfel, dacă în 2021, un român înregistra, în medie, 4,4 ocazii de consum pe lună, în 2022
numărul lor s-a redus până la 3,3.

„În 2021, an cu restricţii în HoReCa, românii cumpărau mâncare gătită, în medie, de 4,4 ori
pe lună. Aici sunt incluse atât comenzile de mâncare la birou sau domiciliu cât şi ieşirile la
restaurant, bar sau cafenea. În 2022 ne aşteptam că numărul ocaziilor de consum să crească,
însă vedem că nesiguranţa în rândul populaţiei a rămas la cote înalte din cauza creşterii
inflaţiei, a facturilor la utilităţi şi a pericolului reprezentat de o posibilă recesiune. Aşadar,
anul trecut, românii au devenit din ce în ce mai cumpătaţi şi au achiziţionat mâncare gătită, în
medie, de doar 3,3 ori pe lună”, a declarat Florin Maxim, fondator Hospitality Culture
Institute.

În ceea ce priveşte componentele industriei de servicii alimentare, piaţa de food delivery îşi
păstrează prima poziţie câştigată în timpul pandemiei, având o cotă de piaţă de 26%, urmată
de consumul în restaurante (24%), achiziţia de mâncare gătită de la raioanele gastro ale
supermarketurilor 12%, QSR (fără McDonald’s şi KFC) 11% şi self pick up (7%).

https://www.mediafax.ro/social/studiu-60-din-comenzile-de-mancare-sunt-date-online-
21735934
Scopul principal al acestui studiu este de a evalua impactul pe care îl au aplicațiile mobile de
livrare a alimentelor asupra comportamentului consumatorilor în contextul schimbărilor
generate de pandemia de COVID-19. Astfel, ne-am propus să reducem decalajul din literatură
și practică prin studierea variabilelor intrinseci și extrinseci care afectează procesul decizional
al consumatorilor vechi de 18–50+. Setul de date a fost analizat utilizând modelul Structural
Equation Modelling Part Least Square, deoarece acest model nu are limitări pentru integrarea
mai multor variabile într-un model de cale. Din perspectivă managerială, rezultatele noastre
arată că companiile de livrare a produselor alimentare ar trebui să implementeze strategii de
fidelizare a clienților, deoarece riscul perceput de utilizatori de a schimba furnizorul de
alimente online este ridicat. Gradul ridicat de vizibilitate al aplicaţiilor de livrare a produselor
alimentare se reflectă pozitiv în nivelul de empatie şi loialitate al consumatorilor. Loialitatea
consumatorilor se bazează, de asemenea, pe strategia de stabilire a prețurilor și pe
economisirea timpului asociată utilizării acestui tip de aplicații. Valoarea siguranței și
accesibilitatea reprezintă atât prioritățile consumatorilor, cât și cele ale organizațiilor’, care
subliniază importanța strategiilor de reducere a riscurilor percepute în timpul pandemiei de
COVID-19. Cercetarea noastră oferă cercetătorilor și practicienilor un punct de plecare
pentru activitățile lor viitoare. Aceasta îi poate ajuta să ia decizii luând în considerare ambele
perioade (în timpul unei crize generate de criza pandemică și post-criză ca nouă normalitate).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8731232/

Definiție:

Livrarea mesei este comanda online și livrarea de mese preparate de către un restaurant sau o
platformă pentru consumul direct. Comenzile sunt de obicei plasate într-o aplicație sau pe un
site web. Livrarea este gestionată de întreprinderea platformei (de exemplu. Deliveroo) sau
direct la restaurant (de ex. Dominogatie).

Structura:

Livrarea mesei conține dezvoltarea utilizatorului și a veniturilor a două soluții diferite de

servicii de livrare pentru mesele preparate: (1) Livrarea Restaurantului și (2) Livrarea
Platformei. Piața de Livrare a Restaurantului include livrarea de mese efectuate direct de
restaurante. Comanda se poate face prin intermediul platformelor (de ex. Glovo, Tazz) sau
direct printr-un site de restaurant (de ex. Domino). Piața Platform Delivery se concentrează
pe servicii de livrare online care oferă clienților mese de la restaurante partenere care nu
trebuie neapărat să ofere ele însele livrarea alimentelor. În acest caz, platforma se ocupă de
procesul de livrare.

https://www.statista.com/outlook/dmo/online-food-delivery/meal-delivery/romania#revenue

Piața globală de livrare a restaurantelor a înregistrat venituri totale de 107,44 miliarde de

dolari SUA în 2019, cu previziuni care estimează o creștere de peste 154 de miliarde de
dolari SUA pentru 2023 [6]. În Europa, aplicațiile utilizate pentru livrările de alimente și
băuturi au înregistrat înregistrări ale instalărilor în ultimele două trimestre ale anului 2020,
volumul total al instalațiilor la sfârșitul anului 2020 fiind de 386 de milioane. Cele mai
descărcate aplicații de livrare a produselor alimentare de pe continentul european au fost:
UberEats (cu o cotă de piață de 22%), Just Eat Takeaway (cu o cotă de piață de 18%), urmat
de Deliveroo (12%), Yemeksepeti (9%), De-livery Club (7%) și SberMarket (6%) [7]. În
România, cele mai frecvent utilizate aplicații pentru livrarea produselor alimentare sunt:
Glovo, urmat de FoodPanda, UberEats și TakeAway [8].

Problema de luare a deciziilor în domeniul tutunului de studiu implică răspunsul la

întrebările: (a) care au fost inovațiile în materie de reziliență stimulate de pandemia de
COVID-19, (b) care este comportamentul administratorilor de restaurante în ceea ce privește
acceptarea tehnologiilor (platforme alimentare) și (c) modul în care aceste măsuri
influențează atitudinea și intenția legate de utilizarea alimentelor platforme de comandă și
livrare pentru a asigura continuitatea și dezvoltarea activității restaurantelor din România?

Scopul principal al cercetării este validarea modelului conceptual prin evaluarea impactului
inovațiilor de reziliență asupra atitudinii și intenției de utilizare a platformelor de comandă și
livrare a alimentelor în conformitate cu influența utilității și ușurința în utilizare percepute în
rândul managerilor de restaurante din România, în contextul pandemiei de COVID-19.

Pornind de la modelarea economică menită să determine influența strategiilor sociale, de

afaceri, tehnologice și financiare asupra activității restaurantului, în contextul pandemiei
COVID-19, utilizând ecuațiile structurale SEM-PLS, se arată în comunicat, acest studiu
identifică inovaţiile în rezilienţă şi evaluează impactul inovaţiilor sociale, inovaţiilor
strategice de afaceri, inovaţiilor tehnologice şi inovaţiilor financiare, influența utilității și
ușurința de utilizare percepută asupra atitudinii și intenției de a folosi platformele de comandă
și livrare a alimentelor în rândul managerilor de restaurante din România. Comparativ cu
scopul principal al cercetării și obiectivele cercetării, rezultatele studiului arată că cele patru
variabile ale inovației au un efect pozitiv asupra intenției comportamentale și a atitudinii față
de utilizarea platformelor de comandă și livrare. Cu toate acestea, inovațiile în strategia de
afaceri au cel mai mare efect, urmate de inovațiile tehnologice și financiare, în timp ce
inovațiile sociale au un efect pozitiv, dar mai slab. Rezultatele studiului ar trebui să fie în
beneficiul managerilor de restaurante care, prin integrarea acestor variabile, vor putea
dezvolta noi produse și servicii, vor gestiona mai eficient resursele materiale, financiare și
umane, va atrage potențiali clienți și va crește performanța economică.

https://www.mdpi.com/0718-1876/16/7/175