Sunteți pe pagina 1din 190

STUDIU DE CAZ PRIVIND APROVIZIONAREA CU PRODUSELE ZAHAR SI ULEI IN LOCALITATEA TIBANESTI JUDETUL IASI

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice. 2.Scurta prezentare a localitatii Tibanesti. 3.Consideratii teoretice prind nevoia de cunsum pt produsele zahar si ulei. 4.Norme minime de consum pentru produsele zahar si ulei, prevazute in Romania, norme medii de consum in ue si consumul optim normal.

5. Autoconsumul la produsele zahar si ulei. 6 Populatia localitatii Tibanesti judetul Iasi si structura acestora pe grupe de sex, grupe de varsta, grupe de venituri, socio profesionala. 7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionare cu produsele zahar si ulei a populatiei din localitatea Tibanesti judetul Iasi si cheltuielile totale anuale cu achizitionarea produselor.

7.1. Calculul cererii de consum mediu lunar si anual a populatiei din localitatea Tibanesti pentru produsele zahar si ulei. 7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor zahar si ulei pt loc Tibanesti. 8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la orizontul anului 2010. 9. Promovarea produselor zahar si ulei in loc tibanesti.

1 NECESITATEA ELABORARII PROIECTULUI SI CONSECINTELE SOCIAL ECONOMICE Ce este un studiu de caz? Potrivit Wikipedia, studiul de caz este una dintre metodele de a realiza o cercetare in domeniul stiintelor sociale. Alte metode de cercetare in domeniul stiintelor sociale: experimentul, chestionarul, istoricul si analiza informatiilor obtinute.

Studiul de caz este o analiza amanuntita a unei persoane sau a unui grup, in mod special ca model al unui fenomen medical, pishologic sau social. Din punct de vedere managerial, studiul de caz este o analiza detaliata si intensiva a unei entitati sau a unei structuri componenta a unei entitati economice, realizata in vederea determinarii factorilor care stau la baza succesului sau a insuccesului sau.

Din punctul de vedere al psihologiei, studiul de caz reprezinta o metoda de analiza amanuntita a unei persoane. Cea mai mare parte a muncii si a teoriilor lui Frued au la baza studii de caz individuale. Intrun astfel de studiu de caz, aproape orice aspect al vietii si istoriei unui subiect este analizat pentru a i se determina pattern-ul si cauza ce ii determina comportamenului. Speranta este ca invatatura obtinuta prin realizarea unui

studiu de caz sa fie generalizata ulterior asupra multor altor subiecti. Din pacate, astfel de studii de caz au tendinta de a deveni extrem de subiecte fapt ce face foarte dificila generalizarea rezultatelor asupra unei populatii. In localitatile rurale din Romania nu s-a pus pana in acest moment problema aplicarii unor strategii de marketing, pentru atragerea clientilor deoarece concurenta

era redusa. In ultima perioada oferta de produse s-a diversificat, concurenta a crescut iar pentru otinerea de profit societatile din acest mediu trebuie sa se orienteze mai mult catre marketing. Prezenta lucrare urmareste satisfacerea nevoilor de consum pentru produsele zahar si ulei, aprovizionarea cu aceste produse si cheltuielile efectuate,

in localitatea Tibanesti judetul Iasi. Prin rezultatele obtinute se doreste cunoasterea procentului in care locuitorii localitatii Tibanesti isi satisfac nevoile de consum pentru aceste produse agroalimentare si motivele care impiedica aprovizionarea cu cantitatile dorite, conform nevoilor fiziologice, ajungand la consumul optim normal. Influent asupra consumului de produse agroalimentare o au si

factori socio-culturali, nu numai cei legati de venit. In concluzie, o buna cunoastere a cerintelor consumatorilor, a preferintelor acestora, face ca agentii economici sa poata creea politici speciale ,oferta putand fi orientata pentru obtinerea de venituri, din punctul de vedere al comerciantului, si pentru satisfacreea nevoilor, din punctul de vedere al cumparatorului.

2 SCURTA PREZENTARE A LOC. TIBANESTI JUDETUL IASI Situat n partea de nord-est a Romniei, Judeul Iai este mrginit la vest de rul Moldova i la est de rul Prut (care constituie i grania cu Republica Moldova). Cu o suprafa de 5476 Kmp, Iaul este un jude mediu ca ntindere, reprezentnd 2,3% din suprafaa rii (ocupnd locul 23 ntre celelalte judee ale Romniei).

AEZARE Comuna ibneti este situat la limita sudic a judeului Iasi, la 45 Km. de municipiul Iai, cea mai apropiat staie CFR fiind plasat la 17 km. spre vest ( Dagata pe linia Roman Negreti). Nu dispune de staie CFR.

Grieti, este aezat la 3 km est de centrul comunei , la confluena prului Zoie cu Sacovul, datnd ca aezare din anul 1651. Glodenii Gndului, este aezat pe valea prului Pietrosul , la 7 km nord-vest de centrul comunei, fiind atestat documentar din anul 1578. Posed cariere de gresii. Jigoreni, se situeaz pe pantele de nord ale dealului Jigoreanca , la 4 km sud-vest de

centrul comunal, datnd din anul 1439. Posed cariere de gresii. Rsboieni, se situeaz la aproximativ 4 km nord- vest de centrul comunei , pe valea prului Clina. Este infiinat in anul 1864 de mproprietrii Tungujei, este plasat la 2-3 km de centrul de comun , pe direcia nord- est, pe valea si pantele dealului cu acelasi nume. Ca aezare este atestat documentar din anul 1469. Dispune de cariere de gresii.

ibneti, centrul de comun , este situat pe valea acovului si pe coasta dealului cu acelasi nume, datnd din anii 1399. Ca resurs natural dispune de cateva cariere de gresii. In localitate, Biserica Sf Spiridon este din 1802, iar ansamblul conacului P.P. Carp este din secolul XIX-lea. Vlenii, se situeaz pe valea prului Gureni, la 7km sudest de centrul comunei,

fiind atestat documentar din anul 1457 sub numele de Gureni. Ca resurse naturale dispune de cariere de gresii. Recea, este plasat la 5 km nord-est de centrul comunei, pe valea prului Zoie, dispunnd de cteva cariere de gresii. Este infiinat prin improprietrirea de la 1864. FORME DE RELIEF 1. Relieful structural - cele mai caracteristice forme de relief sunt podiurile structurale i

cuestele. Existena acestora este legat de alctuirea geologic. Reeua hidrografic de pe stnga Brladului superior a contribuit la fragmentarea orizontal a reliefului i la apariia vilor. Pe platourile structurale s-au format solurile brune luvice i brune argiloiluviale. Platourile structurale sunt mrginite de cueste cu pante mari.

2. Relieful sculptural include interfluviile (platouri i culmi) i versani modelai de procese de eroziune i aluncri. Interfluviile sculpturale se prezint sub forma unor culmi nguste: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele. 3. Relieful de acumulare are o puternic dezvoltare n partea central i sudic a teritoriului. esurile sunt cele mai recente forme de relief de

acumulare, cu excepia unor conuri de dejecie i glacisuri care continu s se formeze i n prezent. esurile ocup poriunile cele mai coborte a reliefului avnd o pant redus i o energie de relief sub 40m. n cadrul teritoriului deosebim urmtoarele esuri: - esul prului acov; - esul prului Durceasca;

- esul prului Clina; - esul prului Recea.

RETEAUA HIDROGRAFICA 1. Ape subterane - apa subteran pe podul teraselor este cantonant n baza complexului nisipos la peste 12 - 16m adncime.

Pe versani circul dezordonat cu descrcare din capul de strat granular fiind prezent la adncimi diferite cuprinse ntre 4 - 8m. n perioadele bogate n precipitaii, sub corni, n prima treime a versanilor, n unele zone apare la zi sub form de izvoare de coast, iar spre baza versanilor crete pn la 2 - 3m. 2. Ape de suprafa - n prezent teritoriul comunei

ibneti este strbtut de prul acov cu aflenii si: Clina, Durceasa, Grindul i Zoe, praie caracterizate prin regim de scurgere torenial, fapt ce duce ca la un regim bogat in precipitaii sau de lung durat, vile praielor s poarte viituri mari care dau natere la eroziuni puternice, care pot afecta

stabilitatea zonelro limitrofe; exces de umiditate; fapt ce impune necesitatea lucrrilor de ameliorare i consolidare a malurilor zonelor populate de construcii. 3. La nivelul localitaii ibneti, este nfiinat un bazin de acumulare a apei, denumit "Acumularea Tungujei", amenajat pe cursul prului acov, n amonte de localitatea

Tungujei. Scopul amenajrii acumulrii a fost: - alimentarea cu ap a comunei; - combaterea inundaiilor pe rul Brlad; - irigarea a 500 ha de teren agricol. Suprafaa barajului de acumulare este de cca. 310 ha i se ntinde pe raza comunelor ibana i ibneti cu un volum total de 25 mil. metri cubi, din care

volum permanent de atenuare de 16 mil. metri cubi.Nu exist potenial energetic. CALITATEA SOLURILOR Solurile caracteristice din teritoriu sunt cele de pdure, cenuii i brune. Local se ntlnesc cernoziomuri de pant i legiagate (pe interfluviile joase de sud), soluri erodate, iar n esuri soluri aluviale. Acestea sunt favorabile culturilor agricole, cu unele amendamente pentru tipurile de

pdure, ca i a unor lucrri antierozionale a celor de pe versani. Aproape 50% din suprafaa agricol a comunei este afectat de unul sau mai muli factori degenerativi ai solului. Gradul de compatibilitate este de 46%. Un aspect aparte l constitue faptul c 71,5% din suprafaa cu soluri acide este teren amendabil. Comuna ibneti dispune de "Studiul privind ncadrarea n clase de favorabilitate a

terenurilor agricole la nivel de parcel", ntocmit de Oficiul Judeean pentru Studii Pedologice i agrochimice Iai. CLIMA Media i temperaturile extreme Temperatura medie anual este cuprins ntre 8 - 9 pe nlimi i 9 - 10 n valea

acovului, luna cea mai cald fiind iulie (ntre 19 - 20 n medie pe nlimi, i ntre 20 21 pe vale), iar cea mai rece lun - ianuarie (-3 - -4 n medie i chiar n jur de -3 grade pe nlimi).Aceste valori dau o amplitudine termic anual in de 23 n Vest i Est, i de peste 24 pe valea acovului, ceea ce denot existena unui continentalism mai accentuat pe vale i mai

ponderat pe nlimi.Regimul termic ofer condiii bune pentru o gam larg de culturi agricole, dar i pentru dezvoltarea pdurii. Precipitaii lunare Precipitaiile atmosferice sunt neuniforme n teritoriu, cantitatea medie anual fiind n jur de 500 mm pe vale i peste 550 mm pe nlimi. Neuniformitatea se manifest i n timp, cele

mai mari cantiti cznd n iunie (80 mm n medie) iar cele mai mici n martie (25 mm n medie). Acest regim pluviometric denot acelai continentalism accentuat pe vale (unde se manifest uneori i seceta) i mai moderat pe nlimi, care favorizeaz n general dezvoltarea vegetaiei.Vnturile cele mai frecvente bat din N-V i S-E, direciile lor fiind mult influenate de

orientarea reliefului i n special a vilor n care masele de aer se canalizeaz, activndu-se totodat i dinamica. O dinamic activ o ai vnturile i pe nlimile descoperite.Creterile debitelor prului acov i afluenilor si produc local inundaii, exces de umiditate i eroziuni de albii.Trebuie menionat i faptul ca inundaiile din esul acovului sunt reduse i se

datoreaz mai ales scurgerilor de pe versani, precum i deversrii n caz de precipitaii abundente a apeidin barajul de acumulare Tungujei.

SUPRAFA : -haSUPRAFA TOTAL 9407 din care:

- TERENURI AGRICOLE 6133 Arabil 4268 Puni 1321 Fnee 231 Vii 110

Livezi 203 - TERENURI NEAGRICOLE 3274 Pduri 2542 Ape 126 Drumuri 170

C onstrucii 58 Alt e terenuri 278 -TEREN AGRICOL INTRAVILAN 600 Se observ c din totalul teritoriului comunei Tibneti 65,20 % il reprezint terenul

agricol, iar din acesta 69,59% este arabil, restul fiind puni, fnee i livezi. Din evidenele cadastrale rezult c 6,37 % din suprafaa agricol este amplasat in intravilanul localitilor, premise pentru practicarea pe aceste suprafee a unei agriculturi intensive. In comun ii desfoara activitatea societi agricole ca: S.C MENCAA SRL

S.C.AGROADINA SRL SC CRISCOM SRL SC S.F.G. SRL, S.A. Deasemeni uniti de prestri servicii sau ateliere de diferite meserii, meteuguri tradiionale specifice zonei, in numr de 15. 3 CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND NEVOILE DE CONSUM

PENTRU PRODUSELE ZAHAR SI ULEI ZAHAR Zahrul face parte din categoria polizaharidelor, obinut din sfecla de zahr n rile cu clim temperat, i din trestia de zahr n rile cu clim cald (tropical, subtropical i ecuatorial). rile cu produciile cele mai mari de zahr sunt Brazilia , India i China, dintre rile europene mai importante putem

aminti Frana, Germania i Polonia. Etimologia denumirii provine din limba arab sukkar (verb: sakkara) ce nseamn aliment, "plcere". Energia caloric a zahrului este 16,8 kJ pe gram, pe cnd cea a alcoolului atinge 29,8 kJ pe gram. Zaharul alb este inventia si tentatia epocii moderne. Nutritionistii il numesc otrava alba si considera ca acest

aliment ar trebui eliminat din dieta noastra. Zaharul este utilizat in Europa de peste o suta de ani devenind aliment de baza dupa Primul Razboi Mondial. In prezent, zaharul este unul dintre alimentele cele mai controversate. Cercetarile stiintifice din ultimele decenii privind efectele zaharului au demonstrat nocivitatea acestui aliment. Zaharul este o substanta de semisinteza care se obtine in principal din sfecla de

zahar sau trestie de zahar. Sfecla de zahar contine peste 50 de nutrienti in timp ce zaharul numai unul: zaharoza. Prin rafinare el isi pierde enzimele si celelalte substante nutritive atat de necesare vietii. Organismul uman s-a adaptat in cursul sutelor de mii de ani de evolutie sa digere si sa asimileze numai combinatii naturale de zaharuri existente in fructe si legume. Prelucrarea unei substante pure, obtinuta prin procedee chimice cum este zaharoza, se face cu

pretul unor eforturi mari depuse de organism si constituie un adevarat soc pentru o serie intreaga de organe producand dezechilibre in lant. Dupa ce consumam zahar el trece imediat in sange prin intestinul subtire. Pentru o scurta perioada de timp cantitatea de zahar creste foarte mult ceea ce genereaza un surplus de energie si pe moment oboseala dispare. Din pacate, urmeaza in scurt timp reactia adversa: pentru metabolizarea

zaharului consumul din rezervele organismului genereaza o si mai mare oboseala si somnolenta. Daca vom masura glicemia dupa consumul unei cantitati mari de zahar, vom observa ca in prima faza se instaleaza hiperglicemia. In perioada urmatoare pancreasul secreta prea multa insulina ceeace ce determina o reducere a zaharului din sange sub nivelul mediu admis si instalarea starii de oboseala.

Ficatul este si el in suferinta deoarece isi transfera o parte din rezerva de glucide in sange. Aceste alternante deregleaza metabolismul si epuizeaza sistemul nervos. Consumul de zahar in cantitati mari da senzatia de satietate deoarece contine multe calorii. Din pacate enzimele, fermentii si mineralele lipsesc. Zaharul alb rafinat nu aduce in organism nici un nutrient cu adevarat benefic deci face mai mult rau decat bine sanatatii.

Pentru a neutraliza zaharul organismul isi mobilizeaza resursele de calciu in detrimentul sistemului osos si al dentitiei care devin din ce in ce mai fragile. Albirea zaharului se face cu dioxid de sulf care este un aditiv alimentar cunoscut sub denumirea de E 220. Dioxidul de sulf este folosit la conservarea unor alimente, in industria vinului, avind si o serie de efecte secundare: datorita efectului sau oxidant

poate reduce continutul de vitamine in produse. Poate provoca probleme de respiratie la pacientii astmatici. In concentratii crescute poate provoca probleme gastrointestinale. Principalele efecte nocive ale consumului de zahar rafinat

Diabetul este pe primul loc nu numai pentru ca este foarte raspandit(in Romania sunt peste 500.000 de diabetici) ci si pentru ca este cel mai periculos. Consumul

de zahar si produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantitati mari de zaharoza, incepe sa nu mai functioneze la parametrii normali. Asa apare diabetul care genereaza complicatii grave in organism. Prognozele specialistilor nu sunt prea optimiste: in urmatorii cincizeci de ani daca nu apar modificari majore in stilul de alimentatie

al omului modern, proportia diabeticilor se va dubla, poluarea si stresul favorizand aparitia aceastei boli. Caria dentara. Daca la inceputul secolului al XX-lea doar 5-10% din populatia sub treizeci de ani era afectata de aceste probleme, pe masura ce zaharul a fost adoptat in alimentatie s-a ajuns ca in tarile dezvoltate aprox. 95% din populatie sa sufere de afectiuni ale danturii. Popoarele care din motive de

traditie sau dezvoltare economica slaba nu consuma acest produs, prezinta o incidenta a cariei de 10-20 de ori mai mica, in schimb se confrunta cu o explozie a problemelor dentare atunci cand ajung sa consume zahar. Obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede dar are capacitatea de a afecta echilibrul

hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea tesutului adipos si a celulitei. Osteoporoza si probleme legate de asimilarea calciului. Una din problemele majore generate de consumul de zahar este dereglarea metabolismului calciului. S-a constatat in schimb, la persoanele care renunta complet la zahar si trec la o dieta cu multe fructe si legume crude, ca treptat

calciul este din nou bine asimilat. Scaderea imunitatii concretizata in cresterea receptivitatatii organismului la diverse boli: viroze, candidoze, cistite, dermatoze infectioase etc. Se pare ca zaharoza afecteaza sinteza unor hormoni direct implicati in coordonarea activitatii sistemului imunitar. Cancerul, in special cel de colon. Studii recente au evidentiat faptul ca cei care

consuma multe dulciuri si alte produse cu zahar sunt mult mai predispusi la cancer localizat mai ales in tubul digestiv. Incidenta cancerului de colon(intestin gros) este de pana la cinci ori mai mare la consumatorii de dulciuri decat la persoanele care consuma foarte rar sau deloc zahar. Alte boli cauzate de consumul mare de zahar sunt: alergiile, scleroza, cardiopatiile, gastrita, colita

de fermentatie, tulburarile de ciclu menstrual la femei, reumatismul, anemia, astenia, sinuzita, rinita. La copii consumul frecvent de dulciuri influenteaza procesele de crestere, duce la aparitia rahitismului si a fragilitatii osoase, declanseaza pubertatea prematura, genereaza probleme de comportament(scaderea vointei, predispune la

violenta, scade capacitatea de concentrare etc.) Cine ar trebui sa renunte la consumul de zahar ? Zaharul rafinat NU este indispensabil pentru organismul uman. Michel Montignac considera ca Zaharul este otrava ! Nocivitatea sa asupra omului este la fel de mare ca cea a alcoolului si tutunului la un loc. In mod normal, cu totii ar trebui sa renuntam la consumul acestui aliment. Exista grupe de risc, la care

consumul de zahar si dulciuri contribuie la aparitia sau agravarea unor boli:

Persoanele care au antecedente de diabet in familie Cei care se confrunta cu un stres accentuat Persoanele care sufera deja de una din bolile enumerate mai sus (diabet, alergie, infectii recidivante, osteoporoza, hipocalcemie, cardiopatii, tulburari hormonale)

Copiii aflati in pragul pubertatii Persoanele cu gastrita hiperacida sau cei care sufera de colita de fermentatie Persoanele care se confrunta cu anumite probleme psihologice: lipsa de vointa, stari de astenie, depresii, ar trebui sa renunte la consumul de zahar care s-a demonstrat ca accentueaza aceste probleme

Renunta la zahar ! Gindeste-te la sanatatea ta si fa un efort de vointa! Renuntarea la zahar este oarecum echivalenta cu renuntarea la un drog deoarece pentru multi oameni dulciurile nu constituie doar un desert ci sunt alimente de baza care le ofera energie si consolare in momentele grele ale vietii. Din punct de vedere medical s-a constatat ca atunci cand aceste persoane renunta la produsele cu zahar apar tulburari

asemanatoare celor ivite la consumatorii de narcotice: stari de oboseala, nervozitate, dureri de cap etc. Omul este caracterizat prin vointa deci este capabil sa realizeze lucruri extraordinare. Daca ai decis sa renunti la zahar incepe prin a reduce cantitatea de zahar si dulciuri la jumatate, apoi la un sfert si dupa 4-5 saptamini poti sa renunti definitiv sau sa consumi o prajiturica ocazional. O problema ingrijoratoare o

constituie zaharul ascuns care este inclus in produsele pe care le cumparam din magazine(racoritoare, conserve, supe concentrate etc.) Cand am hotarit sa renunt la zahar, am constatat ca aproape toate produsele care se gasesc la magazinele alimentare contin acest ingredient si am inceput sa studiez cu atentie etichetele. Mi-am dat seama ca fiecare dintre noi consuma involuntar, in fiecare zi, cantitati imense de zahar. Conform statisticilor

Uniunii Europene un adult consuma zilnic din sucuri, ciocolata, produse de patiserie, prajituri, biscuiti, sosuri, cafea sau ceai indulcit 100-200 de grame de zahar. Aceasta inseamna ca anual o persoana consuma 40-60 kg. de zahar!!! (cifrele variaza de la o tara la alta). Este o situatie ingrijoratoare care genereaza un lant intreg de boli si dezechilibre. Aceste realitati dure ar trebui sa ne puna pe ginduri si sa ne

determine sa reducem consumul de zahar si chiar sa renuntam la acest aliment care aparent ne face viata mai frumoasa dar in realitate are efecte distrugatoare. Inlocuitorii naturali ai zaharului Citind acest articol ne putem pune pe buna dreptate intrebarea: care sunt alimentele dulci pe care le putem consuma?

Fructele proaspete care contin o proportie ideala a

diferitelor tipuri de zaharuri. Sucurile, salatele de fructe, fructele sunt o adevarata relaxare pentru organism, ducand la normalizarea glicemiei, la reglarea functiilor pancreasului, la rafinarea gustului, precum si a perceptiilor olfactive. Iarna, fructele uscate(stafidele, smochinele, curmalele, caisele deshidratate etc.) sunt un excelent inlocuitor al zaharului.

Mierea de albine este un indulcitor ideal pentru ceaiuri, lapte si sucuri. Mierea de albine reprezinta un amestec complex de zaharuri naturale, este un aliment viu pe care organismul uman il asimileaza fara probleme. Mierea nu poate fi folosita la obtinerea unor prajituri sau a cozonacilor(aluatul indulcit cu miere nu creste) si nici a majoritatii dulciurilor traditionale care sunt

preparate termic(mierea incalzita la peste 70C isi pierde proprietatile si devine toxica). Zaharul brut(brun) este un alt inlocuitor al zaharului rafinat care acum se gaseste si in Romania. Este asemanator cu zaharul obisnuit dar considerabil mai inchis la culoare si cu o forma mai neregulata. Pentru prajituri, cozonaci sau alte dulciuri, zaharul brut se comporta la fel ca si cel obisnuit insa are

punctul de topire mai jos, face mai putina spuma si este mult mai sanatos decat zaharul rafinat. CONCLUZII SI RECOMANDARI Zaharul este un produs bun pentru sanatate dar numai in stare naturala !

Renunta la zaharul alb rafinat deoarece in procesul de fabricatie sufera multe

transformari si contine aditivi pentru conservare si albire Renunta la bauturile racoritoare si dulciurile care contin mult zahar Citeste cu atentie etichetele alimentelor pentru a depista zaharul ascuns Consuma 1-2 lingurite pe zi de miere alternativ cu zahar brun nerafinat si cat mai multe fructe. Zaharul pur din fructe(fructoza) este necesar si este cel mai sanatos

Iti propun sa renunti macar pentru o perioada la zahar. Verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la otrava alba si vei constata o imbunatatire spectaculoasa a starii de sanatate, vei avea mai multa energie si vitalitate !

ULEI Ce calitati nutritive are uleiul, cum trebuie sa il consumam si in ce cantitate? Acestea sunt doar cateva dintre intrebarile pe

care si le pun oamenii despre acest aliment foarte utilizat in prepararea mancarurilor. Uleiul este un aliment indispensabil functionarii organismului, datorita substantelor nutritive pe care le contine. Ce este uleiul alimentar? Uleiul alimentar reprezinta materii grase provenite si surse vegetale, utilizate in bucatarie pentru a gati sau pentru a asezona unele mancaruri. Ele sunt compuse din 99% lipide (sau acizi grasi) si sunt lichide,

la temperatura camerei. Una dintre caracteristicile lor principale este aceea ca nu se amesteca impreuna cu apa. Acestea sunt lichide grase, vascoase, de origine vegetala. In functie de procedeul de fabricatie utilizat, se disting uleiuri virgine si uleiuri rafinate. Uleiuri pentru gatit: pentru ca detin mai putin acizi grasi polisaturati, uleiurile de masline si de arahide sunt foarte stabile in ceea ce priveste prepararea

termica (pana la 200 ?C). Alte uleiuri cum sunt cele de porumb, struguri si floareasoarelui sunt mai sensibile si nu trebuie preparate la mai mult de 180?C. Uleiuri pentru asezonat: mult mai bogate in acizi grasi polinesaturati, uleiurile de nuci, soia si rapita rezista foarte greu la preparare termica (degaja un miros neplacut) si trebuie folosite doar pentru prepararea salatelor. De asemenea, uleiurile de porumb, masline,

struguri si floarea soarelui pot fi utilizate fara probleme pentru a asezona anumite mancaruri. Cum se conserva uleiurile? Conservarea uleiurilor necesita respectarea catorva principii simple: - Pastreaza uleiurile intr-un mediu racorors, ferit de lumina puternica a soarelui, in sticle bine inchise pentru a preveni oxidarea si rancezirea. Pentru a evita aparitia compusilor

chimici nedoriti, nu praji uleiul la mai mult de 180C; - Filtreaza-l dupa fiecare utilizare si schimba-l dupa 810 prajeli. Mituri false despre uleiuri Uleiul este mai putin caloric decat untul.FALS. Uleiul contine 100% materii grase si 900kcal/100g fata de 81% materii grase si 740/100g pentru unt. Uleiul de masline este mai putin gras decat alte

uleiuri.FALS. Toate uleiurile contin 100% materii grase. Uleiul de masline este uleiul ideal. FALS. Nu exista un ulei ideal. Uleiul de masline detine mai multe calitati nutritive, deoarece este bogat in acid oleic, insa contine foarte putini acizi grasi alfa-linolenic, o substanta nutritiva esentiala pentru organism. Pentru a echilibra balanta nutritionala, trebuie asociat cu alte tipuri de ulei: ulei de rapita, de soia, de germeni de grau sau de nuci.

Daca ai colesterol, reduci toate materiile grase. FALS. Solutia cea mai buna este sa alegi eficient grasimile. Consuma cu moderatie alimentele bogate in grasimi animale (unt, smantana) si opteaza pentru variante mai usoare. Privilegiaza uleiurile vegetale pentru a beneficia de acizi grasi nesaturati. Foloseste o cantitate mica de ulei de masline pentru prepararea mancarurilor si opteaza pentru diverse tipuri de peste, de doua-

trei ori pe saptamana, datorita faptului ca este un aliment bogat in acizi grasi omega 3. Duntor pentru sntate i pentru mediu. Uleiul este unul dintre alimentele ntrebuinate n pregtirea foarte multor preparate din buctrie. ns acest aliment att de necesar se poate transforma ntr-un potenial pericol pentru sntate. Uleiul alimentar, dac este prjit timp ndelungat sau

la temperaturi peste limit ori dac nu este nlocuit la timp, poate duce la apariia unor boli fatale, de exemplu prin dezvoltarea celulelor cancerigene. Considerat reziduu toxic, uleiul alimentar uzat este reglementat la nivel legislativ prin norme speciale.Aceste norme oblig att operatorii economici care au buctrii i folosesc ulei, ct i persoanele fizice s colecteze separat uleiul rezidual i s l predea agenilor economici care se ocup de

reciclarea acestui tip de deeu. Dac n cazul operatorilor economici situaia poate fi oarecum controlat, n ceea ce privete persoanele fizice controlul este aproape imposibil. De aceea, cea mai mare parte a cantitii de ulei uzat din gospodrii ajunge la canalizare sau la coul de gunoi. Aruncat la chiuvet http://www.ecomagazin.ro/wp content/uploads/2009/01/bioco mbustibil1.jpg

Majoritatea oamenilor recunosc faptul c uleiul pe care nu l mai folosesc l arunc la chiuvet sau l depoziteaz n recipiente de plastic pe care le arunc apoi la coul de gunoi. Uleiul rezidual constituie un factor de poluare pentru sol, dar mai ales pentru ap. Astfel, un litru de ulei face ca un milion de litri de ap s devin nepotabil, ceea ce echivaleaz cu cantitatea de ap pe care o consum un om timp de 14 ani.

4 NORME MINIME DE CONSUM PT PRODUSELE ZAHAR SI ULEI PREVAZUTE IN ROMANIA, NORME MEDII DE CONSUM IN UE SI CONSUMUL OPTIM NORMAL In general, normele de consum presupun existenta unor limite intre care este posibil sa se cuprinda toate nevoile de consum. Uneori acestea vizeaza

numei nevoile esentiale(normele minimului de existenta), alteori imbraca forma unor proiectii de viitor, cand toate nevoile de consum urmeaza sa fie satisfacute, cand vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim. Pentru produsele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele

fiziologice, care imbraca forma unor ratii alimentare. Normele de consum alimentar sunt influentate de varsta, sex, ocupatie, mediu, traditie etc. si se pot exprima in calorii sau unitati de protide, lipide, glucide etc. necesare organismului uman. In literatura de specialitate se arata ca nevoia zilnica de hrana a unui om obisnuit este de 2400-3000 kcal, 70 grame proteine, 70 grame grasimi, 0.6-

0.8 grame calciu, 50-100mg vit C. ZAHAR Cu o producie autohton infim, Romnia se vede obligat s apeleze la importuri masive de zahr brut pentru a asigura consumul intern. ara noastr a intrat n sistemul nou de diminuare a cotelor abia n anul de comercializare 20082009, cnd a renunat la numai

4.475,2 tone de zahr. Conform cotelor europene alocate, n anul de comercializare 20092010 Romnia va produce 104.688,8 tone de zahr, dar va renuna la 15.879 tone de izoglucoz pe care, dup cunotina noastr, nici nu le producem. Peste 100 de ri produc aproape 170 milioane de tone de zahr pe an. Din totalul produciei, din trestie de zahr se fabric 78%, iar restul din sfecl de zahr. Cotele UE

pentru anul 2009-2010 prevd o producie de 13.336.741,2 t de zahr i 690.440,8 t de izoglucoz. n prezent, 69% din producia mondial de zahr se consum n rile de origine, iar restul este tranzacionat pe pieele internaionale. Preul pe piaa liber este unul dintre cele mai instabile, n raport cu alte produse.

Principalele cote de zahar UE pentru anul 2009-2010 - tone Germania 2.898.255,7 Frana 2.956.786,7 Olanda 804.888 Romnia 104.688,8

Cehia 372.459, Spania 498.480 Italia 508.379

Polonia 1.405.6 Marea Britanie 1.056.474

Industria zaharului traverseaza, prezent, o etapa confuza in ceea ce pr

capacitatile acesteia de a se dezvolta, a se mentine la standardele europene. In acest context, falimentul fabricilor zahar, lipsa unor masuri de sprijin pen producatorii de sfecla de zahar, dar si de productie impuse Romaniei de catr Uniunea Europeana, contribuie toate l scaderea productiei autohtone. Pe lang acestea, producatorii de zahar trebuie fata si scaderii rezervelor mondiale de care a generat o crestere a pretului de 60%. Din cele aproximativ 33 de fabric zahar ce functionau la inceputul anilo ora actuala mai sunt active doar opt. E

vorba despre: Agrana Romania - fabri Roman si Buzau - Zaharul Calarasi, Z Ludus , Marr Sugar Romania - fabrica Urziceni - Zaharul Corabia, Zaharul O Fabrica de zahar Bod. Aderarea Roma Uniunea Europeana a generat, in ultim ani, o concentrare a productiei de zah In Romania zaharul se produce in reg cote de productie, adica o cantitate ca poate fi depasita. Cotele nationale de productie sunt obtinute prin negociere Tratatului de Aderare si, ulterior, conf retsructurarii sectorului european al za Astfel, tara noastra produce circa 100 tone de zahar din sfecla de zahar (auto

si circa 329.000 de tone de zahar din z brut (importuri de zahar brut din tresti zahar). Asadar, productia romaneasca ridica la circa 430.000 tone de zahar r in conditiile in care consumul anual n este de circa 550.000- 600.000 tone d alb. Diferenta dintre ce se produce in consumul anual, adica minimum 120. tone, reprezinta importuri de zahar alb Uniunea Europeana, ne-a explicat Gh Bejan, director executiv al Patronatulu Zaharului. Potrivit acestuia, comparativ media anuala a Uniunii Europene d kg zahar/cap de locuitor, Romania

consum mai redus, in jur de 28-29 k zahar/cap de locuitor. Potrivit Cosu minim, in anul 2000, in Romania o persoana consuma 1kg zahar intr-o In opinia producatorilor romani, patru pe piata europeana a unor cantitati de preturi mult mai mici decat costurile d productie a zaharului autohton a deter acumularea de stocuri de zahar indige in final, au fost vandute fortat la pretu acopereau costurile. Uniunea Europeana vrea, nede dar prin masuri de reglementare si ges clare, sa elimine fabricile de zahar din Europei in favoarea celor din Vest, no

ramanand doar piata de desfacere. In sens, 'liberalizarea' productiei de zaha zahar brut, preconizata pentru octomb 2009, este dublata de imposibilitatea d cumpara zahar de la furnizorii de calit toate cantitatile de zahar posibile de a exportate catre Europa fiind deja, de a contractate pe termen lung (15 -20 de fabricile din Vest, a declarat reprezen Patronatului Zaharului. Sigur, se poate cumpara zahar alte tari, dar la preturi mai mari, de ca mai slaba, cu transport nesigur si cu a mai mari. Orice procent in defavoarea se regaseste in pret si, producand la un

mai mare decat in Vest, iesim liberal d piata, a adaugat Bejan.El a precizat ca conditii de competitie libera pe piata europeana, cu competitori mult mai p decat fabricile romanesti, adica fabric produca la un pret mai mic fata de cel autohtone, se va sesiza o tendinta de concentrare a productiei in jurul fabri puternice din Romania, concentrare in de falimentul celor care nu vor putea pe piata.

Nu depasiti 60 de grame de zahar p http://www.ziare.com/lifeshow/ e/08-05-2008/nu-depasiti-60-de-gram

zahar-pe-zi-377886Zaharul, desi este aliment natural, este unul dintre cele m controversate alimente din ziua de azi cauza efectelor negative pe care le are sanatatii. Din acest motiv doctorii rec in unanimitate inlocuirea zaharului cu ciocolata neagra, fructe proaspete si m albine.Cantitatea de zahar din dieta zi trebuie sa depaseasca 10% din necesa caloric. Acest lucru presupune consum de grame de zahar pe zi in cazul ba si 50 de grame in cazul femeilor. Nutritionistii sfatuiesc ca, in momentu care ne stabilim un plan alimentar, sa consultam in primul rand etichetele

produselor pe care dorim sa le consum

Prin rafinare, zaharul pierde continutu proteine si ajunge sa furnizeze un num de calorii daunatoare organismului. "Indiferent de starea de sanatate si de fizica in care ne aflam, zaharul este da Indiferent daca este consumat in cioco in prajituri, in bomboane sau in sucur zaharul este format din glucoza si fruc care se absorb instantaneu si duc la cr glicemiei si la eliberarea de insulina in exces", a explicat medicul Lygia Alexandrescu, nutritionist, consultant clinica "Natural Silhouette", informea

Adevarul in pagina electronica.Medic explica efectul daunator al zaharului p obosirea pancreasului, care nu mai po elibera suficienta insulina pentru neut glucozei.

ULEI Calitatile nutritive ale uleiurilor.Acestea ar trebui sa constituie 30% din aporturile energetice zilnice. Constituite din acizi grasi (Omega 3 si

Omega 6), uleiurile sunt surse de energie indispensabile functionarii corpului. De fapt, ele contin toti acizii grasi (saturati, mononesaturati si polisaturati) in proportii diferite in functie de fiecare tip de ulei. Odata absorbiti, acesti acizi grasi esentiali asigura membranelor celulelor nutrientii necesari pentru functionarea eficienta a unui creier sanatos. Altii sunt necesari formarii moleculelor pentru activitatile de tip hormonal sau asigura

functii precum coagularea sangelui. Desi sunt compuse 99% din materii grase, uleiurile detin si vitamine importante pentru sanatatea organismului, precum Vitamina E si D, dar si polifenoli (antioxidanti foarte puternici).Nu trebuie sa suprimam uleiul din alimentatie, de teama ca este un produs foarte gras, insa trebuie sa avem grija sa consumam o cantitate limitata. Cantitatea necesara care poate acoperi nevoile zilnice este de 2 linguri de ulei.

Literaratura de specialitate evidentiaza cantitatile minime de produse alimentare necesare unei persoane pentru asigurarea unui nivel minim de trai in raport cu standardul general de viata realizat in conditiile social-economice din Romania. Conform Cosului minim de consum lunar al populatiei Romaniei pentru produsele agroalimentare, o persoana consuma lunar 1 kg ulei comestibil, iar o familie de

marime medie (2.8 persoane) consuma 2.8 kg ulei. 5 AUTOCONSUMUL LA PRODUSELE ZAHAR SI ULEI Consumul de produse agricole si agroalimentare reprezinta modalitatea concreta de satisfacere a nevoilor de consum, insa nu a tuturor, intre nevoi si consum existand permanent un decalaj evident.

Consumul de produse agricole si agroalimentare poate avea drept sursa de aprovizionare: - piata(consum de marfuri) - gospodaria individuala (autoconsum) - alte surse In Romania, marimea autoconsumului de produse agroalimentare, este semnificativa, datorita ponderii ridicate a populatiei rurale (circa 45,5%) cat si a efectelor Legii nr18/1991- Legea

fondului funciar, prin care o pondere mare a populatiei urbane a primit in propritate teren agricol. Astfel in structura cheltuielilor de consum alimentar si bauturi, autoconsumul reprezinta circa 33.5% pentru familiile de salariati, 81,4% pt familiile de tarani si 33.9% pt familiile de pensionari de asigurari sociale de stat. Formarea, ritmul si directiile de evolutie a consumului de produse agricole si

agroalimentare constituie o rezultanta a interactiunii factorilor care influenteaza nevoile de consum, cat si a posibilitatilor material de satisfacere a acestora. Consumul poate fi analizat atat ca marime globala, cat si individuala sau medie. Cel mai important factor, care constituie punctual de plecare in actul consumului, este reprezentat de nivelul nevoilor fiziologice ale consumatorilor.

De asemenea, o influenta deosebita o au si condtiile de munca si de viata ale populatiei. Consumul de produse agricole si agroalimentare difera de la un an la altul, atat ca volum, cat si ca structura. Nivelul veniturilor, forma de incasare a acestora, respective, puterea de cumparare a populatiei, constituie factori determinanti ai formarii consumului. Un loc important il ocupa si volulmul, structura si calitatea

produselor agricole si agroalimnetare, stiindu-se faptul ca nu se poate consuma decat ceea ce s-a produs in prealabil. Consumul mediu pe locuitor la principalele produse agricole si agroalimentare in cadrul tarilor dezvoltate, se detaseaza evident fata de nivelurile realizate in tarile sarce, intre care se inscribe si Romania. Astfel la produsele de origine animala, zahar, cartofi si fructe consumul mediu pe locuitor a fost net superior fata de cel

realizat in Romania, iar in unele tari din uniunea europena, a fost de cateva ori mai mare. La nivel moondial comparative cu anul 1988, in anul 2000 consumul alimentar pe locuitor a sporit cu 4,4% , in timp ce, in Romania s-a redus cu 5.1%. Cantitaile de produse agricole si agroalimentare cumparate de familiile de salariati di Romania a avut o evolutie fluctuanta, cu tendinta generala de scadere, exceptie facnd grupa de produse fasole si alte leguminoase.

Cele mai evidente scaderi au avut loc la cereale si produse din cereale, carne si preparate din carne, lapte , branzeturi, oua, cartofi si bauturi alcoolice. La familiile de tarani, cantitatile de produse agricole si agroalimentare cumparate in ultimii ani au scazut in mod considerabil, mai ales sub influenta cresterii autoconsumului si mai putin datorita cresterii preturilor si a reducerii veniturilor reale banesti.

Dupa anul 1990, in Romania, in cadrul familiilor de salariati au avut loc modificari esentiale in dinamica cheltuielilor destinate consumului de produse agricole si agroalimentare, determinate in principal de reducerea veniturilor reale ale acestora. Autoconsumul la zahar si produse zaharoase in localitatea Tibanesti este foarte redus, din cauza faptului ca acest produs nu se poate obtine in gospodaria proprie. Zaharul este insa

inlocuit cu mierea de albine, dar in proportii foarte mici, care nu pot fi luate in calcul, dupa cum reiese din chestionarul efectuat in perioada 20-22 noiembrie pe un esantion reprezentativ pentru populatia localitatii Tibanesti. La produsul ulei autoconsumul se incadreaza in limite care pot fi luate in consideratie in calculele noastre. Datorita faptului ca ne aflam intr-un mediu rural, o alta

sursa de ulei alimentar decat piata agroalimentara o reprezinta arenda primita de pe suprafetele de teren incluse intro asociatie agricola. Se stie faptul ca unii fermieri le ofera proprietarilor de pamant posibilitatea de a alege modul in care sa li se plateasca arenda. Astfel dintre a primi o cantitate de 500-600 kg de grau, echivalentul in bani, respectiv 200 lei, sau 35-40 litri de ulei

alimentar din floarea-soarelui pentru un hectar de teren arendat unii locuitori prefera varianta cu uleiul. Cantitatile de ulei procurate din aceasta sursa sunt evidente in chestionarul efectuat cu acest scop pe un esantion reprezentativ pentru populatia localitatii Tibanesti in perioada 20-22 noiembrie 2009.

6 POPULATIA LOCALITATII TIBANESTI JUDETUL IASI SI STRUCTURA ACESTEIA PE GRUPE DE VARSTA, GRUPE DE SEX, GRUPE DE VENITURI, GRUPE SOCIOPROFESIONALE In activitatile de marketing cunoasterea numarului de locuitori ai unui areal prezinta o foarte mare importanta, pentru

dimesionarea pietei si pentru satisfacerea nevoilor de consum. NUMRUL TOTAL DE LOCUITORI IN COMUNA TIBANESTI: 8003 Tibanesti - 2349 Glodenii Gndului 2417 Grieti - 275 Jigoreni - 716 Rsboieni - 847 Recea - 216 Tungujei - 742 Vleni - 441

Structura populaiei pe grupe de vrst in comuna Tibanesti: - 0 - 14 ani 1796 (21,72%) - 15 - 64 ani 4582 (55,39%) - 65 ani si peste 1625 (22,89%) Structura populaiei pe sexe in comuna Tibanesti: - de sex feminin 4057 (49,05%)

- de sex masculin 3946 (50,95%) Structura populatiei pe sexe in satul Tibanesti: - de sex feminin 1007 - de sex masculin 1342

RESURSELE DE MUNC, OCUPAREA I OMAJUL:

1. ponderea resurselor de munc n populaia total la sfritul anului 20008 60% 2. structura populaiei ocupate n: - agricultur i silvicultur 1900 - industrie i construcii 280 - servicii 138

3. rata omajului la nivelul comunei la sfritul anului 2008 38% 4. ponderea omerilor care nu beneficiaz de ajutor de omaj 54% Structura populatiei in functie de venit, in satul Tibanesti: Fara venit 357

Sezonieri Someri Pensionari Angajati Patroni

149 281 423 264 5

Structura populatiei in functie de etnie in satul Tibanesti: Romani Rromi Evrei 4 1987 358

7 PROIECTAREA CANTITATILOR TOTALE ANUALE DE APROVIZIONARE CU PRODUSELE ZAHAR SI ULEI A POPULATIEI DIN LOCALITATEA TIBANESTI JUDETUL IASI SI CHELTUIELILE TOTALE ANUALE CU ACHIZITIONAREA PRODUSELOR In localitatea Tibanesti aprovizionarea cu aceste doua

produse agroalimentare se face in raport cu marimea familei si nivelul veniturilor populatiei. Satenii achizitioneaza zahar si ulei de pe piata de produse, respectiv din targurile si magazinele din localitate. Intreaga cantitate de zahar consumata in localitate este cumparata, pentru ca nu se poate obtine in gospodaria proprie. Cantitatea de ulei consumata, insa provine din

doua directii. Unii sateni, proprietari de teren agricol inclus intr-o asociatie compenseaza nevoia de consum pentru ulei cu acei 35-40 litri primiti drept arenda. Ceilalti achizitioneaza uleiul comestibil doar de pe piata. Cantitatile anuale de aprovizionare cu ulei comestibil, pentru cei 1859 de locuitori ai satului Tibanesti: Autoconsum

1. 40 litri/an, pentru o familie de 4 membri, rezulta deci 10 litri/cap/an. 2. 10 litri : 12 luni = 0.8 litri/cap/luna. 3. 15% din locuitori se aprovizioneaza cu ulei din aceasta sursa, respectiv 278 persoane. 4. 278 x 0.8 = 223 litri lunar, proveniti din alta sursa decat piata agroalimentelor

5. 223 x 12 = 2.676 litri anual, proveniti din alta sursa decat piata agroalimentelor. Cantitatile necesare pentru optim de consum 1. 1 litru/cap/luna x 12 luni = 12 litri consuma o persoana anual 2. 1 1itru/cap/luna x 1859 = 1859 litri se consuma lunar in localitate

3. 1859 litri x 12 luni = 22.308 litri se consuma anual in localitate Scazand cantitatile provenite din autoconsum vor rezulta cheltuielile efectuate pentru aprovizionarea cu acest produs, la pretul mediu de 4.8 lei pentru un litru: 1. 12 litri x 4.8 lei/litru = 57.6 lei/persoana/an reprezentand cererea de consum

2. 22.308 litri 2.676 = 19.632 litri cantitate cumparata de pe piata de produse. 3. 19.632 litri x 4.8 = 94.233 lei se cheltuie anual in localitatea Tibanesti pentru aprovizionarea cu produsul ulei. Cantitatile anuale de aprovizionare cu zahar, pentru

cei 1859 de locuitori ai satului Tibanesti: 1. 1.5. kg/luna/pers x 12 luni = 18 kg/an/pers. 2. 1.5 kg/luna x 1859 pers = 2.788 kg/luna 3. 18 kg/an x 1859 pers. = 33.462 kg se consuma anual in localitatea Tibanesti Cheltuielile efectuate pentru aprovizionarea cu zahar a

localitatii Tibanesti, la pretul de 3.2 lei/kg: 1. 1.5 x 3.6 lei/kg = 5.4 lei, cheltuie o persoana lunar 2. 5.4 lei x 12 luni = 64.8 lei, cheltuie o persoana anual 3. 2.788 kg x 3.6 lei/kg = 10.036 lei, se cheltuie lunar in localitatea Tibanesti 4. 33.462 kg x 3.6 lei/kg = 120.463 lei se cheltuie anual in localitatea Tibanesti

7.1.Calculul cererii de consum mediu lunar si anual (cantitativ) a populatiei din localitatea Tibanesti, pentru produsele zahar si ulei. Cererea de consum pt produsele agricole si agroalimentare este influentata de o multitudine de factori. Evaluarea tendintei cererii de consum pt produsele agricole si agroalimentare se realizeaza cu ajutorul coeficientilor de elasticitate. Coeficientii de

elasticitate sunt indicatori cifrici, care exprima modificarile procentuale ale cererii de consum in functie de modificarile procentuale ale pretului produslui sau ale veniturilor consumatorilor. In functie de marimea coeficientului intalnim: - Cerere elastica, cand coeficientul de elasticitate esta supraunitar;

- Cerere inelastica, cand coeficientul de elasticitate este subunitar; - Cerere unitara, cand coeficientul este egal cu 1; - Cerere neschimbata, cand coeficentul de elasticitate este egal cu zero. Studiul cererii de consum pentru produsele agroalimentare

cu ajutorul datelor din bugetele de familie pentru produsul zahar

Grupa de familii n funcie de venitul mediu pe o persoan Fara venit Sezonieri Someri Pensiona ri Angajati Patroni

Ponderea Venitul Cumprtu grupelor mediu ri medii n totalul pe o pe o persoanel persoan persoan or -kg- -lei-%-lei24.1 10 19 28.6 17.8 0.5 200 400 450 560 650 850 0.8 1.0 1.5 2.0 2.5 3.5 5.5 8.0

2.5 10.0 2.8 14.0

Coeficient mediu al elasticitii totale a cererii de consum funcie de venit 2.806 Coeficient mediu al elasticitii cererii de consum pentru cantitate n funcie de 2.362 Coeficientul de elasticitate pentru calitate n funcie de venit 0.444 Cantitatea medie cumprat de

o persoan 1.609 Preul mediu unitar 3.681

Volumul cheltuielilor pentru satisfacrea nevoilor de consum la produsul zahar va inregistra o modificare de 2.806, atunci cand venit se majoreaza cu 1%.potrivit coeficientului pentru cantitate cererea de

consum pentru cantitate este elastica. Cererea de consum pentru calitate este inelastica, potrivit marimii coeficientului. Studiul cererii de consum pentru produsele agroalimentare cu ajutorul datelor din bugetele de familie pentru produsul ulei

Grupa de familii n funcie de venitul mediu pe o persoan Fara venit Sezonieri Someri Pensiona ri Angajati Patroni

Ponderea Venitul Cumprtu grupelor mediu ri medii n totalul pe o pe o persoanel persoan persoan or -litri- -lei-%-lei24.1 10 19 28.6 17.8 0.5 200 400 450 560 650 850 0.5 0.8 1.0 1.2 2.0 3.5 4.5 6.0

1.5 7.0 2.0 11.0

Coeficient mediu al elasticitii totale a cererii de consum funcie de venit 1.440 Coeficient mediu al elasticitii cererii de consum pentru cantitate n funcie de venit 1.260 Coeficientul de elasticitate pentru calitate n funcie de venit 0.180

Cantitatea medie cumprat de o persoan 1.011 Preul mediu unitar 4.545 Cheltuielile cu produsul ulei vor suferi o modificare superioara cu 1.440, daca venitul se majoreaza cu 1%. Cererea de consum pentru cantitate, in functie de venit este elastica. Inelastica este cererea de consum pentru calitate, in functie de venit.

7.2 Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor zahar si ulei pentru localitatea Tibanesti. Cererea de consum pt produsele agricole si agroalimentare este influentata atat de nivelul veniturilor, cat si de marimea familiei. Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o persoana pentru un produs sau pentru o grupa de produse (Y), venitul mediu anual pe membru de

famile (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tip linaiar. Pentru fundamentarea stiintifica a cererii de consum pe baza celor doi factori de influenta (X1 si X2) se vor folosi observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu annual pe o persoana si a marimii familiei din arealul analizat, in functie de grupe de familii Estimarea cererii de consum pentru produsul lapte,

in functie de venit si marimea familiei la orizontul anului 2010. zahar Grupa Cerer Venitu Marim de ea de l ea familii consu mediu medie m in anual a lei pe o familie (Y) persoa i (X2) na nr. (X1)- Pers. lei Fara 30 2.400 4.2 venit

Sezonie 42 4.800 ri Someri 66 5.400 Pension 96 6.720 ari Angajati 120 7.800 Patroni 168 10.200

4.0 3.5 3.2 3.0 2.8

Estimand un venit mediu annual de 7000lei si o marime medie a familiai de 4.5 persoane, observam ca cererea de consum pentru produsul zahar va fi de 88.11 lei/persoana/an. Fata de cererea

de consum din intervalul anterior se constata o crestere a cheltuielilor in valoare de 23.31 lei/peroana/an. -20.03002 + 0.02108 x 7000 + - 8.76440 x 4.5 = 88.11 lei/an/pers Estimarea cererii de consum pentru produsul lapte, in functie de venit si marimea familiei la orizontul anului 2010. ulei

Grupa Cerer Venitu de ea de l familii consu mediu m in anual lei pe o (Y) persoa na (X1)lei Fara 24 2.400 venit Sezonie 42 4.800 ri Someri 54 5.400 Pension 72 6.720

Marim ea medie a familie i (X2) nr. Pers. 4.5 4.2 4.0 3.8

ari Angajati 84 7.800 Patroni 132 10.200

3.5 3.2

Daca estimam un venit mediu anual de 7000 lei/persoana si marimea familiei ca find de 4.5 persoane atunci cererea de consum pentru produsul ulei va fi de 75.00 lei/persoana/an. Se observa o crestere a cererii de consum pentru produsul ulei de

la 57.6 lei/persoana/an la 75.00 lei/persoana/an. 6.25487 + 0.01303 x 7000 + - 498587 x 4.50 = 75.00 lei /persoana/an. 8 CALCULUL DIMENSIUNILOR PIETEI EFECTIVE SI A PIETEI POTENTIALE LA ORIZONTUL ANULUI 2010

PENTRU LOCALITATEA TIBANESTI JUDET IASI

Piata unui produs agricol si/sau agroalimentar isi modifica dimensiunile in timp, sub influenta a numerosi factori. Pentru firma agricola, cunosatrea volumului global al modificarii,desi importanta, este insuficienta. Mult mai important este sa se cunoasca caile prin

care are loca aceasta modificare si proportiile cu care participa fiecare. Cunoscand dimensiunile pietei efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se ppoate determina largirea pietei (Lt) si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai: intensiva si extensiva.

9 PROMOVAREA PRODUSELOR ZAHAR SI ULEI IN LOCALITATEA TIBANESTI Promovarea produselor agricole presupune utilizarea unui ansamblu de actiuni si mijloace de informare a consumatorilor, atat in vederea satisfacerii cat mai complete a nevoilor de consum, prin cumpararea produselor, cat si

prin cresterea vanzarilor si a profitului firmelor. Referirile conceptuale traditionale evidentiaza faptul ca promovarea vanzarilor este un demers care asociaza un ansamblu de tehnici si metode ce permit dezvoltarea rapida si rentabila a vanzarilor unui produs, u unei intreprinderi sau a unui serviciu, fara a-i altera imaginea.

Conceptele moderne arata ca promovarea vanzarilor este un demers care asociaza un ansamblu de tehnici si mijloace de comunicare puse in miscare in cadrul unui plan de actiune comerciala a firmei, pentru a determina la tintele vizate crearea sau schimbarea unui comportament de consum pe termen swcurt, mediu sau lung. Specialistii in domeniu sunt de acord ca activitatea

promotionala reprezinta o combinare structurala a diferitelor actiuni utilizand tehnici promotionale si mijloace de comunicare specifice, cu scopul modificarii comportamentului diferitelor tinte care intervin in procesul de comercializare a unui produs pe termenscurt, mediu sau lung. In mediul rural din Romanaia firmele nu au o orientare catre marketing asa cum este necesar,

din aceasta cauza nici rezultatele nu sunt multumitoare. Perioada comunista a lasat amprenta asupra activitatii de marketing in firmele romanesti, in acest moment elel aflnadu-se mult in urma firmelor din tarile dezvoltate. In localitatea tibanesti promovarea produselor agricole si agroalimentare este foarte deficitara, si empirica. Inca mai

exista comercianti care vand produsele din carute sau autoturisme, mai nou, laundand produsul cu o foarte mare pricepere. Cateva afise pe usile magazinelor si sfaturile acordate cumparatorilor indecisi, reprezinta promovarea facuta de agentii economici produselor din rafturi.. Importante sunt insa, pentru influentarea cumparatorilor, spoturile din mass-media.

Publicitatea prin intermediul televizorului este foarte imprortanta, locuitorii mediului rural fiind mai usor de influentat cu o reclama buna.

NTREBAREA NR.1 NLOCUII ADESEA ZAHRUL CU MIEREA DE ALBINE?

NTREBAREA NR.2 CE CANTITATE DE MIERE DE ALBINE CONSUMAI LUNAR? RSPUNS N NUME ntreb ntre SEM r. PRENUM area barea NT C E nr.1 nr.2 URA r D N -Kgt. A U 1 2 3

4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1

4 1 5 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1

2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2

9 3 0 3 1 3 2 3 3 3 4 3 5 3 6

3 7 3 8 3 9 4 0 4 1 4 2 4 3 4

4 4 5 4 6 4 7 4 8 4 9 5 0 5 1

5 2 5 3 5 4 5 5 5 6 5 7 5 8 5

9 6 0 6 1 6 2 6 3 6 4 6 5 6 6

6 7 6 8 6 9 7 0 7 1 7 2 7 3 7

4 7 5 7 6 7 7 7 8 7 9 8 0 8 1

8 2 8 3 8 4 8 5 8 6 8 7 8 8 8

9 9 0 9 1 9 2 9 3 9 4 9 5 9 6

9 7 9 8 9 9 1 0 0 CHESTIONAR EFECTUAT PE UN EANTION REPREZENTATIV PENTRU POPULAIA LOCALITII

IBNETI N PERIOADA 20-22 NOIEMBRIE 2009. STUDENT

NTREBAREA NR. 1 CI LITRI DE ULEI CONSUMAI LUNAR? NTREBAREA NR.2 CE CANTITATE CUMPRAI DE PE PIAA AGROALIMENTAR I CE CANTITATE PROCURAI DIN ALTE SURSE?

N NUME RSPUNS r. PRENUM ntreb ntre SEM C E area barea NT r nr.1 nr.2 UR t. A - PI A Litri/p A LT ers- E SU RS E 1 2 3

4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1

4 1 5 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1

2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2

9 3 0 3 1 3 2 3 3 3 4 3 5 3 6

3 7 3 8 3 9 4 0 4 1 4 2 4 3 4

4 4 5 4 6 4 7 4 8 4 9 5 0 5 1

5 2 5 3 5 4 5 5 5 6 5 7 5 8 5

9 6 0 6 1 6 2 6 3 6 4 6 5 6 6

6 7 6 8 6 9 7 0 7 1 7 2 7 3 7

4 7 5 7 6 7 7 7 8 7 9 8 0 8 1

8 2 8 3 8 4 8 5 8 6 8 7 8 8 8

9 9 0 9 1 9 2 9 3 9 4 9 5 9 6

9 7 9 8 9 9 1 0 0 CHESTIONAR EFECTUAT PE UN EANTION REPREZENTATIV PENTRU POPULAIA LOCALITII

IBNETI N PERIOADA 20-22 NOIEMBRIE 2009. STUDENT

9 PROMOVAREA PRODUSELOR ZAHAR SI ULEI IN LOCALITATEA TIBANESTI Zahar Politica de promovare i comunicare: - publicitate prin toate mijloacele de informare n

mas; - atragerea de sponsori, stabilirea bugetului de reclam; - promovarea vnzrilor; - promovarea i folosirea relaiilor publice; - organizarea, colectarea, pregtirea i controlul aparatului de vnzare la diverse verigi ale reelei de distribuie; - alte aciuni promoionale (trguri, expoziii, magazine de prezentare i desfacere etc.). Politica de distribuie:

- alegerea canalelor de distribuie, - alegerea zonelor de cumprare i de amenajare a magazinelor; - alegerea mijloacelor i metodelor de sortare, conservare, stocare, ambalare, transport; - livrarea produsului n reeaua comercial de desfacere.