Teza Lucru Bună

CUPRINS posibil (plan lucrare)
1. INTRODUCERE 2 - 3 pagini
2. REZUMAT 10 pagini
3. PARTEA I CERCETRI PRIVIND NIVELUL ACTUAL A GRADULUI DE

TEHNOLOGIZARE I AUTOMATIZARE A SECTORULUI AVICOL NAIONAL I
INTERNAIONAL
Cap. 1. Evoluia tehnologiilor de cretere i exploatare a psrilor n Romania i la nivel mondial
Cap. 2. Evoluia produciilor avicole la nivel naional i internaional
Cap. 3. Procesul investiional, sursele de finanare a investiiilor i gradul de utilizare a acestora n
avicultur
Cap. 4. Studiu privind legislaia actual din Romania i UE legat de sursele de finanare a
investiiilor. p. a. 100 pag
4.PARTEA II CERCETRI PROPRII

Cap. 5. Cercetri privind nivelul investiiilor rezultat n urma procesului de privatizare
Cap. 6. Cercetri privind necesarul de finanare a sectorului avicol pentru conversie in vederea
creterii competitivitii
Cap. 7. Cercetri privind sursele de finanare existente pe piaa din Romania n perioada 2005 -
2011 i gradul de utilizare a acestora
Cap. 8. Cercetri privind creterea productivitii, a rentabilitii i recuperarea creditelor n
perioada analizat
Cap. 9 Studii de caz...............
Cap. 10 Concluzii i recomandri
BIBLIOGRAFIE
ANEXE p. a. 150 pag

POSDRU/88/1.5/S/52614
CUPRINS
INTRODUCERE..............................................................................................................................7
REZUMAT....................................................................................................................................10
PARTEA I CERCETRI PRIVIND NIVELUL ACTUAL AL GRADULUI DE
TEHNOLOGIZARE I AUTOMATIZARE A SECTORULUI AVICOL NAIONAL I
INTERNAIONAL.......................................................................................................................11
Cap. 1. Evoluia tehnologiilor de cretere i exploatare a psrilor n Romania i la nivel mondial 11
I.1 Avicultura ca ramura importanta a zootehniei..........................................................................13
I. 1 .1 Scurt istoric dialectic al creterii psrilor............................................................................14
I. 1 .2 Avicultura - perspective i oportuniti................................................................................17
I. 1 .3 Avantajele creterii psrilor...............................................................................................18
I.2 Specii i hibrizi de interes avicol...............................................................................................20
I. 2. 1. Rase de gini la nivel mondial.............................................................................................20
I. 2. 2 Rase de gini la nivel naional....................................................................................................40
I. 2. 3 Hibrizi industriali de gain..................................................................................................43
Caracteristici generale ale hibrizilor de gini outoare o prezentare comparativ a hibrizilor
care se gsesc pe piaa romneasc i pe cea european. Hibizilor de gini
outoare,HY-Line Brown i HY-Line W36 au un potenial genetic de 357 de ou
respectiv 340 ou (vezi tabel)...............................................................................................45
Tab I.2.3.4. HIBRIZI GINI OUTOARE - DATE COMPARATIVE.....................................45
Din punct de vedere al produciilor de ou obinute n condiii de ferm, observm c cei doi hibrizi
au o producie mult mai bun, de 351 ou respective 332-339 ou. Consumul de furaje pentru
producerea unui ou este de 142 g la Robar SL 2001 i 95 g la HY-Line W36. Din datele comparative
privind greutatea medie a oulor, observm c hibridul HY-Line Brown are cele mai bune
performane, respectiv o greutate medie a oulor de 62,7 g la vrsta de 34 de sptmni i 66,9 g la
vrsta de 70 sptmni. Greutatea corporal a ginilor outoare difer n funcie de hibrid. Astfel,
hibridul de ou HY-Line W36 este cel mai uor, cu 1580 g la 70 sptmni, iar hibridul Robar
SL2001 are greutatea de 2270 g.Consumul de furaje i producia de ou influeneaz n mod direct
cheltuielile unei ferme care exploateaz gini outoare, iar greutatea corporal este necesar pentru
calcularea densitii pe metru ptrat, debitul de aer necesar, numr de cuibare, precum i frontul
de furajare i adpare....................................................................................................................46
Comparnd datele prezentate, se observ c fiecare hibrid prezint avantaje i dezavantaje. n ara
noastr, la momentul actual, cel mai utilizat hibrid este HY-Line Brown.......................................46
I.2.4. Rase i hibrizi din alte specii de psri de interes zootehnic............................................................46
I.3 Sisteme de cretere i exploatare........................................................................................55
Umiditatea este la fel de importanta sa si ceilalti factori.Asocierea temperaturii ridicate a mediului cu o umiditate
sporita este periculoasa pentru gainile exploatate in baterii.Daca vaporii de apa sunt eliminate pe masura ce sunt
produsi se poate mentine o umiditate normala......................................................................................................70
STANDARDE MINIME PENTRU GINILE OUTOARE Standardele minime ce trebuie

respectate pentru ginile outoare sunt prevzute n Directiva 1999/74/CE a
Consiliului Europei. Directiva nu se aplic n cazul unitilor cu mai puin de 350 de
gini outoare i a unitilor care cresc gini outoare de prsil. Cu toate acestea,
unitile n cauz continu s se supun cerinelor relevante ale Directivei
98/58/CE. Dispoziii aplicabile la sistemele alternative Toate sistemele de cretere
trebuie dotate astfel nct toate ginile outoare s aib: fie alimentatoare lineare,
care asigur cel puin 10 cm pe cap de pasre, fie alimentatoare circulare, care
asigur cel puin 4 cm pe cap de pasre; fie jgheaburi de but continue, ce asigur
2
POSDRU/88/1.5/S/52614
2,5 cm pe cap de gin, fie jgheaburi de but circulare, ce asigur 1 cm pe cap de

gin. De asemenea, acolo unde se folosesc dispozitive tip biberon sau cni, trebuie
s existe cel puin un dispozitiv tip biberon sau o can la fiecare 10 gini. Atunci
cnd punctele de but sunt plumbuite, cel puin dou cni sau dou dispozitive tip
biberon trebuie s se afle n apropierea fiecrei gini. Trebuie prevzut cel puin un
cuibar la fiecare apte gini. Atunci cnd se folosesc cuibare de grup, trebuie s fie
cel puin 1 mp de spaiu de cuibar pentru cel mult 120 gini. Stinghiile trebuie s fie
adecvate, fr margini ascuite i care s asigure cel puin 15 cm pe gin.
Stinghiile nu trebuie s fie montate deasupra gunoiului; distana orizontal dintre
stinghii trebuie s fie de cel puin 30 cm, iar distana orizontal dintre stinghii i
perete trebuie s fie de cel puin 20 cm. n cazul n care sistemele de cretere sunt
folosite acolo unde ginile outoare se pot mica liber ntre diferite niveluri: trebuie
s nu existe mai mult de patru niveluri; spaiul de trecere ntre niveluri trebuie s fie
de cel puin 45 cm; locurile de but i de mncat trebuie distribuite n aa fel nct
s ofere acces egal pentru toate ginile; nivelurile trebuie aranjate astfel nct s
mpiedice cderea pe nivelurile inferioare. n cazul n care ginile outoare au acces
la spaii n aer liber: trebuie s existe mai multe deschizturi auxiliare care s ofere
acces direct afar, de cel puin 35 cm nlime i 40 cm lime i dispuse de-a lungul
ntregii cldiri; n orice caz, este nevoie de o deschidere total de 2 m la 1000 de
gini. Spaiile n aer liber trebuie s fie: de o suprafa corespunztoare densitii
de psri i caracteristicilor solului, pentru a preveni orice contaminare i dotate cu
adpost pentru vreme rea i protecie mpotriva animalelor de prad i, dup caz, cu
jgheaburi de but corespunztoare. Densitatea de psri nu trebuie s depeasc
nou gini outoare pe mp de suprafa utilizabil. Cu toate acestea, acolo unde
suprafaa utilizabil corespunde suprafeei de teren disponibile, statele membre
pot, pn la data de 31 decembrie 2011, s autorizeze o densitate de psri de 12
gini pe mp de suprafa disponibil pentru stabilimentele care aplic acest sistem
la data de 3 august 1999. n numrul viitor vom prezenta dispoziiile aplicabile
creterii n sisteme de cotee nembuntite i mbuntite..............Eroare! Marcaj n
document nedefinit.
Valorificarea produciei avicole..........................................................................................................81
Productia de carne de pasare din Romania are nevoie de investitii Deoarece tara noastra este aflata la
momentul restructurarilor in sectorul industriei carnii, ca urmare a necesitatii de aliniere la standardele UE,
criza financiara ar putea sa afecteze destul de serios domeniul procesarii. In ciuda prognozatelor cresteri de
pret la carne si produse din carne, industria autohtona are nevoie de investitii. Popularea sau repopularea
fermelor cu animale si pasari destinate productiei de carne, cresterea gradului de siguranta alimentara,
constructia de noi incinte de productie sunt toate activitati care necesita importante sume de bani. Chiar si
derularea de proiecte cu fonduri europene se poate realiza doar daca, initial, exista banii necesari cofinantarii
proiectului sau chiar al finantarii acestuia in totalitate (banii vin la sfarsit sau, in cel mai bun caz, in transe,
odata cu finalizarea unei faze a investitiei si inceperea alteia). Or, in conditiile in care bancile romanesti, si asa
destul de selective in privinta acordarii de credite, stopeaza sau reduc la minimum finantarile pentru astfel de
investitii (zootehnia si agricultura in general nu au constituit niciodata un domeniu preferat de bancile din
Romania), adaptarea la normele comunitare si la concurenta importatorilor va deveni foarte greu de realizat,
daca nu chiar imposibil. Sa nu mai vorbim de faptul ca o serie de oportunitati, cum ar fi castigarea unor piete
de export, vor fi pierdute tocmai din cauza lipsei fondurilor pentru dezvoltare. La toatea acestea, se adauga si
confuzia care, de multe ori, domneste la nivelul institutiilor abilitate sa construiasca politici si sa le puna in
practica, in domeniu. Un exemplu este Ministerul Agriculturii, care, desi teoretic, are un plan de dezvoltare
care se intinde pe zeci de ani, la nivel concret nu prea reuseste sa-i ajute pe producatorii si pe procesatorii de
carne..............................................................................................................................................84
Utilizare 3)..............................................................................................................................................................89
3
POSDRU/88/1.5/S/52614
Piata.Cerea si oferta - definitii. gama de actiuni prin care cumparatorii si vanzatorii intra in contact si schimba
bunuri si servicii, indiferent de locul unde acestea se desfasoara. Elementele pietei:..........................................98
piata este considerata un SPATIU ECONOMIC, cel in care se desfasoara activitatea economica insasi si in
care actioneaza aceleasi persoane fizice si juridice, care formeaza agentii comerciali.........................................98
piata este considerat LOC DE INTALNIRE A AGENTILOR ECONOMICI, care se impart in 2 mari
categorii: cumparatori si vanzatori.......................................................................................................................98
pe piata se exprima si se intalnesc cererea si oferta.......................................................................................98
pe piata se FORMEAZA PRETUL la care se vand si se cumpara bunurile economice si in functie de care
agentii economici se orienteaza ce si cat sa ofere sau sa cumpere........................................................................98
regulatorul pietei este CONCURENTA, relatiile dintre agentii care actioneaza in acelasi spatiu economic
fiind relatii............................................................................................................................................................98
Informaiile colectate sunt sub incidena Dreptului de folosire a informaiilor publicate pe site-ul FIRME. INFO, conform Legii nr.
677/2001 pentru protecia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulaie a acestor date
Informaiile prezentate pe acest site sunt in conformitate cu Art. 5. alineatul 2 litera f):........................................................112
1. SC AVICOMB-PRIMA SRL (proiect finanat prin programul Fermierul 2008 Achiziii de material biologic
pentru o populare a fermelor n baza Legii nr. 231/2005 i a OMADR 102/2009).........................................118
SC AVICOMB-PRIMA SRL - Date Economice.......................................................................................................119
Tab. 4. Indicatori financiari AVICOMB-PRIMA SRL.............................................................................120

Tab 5. Indicatori financiari 1999 AVICOMB-PRIMA SRL.......................................................................120
Tab. 6. Indicatori financiari 2000 AVICOMB-PRIMA SRL......................................................................121
Tab. 9 Indicatori financiari 2003 AVICOMB-PRIMA SRL.......................................................................122
Tab. 10. Indicatori financiari 2004 AVICOMB-PRIMA SRL.....................................................................123
Tab 13. Indicatori financiari 2007 AVICOMB-PRIMA SRL.....................................................................125
2. SC IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL (proiect finanat prin programul Fermierul 2008 Achiziii de
material biologic pentru o populare a fermelor n baza Legii nr. 231/2005 i a OMADR 102/2009)..................127
SC IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL - Date Economice...........................................................................................128
Tab 16 Tabel indicatori financiari IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL...........................................128

Tab 17. Indicatori financiari 1999 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL............................................................................129
Tab. 18. Indicatori financiari 2000 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................129

Tab. 19. Indicatori financiari 2001 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL..................................................130
Tab 22. Indicatori financiari 2004 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL...................................................132
Tab. 24 Indicatori financiari 2006 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................133
4
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tab. 26 Indicatori financiari 2008 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................134

SC GOLDEN GALINA SRL - Date Economice..........................................................................................................138
Tab. 28. Centralizator al indicatorilor financiari GOLDEN GALINA SRL......................................139

Tab. 29. Indicatori financiari 2009 GOLDEN GALINA SRL....................................................................139
SC SAGEM SRL - Date Economice..........................................................................................................................142
Tab. 30. Tabel indicatori financiari SAGEM SRL..........................................................................142

Tab. 31 Indicatori financiari 1999 SAGEM SRL....................................................................................143
Tab. 32. Indicatori financiari 2000 SAGEM SRL....................................................................................143
Tab . 34. Indicatori financiari 2002 SAGEM SRL...................................................................................145
Tab. 42. Indicatori financiari 2009 SAGEM SRL..................................................................................149
SC AVICOLA BUZAU SA - Date Economice....................................................................................................151
Actionari...........................................................................................................................................................153
Repartizarea profitului.............................................................................................................................................155
Tab. 48. REPARTIZAREA PROFITULUI..............................................................................................................155
Destinaia......................................................................................................................................155
Tab. 54. indicatori financiari AVICOLABUZAU SA...................................................................................162
Tab 55. Indicatori financiari 1999 AVICOLA BUZAU SA........................................................................162
Tab. 56. Indicatori financiari 2000 AVICOLA BUZAU SA.......................................................................163
Tab. 59. Indicatori financiari 2003 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003:
Cresterea altor animale....................................................................................................................165
Analiza structurii performanelor...........................................................................................................................197
6. SC AGRO DEVELOPMENT SRL (Proict SAPARD 2006 Modernizare ferma avicola - S.C. Agro
Development S.R.L., com. Baiculesti jud. Arges - chelt eligibile 854.573,86 Euro - fr cofinantare prin programe
naionale)......................................................................................................................................201
Tab. 88 . indicatori financiari AGRO DEVELOPMENT SRL.........................................................202
Tab 89. Indicatori financiari 2001 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din
2001: Productia,prelucrarea si conservarea carnii......................................................................................202
5
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tab. 90 Indicatori financiari 2002 AGRO DEVELOPMENT SRL.............................................................203

Tab. 91. Indicatori financiari 2003 AGRO DEVELOPMENT SRL............................................................204
Tab 98. Indicatori financiari 2010 AGRO DEVELOPMENT SRL.............................................................208
7. SC SAMAVIA SRL (Proict SAPARD 2006 Construcie ferma de cretere apuilor de carne i construcii anexe
n localitatea Iojib, com medieul aurit, jud. Satu Mare - chelt eligibile 554.877,71Euro Cofinanare Fermierul
2006 cf Legii. nr 231/2005 )................................................................................................................210
SC SAMAVIA SRL - Date Economice......................................................................................................................211
Tab. 100. indicatori financiari SAMAVIA SRL..............................................................................211

Tab. 102. Indicatori financiari 2006 SAMAVIA SRL..............................................................................211
Tab. 103. Indicatori financiari 2007 SAMAVIA SRL...............................................................................212
Tab 104. Indicatori financiari 2008 SAMAVIA SRL................................................................................213
Tab. 105. Indicatori financiari 2009 SAMAVIA SRL...............................................................................213
Prima atestare documentara a localitatii Apa apare in anul 1215 in lucrarea lui Makrai, - A Kozepcori Szatmar Magye................217
Biserica Reformata, inconjurata de un zid de aparare inalt de 2 m, are turnul in stil gotic, datand din sec.XI XVI, declarat monument
istoric.................................................................................................................................................................... 217
Biserica Ortodoxa - Pogorarea Sf. Duh - din Apa, zidita din piatra si caramida, a fost ridicata intre 1848-1863, din initiativa enoriasilor,
alaturi de cea din lemn , inaltata in cinstea -Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril-.................................................................217
Comuna Apa poarta amprenta marelui carturar si patriot Vasile Lucaciu, fiu al satului...........................................................217
6
POSDRU/88/1.5/S/52614
INTRODUCERE
Dup anul 1989, odat cu manifestarea inteniei de aderare la Uniunea European, Romnia a
optat definitiv pentru pentru un sistem politic democratic i o economie de pia, concurenial, bazat pe
proprietatea privat, pe mijloace de producie moderne, strategii de dezvoltare n concordan cu
tendinele existente la nivel mondial. A urmat un proces ndelungat de tranziie, un proces de restructurare
a proprieii, de liberalizare a preurilor, de stabilizare macroeconomic, de reaezare i redaptare a
economiei la principiile fundamentale ale cererii i ofertei. Acest proces a necesitat costuri economice,
sociale i politice foarte mari, a fost de multe ori incomplet sau distorsionat, a polarizat i divizat
societatea civil romaneasc, a creat tensiuni i inechiti greu de anticipat, prevenit sau nlturat. Dei n
prezent Romania este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene i a NATO, din punct de vedere
economic i social sunt decalaje mari fa de trile cu tradiie democratic i cu economie de piaa
consolidat. n acest context Agricultura romneasc ramur important a economiei naioanle - cu un
impact covritor asupra nivelului de trai a populaiei, al stabilitii sociale i politice, important
contributor al PIB, care genereaz venituri la Bugetul de Stat ntre 10 i 14 mld. anual (cca 8-12%), are
de recuperat un important decalaj, necesit cel mai mare nivel investiional si cea mai radical reforma.
Agricultura se bucura astzi de o deosebita atenie n toate tarile lumii, indiferent de nivelul
de dezvoltare economic. n lumea contemporan trile cele mai dezvoltate din punct de vedere
economic sunt i cele mai mari productoare i exportatoare de produse agricole.
Romania are un potenial agricol unanim recunoscut situat la nivelul asigurrii produciei agricole
necesare pentru o populaie de cca 80 milioane. Datorit reliefului variat, regimului hidrologic i climatic,
structura produciei agricole este foarte variat i complet, se pot cultiva i crete majoritatea plantelor i
speciilor de animale domestice. Rolul i locul agriculturii romaneti la nivel naional i european nu poate
fi determinat fr cunoaterea etapelor parcurse in diferitele sisteme sociale i economice. Nivelul actual
de dezvoltare este consecina nemijlocit a acestor etape.
n cadrul ramurii zootehnice a agriculturii, sectorul avicol a fcut fa celei mai mari
provocri, fiind astfel restructurat din temelii ca form de proprietate, retehnologizat masiv ca
urmare a uzurii morale i tehnologice motenite din regimul totalitar dinainte de 1989, modernizat
i extins din mers conform reglementrilor i standardelor UE privind calitatea produciilor avicole
i msurilor de bunastare a animalelor adoptate n ultimii ani, asigurnd n acelai timp un nivel al
produciei relativ constant pe piaa intern i reuind s rectige mare parte din pieele de export
i s acceseze alte piee noi din Uniunea European sau pe tere piee.
Avantajele acestei ramuri a zootehniei rezultate din caracteristicile biologice si fiziologice ale
psrilor, particilaritilor de reproducie i de crestere a acestora, viteza de inlocuire a generaiilor,
7
POSDRU/88/1.5/S/52614
greutatea coporal, randamentul de sacrificare, viteza de crestere, precum i particularitile geo-

climatice, structura produciei vegetale, sistemul hidrografic, tradiiile de consum ale populaiei, precum
i poziia geostrategic in cadrul UE i n Europa, evoluia n cretere a cereii de carne de pasre la nivel
mondial pe findul exploziei demografice fr precedent, sunt extrem de favorabile creterii i exploatrii
psrilor, obinerii unei producii avicole extrem de diverse i de cea mai bun calitate, cu rezultate
economice foarte avantajoase pe termen mediu i lung.
Cu toate acestea, n perioada de dup 1989, cnd Romania a trecut la un sistem politic democratic
i la o economie de pia, i pn n prezent, sectorul avicol a avut de nfruntat cea mai mare provocare,
de care a depins supravieuirea i adaptarea la noile condiii economice, creterea productivitii,
eficienei, a rentabilitii la parametrii comparabili cu cei din Uniunea Europeana i pe plan mondial.
Dup anul 1991, odat cu demararea procesului de privatizare din economia romneasc, a luat
fiin i a sporit ca pondere, n producia avicol, sectorul privat. Acesta deine, actualmente, 98 - 99 din
efectivele totale de psri i asigur 98% din producia total de ou i de carne de pasre (ASR - 2002)
(ASR-2006, 2007, 2008). n economia de pia, performanele tehnologice avicole, costurile de producie,
profiturile i pieele de desfacere sunt reglate i controlate de ctre cei mai mari i mai eficieni
productori ai domeniului, att la nivel mondial i european, ct i la nivel naional.
n acest context i avnd n vedere evoluia rapid tehnologiilor de cretere i exploatare a
psrilor la nivel european i mondial i evoluia pieei i a consumului de carne de pasre, acest setor a
necesitat i necesit un mare volum de investiii, diferena ntre succes i insucces a firmelor avicole din
Romania fiind dat i de posibilitatea accesrii unor surse de finanare avantajoase, sau prezenei
capitalului investiional propriu.
Dei privat, sectorul avicol romanesc se confrunt cu o acuta decapitalizare mai ales n ce priveste
realizarea investiiilor, reprezentate fie de modernizare/reconversie a capacitilor de producie existente
fie extinderea sau infiintarea de noi capaciti. Investiiile asumate ca urmare a procesului de privatizare,
avnd n vedere metodele de privatizare utilizate i termenii n care au fost ncheiate contractele de
privatizare, au reprezentat doar cca 30% din necesarul de modernizare i retehnologizare, acoperind mai
ales de strictul necesar pentru alinierea tehnologic i adaptarea la economia de pia.
Strategia de privatizare n condiii ct mai avantajoase, trecerea din proprietatea statului n
proprietate privat a exploataiilor avicole cu ct mai putine condiii de investiii a avut pentru acest
sector un efect de bumerang, a generat decapitalizare, a permis intrarea pe pia alturi de mari companii
a unor productori mici cu o foarte mare nevoie de finanare. Pentru acoperirea acestei nevoi au aprut o
diversitate de surse i instrumente de finanare heterogene din punct de vedere al condiiilor de accesare si
derulare.
8
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cu toate acestea pana la lucrerea de fa nu a existat un studiu, o analiza amanunit a surselor de

finantarea a investiiilor, prezente pe piaa romaneasc, a gradului de accesare, utilizare i recuperare a
acestora, a efectelor economice asupra sectorului avicol. O analiz pertinent i obiectiv, pe baze
tiinifice ofer informaii deosebit de utile pentru orice prognoz pe termen mediu i lung, necesar la
nivel decizional a pentru programe de dezvoltare, de ameliorare i de investiii. (fig. 1 )
Fig. 1 Rolul de feed- back al analizei surselor de finanare i efectului economic al acestora.
Potenial tehnic, financiar Input uri (materiale i

Potenial tehnic, financiar Input uri (materiale i
Nivel decizional
i uman al exploataiei financiare)
Nivel decizional
i uman al exploataiei financiare)
MANAGER
MANAGER
/CONSILIU DE
/CONSILIU DE
ADMINISTRAI
ADMINISTRAI
E
White field (analiz a E
White field (analiz a
surselor de finanare i
surselor de finanare i
implicaiile lor)
implicaiile lor)
EXPLOATAIE
EXPLOATAIEAVICOL
AVICOL
Structura Ameliorare Modernizar Extinderea

Structura Extinderea
produciei iAmeliorare
selecie Modernizar
e tehnologic capacitii
produciei i selecie e tehnologic capacitii
n lucrarea de fa sunt analizate descriptiv i statistic sursele de finanare a investiiilor bugetare

i private existente pe piaa romneasc in perioada 1991-2011, gradul de utilizare a acestora pentru
fnanarea investiiilor, precum i efectele economico-financiare, de crestere a rentabilitii i
productivitii la nivelul exploataiilor avicole.
9
POSDRU/88/1.5/S/52614
REZUMAT
10
POSDRU/88/1.5/S/52614
PARTEA I CERCETRI PRIVIND NIVELUL ACTUAL AL GRADULUI

DE TEHNOLOGIZARE I AUTOMATIZARE A SECTORULUI
AVICOL NAIONAL I INTERNAIONAL
Cap. 1. Evoluia tehnologiilor de cretere i exploatare a psrilor n

Romania i la nivel mondial
Stiinta si practica productiei animale au evoluat impreuna, la inceput cu prioritati ale practicii, mai
recent cu prioritati ale stiintei.1 Consecintele domesticirii, provocate, in principiu, prin intensificarea
actiunii unor factori ai evolutiei existenti si in natura si prin adaugarea altor factori ai evolutiei au
generat acest domeniu stiinific al imbinrii unor condiii naturale cu S-a intensificat in primul rand
actiunea consangvinizarii, nu atat datorita vointei omului, desi este de asteptat sa fi existat si ea, cat
datorita efectivelor mici imediat dupa domesticire. Imposibilitatea evitarii imperecherilor inrudite si
erorile de esantionaj au impins in deriva genetica primele populatii dupa domesticire, cu consecinte de
fixare sau de pierdere intamplatoare a unor gene, fie si utile omului sau necesare speciei salbatice.
Datorita antrenarii unor efective de animale domesticite in migratiile triburilor nomade,
incrucisarea (imperecheri neinrudite) a devenit si ea mai prezenta decat la populatiile nedomesticite. O
importanta deosebita a avut adaugarea selectiei artificiale, facute de catre om in populatiile de animale
domestice, la selectia naturala, facuta de catre mediu la populatiile nedomesticite.
Selectia artificiala a determinat nu numai favorizarea la reproductie a exemplarelor cu caractere
mai utile omului, ci si eliminarea totala de la reproductie a exemplarelor nedorite. Faptul este dovedit de
mentionarea castrarii cu 2000 - 1500 i. e. n. (Codul lui Hamurabi). Actiunea conjugata a acestor factori a
grabit modificarea frecventei genelor si diversificarea aptitudinilor productive ale animalelor domestice,
mai mult decat in natura. Diversificarea fenotipica a fost fortata mai tarziu de catre om si in urma
observatiei ca insusirile favorabile intr-un mediu, nu sunt favo-rabile si in altul.
1
Se cere deci mai intai discutata evolutia practicii in productia animala. Ea a inceput cu domesticirea animalelor de catre om. Cronologia
domesticirii diferitelor specii se prezinta in tabelul 1.
Tabelul 1 s Perioada de domesticire a principalelor specii de animale
Epoca istoricaSpecia domesticitaPerioada domesticiriiAlte evenimente importanteAleolitic (> 10000 i.e.n)--Simbioza om - animaleMezolitic (10000 - 5000
i.e.n.)Caine10000 -5000 i.e.n.-Neolitic (5000 - 2000 i.e.n.)--Cultivarea primelor plante (orz, grau, mazare)Porc, oaie, capra5000 i.e.n.-Bivol asiatic4000 i.e.n.-
Cal3000 i.e.n.Prima diviziune a munciiEpoca bronzului (2000 - 1000 i.e.n.)--Separarea triburilor de pastori de agricultoriGaina1500 i.e.n.-Palmipede1000
i.e.n.-Epoca fierului (dupa 1000 i.e.n.)--Rase locale la specii domestice
In cartea sa 'Teoria oazelor', Childe (1966), considera ca inainte de prima domesticire, in paleolitic (500000 - 10000 i.e.n.), omul a trait intr-un fel de
simbioza cu unele animale. Evenimentul domesticirii animalelor de catre om a devenit asa de important pentru evolutia ulterioara a societatii umane, incat a
fost studiat si definit din mai multe puncte de vedere.
In viziunea sociologiei, domesticirea animalelor a insemnat trecerea omului de la stadiul de pradator la cel de producator. Strict tehnologic,
domesticirea animalelor a reprezentat trecerea sub controlul omului a alimentatiei, ingrijirii, dar mai ales a reproducerii si evolutiei lor. De
asemenea , Darwin, facand mai mult filozofie a stiintei, a vazut in domesticirea animalelor cea mai mare experienta evolutionista facuta de catre om.
11
POSDRU/88/1.5/S/52614
Principalele productii fiind rod al unor functii, domesticirea a cauzat, in primul rand, in-
tensificarea acestor functii. Trecerea sub ingrijirea omului a provocat animalelor domesticite si
modificari morfostructurale, asociate cu pierderea unor arme de aparare impotriva mediului
(imbracaminte piloasa, textura pielii, depozite de grasime).
Ca domeniu stiintific al productiei animale, zootehnia, precum agronomia pentru productia
vegetala, apare deci ca un complex de stiinte, cu componente statice (descrierea productiilor si a
mijloacelor de productie in principal, animale, furaje, adaposturi, utilaje) si dinamice (descrierea
mecanismelor de productie si dirijarea lor spre o eficienta economica superioara).
Zootehnia este domeniul stiintific al unei preocupari umane foarte vechi: productia animalelor. Ea
nu trebuie confundata, deci, nici cu preocuparea in sine, nici cu locul desfasurarii ei (ferma), nici cu
rezultatele ei (productia). De altfel, in productia vegetala, fitotehnia nu se confunda nici cu ferma, nici
cu cerealele, de exemplu. Exploatarea animalelor actuale necesita cunostinte referitoare laproductii
vizate, alimentatie, tehnologii de exploatare, facilitati (constructii, mecanizare), dar nu poate neglija
reproducerea, pentru procurarea celor viitoare si cu acest prilej nu poate pierde ocazia modificarii intr-o
directie dorita a animalelor viitoare, deci, ameliorarea (figura 1).
Fig. 1 Domeniile stiintifice ale productiilor agricole
Zootehnia a fost introdusa ca disciplina universitara separata in 1850, de catre Sanson (Franta).
Din 1888, Settegast o face prezenta si in Germania. Tot in Franta, in 1897 are loc separarea in Zootehnie
generala si Zootehnie speciala (Cornevin). In anul 1900 apare Genetica (Johannsen), urmata in 1905 de
Alimentatie (Kellner) si in 1945 de Ameliorare (J. Lush), una din principalele discipline din complexul
stiintelor zootehnice. Ameliorarea este teorie evolutionista aplicata, deci este o stiinta proprie nivelului
populational de organizare a materiei vii.2
2
Ultima revolutie stiintifico-tehnica a provocat o revolutie industriala si in productia animala. Asociatiile de crestere au disparut, cu tot cortegiul
lor de metode de ameliorare. Isi face loc productia animala in ferme industriale, cu atribute de specializare, concentrare si integrare, pe orizontala si pe
verticala. Exploatarea animalelor devine si ea o stiinta, iar deciziile se iau prin cercetare operationala. In ameliorare apare optimizarea programelor de
12
POSDRU/88/1.5/S/52614
I.1 Avicultura ca ramura importanta a zootehniei

Creterea psrilor domestice reprezint o surs viabil de acoperire a cerinelor nutritive ale
consumatorilor din punct de vedere cantitativ, dar i calitativ. Cunoaterea i managementul factorilor
care influeneaz produciile avicole reprezint atuuri ale sporirii acestor producii, n condiii de eficien
economic. Atunci cnd se aplic tehnologii corespunztoare de cretere a psrilor se pot realiza venituri
substaniale pentru fermieri.
n Romnia se acord o atenie deosebit adaptrii sistemelor de cretere i exploatare a psrilor la
cerinele Uniunii Europene. n acelai timp, este necesar s se protejeze ori de cte este posibil acele
caracteristici ale creterii i exploatrii psrilor care reprezint avantaje competitive n termeni de calitate a
produselor i impact asupra mediului nconjurtor. n faza dezvoltrii de soluii noi este important s se depun ct
mai multe eforturi n vederea promovrii sistemelor de producie prietenoase pentru mediul nconjurtor, obiectiv
realizabil avnd n vedere c suprafaa agricol a Romniei este insuficient exploatat.
Este important ca diversele soluii s rspund tuturor cerinelor privind protecia mediului nconjurtor, n
vederea conservarii arealului natural al Romniei, adeseori unic n ansamblul european. Pentru a ndeplini aceste
cerine, echipamentele pot fi modernizate prin accesarea fondurilor structurale europene. Acest manual este destinat
cresctorilor i productorilor, fcnd accesible informaiile tehnice i legale ct i cele cu privire la organizare.
Acestea fac posibil evitarea unor erori fundamentale n activitatea de modernizare a adposturilor existente i
laconstrucia de ferme noi, cu respectarea standardelor de bunstare a animalelor
n ara noastr, interesul fermierilor este mai mare pentru producerea de carne de pasre dect
pentru ou de consum. Speciile avicole destinate produciei de carne fac parte din Ord. Galliformes,
acestea fiind: gina, curca, bibilica, fazanul, prepelia i potrnichea.
Consumatorii de carne de pasre de la noi prefer, n primul rnd, carnea de gin i apoi, carnea
altor specii de psri, care se obine prin creterea i sacrificarea hibrizilor comerciali sau industriali;
acetia ofer fermierilor multiple avantaje, ntre care menionm o succesiune rapid a seriilor de cretere,
nsoit de un rulaj eficient al veniturilor obinute, cu posibilitatea de amortizare pe termen scurt a
investiiilor.
I. 1 .1 Scurt istoric dialectic al creterii psrilor.

Creterea psrilor este una dintre cele mai vechi ndeletniciri ale omenirii, deoarece oule, carnea
i grsimea de pasre au fost dintotdeauna alimente de baz pentru hrana acesteia. Crescute, la nceput, n
efective mici, n gospodriile populaiei, pentru nevoile familiale, psrile domestice de interes economic,
au sporit din punct de vedere numeric de-a lungul timpului, att la noi n ar ct i n alte ri.
ameliorare prin modelare matematica si se generalizeaza incrucisarile industriale, pentru a exploata hibrizi care manifesta heterozis.(
13
POSDRU/88/1.5/S/52614
Astfel, n Romnia, la nivelul anului 1938, se pare c exista un efectiv de circa 27 milioane de
psri, din care numai 1% erau rase ameliorate, carnea de pasre i oule erau obinute n gospodriile
populaiei din mediu rural, populaia de aici reprezentnd 85% din populaia rii. Producia avicol de tip
industrial a nceput dup al doilea rzboi mondial, cu combinatele avicole specializate pentru oule de
consum, puse n funciune n 1960-1964; tot n acea perioad s-au construit i 7 combinate pentru
creterea puilor de carne, cu material biologic adus sporadic din Canada. nceputul industriei avicole
romneti este considerat ins anul 1967, cnd se nfiieaz ntreprinderile Agricole de Stat, se elaboreaz
tehnologii de cretere industrial a psrilor, n uniti integrate, se pun bazele seleciei i hibridrii psrilor,
deci a producerii mtcii de reproducie n ara noastr, (dup ample cooperri cu cele mai bune firme de
profil din lume) i prin elaborarea tehnologiilor de cretere industrial a psrilor, n uniti integrate, la
nivel naional i judeean.
ntre 1967-1970 sunt importate liniile pure pentru obinerea hibrizilor de ou i carne, precum i
asistena tehnic, demarndu-se programe de cretere i exploatare pe perioade de 5-10 ani:
Programele Albo 67 - din S.U.A.; Albo 70 - din Canada; Roso 70 - din Canada; Safir - din
Japonia, pentru obinerea hibrizilor specializai pentru ou consum;
Programele: Robro - 69 din Frana; Robro - 70 din Canada - pentru obinerea hibrizilor de
carne;
n anul 1971 s-a nfiinat Centrala pentru Producia Avicol - Bucureti, fapt ce a creat cadrul
organizatoric corespunztor unui sistem de producie avicol complet integrat, similar cu cel al marilor
companii internaionale, ns adaptat la condiiile social-economice din acea perioad ale Romniei (Van,
1998).
Dup 1971, au fost construite noi complexe avicole, complet integrate, pornind de la liniile pure i
pn la comercializarea produciei, au fost puse bazele tiinifice i tehnologice n acest domeniu zootehnic,
iar efectivele i produciile avicole au crescut vertiginos, n uniti specializate i corespunztor dotate din
punct de vedere tehnologic i biologic.
Toi aceti factori au fcut, ca n anul 1989, efectivele totale de psri din Romnia s fie de 127,5
milioane de capete.
Dup anul 1990, mai muli factori, dintre care amintim: criza de sistem; dezinteresul i chiar,
reaua voin a factorilor de decizie; inflaia i nivelul ridicat al dobnzilor; lipsa de furaje; blocajul
financiar i importurile masive de carne de pasre i de ou, au dus la scderea accentuat a efectivelor i
a produciilor avicole i la pierderea materialului biologic (linii pure, hibrizi, mtci), care a fost creat i
crescut cu mari eforturi n anii i n deceniile precedente.
Dup anul 1991, trecndu-se treptat la economia de pia i la demararea procesului de privatizare
din economia romneasc, a luat fiin i a sporit ca pondere, n producia avicol, sectorul privat. Acesta
14
POSDRU/88/1.5/S/52614
deine, actualmente, 98 - 99 din efectivele totale de psri i asigur 98% din producia total de ou i de
carne de pasre (ASR - 2002) (ASR-2006, 2007, 2008).
Schematic n Romania sectorul avicol se incadreaz in evoluia agriculturii din perioada pre i post
decembrie 1989, particularitile imprimate agriculturii de schimbarile de sistem politic, aa cum sunt
prezentate n tabelul urmtor, se regsesc i n exploatarea psrilor.
Tab 1. 1 Evolutia agriculturii n Romania inainte i dup 1989
n Romnia procesul de modernizare a agriculturii a coincis cu perioada regimului totalitar comunist, reforma
funciar a coincis cu desfiinarea proprietii asupra terenului. De aceea este deosebit de interesant o analiz
comparativ a evoluiei urmtoarelor perioade:
nainte de 1989- minciuna Dup 1989 - haos

Reforma agricol, naionalizarea, colectivizarea forat ncheiat n Schimbarea sistemului politic din 1989 marcheaz o cotitur fundamental n
Proprietatea funciar i structura exploataiilor
1962, ranii devin salariai ai CAP-urilor sau presteaz munca pe baz agricultura romneasc. Se pun bazele statului democratic, economic bazat pe
de norme. Se menin proprietile rnesi din zona premontan i economia de piata. Constituia recunoate i garanteaz proprietatea privat. Se
montan ignorate i tolerate de autoriti. impune o reparaie a inechitilor generate de cooperativizare.
Se implementeaz sistemul economic socialist, proprietatea colectiv Legea nr. 18 din 19 februarie 1991 reconstituie dreptul de proprietate asupra
asupra pamntului, desfiinarea rnimii, n final nfiinarea clasei pmntului, au fost retrocedate suprafeele deinute de CAP uri i IAS uri
muncitoare n agricultur. proprietarilor de drept.
Terenul agricol comasat forat, asolamente pe suprafee mari Restructurarea proprietii agricole si produciei, retehnologizare, tranziia la sistemul
exploatate intensiv, exploataii agricole mari si foarte mari care produc politic democratic i economia de pia, liberalizarea preurilor, prbuirea produciei
n condiiile economiei centralizate, ferme vegetale i complexe industriale auxiliare domeniului agricol, au generat haos n spaiul rural romnesc.
zootehnice de mari dimensiuni, mii de ha de teren si sute de mii de Procesul de privatizare s-a desfurat uneori netransparent, trecerea n proprietatea
animale (complexe de psri sau porci) sau mii de bovine. privat a exploataiilor agricole a nsemnat de cele mai multe ori schimbarea
Producia agricol se realizeaz pe baza planului centralizat, sunt destinaiei acestora, desfiinarea exploataiei.
impuse nivelul produciei, alocarea resurselor, consumuri i costuri de Au luat natere un numr foarte mare de exploataii de subzisten i de ferme mici i
la nivel central. Modernizarea agriculturii se realizeaz unidirecional i mijlocii private sau de stat fr o strategie coerent i fr nici o perspectiv de
inegal, pe de o parte se construiesc sau modernizeaz obiective mari, se dezvoltare n economia de pia. Romnia are n continuare cel mai mare numr de
implementeaz tehnologii moderne de exploatare, pe de alt parte n exploataii agricole din Europa.
CAP uri se menin tehnologii neperformante sau uzate moral cu S-au impus n agricultura romneasc n ultimii ani firme transnaionale care produc
productivitate i eficien sczut. hibrizi de plante i animale, maini, utilaje sau echipamente pentru agricultur i
Romnia pstreaz iniial contactul cu lumea occidental n domeniul zootehnie, sau prelucreaz/ industrializeaz producia agricol. Au fost importate
agriculturii sunt n continuare importate rase de animale moderne, soiuri de plante, specii, rase i hibrizi de animale performani, dar insuficient numeric
specializate, soiuri de plante i tehnologie modern. Dup 1980 se pentru a influena nivelul produciei agricole i descurajante pentru producia intern
nregistreaz insa un regres n termeni reali datorit creterii gradului de de material biologic, pentru selecie i ameliorare, pentru evoluia efectivelor de
izolare al Romniei fa de lumea occidental. animale i soiurilor de plante autohtone.
Dei sunt nregistrate niveluri de producie destul de modeste n Nivelul produciei agricole a sczut dramatic, s-au nregistrat variaii mari de la un an
Producia agricol
majoritatea exploataiilor sunt raportate scriptic producii foarte ridicate, la altul in dini de fierstru.
nejustificat fa de condiiile pedoclimatice concrete i potenialul Schimbrile de clim din ultima perioad, nivelul redus al precipitaiilor, abandonarea
genetic i tehnologic al speciilor de interes agricol i zootehnic existent. sistemelor de irigaii, energofage i neperformante au generat o prbuire a produciei
Repartizarea preferenial a resurselor genereaz mari diferene ale agricole i zootehnice n primii ani dup 1989.
nivelului produciei, chiar n exploataiile din aceleai zone Calitativ se constat o cretere a produselor agricole i zootehnice dar acestea se
pedoclimatice.Sunt de asemenea de remarcat pierderile tehnologice situeaz totui sub nivelul calitativ european din punct de vedere al aspectului i
ignorate n cea mai mare parte de autoriti care distorsioneaz calitativ potenialului comercial, din punct de vedere gustativ sunt ns net superioare.
i cantitativ nivelul produciilor.
Construciile agricole i zootehnice sunt tipizate, industria de profil se Perioada dintre 1989 si 2000 este foarte dificil din punct de vedere al agriculturii
Infrastructur i tehnologie
dezvolt unidirecional fr a crea alternative, rmne n urma romneti. Programul de restituire funciar lansat n 1990 prin desfiinarea CAP-
progresului tehnologic. Sunt realizate mari lucrri de sistematizare a urilor i mai apoi a IAS-urilor nu a fost urmat, din pcate, de un program de susinere
teritoriului, ndiguiri, desecri, amenajri (terasri, ameliorri de toreni), a dezvoltrii de noi structuri de producie (ferme familiale, ferme asociative) bazate pe
sunt redate n circuitul agricol suprafee mari din zone improprii pentru proprietatea privat, de un program de investiii n mijloace de producie noi, de
agricultur (zone inundate, nisipuri, pante, zone mpdurite). Se organizare i reglementare a pieelor agroalimentare bazat pe principiile economiei de
construiete un sistem de irigaii foarte vast pe aproape 3,5 milioane de pia.
ha, energofag i dovedit ulterior neperformant economic. Exploataiile agricole sufer cronic de lipsa dotrilor i tehnologiei.
15
POSDRU/88/1.5/S/52614
ncepnd cu anul 1980 procesul investiional este ncetinit, sunt folosite Infrastructura este mult rmas n urm, majoritatea lucrrilor de ameliorare sunt pe
soluii neconvenionale din ce n ce mai ieftine care nlocuiesc dotrile suprafee mici, sunt abandonate sau distruse proiectele de infrastructur demarate
necesare din import, tehnologiile de cretere i exploatare sunt adaptate anterior cu mici excepii. Sistemul de irigaii se dovedete costisitor, inoperant n
nevoii de cretere exponenial a produciei n defavoarea calitii condiiile frmirii exploataiilor pentru care a fost construit, n prezent se utilizeaz
produciei obinute i confortului minim al animalelor exploatate. pe cca 10 % din suprafaa iniial.
Pentru agricultura de stat i cooperatist au existat obiective precise, Investiiile au un caracter sporadic, modul de alocare a fondurilor nu a fost unul
Strategie - Economie agrar
prioritar fiind creterea produciei, sectorul reprezentat de gospodriile transparent bazat pe reguli clare, ceea ce a fcut ca acele fonduri n mare parte s fie
populaiei este n cea mai mare parte ignorat, agricultura i zootehnia practic aruncate n guri negre. Romnia nu a construit propria strategie de
sufer un proces de industrializare la nivelul mijloacelor de producie. dezvoltare a agriculturii imediat dup ce a hotrt s aplice reforma funciar, n anii
n prima parte a intervalului analizat se investete masiv, se folosesc 90. Reforma funciar nu a fost urmat imediat de reforma structurilor de producie
dotri i materiale de calitate. agricol, care s contribuie la organizarea unor exploatri viabile, nu au fost definite
Dup 1980 sectorul agricol resimte din plin efortul financiar al instrumentele de susinere a produciei agricole (mod de subvenionare a produciei,
Romniei pentru plata datoriilor externe i susinerea proiectelor de ncurajare a investiiilor i a modernizrii tehnologiilor de producie, de asigurare a
megalomane demarate n aceast perioad. Se elaboreaz planul consultanei de specialitate ctre agricultori etc.), nu s-au organizat pieele produselor
aberant de sistematizare rural, n nevoia imperioas de a recupera tot agricole (regulile i normele de comercializare, de stabilire a preurilor de la
mai multe suprafete agricole. productor la consumator, pentru a asigura att stabilitatea preurilor la consumator,
ct i a veniturilor pentru productorii agricoli)
Producia agricol se exporta ntr-o proporie nsemnat att n relaie cu n anii 90 reglementarea comerului mondial cu produse alimentare era la nceputuri
partenerii tradiionali (n mare parte membrii CAER) dar i n ri din i mai puteam avea nc o politic tarifar proprie.
Europa occidental sau America. Exportul este ncurajat fr a se ine ntruct aceast oportunitate a fost ratat, Romnia nu mai are acum libertatea din anii
uneori cont de costurile de producie, productivitatea muncii sau 90 i trebuie s compun o politic agricol pornind de la nite variabile date, care
costurile sociale sau de mediu. sunt coninute n PoliticaAgricol Comun (PAC) la nivel european.
nvmntul i cercetarea agricol sunt adaptate sistemului economic Domeniul cu cel mai mare regres in aceast perioad. n primii ani cercetarea este n
nvmnt cercetare
socialist. Specialitii romni beneficiaz iniial de pregtire temeinic cdere liber, goana retrocedrilor, schimbarea radical de optic n privina
teoretic i practic. Sunt alocate fonduri nsemnate, se construiesc sau exploataiilor agricole, asocierea nefericit dintre agricultur i tradiie, nevoia de
nfiineaz instituii specifice. nvmntul agricol cunoate o mare reparaie ulterioar a abuzurilor regimului totalitar privind proprietatea i spatiul rural
dezvoltare, sunt formai specialiti i lucrtori n agricultur i zootehnie, au generat indecizie i inconsecven n privina acestui domeniu. Reforma
n industria alimentar i ramurile industriale adiacente. nvmntului, necesitatea formrii unor specialiti pregtii pentru organizarea
Se realizeaz o reea naional de invmnt agricol mediu i superior, produciei n exploataii de mici dimensiuni cu tehnologii incerte sau improvizate, n
sunt formate i instruite cadre didactice remarcabile internaional, sunt regim concurenial a destabilizat iniial nvmntul agricol, n aceast direcie s-au
realizate progrese notabile privind obinerea de soiuri performante de fcut cele mai multe eforturi de redresare n detrimentul cercetrii.
plante, hibrizi de animale, tehnologii de cultivare a plantelor de cretere Introducerea hibrizilor terminali importai n zootehnie a compensat pe termen scurt
i exploatare a animalelor.Ulterior spre sfritul perioadei, izolarea pe nevoia de progres genetic, dar a creat o presiune negativ asupra sistemului de
plan internaional iminena unor schimbri radicale, genereaz un ameliorare genetic romnesc, selecia i ameliorarea autohton fiind mai slab
regres mai ales din punct de vedere calitativ, n acest domeniu. reprezentate.
Fora de munc din agricultur este foarte heterogen, spaiul rural n prezent sunt cca 3,6 milioane de persoane active n agricultura Romniei,
Impact social
sufer transformri majore, sistematizare, industrializare forat, reprezentnd 34,7% din populaia activ. Pe lng locuitorii dintotdeauna ai spaiului
depopulare, srcire, urbanizare forat. rural sunt i cei care se reorienteaz spre agricultur n urma restructurrii celorlalte
Spaiul rural altfel generos devine o opiune din ce n ce mai rar pentru ramuri economice. Confuzia creat ntre tradiia rneasc i exploatarea agricol
tineret, atragerea populaiei rurale n zonele urbane aproape (tendina aproape involuntar de a asocia costumul popular i muzica popular cu
depopuleaz satele. Agricultura intensiv folosete fora de munc activitile n spaiul rural i activitatea n agricultur i zootehnie, particularizeaz
salariat, dei la nivel declarativ condiiile de munc n agricultur sunt problematica social i psihologic din domeniu. De asemenea se pune accent pe
dure, de cele mai multe ori slab remunerate. activitatea i munca in agricultur la nivel familial.
ncrederea populaiei n produsele agricole romneti scade, n spaiul Exist posibilitatea de valorificare a percepiei consumatorilor privind calitatea
rural persist nemulumirea legat de colectivizare, dezinteresul fa de gustative superioar a produselor agricole romneti. La nivel rural sunt cele mai mari
progresul tehnologic i tiinific, apare producia agricol empiric, progrese, multe sate si localiti au fost renovate i modernizate. Strategia de
paralel, n spaii improprii (curi, spaii din jurul blocurilor, etc.). reconstrucie a satelor romneti este cea mai coerent. Nivelul de trai al populaiei
rurale a crescut continuu din 1989 pn n prezent, situndu-se totui mult sub nivelul
european mai ales din punct de vedere al infrastructurii i dotrilor cu utiliti.
n economia de pia, performanele tehnologice avicole, costurile de producie, profiturile i

pieele de desfacere sunt reglate i controlate de ctre cei mai mari i mai eficieni productori ai
domeniului, att la nivel mondial i european, ct i la nivel naional. n aceste condiii economice, este
necesar ca materialul biologic folosit n domeniul avicol, tehnologiile de cretere i exploatare,
supravegherea sanitar - veterinar i calitatea dieteticonutritiv i igienico - sanitar a produselor avicole
16
POSDRU/88/1.5/S/52614
(carne, ou, grsimi, ficat), s fie la cele mai ridicate niveluri posibile. n ceea ce privete consumul i
cererea de produse avicole, acesta a crescut n mod constant la nivel mondial, european i zonal.
I. 1 .2 Avicultura - perspective i oportuniti

Avicultura este o ramur important a zootehniei care contribuie la aprovizionarea populatiei cu
ou i carne de pasre. Este domeniul zootehniei care se ocup cu elaborarea principiilor de producie,
cretere, ntreinere, mbuntire i nmulire a raselor de psri, precum i de exploatarea lor i de
valorificarea produselor obinute.
Avicultura, n elaborarea principiilor sale, se bazeaz pe studiul dezvoltrii, n decursul timpului,
a activitii practice de cretere a psrilor domestice i pe ultimele date din producie. Verificarea,
aprofundarea, teoretizarea i generalizarea observaiilor i a rezultatelor obinute n producie, precum i
proiectarea dezvoltrii ramurii n etapele care urmeaz se fac n cadrul activitii de cercetare tiinific,
cu ajutorul tiinelor de contingen (genetica i ameliorarea animalelor, alimentaia, fiziologia, etc.).
n acelai timp este unul dintre cele mai dezvoltate i prospere segmente ale zootehniei i asta nu
doar la nivelul rii noastre, ci n ntreaga lume. Prin comparaie, se pare c, dintre toate ramurile agricole,
producia de carne de pasre este cea mai dinamic, creterile fcndu-se simite de la an la an. Dac n
1986, la nivel mondial producia total nsuma aproximativ 30 milioane de tone, patru ani mai trziu
valoarea ei se ridica la aproximativ 33 milioane de tone, trend ascendent care s-a pstrat i n urmtorii
opt ani. Astfel c n 1998 producia mondial de carne era de aproximativ 53 milioane de tone. Unul din
indicatorii cei mai sugestivi ai creterii nivelului de trai al populaiei l reprezint alimentaia. Paralel cu
ridicarea standardului de via i cu diversificarea alimentelor folosite de om, statisticile nregistreaz o
descretere a consumului de calori pe locuitor i o sporire a consumului de proteine, vitamine,
oligoelemente etc. n ceea ce privete consumul de proteine se remarc nu numai o cretere cantitativ dar
i o mbunatire calitativ, reflectat mai ales n tendina de a sporii continuu proporia proteine de
origine animal.
Astfel, dintr-un calcul efectuat pe baza ctorva din statisticile mondiale F.A.O., se constat c n
ultimii 70 75 ani, n Europa, consumul de pine pe locuitor s-a redus la mai puin de jumtate (49-46%),
n timp ce consumul de carne a sporit cu 55-60%, raportul pine/carne ajungnd de la 5,7/1 pn la 1,8/1.
Dat fiind aceast cot deosebit de mare de participare la aprovizionarea omenirii cu protein de cea mai
nalta valoare biologic, la care se adaug coninutul ridicat n vitamine i sruri minerale ale omului
aliment indispensabil , ca i contribuia la satisfacerea cerinelor de diversificare a alimentaiei umane,
precum i datorit unor particuariti biologice ale psrilor, importante pentru economia de ramur,
produciile avicole s-au dezvoltat n ultimele decenii ntr-un ritm deosebit de rapid.
17
POSDRU/88/1.5/S/52614
Produciile pricipale ale psrilor oule, carnea, sunt foarte cutate pe pieele din Romnia.
Piaa nc nu este acoperit n totalitate fiind loc de cretere. Sectorul avicol prezint o importan
strategic n dezvoltarea economiei naionale, deoarece are ca destinaie satisfacerea necesitilor
populaiei n produse alimentare i asigurarea ntreprinderilor de procesare cu materie prim. Carnea de
pasre ocup o pondere semnificativ n structura sortimental a unitilor comerciale. Acest lucru se
datoreaz apariiei unei cereri mai mari din partea consumatorilor pentru acest gen de produse, n
condiiile n care acetia sunt tot mai interesai n a avea o alimentaie corect.
I. 1 .3 Avantajele creterii psrilor

Creterea psrilor, datorit nsuirilor lor productive, pe de-o parte, iar pe de alt parte datorit
particularitilor biologice, necesit cunotiine variate din urmtoarele considerente:
numrul mare de specii (peste 10 specii) cu particulariti biologice, de cretere i de
ntreinere foarte diferite unele de altele (gini, curci, rae, gte, bibilici, fazani, prepelie, puni,
porumbei, etc.);
caracterul complex al produciilor i n special al produciei de ou;
metabolismul foarte intens, care face ca psrile s reacioneze deosebit de repede la cea
mai nensemnat modificare a condiiilor de via;
modul de reproducie caracteristic, ntreaga dezvoltare embrionar fiind sub conducerea
nemijlocit a omului;
gradul nalt de climatizare, mecanizare i automatizare a adposturilor, astfel nct psrile
sunt substrase aproape integral de sub influena condiiilor de mediu natural;
cretere n efective mari, care pot ajunge la milioane de psri pe ntreprindere etc.
Aceleai considerente fac ca tiina i practica creterii psrilor s se mbogeasc deosebit
de repede cu noi date i concluzii. Toate acestea impun o deosebit de temeinic pregtire a specialitilor
ntr-un domeniu biologic foarte larg, care implic o permanent documentare precum i o profilare a lor
pe specii i pe direcii de producie.
Particularitile specifice psrilor confer avantaje deosebite pentru exploatare, astfel:
Prolificitatea. De la o pasre de reproducie, ntr-o perioad de ouat de 30-46 sptmni, se
obine un numr mare de produi pentru carne, astfel ca o pasre poate produce annual, prin produii ei,
150-220 kg carne.
Precocitatea. Psrile specializate pentru producia de ou de consum ncep ouatul la
vrsta de 20-22 de sptmni, realiznd o producie maxim la vrsta de 28-32 sptmni. Exploatarea
tineretului pentru carne se caracterizeaz printr-o vitez de cretere mare, realiznd greutatea vie de 1,5-2
kg la gin la vrsta de 7-9 sptmni.
18
POSDRU/88/1.5/S/52614
Puterea de adaptare la diferite sisteme de nreinere. Psrile din majoritatea speciilor au o

mare putere de adaptare la diferitele sisteme de exploatare, suportnd chiar condiii de captivitate stns
(20-25 gini / m2).
Aceste particulariti sunt, ns, legate de un dezavantaj care se refer la consumul cerealelor
produse care intr i n alimentaia omului.
Produciile pricipale ale psrilor oule, carnea, sunt foarte cutate pe pieele din Romnia.
Piaa nc nu este acoperit n totalitate fiind loc de cretere. Sectorul avicol prezint o importan
strategic n dezvoltarea economiei naionale, deoarece are ca destinaie satisfacerea necesitilor
populaiei n produse alimentare i asigurarea ntreprinderilor de procesare cu materie prim. Carnea de
pasre ocup o pondere semnificativ n structura sortimental a unitilor comerciale. Acest lucru se
datoreaz apariiei unei cereri mai mari din partea consumatorilor pentru acest gen de produse, n
condiiile n care acetia sunt tot mai interesai n a avea o alimentaie corect.
n acelaii timp pasarile domestice, indiferent de specie si de productia urmarita, nu lipsesc nici
uneia din curtile celor aproape trei milioane de locuinte familiale ale mediului rural de pe intreg cuprinsul
tarii. si, multumita acestora, peste jumatate din populatia tarii are asigurata acoperirea consumului de
produse avicole in proportii chiar mai mari decat media consumului populatiei noastre urbane si chiar a
celui mondial.
Rolul important socio-economic al cresterii pasarilor in conditiile specifice ale satului romanesc,
ale traditiilor seculare ale taranimii si in actualele conditii de aprovizionare cu produse avicole proapete si
de calitate, determina familiile din mediul rural si, de multe ori, chiar din orasele mici sau din mediul
preorasenesc, posesoare de curte, sa nu renunte niciodata la pasari. Pe de alta parte, calitatea deosebita a
produselor avicole taranesti determina, din ce in ce mai mult, sporirea cerintelor populatiei urbane pentru
aceste produse, ca o alternativ la produsele obinute din exploatarea clasic a psrilor.
Toate acestea determin noi oportunitati de abordare a dezvoltarii aviculturii, a armonizarii
sistemelor de intretinere a pasarilor, a calitatii si a modului de obtinere a produselor, a diversificarii
productiei avicole si a corelarii preturilor cu calitatea. |n acest fel, pasarile ar putea fi crescute, mai ales, in
urmatoarele tipuri de management :
avicultura intensiv industriala de supraproductie, realizata in mari complexe integrate pe
produs finit, dar si in unitati intensive mici si mijlocii, impreuna cu care asigura esentialul ratiei
alimentare a populatiei in produse avicole oua de consum, pui de carne de tip broiler si curcani;
avicultura fermiera semiintensiva, care, in conditii de productie ecologica, asigura produse
avicole de elita, sub etichete de calitate gastronomica sau ecologica, oua de consum si pui de gaina
crescuti in semilibertate, precum si toata diversitatea produselor furnizate de celelalte specii de pasari;
19
POSDRU/88/1.5/S/52614
avicultura taraneasca de subzistenta rural in domeniul produselor avicole, care, in

conditiile unei serioase imbunatatiri a eficientei cresterii pasarilor in libertate, asigura, partial si pentru
piata, produse avicole de calitate si de cea mai larga diversitate.
I.2 Specii i hibrizi de interes avicol

Exploatarea zootehnica a pasarilor are in vedere in primul rand urmatoarele specii; gaini, curci,
bibilici, gaste si rate. n afara acestora se exploateaza pentru ou i/sau carne i prepelie, strui, fazani etc.
Datorit nivelului produciei, potenialului productiv, pretabilitii pentru sistemul intensiv de cretere,
calitaii oulor i carnii cea mai inportant specie este gina.
I. 2. 1. Rase de gini la nivel mondial

Sunt prezente un numr foarte mare de rase din fiecare specie, rase primitive sau slab ameliorate,
organizate in general ca baze genetice, i rase ameliorate/perfectionate, care stau la baza raselor i
hibrizilor moderni, ezploatai in sistem intensiv astzi.
Astfel la gini sunt trei grupe de rase, uoare, mixte i grele, din care au evoluat liniile i hibrizii
utilizati pentru producia de ou de consum fie pentru producia de carne. Principalele rase de interes sunt
prezentate in tabelul urrmtor
Tabelul I . 2 1 1 Rase de gaini
Varieties /Rarity / Comb
Breed Class and Eggcolor& Brooding
What's ahen Skin
(with links to othersites with Type Origins productivity; egg Hardiness Behavior
weigh? color
imagesand more information) size Maturing
Earlobes
APA (1984): SouthAmerican.May ormay pea occasionalbrooder well adaptable to
Black,Blue,Blue- Large : All notbe genetically relatedto the confinement orfreerange;
wheaten,Brown-red, Other Araucana.One theoryis that various mostly calm, non-aggressive
Buff, Silver, Bantam :All Ameraucanas weredeveloped shades
Ameraucana Wheaten, &White Other Clean bycrossingAracaunas with of blue white withvery coldhardy OurBirds [mostlymongrel
Legged otherbreeds.The morecurrent, & slate Easter Eggers]:afew have
FS PB club
moreacceptedtheory isthat a blue- been amongthemost
green curious &most easily
20
POSDRU/88/1.5/S/52614
Thechipmunky blue-egger. PC :Not differentbreed fromChile,the average toabove colored moderately early handled birdswe have
Easter Eggersare recognized Quechua, was theparent stock average shanks maturing owned.Others have been
common.Standard fromwhich theAmeraucanas calm,non-aggressive, but
Ameraucanasare weredeveloped. Standardized& stand-offish. None ofours
rare. accepted intoAPAin1984. has gonebroody.We
Layer red wouldn't havea flock
80%/12%
Fancy: Note : whatever without them.
(EEs/pure)
Muffed,
Unchanged since
Bearded name they use,
2003
most hatcheries do
not sell standard
Ameraucanas, but
Standard: sell Easter Eggers --
5.5lb/2.5kg
Bantam: chickens that may
1.6lb/0.75kg lay blue, green, or
other colored eggs,
but do not conform
to standard. Not a
problem for
backyard flocks.
Black mottled, only APA (1898): Developedin Italy inmid-19th single,alsonon-setter prefers free range;nervous &
Ancona
Large : centuryprobably fromleghorns whiteto rose restless inconfinement;flyer;
FS OK AL AR PP Mediterranean sportingmottled feathers.Once active,flighty,marked
light cream
Bantam : rivaledthe Leghorn inEurope, wildness,avoids human
Uncommon. Single Comb butnever caught onin North generally hardy; contact
40% Clean Legged America. yellow very coldhardy
Unchanged since PC :Soft skin & except forcombs
2003 Feather Light shanks
Almost aLeghorn,with black

below average
mottling. early maturinghens
Standard: Layer white
4.5lb/2 kg
Bantam:
1.5lb/0.7kg
Blue (Blackand APA (1874): Developedin Spain& England single mostly anon-setter semi-adaptableto
Splash [White]used Large : inmid-19th century. Studiedby confinement,but prefers free
for breeding, butnot Mediterranean GregorMendel inexperiments range; active,flighty,noisy,
recognized) Bantam : ingenetics &heredity. chalk tocreamy avoids humancontact
Single Comb Bluecolor doesnot breed true. white white skin,heat tolerant; combs
Andalusian
Clean Legged Black& Splash(White)are subject tofrostbite; OurBirds :ours,received
FS OK AL PP slate blue ours werenot robust, as adults, never fitin well
PC :Light, necessary forbreeding.
Uncommon.bird. Rare shanks but thatmay notbe with therest ofthe flock &
32% representativeof the were nervousallthe time.
Unchanged since breed. Our onecock crowed louder
2003 than anyother we've ever
white
had.We've beenhesitantto
Layer aboveaverage
The originalblue. try themagain,but we might,
early maturing
Fancy: since theyaresuch beautiful
Standard:
Blue feathered birds.
5.5lb/2.4kg
Bantam:
1.75lb/0.8kg
Comb
Breed Varieties /Rarity / Eggcolor& Brooding
Class and Skin
(with links to othersites with What's ahen Origins productivity; egg Hardiness Behavior
Type color
imagesand more information) weigh? size Maturing
Earlobes
21
POSDRU/88/1.5/S/52614
Appenzeller or Appenzell Spitzhauben (Pointed APA : Not Developedin Switzerland horn,V- can bebroody not verytolerant ofclose
FS OKb OKs PP Hood) recognized centuriesago.The nameis white shaped, confinement; flyer; active,
The nationalbreedof Switzerland. & PC :Soft thoughtto derivefrom thelace average duplex flighty
Barthuhner Feather Light bonnetsof theAppenzeller
(Bearded) region. very coldhardy,
except may have
white skin,problems
Layer with freezingcrest
Spitzhauben rare; Fancy: blue feathers
Barthuhner Crested shanks
practicallyunknown or Bearded
8%/0% (spitz/barth)
Unchanged since early maturing
2003 blueish
white
4 lb/1.8 kg
APA (1976): Accordingto thelatesttheory, pea good,or frequent, well adaptable to

Araucana or Rumpless
Black,White,Black Large : All developedin Chile froma cross brooder confinement orfreerange;
Araucana
Breasted Red,Blue, Other betweentheCollonca andthe blue calm,non-aggressive
FS OK PP PB club
Buff, Silver Bantam :All Queteros, twoof several different only
The rumpless, tuftedblue-egger. Other Clean blueegg-laying chicken breeds below average yellow
Legged andintroduced toNorth skin, cold hardy.Araucanas
PC :Light, Americanin 1921. Likely that willow carry a"lethalgene"
Purebreds arevery Rare some"mongrelization" occurred shanks which causes one
rare. beforestandardization. Standards quarter ofchicksto die
0% differ fromcountryto country, in theshell.
Unchanged since indicatingthat some different
2003 Layer red
crossesand parent stockmay
Fancy: havebeeninvolved inthe
Rumpless moderately early
developmentof the breed. maturing
EarTufts
Standard:
5 lb/2.2 kg Note : no large North
Bantam: American hatchery,
1.4lb/0.65kg that I am aware of,
sells Araucanas.
Instead, whatever
name they use,
they are selling
Easter Eggers --
chickens that may
lay blue, green, or
other colored eggs.
For true Aracaunas,
try some of the
smaller farms and
breeders.
Black,White, APA : Developed in India small pea can bebroody, bears confinement betterthan
Duckwing,Red Large : All lightl protective mothers most othergame breeds;
more than 2000
Aseel or Asil Spangled,Pyle,othersOther y extremely fierce &
PC :Hard years ago, perhaps tinted pugnacious,but docile &
FS AL AR PP PB yellow
Feather Heavy even 3500 years easily handled whenaway
productiveover skin & hardy,but not from othercocks; because of
ago. Thought to be shortseason shanks featheredfor cold
22
POSDRU/88/1.5/S/52614
Very rare. Game the breed from winters; veryhardy in aggressiveness, not
4% high heat recommendedfor amixed
which the Cornish red
Unchanged since flock
2003 was primarily
developed.
slow tomature
AncientIndian athlete. below average
Standard:
5 lb/2.2 kg
Bantam:
2 lb/0.9 kg
Black,only APA (1929): Developedin 20thcenturyin single can bebroody; good well adaptable to
(standard); alsoblue Large : Australia, primarilyfrom the mother confinement orfreerange;
& white English Orpington. Gainednotoriety calm,docile;more easily
Bantam : whenone henin the 1920slaid a handled
Australorp or Single Comb record364 eggsin 365days. In brown white skin,
BlackAustralorp Clean Legged earlier"contests,"a teamof six very hardy;very cold OurBirds :confession: we
Common PC :Soft Australorpsaveraged309.5eggs dark hardy have bothBlackOrpingtons
FS OK AL PP AR 80% Feather Heavy ina year.Thatindividual shanks andAustralorps, andI can't
Thepurported egg-laying champ average
Down since2003 performance hasnever been tell themapart.They are
from Oz
matchedby subsequent docile,but haven't been close
moderately early
Australorps. Notrecommended to whatsome call "friendly."
Dual Purpose maturing
Standard: if high egg red
6.5lb/2.9kg production is your
Bantam:
sole goal for getting
2 lb/0.9 kg
chickens.
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
Double-laced, Blue- APA (2001): Developed in late single mixed reportson well adaptable to
laced,White,Black, Large : setting &brooding confinement orfreerange;
19th century and
others Continental very darkreddish calm,docile
PC :Soft early 20th century brown,
Barnevelder Feather Heavy in Holland for dark with mattefinish yellow OurBirds :ours fitin well
skin & less coldhardy; with theflock,but shied
FS OK PP Rare,but surgingwith egg laying. shanks developed inregion away withhuman contact.
Famousfor largedark browneggs.
new interestin dark Developed from an averagetoabove known fordamp Ours laidreddish brown
average
egg layers. Dual Purpose older local variety conditions eggs,but mostwere not
12% especiallydark.None
Up since2003
that may date as red
currently inour flock, we will
early as the 12th likely trythem again.
slow tomature,
century. In recent
& somechicks can be
Standard: history, some easily bullied
6-7 lb/2.7-3.2kg strains have been
Bantam:
bred for show and
2.25lb/1.0kg
others for the
darkness of their
eggs.
BelgianD'Anver, orAntwerp Quail,Porcelain, APA (1949): DevelopedinAnver regionof rose good,or frequent, active,flyer;hens calm, cocks
Belgian,Barbu d'Anvers Black,Blue,Buff, Bantam : Belgiummany decades ago. creamy brooder can beaggressive
FS AR PP Cuckoo,Mille Fleur, Rose Comb Rumplessversions are calledDe white
23
POSDRU/88/1.5/S/52614
White,Mottled,and Clean Legged Grubbe. Breedis often referred

more PC :True tosimply asthe Quail
Bantam white skin,robust
bantam , after the
dark
most popular shanks
Common variety.
60% Bantam slow; somereports
The bearded bantam. Up from33% in Bearded tiny indicate
2003 white chicks difficultto rear
True bantam:
1.3lb/0.6kg
Belgian D'UccleorBarbud'Uccle Mille Fleur,Porcelain, APA (1914): Firstbred inUccle (Belgium) small great brooder(or tolerates confinement; fliers;
Black,Buff,White, Bantam : before1900 byMichelVan creamy single annoyingly too calm,cocksless aggressive
FS AR PP club Blue Mottled, Splash, Feather Gelder. Breed isoften referredto white with large frequent brooder) than otherbanties
Golden Neck, others Legged simplyas MilleFleur , the spikes
PC :True
most popular
Bantam /Rare
variety. hardy;
Common white skin becauseof fancy
80%/33.3%(mille & shanks feathering,
fleur/porcelain) Bantam not suitedfor foul
The bearded,booted bantam Mille Fleurdown Bearded tiny weather
from 93%in 2003 Feather Footed
white
very slowto mature

True bantam: for fullcoloring
1.3lb/0.55kg
Black,Blue,Buff, APA : One of the more single great brooder(or tolerates confinement; fliers;
Booted orSabelpoot Mille Fleur,Porcelain, Bantam : cream annoyingly too hens calm, cocks canbe
ancient bantams;
FS PP club White,Mottled, Feather y frequent brooder) aggressive
others Legged developed in the white
white skin
PC :True Netherlands.
Bantam,Rare & shanks
hardy
Very rare
0%
Unchanged since Bantam bright red
The booted, unbearded bantam 2003 Feather Footed tiny slow; somereports
indicate
chicks difficultto rear
True bantam:
1.4lb/0.65kg
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
Light,Dark,Buff APA (1874): Originhas beenin dispute for pea good,or frequent, adaptableto confinementor
Large : Asiaticmorethan acenturyand ahalf. brooder free range; mostlygentle;
Bantam : Introducedin mid-19thcentury brow more easilyhandled.
Feather (whetherfirst toNewYork City n
Brahma Once common, now Legged orLondon isalso inquestion).
FS OK AR PP PB uncommon.
24
POSDRU/88/1.5/S/52614
Largeand regal. 40%/48% (light/all PC :Soft Probablyimported fromthe port average yellow robust; veryhardy in OurBirds :some hens
other) feather Heavy cityof Shanghai, butmay have skin & heat &cold were amongthegentlest
Oncethe largest breed ofchicken. Lights down,others originatedin Chinda, India,or shanks birds we'veowned; one
up since2003 elsewhere inthe EastIndies. rooster became too
Anotherclaim isthatthe breed aggressive toward humans
wasdevelopedin theUnited slow tomature and otherchickensin his
Dual Purpose Statesusing Cochins, Malays, red older age. Somehensate a
Standard: [formerly andDorkings.For more lot,got fat, andneverlaid that
9 lb/4.1 kg Meat] informationon theorigins,see many eggs, andwedo not
Bantam: Fancy: LewisWright's 1873 currently have anyin our
2.6lb/1.2kg Feather Footed,monographon theBrahmafowl flock.
outside only .
Before the name

Brahma was settled
on, they were also
called Chittagongs,
Shanghais (as were
the Cochins), and
Brahmapootras.
Since the
Brahmaputra River
flows through
China, India, and
Bangladesh, even
the name doesn't
help shed light.
Nut brown, only APA (1904): Developedby Mrs. Nettie pea can bebroody adaptableto confinement,
Large : MetcalfofWarren,Ohio,in late very adaptable tofree range;
American 19thcentury tobe ared- brow calm,docile;can becurious;
PC :Not feathered,winter-hardy layer. n more easilyhandled.
Buckeye Uncommon. recognized Learningof theRhodeIsland yellow very coldhardy
FS OK AL 44% Red, sheexchangedeggs and skin & OurBirds :some have
Buckeyebrown birdfrom the Up from12% in birdswith RIRbreeders to average shanks been amongthe"friendliest."
Buckeye state. 2003 developthe Buckeye Redas a Perhaps because of
Dual Purpose pea-combed varietyof the moderately slow
docileness,nonehave risen
maturing
RhodeIsland Red. However, high inthe peckingorder.
red
sincethe comb differed,the color Our firstBuckeye hens had
6.5lb/2.9kg
wasdarker,and thegenetics low eggproduction,but
different, andbecause she was more recent henshave been
concerned thather birdswould much better.
losetheir distinctiveness asa
varietyof RhodeIsland, she
establishedtheBuckeye asa
separate breed-- Buckeyesand
RIRsentered separately intothe
Standardof Perfectionthesame
year, andpea-combed RIRs
disappeared.
Never widely
popular.
25
POSDRU/88/1.5/S/52614
Golden APA (1918): Originally buttercup non-setter (mostly) does notdo wellin close
Large : confinement; very fidgety;
developed in
Mediterranean active,flighty,wild even fora
PC :Light, Dedham,
white
Mediterreanbreed; avoids
Buttercup orSicilianButtercup Uncommon. yellow heat tolerant; combs human contact
Rare Massachusetts, by
FS OK PP 32% skin & subject tofrostbite
Known forits comb. Unchanged since C. Carroll Loring below average shanks OurBirds :ours havebeen
2003 from stock typically flightyand shy, but
Layer purchased in Sicily one hasbeenas stubbornly
Fancy: early maturing,
broody asany henwe've
Large
by his neighbor a white but fullcomb takes
raised.Email collaboration of
5 lb/2.2 kg buttercup Captain Dawes, longer
broodiness elsewhere has
comb before 1860, inspired meto alter Brooding
perhaps as early as from "non-setter" tonon-
setter (mostly)
1835. It took
several generations
longer for a
standard color
pattern to be
developed and the
breed to be
accepted into the
standard.
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
Golden,Silver APA (1914): Mayhave ancient ancestry, but large non-setter economicaleater; semi-
Large : refined& furtherdevelopedin single adaptableto confinement, but
Continental Belgiumin the19th century and prefers free range;flyer; alert,
Bantam : furtherdevelopedby Britishand white lively; canbecurious; some
Campine Uncommon. hardy; combsubject
Single Comb Americanbreeders.The breed is are rather wild, otherscan be
FS OK AL PP RB 32%/24% Clean Legged closelyrelatedto the Braekel ,a white skin, to frostbite quite tolerantof humans
Beautiful birdwith uniquepencilling. (golden/silver) PC :Soft larger,bulkier Belgianbreedthat average
Down since2003 feather Light didnot spreadso widely.They blue OurBirds :one henfree
sharea similar pencilingfeather shanks ranges even tolay eggs--
quick feathering
pattern, althoughtheCampine never ina standard nesting
but latematuring
cocksaremore hen-feathered. area.Our cock refusedto be
5 lb/2.2 kg Layer Namedfor theCampineregion confined whenwetried to
Fancy: Some white
ofBelgium,known forits sandy initate abreedingprogram.
males are hen- plains, moors, heath, and Some havebeen"friendly"
feathered wetlands. Onetheoryis thatit enough toeat outof ahandor
evolvedtherewhere asmaller, be agardencompanion.Our
lightermore active birdwas favorites amongthewhite
betteradaptedto forageover a egg layers.
flatdesolateland.TheCampine,
however, maysimply bea
lighterbodied Braekel sport.
Catalana Buff APA (1949): Developed in Spain single non-setter less tolerantof close
FS OK Large : confinement; active,
in late 19th century
Mediterranean whiteto
light tint
26
POSDRU/88/1.5/S/52614
The mostpopular breed ofSouth Rare. Bantam : as a meat & egg average yellow very hardyin heat vigorous,avoids human
America. 12% Single Comb skin & contact
bird.
Up since2003 Clean Legged shanks
PC :Not
recognized early maturing
6 lb/2.7 kg white
Layer
White,Buff,PartridgeAPA (1921): Developed by cushion frequent brooder; bears confinement well;

Large : good mother calm,docile, althoughthere
Brother Wilfred
American brown are reportsof skittishness.
Bantam :All Chatalain of the
ChanteclerRare,evenin Canada. Other Clean OurBirds :our partridges
Oka Agricultural
Legged extremely cold hardy have blended inso wellthey
FS AL OK Institute in Quebec
27
POSDRU/88/1.5/S/52614
Canada'sbreed. 16% PC :Not over the course of averagetoabove yellow remained rather anonymous
Up since2003 recognized average skin & for along time. Onewasa
of a decade
shanks early maturing successful mother hen.
beginning in 1908. Frequent broodinesshas
The goal of his been theirmost common
6.5lb/2.9kg Dual Purpose trait.
carefully red
documented
breedings was an
"ideal fowl" for
Canada, good for
both meat & eggs
and, with small
comb and wattles
that would be able
to stand the
extreme cold.
Brother Wilfred,
who earned a
doctorate in
agronomy, was also
responsible for
developing the two
flock method for
breeding. Among
the breeds used in
the crosses were
Cornish, Leghorn,
Rhode Island,
Wyandotte, and
Plymouth Rock.
Brother Wilfred's
preferred plumage
was white, and he
was not
responsible for
developing the
other varieties. In
1979, mistakenly,
the Chantecler was
declared extinct.
Dr. JE Wilkinson,
also a Canadian,
developed the
Partridge
Chantecler in the
1930s, but it is
totally unrelated to 28
POSDRU/88/1.5/S/52614
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
Buff,White, Black, APA (1874): Introduced from small excellentbrooder (or well adaptable to
& Partridge Large : Asiatic single exceedinglyannoying confinement orfreerange;
China in early 19th
Cochin Bantam : tinted as atoo frequent calm,docile;more easily
Feather century. Originally or brooder); handled
FS OK AL AR PP PB
club
Legged known as the yellow good mother;
Uncommon. PC :Soft y yellow often usedas afoster
44% Shanghai (a name skin & mother
feather Heavy brown
Down from64% in also used for the shanks
2003 Brahma). The breed below average
Fancy:
that launched robust,cold hardy
Feather Footed,interest in poultry red
Standard: fully shows in the
8.5lb/3.8kg
Bantam (aka Pekin): nineteenth century. slow tomature
1.3lb/.6kg Pekins are
Bigball offluff andfeathers.
recognized as a
separate bantam
breed in some
countries, rather
than as bantam
Cochins.
White,Dark,White APA (1893): Developed in pea can bebroody; easily contained; lessactive;
Laced,Red, Buff Large : protective mother very docilefor agamebird,
Cornish or Indian Game Cornwall in 19th
English light noisy; because ofslowness
FS OK AR PP
Bantam :All century. Now brow and inabilityto welldefend
Other Clean principally used n yellow themselves,not
Uncommon. Legged skin & cold hardy recommendedfor amixed
44% commercially for shanks
PC :Hard flock
Up since2003 Feather Heavy cross breeding
purposes for moderately early
Famedmeat bird, especially when Cornish X Rock. red maturing
below average
crossed. Standard: Meat
8 lb/3.6 kg Game
Bantam:
2.6lb/1.2kg
Crevecoeur Black APA (1874): Developedin Normandy, during horn,V- non-setter suited forclose (and dry)
FS OK AL PP Large : orbefore the17th century. white shaped, confinement; active; canbe
Is itbeautiful andelegant, orjust Continental Believedto be theoldest of average duplex aggressive
peculiar-looking? Bantam :All severalbreedshailing from
Rare. Other Clean Normandy, andthereforemost becauseof fancy
24% Legged likelya forebearer ofthe others, feathering,
Up since2003 PC :Heavy, includingHoudans,Faverolles, white skin,not suitedfor foul
Rare andpossibly LaFleche. weather;
dark may haveproblems
Namedafterthe villageof shanks with
6.5lb/3 kg freezing crest feathers
Crve-CoeurenAnge,which
Fancy: mightbe translated inEnglish as
Crested Angel'sHeartbreak
Bearded & red
muffed [hidden moderately early
by maturing
feathers]
29
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cubalaya Black-BreastedRed, APA (1939): Developed in Cuba pea great,or veryfrequent, needs tobe active; less
FS AL OK White,Black Large : All white brooder tolerant ofcloseconfinement;
in 19th century
Other aggressive,noisy; because of
PC :Not from Phillipine or aggressiveness, not
white skin
recognized Indonesian stock. recommendedfor amixed
Rare,but once & shanks not feathered forcold flock
unknown outsidethe winters; veryhardy in
Caribbean. heat
20% Game
Cuba'sfighting meatbird. below average white
Unchanged since
2003
slow tomature
4.5lb/2 kg
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
White [Columbian] APA (1952): Developedby George Ellis in single can bebroody well adaptable to
Large : 1940in Delaware while confinement orfreerange;
American experimentingwith crossing calm,docile.
Bantam : breedsfor broilers.Anoff- medium
Uncommon. Single Comb coloredsport ofa Barred Rock/ torich yellow robust; hardyin heat OurBirds :Where ours
44% Clean Legged NewHampshire cross thatbred brown skin & & cold have stoodout hasbeenfor
Delaware
Up from32% in PC :Not true. shanks decent productivity ofvery
FS OK AL large eggs.
2003 recognized
Abroiler crossthat became abreed. well above
Unknown in most average early maturing
of the world. red
Standard: Dual Purpose

6.5lb/2.9kg
Bantam:
1.8lb./0.8 kg
Dominique
Barred only APA (1874): Developed in New rose good,or frequent, well adaptable to
Large : brooder; goodmother confinement orfreerange;
or Dominiker England in early
American brown calm mostly, butmore flighty
FS OK AL PP Bantam : 19th century. Not than otherdual purpose
Uncommon. yellow
Claimantto title"America'sfirst Rose Comb distinguished from average breeds
44% Clean Legged skin & robust; coldhardy
breed." the Barred Rock
Down from52% in PC :Soft shanks
2003 Feather until APA Standards
Heavy,Rare were developed. early maturing
Most modern red
Standard: Dominiques may be
5 lb/2.2 kg
traced to stock
Bantam:
Dual Purpose
1.5lb/0.7kg developed by AQ
Carter after 1900.
Silver Gray,White, APA (1874): Ancient; believed rose & great brooder(or adaptableto confinementor
Colored Large : single annoyingly too free range; calm;docile;
to have been
English creamy frequent brooder); stately orawkward;fattens
Bantam : introduced to whiteto good mother easily; moreeasilyhandled
Dorking Single Comb England by Romans light tint
FS OK AR PP RB
30
POSDRU/88/1.5/S/52614
Short legged, veryancient, very Clean Legged -- based primarily belowaverageto whiteskin OurBirds :ours have
English. Silver uncommon, all PC :Soft average & varied fromquiet &calmto
on a description by
others rare. feather Heavy shanks less hardyin general, flighty.Some henshave been
24%/4% (silver/all
a Roman writer of a but coldhardy very broody. Oncethey've
other) chicken with five reachedmaturity,our birds
Up since2003 have been quitehardy.They
Dual Purpose toes. May have red are supposedto be oddly
Fancy: origins in chicks delicate
short-legged,but ourshave
Five-Toed & slowto mature
Normandy, where only beslightly short-legged.
Short legs
Standard: other five-toed
6.5lb/2.9kg
chicken landraces
Bantam:
1.0lb/0.8kg have been known.
11 recognized, APA (1992): Developed in the single good,or frequent, tolerates confinement; fliers;
including Light Bantam : brooder; active,lively,cockshave
Dutch Netherlands,
Brown,White, Single Comb ligh protective mother been compared to snapping
FS PP RF Black,Blue,Blue Clean Legged perhaps from t turtles
white skin
Light Brown, Silver PC :True Dutch East Indies tint
Bantam & white
stock. Introduced or blue hardy
to North America shanks
Uncommon. after WWII,
33.3% Bantam
Up from0% in2003
declined, slow tomature
The littlestbantam. tiny white
reintroduced in the
70s & 80s.
True bantam:
1.0lb/0.45kg
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
Salmon,White APA (1914): Developed in small can bebroody bears confinement well;alert;
Large : single calm; verydocile;genteel;
Normandy in early
Continental creamy prone tobullying byothers,
Bantam : 19th century. tint so maynot dowell ina
Once rare,still cold hardy;
Faverolles Feather Named after the mixed flock
uncommon. Legged becauseof fancy
FS OK AL PP AR
31
POSDRU/88/1.5/S/52614
TheFrench Poodleof chicken 40% PC :Soft village of average white skin feathering, OurBirds :ours didnot
breeds. Down since2003 Feather Heavy & not suitedfor foul thrived wellin the
Faverolles. In
shanks weather competition withmixed
France it was flock.Probably won'treplace
considered a utility them.
Standard: Dual Purpose
7.5lb/3.4kg Fancy: breed. The US red early maturing
Bantam: Bearded & standard more [hidden
2.2lb/1.0kg muffed closely matches the by
Feather footed, feathers]
outside only
British exhibition
Five-Toed standard of
Faverolles which
was developed in
the late 19th
century. Because of
the different times
and countries were
the breed was
developed, it is not
clear what breeds
were used, but
Houdon and/or
Crevecoeur, and
local five-toed
landraces are
thought to have
been its primary
forebears. Dorking,
Brahma, and
Cochin were
possibly used as
well, especially in
later
developments.
Fayoumi or Gold &silver APA : Not Ancient Egyptian single non-setter very economical eater;does
Egyptian Fayoumi penciled recognized not likecontainment;lively;
origins; only
FS PP PC :Soft off-white flighty,known forwildness
feather Light recently spread to to light
tint
32
POSDRU/88/1.5/S/52614
Precocious scavenger andescape Uncommon. the rest of the below average white skin,very hardy;excellent
artist. 32% hot weatherbird
Layer world. The Iowa
Unchanged since dark
2003 State University's shanks
Poultry Genetics
quick feathering
Program is & veryearly maturing
3.5lb/1.6kg responsible for first white
importing to the US
after World War II
for a study to breed
disease resistance.
The Fayoumi was
known for its
resistance to avian
leukosis. It
remained a "lab
animal" for many
years in North
America before it
was recognized as
an excellent layer.
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
Silver-Spangled, APA (1874): Developedin Holland (not rose non-setter (orvery very economical eater;likes
Golden-Spangled, Large : Germany)before1700,possibly rarely broody) wide range;lesstolerant of
Golden-Penciled, Continental before1400; maybeeven more close confinement; high
low-gloss
Silver-Penciled, Bantam : ancient.Anundocumented flyer; veryflighty; spritely,
Hamburg or Hamburgh white white skin,
White,Black Rose Comb legendis thatthefirst everpoultry active; mostlyavoidshuman
FS OK AR PP Clean Legged exhibitionthat didnot involvea slate blue hardy; coldhardy contact
Thespritely,little "everyday layer." PC :Soft cockfight occurred inan English below average shanks
Feather Light pubduring thereign ofKing OurBirds :ours havebeen
Uncommon. GeorgeIII andfeatured only very economical eaters, and
36%/24% (silver- very earlymaturing
PheasantFowl cocks-- what we in theirprime laidwell;even
spang/all other) white
knowas Hamburgs. Other though smallerthan most
Silver spangleddown Layer historicalnamesinclude other hens, theyhaveheld
from 56%, othersup YorkshirePheasants, Moonies, their ownin amixed flock.
slightly since2003 Crescents, Corals &Everlayers. We have onehen left that
was tenyearsold asof spring
Decades beforehe wrote The 2011. Inher oldage shehas
Wizard ofOz ,L. FrankBaum mellowed andeatsout ofmy
Standard:
bothraised andwroteabout hand everymorning.
4 lb/1.8 kg
Hamburgs. Becausesmall whiteeggs are
Bantam:
not especially popularwith
1.5lb/0.7kg
most customers, weeatmost
of theireggs ourselves.
Holland or American Holland White &Barred APA (1949): Establishedin 1949, after about single can bebroody
FS OK AL Large : 15years ofbreeding white
33
POSDRU/88/1.5/S/52614
The calmwhite-egger. American experiments, as animproved average well adaptable to

Bantam : Lamona, inother words, a confinement orfreerange;
Rare. Single Comb yellowskinned meat birdthat yellow cold hardy calm,good tempered
0%/16% Clean Legged laidwhite eggs.Themain skin &
(white/barred) PC :Not improvementwas itwasheavier shanks
Up since2003 recognized thanthe Lamona.One breed
moderately slow
usedhad been importedfrom
maturing
Holland, butotherAmerican
red
breeds, includingtheLamona,
Dual Purpose weremixed inaswell.The
6.5lb/2.9kg
Whiteand Barred varietieswere
developedsimultaneously, but
differentcombinations ofbreeds
wereused.
Unknownin Holland& mostof

therest ofworld.There is
speculationthatWhiteHollands
havefadedout ofexistence.
Houdan White,Mottled APA (1874): Developedin Normandy before leaf (orV) can bebroody bears confinement well;
FS OK PP Large : 1700, mostlikely froma crossof white active; docile; moreeasily
The crested Frenchbird withbig Continental alocal five-toed landraceandthe below average to handled
eyes. Bantam :All Crevecoeur, butpossibly Polish average
Uncommon. Other Clean andDorking wereusedin the white skin,becauseof fancy
32% Legged breedingprocess. feathering,
Unchanged since PC :Heavy, darker not suitedfor foul
2003 Rare shanks weather;
may haveproblems
with
freezing crest feathers
Standard: Dual Purpose white
6-7 lb/2.7-3.2kg Fancy: [hidden
Bantam: Crested by
1.75lb/0.8kg Bearded feathers] early maturing
Five-Toed
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
Japanese orChabo(and still Black,White,Black APA (1874): Developed in Japan large excellentbrooder (or tolerates confinement; some
calledJaps insome partsof the Tailed, Birchen, Bantam : cream single annoyingly too are fliers;generallydocile,
as early as the 7th
world) Mottled,others Single Comb y frequent brooder); cocks can beaggressive
FS AR PP Clean Legged century perhaps white protective mother
PC :True from Indo-Chinese
Bantam white skin
Common stock. First & shanks
46.7% introduced to becauseof shortlegs
Unchanged since Europe in 1860. & fancyfeathering,
The short-legged, low-built, squirrel- 2003 Bantam not suitedfor foul
Short legs
Truest bred carry a tiny bright red weather
tailedbantam.
"lethal gene" which
is also connected to
True bantam:
1.3lb/0.6kg the shortened leg slow tomature
characteristic.
JaerhonorNorwegianJaerhon Dark Brown, Light APA : Developedaround1920 in small non-setter adaptableto confinement, but
orNorske Jrhne Yellow Not recognized Norway. Firstimported toNorth white single prefers free range;active,
FS Americain 1998. flighty
34
POSDRU/88/1.5/S/52614
Pride ofNorway. PC :Not aboveaverage

recognized
Rare,onceunknown. white withcold hardy
slate
4% colored
Not foundin 2003 Layer shanks
early maturing
Standard: white
3.5lb/1.6kg
Black,Mottled Developed in US
APA (1874): single good,or frequent, well adaptable to
Java Large : brooder confinement orfreerange;
after being
FS OK AL American brow calm
Bantam :introduced from n
Agood, oldbreed,like afinecup of Rare,but there had Java in 1835 or
Single Comb average yellow
coffee. been reportsthatit Clean Legged skin, cold hardy
was critically earlier. Peaked in dark
PC :Not
endangered. popularity as early
recognized shanks
20% as the 1880s, but
Up since2003 very slowmaturing
not before being
Dual Purpose used in the red
development of
7.5lb/3.4kg
several other
breeds.
Black,White APA (1922): DevelopednearJobstown,New small occasionalbrooder; becauseof size, notan
Large : Jersey, inthe 1870sby Johnand single protective mother economicaleater; adaptable
American ThomasBlack,who crossed to confinementor free range;
Bantam : severalbreeds, mostlikely Black brown calm,gentle, moreeasily
Uncommon. Single Comb Javas, Black Langshans, and handled.
JerseyGiant 48%/24% (black/all Clean Legged yellow robust; verycold
DarkBrahmas.Neverwidely
FS OK PP other) PC :Heavy, popularcommercially, fora skin, hardy OurBirds :never reached
Thechickenworld's largest breed. Down since2003 average toabove dark giant-sized porportions;one
Rare severaldecadesthey were the
average shanks gentle henwasamong the
birdof choicefor heavy roasting
capons. easiest topickup.We don't
very slowto mature
currently have anybut may
10 lb/4.6 kg Dual Purpose Originally Black red
try themagain.
[formerly
Meat] Giants referred to
the name of the
brothers who
developed them,
not for the color of
the breed.
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
Black,Blue,White, APA (1874): Datesbackto Franceduring or non-setter well adaptable to
LaFleche & Cuckoo Large : beforethe 17thcentury. Itis confinement orfreerange;
FS OK PP tinted
Continental unclearif itis older anda parent white
35
POSDRU/88/1.5/S/52614
Bantam :All ofthe Crevecoeur, orif itworked aboveaverage horn,V- active,flighty,avoids human
Other Clean theother wayaround. shaped, contact
Rare. Legged duplex hardy
16% PC :Heavy,
Rare
Up since2003 white skin,early maturing

The devilbird.
Dual Purpose dark
Fancy: shanks
5.5lb/2.5kg Horns fora
comb
white
Black/white/black APA (1939): Developed in single non-setter well adaptable to

pattern. Large : confinement orfreerange;
Germany in early
Continental flyer; flighty, avoidshuman
Bantam : 19th century. contact.
whiteto white skin,hardy
Single Comb Golden light tint
Lakenvelder Uncommon. Clean Legged OurBirds :never sociable,
FS OK PP 40%/28% Lakenvelders are dark but noteasily startled,either.If
PC :Soft
Shadow ona sheet. (silver/gold) feather Light not standard. below average to shanks we getmore,it willbe
Down since2003 average early maturing
Vorwerk is a becausethey arehandsome
birds.
bantam with the
Layer black/gold/black white
4 lb/1.8 kg
pattern.
Lamona White APA (1933): Developedby Harry Lamon single
FS OK Large : from1912 to1923 specifically to white
Therare,possibly extinct,yellow- American bea breed thatlaid whiteeggs average
skinned, red-ear-lobed, white-egg- Bantam : butcould serveasa meatbird as
Extinct orverging on Single Comb well. FortheAmerican market, it yellow
laying tablebird.
extinction. Clean Legged hadto beyellow skinned.It isnot skin &
0% PC :Not clearhow important tohim shanks
recognized developinga white egglayer
withred earlobeswas,but that
5.5lb/2.5kg factwas well notedwhen the red
breedwas firstreleased.
Dual Purpose
Black,White,& APA (1883): Introduced from single can bebroody well adaptable to
Blue. Large : Asiatic confinement orfreerange;
China in mid-19th
Bantam : brown active fortheirsize; graceful;
Feather century. Major [Croad not ascalm ordocileas other
greyish very hardy;cold hardy large breeds
Langshan Legged Croad introduced Langshans
Uncommon. PC :Soft once lay white skin,
FS OK AL PB
32%/20% (black/all feather Heavy them to England & very OurBirds :One rooster
other) gave his name to dark dark was verypersonableand had
Unchanged since shanks slow tomature
an early variety of brown] a lovely, deepcrowingvoice.
Thelong-legged,high-tailed, and 2003 average We liked himbetter thanthe
Dual Purpose
Langshans. In
feather-footedregalbird. hens whohave notstood out
[formerly Europe & either inegg-layingnor
red
Meat] elsewhere, personality.
7.5lb/3.4kg Fancy:
distinctions are
Feather Footed,
outside only made between
(some varieties Croad & Modern
are clean
Langshans.
footed)
36
POSDRU/88/1.5/S/52614
White,Dark Brown, APA (1874): Ancient, butgreatlydeveloped in large non-setter (orvery economicaleater; better
Light Brown, Buff, Large : 19th& 20thcenturies.Honored pearl single; rarely broody) adaptableto confinement
Black,Silver,Red, Mediterranean bythe Romans, andthewhite white also rose then someMediterranean;
Black-Tailed Red, Bantam : varietywas reportedly (non-white enjoys freerange;flyer;
Leghorn
Columbian Single Comb developedfor use inceremony featheredvarieties flighty; spritely, noisy,
FS OK AR PP PB RF club Clean Legged andforetelling the future. Oneof areless prolific.) hardy; heattolerant nervous,usually avoids
PC :Soft themost popularbirds around yellow (esc.white variety); human contact.
Theultimate egg machine. aboveaverage
Feather Light theglobe. skin & combs subjectto
[commercial
Common. shanks frostbite OurBirds :Flighty does
whites'are
84%/80% (white/all describe them prettywell,but
especially large]
other) they aren'twithout
Whites downsince personality.One ofour first
2003 white very earlymaturing
Layer white Leghornswould lead
the packin greeting uswhen
we came home.
Standard:
4.5lb/2 kg
Bantam:
1.75lb/0.8kg
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
Black Breasted Red, APA (1883): An ancient breed strawberrycan beverybroody needs tobe active; intolerant
White,Spangled, Large : All of closeconfinement;among
Malay
related to birds
Black,and Red Pyle Other brow the mostaggressive, but
FS OK AL PP Bantam :All indigenous to n more placidthanmost game
Other Clean southern Asia from productiveover yellow hardy,but not birds; because of
Legged shortseason skin & featheredfor cold aggressiveness, not
Very rare the Indian sub- shanks winters; veryhardy in recommendedfor amixed
PC :Hard
4% Feather,Rarecontinent to heat flock
Unchanged since Indonesia. One of
2003
the first breeds to rich red
Game be introduced from very slowto mature
Asia to Europe, the

7 lb/3.2 kg
breed spread
Acruel-looking, elongated giant. average
quickly where cock
fighting was
enjoyed. It was
standardized in the
UK before being
introduced to
North America.
Black Copper[APA],APA : (2011): Developed in single great brooder(or varies widelyby individual
Cuckoo,and others Large : annoyingly too and strain.
France in early 20th
Continental dark frequent brooder)in
PC : Soft century, but a chocolat some strains OurBirds :We've onlyhad
Marans
Feather Heavy Marans-type bird is e white skin clean-leggedCuckoo
FS PP RF club
Uncommon. russett & Marans.Although "cuckoo"
36%/12% said to have begun shanks was meantto describe feather
brown
Up from4%/0% in as early as the 13th ideally, developed inmarsh pattern,we thoughtit fitthe
2003 Layer century. Imported varieswidely& lands,so apparently personality aswell. Not
Feather Footed seasonally tolerant ofwet exactly wild, some have
37
POSDRU/88/1.5/S/52614
Knownfor onething --chocolate [US and to North America averagetoabove red conditions.Some been veryactiveand
coloredeggs. French average rapid andcarely somewhat difficultto
Standard: from both France,
standard,but breeding have made manage.Othershave been
6.5lb/2.9kg Clean Footed England, and some strainsless quite calm. None ofours
Bantam: for English elsewhere, post- hardy thanothers. have laidespeciallydark
2.2lb/1.0kg standard] brown eggs.
WWII. Although
the Cuckoo has
been the most
prominent variety,
the Black Copper,
for which there was
clearer consensus
for a standard, is
the only variety
currently
recognized by the
APA.
Minorca Black,White,Buff APA (1888): Developedin Spain.Whetherit single & non-setter adaptableto confinement, but
FS OK AR PP Large : wasnamed forMinorcain the white rose prefers free range;restlessly
Largest Mediterranean, extra large Mediterranean Balearics Islandor actually aboveaverage active,flighty,avoids human
eggs. Bantam : developedthereis uncertain. contact
Uncommon. Single Comb Onceknown astheRed-faced excellenthot weather
28%/24% (black/all Clean Legged BlackSpanish.In Spainthe white skin,bird;
other) PC :Soft nameof breed isspelled combs subjectto
Blacks downfrom Feather Light Menorca, as isthe island. dark frostbite
44% in2003 shanks
early maturing
Standard: white
Layer
7 lb/3.2 kg
Bantam:
1.75lb/0.8kg
Black-BreastedRed, APA (1874): Developed in large can bebroody; needs tobe active; less
ModernGame or Modern Silver Duckwing, Large : All whiteto lighttint single protective mother tolerant ofcloseconfinement;
England in 19th
English Game Red Pyle,White, Other (often aggressive,noisy
FS OK AR PP Black,many others Bantam : century for productiveover dubbed)
Game exhibibiton, not for shortseason
PC :Hard not feathered for
cockfighting. coldest winters;hardy
Feather
Rare. yellow in heat;
12% skin & some subjectto health
Down since2003 shanks problems
The littlegamebird withstyle and
Game below average
carriage.
Standard: red slow tomature
4.5lb/2 kg
Bantam:
1.2lb/0.55kg
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
38
POSDRU/88/1.5/S/52614
Black,White,Red, APA (1965): Originated before single can bebroody; well adaptable to
Naked Neck or Transylvanian and Redare Large : All
1700 in the
good mother confinement orfreerange;
recognized by the Other cream active; calm,docile; more
NakedNeck or Turken
APA, but other Transylvanian
Bantam : y easily handled
FS OK PP yellow
region of Central
varieties include Blue Single Comb light
and Cuckooor Clean Legged brown skin & hardy inboth coldand
Europe that is now
No,it's not aturkey /chickencross. Barred. PC :Heavy, average toabove shanks extreme heat
Rare part of Romania. average
Further developed
Uncommon.
in Austria and red slow tomature
44% Fancy: Germany. The
Unchanged since Bare neck naked neck trait
2003
possibly came from
game birds found in
Madagascar. First
Standard:
6 lb/2.7 kg shown in Vienna in
Bantam: 1875 by breeders
1.5lb/0.7kg from counties that
are now part of
Romania.
Light brownishred, APA (1935): Developed in New large good,or occasional to well adaptable to
only Large : single frequent,brooder; confinement orfreerange;
Hamphire from the
American light to good mother calm; can bedocile or
Bantam : Rhode Island Red in medium aggressive; can becurious
New Hampshire or New
Single Comb early 20th century. dark
Hampshire Red yellow OurBirds :a fewhave
Common Clean Legged brown
FS OK PP 60% PC :Heavy, skin & robust; hardyin heat
been amongour favorites.
Rare shanks & cold; AddledAdelaide wasour
NewHampshire's answerto Rhode Down since2003 average toabove
combs subjectto first hento raiseabrood of
Island. average
frostbite chicks.She earned hername
for appearingto be scatter-
red
Standard: brained attimesas apullet,
6.5lb/2.9kg Dual Purpose but whenolder couldalmost
very earlymaturing
Bantam: seem affectionate-- maybe
1.9lb/0.85kg she wasjust veryhungry.
Several enjoyed keeping
close tous whilegardening.
Some havebeenaggressive
in maintainingtheir position
in thepecking order.
OldEnglish Game Black-BreastedRed, APA (1928): Developed in large excellentbrooder (or needs tobe active; less
FS OK AR PP Silver Duckwing, Large : All white tolight single annoyingly too tolerant ofcloseconfinement;
England in 19th &
Red Pyle,White, Other tint (often frequent brooder); aggressive,self-sufficient;
Black,many others Bantam : 20th century from dubbed) protective mother noisy
Game ancient stock productiveover
shortseason
39
POSDRU/88/1.5/S/52614
Rrare. PC :Hard white skin hardy,but not

8% Feather & shanks featheredfor coldest
Up since2003 winters
Small fightingcocks andtheirmates. below average red

Standard: Game slow tomature
4 lb/1.8 kg
Bantam:
1.3lb/0.6kg
Red,White APA : Not Reportedly walnut non-setter adapts toconfinement;calm,

recognized but notdocile,avoids human
Orloff or RussianOrloff developed in Russia
(dropped from light contact
FS PP
Continental) in 18th century brow
Rare. PC :Heavy, from Persian stock. n yellow hardy
24% Rare below average skin &
Up since2003 Once called legs
Chlianskaia, current
slow tomature
name probably
Fancy:
Wild-lookingthing 6.0lb/2.7kg derives from Count red
Bearded &
muffed Orloff-
Techesmensky, a
Russian breeder
Buff, Black,Blue, APA (1902): Originally single good,or frequent, adaptableto freerange; very
White Large : brooder; adaptableto confinement;
developed by
English excellentmother docile; moreeasilyhandled;
Bantam : William Cook in brow can bebullied
Single Comb Orpington (County n white skin
Orpington
Buffs common, Clean Legged & OurBirds :ours havebeen
FS OK AR PP others rare. Kent) the 1880s. white or hardy; very cold hardy docile enough, and some
PC :Soft
Big gentlebird. 84%/12% (buff/all Feather Heavy Some varieties average toabove dark have fitpretty lowin the
other) average shanks
developed by his pecking order, butnone of
Unchanged since ours haveshown the
2003
daughter. moderately early
"friendliness"that others have
claimed forthebreed.
[formerly red
Meat]
Standard:
8 lb/3.6 kg
Bantam:
2.2lb/1 kg
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
Creole,Partridge, APA : Not Rescued, or clavell non-setter well adaptable tofree range;
Wheaten, Black recognized (carnation) active; flighty;avoidshuman
somewhat
Penedesenca PC :Not very contact
FS club recognized developed, from dark
very hardyin heat
ancient stock in red-
Rare. brown white skin,
Catalan district of
The darkegg layer thatwears a 8% below average blue-grey
crown Not foundin 2003 Layer Spain in 20th to average shanks
slow tomature
century.
Penedesenca Negra
4 lb/1.8 kg developed in white
1980s.
40
POSDRU/88/1.5/S/52614
Partridge; Silver APA (1965): Developed in single can bebroody, requires special housingor
Phoenix Duckwing;White; Large : All white to protective mothers cages &high perches to
Europe and the US
FS PP other colors Other tinted accommodatelong tails;
Bantam : from the Japanese generally docile
Single Comb long-tailed breed yellow
Clean Legged skin; reportedly shortlived;
Uncommon. called the yellow or becauseof fancy
PC :Light
32% Rare (not Onagadori. slate feathering,
Down since2003 recognized shanks not suitedfor foul
separatelyfrom weather
Honorablelong-tail. Yokohama) below average

Standard: red
4 lb/1.8 kg slow tomature
Bantam:
1.75lb/0.8kg
Fancy:
Long-tailed
Barred,White,Buff,APA (1874): Developedin New Englandin small infrequent brooder; well adaptable to
Silver Penciled, Large : 19thcentury. single good mother confinement orfreerange;
Partridge, American light (orpinkish) calm,docile;more easily
Columbian,Blue Bantam : Once common on to handled
Single Comb the homestead, still medium
PlymouthRock Clean Legged brown yellow robust; verycold OurBirds :ours havebeen
FS OK AR PP PC :Soft popular in the skin & hardy good,solid,dependablebirds
Common Feather Heavy backyard. shanks that haveblendedin well
Onceupon atimeAmerica's favorite aboveaverage
88%/64%/48%/24% with theflock,not standing
breed.
(barred/white/ out forgood orbad reasons.
partridge/all other) somewhat early
Down since2003 red maturing
Dual Purpose
Standard:
7.5lb/3.4kg
Bantam:
2.2lb/1 kg
Bearded & APA (1874): Originatedin Europe, but varieswidely smallV non-setter bears confinement well;
Beardless ;Black, Large : probablynot Poland, beforethe mixed reports-- either calm
Polish or White,Golden, Continental 16thcentury.Once knownfor or somewhatflighty;
Poland Silver, BuffLaced Bantam :All goodegg production, now to obstructed visioncanhinder
FS OK AR PP Other Clean almoststrictly ornamental. white skin,some subjectto health some activities; canbe
Legged white problems; bullied; mixedreports on
PC :Soft blue becauseof fancy how wellthey doin amixed
Uncommon. Feather Light below average shanks feathering, flock
48% not suitedfor foul
Down from56% in weather;
2003 | mayhave problems
Fancy: white with
Perhapsthe oldestof the crested
Crested freezing crest feathers;
breeds.
special care maybe
4-4.5lb/1.8-2kg needed
since plumage blocks
vision
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
41
POSDRU/88/1.5/S/52614
Redcap or Red Cap or Red &black pattern, APA (1888): Developedin Derbyshire. very large non-setter can adapt toconfinement;
Derbyshire Redcap only Large : spiked active
FS OK PP English white rose
Thinkhuge rosecomb. Bantam : below average
Rose Comb hardy
Rare. Clean Legged
8% PC :Soft white skin,
Unchanged since feather Light
2003 blue moderately early
shanks maturing
Layer
6 lb/2.7 kg Fancy:
Large rose red
comb
Rhode Island Red APA Developed in New large infrequent brooder; well adaptable to
& RhodeIsland (1904/1922): single; can bedutiful mother confinement orfreerange;
England in 19th
White Large : rich also rose active,calm& fairlydocile,
(two separate breeds) American century. mediu can beaggressive(cocks are
Rhode Island Bantam : m especiallynotorious)
Single Comb brown robust; hardyin heat
FS OK AL AR PP
Clean Legged yellow & cold; OurBirds :we've hadvery
Common,but show PC :Soft skin & combs subjectto limited experience,but the
Bestof breedsfor producing brown aboveaverage
quality redsarerare. Feather Heavy shanks frostbite few henswe have hadhave
eggs.
64%/28% been moreaggressivethan
(red/white) most otherbreeds.
Down since2003
Dual Purpose red moderately early
maturing
Standard:
6.5lb/2.9kg
Bantam:
2 lb/0.9 kg
Black,White,Silver APA (1874): Origins unclear & rose non-setter tolerates confinement; fliers;
Rosecomb Laced,others. Bantam : white generally docile,cocks can
disputed. Claimed
FS AR PP Rose Comb to be aggressive
Clean Legged to be direct cream
yellow hardy inheat &cold
PC :True descendant of the
Common. Bantam skin &
46.7% original Bantam, shanks
Unchanged since but may be related
2003 slow tomature?
Theoriginal rosecombed,clean- to Hamburg.
Bantam tiny
legged bantam white
True bantam:
1.3lb/0.6kg
Comb
Skin
(with links to othersites with What's ahen Class&Type Origins productivity; egg Hardiness Behavior
color
images& moreinformation) weigh? size Maturing
Earlobes
Sebright Silver, Golden APA (1874): Developed before rose non-setter tolerates confinement; fliers;
FS AR PP Bantam : cream jaunty,sprightly
1810 in England by
Rose Comb y
Clean Legged Sir John Sebright, white
42
POSDRU/88/1.5/S/52614
Common. PC :True after thirty years of yellow not robust;

80% Bantam skin & | chicksdifficult torear
breeding.
Unchanged since shanks
2003
Thebeautifully laced bantam tiny
Bantam slow tomature
Both male& purplish
True bantam: female hen- red
1.3lb/0.6kg feathered
Bearded & APA (1874): Alreadydevelopedin Chinaby walnut one ofthe most adapts wellto confinement;
Silkie Beardless ;Black, Bantam : thetime ofMarcoPolo (13th tinte broody (orvery calm,docile;because ofsize
FS OK AR White,Blue,Buff, Feather century) d annoyingly too and docility, maynot dowell
Partridge,Gray Legged frequent brooder) in amixed flock
PC :Soft Large & Bantam black skin
featheredLight classes are & shanks
& Bantam
Very common. both recognized in some hardy inheat &cold;
100% countries becauseof fancy
Unchanged since turquoise feathering,
2003 not suitedfor foul
Black skin, weather
Anoddity ofoddities ofthe poultry face,comb, &
below average
and petworld wattles
True bantam: Hair-like
2.2lb/1 kg plumage slow tomature
Turquoise
earlobes
Five-Toed
Crested
Feather footed
Spanish , White-FacedBlack White-FacedBlack APA (1874): Oldestof theMediterranean large non-setter adaptableto confinement, but
Spanish , SpanishWhiteEar ,or only Large : breeds, developed inSpain. single prefers free range;flighty,
Clownface Mediterranean white haughty,noisy,avoids
FS OK PP Bantam : human contact
Handsome, graceful,rare. Single Comb aboveaverage reportedly subject to
Uncommon. Clean Legged grey skin, health problems;heat
20% PC :Light, dark tolerant;
Up since2003 Rare shanks combs subjectto
frostbite
6 lb/2.7 kg Layer white

Fancy: slow todevelop;
White face white face takesmore
than ayear
Comb
Class and Skin
Type color
Earlobes
White,only APA (1874): non-setter
Sultan
Large : All white
FS OK PP
Other
43
POSDRU/88/1.5/S/52614
Bantam : Introduced from below average horn,V- suited forclose confinement;

Feather shaped, calm,non-aggressive;more
Uncommon. Turkey in mid-19th
Legged duplex not suitedfor foul easily handled
28% PC :Light, century. weather;
Rare may haveproblems
with
white skin freezing crest feathers
4.0lb/ 1.8 kg & shanks
Allfor show.
Fancy:
Crested
Bearded & moderately slow
muffed white? developing
Feather-footed, [hidden
fully under
Five toed feathers
Black (andBlueas of APA (1883):An ancient breed, small pea, can bebroody; needs tobe active; intolerant
2010 forstandard, Large : All white tiny orno protective mother of closeconfinement;strong
introduced from
earlier forbantams) Other or wattles fliers ifgiven theopportunity;
Bantam :AllSumatra, but found can bequitewild,but canbe
light tint
Sumatra Other Cleanelsewhere in "tamed."
FS OK PP Legged not feathered forcold
Uncommon Indonesia. yellow winters; hardyin heat
PC :Light, more productive
28% Rare Uncertain origins thanmostgame skin &
Down since2003 that may include hens purply
black
more than one shanks
Game variety of jungle
4.0lb/ 1.8 kg
fowl. Males can
Lustrousblack longtail have multiple average dark
spurs, a unique purply red
trait among
domestic poultry.
Speckled,Red,Light APA (1914): Developed in single good brooder& well adaptable to
Large : mother confinement orfreerange;
county of Sussex in
English cream calm; gentle; active;can be
Bantam : early 19th century. y curious; moreeasilyhandled
Sussex Uncommon. Single Comb to light white skin
44%/4% Clean Legged brown & robust; verycold OurBirds :a fewhave
FS OK AR PP RF
(speckled/allother) PC :Soft shanks hardy been amongour favorites for
Speckled unchanged; Feather Heavy personality.
others notfound in
2003
red moderately early
Standard:
7 lb/3.2 kg
Bantam:
2.2lb/1 kg
I. 2. 2 Rase de gini la nivel naional

n Romnia sunt prezente majoritatea raselor i hibrizilor industriali existeni pe piaa european.
Potenialul genetic naional. Diversitatea genetic avicol din Romnia este asigurat n cea mai mare
parte de cele 17 linii pure de gini rase uoare, de populaiile aflate n coleciile de rase ale cresctorilor particulari
44
POSDRU/88/1.5/S/52614
i de genofondul speciilor de curci i palmipede din institute de cercetare sau staiuni experimentale. Responsabil
pentru conservarea celor 39 de rase de genotec este Federaia Asociaiilor Cresctorilor de psri de curte i
animale mici n rasa pur din Romnia, care cuprinde 19 asociaii ale cresctorilor particulari, iar pentru singura
ras autohton, Gt Gola de Transilvania, s-a constituit Asociaia Cresctorilor de Psri din rasa Gt Gola de
Transilvania Hobby G.G.T.
Cunoscndu-se faptul c unele rase au fost create i stabilizate cu mii de ani n urm n mod
natural i apoi ameliorate de ctre om, nu se poate ignora importana cultural-istoric a acestor rase.
Metodologia de conservare a resurselor genetice este elaborat de ctre instituiile specializate i
implementat de ctre asociaiile cresctorilor de psri conform legislaiei n vigoare. n perioada 2000-
2005 patrimoniul genetic avicol a fost susinut financiar prin subvenii acordate de ctre Ministerul
Agriculturii i Dezvoltrii Rurale prin prisma Programelor de Ameliorare coordonate de ctre Agenia
Naional pentru Ameliorare i Reproducie n Zootehnie Prof. Dr. G. K. Constantinescu. Din anul
2006 au fost ntocmite programe de conservare i utilizare pentru fiecare populaie, conform legislaiei n
vigoare, aprobate de ctre Agenia Naional pentru Ameliorare i Reproducie n Zootehnie Prof. Dr. G.
K. Constantinescu i monitorizate de Direcia pentru Protecia Resurselor Genetice Animale din cadrul
su.
Rezerva de gene existent la cresctorii particulari sub forma unor populaii crescute n rasa pur
reprezint o alternativ de resurse genetice valoroase, bine adaptate la condiiile de mediu i poate
contribui la diversificarea populaiilor existente la un anumit moment. De-a lungul timpului
biodiversitatea psrilor s-a diminuat datorit numrului redus de rase care au corespuns cerinelor zoo-
economice, astzi aflndu-se n programele de conservare i utilizare a acestora un numr de 56 de rase
de gini, 7 rase de curci, 4 rase de rae i 4 rase de gte. Meninerea unor populaii ca rezerv de gene a
impus adoptarea unor msuri de finanare de la bugetul statului cu privire la conservarea i utilizarea
resurselor genetice animale n stare critic, n pericol de dispariie i a celor vulnerabile .
Prin conservarea raselor din speciile restrnse numeric se constituie o surs de gene ce ar putea
ajuta la rezolvarea unor aspecte, cum ar fi:
asigurarea unei baze de progres continuu n creterea productivitii psrilor;
refacerea vitalitii liniilor selecionate i refacerea rezistenei la boli;
evitarea deteriorrii efectivelor de psri din cauza apariiei de homozigoi purttori
ai unor gene recesive duntoare, rezultat care poate aprea n starea de homozigotie a procesului
dispersiv;
posibilitatea utilizrii n viitor a unor gene care la acest moment nu prezint interes;
importana valorii cultural-istorice;
Patrimoniul genetic avicol se poate dezvolta prin:
45
POSDRU/88/1.5/S/52614
creterea numeric a raselor existente de la 56 n prezent, la 94 de rase n anul 1995,

n World Watch List for Domestic Animal Diversity, Romnia era reprezentat de un numr de 94 rase,
varieti i linii de gini;
creterea numeric a efectivelor de psri la cresctorii particulari - n Romnia a
existat i exist o anumit tradiie empiric, ca hobby sau din raiuni practice, de conservare a raselor de
animale, vizibil n special la gini, dar i la alte specii;
ncadrarea raselor existente n standardul de ras;
organizarea schimburilor de reproductori ntre cresctori i folosirea cocoilor n
scopul evitrii consangvinizrii;
n scopul protejrii, utilizrii i pstrrii biodiversitii genofondului avicol naional, orientarea
ameliorrii este corelat direct cu exploatarea i diversitatea produciilor realizate, ale celor 56 de rase de
gini, n numar de 34.436 capete, structurate pe linii pure i genotec.
Rezerva de gene existent la cresctorii particulari sub forma unor populaii crescute n rasa
curat, inventariat n numr total de 7.236 capete, reprezint o alternativ de resurse genetice valoroase,
ce pot contribui la diversificarea populaiilor existente n fermele, lundu-se n consideraie evitarea
creterii consangvinizarii, prin asigurarea unei mrimi efective corespunztoare.
Creterea numeric a numrului de psri la cresctorii particulari, deoarece n Romnia a existat
i exist o anumit tradiie, ca hobby sau din raiuni practice, n ceea ce privete conservarea raselor de
animale, vizibil n special la gini.
Rase importate Sunt 2 categorii de rese care au fost importate n Romania nc de la nceputul secolului
XX, n special din Europa de vest sau din America, rase specializate pentru producia de ou sau carne i rase mixte.
Exemplu de rase mixte de gini de interes zootehnic:
Rasa Plymouth-Rock - este una din rasele cele mai
cunoscute, fiind apreciata pentru insusirile ei, dar cu productii de
oua ceva mai mici (150 - 170 bucati, in greutate de 57 - 60 g).
Pasarile de rasa Plymouth-Rock Barat au o culoare generala
porumbaca, prezinta un trunchi mai rotunjit, cap mai mare,
fluierele, ciocul si pielea de pe corp, galbene. Rasa Plymouth Alb
este cea mai grea rasa mixta, fiind selectionata pentru ca gainile,
hibridate cu cocosi de rasa grea, sa produca pui de carne (broiler).
Cu o greutate de 3 - 3,5 kg gaina si 4 - 4,5 kg coco sul, pasarile
produc anual peste 170 oua de 60 - 65 g, cu coaja colorata. Au insa
un consum mai mare de furaj (180 - 200 g/zi) si se ingrasa excesiv daca primesc hrana la discretie.
46
POSDRU/88/1.5/S/52614
Rasa Sussex, exploatat atat pentru productia de carne cat si pentru cea de oua, este una dintre
rasele cele mai apreciate de micii crescatori, datorita insusirilor ei
productive, dar si frumusetii ei. Specializate pentru o productie
mixta de oua si carne, pasarile de rasa Sussex au o greutate
corporala 2,7 - 3,2 kg gaina si 4 - 4,2 kg cocosul si o productie de
oua de 170 - 190 buc./an). Ouale produse de gainile Sussex sunt
mari (60 - 65 g) si cu coaja colorata in brun, dar cu o nuanta
roz.Gainile incep ouatul dupa 6 luni, clocesc bine, de timpuriu, sunt
bune mame si, la nevoie, se desclocesc usor. De mentionat calitatea
deosebita a carnii produse de pasarile. Pasarile de rasa prezinta un
exterior atragator, cu o culoare frumoasa: varietatea herminata are culoarea generala alb-curat, cu pene
negre pe gat, ca un guler, in varful aripilor si in coada.
Alte rase crescute n Romania; Cornish alb, New-Hampshire - dintre rasele mixte i dintre cele
specializate; Brahma - se caracterizeaz printr-un penaj alb-negru.
Sunt psri originare de pe continentul asiatic. Sunt psri grele,
crescute n special pentru carne; Cochinchina - sunt uor de
recunoscut datorit penajului galben i alb. Sunt psri originare din
China; Wiandotte psri "americane" caracterizate prin penaj alb,
argintiu i negru; Rhode-Island - sunt roiatice, crescute pentru ou i
carne dar sunt adeseori ntlnite i n expozitii de psri; Plymouth -
gini originare din Statele Unite ale Americii; Leghorn - denumite
dup oraul italian Livorno care n limba englez este denumit
Leghorn. Sunt cele mai ntlnite psri de curte; Gt Gola de
Transilvania - devenit faimoas n Viena, n 1875. Se ntlnete n 3 varieti de culori: alb, negru i
barat. Produce n jur de 120-150 de ou pe an.
I. 2. 3 Hibrizi industriali de gain
Caracteristici generale ale hibrizilor de carne Datorit
diversitii de hibrizi de carne care sunt la momentul actual
pe piaa romneasc, este necesar o prezentare general a
acestora, pentru a sistematiza prezentarea materialului
biologic cu care opereaz avicultura industrial. Astfel, n
afar de pezentarea parametrilor din ghidurile tehnice,
prezentm i cteva detalii din practica curent a creterii i
exploatrii puilor de carne.
47
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cei mai performantii hibrizi pentru carne care exista in Europa in acest moment sunt: Ross
308, Cobb 500, Hybro i Hubbard Flex .
Tabelul I.2.3.1 Valorile necesarului de protein i energie metabolizabil, pentru trei hibrizi
Hibridul COBB-500, este realizat de firma Cobb Breeding Company Ltd din Anglia, fiind
adaptat diverselor tipuri de clima, precum si diferitelor sisteme de crestere. Hibridul de carne Cobb
500 a fost creat de aa natur nct s obin performane mai mari cu cheltuieli mici. Acesta este puin
pretenios n privina cerinelor nutritive, astfel c din punct de vedere proteic, discutnd despre reeta
start (procentul de protein din furaj influeneaz n general preul furajului finit), necesitile acestui
hibrid de carne sunt de 21%-22,5% PB (protein brut), spre deosebire de Ross 308, la care necesarul
variaz ntre 22-25% PB sau Hubbard Flex cu 21-22% PB3.
Din punct de vedere al condiiilor de microclimat, Cobb 500 este pretenios, necesitnd o atenie
deosebit pentru meninerea parametrilor conform ghidului de exploatare. Datorit faptului c are o
vitez mare de cretere, acesta prezint att o sensibilitate accentuat ct i faptul c la creterea pe
aternut permanent, aternutul trebuie meninut n condiii optime. Prezint o capacitate mare de
ingerare a furajului, astfel c, din punct de vedere al timpului de lumin, se pot aplica progame de
lumin cu un timp mare de ntuneric.
Ca i hibrid, Cobb 500 a fost creat n special pentru producia de piept i prezint un randament
ridicat la sacrificare. Ca dezavantaj major al acestui hibrid de carne, datorit vitezei mare de cretere,
specificm apariia sindromului morii subite a puilor. Are o viabilitate excelenta, si nu reclama
conditii speciale de crestere. La varsta de 42 de zile, in cazul cresterii puilor nesexati, poate realiza
mase corporale de 2633,7 g, cu un indice de conversie de 1,76.
Tabelul I 2.3.2.Specificaii nutriionale pentru broileri nesexai
3
Leonard Constantin Stafie Articol publicat n revista Ferma nr. 1(45)/2007
48
POSDRU/88/1.5/S/52614
Hibridul Ross 308 a fost creat pentru producia de piept i pulpe, fiind destul de bine
proporionat. Necesit un furaj mai scump pentru a obine performane dar prezint o rezisten mai
bun la condiiile de microclimat. Se gsete pe scar larg la noi n Romnia datrit faptului c
prinii de hibrizi de carne Ross au un procent mai mare de ouat fa de parinii de Cobb 500 ct i
faptul c procentul de ecloziune este mai mare.
Puiul de carne Hybro PN, produs al Companiei Euribrid din Olanda, este recunoscut pentru
performantele ridicate pe care le realizeaza. Produs al unei firme de renume puiul de carne ROSS, este
prezent in mica masura in Romania, insa performantele pe care le realizeaza il recomanda in cresterea
industriala.
n Romnia se cresc numeroi hibrizi comerciali de gin pentru carne i pentru ou. Dintre
hibrizii pentru carne, amintim: Ross 208; Lohmann Meat; Cobb 500; Starbro-Shaver;
Arbor Acres etc. La aceti hibrizi se cunosc schemele de hibridare, performanele morfo - productive,
precum i cerinele de microclimat, ca i cele nutriionale i de sanitaie, dar sunt insuficient cunoscute
caracteristicile crnii produse. La ora actual, ntlnim frecvent trei hibrizi de carne i este vorba despre Cobb
500, Ross 308 i Hubbard Flex Comparaiv, Cobb 500 necesit un management tehnologic pretenios dar cu o
reet furajer ieftin, Ross 308 necesit un furaj foarte bine echilibrat i mai scump dar din punct de vedere al
managementului nu ridic probleme deosebite. Hubbard Flex este un hibrid care nu ridic pretenii nici din punct
de vedere al managementului tehnologic i nici din punct de vedere al furajrii.
n tabelul I 2 3.3. v prezentm comparativ greutile corporale ale fiecrui hibrid ct i consumul de
furaj pentru un kg de carne n viu.
Tabelul I.2.3.3 Tabel comparativ al greutii corporale i consumului de furaj
49
POSDRU/88/1.5/S/52614
Sursa - Articol publicat n revista Ferma nr. 1(45)/2007

Caracteristici generale ale hibrizilor de gini outoare 4 o prezentare comparativ a hibrizilor care se
gsesc pe piaa romneasc i pe cea european. Hibizilor de gini outoare,HY-Line Brown i HY-Line W36 au un
potenial genetic de 357 de ou respectiv 340 ou (vezi tabel).
Tab I.2.3.4. HIBRIZI GINI OUTOARE - DATE COMPARATIVE
Robar SL2001 Albo SL2000 Roso SL2000 HY-Line Brown HY - Line W36
Hibridul
Potenial genetic 324 ou 326 ou 326 ou 357 ou 340 ou
Producie oua/ efectiv mediu 321 oua 314 oua 314 oua 351 oua 332-339 oua
Vrf de ouat 93-94% 93-94% 93-94% 93-94% 93-94%
Vrsta la vrf de ouat 28 sptmani 29 saptama ni 28 saptama ni 28 saptamani 28 saptamani
Furaje consumate /ou 142 g 98-102 g 116-120 g 113 g 95 g
Vrsta la 50/ ouat 22 saptama ni 22 saptamani 22 saptama ni 20-21 saptamani 20-21 saptamani
Greutatea medie a oulor, la:
34 sptmni 60,9 g 62,9 g 63 g 62,7 g 58,4 g
70 sptmni 64,9 g 64,9 g 64,9 g 66,9 g 63,4 g
Greutatea corporal medie,
la: 1580g 1275 g 1500 g 1430 g 1250 g
18 sptmni 2130 g 1520g
34 sptmni 2270 g 1600g 2100-2150 g 2000 g 1580g
70 sptmni
Din punct de vedere al produciilor de ou obinute n condiii de ferm, observm c cei doi hibrizi au o
producie mult mai bun, de 351 ou respective 332-339 ou. Consumul de furaje pentru producerea unui ou este
de 142 g la Robar SL 2001 i 95 g la HY-Line W36. Din datele comparative privind greutatea medie a oulor,
observm c hibridul HY-Line Brown are cele mai bune performane, respectiv o greutate medie a oulor de 62,7 g
4
Zootehnie,10 Nov 2009
50
POSDRU/88/1.5/S/52614
la vrsta de 34 de sptmni i 66,9 g la vrsta de 70 sptmni.

Greutatea corporal a ginilor outoare difer n funcie de hibrid.
Astfel, hibridul de ou HY-Line W36 este cel mai uor, cu 1580 g
la 70 sptmni, iar hibridul Robar SL2001 are greutatea de 2270
g.Consumul de furaje i producia de ou influeneaz n mod
direct cheltuielile unei ferme care exploateaz gini outoare, iar
greutatea corporal este necesar pentru calcularea densitii pe
metru ptrat, debitul de aer necesar, numr de cuibare, precum i
frontul de furajare i adpare.
Comparnd datele prezentate, se observ c fiecare hibrid prezint avantaje i dezavantaje. n ara noastr, la
momentul actual, cel mai utilizat hibrid este HY-Line Brown.
I.2.4. Rase i hibrizi din alte specii de psri de interes zootehnic

Patrimonou naional Palmipede n ultimii ani s-a constatat c biodiversitatea psrilor s-a
diminuat datorit numrului redus de rase, care au corespuns cerinelor zoo-economice, msurile de
conservare luate fiind adaptate pentru fiecare ras de rae: Leeasc, Pekin, Campbell, i Alergtoare
Indian n numr de 450 capete i rase de gte: Toulouse, Emden, Chinez alb i Chinez castanie, n
numr de 130 capete.
Programele de conservare ale acestor specii ntrunesc condiiile de echilibru genetic, psrile fiind
crescute n rasa curat, izolate reproductiv, astfel nct s poat raspunde de cerinele pieii avicole privind
carnea de ra, ficat gras, ou, puf i pene.
Curci Spre deosebire de gini, curcile domestice prezint un numr mai mic de rase i varieti
caracterizate toate prin aceeai conformaie corporal, dar diferite ntre ele prin culoarea penajului,
proprietile crnii, nsuirile de reproducie i de cretere. Rezerva de gene la aceast specie este
concentrat n nucleul existent, reprezentat de cele 7 populaii de curci : Alba mic, Alba de Braov, Alba
de Rusetu, Anemona, Bronzata, Alba mare i Diana, n numr de 3.170 capete.
Rase i hibrizi pentru exploatarea industrial Cresterea ratelor prezinta unele avantaje de luat
in seama, comparativ cu celelalte specii de pasari:
ritmul foarte rapid de crestere;
rezistenta extraordinara a palmipedelor la imbolnaviri;
pretabilitatea ridicata la cresterea extensiva (pe camp, balti, etc.).
Dintre rasele specializati pentru carne, in ordinea cantitatilor vandute, (n dupa datele centralizate
la firma Agroland - lider de piaa in acest domeniu ), enumeram rasa Pekin si hibridul Mulard.
Rasa Pekin este cel mai frecvent crescuta pentru carne in America de Nord si in Europa. Calitatile
deosebite ale acestei rase sunt viteza mare de crestere si rata buna de conversie a furajului. La maturitate
51
POSDRU/88/1.5/S/52614
ating greutati foarte mari si au un temperament extrem de linistit.

In tabelele de mai jos, puteti urmari parametrii de crestere ale
bobocilor de rata Pekin.
In concluzie, ratele pentru carne sunt chiar mai potrivite decat puii de
carne pentru cresterea in gospodarie, datorita avantajelor enumerate
mai sus, si nu in ultimul rand, datorita gustului deosebit al carnii de
rata. Pentru productia de carne si ficat gras se folosesc hibrizii
interrasiali si chiar interspecifici, precum si hibrizii interliniari,
existenti mai ales la rasele Pekin si leseasca.
Hibrizii produsi pe baza de Pekin sunt cei care ating
performantele cele mai ridicate pentru productia de tineret de carne (broiler) fiind si cei mai raspanditi pe
plan mondial. Cei produsi de firma Cherry Valley Farms din Anglia, de exemplu, ating o greutate de
livrare de peste 3 kg, cu un consum specific redus, cu 10-15 zile mai devreme decat ratele locale din
diferite tari.
Fig I.2.4.2 parametri tehnologici pentru hibrizii de raa Star 53 medie
Hibridul Star 53 al firmei Grimaud Freres din Franta, avand ca tata susa GL 50, cu o maturitate sexuala la
25 de saptamani si mama GL 30, cu maturitate la 24 de saptamani si o productie de 230 de oua in 44 de
saptamani ajunge la o greutate de 3 kg la 42 de zile, cu un indice de consum de 2,4. La 49 de zile bobocii
cantares 3,4 kg cu un indice de consum de 2,6
52
POSDRU/88/1.5/S/52614
Fig I.2.4.2 parametri tehnologici pentru hibrizii de raa Star 53 greu
Dintre hibrizii de rata leseasca (Barbarie) crescuti pentru tineret de carne cu caracteristici
productive foarte ridicate, se pot cita cei produsi de firma Grimaud Freres din Franta. Un alt hibrid foarte
important este mulardul produs prin incrucisarea a doua specii de rate, leseasca pe linie paterna si o rasa
din specia ratelor comune pe linie materna. Atunci cand ratele lesesti si cele comune se imperecheaza in
mod natural, procentul de fertilitate este de obicei foarte scazut. In prezent este obisnuita folosirea
insamantarii artificiale pentru a creste fertilitatea.
Alegerea rasei de rata comuna se opreste cel mai frecvent asupra Pekin-ului, rasa de carne, cu o
buna productie de oua. Se pot folosi si alte rase de carne ca Rouen si Orpington, sau de oua, cum este
Campbell. Rouen este o rasa cu productie mica de oua, Orpington se utilizeaza putin in acest scop, desi
rezultatele obtinute sunt foarte bune, iar Campbell kaki, care produce un numar mare de oua, transmite o
greutate mica bobocilor.
Creterea raelor de carne este activitate foarte profitabil n condiiile n care sunt ndeplinite cele mai
importante caracteristici tehnologice privind furajarea i asigurarea condiiilor de microclimat. Creterea raelor
se face n 2 faze:
Faza 1, dureaz 2 sptmni, cnd densitatea de populare este de 15-20 cap./mp
Faza 2, dureaz din sptmna 3 cnd densitatea este de 10-12 capete la 3 sptmni
scznd la 8, 6 i respectiv 4 capete la sacrificare, la vrsta de 2 luni.
53
POSDRU/88/1.5/S/52614
Aternutul: se pot folosi ca aternut paie (curate, fr mucegai) sau talaj de lemn, care se aeaz ntr-un
strat de 5-10 cm grosime. Periodic aternutul se completeaz pentru a preveni formarea unor zone umede.
(inainte de instalarea asternutului, adapostul se va dezinfecta obligatoriu) n perioadele clduroase (cu
temperatura de peste 20 grade C) bobocii pot fi scoi afar, ns atenie la razele soarelui care pot afecta
ochii bobocilor mici.
Temperatura: n primele 7 zile se asigur 30-32 grade C, dup care se reduce cu cte 2-3 grade
C/sptmn pn se ajunge la 16-18 grade C. n prima lun de via bobocii sunt mai sensibili la
temperaturi sczute deoarece sistemul de termoreglare nu este nc bine dezvoltat, ns dup ce se
mbrac n pene pot suporta temperaturi mai joase. Pentru asigurarea temperaturii necesare se recomand
folosirea becurilor de cldura n infrarou 150, 250 W
Lumina: n prima sptmn se asigur lumina 24h/zi, dup care se reduce cu cate o jumatate de ora/zi,
pana la 14 zile, cnd ajungem la 17h/zi, durata care se menine pana la sacrificare, este recomandat,
pentru a sacrifica mai rapid bobocii, meninerea 24h lumina /zi pe toata durata creterii deoarece lumina
stimuleaz consumul de apa i furaje.
Adparea: se asigur permanent apa proaspt la discreie. Pentru adpare se pot utiliza adptorile de la
pui sau adptori tip jgheab (se calculeaza un front de adpare de 5 cm / boboc). Este recomandat ca
adptorile s fie amplasate n locuri n care se poate schimba mai uor aternutul (sau) chiar pe o
suprafaa betonat, cu gratar sau nisip, deoarece frecvent suprafaa din jurul adptorilor va fi umed.
Furajarea: pentru furaje se pot folosi hranitori circulare ca i cele pentru pui sau hranitori tip jgheab
(cand se calculeaza un front de furajare de 2,5 cm/boboc). Se poate folosi de asemenea i furaj mcinat,
nsa acesta se lipeste de ciocul bobocului, caz n care este nevoie de un vas cu ap unde i pot spala
ciocul. Aceasta practic atrage dup sine umezirea aternutului, iar furajele rmase n acest vas cu ap pot
fermenta, astfel devenind sursa de mbolnvire. Pentru evitarea acestor neplceri, vasul cu apa va fi mereu
curat i amplasat ntr-un loc mai uor de curat.
O alta varianta de administrare a furajelor mcinate este sub forma umed. Umezirea furajului se face
chiar nainte de administrare i doar cantitatea care urmeaz a fi consumata n urmtoarele 2-3 ore.
De asemenea, n furajarea raelor se poate folosi i masa verde proaspt i plit care se administreaz de
la dou sptmni n completarea raiei i nu nlocuind furajele de baz.
n Romnia hibrizi de curc cei mai raspanditi sunt Big 6, Big 12, t6 si T9, cu grad mare de
adaptabilitatte la condiiile specifice din rase grele, specializate pe productia de carne, mai exact hibrizi
industriali Big 6 si Hybrid XL, acestea avand o rezistenta mai buna dar nu ajung la performantele celor de
mai sus. Big 6 si Hybrid XL se preteaza foarte bine si pentru cresterea in gospodarie, facuta cu dedicare si
pricepere, multi crescatori avand rezultate spectaculoase (in mod frecvent greutate peste 25 kg -la
masculi- si greutatea pieptului peste 10 kg de carne). In afara de conditiile de crestere prezentate aici ,
54
POSDRU/88/1.5/S/52614
foarte importante sunt furajele administrate in primele luni. De exemplu starter-ul trebuie sa contina
minim 27% proteina, sa fie granulat (2mm) si sa aiba o culoare mai intensa (preferabil rosie) deoarece
curcanii au vederea slaba.
Tabelul I.2.4.1 performantele in crestere ale masculilor de Hybrid XL, conform producatorului, Hendrix
Genetics Ltd. www.hybridturkeys.com
Varsta Greutate vie Consumul de furaj Conversia de furaj
Saptamanal Cumulativ
(zile) (saptamani) (Kg) (Kg) (Kg) saptamanal cumulativ
7 1 0.17 0.18 0.18 1.06 1.06
14 2 0.36 0.24 0.42 1.26 1.17
21 3 0.77 0.54 0.96 1.32 1.25
28 4 1.36 0.80 1.76 1.36 1.29
35 5 2.14 1.11 2.87 1.42 1.34
42 6 3.08 1.42 4.29 1.51 1.39
49 7 4.12 1.70 5.99 1.63 1.45
56 8 5.28 1.94 7.93 1.67 1.50
63 9 6.49 2.28 10.21 1.88 1.57
70 10 7.75 2.52 12.73 2.00 1.64
77 11 9.05 2.78 15.51 2.14 1.71
84 12 10.39 3.10 18.61 2.31 1.79
91 13 11.76 3.48 22.09 2.54 1.88
98 14 13.15 3.61 27.70 2.60 1.95
105 15 14.51 3.75 29.45 2.76 2.03
112 16 15.87 4.14 33.59 3.04 2.12
119 17 17.19 4.33 37.92 3.28 2.21
126 18 18.48 4.41 42.33 3.42 2.29
133 19 19.73 4.56 46.89 3.65 2.38
140 20 20.91 4.60 51.49 3.90 2.46
147 21 22.06 4.97 56.46 4.32 2.56
154 22 23.14 4.98 61.44 4.61 2.66
Dintre cerinele de intreinere ale
hibrizilor de curc amintim:
Adapostul trebuie sa fie curat,
dezinfectat si incalzit la 38 grade
Celsius (la nivelul asternutului),
inainte de sosirea puilor.
55
POSDRU/88/1.5/S/52614
Asternutul se pregateste prin asezarea uniforma a paielor sau a talajului de lemn intr-un strat de minim 5-
7 cm. Pe asternut se amplaseaza hranitorile si adapatorile care se vor ridica pe masura ce puii cresc, astfel
ca ei sa poata consuma apa usor. Inaltimea adapatorilor si hranitorllor va fi reglata astfel ca partea de jos a
acestora sa fie la nivelul spatelui puilor, Lumina se asigura cu ajutorul unor becuri sau natural cand puii
sunt mai mari. Durata luminii va fi de 23 de ore in primele 3 saptamani, hranitorile se vor amplasa sub
sursa de lumina in special in aceasta perioada pentru a favoriza gasirea lor si consumul hranei. Dupa 3
saptamani durata luminii se poate reduce la 14 ore pe zi. n primele 3 saptamani puii de curca nu se
orienteaza prea bine, de aceea trebuie sa-i ajutati sa gaseasca hranitorile situate sub sursa de lumina si sa
consume hrana.
Furajarea puilor in primele 4 sapt. se va face cu starter granulat pentru curcani (culoare rosie),
pentru a realiza o baza solida pentru o dezvoltare optima a puilor. Dupa varsta de 5 saptamani se
recomanda furaj granulat crestere curcani si dupa 10-12 sapt. se poate folosi in continuare nutret granulat
crestere faza a doua. In acest moment se pot adauga cereale (porumb+grau), dar e important ca una din
mese sa o reprezinte furajul granulat. Pentru perfectionisti recomandam furajul de finisare dupa 16
saptamani care contine faina de lucerna precum si gluten de porumb. Aceste componente relativ
sofisticate pentru hrana pasarilor, ajuta la obtinerea unei carcase deosebite, carnea avand un gust si o
savoare exceptionale, iar calitatile nutritionale sunt mult peste standard.
Apa se asigura la discretie, fiind permanent proaspata. Pentru a evita deteriorarea asternutului si
udarea puilor in primele 6 sapt. sa fie folosite adapatori destinate puilor mici. Recomandam folosirea
aditivilor pentru dezinfectare si stimulare, in apa de baut
Temperatura coboara cu 2 grade Celsius pentru fiecare saptamana de viata. In prima saptamana
temperatura trebuie sa fie de 36-38 grade Celsius la nivelul asternutului (utilizati un termometru de
camera pt a masura temperatura la nivelul puilor). Este recomandat pentru incalzirea locala becuri cu
infrarosu, care incalzesc
direct puii si astfel faceti
economie de energie (un bec
infrarosu are durata de viata
aprox. 5-6000 ore). Puii
trebuie sa aibe permanent
aer curat, temperatura
optima, nutret si apa la
discretie.
Bibilicile pentru carne i
ou n fiecare zon probabil
56
POSDRU/88/1.5/S/52614
c li se spune ntr-un anumit fel. n Oltenia li se zice ce iar n Moldova pichere. Se pot creste impreuna
cu celelate pasari. prefera un furaj mai bogat in proteina (cum este starterul de curcani) dar este in regula
si sa se furajeze cu starter de pui. Cresterea bibilicilor in sisteme de intretinere intensive, desi de curand
practicata, este intr-o continua dezvoltare, promitand profituri uriase, avand in vedere carnea foarte
cautata in restaurante , atat in cele din Romania cat mai ales in cele din strainatate. Carnea de bibilica are
un continut ridicat de proteina(23%), scheletul este fin si usor, marind randamentul in carne, care poate
ajunge la 72-75% la carcasa pentru friptura. Oul de bibilica are, in medie, 45 g si contine: 13,5% proteina,
12,5% grasimi, 0,8% glucide, 0,9% substante minerale si 72,8% apa. Substanta uscata din continutul
oului de bibilica este cu 3-5% mai mare decat la oul de gaina, iar continutul in vitamina A de 2-3 ori mai
mare. Oul de bibilica are un gust mai aparte, apreciat de consumatori datorita substantei uscate. In
comparatie cu gaina, incidenta bolilor la bibilici este mult mai redusa, la toate categoriile de varsta.
Practic, nu se cunoaste sindromul respirator, inclusiv micoplasmoza respiratorie, pseudopesta,
encefalomielita. Se intalnesc, totusi, boli parazitare(coccidioza, trichomonoza, histamonoze si uneori
aspergiloza si candidoza). Rezultatele bune inregistrate in sistemul intensiv cu hale fara ferestre, pe
asternut sau in baterii, greutatea oului, viteza de crestere, conversia furajelor etc lasa sa se intrevada largi
perspective de dezvoltare a acestei specii de pasari in crescatoriile de la noi din tara
Prepelie Cresterea prepelitelor este o activitate
cunoscuta inca din secolul al XII-lea in Japonia, cand erau
tinute in gospodarii ca pasari de ornament, insa abia dupa a
doua jumatate a a secolului al XIX-lea populatia se inmulteste
considerabil, pasarile fiind crescute si pentru consum. Pe piata
autohtona, desi aceasta indeletnicire este mai noua, s-a format,
odata cu aparitia fenomenului de crestere a acestor pasari si o
piata de desfacere, explica Ionut Cercel, presedinte al
Asociatiei Nationale Cinegetice, care coordoneaza activitatea
crescatorilor de prepelite din Romania, ofera asistenta de specialitate, stimuleaza si promoveaza aceasta
afacere in randul crescatorilor si al potentialilor crescatori, asigura - in limita posibilitatilor - contracte de
vanzare in tara si strainatate. Potrivit acestuia, o afacere in domeniul cresterii prepelitelor se demareaza
rapid si are avantajul unei amortizari a investitiei destul de accelerate, in cazul in care intreprinzatorul si-a
asigurat o piata de desfacere. "Ca exemplu, pentru 10.000 prepelite ouatoare, se poate demara o afacere in
aproximativ sase luni din momentul in care se incepe constructia halei de crestere a lor", precizeaza
oficialul. Exista aproximativ 15 rase de prepelite pe tot globul, insa mai cunoscute sunt prepelita japoneza
si prepelita faraon, cel mai des intalnite in crescatorii. Prepelita californiana cu mot este una dintre cele
mai mult cautate rase in cazul celor care cresc aceste pasari ca un hobby; la fel si prepelita Madagascar, o
57
POSDRU/88/1.5/S/52614
specie destul de rara, dar foarte cautata si apreciata. Prepelita chineza pitica este cea mai mica prepelita de
pe planeta si exista in mai multe variante de culori. Prepelita strauss este cea mai colorata dintre toate
rasele de prepelite (este albastra si are un mot portocaliu). Prepelitele de copac sunt mai rare la crescatorii
de hobby.
Unul dintre principalele avantaje ale cresterii prepelitelor este reprezentat de faptul ca nu solicita
un spatiu larg pentru amplasarea boxelor, pe o suprafata de un metru patrat putand fi tinute aproximativ
120 de pasari. Densitatea recomdata pe metru patrat este insa de 80-100 capete, pentru a se obtine o
productivitate optima. Pentru o economie de spatiu pot fi amplasate pana la 7 boxe suprapuse. Crescatorul
trebuie sa tina seama ca, in ferma, este necesara asigurarea unei temperaturi constante, intre 18 si 25 de
grade celsius, ferite de curenti de aer. La fel de importanta este lumina din incaperea in care sunt tinute
prepelitele si evitarea oricaror factori de stres. Curatenia este un alt factor decisiv in crescatorie, astfel
custile, tavitele de apa si recipientele pentru mancare trebuie sa fie curatate frecvent.
Crescatoriile pot fi orientate fie spre productia de oua, fie spre cea de carne, sau mixte. Specialistii
recomanda pentru reproductie trei masculi si noua femele, pentru a asigura o fecundatie de aproape 100%.
Crescatorul ar trebui sa asigure baterii de ouat si baterii de crestere (pentru tineret de inlocuire la 1-4
saptamani, iar pentru pui de carne la 1-5 (6) saptamani). Pentru investitii mai reduse se poate folosi si
cresterea la sol, pe asternut, dar numai in sectorul de crestere.
Nutritia Hrana prepelitelor reprezinta aproximativ 70% din investitia facuta de un crescator intr-o
astfel de afacere. In Romania se practica hranirea cu furaje uscate, in diferite combinatii. Un proces de
hranire obisnuit poate consta intr-o dieta apropiata de cea a gainilor, suplimentata cu proteine precum
faina de peste, srot de soia sau lapte praf furajer. Pentru o crescatorie profesionista, in care este necesar un
proces de crestere mai rapid, se va apela la diete cu un inalt grad de proteine. Un ou de prepelita
cantareste aproximativ 10% din greutatea prepelitei adulte, fata de 5-6% cat este raportul la gaina, iar o
prepelita poate produce si 2 oua in 24 de ore. Astfel, calitatea furajului utilizat la hranire devine esentiala,
de compozitia lui depinzand asigurarea sanatatii pasarii si implicit calitatea oualor rezultate. Pentru
prepelitele aproape ajunse la maturitate, se recomanda o dieta care sa contina cel putin 1,25% fosfor si
3,5% calciu, desi se poate ajunge si la o pondere de 3,9% calciu in perioadele calduroase de vara, atunci
cand prepelitele mananca mai putin, dar au nevoie de calciu pentru oua. Este de retinut faptul ca o
prepelita adulta consuma intr-o zi o cantitate de furaj de aproximativ 25 de grame.
Incubare. Prepelitele prezinta o maturizare sexuala precoce, astfel ca femela depune primul ou
dupa 6-7 saptamani, si poate depune pana la 350 oua intr-un an, iar masculii pot fi folositi la acuplare
dupa 40 de zile. Incubarea de prepelite si cresterea acestora nu sunt foarte complicate, insa este esential ca
ouale folosite pentru incubat sa nu fie mai vechi de 10 zile. Temperatura de incubare este de 37,5 grade
Celsius, si umiditatea de 60% in primele 14 zile. Din ziua a 14-a, pana la iesirea din oua, temperatura
58
POSDRU/88/1.5/S/52614
ramane intre aceleasi limite ca in perioada anterioara, dar umiditatea trebuie ridicata la 80%. Puii de
prepelita se iau din incubator cand sunt uscati bine. In prima perioada de crestere a puilor de prepelite
trebuie mentinuta temperatura de 37 grade Celsius. Pentru administrarea de apa se pot utiliza adapatoare
pentru pasari, iar ca furaj se poate administra, in primele 5 saptamani, Starter pentru curci sau starter
anume pentru prepelite.
Valorificare. Principalele piete de desfacere sunt reprezentate de hipermarketurile si de
restaurantele din tara. Exportul de prepelite, carne si oua, este inexistent in Romania, motivele principale
sunt lipsa cantitatilor de oua si carne care se solicita, lipsa unui abator autorizat pentru sacrificarea
acestora si nu in ultimul rand, lipsa unei ferme autorizate care sa corespunda standardelor impuse de UE.
In plus, fragilitatea oualelor de prepelita necesita conditii speciale pentru ca transportul sa se faca fara
pierderi, facand exportul pe acest segment destul de costisitor. Avand in vedere faptul ca, pentru incubatie,
ouale nu trebuie sa fie mai vechi de 10 zile, acestea pot fi cumparate direct din crescatoria producatorului.
Avantajele cresterii prepelitelor:

dimensiunile mici (care permit de exemplu sa gazduim 100-110 indivizi pe metru patrat);
cantitatea mica de furaje consumata zilnic (25-30g pentru o prepelita adult);
pentru demararea unei mici crescatorii investitia este convenabila
ouatul precoce, abundent si regulat (femela depune primul ou dupa 6-7 saptamani, iar daca este
bine ingrijita poate produce pana la 350 oua/an)
prepelita de carne (faraon) poate fi comercializata la 40-50 de zile avand o greutate de cca. 350-
400 grame/buc
intrebuintari multiple: oua, carne, repopulare, dresajul cainilor de vanatoare.
crestere si maturizare sexuala rapida (dupa 40 de zile masculii sunt folositi pentru reproductie)
rezistenta la boli (daca se pastreaza conditiile optime de igiena, furajare si climat nu apar
probleme de sanatate)5
I.3 Sisteme de cretere i exploatare

Prezentm n continuare principalele caracteristici ale sistemelor de cretere si exploatare a
pasrilor precum s principalelr direcii de evoluie n perioada urmatoare , definitorii pentru
determinarea necesarului de finanare a sectorului avicol din Romania, avnd n vedere atenia acordat
de ara noastr adaptrii la cerinele Uniunii Europene de cretere i exploatare a psrilor ca necesitate
5
www.quail.go.roPrepelite
59
POSDRU/88/1.5/S/52614
impus de caracteristicile competitivitii i calitii produselor, a impactului asupra mediului, n sectorul

avicol.
.
I.3.1. Sisteme de exploatare a pasarilor pentru productia de oua:
In cresterea pasarilor pot fi practicate un numar foarte mare de tehnologii care,indiferent daca se
refera la o spesau la alta ,la o productie sau la alta,de calitate sau alta,pot fi caracterizateprin nivelul la
care satisfac cerintele pasarilor fata de conditiile de viata,prin modul cum realizeaza optimizarea
diferitelor conditii de intretinere si prin masura in care raspund cerintelor economice.
In general,se considera ca sistemul de intretinere a pasarilor este cu atat mai intensiv cu cat pentru
1m de suprafata construita se realizeaza productii mai mari si la un pretde cost mai scazut.
Din acest punct de vedere,sistemele de intretinere pot fi caracterizate mai ales prin urmatoarele
:intretinerea pasarilor se face in libertate la sistemele extensive,in semiliberate la sistemele semiintensive
si in captivitate la sistemele intensive.
Sistemul extensiv de intretinere consta in punerea la dispozitia pasarilor a suprafetelor de teren,
campuri, lucerniere, pajisti sau ape, in functie de specie.Acest sistem este specific gospodariilor
individuale, cand puii obtinuti prin clocitul natural se cresc cu ajutorul clostilor in libertate, folosindu-se
drept closti gaini sau curci.Este indicat ca, in organizarea acestei munci, sa fie asezate mai multe closti
odata pe oua, care sa scoata puii in aceasi zi, dand posibilitatea regruparii puilor la mai multe closti,
pentru ca o parte din ele sa fie folosite pentru productia de oua. La o gaina closca se pot reaprtiza pentru
crestere 15-25 pui, in finctie de marimea ei si de sezon, mai putini iarna si mai multi vara; unei curci pot
fi repartizati cate 25-40 pui, iar la o gasca se pot repartiza pentru crestere cate 15 boboci.Aceasa
repartizare se face in ziua ecloziunii,seara,pt ca,a doua zi,closca respectiva sa aiba nr fixat de pui spre a se
obisnui de la inceput cu ei.Pentru cresterea puilor de catre closti,care nu au ajuns cu clocitul pana la
ecloziune,repartizarea se face dupa 5-15 zile de clocit.In acest scop se ridica 2/3 di oua si in cursul noptii
puii se introduc in numar 2-3 sub closca,urmarindu-se cum se comporta cu ei;in cazul cand ii primeste
restul puilor,se introduce dimineata sub aripi in timp ce closca sta pe cuibar.
Sistemul semiintensiv se recomanda pentrut crescatoriile relativ mici la care se doreste sa se
combine avantajul unui adapost bun,care sa asigure pasarilor conditi de cazare si de productie bune pe
timpul iernii,cu avantajele utilizarii,pe timpul verii,unor spatii inerbate. Cresterea si intretinerea puilor
Cresterea puilor se face in puiernite fara a mai fii folosite clostile.Inca de la incubator,se recomanda sa fie
sortati pui dupa dezvoltarea corporala,starea lor de voiciune si durata ecloziunii.
Ambalarea si transportul puilor de o zii se face in cutii de carton cu capacitatea de 100 de pui;transportul
se face cu autocamionul,trenul sau avionul. Pui se repartizeaza in puiernita dupa starea lor de voiciune,ia
durata de crestere depinde de anotimp.In general timpul necesar este de 8 saptamani,timp in care puful se
60
POSDRU/88/1.5/S/52614
inlocuieste cu penajul juvenil,ce apara corpul puilor de frig,permitand cresterea lor in incaperi
neincalzite.Cresterea in puiernite prezinta anumite avantaje:puii sunt feriti de frig adaposturile pot fii
curatate si dezinfectate usor,iar munca ingrijitorilor poate fii organizata.
Lucrarile ce se executa intr - o puiernita sunt:
pregatirea puiernitelor pentru intrarea in functiune;
primirea si sortarea puilor;
impartirea puilor pe loturi in compartimente;
ingrijirea si hranire;
scoaterea lor in solarii si padocuri;
curatenia si dezinfectia periodica a adaposturilor;
bonitarea si trecerea puilor in adaposturile de vara.
Durata de crestere a puilor in puiernite depinde de specie, rasa si in special de sezon. Puii de gaina
si de curca au nevoie de intretinere mai indelungata (cel putin 2 luni) decat bobocii de rata si gasca acestia
din urma imbracandu-se cu penaj mult mai repede. Formarea compartimentelor in puiernite este
dreptunghiulara sau patrata, pentru a asigura patrunderea luminii in mod direct pe cel putin 1/3 din
suprafata interioara.culoarul de servici stabileste legatura intre compartimentele puiernitei. Incalzirea cu
sobe cu carbuni, sobe cotlon sau sobe obisnuite nu constitue sistemul cel mai bun, deoarece aerul se
viciaza repede si prezinta pericol de incendiu.De aceea,acolo unde exista sursa de curent electric se
folosesc eleveuzele sau crescatoarele electrice, formate din rezistente bine izolate,montate sub un
reflector.Aparatele de incalzire cu apa calda sunt formate din radiatoare, asezate orizontal la 0,25
cmdeasupra podelei sau din tevi incalzite,situate de-a lungul puiernitei. Echilibrarea factorilor de micro
climat(fizici, chimici si biologici) duc la obtinerea unor rezultate bune in cresterea puilor. Asternutul de
paie tocate,de floarea-soarelui,se aseaza in strat de 5 cm si se primeneste periodic,in special in locurile
unde stationeaza puii mai mult,iar in restul puiernitei o data pe saptamana. Asternutul poate fii format din
talas sau turba, fiind contraindicat rumegusul de lemn,deoarece consumand din el, puii pot suferii de
impaslirea guii si indigestie. In zilele calduroase pui se scot in padocuri,iar dupa varsta de o luna pt a se
preveni aglomerarea lor in colturile puiernitei,se aseaja stingii pentru dormit la o distanta mica de podea.
La puii la care densitatea este mare pe o suprafata mica si cei eclozionati toamna apar o serie de
vici,cum ar fii canibanismul(puii se ciugulesc pana la sangerare).In unele crescatorii s-au putut combate
viciile cu ajutorul hartiei rosii puse in geamuri pentru a masca culoarea rosie a vaselor de sange
superficiale de pe pielea puilor,ce ii tenteaza la ciugulit. O mare importanta se da supravegherii puilor cu
semne de boala,care se izoleaza si daca 24 de ore nu prezinta semne de insanatosire se sacrifica. Ca
masuri preventive se varuiesc zilnic peretii puiernitelor pana la inaltimea de 1 metru si se iau masuri
pentru dezinfectia periodica,precum si pentru vaccinarea puilor. Programul in puiernita se desfasoara in
61
POSDRU/88/1.5/S/52614
felul urmator:dimineata se face controlul sanatatii puilor,hranirea si adaparea,se controleaza temperatura

din puiernita,aerisirea,se face schimbarea asternutului reinnoirea dezinfectantilor si dezinfectoare,precum
si curatarea in padocuri. In cursul zilei se face hranirea si schimbarea apei incontinuare,controlul
temperaturii si se scot puii in padocuri,daca timpul permite.Seara,dupa hranire,se controleaza din nou
temperatura in adapost,se observa felul cum dorm puii si daca se urca pe stinghii.Apoi se pregateste hrana
pentru a doua zii si se preda puiernita schimbului de noapte care va controla starea generala a puilor si
temperatura in puiernita.
Creterea ginilor outoare pe aternut permanent cu acces liber n padoc Este o varinat de
cretere i exploatare a ginilor outoare de viitor, deoarece mbin avantajul unui adpost n care factorii
de microclimat sunt controlai cu influena favorabil a mediului nconjurtor. Din punct de vedere
tehnologic n plus fa de sistemul de cretere la sol pe aternut permanent apare padocul exterior care
conform Regulamentelor Europene ct i a legislaiei romneti trebuie s ntruneasc urmtoarele
condiii:
ginile s poat beneficia n timpul zilei de posibilitatea permanent de micare n aer
liber, cu excepia cazului unor restricii temporare impuse de autoritile veterinare sau vreme;
terenul accesibil ginilor este, n cea mai mare parte, acoperit de vegetaie i nu face
obiectul nici unei alte utilizri, cu excepia livezilor, zonelor mpdurite sau punilor, cu condiia ca
aceast ultim opiune s fie autorizat de autoritile competente,
Pentru spaiile exterioare densitatea psrilor nu trebuie n nici un moment s
depeasc 2500 gini pe hectar de teren la dispoziia ginilor sau o gin la 4 metri ptrai; cu toate
acestea, atunci cnd fiecare gin dispune de cel puin 10 metri ptrai, cnd se practic o rotaie i cnd
ginile au acces liber pe tot spaiul pe toat perioada de via a efectivului, fiecare ngrditur utilizat
trebuie s permit n fiecare moment cel puin 2,5 metri ptrai pentru fiecare gin;
spaiile exterioare nu trebuie s se ntind dincolo de o raz de 150 metri de la trapa de
ieire din cldirea cea mai apropiat; cu toate acestea, se autorizeaz o extindere de pn la 350 metri de
la trapa de ieire din cldirea cea mai apropiat cu condiia s fie repartizate uniform, pe toat suprafaa
spaiului exterior, n sensul acestei dispuneri, un numr suficient de adposturi i jgheaburi, adic cel
puin patru adposturi pe hectar.
Prin utilizarea acestei metode se reduc apariia unor boli tehnologice cum ar fi ciupirea penelor. Ca
un dezavantaj precizm creterea consumului de furaj pe un ou ct i scderea procentajului de ouat.
Modul de echipare al halelor de producie, utilajele tehnologice ct i condiiile de microclimat sunt
identice ca la sistemul de cretere la sol (n funcie de capacitatea de producie, daca sunt effective mici se
vor utiliza sisteme manual i sem-iautomate iar pentru efective mari utilaje complet automatizate).
62
POSDRU/88/1.5/S/52614
Reetele furajere trebuie s ntruneasc cerinele nutriionale recomandate de productorii de hibrizi de

gini outoare.
Deoarece astazi Uniunea Europeana ofera fonduri pentru foarte multe tipuri de afaceri agricole si
pentru dezvoltarea afacerilor din mediul rural, multi intreprinzatori au invatat ca folosirea mijloacelor
tehnologice moderne duc la o crestere a productivitatii chiar si in conditiile in care spatiul este limitat.
Astfel, o microferma de gaini ouatoare -free range - face ca profitul sa fie mai mare decat in cazul
unor ferme traditionale de crestere a gainilor deoarece un astfel de tip de ferma obtine o productivitate
ridicata, iar pretul acestor oua este mai mare decat al celor provenite de la gainile crescute in sistemul care
foloseste baterii.
In prezent, dintr-un total de 334.600 tone de oua romanesti, aproximativ 87% sunt obtinute in
ferme mai mari de 10.000, iar 13% provin din ferme mai mici de 25 de capete. In cazul fermelor cu
efective mai mici de 25 de capete gaini ouatoare, productia este in general pentru autoconsum sau pentru
reimprospatarea efectivelor de gaini.
In plus, din totalul fermelor intensiv-industriale in ceea ce priveste sistemul de crestere si
exploatare a gainilor, doar un procent de 17% foloseste sistemul de crestere in baterii, iar 83% folosesc
cresterea la sol pe asternut permanent.
Cresterea gainilor ouatoare in sistem ecologic prezinta doua posibilitati, iar una dintre acestea este
cea in care sistemul de crestere este cel pe asternut permanent cu acces liber in padoc (free range), iar
ouale produse sunt numerotate cu cifra 1.
O astfel de ferma deschisa in Suceava are o capacitate de productie de 600 de capete gaini
ouatoare pe serie. Microferma respecta toate reglementarile europene si nationale cu privirea la cresterea
gainilor in sistem ecologic. Densitatea pe mp este de maxim 9 gaini ouatoare, iar hranitorile circulare
trebuie sa asigure minimum 4 cm/pasare. Cuibarele ar trebui sa asigure spatiul pentru cel mult 7 gaini, iar
stinghiile de odihna trebuie sa asigure un spatiu minim de 15 cm pentru fiecare pasare.
In cazul padocului, gainile trebuie sa beneficieze pe durata zilei de posibilitatea permanenta de
miscare in aer liber, exceptie facand cazurile in care exista restrictii temporare impuse de autoritatile
veterinare sau de vreme. Terenul folosit ca padoc va fi acoperit de vegetatie si nu va face obiectul niciunei
alte utilizari, cu exceptia livezilor, a zonelor impadurite sau a pasunilor (aceasta ultima optiune trebuie sa
fie autorizata de autoritatile competente).
Toate echipamentele si adaposturile de pasari trebuie sa fie conforme cu prevederile Ordinului nr.
136 din 16 iunie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru
protectia gainilor ouatoare.
Acest sistem - free range - permite oricand trecerea in sistem ecologic deoarece toate cerintele sunt
similare. Investitia initiala poate pleca de la 3.000 de euro in functie de numarul de pasari, dar poate sa fie
63
POSDRU/88/1.5/S/52614
si mai mica mai ales in cazul in care echipamentele si spatiile de crestere sunt amenajate si realizate in
regie proprie. Pretul acestor oua obtinute in sistem -free range- este cu cel putin 50% mai mare decat in
cazul pasarilor crescute in baterii. Standardele comunitare si sistemul de control obligatoriu garanteaza
consumatorilor faptul ca aceste oua sunt obtinute in sistem astfel ca valoarea acestora este mai mare, iar
pretul este justificat.
Cresterea semiintensiva a gainilor reprezinta o imbunatatire a cresterii traditionale, pasarile fiind
intretinute in hale de ouat sau cotete, harem prevazute cu solarii si padocuri, prezentand o serie de
avantaje:
reducerea consumului de furaje concentrate, prin utilizarea resurdelor naturale pe
care le asigura o gospodarie;
pastrarea unei bune stari de sanatate a efectivelor, fara adaosuri importante de
substante biologic-active, datorita miscarii pasarilor in aer liber si in soare si datorita posibilitatii acestora
de a-si asigura o parte din viamine si saruri minerale, direct din mediul natural in care traiesc;
investitii relativ mici, constand in general din modernizarea sptiilor existente;
realizarea unei productii sustinute de oua si ceea ce este important, de o excelenta
caliatate, asa numitele oua taranesti, care se bucura de o buna apreciere pe piata, datorica coloratiei
accentuate a galbenusului si gustului superior, comparativ cu al celor obtinute pe cale industriala.
Pentru a-si moderniza crescatoria si a o face semiintensiva, un crescator particular, trebuie sa tina
seama de urmatoarele aspecte:
modernizarea adaposturilor existente;
imbunatatirea tehnologiei de credtere;
completarea ratiilor furajere.
Iarna, pentru fiecare kg de greutate vie este necesar cel putin de 1m de aer proaspat pe
ora.Temperatura din adapost trebuie mentinuta cat mai aproape de nivelul optim 15-25C,la care
productia este maxima cu consumul cel mai redus de furaje.
Mentinerea gainilor in conditii nefavorabile determina pe rand 4 fenomene.La aparitia conditiilor
nefavorabile,se micsoreaza mai intai greutatea oulor,apoi scade ritmul de ouat pana la incetare,urmeaza
scaderea treptata a grautatii corporala si de abia in final pasarile incep sa naparleasca.Conditiile
nefavorabile prin care trec,toamna,gainile sunt scaderea naturala a zilei-lumina.Scaderea duratei zilei-
lumina determina o scadere a productiei de oua,pentru ca lumina este primul dintre factorii care
influenteaza ouatul.
Crescatorul care intentioneaza sa-si modernizeze crescatoria in primul rand va trebui sa-si puna un
bec electric in adapost.In acest fel,atunci cand incepe sa se intunece afara,gainile se retrag in adapost unde
gasesc lumina,hrana si apa,caldura si aer curat.
64
POSDRU/88/1.5/S/52614
Asa dar,pe jumatate din suprafata adapostului se amenajeaja paturi de dormit,cu stinghii amplasate
la 40 cm deasupra pardoselii si la distanta de 35 cm intr-o o stinghie si alta.Sub pat se formeaza astfel un
spatiu in care se strag dejectiile pasarilor,care va fii protejat de o plasa de sarma,care sa nu permita
pasarilor sa patrunda in aceasta zona.In cealalta jumatate a adapostului,spre usa de acces,se aseaja un strat
gros de paie (cca 20 cm), iar deasupra acestuia vor exista 2 jgheaburi pentru furaje si un jgheab pentru
apa.Inaltimea hranitorilor si a dapatorilor va fii astfel calculata in cat marginea superioara a acestora,sa se
afle la inaltimea spinarii pasarilor. Pe peretele frontal vor fii prevazute:usa de acces al crescatorului si una
sau doua ferestre,iar intre ferestre va fii amplasat becul electric in asa fel incat lumina sa vina din aceeasi
directie ca si ziua,sa lumineze puternic zona de hranire si adapare si cat mai putin zona de ouat si patul de
dormit.
Evacuarea aerului viciat se va face de la nivelul patului, printr-un cos de evacuare.Volumul de aer
introdus si evacuat se va asigura, atat prin reglarea deschiderii ferestrelor,cat si prin cosul de evacuare.De
volumul de aer existent in adapost ne dam seama dupa comportamentul pasarilor si prin calitatea
asternutului,care va trebuii sa fie suficient de gros si in permanenta schimbat.Un asternut gros,bine
intretinut, va intra intr- o usoara fermentatie, cu degajeara de caldura, dar fara emanare puternica de
amoniac.
Sunt doua probe care ne indica o ventilatie insuficienta a adapostului: degajarea puternicac de
amoniac,care se simte la nas si la ochi cand intram in adapost si cresterea umiditatii in
asternut,concomitent cu aparitia de condens pe pereti.
Aceste aspecte pot fii evitate daca,concomitent cu marirea ventilatiei,se asigura incalzirea
adapostului,care la ora actuala este destul de costisitoare si de aceea un bun crescator nu trebuie sa ajunga
niodata la aparitia umiditatii si a proceselor fermentatiei in adpost,ci sa le previna printr-o buna izolare
termica a adapostului si printr-o rationala aerisire in timpul iernii.
Sistemul intensiv: reprezinta cea mai moderna forma de crestere si exploatare sa pasarilor, in care,
pe baza mecanizarii complexe si aplicarii celor mai moderne metode de alimentatie, ingrijire,selectie si,
cu un consum minim de munca si furaje, productivitatea pasarilor si productia lor sunt foarte ridicate.
Cresterea pasarilor in sitemul intensiv prezinta o seria de caracteristici.
Halele sunt de mare capacitate,cu suprafete de 1000-1200m,cu mecanizarea si
automatizarea aproape integrala a procesului de productie.
Au fost eliminate padocurile,solariile,lumina naturala,trecandu-se la intretinerea
pasarilor in captivitate (intretinere intensiva).
Pot fifolosite nutreturile combinate ,iar mecanizarea distribuirii hranei micsoreaza
risipa de furaje.
65
POSDRU/88/1.5/S/52614
au fost concentrate efective de mari suprafete de suprafete mici de teren,pretizand

doar cca 20% din suprafata de teren necesara in sistemul semiintensiv.
Densitatea pasarilor din adapost se mareste de la 2,5-3 capete pe m la 6-9 capete pe
m in cazul intretinerii pe asternut si stinghii sau la 15-21 capete pe m in cazul exploatarii in baterii.
Datorita concentrarii efectivelor de pasari, se impune specializarea intreprinderilor si
cooperarea dintre ele prin integrarea pe verticala. De exemplu, pentru producerea oualorde consum, este
nevoie de unitati de selectie si hibridare producatoare a materialului de reproductie; unitati pentru
producerea nutreturilor combinate; ferme de reproductie; statii de incubatie; ferme de crestere a
tineretului de inlocuire; ferme pentru exploatarea gainilor ouatoare ;unitati de prelucrare a produselor si
subproduselor; unitati de desfacere.
Dezvoltarea industriei constructiilor si a materialelor de constructi,precum si
realizarea unoe echipamente de exploatare automate, au creat implicit conditiile necesare imbunatatirii
fluxurilor tehnologice, prin realizarea unor constructii si utilaje in masura sa asigure cerintele fiziologice
si eficienta exploatarii.
Toate adaposturile din sistemul intensiv industrial fuctioneaza pe principiul
populare si depopulare totala (totul plin,totul gol). Popularea si depopularea totala se pot organiza pe
adaposturi,pe grupe de adaposturi sau pe intreaga ferma.
Concentrarea de efective mari pe suprafete de teren mici permit asezarea fermelor
avicole in imediata apropiere a pietelor de desfacere,ceea ce inlatura cheltuielile de transport si usureaza
aprovizionarea populatiei cu produse proaspete.
Sistemele de intretinere intensiva prezinta 2 dezavantaje:
investitii mari la inceput;
aparitia la pasari,ca urmare a densitatii sporite, a unor vicii(spargerea si consumarea
oualor, canibalism).
Aceste neajunsuri pot fii depasite, deoarece cheltuielile sunt compensate de economiile ce se
realizeaza ca urmare a folosirii unei suprafete mici de teren si a sporirii productivitatii muncii iar pentru
vicii, avicultorii au la indemana o serie de masuri cu care sa le previna si sa le combata.
Exploatare gainilor pentru productia de oua pe asternut permanent este o metoda mai putin
costisitoare in ceea ce priveste amenajarile interioare ale halelor; in acelasi timp, constitutie un examen
riguros pentru un bun crescator, deoarece realizarea tuturor factorilor de microclimat, operatie destul de
pretentioasa, influenteaza intr-o masura neinsemnata desfasurarea procesului de crestere. Asternutul este
elementul de baza, calitatea lui conditionand calitatea atmosferei interioare.Acesta trebuie pregatit cu
cateva zile mai inainte, uscat, s nu produc praf, sa nu aib mirosuri anormale. Formarea asternutului
permanent presupune urmatoarele operatii:
66
POSDRU/88/1.5/S/52614
direct pe pardoseala se asterne un strat de praf de var cu grosimea de 2-3 mm;

se aseaza materialul ales pentru asternut in strat de 5-8 cm se lasa in repaus timp de
5-7 zile;
de la 7-10 zile se afaneaza zilnic, pana la fund si se adauga un strat nou de 2-3 cm;
se lasa nemiscat timp de 3-5 zile (daca exista tendinta formarii unei cruste, se intervine mai repede);
se continua afanarea stratului superficial, restul lasandu-se sa fermenteze si sa
degaje caldura;
se adauga asternut proaspat in strat de 2-5 cm la anumite intervale, in functie de
starea timpului si de situatia din hala.
In principiu, asternutul din hala trebuie pastrat in permanenta uscat, fara degajari de amoniac sau
praf. Amoniacul, chiar in limitele admise, cand este usor suportat de om, este daunator puilor, provocand
leziuni oculare si afectiuni respiratorii.De aceea, cele mai mici urme de amoniac trebuie indepartate.
Degajarile de amoniac se evita prin indepartarea portiunulir umede din asternut si din jurul adapatorilor si
prin mentinerea unei densitati optime pe m de suprafata. Materialul pentru asternut trebuie deci sa aiba o
higraoscopicitate ridicata, o capacitate mare de absorbtie, sa ife uscat, sa fie ieftin si usor de
procurat.Deoarece asternutul permanent are miraculoasa calitate de a se autointretine, se va insista putin
asupra acestui aspect care poate deveni periculos. Sunt doua conditii ale pastrarii asternutului
permanent:un strat suficient de gros (25-35 cm) si o umiditate corespunzatoare (20-30%). Daca stratul de
asternut este prea subtire el se deterioreaza prin faramitare, iar dejectiile produse de pasari devin treptat
predominante in asternut.in timpul verii, in conditii de uscaciune a atmosferei si de ventilatie puternica,
umiditatea din asternut scade la 18% si chiar pana la 12%, asternutul devenind prafos. Praful din asternut
reprezinta de fapt dejectii uscate, care se ridica in atmosfera, fiind inspirate de pasari; ca urmare, ele se
lipesc de caile respiratorii, pe mucoasele nazale si oculare si pe piele, fiind infectante si iritante. Daca este
iarna efectul este si mai dezastruos. Cand umiditatea creste intre 30-40%, procesele fementative se
accentueaza, degajarea de amoniac devenind foarte puternica. Fiind un gaz mai usor decat aerul,
amoniacul are tendinta de a urca, de a nu ramane in zona inferioara unde se gasesc pasarile. Daca ins
umiditatea relativa a aerului din hala creste (si este normal sa creasca concomitent cu umiditatea din
asternut), atunci amoniacul nu se mai ridica, ci ramane in zona inferioara, unde se gasesc pasarile,
expunandu-le la actiunea lui nociva.
In acest stadiu, crescatorul insa poate interveni pentru corectarea asternutului, prin:
rascolirea puternica a asternutului, pentru distrugerea crustei, care incepe sa se
formeze si pentru aerisirea lui;
indepartarea din adapost a portiunilor de asternut foarte umed, din jurul adapatorilr
sau de pe langa pereti;
67
POSDRU/88/1.5/S/52614
incorporarea de praf de var si superfosfat in asternut, in cantitati de 150-200g/ m;

completarea strtului de asternut cu noi cantitati de asternut uscat si ametecarea
acestuia cu asternutul existent, pentru a scadea umiditatea la valori normale(25%).
Daca in stadiul in care asternutul da semne de deteriorare nu se iau masurile de mai sus,
umiditatea poate ajunge la 40% si chiar mai mult; in aceste conditii, fementarea inceteaza, crusta rece si
umeda se ingorasa si microclimatul din adapost este total compromis. Dar, chiar si un asternut gros se
poate deteriora, in special in timpul iernii, daca pierderile de apa din adaposturi sunt mari, incarcatura de
pasari pe m este prea ridicata, iar ventilatia este insuficienta. Pentru ca asternutul sa nu se deterioreze,
este necesar ca, saptamanal, acesta sa fie intors. Daca din diferite motive, nu putem efectua aceasta
operatiune, o putem incredinta gainilor:obisnuim gainile ca, in fiecare dupa amiaza, dupa ce au terminat
ouatul, sa le imprastiem in asternut o cantitate mica de graunte (cca 5g ovaz, orz, grau pe gaina), pe care
le scadem din ratia zilnica. Gainile asteapta cu mare placere ora de administrare a grauntelor si apoi le
cauta cu multa atentie si rvn n asternut, rascolindu-l puternic cu ghearele. Calea principala de eliminare
a excedentului de umiditate din asternut ramane insa ventilatia.daca in timpul iernii suntem nevoiti a
reduce rata ventilatiei la 1 m m pe kilocorp, este greu sa evacuam din adapost toata apa acumulata in
asternut, ca urmare, ca o scadere excesiva a ratei ventilatiei, asternutul se umezeste excesiv si deterioreaza
conditiile de microclimat din adapost.Asadar, trebuie retinuta insa o lege a aviculturii: umiditatea, insotita
de frig, este cel mai mare dusman al pasarilor. Daca ar trebui sa alegem intre frig uscat si un frig umed in
orice caz vom evita frigul umed, care surmineaza nu numai productia ci si sanatatea pasarilor.
Exploatarea gainilor pentru productia de oua pe pardoseli de sipci: este o metoda mai pretentioasa
si se bazaeza pe formare unei a doua pardoseli (la o ditanta de 30-40 cm de la pardoseala proriu-zisa a
halei), canfectionat din sipci de dimensiuni potrivite, asezate pe un schelet de stinghii, care ii confera
rezistenta. Prin acest sistem de organizare interioara a halei, se elimina complet asternutul cu toate
cheltuielile pe care le presuspune, dar mai ales ca sursa cea mai importanta de amoniac. Dejectiile cad
printre sipci, pardoseala si de acolo pot fi avacuate zilnic cu ajutorul unor racleti.In functie de sistemul de
avacuare a dejectiilor si a sistemului de ventilatie, densitatea pe unitatea de suprafata este mult superioara
celei folosite la asternutul permanent.Se considera insa ca cel mai bun sistem este cresterea mixta:cca
jumatate din suprafata adapostului se amenajeaza cu stinghii si jumatate cu asternut.
In cresterea intensiva pe asternut permanent, gainile nu mai au acces afara din adapost, intreaga
viata desfasurandu-se intre-un mediu controlat. Gaina se simte la fel de bine pe asternut, ca si pe
pardoseala de sipci, cu conditia ca asternutul sa fie bine intretinut, iar patul din stinghii corect
confectionat. De obicei, pe sipci se amplaseaza instalatia de adapare, iar pe asternutul permanent,
instalatia de hranire.In aceste conditii, apa care se pierde pe ciocul pasarilor sau din eventuale defectiuni
ale adapatorilor nu se scurge in asternut, spre a-l umezi excesiv si a-l deteriora, ci sub patul de stinghii. Pe
68
POSDRU/88/1.5/S/52614
de alta parte, intrucat pe pardoseala de sub pat nu se pune asternut, dejectiile care cad acolo nu
fermenteaza aproape deloc si nu degaja amoniac.
Un alt rol al pardoselii de sipci este si acela ca pasarile, dormind pe pat la o inaltime de 30-40 cm
deasupra pardoselii, nu inspira gazele nocive ce se gasesc deasupra asternutului. Pentru ca patul sa fie
confortabil, el trebuie sa indeplineasca unele conditii: sipcile din care este constituit trebuie sa fie
comode.sunt preferabile sipcile din material de plastic sau din lemn, cu profil rotund, patrat sau
prapezoidal, de o grosime care sa permita cuprinderea comoda a acestora de catre pasari, cu ghearele. Ele
trebuie sa fie suficient de rezistente, spre a nu se rupe atunci cnad pe ele circula crescatorul, pentru
supravegherea si ingrijirea pasarilor. Hranitoarele sunt amplasate pe asternut, pentru ca eventualele
cantitati de furaje cazute din jgheab sa poata fi recuperate de pasari din asternut. Daca vrea sa oua si
constataca in cuibarul ei se gaseste o alta gain, asteapta pana aceasta oua si ii ia locul.chiar daca
cuibarele vezine sunt libere, ea nu ou in alta parte. Poate, insa scapa oul in asternut, daca cuibarul nu i
se elibereaza la timp.Cuibarele trebuie repartizate egal, de-a lungul peretilor, in locuri mai intunecate, dar
ferite de curenti. Cuibarele trebuie sa fie incapatoare, comode, accesibile pasarilor.daca sunt amplasate
prea sus, nu au scarite de acces, nu au asternut curat si uscat de paie, gainile nu le folosesc, preferand sa
oua pe jos, ceea ce degradeaza ouale prin murdarire. Pentru a se obisnui pasarile cu o anumita ordine,
cuibarele se inchd seara si se deschid dimineata, astfel incat puicutele sa nu se obisnuiasca sa doarma in
cuibare, murdarindu-le.
Toate ouale gasite pe asternut se strang si se pun in cuibare pentru ca pasarile sa nu se obisnuiasca
sa oua pe jos..La inceputul perioadei de ouat, din instinct puicutele oua in cuibarele in care mai sunt oua
si le evitape cele goale, astfe, unele cuibare vor fi prea aglomerate, fapt ce va atrage pierderi de oua prin
spargere. Pentru a evita aceste neajunsuri, la inceputul perioadei de ouat se vor pune oua in fiecare cuibar,
spre a determina folosirea lor in masura cat mai egala. Trebuie evitata obisnuirea gainilor de a consuma
ouale sparte, deoarece acest viciu este foarte periculos se poate extinde la un numar mare de pasari. Prin
control sistematic, ouale sparte trebuie identificate la intervale cat mai scurte si indepartate.
Exploatarea gainilor pentru productia de oua in baterii: majoritatea crescatorilor au adoptat
sistemul de crestere in baterii, pe de o parte pentru un control mai riguros al bolilor. Pe langa incarcatura
pe unitatea construita, custile prezinta si alte avantaje in comparatie cu cresterea pe asternut permanent:
eliminarea totala a asternutului si a cheltuielilor ocazionate cu transportul si
manipularea atat la introducerea, cat si la scoaterea lui din adapost.
la un numar de 3 gaini intr-o cusca dispare competitia din colectivitatea mare, cum
este cazul la intretinerea pe asternut adanc.
se pot indeparta usor gainile neproductive si pot fi inlocuite cu gaini prouctive, fara
a deranjea ordinea din hala.
69
POSDRU/88/1.5/S/52614
pasarile pot fi usor observate si contentionate; ca atare, se poate face un contro

riguros, sanitar veterinar si al productiei.
se realizeaza o economie de combustibil, datorita caldurii biologice degajata dintr-o
hala populata cu 20000 gaini, comparativ cu o hala de 6000-7000 gaini.
productia de oua pe unitatea de suprafata creste de 2-6 ori, datorita numarului sporit
de pasari, cat si datorita unui potential marit cu 10-15%.
ouale produse dunt mai curate, acestea rostogolindu-se singure pe usoara inclinare a
plasei-podea,in edectorul de oua,unde nu mai pot fii mudarite,datorita contactului cu un asternut relativ
murdar sau cu murdarirea de la alte pasari,cum se intampla in cazul cresterii pe asternut permanent;
consumul de furaje este mai redus cu 7-10%, evitandu-se risipa de furaje;
incindenta la boli este mult mai redusa,prin lipsa aproape completa de contaminare
a furajului si a apei de la o pasare la alta,plasa de sarma impiedicand pericolul infestarilor cu diferiti
helminti;
creste productivitatea muncii pe muncitor cu peste 20% pe an,datorita mecanizarii
si automatizarii operatiunilor pt hranirea si adaparea pasarilor,recoltarea oualor si evacuarea dejectiilor.
Evident, cresterea in baterii prezinta si unele dejavantaje in comparatie cu cresterea pe
asternut permanent:
este nevoie de o investitie initiala mai mare;
bateria,oricat ar fii ea de simpla,necesita cheltuieli mai mari;
cheltuielile cu constructia sunt mai ridicate,intrucat in acest cazeste nevoie de un
sistem de ventilatie si izolatii termice mai bune;
investitia specifica cu echipamentul din hala este mult mai ridicata;
procentul de oua sparte este mai ridicat la cresterea in baterii,decat pe asternut
permanent,cand ele cad pe stratul de asternut din cuibar amortizand caderea;in baterie,insa,ouale cad pe
pardoseala dura a bateriei si este inevitabil ca unele din ele sa se sparga;
un alt dezavantaj al bateriei il reprezinta calitatea gainilor la sacrificare dupa
terminarea ciclului de productie;
cresterea in baterii presupune o tehnicitatea mai ridicata determinata de densitatea
mare pe unitatea de suprafata.o greseala cat de mica de crestere poate determina canibalismul,accidente
de baterie oboseala de baterie sau aparitia sau difuzarea rapida a unor boli infecto-contagioase.
De aceea, nu este bine sa se treaca la cresterea gainilor in baterii, decat daca se stapaneste foarte
bine tehnologia respectiva, daca se poate asigura o furajare echilibrata si daca se aplica in mod riguros
profilaxia sanitara - veterinara generala si specific.
70
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tipurile de baterii folosite in cresterea si exploatarea pasarilor pentru productia de oua In tarile cu
aviculture avansata, majoritatea crescatorilor au adoptat sistemul de crestere in baterii, pe de o parte
pentru buna valorificare a spatiului construit, pe de alta parte pentru un control mai riguros al bolilor.
Clasificarea bateriilor: Dupa forma de asezare a custilor, bateriile pot fi orizontale pe un singur
rand; orizontale pe doua randuri; in trepte sau piramidale si verticale multietajate.
a) Bateria orizontala pe un singur rand (flat-deek) este cea mai simpla constructie folosita de
zonele calduroase, unde nu este necesara construirea de adaposturi, ci numai amplasarea bateriilor sub un
acoperis.Pentru o mai buna utilizare a spatiului, randurile de custi se apropie doua cate doua, in asa fel ca
primele cele doua siruri sa existe un singur jgheab pentru furaje, alimentat mecanic.
Adaparea se face prin jgheaburi sau picuratoare amplasate in parte opusa a jgheabului de
hranire.Podeaua custii este inclinata catre linia de serviciu, pentru ca ouale sa se rostogoleasca in aceasta
directie, in sertarul de colectare sau pe banda colectoare.Dejectiile cad in santul de sub baterie, de unde se
evacueaza periodic. Pentru utilizarea cat mai completa a halelor, au fost concepute flat-deek-uri cu baterii
intinse pe toata suprafata alei, de la perete la perete, cu culoare de trecere amplasate deasupra bateriilor.In
acesrt caz toate operatiile din hala sunt mecanizate, iar numarul de pasari creste la 12-14 capete pe m de
hala.Si cu toate acestea, singurul dezavantaj este densitatea scazuta a pasarilor pe unitatea de suprafata.
b) Bateria cu doua randuri de custi orizontale se remarca prin amplasarea a inca a unui etaj de
custi peste nivelul initial.Pentru ambele nivele se asigura mecanizarea procesului de productie,
realizandu-se pana la 10 gaini ouatoare pe m de
adapost. Iluminatul se completeaza prin amplasarea
unor resurse de lumina sub randul superior. Ca aspect
negative se remarca, circulatia dificila a aerului pentru
randul inferior al custii.
c)Bateria Californiana, piramidala sau in
trepte acest tip de baterii, avand doua sau trei nivele,
se gaseste intr-o gama mai mare de varietati si este
mult raspandita, deoarece prezinta o constructie
simpla, cu sau fara suprapunerea partiala a custii pe
vericala.Ca si in cazul flat-deek-ului, dejectiile sunt colectate in fosele de sub baterii, de unde se
evacueaza, de obicei, la terminarea ciclului de ouat. Adaparea pasarilor se face cu picuratoare, cupe sau
jgheaburi, iar hranirea in jgheaburi de alimentare cu buncare mobile sau transportoare in lant. Recoltarea
oualor se face, fie manual, fie cu benzi transportoare.De regula, numai adapatorul este mecanizat.La noi
se utilizeaza mai mult cu scop experimental.
71
POSDRU/88/1.5/S/52614
d) Bateria multietajata verticala este foarte raspandita, in special in Europa. Cu aceste baterii
se pot realize densitati mari pe m de constructie. Bateria se poate mecaniza si automatiza, asigurand deci
si norme mari de deservire pe ingrijitor. Bateria univerasala cu 3 niveluri pentru tineret BU/T are
urmatoarele caracteristici: Scheletul este reprezentat de piciare metalice, legate intre ele prin piese
metalice, ce ii confera rigiditate. Custile sunt formate din impletituri metalice de sarma zincata. Fiecare
cusca are lungimea de 1,20 m si inaltimea de 0,84m.Podeaua custii este acoperita in primele 8-9
saptamani cu un covoras material plastic, care evita caderea puilor mici printer ochiurile plasei si care
asigura confortul puilor. Sistemul de hranire este compuns dintr-un jgheab si dintr-un buncar
mobil.Buncarul mobil este un caucior metalic cu role, astezate pe doua cai de rulare.el are o capacitate de
cca 300 kg si este transportat de-a lungul bateriei cu un cablu metalic, actionat de un electromotor asezat
in capul de actionare al bateriei.Buncarul mobil distribuie din mers nutret combinat, in cele sase jgheaburi
ale bateriei. Sistemul de adapare de-a lungul fiecaruia dintre cele trei niveluri ale bateriei, in pozitie
centrala, trece cate o teava din PVC cu sectiunea patrata.Pe aceasta teava, din 20 in 20 cm se gaseste cate
o adapatoare cu picuratoare. Sistemul de evacuare a dejectiilor sub fiecare din cele trei niveluri, sub plasa-
podea se gaseste o alta podea, din sticla de securit, care edecteaza atat dejectiile, cat si apa pierduta de
picuratoare.Periodic, aceste dejectii amestecate cu apa sunt evacuate de catre un plug-raclor catre una din
extremitatiile bateriei, de unde o banda transportoare le antreneaza in exteriorul halei.
Bateria cu 3 niveluri pentru gaini ouatoare BP-3 are urmatoarele dimensiuni si caracteristici:
Custile sunt asezate pe un schelet piramidal cu trei niveluri, cate un rand de custi pentru fiecare latura a
bateriei.scheletul bateriei este sustinut de stalpi metalici rezistenti. Distanta dintre doi stalpi este de 120m,
formand un modul pe care sunt dispuse 18 custi(3 niveluri X2 laturi X3 custi).Fiecare cusca are
dimensiunule:
lungime(front) de 40 cm;
latime(profunzime) de 50 cm;
inaltime de 43 cm la peretele frontal, reducandu-se treptat catre fundul custii,
datorita inclinarii podelei in partea inferioara tesiturii pentru sustinerea foliei din parte superioara a custii.
In functie de lumngimea tipuli de hala, fiecare linie de baterii are N module X 18 custi.Intr-o hala
tip de 55X 18 m pot fi montate, de regula, sase linii de baterii de cate 41 module, capacitatea de cazare a
unei astfel de hale fiind de 17712 gaini (6 linii X 41 module X 18 custi X 4 gaini pe cusca). Instalatia de
furajare este conceputa ca jgheab in circuit inchis, la fiecare nivel al bateriei, furajele fiind antrenate de un
lant transportor, actionat de la capul de actionare.Viteza lantului transportor este de 0,3m/sec, iar debitul
este reglabil cu sibar, care limiteaza dupa dorinta inaltimea stratului de furaj. Automatizare actionarii
lantului de furaje la ore fixe si corelarea programului de furajare cu cel de iluminat, asigura o activitate
normala, fara stresarea gainilor. Instalatia de adapare este construita din bazine cu floto pentru fiecare
72
POSDRU/88/1.5/S/52614
nivel si conducte din material plastic, pe care se monteaza adapatorile automate de tip picurator. Gainile
din fiecare cusca au acces la doua adapatori.sub fiecare picurator se afla cate un vas de retentie din
material plastic, ce nu permite scurgerea apei in dejectiile de sub baterie. Instalatia de evacuare a
dejectiilor este compusa dintr-un mechanism de actionare, care antreneaza o lama racloare dintr-un cablu
de tractiune si doua limitatoare de cursa.Dejectiile cazute pe pardoseala de sub baterii, prin alunecare pe
foliile din polietilena de sub fiecare rand de custi, sunt transportate in zona murdara a halei, de unde un
raclor transversal le elimina din hala.Viteza de deplasare a lamei racloare este de 14m/minut.Evacuarea
dejectiilor se face zilnic, iar raclorul transversal se porneste succesiv, la cca 35 minute.
Instalatia de colectat oua colectarea oualor se face in partea exterioara a bateriei, de-a lungul
custilor.Benziile sunt confectionate dintr-o tesatura tip Trevira, impregnate cu material plastic, au o latime
de 9 cm si o viteza de deplasare de 4m/min in circuit inchis.Ramura active a benzii circula prin socurile
podelelor custii, are formeaza un jgheab collector continuu, pe toata lungimea bateriei. Hranirea gainilor
ouatoare:ca si in cazul tineretului de inlocuire,retetele pentru hranirea gainilor ouatoare sunt alcatuite
dupa norme precise. Cu aceasta reteta se poate obtine o productie de oua de peste 90%, insa trebuie avute
in vedere si urmatoarele aspecte:
apa este un element principal si orice scadere al consumului de apa atrage dupa
sine scaderea,in acelasi procent, a consumului de furaje;
asigurarea apei in orele de consum intens, din zilele calduroase:daca, intr-un climat
temperat, gainile consuma de 1,5-2 ori apacomparativ cu cantitatea de furaje consumata, in cazul
temperaturilor ridicate ele consuma de 5 ori mai multa apa fata de cantitatea de furaje; lipsa apei timp de
12 ore afecteaza productia de oua;
gainile naparlite (chiar partial, consuma o mare cantitate de energie din furaj numai
pentru termoreglare;
raportul energo-proteic trebuie modificat in functie de temperatura si varsta
pasarilor.
Porumbul poate fi substituit in proportie de 20-30% cu orez decorticat sau grau furajer. Furajele
proteice se pot inlocui intre ele, in funcie de resurse,cu respectarea cantitatii totale de proteina bruta,
energie si ceilalti nutrienti necesari.
Unele din caracteristicile furajelor pentru gaini ouatoare trebuie sa fie foarte bine cunoscute,
intrucat cantitatea prea mare sau prea mica din anumite macro sau microcomponente genereaza efecte
negative grave in productie. Astfel, un procent scazut de calciu poate determina, daca nu o scadere
dramatica de oua,in orice caz o inrautatire o cojii oului,care poate merge chiar pana in lipsa completa a
acestuia.
73
POSDRU/88/1.5/S/52614
Acelasi lucru se intampla si cu fosforul.Proportia normala in reteta este de 0,6%, dar daca coboara
sub 0,4% sau urca peste 0,8% determina scaderi de productie in ambele cazuri.
De o mare importanta in ratiile gainilor ouatoare este raportul energo-proteic. Atat la gainile ouatoare, cat
si la puii crescuti pentru carne, proteina este aceea care asigura productia de oua sau de carn,pe cand
energia intretine functiile vitale ale organismului si asigura prelucrarea si transformarea proteinei din
furaje in proteina din oua sau din carnea de pasare. Indicii importanti asupra starii de sanatate a pasarilor
pot fi determinati si de consumul de apa. De obicei, o gaina consuma in medie o cantitate de apa egala cu
1,5 ori cantitatea de furaje. Atunci cand este foarte cald si umiditatea aerului este scazuta,comsumul de
apa se poate dubla sau chiar tripla, fata de normal. Un furaj cu prea putina sare determina o scadere
considerabila a onsumului de apa, dupa cum un furaj prea sarac sau cu un nivel energoproteic mai ridicat
determina o crestere a consumului de apa.
Umiditatea este la fel de importanta sa si ceilalti factori.Asocierea temperaturii ridicate a mediului cu o
umiditate sporita este periculoasa pentru gainile exploatate in baterii.Daca vaporii de apa sunt eliminate
pe masura ce sunt produsi se poate mentine o umiditate normala.
De regula, umiditatea relative nu trebuie sa depaseasca 75%. Viteza curentilor de aer la nivelul
pasarilor nu poate fii mai mare decat la tineretul in baterii, insa in functietot de temperature din hala.
Cand, in conditii exceptionale, temperaturascade sub 10C, viteza curentilor nu trebuie sa depaseasca 0,2
m/s. La temperaturi intre 10-20C, viteza curentilor de aer poate sa fie de maximum 0,4m/s; la
temperature de 20-25C curentii pot fii de 0,8 m/s, iar peste 30C sunt sunt necesari chiar curenti cu
viteza mare, de peste 1m/s, care creeaza pasarilor senzatia de confort termic.
Programul de lumina este indicat ca aprinderea si stingerea luminii sa se faca treptat,cu ceas
programator,simuland zorile si amurgul, printr-un rheostat. Pentru o intensitate luminoasa
corespunzatoare trebuie sa se utilizeze becuri de 40W,asezate la 2,5-3 m distanta unul de altul,asigurand
un flux-luminos de 10 lucsi.
Respectarea unui program riguros de lumina si furajer asigura atingerea unui varf bun de ouat siapoi
mentinerea varfului de ouat pentru cel putin 6 saptamani si intrarea in continuare intr-o curba descendenta
lenta,care incepe,de regula dupa varsta de 30 de saptamani, iar ritmul de scadere a productiei de oua
trebuie sa fie de cca 0,5 procente pe saptamana.
Recoltarea oualor se face direct din cofraje, in lazi, deoarece fiecare manipulare suplimentara
mareste numarul oualor sparte.
Recoltarea mecanica se face cu ajutorul unor benzi textile sau din plastic, cu latimea de 10 cm,
intinse de-a lungul bateriei,in locul sertarelor de recoltare. Suprafata benzii trebuie sa fie sufficient de
aspra, pentru a antrena ouale. Pentru prevenirea procentului riicat de oua sparte, planseul custii are o
74
POSDRU/88/1.5/S/52614
inclinatie care asigura rostogolirea oului in jgheabul de colectare, ce este o continuare a pardoselii; daca
planseul este orizontal la nivelul capatului de colectare, pierderile se reduce cu 30-50%.
Planseul trebuie sa aiba urmatoarele calitati:
sa fie confectionat din sarrma de calibru redus,care sa micsoreze suprafata de
contact cu oul;
sa aiba o inclinatie gradate,care sa asigure rostogolirea oului ,dar sa franeze viteza
de deplasare;
jgheabul de colectare sa aiba o pozitie orizontala,care sa franeze viteza de
rostogolire, inaite ca oul sa ia contact cu bateria frontala.
Pentru prevenirea spargerii oualor se introduce in ratie:
acidul ascorbic (vitamina C), administrat in doza de 50-100mg/kg furaj sau in apa
de baut;
bicarbonatul de sodium,in doza de 1,5-2 g/kg furaj,restabileste echilibrul acido-
bazic si mareste rezistenta cojii;
clorura de potasiu decongestioneaza rinichii, fiind si o adevarata provitamina D;
acidul acetil salicilic - aspirina), in doza de 50 mg/kg furaj, actioneaza ca un factor
antistres;
antibioticele administrate prin apa de baut(timp de 3-5 zile) modifica mediul
intestinal.
Tehnica hranirii pasarilor adulte este diferentiala in functie de productie, prevazandu-se retete
separate pentru gaini de reproductie din rase usoare, gaini de reproductie din rasele grele si gaini pentru
oua de consum.
Retetele pentru gainile de reproductie din rasele grele trebuie sa fie mai sarace ca valoare
nutritive, fata de cele ale gainilor din rasele usoare.
I.3.2. Sisteme de exploatare a pasarilor pentru productia carne

Cresterea puilor de carne a cunoscut in tara noastra in ultima perioada, transformari radicale
devenind o ramura productive si cu pondere insemnata,cu pronuntat caracter industrial. Acest fapt este
determinat atat de posibilitatea inmultirii lor rapide, cat si de eficienta sporita, prin obtinerea unor
productii mari de carne, cu mare rentabilitate. Puiul de carne asigura realizarea a 100 tone carne pasare
anual, pe o hala obisnuita de 1000m, cu un consum specific de 2-2,5 kg nutret combinat pe kg spor.
Puii pentru carne au o viteza de crestere, se imbraca repede cu penaj, consumul specific este redus,
au pielea neteda, elastica, iar cartilajele sunt moi. Culoarea pielii este galbena sau alba, in functie de
cerintele pietei. Tipul de pui pentru carne depinde de orientarea pietei la un moment dat:se pot solicita
75
POSDRU/88/1.5/S/52614
minibroiler in greutate de 600-800 g la taiere sau broiler de peste 2300-2500 g la taiere, in vederea
vanzarii carnii transate. In tara noastra ,broilerul se valorifica la varsta de 8-9 saptamani, la o greutate de
1400-1500g.
Tehnologia clasica de crestere a puilor pentru carne se desfasoara in complexe cu o capacitate
productive de 3500-7000, 10000 si 20000 tone productie anuala. Fiecare dintre aceste complexe
realizeaza toate fazele procesului de productie:
tineret de reproductie-parinti din rase grele;
gaini de reproductie-parinti din rase grele;
statia de incubatie;
ferme de pui pentru carne;
abator;
retea comerciala proprie.
Pentru integrarea procesului de productie, sunt obligatorii urmatoarele principii tehnologice:
popularea si depupularea totala(totul plin, totul gol) trebuie sa se faca pe ferme sau
grupe de hale;
ciclulde productie pentru fiecare serie populate sa fie de 11 saptamani, din care 8
saptamani pentru crestere si 3 saptamani de pauza, necesara pentru executarea lucrarilor de depopulare
curatenie, dezinfectie si odihna halelor.
Fiecare grupa de hale este populate din 11 in 11 saptamani, revenind in medie cate 4,7 serii de pui
crescuti annual (52 saptamani:11 saptamani=4,7 serii).
Indeplinirea acestor deziderate permite o activitate industriala continua, in care toate capacitatile de
productie sunt folosite in mod rational si in acelasi timp,iar productia de carne poate aproviziona continuu
si in mod ritmic populatia urbana.
Puiul destinat productiei de carne este un dublu hibrid. Acesta este obtinut din doua linii paterne si
doua linii materne. Se folosec pentru sexare markeri genetici care usureaza manopera necesara.
Parintii din rasele paterne, utilizati in producerea hibrizilor pentru carne, au ca baza incrucisarea
dintre doua lini pure, care au fost selectionate pentru viteza de crestere, comformatie, vitalitate si
rezistenta la boli.
Liniile pure materne sunt selectionate pentru: productie de oua, eclozionabilitate, viteza de crestere,
conformatie corporala; rezistenta la boli. Tehnologia cresterii puilor de carne pe asternut permanent este
preponderate si se desfasoara,in principal,in fermele de productie ale complexelor avicole integrate.
Complexele sunt organizate pe formatiuni de hale, in vederea aplicarii principiului popularii si
depopularii totale.
76
POSDRU/88/1.5/S/52614
Descrierea procesului tehnologic Puii se ntrein pe aternut uscat i friabil (se frmieaz)
(conform 2007/43/CE) de la vrsta de o zi pn ating greutatea necesar. Este recomandat ca puii de
carne s fie inui n construcii fr ferestre i fr acces n aer liber. n mod evident, aceste recomandri
nu se aplic sistemelor de cretere cu acces liber n padoc i sistemelor ecologice. De asemenea, este
recomandat ca adposturile s fie nclzite i dotate cu un sistem de ventilaie, conectat la un sistem de
rezerv pentru alimentarea cu energie electric.
Este necesar ca sistemul de ventilaie s aib o capacitate suficient de mare pentru a evita
supranclzirea i, acolo unde este cazul, s fie folosit n combinaie cu un sistem de nclzire pentru a
elimina excesul de umiditate (2007/43/CE). n plus, n perioadele cutemperaturi ridicate este indicat s se
utilize un sistem de rcire. Este important ca instalaiile s asigure un microclimat propice n adpost
schimb de aer, temperatur, iluminat i nivel de zgomot, corespunztor cu nevoile fiziologice i etologice
(comportamentale) ale psrilor (2007/43/CE).
Puii de o zi sunt livrai de la statia de incubaie n cutii de carton sau plastic, transportai n
camioane cu sisteme de ventilaie i descrcai ntr-un adpost de pui de carne deja pregtit, decontaminat
i nclzit. De-a lungul ciclului de producie, psrilor trebuie s li se asigure condiii de acces la hran i
ap corespunztoare.
Durata ciclului de producie depinde de greutatea de livrare, stabilit de comun acord cu
beneficiarul (abatorul, fabrica de procesare). n funcie de acest parametru, psrile sunt livrate n unul
sau dou loturi (la intervale de cteva zile). Livrarea n dou loturi se numete depopulare parial.
Aceast metod permite creterea produciei de carne pe m2, fr a se depi limita densitii de populare
n faza final de ngrare. Din multitudinea de adposturi pentru pui de carne existente, n continuare au
fost selectate i supuse unei evaluri urmtoarele exemple de construcii:
A adpost de ~ 1.000 m2 - cel mai popular pn n prezent
B adpost de ~ 1.900 m2.
Principalii parametri ai adpostului A (n interior):
lime 12 m,
lungime 84 m,
suprafaa de producie ~ 1.000 m2
Principalii parametri ai adpostului B (interior):
lime 19 m,
lungime 100 m,
suprafaa de producie ~ 1.900 m2
77
POSDRU/88/1.5/S/52614
Densitatea la populare Asigurarea unei suprafee de pardoseal suficiente pentru fiecare pui de carne
este un factor esenial pentru dezvoltarea, snttea, calitatea carcasei i bunstarea general a acestuia. n
Uniunea European, densitatea maxim admisibil este stabilit prin legislaie.
n funcie de condiiile i bunstarea asigurate de sistemul de adpost, densitatea la populare
admisibil este de 33 sau 39 kg pe m2. Se poate autoriza o cretere a densitii pn la maxim 42 kg pe
m2 , n condiiile n care sunt ndeplinite standarde de bunstare foarte nalte pentru o perioad
ndelungat de timp (2007/43/CE) directiv transpus n legislaia naional de Ordinul 30 din 30 martie
2010 pentru aprobarea Normei Sanitare Veterinare privind stabilirea normelor minime de protecie a
puilor destinai produciei de carne.
Densitatea din adposturi depinde de o combinaie a urmtorilor factori: greutatea puiului
lasacrificare, estimarea ratei mortalitii, tipul de sistem de adpost, regiunile climaterice i perioada
anului. n consecin, atunci cnd se stabilete capacitatea de producie a puilor de carne, este esenial s
se cunoasc dimensiunile interioare ale tuturor adposturilor.
Adposturile cu microclimat controlat permit optimizarea confortului pentru pui, dac sunt
dimensionate pentru controlul temperaturii interioare i umiditii n orice perioad a anului. Densitatea la
populare se stabilete n funcie de greutate medie cerut de abator, precum i de dotrile tehnologice (de
exemplu capacitatea de ventilaie) ale adpostului.
Atunci cnd sistemul de ventilaie nu asigur un schimb de aer corespunztor, este indicat ca
numrul de capete de pui pe m2 s scad. O densitate la populare prea mare poate avea un impact negativ
asupra profitului exploataiilor, cauznd pierderi economice considerabile.
Tab. I.3.2.1 Recomandri privind densitatea /m2 la principalii hibrizi de broiler
78
POSDRU/88/1.5/S/52614
Sursa: ROSS Ghid de management pui de carne, 2002, Hubbard ISA- Ghid de management,
2002, Hubbard ISA- Ghid de management 2002, COBB 500 Ghid de management, 2008
Fig. I.3.2.1 Aspectul unei hale de cresterea a puilor de carne

Adapostul este de asemenea foarte important.Amplasarea unei hale este prima problema care trebuie
rezolvata si oricat ar parea de simpla, poate produce multe neplaceri, in cazul cand nu I se acorda
importanta cuvenita.Pentru o hala amplasata gresit se suporta consecinte atat timp cat ea dureaza, sau
trebuie cheltuite noi sume de bai
pentru remedieri, imbunatarirea
izolatiei etc.
I.3.3. Evoluia tehnologiilor

de cretere i exploatare a
psrilor (aspecte generale)
Gini outoare
crescute n baterii mbuntite
79
POSDRU/88/1.5/S/52614
De la 1 ianuarie 2012, creterea ginilor outoare n baterii se poate face numai n sisteme de baterii
mbuntite.
Bateriile mbuntite trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
S asigure cel puin 750 cm de spaiu n cuc pe cap de gin outoare, din care 600 cm
suprafa utilizabil i cel puin 45 cm nlime n cuc;
Suprafaa total n cuc trebuie s fie de minim 2.000 cm;
S asigure cel puin 12 cm front de furajare pe cap de gin outoare;
S existe cel puin dou adptori prin picurare sau dou adptori cu pahar colector n
fiecare cuc;
nclinaia pardoselii nu trebuie s depeasc 14%;
S fie dotate cu stinghii de odihn, asigurndu-se minim 15 cm de stinghie per pasre;
S fie dotate cu un cuibar i o zon cu aternut, iar nlimea cutii deasupra cuibarului i a
zonei cu aternut trebuie s fie de minim 20 cm;
S existe o alee cu limea minim de 90 cm ntre liniile de baterii;
Distana dintre pardoseal i baza unui nivel al bateriei trebuie s fie de cel puin 35 cm;
S fie prevzute cu dispozitive de scurtare a ghearelor.
Gini outoare n sisteme ecologice
Directiva Consiliului 1999/74/CE din iulie 1999 i Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1907/90
(cu amendamentele ulterioare) se aplic i produciei de ou n sisteme ecologice. Totui, o serie de
prevederi specifice sunt formulate n Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 834/2007 din 28 iunie 2007 cu
privire la producia ecologic i Regulamentul Comisiei (CE) Nr. 889/2008 din 5 septembrie 2008 care
stabilete norme detaliate cu privire la producia ecologic. Productorii de ou ecologice trebuie s
ndeplineasc o serie de condiii, dintre care: Oule pot fi marcate ca fiind produs ecologic dac ferma
este autorizat. Autorizarea i controlul anual trebuie efectuate de ctre un organism de control naional,
n conformitate cu reglementrile UE menionate mai sus:
Numrul de gini outoare dintr-un adpost (efectivul) nu poate depi 3.000 de capete;
n sisteme ecologice ginile nu pot fi inute n baterii;
n sistemele ecologice ginile trebuie s aib acces liber n padoc/spaii exterioare cel puin o
treime din perioada de via;
Cel puin o treime din suprafaa net a adpostului trebuie s fie cu aternut;
Densitatea maxim n adpost este de 6 gini outoare pe m de suprafa net;
Densitatea maxim n padoc/(spaiile exterioare) este de 2.500 gini outoare pe hectar;
95% din hrana de origine agricol trebuie s fie ecologic. ncepnd cu 1 ianuarie 2012
furajele trebuie s fie 100% ecologice;
80
POSDRU/88/1.5/S/52614
Este interzis utilizarea de tratamente preventive;

Este interzis utilizarea de aditivi sintetici i produse care conin OMG;
Debecarea este permis doar n cazul unor probleme care afecteaz bunstarea;
Minim 18 cm de stinghie de odihn pe cap de gin;
Minim 1 cuibar la 7 gini sau 120 cm suprafa de cuibar n cuibarele colective;
Puii de carne
Directiva Consiliului nr. 2007/43 din 28 iunie 2007 stabilete o serie de standarde minime pentru
protecia puilor destinai produciei de carne. Acestea se refer la respectarea anumitor condiii, activiti
de inspecie, monitorizare i urmrire n sistemele de producie intensiv. Standardele nu se aplic pentru
creterea la sol pe aternut permanent, creterea la sol cu acces liber n padocuri exterioare i producia
ecologic de pui de carne.
Conform directivei CE 2007/43, statele membre trebuie s se asigure c densitatea de populare
ntr-o exploataie (ntr-un adpost) nu depete 33 kg/m. Densitatea admisibil de ctre autoriti poate
crete pn la 39 kg/m, cu condiia ca proprietarul sau cresctorul s respecte anumite cerine
suplimentare. Avnd n vedere condiiile de climat i dotrile tehnologice din fermele din Romnia, este
de ateptat ca unele exploataii s funcioneze la limita inferioar a densitii de populare (33 kg/m), iar
altele s fie capabile s ndeplineasc cerinele pentru limita superioar a denistii de populare
admisibile, respectiv 39 kg/m.
Directiva 43/2007/CE permite o densitate de populare sporit pn la maxim 42 kg/m, dac sunt
ndeplinite standarde excepionale privind bunstarea, pentru o perioad ndelungat de timp. n prezent,
aplicarea acestei derogri n Romnia nu este realist, dar este posibil ca unele dintre exploataiile noi i
cu un management performant s ndeplineasc aceste criterii privind densitatea sporit. n cazul n care
proprietarul sau cresctorul dorete s aplice o densitate de populare mai mare de 33 kg/m greutate n
viu, acest lucru trebuie comunicat autoritilor competente cu cel puin 15 zile nainte de popularea
adpostului.
Regulamentul Consiliului nr. 1906/90 din iunie 1990 referitor la standarde de comercializare a
crnii de pasre i Regulamentul Comisiei nr. 1538/91 din 5 iunie 1991 care introduce norme detaliate
pentru implementarea regulamentului 1906/90, amendat prin Regulamentul Comisiei nr. 1980/92,
stabilesc standardele de comercializare a puilor de carne crescui n sisteme extensive n spaii nchise
(cretere la sol pe aternut permanent) i sisteme extensive cu cretere la sol cu acces liber n padoc.
Regulamentul Consiliului (CE) nr.834/2007 din 28 iunie 2007 privind producia ecologic i
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 889/2008 din 5 septembrie 2008 stabilesc normele pentru producia
ecologic de pui de carne.
81
POSDRU/88/1.5/S/52614
Conform prevederilor Directivei 2007/43/CE, sunt stabilite normele minime de protecie i

bunstare a puilor destinai produciei de carne (Oficial Journal L 182, 12/07/2007, p. 0019-0028)
obligatorii pentru exploataiile de cretere intensiv, cu peste 500 de pui destinai produciei de
carne (nu i puilor pentru reproducie). Rspunderea principal pentru aplicarea prevederilor directivei
revine proprietarilor sau cresctorilor responsabili de ngrijirea puilor, n baza unui contract legal. Prin
aceast directiv, statele membre i exprim voina de a nu admite depirea densitii maxime de 33
kg/m2. Se admit, totui, derogri, cu condiia ca proprietarul sau cresctorul s asigure anumite cerine
speciale prevzute n anexa II (existena unor sisteme de alarm i auxiliare, n cazul avarierii unui
echipament automat sau mecanic esenial pentru sntatea i bunstarea psrilor, cum ar fi ventilaia;
meninerea concentraiei de amoniac sub 20 ppm i a concentraiei de dioxid de carbon sub 3000 ppm,
valori msurate la nlimea capetelor puilor; temperatura interioar s nu depeasc temperatura
exterioar cu mai mult de 3oC, atunci cnd temperatura exterioar msurat la umbr depete 30oC;
umiditatea relativ, medie, msurat n interiorul adpostului timp de 48 de ore, s nu depeasc 70%,
atunci cnd temperatura exterioar este sub 10oC). n astfel de situaii, autoritatea veterinar poate admite
o densitate maxim de populare de pn la 39 kg/m2.
Dac exploataia efectueaz monitorizarea, utiliznd ghidurile de bun practic, iar autoritatea
competent nu a identificat deficiene cu privire la cerinele directivei i din evidenele existente, rezult
c, la cel puin apte loturi consecutive, rata cumulativ a mortalitii zilnice s-a situat sub 1% + 0,06%,
82
POSDRU/88/1.5/S/52614
nmulit cu vrsta de sacrificare a lotului (exprimat n zile, vezi anexa V). n aceste cazuri, se poate
acorda o derogare suplimentar, densitatea putnd s creasc, n plus, cu 3 kg/m2 (pn la 42 kg/m2)6.
I.4 Mecanizare, automatizare, informatizare a procesului de productie n

avicultura
Zootehnia romneasc trebuie s se dezvolte pentru a supravieui pieelor agro-alimentare
mondiale, n situaia actual mai mult ca niciodat. Evoluia n acest domeniu nu se poate face n absena
mecanizrii proceselor tehnologice i automatizarea acestora.
Cu att mai mult n avicultur intensiv, unde practic pasrile nu mai iau contact cu mediul
exterior, depinznd in cea mai mare masur de instalatii mecanice de climartizare de aprovizionare cu
furaje i apa de intreinere i de evacuare a dejec iilor i noxelor de recoltare a produciei dar i de
sisteme informatice de prelucrere a datelor privind ameliorarea si selectia, hibridarea i progresul genetic,
presiunea investiional este extrem de mare, progresul tehnic i tehnologic rapid i tendintele
consumatorilor catre produse de calitate din ce n ce mai bun cu preuri accesibile determin o nevoie
acut de finanare a investiiilor. Se poate afirma c sectorul avicol fie al produciei de ou sau de carne,
este un sector care genereaz venituri mari dar cu investiii destul de mari i cu termen mic de uzur
moral.
ncepnd de la calculatoare de proces, la softurile specializate pentru prelucrarea seriilor statistice
n ameliorare i informatizarea aciunilor de selecie care presupun un volum de date foarte mare de la
milioane de indivizi raspndii pe un areal foarte mare ( n avicultur ameliorarea si selecia au devenit
apanajul marilor concerne avicole - fapt ce face aproape imposibil o concurena serioas in ameliorare
6
la elaborarea subcaptitolului I.3 s*-au preluat integral datele din manualul Sisteme de adpost pentru psri Standarde de ferm al
autorilor Niels Finn Johansen, Karen Marghrete Balle, Leonard Constantin Stafie, Adrian Cristinel Greculescu, Mihai Clin Mainistru
83
POSDRU/88/1.5/S/52614
din partea unui sector avicol naional orict de bine pus la punct ar fi) toatea acestea creaza o presiune pe
sursele de finanare a investiiilor mult mai mare dect n alte ramuri zootehnice.
Cap.II. Evoluia produciilor avicole la nivel naional i internaional
II.1 Situaia actual i perspectivele produciei de carne de pasre pe plan mondial.

Din totalul produciei mondiale de carne, carnea de pasre reprezint astzi peste 30% fa de 20%
ct reprezenta n urm cu 15 ani. Astfel, producia de carne de pasre ocup locul doi n ierarhia
produciilor mondiale, dup producia de carne de porc i naintea produciei de carne de vit.
Producia de carne de pasre continu s creasc n rile dezvoltate dar mai ales n cele n curs de
dezvoltare. Producia rilor dezvoltate n anul 2005 s-a ridicat la 34,4 milioane tone (o cretere de 2,3%)
iar pentru anul 2006 se ateapt o cretere de 1%, la 34,7 milioane tone.
n contrast producia rilor n curs de dezvoltare a crescut n 2005 cu 5,3%, la 39,5 milioane tone,
iar pentru anul 2006 este prevzut o cretere de 3-4%, producia urmnd s ajung la aproximativ 41
milioane tone.
Privind nainte F.A.O. anticipeaz c n 2030 producia mondial de carne de pasre va fi n jur de
143 milioane tone, din care rile n curs de dezvoltare vor realiza 93,5 milioane tone.
Se prevede c ntre 2015 i 2030 producia mondial s creasc cu 2,4% pe an iar cea a rilor n curs de
dezvoltare cu 3,1% pe an.
Tab. II.1.1 Dinamica productiei mondiale de carne de broiler de gaina comparativ cu productia totala de
carne de pasare (tone) in perioada 1995-2005 (sursa F.A.O.,2006 )
84
POSDRU/88/1.5/S/52614
Specificare ANUL -YEAR

Specification 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Productia de 46.613.474 59.048.723 61.621.158 64.376.161 65.990.290 68.438.061 70.008.289
carne de broiler
de gaina totala
Productia 54.770.643 69.190.720 71.934.409 75.107.271 76.627.248 79.162.457 81.014.301
de carne de
pasare
% carne de broiler 85.12 85.34 85.66 85.71 86.11 86.45 86.41
din total
II.2 Situaia actual a produciei avicole naionale

Creterea psrilor pentru carne n Romnia este sectorul care i-a revenit cel mai bine dup
declinul din perioada imediat urmtoare privatizrii fostelor uniti de stat. Performanele tehnice realizate
n 2006 plaseaz avicultura Romniei pe locul 4 n lume i 3 n Europa, dup ri cu tradiie n creterea
psrilor pentru carne precum: Frana i Statele Unite ale Americii.
Sectorul de cretere a psrilor pentru ou s-a dezvoltat mai ncet, cu toate c din totalul oulor
consumate n Romnia un procent de aproximativ 95% sunt din productia intern.
Tab. II.1 1 Dinamica efectivelor i produciilor de pasre n perioada 2001 2011
SPECIFICARE UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Efective totale de mii cap 71.413 77.379 76.616 79.360 79.018 84.991 82.036 84.373 71.648 70.885 70390
psri
Producia total de mii 363 432 436 372 401 361 416 410 410 476 458
carne n viu tone
Producia total de mil.buc 6.001 6.432 6.641 7.381 7.310 7.429 6.522 6.692 6.211 5.909 5489
ou
Tab. II.1.2. Structura dimensional a fermelor de psri la 30 aprilie 2011
TOTAL SECTOARE
SPECIFICARE Nr.de expl. % Efectiv % Rev.pe expl.

din total capete din total capete
TOTAL 2426750 100,00 81382031 100,00 33,54
SUB 25 CAPETE 1876122 77,31 25388810 31,20 13,53
25 - 50 CAPETE 365672 15,07 12021440 14,77 32,87
51 - 75 CAPETE 119827 4,94 7282522 8,95 60,78
76 - 100 CAPETE 49159 2,03 4052143 4,98 82,43
101 - 500 CAPETE 15511 0,64 2780096 3,42 179,23
501 - 1000 CAPETE 188 0,01 1945374 2,39 10347,73
85
POSDRU/88/1.5/S/52614
PESTE 1000 CAPETE 271 0,01 27911646 34,30 102995,00
gaina reprezinta peste 85% fiind cea mai apreciata i uor de obtinut. In ultimii 10 ani
proportia acesteia a crescut cu 1,29%, ajungand astfel sa reprezinte in anul 2005- 86,41% fata de
85,12% cat reprezenta in 1997 (vezi tabelul nr. 3). Ponderea cea mai mare a fost Tnregistrata in
anul 2004 cu o valoare de 86, 45%. Desj creterea procentuala de la an la an este redusa, de sub
un procent, totusj fizic este mare (de ordinul milioanelor de tone).
Tab. II.1.3Balana i consumul pe locuitor carne pasre

Carne Carne Import Export Consum % Consum/
total n tiat carne carne intern Import locuitor
Specificare anul viu (tone) total total (tone) din kg./cap
(tone) (tone) (tone) consum
intern
2004 372200 297760 130454 3808 424406 31 12,6
2008 410200 328160 116079 9646 434593 27 20,2
CARNE PASRE 2009 489100 391280 132875 33172 490983 27 22,9
2010 476400 381120 96115 58690 418545 23 19,6
2011 468200 374560 93744 79037 389267 24 18.1
Sectorul de cretere a psrilor este bine dezvoltat i dinamic, cu o mare capacitate de adaptare la
cerinele pieii. n ultimii ani se constat o cretere a cantitii de carne exportat i o diminuare a
importurilor. Ca urmare, ponderea crnii din import n consumul intern s-a diminuat de la 31% n anul
2004 la 21% n anul 2011
1. Ajutor de stat pentru bunstarea psrilor i a porcilor

Pentru perioada 16 octombrie 2011 15 octombrie 2012 s-a
alocat suma de 291,08. mil lei pentru psri
2.2. Valorificarea produciei avicole
Sectorul privat deine, actualmente, 98 - 99 din efectivele totale de psri i asigur 98% din
producia total de ou i de carne de pasre (ASR - 2002) (ASR-2006, 2007, 2008). n economia de
pia, performanele tehnologice avicole, costurile de producie, profiturile i pieele de desfacere sunt
reglate i controlate de ctre cei mai mari i mai eficieni productori ai domeniului, att la nivel
mondial i european, ct i la nivel naional.
86
POSDRU/88/1.5/S/52614
n aceste condiii economice, este necesar ca materialul biologic folosit n domeniul avicol,
tehnologiile de cretere i exploatare, supravegherea sanitar - veterinar i calitatea dietetico - nutritiv i
igienico - sanitar a produselor avicole (carne, ou, grsimi, ficat), s fie la cele mai ridicate niveluri
posibile. n ceea ce privete consumul i cererea de produse avicole, acesta a crescut n mod constant la
nivel mondial, european i zonal.
Astfel, media pe glob a consumului de carne de pasre era, n anul 1985, de 6,3 kg/cap locuitor/an;
aceasta a crescut la 9,7 kg/cap locuitor/an n anul 1996; la 10,9 kg/cap locuitor/an, n anul 2000; la 11,99
kg/cap locuitor/an, n anul 2003; la 16,5-17,6 kg/cap locuitor/an, n anul 2004 i la 19,90 kg/cap
locuitor/an, n anul 2005 (ASR-2003-2004; FAO-2004-2005). O curb ascendent a avut-o i consumul
de ou. i la noi n ar, consumul de produse avicole (carne, ou) a nceput s se revigoreze, dup ce n
perioada 1991-2000, avusese loc un declin accentuat (de exemplu, n anul 1997, consumul de carne de
pasre sczuse de la 17,7 kg/cap i locuitor nm anul 1989 la 9,22 kg/cap i locuitor).
Carnea de pasre (i n particular, carnea obinut de la hibrizii comerciali specializai n aceast
direcie aparinnd speciei Gallus domesticus) este cunoscut pentru calitile sale fizice, chimice,
tehnologice, organoleptice i dietetice. Avnd un coninut redus n esuturi conjunctive (fibros, osos,
tendinos i adipos) i o finee accentuat a fibrelor musculare, carnea de pasre se prelucreaz uor, cu
randament ridicat, din ea obinndu-se o mare varietate de preparate culinare specifice (salamuri;
pstrmuri; supe; pateuri, etc). n acelai timp, carnea de pasre are multiple caliti nutritive i dietetice.
Toate aceste constatri fac din oule i carnea de pasre, produse alimentare indispensabile omului.
n Romnia se cresc numeroi hibrizi comerciali de gin pentru carne i pentru ou. Dintre
hibrizii pentru carne, am amintit anterior : Ross 208; Lohmann Meat; Cobb 500; Starbro-
Shaver; Arbor Acres etc. La aceti hibrizi se cunosc schemele de hibridare, performanele morfo -
productive, precum i cerinele de microclimat, ca i cele nutriionale i de sanitaie. fluxul tehnologic de
abatorizare a puilor broiler de gin, a fost modificat i completat cu unele verigi ale prelucrrii finale
(tranarea, calibrarea, ambalarea), pentru a se putea exploata i valorifica mai bine anumite caracteristici
ale crnii rezultate (participarea mare a pieptului n alctuirea carcasei; stratificarea aparte a musculaturii
pectorale etc). n ceea ce privete valorificarea superioar i diversificat a crnii de pasre.
87
POSDRU/88/1.5/S/52614
Productia de carne de pasare din Romania are nevoie de investitii Deoarece tara noastra este
aflata la momentul restructurarilor in sectorul industriei carnii, ca urmare a necesitatii de aliniere la
standardele UE, criza financiara ar putea sa afecteze destul de serios domeniul procesarii.
In ciuda prognozatelor cresteri de pret la carne si produse din carne, industria autohtona are
nevoie de investitii. Popularea sau repopularea fermelor cu animale si pasari destinate productiei de
carne, cresterea gradului de siguranta alimentara, constructia de noi incinte de productie sunt toate
activitati care necesita importante sume de bani. Chiar si derularea de proiecte cu fonduri europene
se poate realiza doar daca, initial, exista banii necesari cofinantarii proiectului sau chiar al finantarii
acestuia in totalitate (banii vin la sfarsit sau, in cel mai bun caz, in transe, odata cu finalizarea unei
faze a investitiei si inceperea alteia). Or, in conditiile in care bancile romanesti, si asa destul de
selective in privinta acordarii de credite, stopeaza sau reduc la minimum finantarile pentru astfel de
investitii (zootehnia si agricultura in general nu au constituit niciodata un domeniu preferat de
bancile din Romania), adaptarea la normele comunitare si la concurenta importatorilor va deveni
foarte greu de realizat, daca nu chiar imposibil. Sa nu mai vorbim de faptul ca o serie de oportunitati,
cum ar fi castigarea unor piete de export, vor fi pierdute tocmai din cauza lipsei fondurilor pentru
dezvoltare. La toatea acestea, se adauga si confuzia care, de multe ori, domneste la nivelul
institutiilor abilitate sa construiasca politici si sa le puna in practica, in domeniu. Un exemplu este
Ministerul Agriculturii, care, desi teoretic, are un plan de dezvoltare care se intinde pe zeci de ani, la
nivel concret nu prea reuseste sa-i ajute pe producatorii si pe procesatorii de carne.
Cap II Structura produciei avicole
Situaia actual a sectorului de cretere a psrilor (fr autoconsum) se prezint astfel: 82 productori ou
consum care realizeaz 1,2 miliarde ou consum pe an, din care:
8 productori care realizeaz peste 40 milioane ou/an;

14 productori care realizeaz ntre 10-40 milioane ou/an;
60 productori care realizeaz mai puin de 10 milioane ou/an.
78 productori de carne de pasre care produc 223 mii tone carne n viu/an, din care:
6 productori care realizeaz peste 10 mii tone/an;

7 productori care realizeaz ntre 5-10 mii tone/an;
65 productori care realizeaz mai puin de 5 mii tone/an.
Un numr de 42 de abatoare, din care:

33 n funciune (dintre acestea doar 6 sunt agreate pentru export UE)
Numr de locuri de munc ocupate direct n avicultur: peste 25.000.
Numr de locuri de munc legate indirect de avicultur: cca. 100.000.
88
POSDRU/88/1.5/S/52614
Volumul investiiilor realizate ntre 2002-2009, conform normelor europene, a fost de 280 milioane euro:
abatoare: 150 milioane euro
ferme: 130 milioane euro
Situaia general ca i perspectivele de evoluie ale produciei n acest sector sunt n bun msur determinate de
nivelul i evoluia consumului de carne de pasre, care, la rndul lor, sintetizeaz efectele aciunii conjugate ale unui
complex impresionant de factori de natur social, economic i, nu n ultimul rnd, politic.
Producia de carne de pasre n viu a crescut n perioada 2006-2008 de la 361 mii tone la 467 mii tone. Media
produciei n perioada 2001-2005 a fost de 397 mii tone greutate vie. n 2008, carnea de pasrea avut o pondere de
31,1% din producia total de carne n viu i greutatea medie la sacrificare a fost de 1,9 kg/cap (anexa 3.25). Creterea
produciei s-a datorat subveniei de 1,6 lei/cap de pui abatorizat.
Tabelul 20. Uniti avicole pe judete

Nr. JUDEUL Localitatea Forma de
crt
. Unitatea proprietate
avicol
0 1 4
1 Alba
SC Transavia SA Oejdea Privat
SC B&B Team Alba Iulia Privat
SC Albatros Gold Alba Iulia
SC Triticum SRL
2 Arad
SC Prodagro Cetate iria Privat
SC Avic. San Roberto Horia Privata
SC Agriprod SRL
3 Arge
SC Agro Development Baiculesti Privata
SC Haditon Group Barla Privata
SC Haditon 2002 Barla Privata
4 Bacu
SC Agr. Int. Bacau Bacau Privata
SC Cobavic SRL Horgesti Privata
5 Bihor
SC Avic. Oradea Oradea Privata
SC Nutriavi Palota Palota Privata
SC Avivest Oradea Oradea Privata
SC Pleops Oradea Oradea Privata
SC Avimana SRL
SC Avicom SRL Tasad
6 Bistria N.
SC Aviagro Livezile Privata
SC Mirovia Beclean Privata
SC Expert 200 Bistrita Privata
7 Botoani
SC Eurobusiness Botosani Privata
SC Alfa Prod SRL Catamarasti Deal Privata
SC Emanuel Onofrei
89
POSDRU/88/1.5/S/52614
8 Braov
SC Avicola Brasov Brasov Privata
Gali Galo Codlea Codlea Privata
Pasa Prod Ghimbav Ghimbav Privata
Darkom Codlea Codlea Privata
Necrisan Rasnov Branesti Privata
Avic. Bucuresti Codlea Stat
9 Brila
SC Agrimon SA SRL Privata
10 Buzu
SC Avic. Buzu Buzau Privata
SC Avis Lipia Privata
SC Vis Agri SRL Glodeanu-Silistea Privata
SC Avirom SRL Rm. Sarat Privata
SC Agricola Ulmeni
11 Cara S.
SC Avia Agro Banat Bocsa SRL
SC Food 2000 SRL Bocsa Privata
SC Collini SRL Bocsa SRL
12 Clrai
SC Drago Vod Dragos Voda Privata
SC Avic. Clrai Calarasi Privata
SC Mixalim Frumusani Privata
Av. Ciocanesti
Av. Triumf
SC Nutricom
SC Vep Prod
13 Cluj
SC ONCOS Cluj Privata
SC ASENA
SC ALEAVIS
SC TAPOVA
SC ROSICO
SC AMARETO Floresti Privata
SC SALPROD Cluj Privata
SC INU Trans
Avic. Buc.
14 Constana
SC Av. Lumina Lumina Privata
SC Top Vision Navodari Privata
15 Covasna
SC Nutricod SA Sfantu Ghe. Privata
16 Dmbovia
SC Avic. Crevedia Crevedia Privata
SC Haditon SRL Barla, Sat Malu Privata
SC Avicola Geti Gaesti
17 Dolj
SC Felvio Prod Bucovat Privata
18 Galati
90
POSDRU/88/1.5/S/52614
SC Mahena SRL Galati

SC Condor SA Matca Matca Privata
SC Avic. Sivita SA Sivita Privata
PFA Tanu Grigore Draganesti Privata
SC Puiprod SRL Tecuci Privata
SC Pantheree Gohor Privata
SC Avihens Sendreni
SC Vanbet Ivesti
17 Giurgiu
SC Agronitrisco
SC Golden Cicken Mihailesti Straina
Av. Mihileti Mihailesti
Suraki Rasuceni
SC Mixalim Frumusani Privata
18 Gorj
SC Assani Impex Branesti Privata
SC Aviinstant Tg-Jiu
19 Harghita
SC Avicom Odorheiu-Secuiesc SA
SC Armasis Cristuru Secuiesc SRL
SC Imp. Exp. Pal-Mar Gheorgheni SRL
SC Intercom Gheorgheni Privata
20 Hunedoara
SC Alis Prod SRL Mintia SA
SC Avis 3000 SA Mintia SA
SC Chick SRL Mintia SA
21 Ialomia
SC Avic. Slobozia Slobozia Privata
SC Avic. Smirna Smirna Privata
SC Real Company Sf, Gheorghe Privata
SC List Com Bucu Privata
SC Alcrev Manasia
SC Vis Campi SRL Urziceni Privata
SC Pit SRL
SC Agroferma Gheorghe Doja Privata
SC Esterela Impex Slobozia Privata
22 Iai
SC Vita prod Vladeni Privata
SC Rotsin Vita Podu Iloaiei Privata
SC Arcom International Aroneanu Privata
SC Rom Trading Com. Iasi Privata
SC Anova Prod
SC Avic. Iai Com. Letcani Privata
SC Avi Top Miroslava Privata
23 Ilfov
SC Avic. Buftea Buftea Privata
SC ROMSAD 2001 Ciorogarla Privata
24 Maramure
SC Avimar Baia Mare Privata
91
POSDRU/88/1.5/S/52614
SC Galinus Seini SRL

SC Combimar Baia Mare Privata
SC Tovira Seini Privata
SC Filstar Seini Privata
SC Karin Seini Privata
Penes Mar Sighetu-Marmatiei Privata
SC Romavis Seini Privata
SC Laney
25 Mure
SC Framo SRL Jabenita Privata
SC Oprea Avicom Craiesti Privata
SC Silvaur Impex SRL Iernut Privata
SC Agroprodal SRL Vatava Privata
SC Calibud Privata
SC Diadrag SRL Iernut Privat
26 Neam
SC Gradinaru Rare Dumbrava Rosie Privata
SC Morosanu Prest Dumbrava Rosie Privata
SC Prod Avicom Piatra Neamt Privata
27 Olt
SC AT Grup Scorn Scornicesti Privata
SC Cortina Curtisoara Privata
SC Assani Scornicesti Privata
28 Prahova
SC Agrisol Int. Boldesti Scaieni SRL- mixt
SC Semar Trading Paulesti-Gageni SRL
SC Metitex
SC Lebrom Podenii Noi SRL
29 Satu Mare
Drosera SRL Carei Privata
SC Ovo Plus SRL Satu Mare
SC Avizooprod Carei Privata
SC Beny Urs SRL Satu Mare Privata
SC Ave Impex Satu Mare Privata
30 Slaj
SC Transchim Cosniciu de Jos Privata
SC Flavoria Hereclean Privata
31 Sibiu
SC Apoldavia SRL Apoldu de Jos SRL
SC Midivet SRL Apoldu de Jos SRL
SC Adeltib SRL Apoldu de Jos SRL
SC Avicom SRL Miercurea Sibiu SRL
SC Neemia SRL Brateiu SRL
SC Sibavis SRL Sibiu Privata
32 Teleorman
SC Euro Casa Prod. Turnu Magurele Privata
SC AT Grup Prod. Draganesti Vlasca Privata
SC King Hause Cornetu Mavrodin Privata
33 Timi
92
POSDRU/88/1.5/S/52614
SC Betim Becicherecu Mic Privata

SC Aviblan SRL Jebel Privata
SC Comagra Bergsu Beregsau Mare Privata
SC BI FO NI SRL Varias Privata
SC Grup Com SRL Varias Privata
SC Lacy Stores SRL Ortisoara Privata
SC Avi 2000 SRL Giarmata Privata
34 Vaslui
SC Interagroaliment Zorleni Privata
SC A&A Farms SRL Pogana Privata
SC Safir SRL Valeni Privata
SC Vanbet SRL Banca SRL
SC Prodavis Com Zorleni Privata
SC Morandi Com Vaslui Privata
SC Sagem SRL Rosiesti Privata
SC Avicom SA Muntenii de Jos Privata
35 Vlcea
SC Avic. Bbeni Babeni Stat
SC Avic. Mihieti Mihaesti Privata
36 Vrancea
SC Avic. Focani Focsani Privata
SC Aviputna Golesti Privata
In privinta staiilor de incubaie pe ansamblul anului 2010 situaia centralizat este urmatoarea:
Tabelul 21. Activitatea staiilor de incubaie

Capacitatea Numr Capacitate2) Utilizare 3)
pentru ou pentru carne mixte
1001-10000 - - - - -
10001-20000 - - - - -
20001-50000 - - - - -
50001-100000 1 57,0 - 269,1 -
100001-200000 2 224,0 954,0 2043,9 -
200001-500000 10 3623,0 - 38265,8 -
Peste 500001 16 14623,0 9950,5 163457,2 3124,0
TOTAL 29 18527,0 10904,5 204036,0 3124,0
1.Judeul: Romnia are 41 judee i municipiul Bucureti
2.In mii buci
3.Ou introduse n incubator n anul precedent, n mii buci.
Tabelul 22. Ferme de pasari
93
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tabelul 23. Efective
94
POSDRU/88/1.5/S/52614
95
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tabelul 24. Efectivele pe judete
96
POSDRU/88/1.5/S/52614
Din acest efectiv total pasari ouatoare au fost:

Tabelul 24. Efectivele pasari outoare pe judee
97
POSDRU/88/1.5/S/52614
98
POSDRU/88/1.5/S/52614
Producia de oua i carne a evoluat sinuos cu varfuri si scagderi generate atat de tranziia suferit de ntreaga economie
romneasca ct i n ultima perioada datorat criyei economice globale. Pe ansamblul producia de oua i carne se
prezint astfel:
Tabelul 23. Producia de carne
99
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tabelul 23. Producia de oua
100
POSDRU/88/1.5/S/52614
101
POSDRU/88/1.5/S/52614
II.2 Piaa produselor avicole:
Piata.Cerea si oferta - definitii. gama de actiuni prin care cumparatorii si vanzatorii intra in
contact si schimba bunuri si servicii, indiferent de locul unde acestea se desfasoara.
Elementele pietei:
piata este considerata un SPATIU ECONOMIC, cel in care se desfasoara activitatea
economica insasi si in care actioneaza aceleasi persoane fizice si juridice, care formeaza agentii
comerciali.
piata este considerat LOC DE INTALNIRE A AGENTILOR ECONOMICI, care se impart
in 2 mari categorii: cumparatori si vanzatori.
pe piata se exprima si se intalnesc cererea si oferta.
pe piata se FORMEAZA PRETUL la care se vand si se cumpara bunurile economice si in
functie de care agentii economici se orienteaza ce si cat sa ofere sau sa cumpere.
regulatorul pietei este CONCURENTA, relatiile dintre agentii care actioneaza in acelasi
spatiu economic fiind relatii
Cererea de produse agroalimentare Reprezentnd cantitatea de produse agricole si alimentare pe care

cumparatorii sunt dispusi sa o cumpere la un moment dat de pe piata, cererea de produse agroalimentare
se divide n cerere de consum final si cerere de consum productiv. Daca cererea de produse agricole
destinate consumului productive prezinta, n mare masura, caracteristicile cererii manifestate pe piata de
afaceri, cererea populatiei, deci a consumatorilor finali, prezinta o serie de particularitati n cazul
produselor agroalimentare.
Cererea de produse agroalimentare a populatiei este determinata att de factori endogeni ct si exogeni,
obiectivi si subiectivi.
Principalul element formativ al cererii l constituie nevoile de consum alimentar, nevoi ce sunt
rezultatul unor impulsuri de natura fiziologica (senzatia de foame, sete). Produsele agroalimentare asigura
organismului uman necesarul nutritiv, pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice, omul avnd
nevoie de oxigen, apa, protide, lipide, glucide, elemente minerale si vitamine. Cu exceptia oxigenului si
partial a apei, toate celelalte substante se gasesc n proportii variabile n produsele agroalimentare.
Nevoile de consum alimentar sunt influentate de o serie de factori care determina diferentieri ale
cererii individuale, att sub aspect cantitativ ct si calitativ. Astfel, factorii care influenteaza asupra
nevoilor fiziologice ale individului sunt: vrsta, sexul, dimensiunile corporale, activitatea psihica, efortul
fizic depus, particularitatile metabolismului, pe de o parte, ca factori de natura endogena, precum si:
clima, conditiile n care lucreaza individul, etc., ca factori de natura exogena. De asemenea, nevoia de
substante nutritive este diferita de la o perioada la alta n cazul aceluiasi individ, fiind determ 818h79i
inata de factori ce nregistreaza variatii n timp: vrsta, stari patologice, metabolice, oboseala, etc.
n ceea ce priveste influenta factorilor endogeni, cererea de alimente este inferioara n cazul
copiilor comparativ cu a adultilor, existnd diferente nu doar din punct de vedere cantitativ ci si structural.
Diferente n alimentatie se nregistreaza si ntre barbati si femei, n general barbatii fiind cei care consuma
o cantitate mai mare de alimente si cu un continut energetic mai ridicat. Astfel, ca rezultat al diferentelor
n ceea ce priveste nevoile fiziologice ale indivizilor n functie de o serie de caracteristici demografice, si
n dorinta de a estima cererea de alimente ale diferitelor colectivitati, se utilizeaza diferite scari de
echivalenta a consumului, una dintre cele mai utilizate fiind scara Oxford. Aceasta presupune estimarea
cererii unei gospodarii n unitati de consum. O unitate de consum (uc) reprezinta consumul sefului
gospodariei (1 uc). Consumul celorlalti membrii adulti ai gospodariei este estimat la 0,7 uc, iar consumul
copiilor la 0,5 uc.
n ceea ce priveste consumul alimentar, nutritionistii considera ca un regim alimentar
normocaloric se situeaza la aproximativ 3000 calorii zilnic si 100 grame proteina, din care 50 grame
proteina de origine animala si 50 grame proteina de origine vegetala.
102
POSDRU/88/1.5/S/52614
Participarea diferitelor grupe de produse agroalimentare la acoperirea nevoilor fiziologice de

consum alimentar al unui individ reprezinta o problema controversata. n literatura de specialitate este
avansata urmatoarea structura , avnd ca reper valoarea energetica: lapte si derivate 15%; carne si peste
8%; oua 2%; zahar si produse zaharoase 8%; grasimi 12%; cereale si leguminoase uscate 40%;
legume si fructe 15%.
n afara elementelor de natura endogena ce tin de individ, cererea de produse alimentare este
influentata de o multitudine de factori externi (exogeni).
Mediul n care locuieste o persoana influenteaza hotartor cantitatea, precum si natura produselor
consumate. n conditii de temperatura redusa, organismul uman are nevoie de un aport energetic ridicat;
pe masura ce temperatura creste, scade necesarul energetic. Comitetul pentru stabilirea nevoilor
energetice, din cadrul F.A.O. a demonstrat ca la scaderea temperaturii cu 10C, creste necesarul energetic
al organismului uman cu aproximativ 3%; iar cresterea temperaturii cu 10C, duce la scaderea acestuia cu
aproximativ 5%.
Un factor determinant al cererii de produse agroalimentare l constituie veniturile populatiei.
Trebuie mentionat ca nivelul veniturilor (peste un anumit nivel care asigura un standard de viata decent),
genereaza modificari de natura calitativa asupra cererii si ntr-o masura nesemnificativa modificari de
natura cantitativa. Cererea de produse agroalimentare, fiind declansata de nevoi primare, este foarte putin
elastica att la variatia preturilor ct si a veniturilor, cel putin din punct de vedere cantitativ. Astfel,
scaderi sau cresteri ale preturilor produselor agroalimentare, sau dupa caz, ale veniturilor populatiei se
reflecta imediat n modificari ale structurii consumului populatiei pe categorii de produse.
Exista nsa si produse superioare, caz n care, o crestere a veniturilor determina cresterea
cheltuielilor pentru acestea (fructe exotice, produse cu grad ridicat de prelucrare, de calitate superioara, cu
numar mare de ingrediente, a caror cost de productie este ridicat, etc.). Diminuarea veniturilor sau
cresterea preturilor determina o migratie a cererii de la produsele mai scumpe, catre produsele inferioare.
Pe de alta parte cresterea puterii de cumparare (rezultat al cresterii veniturilor, sau dupa caz a diminuarii
preturilor), determina orientarea populatiei catre produse mai scumpe, cu grad ridicat de prelucrare,
superioare din punct de vedere cantitativ. De fapt, asa cum am precizat anterior, modificarile veniturilor
precum si ale preturilor determina (ndeosebi n tarile n care nivelul de trai al populatiei este cel putin
decent) doar modificari de natura structurala ale consumului populatiei.
Dincolo de aceste influente de natura obiectiva, asupra cererii de produse agroalimentare
actioneaza o serie de factori subiectivi, care tin de individ: dorinte, aspiratii, preferinte, perceptii cu
privire la diversele produse existente pe piata. Acestea sunt influentate ntr-o masura nsemnata de
proprietatile senzoriale ale produselor agroalimentare, precum si de alte componente acorporale ale
produselor (imagine de marca, pret, instructiuni de preparare), etc.
Gustul, mirosul, culoarea aspectul, aroma, consistenta sunt factori care influenteaza hotartor
cererea pentru aceasta categorie de produse, cererea fiind superioara la acele produse a caror proprietati
senzoriale genereaza senzatii mai placute. De fapt, la momentul actual, exista tendinta ca cererea pentru
produsele agroalimentare sa se formeze ntr-o masura mai mare sub influenta factorilor subiectivi, dect a
celor obiectivi. Acest aspect este determinat de cresterea nivelului de trai al populatiei, ceea ce a dus la
acoperirea necesitatilor fiziologice ale organismului uman, context n care nevoia de a mnca tinde, tot
mai mult, sa se deplaseze catre placerea de a mnca.
Accentuarea concurentei si diversitatea ofertei de produse alimentare, a dus la diferentieri ale
produselor ntr-o mai mica masura prin intermediul caracteristicilor energetice si biologice, ci, ndeosebi
prin intermediul proprietatilor senzoriale si igienico-sanitare. Aceste elemente de diferentiere ale
produselor alimentare amplifica rolul pe care factorii de natura subiectiva l au n formarea si
manifestarea cererii pe piata.
Raspunznd unor nevoi de prima necesitate, n cazul produselor agroalimentare cererea este direct
proportionala cu efectivul populatiei unei piete. Desi cererea pentru produsele alimentare, la nivelul
pietelor nationale, este direct proportionala cu populatia, n cadrul fiecarei tari distributia acesteia nu este
uniforma. Astfel, se manifesta un fenomen de concentrare la nivelul zonelor urbane. Acest fenomen este
explicat pe de o parte de densitatea superioara a populatiei din aceste zone, dar si de fenomenul
103
POSDRU/88/1.5/S/52614
autoconsumului specific populatiei din zonele rurale ceea ce genereaza diferente att la nivelul cererii
totale a pietei (urbane / rurale) dar si la nivelul cererii individuale.
Autoconsumul se poate defini ca fiind un mod de consum n care rezultatele activitatii de
productie sunt utilizate chiar de producator, pentru consumul propriu. n acest caz producatorul este si
consumator, iar produsele/serviciile consumate nu fac obiectul tranzactiilor de piata.
Pentru produsele agroalimentare, comparativ cu alte produse sau servicii, fenomenul
autoconsumului este mult mai extins, iar n cazul anumitor categorii de populatie (ex. tarani) detine o
pondere foarte mare n acoperirea nevoilor de consum.
Fenomenul autoconsumului genereaza diferentieri nu doar cantitative la nivelul cererii de produse
agroalimentare, ci si de natura structurala. Astfel, cererea din zonele rurale se va orienta cu preponderenta
catre acele produse prelucrate la nivel industrial, dificil de obtinut n gospodariile populatiei (ulei, zahar,
etc.), ceea ce determina o pondere sporita a acestor categorii de produse n totalul cererii, comparativ cu
structura cererii din mediul urban.
Concentrarea cererii de produse agroalimentare se manifesta nu numai la nivelul cererii populatiei
(pentru consum final), ci si la nivelul cererii pentru consum intermediar, aceasta concentrare fiind direct
proportionala cu marimea firmei de prelucrare (stocare) a produselor agroalimentare.
O particularitate a cererii de produse agroalimentare, n raport cu cererea altor categorii de
produse, o constituie sezonalitatea acesteia. Manifestata, cu preponderenta, pentru anumite categorii de
produse, sezonalitatea cererii pentru produsele alimentare este determinata att de factori climaterici
(temperatura, umiditate), dar si de evenimente precum sarbatorile religioase, sau week-end-urile.
Astfel, conditiile climaterice influenteaza hotartor consumul de legume si fructe, carne. Daca n
perioadele racoroase cererea este superioara pentru carne, datorita continutului caloric ridicat, aceasta
scade n perioadele calduroase, pe fondul cresterii cererii pentru legume si fructe. Sarbatorile (ndeosebi
cele religioase) si week-end-urile genereaza cresteri ale cererii pentru acele produse cu valoare adaugata
ridicata, produse festive (produse cu calitati organoleptice deosebite, care, de regula, sunt mai bogate n
grasimi, zaharuri, alcool, etc. si al caror consum nu este curent).
De asemenea, caracterul sezonier al productiei agricole si implicit al productiei alimentare,
influenteaza sezonalitatea cererii. Daca sezonalitatea productiei agricole este atenuata la nivelul industriei
alimentare (astfel nct, produse care sunt specifice unui singur anotimp, sunt prelucrate si prin aceasta
pot fi prezente pe piata ntreg cursul anului), sau prin intermediul stocurilor si a importurilor, exista si
produse a caror prezenta pe piata este limitata influentnd implicit cererea pentru acestea.
Dincolo de aceste aspecte, exista produse, de regula de consum curent (cum este cazul celor de
panificatie), a caror cerere este relativ constanta ntreg cursul anului.
Oferta de produse agroalimentare Constituind raspunsul ntreprinderilor din sectorul agricol si alimentar,
la cererea manifestata pe piata de catre utilizatorii industriali de produse agricole si consumatorii finali de
produse alimentare, oferta de produse agroalimentare pe o anumita piata, se constituie din productia
interna, din stocuri si importuri. Aceasta prezinta o serie de particularitati determinate, pe de o parte, de
caracteristicile productiei agricole, ale mediului natural dintr-o anumita zona (tara, regiune), precum si de
caracteristicile cererii pentru acestea.
O caracteristica a productiei agricole, care influenteaza oferta de produse agroalimentare o
constituie sezonalitatea. Aceasta se refera la oscilatiile anuale ale productiei agricole, mult mai accentuate
n cazul productiei vegetale, comparativ cu productia agricola animala.
Oscilatiile sezoniere ale productiei agricole vegetale sunt determinate de succesiunea anotimpurilor,
precum si de ciclurile biologice specifice fiecarei culturi pentru ajungerea la maturitate. Sezonalitatea
productiilor vegetale, este partial atenuata prin utilizarea rezultatelor cercetarilor din domeniul biologiei si
a ingineriei genetice. Astfel, s-a ajuns la descoperirea unor specii si soiuri de plante care au ciclu biologic
redus, dnd posibilitatea obtinerii mai multor recolte n cursul aceluiasi an. De asemenea, se practica
sistemele de cultura fortata, n sere sau solarii, asigurndu-se, astfel, conditiile climaterice (temperatura,
lumina, umiditate), precum si cele legate de necesarul de substante chimice existente n sol, pentru buna
dezvoltare a plantelor.
104
POSDRU/88/1.5/S/52614
n cazul productiei agricole animale, oscilatiile sezoniere sunt mai reduse, si sunt determinate, n
general, de ciclurile de reproducere ale animalelor si ajungerea acestora la maturitate.
Sezonalitatea productiei vegetale, imprima anumitor produse vegetale specificitatea pentru un
anumit anotimp; ca de exemplu: salata, spanacul, ceapa si usturoiul verde sunt specifice primaverii;
ardeii, gogosarii sunt produse specifice verii, iar varza sau telina sunt productii de toamna. n afara
produselor specifice unui anumit anotimp, cu ajutorul metodelor agrotehnice de ntrziere sau de grabire a
ajungerii la maturitate a recoltelor, sunt produse care se gasesc o perioada mai lunga pe piata, n functie
de momentul aparitiei lor fiind denumite: extratimpurii, timpurii, de vara, semitrzii, trzii.
n functie de momentul recoltarii, nsa, proprietatile fizico-chimice si senzoriale ale productiilor
vegetale, chiar si pentru aceleasi specii, difera, influentnd, astfel, destinatia acestora: comercializare n
stare proaspata, prelucrare industriala, stocare n forma n care au fost culese.
Legumele extratimpurii sunt, n general, bogate n apa, ceea ce face ca gustul sa nu fie prea
pronuntat. Fiind recoltate n cantitati mici, pretul este ridicat. Continutul mare de apa, care determina o
perisabilitate pronuntata, precum si pretul ridicat, fac ca aceste produse sa fie destinate comercializarii n
stare proaspata si nu prelucrarii pe cale industriala sau stocarii.
n schimb, productiile vegetale trzii, au un continut scazut de apa, sunt mai putin perisabile, au un
gust mai pronuntat, sunt mai pigmentate, se pot stoca cu usurinta sau pot fi destinate prelucrarii pe cale
industriala.
Utilizarea cercetarilor din domeniul, biologiei, a ingineriei genetice, practicarea sistemelor de
cultura fortata, rezolva doar partial problema sezonalitatii productiei agricole si implicit alimentare. n
conditiile unei cereri de produse agroalimentare ce prezinta fie caracter de continuitate pentru anumite
categorii de produse (pine, cartofi, ceapa uscata, etc.), fie o sezonalitate de intensitate mult mai redusa
dect sezonalitatea specifica productiei agricole (castraveti, rosii), armonizarea cererii si a ofertei se
realizeaza pe seama stocurilor (n cazul produselor care prin proprietatile fizico chimice permit acest
lucru: cartofi, cereale, ceapa, mere, pere, etc.), sau prin intermediul importurilor (n cazul produselor
perisabile capsuni).
Prin intermediul importurilor se asigura si satisfacerea cererii pentru anumite produse care, datorita
conditiilor climaterice pe care le impun, nu sunt specifice pietei respective (de exemplu, pentru piata
romneasca, produsele exotice).
O alta caracteristica a productiei agricole o constituie perisabilitatea, respectiv proprietatea
produselor agricole vegetale sau animale de a-si pierde n timp proprietatile initiale.
Se poate vorbi att de o depreciere calitativa (modificari microbiologice ale produselor agricole) ct
si de pierderi n greutate.
n cazul produselor vegetale perisabilitatea este determinata de caracteristicile fizico-chimice si
biologice ale acestora si conditiile de depozitare. La nivelul plantelor, procesele metabolice continua si pe
perioada pastrarii, astfel ca, n functie de conditiile de depozitare (lumina, umiditate, temperatura,
compozitia atmosferei) aceste procese pot fi stimulate sau dupa caz frnate.
n functie de caracteristicile fizico-chimice si biologice, exista produse agricole vegetale care
prezinta o perisabilitate scazuta, dar si produse care nu-si pastreaza dect un timp foarte scurt proprietatile
initiale. Produsele vegetale perisabile sunt cele care au continut ridicat de apa, cum este cazul legumelor
si fructelor. Aceste produse si modifica ntr-un timp foarte scurt proprietatile senzoriale, fizico-chimice si
microbiologice si sunt sensibile la actiunea unor operatiuni de natura mecanica (recoltare, sortare,
calibrare, manipulare, transport).
Cerealele se ncadreaza n categoria acelor produse, care prin continutul scazut de apa, si rezistenta
mare la actiuni mecanice, pot fi pastrate o perioada ndelungata, cu cheltuieli de pastrare inferioare dect
n cazul produselor puternic perisabile.
Pe lnga deprecierile de natura calitativa, productiile vegetale, cunosc scaderi n greutate pe
perioada pastrarii, care depind, pe de o parte, de specie, soi, conditii de depozitare, iar pe de alta parte,
sunt direct proportionale cu perioada de pastrare. Astfel, n conditiile utilizarii unor depozite frigorifice,
merele nregistreaza o scadere n greutate cu aproximativ 4,6 8%, dupa opt luni de pastrare, iar n
conditiile utilizarii altor tipuri de depozite, dupa cinci luni se ajunge la pierderi de 11 12%. Cartofii scad
105
POSDRU/88/1.5/S/52614
cu aproximativ 7,5 8,5% n greutate dupa sapte luni de pastrare ntr-un depozit frigorific si cu
aproximativ 12 13%, n cazul altor tipuri de depozite.
Tab. 24 Rezistenta legumelor si fructelor la manipulare transport pastrare
N
r.
Grupa Legume Fructe
c
rt.
Verdeturi, spanac, salata,
Foarte
1 andive, dovlecei n floare, ceapa si Afine, capsuni, fragi,
usor
. usturoi verde, ridichi de luna, mure, zmeura
perisabile
ciuperci, cartofi timpurii, tomate
Ardei, bame, castraveti, Agrise, caise, cirese,
2 Usor conopida, dovlecei, fasole pastai, mere si pere de vara,
. perisabile gulioare, mazare verde boabe, piersici, struguri de masa
varza de vara, varza de Bruxelles timpurii, visine
Gutui, mere, pere,
3 Perisa Cartofi de vara, ridichi de
prune, struguri de masa din
. bile toamna, vinete
soiuri trzii
Cartofi de toamna, ceapa
4 Relati uscata, guliii, hrean, praz, Alune, castane n
. v rezistente radacinoase, usturoi, varza alba si coaja, migdale, nuci
rosie
Sursa: Diaconescu I. - Merceologie Alimentara, Editura Qlassrom, Bucuresti, 2004, pag. 135.
Deprecierile calitative la nivelul produselor agricole vegetale, nu impun ntotdeauna eliminarea din
circuitul productiei / consumului. n unele cazuri, cnd deprecierea a afectat doar partial produsul, acesta
este declasat trecnd la o clasa de calitate inferioara.
Desi stocarea urmareste satisfacerea cererii pe perioada ntregului an, iar preturile produselor
agroalimentare sunt superioare n perioadele din afara sezonului, stabilirea perioadei de depozitare n
cazul produselor agricole vegetale, trebuie corelata cu costurile de pastrare si pierderile generate de
deprecierile calitative si cantitative, n unele situatii stocarea nefiind rentabila.
n cazul produselor de origine animala, perisabilitatea calitativa duce n cele mai multe cazuri la
imposibilitatea utilizarii produselor, pierderile generate fiind foarte mari. n stare proaspata aceste
categorii de produse pot fi pastrate, un timp foarte scurt (1-3 zile) n conditii de temperatura deosebite,
astfel ca, pierderile n greutate sunt foarte reduse (1%).
Oferta de produse agroalimentare, ndeosebi de natura vegetala, este influentata de variabilitatea
cantitativa si calitativa a productiei. Cantitatea si calitatea productiei este determinata de factori: climatici,
pedologici si agrotehnici, a caror actiune nu este izolata, acesti factori aflndu-se n raporturi de
interdependenta. Variatia acestor factori genereaza modificari ale productiei de la o perioada la alta sau de
la o regiune la alta, n conditiile cultivarii aceluiasi soi.
Factorii climatici se refera la: temperatura, precipitatii, lumina, etc. Astfel, n anii foarte caldurosi,
plantele au un continut ridicat de zaharuri si scazut de acizi organici, avnd un grad mai mare de
perisabilitate. Fructele ce provin din regiunile cu temperaturi nalte se pastreaza mai greu dect cele din
regiunile mai racoroase.
Apa influenteaza cantitativ si calitativ productia agricola. Fiind un element ce participa la toate
procesele fiziologice, lipsa apei, determinata, pe de o parte, de lipsa precipitatiilor, iar pe de alta parte, de
absenta sistemelor de irigatie, duce la obtinerea unor recolte reduse din punct de vedere cantitativ si de
asemenea, cu valoare alimentara redusa. Insuficienta apei n sol, poate determina realizarea unei coloratii
intense a plantelor. n anii ploiosi si cu temperaturi favorabile, legumele si fructele au dimensiuni mai
mari, sunt bogate n apa, au valoare nutritiva mai scazuta si rezistenta mecanica slaba.
106
POSDRU/88/1.5/S/52614
Lumina influenteaza desfasurarea proceselor fiziologice, continutul de zaharuri al plantelor fiind

direct proportional cu intensitatea acesteia.
Altitudinea actioneaza asupra calitatii produselor agricole, astfel ca, recoltate din zone mai nalte,
fructele prezinta o calitate superioara, comparativ cu cele recoltate din zona de cmpie.
Factorii pedologici se refera la continutul n apa si elemente minerale, precum si la reactia chimica
(pH-ul solului), structura, gradul de aeratie, umiditate ale solului, acestea influentnd calitatea si
cantitatea de produse agricole recoltate.
Factorii agrotehnici se refera la ansamblul lucrarilor realizate de catre om, ce au ca scop asigurarea
protectiei plantelor, pe de o parte, precum si o buna nutritie a acestora. Aceste interventii se concretizeaza
n: ngrasaminte chimice, asolamente, irigatii, tratamente fitosanitare, etc.
n cazul produselor agricole animale, variatiile cantitative si calitative sunt relativ mai reduse, fiind
determinate de tehnologiile de crestere si alimentare a animalelor. n general, produsele de origine
animala, care prezinta anumite defecte calitative sunt eliminate din circuitul consumului uman, si n unele
cazuri chiar si al celui industrial.
O alta particularitate a ofertei de produse agricole este determinata de gradul scazut de concentrare
a productiei agricole att sub aspect geografic ct si economic. Aceasta particularitate se datoreaza
existentei unui numar mare de producatori, dispersati din punct de vedere teritorial, si ntre care exista
mari diferente din punct de vedere al puterii economice. Dispersarea productiei agricole genereaza, pe de
o parte, scaderea puterii de negociere a producatorilor agricoli, n raporturile cu ceilalti agenti situati de-a
lungul filierei de produs, iar pe de alta parte, creeaza reale probleme procesatorilor. Respectiv, oferta de
produse agricole de pe o piata, fiind alcatuita din ofertele unui numar mare de producatori, oferte care, n
general, prezinta caracteristici specifice, procesatorii se afla n imposibilitatea de a achizitiona cantitati
suficiente de produse agricole, omogene.
Gradul de dispersare teritoriala a producatorilor agricoli este diferit de la o piata la alta, pe pietele n
care exista o dispersare mai accentuata (cum este si cazul Romniei), iar oferta producatorilor este
eterogena, procesatorii fiind pusi n situatia de a apela la oferta producatorilor externi.
Problemele generate de dispersarea economica si teritoriala a producatorilor agricoli, ce se
concretizeaza, ndeosebi, n eterogenitatea ofertei de produse agricole ce constituie materie prima pentru
industria alimentara, precum si n forta redusa de negociere a producatorilor agricoli, sunt de importanta
majora pentru orice tara. Pentru rezolvarea acestora, n tarile dezvoltate (cum este cazul tarilor Uniunii
Europene), producatorii agricoli se organizeaza n grupuri de producatori, care desfasoara n comun
marketingul produselor agricole. nfiintarea grupurilor de producatori ofera avantajul ca pot oferi volume
mari de produse agricole de calitate standardizata pentru industria alimentara, limitndu-se astfel
importurile, si ducnd implicit la dezvoltarea sectorului agricol si alimentar. Pe de alta parte, producatorii
agricoli, organizati n astfel de grupuri au o mai mare forta de negociere n raport cu comerciantii
intermediari si super-marketuri, putnd obtine preturi mai bune pentru produsele lor. n fapt, organizarea
acestor grupuri, si implicit cresterea gradului de concentrare a productiei agricole, mbunatateste eficienta
activitatii agricole - cresc veniturile producatorilor, acestia pot avea mult mai usor acces la o serie de
servicii (consiliere, obtinere de informatii despre piata si o mai buna adaptare a ofertei la cerere), au
posibilitatea de a achizitiona n comun o serie de input-uri, ducnd astfel la reducerea cheltuielilor
necesare bunei desfasurari a activitatii lor.
n alte tari, cum este cazul, Romniei, exisa nsa un grad ridicat de fragmentare a productiei
agricole, astfel ca, n mare parte produsele agricole sunt vndute pe pietele taranesti, neintrnd n circuitul
de piata formal. Pe de alta parte, comerciantii si procesatorii au posibilitati limitate de a se aproviziona cu
produse romnesti datorita eterogenitatii ofertei, apelnd cel mai adesea la importuri. n aceste conditii,
veniturile producatorilor agricoli sunt limitate, iar posibilitatile de relansare a sectorului agricol sunt
minime.
nfiintarea grupurilor de producatori, care sa desfasoare n comun marketingul produselor agricole,
este o necesitate. (n cazul Romniei, aceasta constituie o prioritate n pregatirea aderarii la UE, masurile
politice propuse pentru nfiintarea acestor grupuri, care sa duca la cresterea gradului de concentrare a
107
POSDRU/88/1.5/S/52614
productiei agricole si asigurarea unei oferte standardizate, sunt cuprinse n Strategia agricola si rurala
pentru aderarea la Uniunea Europeana, elaborata n februarie 2003.)
Oferta de produse agricole are un caracter rigid. n raport cu alte categorii de produse, productia
agricola nu se poate adapta cu usurinta la modificarile intervenite la nivelul pretului sau al cererii.
Momentul manifestarii cererii pe piata pentru anumite produse agricole, ce se constituie n factor
determinant al deciziei producatorilor agricoli de a cultiva anumite plante, este separat n timp de
momentul n care se obtine respectiva cultura (cultura este ajunsa la maturitate si poate fi destinata
vnzarii). Astfel, decizia producatorilor agricoli este nsotita de un mare risc, care creste pe masura ce
intervalul dintre cele doua momente este mai mare. Acest interval este determinat n primul rnd de
lungimea ciclurilor biologice, specifice productiei vegetale, dar si animale. De exemplu, ciclul biologic
este de cteva luni (4 9 luni) n cazul cerealelor si de ctiva ani n cazul vitei de vie sau a culturilor
pomicole.
n aceste conditii, pe termen scurt si mediu se manifesta o rigiditate a ofertei, att la cererea
industriala ct si la cererea de consum a populatiei. Caracterul de relativa continuitate al cererii populatiei,
n raport cu rigiditatea ofertei de produse agricole, impune procesatorilor sa apeleze fie la stocuri (pentru
acele produse ce pot fi stocate o perioada ndelungata) fie la importuri.
Evolutia consumului de carne fata de perioada comunista a cunoscut o crestere semnificativa.
Romania incepe sa-si schimbe rolul de exportator de carne, si nu numai, intr-unul de importator. Desi
Romania are un potential agricol semnificativ si un avantaj comparativ, cand vine vorba de resursele
naturale, departamentul agricol a ajuns la un deficit de peste 5 miliarde USD in ultimii 13 ani.
Astfel vedem ca intre anii 1990-1993 se observa o perioada puternica de declin si o balanta
comerciala negativa. In perioada care urmeaza si pana in 1999 se cunoaste o usoara perioada de redresare
a balantei comerciale agricole, iar din 2000,2001 si pana in prezent departamentul agricol (aici ne referim
cu precadere la cel zootehnic) cunoaste o noua deteriorare. In ceea ce priveste deficitul comercial al
balantei agricole mentionez urmatorii factori interni care au afectat si afecteaza in continuare productia si
comercializarea produselor agricole: structura fragmentara a exploatatiei agricole, incertitudinea
productiei sistemelor de distributie si marketing, volumul oscilant al productilor de carne de la an la an ce
demonteaza strategiile de export, lipsa informatiei de piata la nivelul producatorilor in ceea ce priveste
indeosebi standardele de calitate, avantul importurilor de produse agroalimentare se datoreaza cresterii
sustinuta de cererea de consum a romanilor pentru produse din ce in ce mai variate si de calitate
superioara. Odata cu pretentiile consumatorilor un factor favorizant reprezinta liberalizarea graduala a
comertului cu Uninunea Europeana, insa acesta liberalizare pune Romania in situatia de a nu putea
concura si asta din cauza slabei dezvoltari a infrastructurii de piata, a ineficientei industriei de procesare si
nu in ultimul rand a calitatii slabe in ceea ce priveste produsele din carne si lactate, care nu se ridica la
nivelul european. Astfel, prin aceasta liberalizare observam o pondere in piata a alimentelor de import
in raport cu cele autohtone.
Strategiile de extindere a capacitii ofertei de produse avicole din Romnia, au urmrit

obiectivele de dezvoltare delimitate prin: eficientizarea activitii de cretere a psrilor; creterea
efectivului de psri, mbuntirea calitii crnii i a produciei de ou consum; conservarea fondului
genetic; mbuntirea performanelor de producie. Strategiile de extindere a efectivelor de psri i
influena asupra strategiilor de pia din Romnia, au fost de asemenea fundamentate prin corelaii i
regresii, dar fiecare dintre ele sunt recomandabile cu precdere n anumite situaii. Privind efectivele de
psri i exportul produselor avicole prin treptele secveniale s-a constatat necesitatea extinderii
difereniate a capacitilor avicole (numai prin amplificarea creterii efectivului de psri peste 25 % se
pot nregistra diferene pozitive a variabilei export/consum).
Din toate acestea reiese c piaa produselor avicole din Romnia analizat prin prisma
efectivelor totale i outoare de psri, indic necesitatea unei creteri a acestor capaciti de
producie. Strategiile de extindere a produciilor avicole n raport cu cerinele pieei naionale
romneti, trebuie s rspund necesitilor de realizare valoric a produselor. Dar, amplificarea
cantitilor de produse avicole exportate va fi posibil numai dup acoperirea acestor necesiti
108
POSDRU/88/1.5/S/52614
interne, alturi de o amplificare i/sau modernizare ale capacitilor de producie din care s
rezulte o cretere calitativ att pentru carne, dar mai ales pentru ou.
Conform ultimelor date din februarie 2010 Piata romanesca de produsele avicole a crescut in anul
2009 cu 15% fata de anul 2008, la 1,1 miliarde de euro, datorita majorarii consumului, pe fondul
stagnarii preturilor, iar anul acesta ar putea scadea cu cateva procente, datorate lipsei subveniilor, care de
la 01.01.2010 nu se mai acorda Astfel, din totalul pietei, circa 750 milioane de euro este valoarea
produselor din carne de pui, care a inregistrat de asemenea o usoara crestere anul trecut. Vanzarile de
carne de pui au fost in crestere usoara fata de anul anterior si au ajuns la 430.000 tone comercializate, cu
o valoare de 750 milioane euro. Exporturile de carne de pui au crescut de aproape patru ori in 2009, de la
8.000 tone la 30.000 tone, iar importurile s-au majorat de la 114.000 tone in 2008, la 125.000 tone.
Exporturile au crescut prin patrunderea cu produsele procesate, cu valoare adaugata mare in multe tari
din Uniunea Europeana. Dup eliminarea subveniilor, pentru anul 2010, se poate lua in calcul o stagnare
a acesteia sau o scadere de cateva procente, pe fondul eliminarii mai multor subventii. Anul viitor ns, din
lipsa subveniilor, lucrurile s-ar putea schimba, importurile de carne de pui vor crete cu 10% - 15%, la fel ca i
preurile, potrivit productorului din sectorul avicol. n condiiile n care au funcionat aceste subvenii, marjele de
profit la productori au fost mici, toate sub 5%, dar au existat. Dac din acele marje lum 14%, ct nseamn
ajutorul de stat n preul crnii, firmele specializate din sector vor fi nevoite s creasc preul. Astfel, trebuie s ne
ateptm la o cretere cu aproximativ 20% a preului la carnea de pui. Astfel, preul puiului va ajunge la
aproximativ 12,6 lei pe kilogram, n 2010, comparativ cu 10,5 lei pe kilogram, n 2009.
II.3 Eficiena economica a creterii pasrilor n Romnia:
Diagnoza strii actuale a sectorului avicol, cunoaterea etapelor de producie, procesare i

comercializare, caracterizate prin puncte tari (care privesc capacitatea i aria pieei avicole, desfacerea cu
amnuntul, integrarea, disponibilitatea materialului genitic ) i puncte slabe (ce se pot enuna prin:
eficiena tehnic sczut, calitatea slab a componentelor furajere, standarde de igien precare, calitatea
slab a materialului genetic, lipsa investiiilor, calitatea necorespunztoare a produselor pe pia, lipsa
investiiilor, nivelurile ridicate ale importurilor).
Structurarea politicilor conform pieei UE, au impus n mod succint enunarea i detalierea
principalelor tipuri de politici aplicate pe plan intern i extern pe piaa produselor agricole (de susinere a
agriculturii, de marketing, de creditare, de subvenionare a inputului, de mecanizare i fiscale).
Prin analiza SWOT s-au putut delimita categorii de strategii adaptate specificului fiecrei uniti avicole
care privesc:
a) urmrirea oportunitilor n creterea produciei avicole la nivel macro i microteritorial,
b) depirea a punctelor slabe semnalate n activitile de producie i distribuie n avicultur
i urmrirea oportunitilor,
c) identificarea a modalitailor de utilizare a punctelor ri n cadrul pieei produselor avicole
pentru a reduce vulnerabilitatea la ameninrile externe,
d) stabilirea a unui plan defensiv pentru a preveni situaia n care punctele slabe devin foarte
vulnerabile n activitile de producie i distribuie la ameninrile externe.
n ansambulul structural al strategiilor, n buna organizar organizare a produciei i pieei
produselor a fost surprins rolul important ce revine managementului n implementarea unor afaceri de tip
modern, materializate n formarea i funcionarea firmelor avicole rentabile.
Structura obiectivelor strategiei marketingului unitii avicole din Romnia este legat de
competitivitatea, perfecionarea sistemului de comunicare n filiera producie consumator de produse
avicole. Tendinele consumului de produse avicole pe piaa UE este orientat spre informarea
consumatorului astfel c ntre productor i consumator s existe o nelegere deplin privind consecinele
consumului.
109
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tabelul 25 Costuri intermediare in agricultura
Pentru acest motiv informaiile clare furnizate consumatorilor sunt indispensabile n sistemul de
marketing. Acestea au rolul de a permite productorilor s comercializeze produsele avicole care provin
din sisteme de cretere care respect bunstarea animal Comunicarea problemelor privind standardele
110
POSDRU/88/1.5/S/52614
ridicate de bunstare animal aplicate n secorul avicol ar trebui s cuprind informaii obiective
referitoare la: metodele de producie aplicate; implicarea unor costuri suplimentare; impactul standardelor
ameliorate de bunstare animal asupra preului produselor avicole etc.
Statul romn a promovat in perioada 2001 - 2008 masuri pentru rentabilizarea sectorului
avicol. Masurile au constat atat in sustinerea produciei avicole cat i susinerea activitii de ameliorare a
efectivelor de psri i crearea de noi hibrizi cu performane de producie superioare.
Tabelul 26 politici agricole de susinere
Act normativ 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

HGnr.585/2001 31.896millei
(patrimoniugenetic)
HGnr.756/2002 38.404millei
(patrimoniugenetic)
HGnr54/2002 3.000 lei/Kg (399 mld lei
(subveniipeprodus) pentru 133 mii tone carne
broiler)
HGnr1556/2002 3.000 lei/Kg (59 mld lei pentru 200
(subveniipeprodus) mii tone carne broiler)
4.000 lei/kg (611 mld lei pentru 153
miitonecarnebroiler)
HGnr416/2003 34.837mil.lei
(patrimoniugenetic)
HGnr1593/2003 5.000lei/Kg(1030,7mld
(subveniipeprodus) lei pentru 206,1 mii tone
carnebroiler)
HGnr157/2004 35.440
(patrimoniugenetic) mil.lei
.HG 9.000 lei/Kg (142,7 mil lei
nr.64/2005 pentru 178,3mii tone carne
(subveniipeprodus) broiler)
HGnr445/2005 30.459,7mil.lei
(patrimoniugenetic)
HGnr.1853/2005 1,4 2,8 lei/Kg (238,8 mil
(subveniipeprodus) leipentru118,8milcapete)
HGnr1608/2006 1663,4miilei
(patrimoniugenetic)
OUGnr.123/2006 1,6 lei/cap
(ajutordestat) (227.000miilei)
(subveniipeprodus)
HGnr853/2007 1.785,8miilei
(patrimoniugenetic)
Cap III Perspectivele de dezvoltare pe termen mediu i lung a creterii psrilor
Analiza sectorului primar Creterea

psrilor pentru carne n Romnia este
sectorul care i-a revenit cel mai bine dup
declinul din perioada imediat urmtoare
privatizrii fostelor uniti de stat.
Performanele tehnice realizate n 2006
plaseaz avicultura Romniei pe locul 4 n
lume i 3 n Europa, dup ri cu tradiie n
creterea psrilor pentru carne precum:
Frana i Statele Unite ale Americii.
111
POSDRU/88/1.5/S/52614
Sectorul de cretere a psrilor pentru ou s-a dezvoltat mai ncet, cu toate c din totalul oulor
consumate n Romnia un procent de aproximativ 95% sunt din productia intern. Dificultatea principal
n activitatea acestui sector este aceea c o mare parte din oule de consum sunt produse nc n baterii
neconforme cu standardele europene i care vor trebuii nlocuite.
Tabelul 26 dinamica efectivelor i produciilor de pasre n perioada 2001 2010
SPECIFICARE UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Efective totale mii cap 71.413 77.379 76.616 79.360 79.018 84.991 82.036 84.373 71.648 70.885
de psri
Producia total mii tone 363 432 436 372 401 361 416 410 410 476
de carne n viu
Greutatea medie kg/cap 1,7 1,8 1,9 1,9 1,8 1,8 2,0 2,0 2,0 2,1
la sacrificare
Producia total mil.buc 6.001 6.432 6.641 7.381 7.310 7.429 6.522 6.692 6.211 5.909
de ou
Tabelul 26 Perspectiva efectivelor i produciilor de carne pasre i ou pentru anii 2011 - 2015
SPECIFICARE U/M ANUL

2011 2012 2013 2014 2015 2020
EFECTIVE :
Psri total mii cap. 75414 79185 83144 86470 89064 95500
d.c. outoare mii cap. 37845 38639 39902 41497 41799 43590
Carne pasre mii tone 510.5 540.6 565.3 568.6 570.5 610.5
Ou mil.buc. 6623 6955 7302 7594 7900 8500
PROD. MEDII
Carne pasre kg/cap 2,17 2,17 2,17 2,18 2,18 2.22
Ou buc/cap 175 180 183 187 189 195
CONSUM/LOC.
Carne pasre kg./loc 21.0 22.0 22.9 23.1 23.6 26.2
Ou buc/loc 276 278 280 283 285 293
Att efectivul de psri ct i produciile obinute de la acestea, cunosc o cretere accentuat n

perioada 2000-2004, efectivele totale de psri au crescut cu 11,7%, de la 70076 mii capete la 79360 mii
capete, de asemenea i producia de carne pasre crete cu 12,4%, de la 331 mii tone la 372 mii tone.
Analiza sectorului de procesare n sectorul de cretere a psrilor exist n prezent:
78 societi comerciale productoare de carne de pasre;
82 societi comerciale productoare de ou de consum;
56 abatoare, din care:
30 uniti agreate la export
26 uniti n tranziie
Tabelul 26 structura dimensional a fermelor de psri la 30 aprilie 2010
TOTAL SECTOARE
SPECIFICARE Nr.de expl. % Efectiv % Rev.pe expl.
din total capete din total capete
TOTAL 2481199 100,00 81166628 100,00 32,71
112
POSDRU/88/1.5/S/52614
SUB 25 CAPETE 1881252 75,82 22424813 27,63 11,92
25 - 50 CAPETE 390788 15,75 12732413 15,69 32,58
51 - 75 CAPETE 133757 5,39 8116999 10,00 60,68
76 - 100 CAPETE 57004 2,30 4589768 5,65 80,52
101 - 500 CAPETE 17903 0,72 2900914 3,57 162,04
501 - 1000 CAPETE 211 0,01 127761 0,16 605,50
PESTE 1000 CAPETE 284 0,01 30273960 37,30 106598,45
Obiective de reabilitare i redresare pe termen mediu i lung.

Meninerea ritmului de dezvoltare a sectorului avicol.
Asigurarea populaiei cu cantiti suficiente de carne de pasre de calitate i la un pre
accesibil.
Susinerea financiar a produciei de carne de pasre n condiii de eficient economic.
Susinerea financiar are n vedere crearea unui sector competitiv n condiiile alinierii la
standardele Uniunii Europene.
ameliorarea efectivelor de psri pentru mbuntirea calitativ a carcasei de pasre.
stimularea organizrii de exploataii competitive si eficiente.
sporirea veniturilor fermierilor care dezvolt activiti n avicultur.
creterea greutii medii de sacrificare.
Obiective urmarite
Asigurarea necesarului de consum din producia intern.
Corelarea efectivelor i a produciilor cu potenialul productiv i cerinele la un nivel
european.
Eficientizarea activitii de cretere cu performante de producie similare celor comunitare
prin compensarea diferenei ntre preul de producie i cel de valorificare.
Susinerea activitii de ameliorare a efectivelor de psri i crearea de noi hibrizi cu
performane de producie superioare.
Cap IV Stadiul modernizrii capacitilor existente

Performan cu investiii minime Dac majoritatea lucrrilor de specialitate se adreseaz marilor
productori de ou i carne de pasre, care au puterea financiar necesar pentru a angaja specialiti i
dein o palet larg de echipamente avicole, din care pot s aleag, nu la fel putem spune i despre
productorii mici i mijlocii, majoritatea fiind privai de accesul la tehnologiile performante din sectorul
avicol.
Lipsa banilor, incapacitatea economic de a contracta credite avantajoase, precum i instabilitatea
pieelor interne de desfacere, constituie principalele cauze ale investiiilor extrem de reduse n fermele de
psri mici i mijlocii, indiferent de orientarea produciei. n aceste condiii, am considerat absolut
necesar tratarea articolelor de specialitate din punct de vedere al optimizrii lucrrilor specifice,
stabilirea tehnologiei de mecanizare i automatizare, prezentarea ofertelor de inputuri i material biologic
pentru acest sector.
Mai mult, recent a fost lansat msura 141, cu privire la sprijinirea fermelor de semisubzisten. M ntreb
cte firme de consultan din Romnia pot oferi, la ora actual, soluii tehnologice viabile, raportate la
veniturile sau profitul pe care micul productor le poate reinvesti n activitatea pe care o desfoar.
In sectorul broiler situaia modernizrii capacitilor existente i perspective de dezvoltare a
eploataiilor noi sunt cel mai avansate, probleme existnd mai ales in sectorul exploatrii psrilor pentru
producia de ou, unde sunt necesare investiii masive in adposturi i mentinerea materialului biologic la
nivelul optim de performan. Capacitatea de prelucrare este n acest moment supradimensionat fa de
113
POSDRU/88/1.5/S/52614
nivelul actual al produciei, oferind posibiliti ca pe masura cresterii produciei s existe i disponibiliti
mai mari de asigurare apieei internei mai ales a exportului.
Concluzii
Procesul de modernizare a sectorului avicol n Romnia aflat la jumatatea drumului spre o

avicultura performanta aductoare de venituri substaniale pentru proprietarii exploatatiilor si pentru
economia nationala, necesit n continuare investiii. De aceea identificarea surselor de finanare publice
i private din partea statului roman, a UE sau a sitemului financiar bancar este o preocupare major a
instituiilor publice responsabile cu elaborarea i implementarea politicilor agricole i a tuturor
cresctorilor de psri din Romania.
114
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cap. 3. Procesul investiional, sursele de finanare a investiiilor i gradul de

utilizare a acestora n avicultur
Cap. 4. Studiu privind legislaia actual din Romania i UE legat de sursele de

finanare a investiiilor.
p. a. 100 pag
4.PARTEA II CERCETRI PROPRII

Cap. 5. Cercetri privind nivelul investiiilor rezultat n urma procesului de privatizare
Cap. 6. Cercetri privind necesarul de finanare a sectorului avicol pentru conversie in vederea
creterii competitivitii
Cap. 7. Cercetri privind sursele de finanare existente pe piaa din Romania n perioada 2005 -
2011 i gradul de utilizare a acestora
Cap. 8. Cercetri privind creterea productivitii, a rentabilitii i recuperarea creditelor n
perioada analizat
Cap. 9 Studii de caz...............
Cap. 10 Concluzii i recomandri
115
POSDRU/88/1.5/S/52614
Capitolul I Alctuirea bazei de date
Pentru elaborarea referatului nr. 3 al lucrrii de doctorat a fost necesar sistematizarea i configurarea unei baze
de date specifice pentru studiul de caz aferent proiectului de crecetare. Baza de date trebuia s permit prelucrarea unitar
a datelor colectate, stabilitatea indicatorilor economici ce vor fi analizai, metodologia de abordare a efectelor economico
financiare a investiiile n sectorul avicol, n funcie de sursele de finanare private sau publice atrase, cauze i efecte, i
nu in ultimul rnd s conin informatii cu caracter public.
Au fost colectate datele disponibile privind exploataiile avicole din Romnia in perioada 1990 2011.
Volumul mare de date au impus o prezentare sintetic pentru a fi reliefate aspectele concludente ale temei propuse. S-
au efectuat deplasri la sediul multor firme cu profil agricol (ferme vegetale i zootehnice, avicole, abatoare, inteprinderi
de industrializare a produciei agricole, instituii de stat centrale i locale (MADR, APIA , APDRP, Direcii Agricole etc.),
pentru a evidenia contextul economico-financiar i condiiile n care fermele avicole din Romnia i desfoar
activitatea.
S-au efectuat deplasri de scurt durat n uniti avicole din toate judeele cu o pondere mare a sectorului avicol
Buzu, Galai, Constana, Arad, Dmbovia, Vrancea, Iai, Braov, Clrai, Ilfov, Alba, Bistria etc., precum i la DA
Judeene, la Centrele regionale APIA i APDRP, pentru colectare date, informare privind situaia proiectelor de investiii
avicole realizate prin PNDR , sau cu surse private de finanare, informare privind situaia economic si verificarea n
teren a indicatorilor de eficien economic analizai .
Datele colectate sunt extrem de necesare pentru acurateea i precizia determinrii influenei programelor
naionale de stimulare a absorbiei fondurilor EU n procesul de modernizare, pe fondul privatizrii accelerate a
sectorului avicol i dezvoltarea subramurilor de ni.
Sursele de date utilizate
Informaiile colectate sunt sub incidena Dreptului de folosire a informaiilor publicate pe site-ul FIRME. INFO,
conform Legii nr. 677/2001 pentru protecia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera
circulaie a acestor date Informaiile prezentate pe acest site sunt in conformitate cu Art. 5. alineatul 2 litera f):
(2) Consimmntul persoanei vizate nu este cerut in urmtoarele cazuri:
...
f) cnd prelucrarea privete date obinute din documente accesibile publicului, conform legii;
Au fost utilizate:
1. Arhiva MADR
2. Arhiva APDRP - inclusiv centrele regionale
3. Arhiva APIA
4. Arhivele unitiloe economice cu profil avicol care au realizat investiii in perioada studiat, folosind surse
de finanare publice sau private de pe piaa romneasc
5. Documentele operative DADR; DA (2010-2011)
6. Docomente operative MADR
7. Ministerul Finanelor astfel:
Date firm
Nume complet firma
Adresa
Numar Inregistrare Registrul Comertului
Cod Fiscal (Cod Unic de Inregistrare)
116
POSDRU/88/1.5/S/52614
Stare firma:

Activitate: funciune/ radiata/ lichidare/ faliment/ dizolvare de drept
Stare certificat: certificat de nmatriculare preschimbat/ certificat de nmatriculare
nepreschimbat in termenul legal
Stare autorizaie: meniunea "autorizaie nepreschimbata in termenul legal" unde este cazul
Stare capital subscris: meniunea "capital subscris sub limita legala" unde este cazul
Stare bilan anual: meniunea "bilan anual nedepus la Registrul Comerului pe anul 200X"
unde este cazul
Data ultimei nregistrri la Registrul Comerului
Cod Potal
Telefon
Fax
Stare societate - nregistrat la data..
Observaii privind societatea comerciala:
Data nregistrare
Data prelucrare
Impozit pe profit datorat de bncile comerciale (data lurii in evidenta)
Impozit pe profit datorat de persoane juridice romane (data lurii in evidenta)
Impozit pe profit anual (data lurii in evidenta)
Impozit pe profit datorat de persoane juridice strine (data lurii in evidenta)
Impozit pe veniturile microntreprinderilor (data lurii in evidenta)
Accize (data lurii in evidenta)
Taxa pe valoarea adugata (data lurii in evidenta)
Contribuia de asigurri sociale (data lurii in evidenta)
Contribuia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de angajator (data lurii
in evidenta)
Contribuia de asigurri pentru omaj (data lurii in evidenta)
Contribuia pentru asigurri de sntate (data lurii in evidenta)
Taxa jocuri de noroc (data lurii in evidenta)
Impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor (data lurii in evidenta)
Impozit la ieiul si la gazele naturale din producia interna (data lurii in evidenta)
Redevene miniere si petroliere (data lurii in evidenta)
Tip situaii financiare depuse BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005
Indicatori din BILANT ( lei)

Active imobilizate TOTAL
Active circulante TOTAL, din care
Stocuri (materiale, producie in curs de execuie, semifabricate, produse finite, mrfuri etc.)
Casa si conturi la bnci
Creane
Capitaluri - Total, din care
Capital social subscris si vrsat
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii Total
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

117
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cifra de aafaceri
Venituri totale
Cheltuieli totale
Profitul brut al exerciiului
Pierderea bruta a exerciiului Profitul net al exerciiului
Pierderea neta a exerciiului
Indicatori din DATE INFORMATIVE

Numr mediu de salariai
Tipul de activitate, conform clasificrii CAEN
Oficiul National al Registrului Comerului
Portalul Instanelor
Selecia exploataiilor care fac obiectul studiului de caz:
S-au parcurs 2 etape de selecie:

Selecia iniial in funcie de profilul de activitate si sursa de finanare. A constat in extragerea din arhivele studiate a
tutunror exploataiilor care au accesat pentru investiii sursele de finanare studiate, precum i un eantion reprezentativ de
exploataii avicole, n general mari i foarte mari, care s-au nfiinat/modernizat in regie proprie sau cu capital strin privat. S-au
obinut tabele ca n exemplul de mai jos:
Tab.1 Surse de date
Msura 121 PNDR
Exemple de proiecte finalizate pe tipul ramurii agricole pasri de curte
Nr. Nume beneficiar Titlul proiectului Tipul Tipul de Valoare Plai
Crt. ramurii investiie publica efectuate
agricole contract
1 SC GRADINARU Achiziii utilaje ferma de pasri SC Pasri de Maini 231.715 298.349
RARES SRL Grdinaru Rare SRL curte
2 SC SAGEM SRL Modernizare ferma avicola pentru creterea Pasri de Cldiri 1.000.000 1.293.072
puilor de carne curte
3 SC MORANDI- Modernizare ferma cretere la sol pui carne, Pasri de Maini 497.845 741.041
COM SRL loc. Lipov, jud. Vaslui curte
4 SC VANBET SRL Modernizare ferma gini oua consum Pasri de Maini 995.403 1.085.946
curte
5 SC ERTIM Modernizare ferma de pasri - gini outoare Pasri de Maini 76.898 76.587
TOMUTA SRL - si centru de ambalare oua, localitatea Beriu, curte
jude Hunedoara
6 SC KARIN SRL Achiziie de utilaje pentru dezvoltare si Pasri de Maini 177.069 255.937
modernizare ferma de gini outoare curte
7 SC TRITICUM Hala gini outoare si depozit de dejecii a Pasri de Maini 485.148 765.766
SEBES SRL SC Tritium Sebe srl - dotare cu curte
echipamente pentru producia de oua de
consum, tractor cu accesorii si autoutilitare
8 SC ALBATROS Modernizare ferma gini outoare Pasri de Maini 195.157 281.494
GOLD SRL curte
9 SC GOLDEN Construire ferma gini oua consum in Pasri de Cldiri 999.700 1.417.616
GALINA SRL sistem intensiv - Vulcan, Jud. Basov curte
Tab 2 Sau proiecte SAPARD finalizate ca n tabelul de mai jos:

Lista contracte ncheiate pentru Msura 3.1 "Investiii n exploataii agricole" a Programului SAPARD
118
POSDRU/88/1.5/S/52614
Valoare
Nr.
Beneficiar Titlul proiectului public
Crt
- EURO -
GAVRILIU C. GHEORGHE Construcie microferma pasri outoare, sat Luncani, comuna
1 52.760,18
Persoana fizica autorizata Mrgineni, judeul Bacu
Modernizarea activitatii de crestere a puilor de carne in conformitate cu
2 SC REAL COMPANY SRL cerintele Uniunii Europene in cadrul S.C. REAL COMPANY SRL 205.271,60
ferma Malu, Jud. Ialomita
SC ALE AVIS SRL CLUJ Modernizarea halelor de pasari si retehnologizarea sistemului de
3 93.434,59
NAPOCA crestere a puilor de carne la ferma 7 Gilau jud. Cluj
Achzitia de echipamente tehnologice pentru ferma zootehnica de
4 SC ROMAVICOM SRL 41.000,00
crestere a puilor din satul Mintia, comuna Vetel, judetul Hunedoara
S.C. VIS AVIS S.A VADU Dotarea complexului avicol Calacea, jud. Bihor, cu echipamente
5 227.666,47
CRISULUI pentru pasari reproductie rase grele
Modernizare ferma de pui de carne SC AVIS LIPIA SA, comuna
6 S.C. AVIS LIPIA S.A. 222.049,20
Merei, sat Lipia, judetul Buzau
7 SC Avia Itul SRL Modernizare hale pui de carne, comuna Santimbru, DN 1, jud. Alba 161.649,21
EXTINDEREA FERMEI AVICOLE APARTINAND SC
S.C. ROMSAD 2001
8 ROMSAD 2001 PRODCOM SRL, COMUNA CIOROGIRLA, 251.138,89
PRODCOM S.R.L.
JUDEUL ILFOV
Modernizare ferma de crestere a strutilor, comuna Rasuceni, judetul
9 S.C. SURAKI S.R.L. 168.558,08
Giurgiu
Modernizarea si retehnologizarea fermei de crestere a puilor de carne
10 SC ASENA SRL 79.007,17
la ferma nr.7, Gilau, halele 7, 8 si 9
Modernizarea fermei avicole apartinand SC PRIMA NOVA SRL -
11 S.C. PRIMA NOVA SRL Calarasi prin achizitia independenta de sisteme si echipamente pentru 186.620,96
activitatea productiva
Modernizarea fermei avicole de crestere gaini ouatoare Pietroiu 2 din
12 SC MARAGRI IMPEX SRL 101.238,29
cadrul SC MARAGRI IMPEX SRL, jud.Braila
Dotarea cu echipamente a fermei de gaini ouatoare, loc. Bogesti, Jud.
13 SC A&A FARMS SRL 38.255,46
Vaslui
Modernizarea a trei hale de crestere gaini ouatoare - SC AGRIMON
14 SC Agrimon SRL 247.610,53
SRL, ferma Plopu, ,jud.Braila
SC CORAAGROTURISM SRL
15 Ferma pentru cresterea strutilor africani 87.182,72
BISTRITA
Modernizare hala pui de carne si gaini ouatoare si constructie aferenta
SC SPAT PROMOTOR
16 instalatie de producere a furajelor complexe in localitatea Teius, str 89.618,80
ENTERPRISE SRL
Ardealului, nr. 67-69, jud. Alba
SC INTERAGROALIMENT Achizitia de masini, instalatii si echipamente pentru ferma de crestere
17 242.133,80
SRL pui de carne din satul Simila, com.Zorleni, jud.Vaslui
Dotarea complexului de crestere a pasarilor din localitatea Tamaseu
18 SC NUTRIAVI SRL 246.686,02
judetul Bihor
Infiintare ferma de pasari pentru carne prin achizitionare de utilaje si
19 S.C. INTERCOM S.R.L. echipamente tehnologice cu montaj la SC Intercom SRL, Gheorghieni, 67.367,65
jud Harghita
Reparatii, reabilitare, modernizare si retehnologizare hale pentru
20 S.C. MIXALIM IMPEX S.R.L. cresterea puilor de carne SC MIXALIM IMPEX SRL, localitatea 209.581,50
Mihailesti, judetul Giurgiu
Construire ferma agrozootehnica de gaini, alei, imprejmuire, depozit
21 SC TRITICUM SEBES SRL 454.231,03
dejectii, Pianu de Jos, DJ 104A, jud. Alba
119
POSDRU/88/1.5/S/52614
Investitie in ferma S.C. PUI DE NUCI S.R.L. din satul Nuci, comuna
22 S.C. PUI DE NUCI S.R.L. Vasilati, judetul Calarasi prin achizitionarea a trei linii complete de 49.000,50
crestere a puilor Broiler la sol
DOTARE CU UTILAJE PENTRU CRESTEREA PUILOR SI
23 SC DRAGONUL CILNIC SRL IMPREJMUIRE FERMA,CALNIC,STR.MORII 28.616,37
NR.413,JUD.ALBA
24 Rom Trading Company SRL Modernizarea a 4 hale ferma avicola crestere pui de carne 150.398,21
Modernizarea S.C. AVICOLA BUCURESTI S.A. prin achizitie utilaje
S.C. AVICOLA BUCURESTI statie de incubatie , achizitie utilaje hale tineret si adulte , precum si
25 997.639,16
S.A. masina de transport pui , punct de lucru Mihailesti , judetul Giurgiu si
sucursala Codlea , judet Brasov
Modernizarea fermei de pasari Sohodau, sat Zorleni comuna Zorleni
26 SC PRODAVIS COM SRL 125.818,16
judetul Vaslui
27 S.C. AGRAFOOD S.R.L. Investitie noua , incubator de pasari in comuna Ion Roata , jud. Ialomita 901.504,53
Modernizare ferma de pasari ale SC AVICOLA IMPEX SRL,
28 SC AVICOLA IMPEX SRL Comuna Mihaesti, Judetul Valcea prin realizarea de lucrari de 351.620,12
amenajare si prin achizitionarea de utilaje crestere pasari
Infiintare ferma pui pentru carne, com. Floresti (hala 9 si 10), Com.
29 SC SAFIR COM SRL 69.199,37
Gilau, Hala 14, Jud. Cluj
30 SC PVM TRANS SRL Modernizare ferma reproductie de pasari in localitatea Pausa, jud Bihor 375.176,95
Achizitionarea unei masini de transport speciale pentru oua - localitatea
31 S.C. CALIBUD S.R.L. 14.495,79
Bogata (jud. Mures)
Modernizarea sistemului de crestere gaini ouatoare in localitatea Botiz,
32 S.C. BENY URS S.R.L. 125.240,35
Jud. Satu Mare
Modernizare si retehnologizare ferma de pui de carne si statie de
33 SC AVE IMPEX SRL 988.536,24
incubatie- loc Botiz, jud Satu Mare
Modernizare hale crestere pui carne la sol localitatea Salcioara comuna
34 SC VANBET SRL BARLAD 166.055,80
Banca judetul Vaslui
infiintare ferma zootehnica crestere gaini outoare, com. Simian, jud.
35 SC Stanica Co SRL 210.453,63
Mehedinti
Extinderea capacitatii de incubatie, comuna Vadu Crisului, str Haltii nr
36 SC VIS AVIS SA 878.762,00
75, jud Bihor
Modernizarea SC Bi-Fo-Ni SRL prin dotarea cu utilaje pentru
37 S.C. BI-FO-NI S.R.L. 68.564,48
exploatarea gainilor - Varias, judetul Timis
Infiinare ferma de struti, comuna Lechinta, satul Tigau, judetul Bistrita
38 SC AGRITECH SRL 182.620,74
Nasaud
39 S.C. NECRI SAN S.R.L. Modernizare ferma de gaini ouatoare in localitatea Rasnov, jud. Brasov 246.491,17
Modernizare hala pentru cresterea gainilor pentru productia de oua
40 SC AVICOM SA 242.111,00
pentru consum, localitatea Muntenii de Jos, jud. Vaslui
Achizitii utilaje ferma de pasari (gaini ouatoare) SC GRADINARU
41 SC GRADINARU RARES SNC 107.093,99
RARES SNC, sat Izvoare, comuna Dumbrava Rosie, judetul Neamt
Construire hale pentru pasari si spatii anexe pentru deservire in comuna
42 S.C. BORA BORA S.R.L. 172.738,80
Galda de Jos, judetul Alba
43 SC LANEY SRL Modernizare microferma pasari ouatoare 48.273,29
Dezvoltarea SC Drosera SRL prin modernizarea frmei de pasari,
44 SC DROSERA SRL 526.932,78
municipiul Carei, Judetul Satu Mare
45 SC MORANDI-COM SRL Modernizare ferma gaini oua consum, Lipovat, jud. Vaslui 74.122,43
120
POSDRU/88/1.5/S/52614
Modernizarea si extinderea capacitatii de productie in fermele S.C.

46 S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A. 737.492,49
Avicola Crevedia SA
Modernizare ferma avicola prin achizitie utilaje - SC Nutricod SA,
47 S.C. NUTRICOD S.A. 653.344,09
judetul Covasna
48 S.C. NEEMIA S.R.L. Modernizarea fermei avicole Neemia din localitatea Brateiu, jud. Sibiu 40.488,79
Dezvoltare activitate ferma pasari. Achizitie echpamente hala gaini oua

49 SC ROMAVIS SRL 153.454,65
de consum la SC ROMAVIS SRL Seini, jud Maramures
S.C. INCUBA Modernizare hale ferma productie rase grele (tineret si adulti) pentru
50 475.035,67
REPRODUCTION S.R.L. productie oua de incubatie, Vintu de Jos, jud. Alba
S.C. CONCORD TRADING Modernizare ferma avicola, S.C. CONCORD TRADING S.R.L.,
51 257.132,69
S.R.L. com. Gurbanesti jud. Calarasi
Infiintare ferma gaini ouatoare, prin extindere de hala si dotari de
52 S.C. AVI SIMAR S.R.L. 46.035,68
utilaje, la SC Avi Simar SRL, Paclisa, Alba Iulia, jud. Alba
S.C. AGRO DEVELOPMENT Modernizare ferma avicola - S.C. Agro Development S.R.L., com.
53 854.573,86
S.R.L. Baiculesti jud. Arges
Modernizare ferma de gaini ouatoare in satul Sinleani, localitatea
54 AF MIU 94.055,15
Livada, judetul Arad
S.C. AVICOLA TARTASESTI Modernizare ferme parinti rase grele la S.C. AVICOLA TARTASESTI
55 877.796,31
S.A. S.A
Extindere si modernizare ferma pasari, comuna Satulung, sat Hideaga,
56 SC EXEMPLU COM SRL 217.240,19
judetul Maramures
Achizitia de echipamente si dotari la ferma de pasari apartinand SC
57 SC COMBIMAR SA COMBIMAR SA , amplasata in localitatea Baia Mare, judetul 11.389,78
Maramures
Microferma gaini ouatoare, sat Luizi Calugara, comuna Luizi
58 SC ODRA COM SRL 70.226,58
Calugara, judetul Bacau
Ferma de crestere a puilor de carne la standarde UE, in comuna Lunca
59 SC MILUCA SRL 405.902,37
Banului, judetul Vaslui
Constructie ferma de crestere a puilor de carne si constructii anexe in
60 SC SAMAVIA SRL 554.877,71
localitatea Iojib, com Mediesu Aurit, judetul satu mare
Constructie ferma de crestere a puilor de carne si constructii anexe in
61 SC MARACHIM SRL 224.560,72
localitatea Mediesul aurit, judetul Satu Mare
SC ECO INTERNATIONAL Constructie ferma de crestere a puilor de carne si constructii anexe in
62 227.205,16
SRL localitatea Mediesul Aurit, judetul satu mare
Ferma pasari ouatoare si sera pentru culturi vegetale, loc. Tg. Neamt,
64 SC SMS ELECTRIC SRL 137.766,89
jud. Neamt
Investitie mixta - modernizare ferma pui carne etapa finala si
SC INTERAGROALIMENT
65 modernizare ferma vegetala prin achizitii utilaje - comuna Zorleni, 750.000,00
SRL
judetul Vaslui
Modernizarea fermelor de pui carne din cadrul SC AVI-TOP SA, in
66 SC AVI-TOP SA 720.272,70
localitatile Miroslava, Targu Frumos si Razboieni, judetul Iasi
Investitie mixta - modernizare ferma gaini oua consum si modernizare
67 SC A & A FARMS SRL 203.444,36
ferma vegetala prin achizitii utilaje - comuna Pogana, judetul Vaslui
Ferma de crestere a puilor de carne la SC ANTONIO PROD SF SRL
68 S.C. ANTONIO PROD SF SRL 1.000.000,00
din satul Nuntasi comuna Istria judetul Constanta
S.C. PANTHEREE IMPORT- Modernizare ferma pasari prin achizitii de echipamente specifice
69 50.425,18
EXPORT SRL crestere gaini outoare din Gohor, judetul Galati
121
POSDRU/88/1.5/S/52614
Infiintare ferma gaini ouatoare apartinand S.C. Euro-Casa Prod S.R.L.,

70 S.C. EURO-CASA PROD S.R.L. 967.296,47
com. Odobesti jud. Dambovita
Construire ferma gaini si statie de preparare hrana in conformitate cu
71 S.C. AVIGAB S.R.L. cerintele Uniunii Europene in cadrul S.C. Avigab S.R.L., com. Grindu 924.583,56
jud. Ialomita
Modernizare ferme pasari ale S.C. Avicola S.A. Slobozia, jud. Ialomita
72 S.C. AVICOLA SLOBOZIA S.A. prin realizarea de lucrari de amenajare si prin achizitionarea de utilaje 968.263,90
crestere pasari si alte echipamente si modernizare FNC
Achizitia independenta de sisteme si echipamente pentru activitatea
73 S.C. AVIHENS COMPANY SRL productiva in cadrul fermei avicole apartinand SC AVIHENS 148.493,18
COMPANY SRL Com. Sendreni, Jud. Galati
Modernizarea fermei avicole apartinand SC CONDOR SA prin
74 S.C. CONDOR SA achizitia de utilaje destinate cresterii gainilor ouatoare in ferma nr.1 797.639,26
comuna Matca, si ferma nr.2, Sat Blanzi, Com. Corod, Jud. Galati
Modernizarea si retehnologizarea ferma pasari reproductie rase grele la
75 S.C. LITTLE BY LITTLE SRL 288.883,89
SC LITTLE BY LITTLE SRL comuna Cudalbi, Jud. Galati
Reabilitare ferma de crestere pui de carne verguleasca SC AVICOLA

76 S.C. AVICOLA BUZAU SA 963.429,33
BUZAU SA, loc . Buzau, Jud. Buzau
24.640.702,04
Tab 3. Si tabele rezultate din situaiile opewrative de la nivelul DADR; MADR ca n exemplul:
BANCA Nr. / data Suma
contract de credit
Nr.crt. Jud. Agent economic Msura
6.1 BN SC AVICOMB PRIMA SRL BCR 305 ID 12/209/03,04,09 118084,61
6.2 BN SCCAROL OVIDIU COM SRL BCR 305 ID 24/483/20,07,09 254526,75
12.4 CL SC AVISTAR SRL BRD 301 ID 22/26,03,09 37640
21.1 HR SC IMPORT-EXPORT PAL MAR SRL BCR 305 ID 97/17.12-09 912500
52.4 MM SC FIlSTAR SRL BRD A2 ID 70/02,03,09 117000
31.6 SM SC BELCOMEX SRL CEC 311 ID 3/12.05.09 20.000,00
38.1 VS SC AVICOM SA CEC 311 ID 278/05,06,09 507.840,00
Prin prelucrarea bazei de date astfel constituit au fost selectate toate exploataiile care au accesat programe de
finanare a investiiilor. S- a trecut astfel la etapa a doua:
Selectarea propriu zis a exploataiilor care fac obiectul studiului de caz. Din fiecare list i categorie de beneficiari au
fost extrase 2 exploataii cu un volum al investiiilor mai mare de 30 % din total capital, s-au aplicat coeficieni de corecie
asupra rezultatelor financiare obinute, n funcie de perioada de derulare a investiiei, de nivelul dobnzilor aferente surselor de
finanare folosite, de ponderea i amploarea investiiei, curs de schimb etc.
S-a obinut astfel setul de rezultate economice supuse analizei i lotul experimental al exploataiilor ce fac obiectul
studiului de caz.
Capitolul II Prezentarea Exploataiilor

Prezentarea celor 7 exploataii precede analiza descriptiv a utilizrii surselor de finanare studiate. Cele 7 uniti
economice sunt de marime medie si mic, cu mare apetit investiional i in care s-au realizat investiii n perioada 2004-2010.
1. SC AVICOMB-PRIMA SRL (proiect finanat prin programul Fermierul 2008 Achiziii de

material biologic pentru o populare a fermelor n baza Legii nr. 231/2005 i a OMADR 102/2009)
122
POSDRU/88/1.5/S/52614
Producerea nutreturilor combinate.

Cresterea si exploatarea gainilor pentru oua consum, colectarea, sortarea, marcarea, depozitarea si
valorificarea oualor pentru consum.
Inscrisa in data de 09.08.2010
Judet: Bistrita Nasaud
Oras: Beclean
Adresa: Str. CODRULUI 30 Beclean
Cod Postal: 425100
Cod Unic de Identificare: RO 4346083
Nr. Registrul Comertului: J6/439/1993
Stare societate : INREGISTRAT din data 21 Iulie 1993
Anul infintarii : 1993
Evolutia profitabilitatii pentru AVICOMB-PRIMA SRL

Informatii Generale preluate la data de 14-May-2010
Firma Infintata in anul 1993
Ultima Inregistrare la ANAF: 13 Februarie 2008
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 13 Februarie 2008
Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 01-01-2003
Firma platitoare de tva incepand cu data de 01-08-1998
Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 31-01-2004
Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 31-01-2004
Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creanelor sociale incepand cu data de 01-
01-2007
Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 31-01-2004
Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 01-01-2007
Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 01-01-2003
Numar mediu de salariati pentru anul 2010 : 14 angajati
SC AVICOMB-PRIMA SRL - Date Economice

Cifra de afaceri: 1,762,081 Lei
Profitul net: 0 Lei
Pierdere net: 227,187 Lei fig 2 Evoluia profitului brut
Profit brut: 0 Lei
Pierdere brut: 214,686 Lei
Salariati: 14 angajati
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din :
Cresterea pasarilor
Pierderea neta: 0 Lei Fig.
Datorii Total: 609,581 Lei
Cheltuieli totale: 2,548,750 Lei
Venituri totale: 2,334,064 Lei
Active imobilizate TOTAL: 317,405 Lei
Active circulante TOTAL: 1,302,904 Lei
Stocuri: 464,070 Lei
Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei
Creante: 755,705 Lei
Cheltuieli in avans 0 Lei
Venituri in avans 0 Lei
Capitaluri: 1,010,728 Lei
Patrimoniul regiei: 0 Lei
123
POSDRU/88/1.5/S/52614
Patrimoniul public: 0 Lei

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei
Capital social subscris si varsat: 240,000 Lei
Sursa: http://www.firme.info/avicomb-prima-srl-cui4346083/
Firma este Activa conform ANAF (16.09.2011) si nu are obligatii restante la buget. (30.06.2011)
Tab. 4. Indicatori financiari AVICOMB-PRIMA SRL

Cifrade Profit net/ ProfitBrut/ Activ Active Disponibilitati Capital
An Datorii Stocuri Venituri Cheltuieli Salariati Capitaluri
aafaceri Pierdereneta Pierdere bruta imobilizate circulante banesti Social
2010 1,762,081 609,581 464,070 2,334,064 2,548,750 -227,187 -214,686 317,405 1,302,904 14 83,129 1,010,728 240,000
2008 1,921,576 685,135 580,131 2,450,082 2,379,295 59,347 70,787 367,843 1,317,062 10 39,282 999,770 240,000
2007 1,735,991 725,309 481,705 1,982,084 1,917,464 54,281 64,620 380,328 1,252,217 8 120,261 907,236 240,000
2006 1,456,396 896,792 458,490 1,905,069 1,796,731 90,720 108,338 187,258 1,562,490 9 335,058 852,956 240,000
2005 1,853,440 496,593 350,767 2,085,098 1,824,589 218,506 260,509 72,939 1,185,890 8 52,013 762,236 240,000
2004 2,485,565 368,875 247,511 2,910,775 2,719,429 145,901 191,346 38,893 839,848 7 64,959 509,866 240,000
2003 1,837,727 189,721 249,739 2,067,360 1,952,321 87,670 115,039 43,427 510,259 10 55,114 363,965 240,000
2002 1,051,223 37,899 117,143 1,361,910 1,330,040 24,140 31,870 10,919 303,275 8 49,204 276,295 240,000
2001 680,460 198,212 174,811 875,276 864,959 7,813 10,317 9,291 241,075 7 48,814 52,155 40,000
2000 510,894 70,877 79,791 600,086 596,435 2,784 3,652 11,033 104,186 8 8,334 44,342 40,000
1999 170,612 30,520 45,549 275,102 274,928 133 175 13,131 58,946 6 6,840 41,558 202
Nota: Toate valorile sunt in Lei (RON)
Tab 5. Indicatori financiari 1999 AVICOMB-PRIMA SRL

Cifra de afaceri 170,612 Lei
Profitul net 133 Lei
Pierdere net 0 Lei
Profit brut 175 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Salariati 6 angajati
Pierderea neta 0 Lei
Datorii Total 30,520 Lei
Cheltuieli totale 274,928 Lei
Venituri totale 275,102 Lei
Active imobilizate TOTAL 13,131 Lei
Active circulante TOTAL 58,946 Lei
Stocuri 45,549 Lei
Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci 0 Lei
Creante 2,364 Lei
Cheltuieli in avans 4,152 Lei
Capitaluri 41,558 Lei
Patrimoniul regiei 0 Lei
Patrimoniul public 0 Lei
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 Lei
Capital social subscris si varsat 202 Lei
Tab. 6. Indicatori financiari 2000 AVICOMB-PRIMA SRL

124
POSDRU/88/1.5/S/52614
Profitul net 2,784 Lei

Pierdere net 0 Lei
Profit brut 3,652 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 79,791 Lei
Creante 801 Lei
Capital social subscris si varsat 40,000 Lei

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 174,811 Lei
Creante 10,578 Lei
125
POSDRU/88/1.5/S/52614

Cifra de afaceri 1,051,223 Lei
Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Cheltuieli totale 1,330,040 Lei
Venituri totale 1,361,910 Lei
Stocuri 117,143 Lei
Creante 6,041 Lei
Tab. 9 Indicatori financiari 2003 AVICOMB-PRIMA SRL

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 249,739 Lei
Creante 205,406 Lei
126
POSDRU/88/1.5/S/52614


Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 247,511 Lei
Creante 527,378 Lei
Evoluia principalilor indicatori economici reflect efortul investiional al inteprinderii la nivelul anului 2008 i 2009 dar i
sprijinul primit prin aplicarea la PROGRAMUL FERMIERUL 2008

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Active circulante TOTAL 1,185,890 Lei
Stocuri 350,767 Lei
127
POSDRU/88/1.5/S/52614

Creante 783,110 Lei

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 458,490 Lei
Creante 768,942 Lei
Tab 13. Indicatori financiari 2007 AVICOMB-PRIMA SRL

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
128
POSDRU/88/1.5/S/52614

Stocuri 481,705 Lei
Creante 650,251 Lei

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 580,131 Lei
Creante 613,623 Lei

Profitul net 0 Lei
Pierdere net 227,187 Lei
Profit brut 0 Lei
Pierdere brut 214,686 Lei
129
POSDRU/88/1.5/S/52614

Stocuri 464,070 Lei
Creante 755,705 Lei
Capitaluri 1,010,728 Lei
Tab. 15. Indicatori financiari tabel sintetic

An Cifra Active Active Capitaluri
Profit Datorii Angajati
Bilant Aafaceri Imobilizate Circulante Proprii
2010 1 762 081 -227 187 609 581 317 405 1 302 904 1 010 728 14
2009 2 223 218 213 546 552 157 352 629 1 437 444 1 237 916
2008 1 921 576 59 347 685 135 367 843 1 317 062 999 770 10
2007 1 735 991 54 281 725 309 380 328 1 252 217 907 236 8
2006 1 456 396 90 720 896 792 187 258 1 562 490 852 956 9
Fig. 3 Evoluia profitului net
Fig 4 Evoluia cifrei de aafaceri
130
POSDRU/88/1.5/S/52614
2. SC IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL (proiect finanat prin programul Fermierul 2008

Achiziii de material biologic pentru o populare a fermelor n baza Legii nr. 231/2005 i a OMADR 102/2009)
Judet: Harghita
Oras: Gheorgheni
Adresa: Str. POMPIERILOR 156 Gheorgheni
Cod Postal: 535500
Stare societate : INREGISTRAT din data 04 Decembrie 1992

Ultima Inregistrare la ANAF: 14 Mai 2008
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 14 Mai 2008
Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand cu data de 01-
01-2007
SC IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL - Date Economice
131
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cifra de aafaceri: 4,862,978 Lei

Profitul net: 76,745 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Profit brut: 93,669 Lei
Pierdere brut: 0 Lei
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din : Fig.5 Evolutia profitului brut
Cresterea pasarilor
Pierderea neta: 0 Lei
Datorii Total: 4,912,733 Lei
Active imobilizate TOTAL: 6,647,260 Lei
Stocuri: 1,726,945 Lei
Venituri in avans 3,456,591 Lei
Capitaluri: 694,809 Lei
Tab 16 Tabel indicatori financiari IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL

Cifrade Profitnet/ ProfitBrut/ Activ Active Disponibilitati Capital
aafaceri Pierdere neta Pierdere bruta imobilizate circulante banesti Social
2010 4,862,978 4,912,733 1,726,945 5,377,029 5,283,360 76,745 93,669 6,647,260 2,416,873 10 95,006 694,809 100,000
2009 2,390,576 5,235,391 799,949 2,426,570 2,349,528 59,665 77,042 4,258,861 5,556,026 10 1,125,532 906,920 100,000
2008 1,945,104 146,339 168,417 1,942,656 1,493,456 380,458 449,200 693,915 278,538 7 41,454 826,114 100,000
2007 976,629 526,763 164,300 960,324 951,498 7,484 8,826 553,105 269,928 5 25,104 296,270 100,000
2006 594,981 574,944 154,173 573,856 561,794 10,132 12,062 620,408 265,722 7 20,622 311,186 100,000
2005 647,729 487,445 71,177 651,153 623,775 22,998 27,378 512,995 82,452 7 4,256 116,864 1,000
2004 469,005 483,058 98,863 481,558 474,657 5,176 6,901 427,000 129,698 11 9,850 93,866 1,000
2003 206,169 40,906 23,780 217,871 216,557 985 1,313 105,300 24,297 11 495 88,691 1,000
2002 241,453 28,701 15,915 241,470 241,092 284 379 98,151 18,208 16 1,942 87,706 84,910
2001 199,448 31,248 12,650 199,704 197,433 1,916 2,271 101,059 17,611 13 373 87,422 1,000
2000 127,804 43,209 10,328 154,243 153,959 213 284 50,491 13,214 18 396 23,006 1,000
1999 83,305 19,833 4,686 84,217 84,207 6 10 18,703 5,211 9 162 8,293 1,000
Tab 17. Indicatori financiari 1999 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL

Profitul net 6 Lei
Pierdere net 0 Lei
Profit brut 10 Lei
Pierdere brut 0 Lei
132
POSDRU/88/1.5/S/52614

Stocuri 4,686 Lei
Creante 363 Lei
Tab. 18. Indicatori financiari 2000 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL

Pierdere net 0 Lei
Profit brut 284 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 10,328 Lei
Creante 2,490 Lei
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2000: Restaurante

Pierdere net 0 Lei
133
POSDRU/88/1.5/S/52614
Pierdere brut 0 Lei

Stocuri 12,650 Lei
Creante 2,737 Lei

Pierdere net 0 Lei
Profit brut 379 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 15,915 Lei
Creante 399 Lei
134
POSDRU/88/1.5/S/52614

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 23,780 Lei
Creante 23 Lei
Tab 22. Indicatori financiari 2004 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 98,863 Lei
Creante 20,985 Lei
135
POSDRU/88/1.5/S/52614


Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 71,177 Lei
Creante 7,019 Lei
Tab. 24 Indicatori financiari 2006 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 154,173 Lei
136
POSDRU/88/1.5/S/52614
Creante 90,927 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2006: Cresterea pasarilor

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 164,300 Lei
Creante 80,524 Lei
Provizpentru riscuri si cheltuieli 0 Lei
Tab. 26 Indicatori financiari 2008 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
137
POSDRU/88/1.5/S/52614

Stocuri 168,417 Lei
Creante 68,667 Lei

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Datorii Total 5,235,391 Lei
Active imobilizate TOTAL 4,258,861 Lei
Stocuri 799,949 Lei
Creante 3,630,545 Lei

Pierdere net 0 Lei
138
POSDRU/88/1.5/S/52614

Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 1,726,945 Lei
Creante 594,922 Lei
Fig.6,7;8,9;10. Statistici firm
139
POSDRU/88/1.5/S/52614
Aafaceri Profit Datorii Active

Circulant
Proprii 3. SC GOLDEN GALINA SRL (Proiect - Construire ferm gini ou consum n sistem
intensiv - finanat prin Msura 121 din PNDR)
Judet: Brasov
Oras: Codlea
Adresa: Str. BIRSEI 34 CODLEA
Cod Postal: 505100
Stare societate : INREGISTRAT din data 13 May 2009
Informatii Generale preluate la data de 11-Jan-2011
Ultima Inregistrare la ANAF: 23 September 2010
140
POSDRU/88/1.5/S/52614
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 23 September 2010

Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 19-MAY-09
Firma platitoare de tva incepand cu data de 19-MAY-09
Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 17-AUG-10
Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 17-AUG-10
AUG-10
Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 17-AUG-10
Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 17-AUG-10
Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 17-AUG-10
Aceasta firma nu a avut salariati in 2010.
SC GOLDEN GALINA SRL - Date Economice
Cifra de afaceri: 15,546 Lei
Profitul net: 907 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din : Cresterea pasarilor
Datorii Total: 505,275 Lei
Cheltuieli totale: 14,474 Lei
Venituri totale: 15,546 Lei
Active imobilizate TOTAL: 500,136 Lei
Active circulante TOTAL: 6,246 Lei
Stocuri: 3,200 Lei
Creante: 0 Lei
Capital social subscris si varsat: 200 Lei
Tab. 28. Centralizator al indicatorilor financiari GOLDEN GALINA SRL

Cifra de Profit net/ Profit Brut/ Activ Active Disponibilitati Capital
aafaceri Pierdere neta Pierderebruta imobilizate circulante banesti Social
2009 15,546 505,275 3,200 15,546 14,474 907 1,072 500,136 6,246 0 3,046 1,107 200
Tab. 29. Indicatori financiari 2009 GOLDEN GALINA SRL

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
141
POSDRU/88/1.5/S/52614

Stocuri 3,200 Lei
Creante 0 Lei
4. SC SAGEM SRL(Proiect Modernizare ferm avicol pentru creterea puilor de carne -

finanat prin Msura 121 din PNDR)
Parte a grupului de firme SAFIR are o evolutie similara cu celelalte ferme SAFIR i
reprezint Povestea unei aafaceri de success. La 15 ani de la nfiinare, SC Safir
SRL este un nume de referin pe piaa alimentar din judeul Vaslui i, treptat,
tinde s devin la fel pe plan regional i naional. Ceea ce prea, n 1991, un
debut optimist dar nesigur, s-a dovedit a fi un gest curajos i o carte jucat
profesionist.
Cheia succesului a constat n preluarea mai multor ferme i a unui abator,
vechi sau dezafectate, renovarea i repunerea lor n funciune prin retehnologizare
progresiv, pn la standardele actuale, europene. Profitul reinvestit, alturi de
proiectele de finanare european au reprezentat practic al doilea ingredient al
evoluiei din toi aceti ani.
La nfiinarea societii, n anul 1991, obiectul principal de activitate a fost morritul i panificaia, iar
sediul la moara de gru i porumb din localitatea Vleni, judeul Vaslui. Doi ani mai trziu, firma i
extinde activitatea la creterea puilor, al crei succes a condus, n 1994, la cumprarea i modernizarea
fermei de la Micleti.
n 1995, SC Safir SRL devine membru al UCPR.
n 1999, ferma Micleti ajunge s includ deja 2 hale pui de carne cu o capacitate de 24.000 pui pe
serie i 2 hale de gini ou consum, cu o capacitate de 12.000 capete ambele dotate cu tehnologie
modern conform normelor europene.
Un pas important l face n 2000, odat cu repunerea n funciune, prin modernizare i
retehnologizare, a fostului abator Avicola Vaslui, inactiv nc din 1996. Efortul de modernizare a
abatorului (spaii de frig, utilaje) a fost rspltit permind desfurarea activitii n condiii de
profitabilitate i a determinat achiziia, n anul 2002, a fermei de la Roieti,
mrind astfel capacitatea firmei de cretere a puilor, care a ajuns la 65.000
pui/serie, realizndu-se 5 serii anual.
n decembrie 2004, firma a lansat un nou brand corporatist care include
att numele firmei, foarte cunoscut la nivel local, ct i imaginea stilizat a unui
coco, pentru sugerarea obiectului de activitate, vizndu-se pe viitor extinderea
activitii i n alte judee.
142
POSDRU/88/1.5/S/52614
Propriile investiii, cumulate cu implementarea n ultimii doi ani a proiectelor Sapard se reflect
azi n rezultate remarcabile: 200 de angajai, din care 175 personal de execuie, prezena n key accounts,
magazine proprii de desfacere, o cifr de aafaceri de 12 milioane RON n 2005, reprezentnd o cretere
fa de 2004 de peste 50% i o marc proprie, Deliciosul de Vaslui. Dezvoltarea firmei a continuat, n
2005, n colaborare cu alte 4 firme nfiinnd un centru de colectare, sortare i marcare ou la Lipov,
judeul Vaslui, cu o capacitate de 14.000 ou/h.
n 2006, SC Safir SRL lanseaz o nou identitate de brand i un nou slogan simultan cu
aniversarea a 15 ani de activitate. Sub acelai nume, Deliciosul de Vaslui, apare o nou imagine care
reflect transformrile produse la nivel tehnologic i organizatoric n cadrul firmei.
Imaginea, distinct de tot ceea ce a aprut pe pia, include 3 culori eseniale care definesc cele mai
importante caliti ale produsului: verde prospeime, galben sntate i rou via i energie.
Produsul se adreseaz astfel clienilor dornici de o via activ, sntoas, prin utilizarea unui produs n
care pot avea deplin ncredere i care se gtete foarte repede. ntregul brand vine cu un aer proaspt, cu
un design aliniat la tendinele europene, imagine care poziioneaz produsul ntre cele de ncredere.
Odat cu aniversarea a 15 ani de activitate firma desfoar o serie de aciuni promoionale menite
s vizeze toate categoriile de public cu care intr n contact: clieni
finali i intermediari, salariai, media, instituii publice partenere.
Rezultatele s-au concretizat att n diversificarea ofertei proprii de
produse din carne de pasre i ou, ct i n ctigarea mai multor
parteneri de aafaceri. Pentru acetia, SC Safir SRL livreaz furaj pentru
pui, medicamente i asisten veterinar. Cea mai modern linie de
abatorizare din ar nu este un mit, ea funcioneaz aici i deservete,
pe lng fermele din proprietatea Safir i ali cresctori de pui. Ca
pandant al tehnologizrii, normele sanitar-veterinare ntrunesc astzi
toate standardele n vigoare, produsele SC Safir SRL fiind recunoscute
ca printre cele mai de ncredere de pe pia.
Investiii importante s-au realizat n 2004 i 2006, prin implementarea a dou proiecte Sapard n
valoare total de 2.100.000 , la abatorul din Vaslui. n cadrul acestei etape de dezvoltare s-a pus n
funciune cea mai modern linie de abatorizare din Romnia. Pe lng aceast sum, firma a mai investit
din fondurile proprii 1.000.000; s-au obinut astfel avantaje importante care vor influena activitatea
firmei pe viitor:
s-a crescut capacitatea de abatorizare de la 2000 la 4000 capete/h;
s-au amenajat spaiile conform legislaiei europene n domeniu;
sunt respectate toate normele legate de mediu, normele sanitar-veterinare i cele de sntate
public i igien.
O marc proaspt pentru un produs proaspt. Introducerea pe pia a
produsului refrigerat a determinat relansarea mrcii Deliciosul de Vaslui, odat cu
sporirea eforturilor de marketing ale companiei. Binecunoscut i apreciat
anterior pe plan local, n 2006 marca a mbrcat haine noi i se pregtete s
cucereasc noi piee. Noua identitate reflect cele mai importante caliti ale
produsului (gust, prospeime, sntate), precum i valorile productorului
(responsabilitate, siguran alimentar, respect, transparen). La 15 ani de
activitate a SC Safir, repoziionarea mrcii Deliciosul de Vaslui marcheaz, pe lng semnificaia
aniversar, orientarea ctre categoria consumatorilor tineri, dinamici, preocupai de sntate.
Gama complet de produse i servicii include:
Produse din carne de pasre congelate i refrigerate sub marca Deliciosul de Vaslui;
Servicii abatorizare;
Cretere pui de carne;
Producie ou consum.
Distribuia produselor din carne se realizeaz pe ntreg teritoriul judeului
Vaslui n sistem propriu. Firma deine i 4 magazine proprii de desfacere (2
143
POSDRU/88/1.5/S/52614
n Vaslui, unul n Vleni i unul n Brlad). Sistemul de management integrat al SC Safir SRL este n
conformitate cu standardele ISO 9001:2001, SR EN ISO 14001:2005 i SR EN ISO 22000:2005. Aria de
desfacere s-a extins treptat, ajungnd acum s cuprind, pe lng magazinele proprii din Vaslui, Vleni i
Brlad, marile puncte de retail Billa, Kaufland i Gima. Prin demararea de noi proiecte de achiziii i
tehnologizare se dorete ajungerea, n perioada imediat urmtoare, la nivelul de 450.000 capete/serie.
Obiectivele sunt ambiioase, dar nu imposibile: cucerirea uneia dintre poziiile de supremaie pe plan
regional i ptrunderea pe pieele Uniunii Europene.
Judet: Vaslui
Oras: Gara Rosiesti
Adresa: Gara Rosiesti
Cod Postal: 737467
Stare societate : INREGISTRAT din data 01 Septembrie 1997 Anul infintarii : 1997
Evolutia profitabilitatii pentru SAGEM SRL
Ultima Inregistrare la ANAF: 23 Ianuarie 2009
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 23 Ianuarie 2009
01-2007
SC SAGEM SRL - Date Economice
Profitul net: 1,416,531 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Profit brut: 1,634,545 Lei
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din : Fig 7. Evolutia profitului brud
Cresterea pasarilor
Creante: 4,294,182 Lei
144
POSDRU/88/1.5/S/52614

Locul 1 in Top Aafaceri Romania, localitatea GARA ROSIESTI, domeniul 01: Agricultura, vanatoare si servicii anexe.
Tab. 30. Tabel indicatori financiari SAGEM SRL

Cifra de Profit net/ ProfitBrut/ Activ Active Disponibilitati Capital
aafaceri Pierdere neta Pierdere bruta imobilizate circulante banesti Social
2010 22,034,531 7,404,911 404,358 21,766,465 20,131,920 1,416,531 1,634,545 8,941,568 4,706,086 60 7,546 3,234,554 195,000
2009 15,933,590 8,939,837 1,839,515 19,604,093 18,002,093 1,378,686 1,602,000 9,838,823 4,389,832 63 54,535 1,903,023 195,000
2008 8,875,305 8,453,356 1,265,061 10,108,473 9,782,919 283,865 325,554 5,394,928 3,582,765 30 189,191 524,337 195,000
2007 2,626,974 3,019,507 1,103,646 3,988,724 3,948,708 33,566 40,016 1,467,342 1,792,637 8 65,579 240,472 195,000
2006 1,296,677 1,245,251 98,081 1,296,684 1,292,238 3,600 4,446 997,427 454,730 11 40,187 206,906 195,000
2005 1,407,034 1,142,154 85,594 1,416,130 1,399,209 13,755 16,921 1,015,121 330,339 11 37,180 203,306 195,000
2004 175,415 30,741 16,625 178,356 173,353 2,328 5,004 12,456 18,787 3 2,081 502 5,950
2003 129,579 29,524 13,941 129,579 132,887 -5,252 -3,308 13,247 14,451 3 510 -1,826 5,950
2002 89,383 25,702 12,878 89,384 94,009 -5,966 -4,626 14,660 14,467 3 1,422 3,425 5,950
2001 72,696 13,668 5,699 72,698 74,741 -2,303 -2,043 10,207 6,768 3 1,069 3,307 5,950
2000 69,538 12,697 4,291 69,539 69,211 328 328 11,840 6,466 3 2,032 5,609 5,950
1999 61,031 9,494 2,368 63,009 63,825 -816 -816 10,981 3,794 3 1,426 5,282 5,950
Tab. 31 Indicatori financiari 1999 SAGEM SRL

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 1999: Comert cu amanuntul al prod.alim.bauturi,prod.tutun
Profitul net 0 Lei
Pierdere net 816 Lei
Profit brut 0 Lei
Pierdere brut 816 Lei
Stocuri 2,368 Lei
Creante 0 Lei
Tab. 32. Indicatori financiari 2000 SAGEM SRL

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2000: Comert cu amanuntul al prod.alim.bauturi,prod.tutunn
145
POSDRU/88/1.5/S/52614

Pierdere net 0 Lei
Profit brut 328 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 4,291 Lei
Creante 143 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2001:Comert cu amanuntul al prod.alim.bauturi,prod.tutun
Profitul net 0 Lei
Profit brut 0 Lei
Stocuri 5,699 Lei
Creante 0 Lei
146
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tab . 34. Indicatori financiari 2002 SAGEM SRL

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2002:Comert cu amanuntul al produselor alimentare
bauturi, tutun
Profitul net 0 Lei
Profit brut 0 Lei
Stocuri 12,878 Lei
Creante 0 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003: Comert cu amanuntul in magazine
nespecializate, agricultura
Profitul net 0 Lei
Profit brut 0 Lei
Stocuri 13,941 Lei
147
POSDRU/88/1.5/S/52614
Creante 0 Lei
Capitaluri -1,826 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2004:Comert cu amanuntul in magazine
nespecializate, agricultur
Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 16,625 Lei
Creante 81 Lei
Capitaluri 502 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2005: Comert cu amanuntul in magazine
Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
148
POSDRU/88/1.5/S/52614

Stocuri 85,594 Lei
Creante 207,565 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2006:Comert cu amanuntul in magazine
Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 98,081 Lei
Creante 316,462 Lei

149
POSDRU/88/1.5/S/52614

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Creante 623,412 Lei

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
150
POSDRU/88/1.5/S/52614

Profitul net 1,378,686 Lei
Pierdere net 0 Lei
Profit brut 1,602,000 Lei
Pierdere brut 0 Lei

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 404,358 Lei
151
POSDRU/88/1.5/S/52614

Tab. 44
Fig. 8 grafic al prinicipalilor indicatori economici.
5. SC AVICOLA BUZU SA (Proict SAPARD 2006 Reabilitare ferm de cretere pui de carne
verguleasca Masura 3. 1 din PNADR - fr cofinantare prin programe naionale)
Judet: Buzau
Oras: Buzau
Adresa: DN 2B, KM 9+270-KM 9+527(P STANGA) BUZAU
Cod Postal: 0
Stare societate : INREGISTRAT din data 27 Noiembrie 1992
152
POSDRU/88/1.5/S/52614
Evolutia profitabilitatii pentru AVICOLA BUZAU SA

Ultima Inregistrare la ANAF: 03 Martie 2010
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 03 Martie 2010
Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand
cu data de 01-01-2007

SC AVICOLA BUZAU SA - Date Economice
Profitul net: 0 Lei
Pierdere net: 1,998,383 Lei
Profit brut: 0 Lei
Pierdere brut: 1,976,383 Lei
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din :
Cresterea pasarilor Fig 9. Evolutia profitului brut
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 147,986 Lei
Capital social subscris si varsat: 42,760,627 Lei
Structura acionariatului
Societatea comercial Avicola Buzu SA este persoan juridic, organizat ca societate pe aciuni cu capital integral
privat din data de 27 iulie 1998, capitalul social subscris i vrsat la data de 31.12.2009 este de 42,760,627 lei, valoarea
nominal a unei aciuni fiind de 0.10 LEI/aciune.
Tab. 45. Structura actionariat.
De-a lungul timpului (anii 1999-2005) capitalurile societii s-au modificat n felul urmtor:
Data Tip de operatie Nr de act. Nr de actiuni Actiuni Val nom Val nom final
modificarii init final Init (ron) (ron)
153
POSDRU/88/1.5/S/52614
18.03.2005 Majorare cap soc 418.957.265 427.606.265 8.649.000 0,1000 0,1000

17.12.2002 Majorare cap soc 405.880.861 418.957.265 13.076.404 0,1000 0,1000
16.02.2002 Majorare cap soc 398.463.633 405.880.861 7.417.228 0,1000 0,1000
07.06.2000 Majorare cap soc 47.164.427 398.463.633 351.299.206 0,1000 0,1000

24.02.2000 Majorare cap soc 37.703.721 47.164.427 9.460.706 0,1000 0,1000
24.06.1999 Majorare cap soc 34.857.575 37.703.721 2.846.146 0,1000 0,1000
Fig. 9 Evolutia CAPITALULUI
Capitalul social (subscris i vrsat) este deinut n proporie de 66.85% de SC Aaylex Trading SRL Bucureti, care n
iulie 1998 a cumprat pachetul de aciuni proprietate FPS, iar diferena de 33.15% aparine acionarilor persoane fizice i
juridice.
Tab. 46 Actionariat
Actionari Numar de Valoare totala %
actiuni actiuni (LEI)
S.C. Aaylex Trading S.R.L. 285,845,039 28,584,504 66,85%

Persoane fizice si juridice (PPM) 141,761,226 14,176,123 33,15%
Total 427,606,265 42,760,627 100,00%
Fig. 10 Structura actionariat
Conducerea executiv a societii:

154
POSDRU/88/1.5/S/52614
Prezentarea listei membrilor conducerii executive a societii comerciale. Pentru fiecare, prezentarea urmtoarelor
informaii:
a) Termenul pentru care persoana face parte din conducerea executiv;
Carmen Vlad Director General nedeterminata
Mihai Iliescu Director General Adjunct nedeterminata
Sirbu Oprea Director Tehnic nedeterminata
Lefter Alexei Director Mecano-Energetic nedeterminata
Meleaca Gabriel Expert Contabil determinata pana la 01.03.2011
Gheorghe Galer Director Abator nedeterminata
Alexandru Popescu Director Resurse Umane nedeterminata
Viorel Dragu Director Logistica nedeterminata
b) Participarea persoanei respective la capitalul societii comerciale.
Carmen Vlad 2.699.372 actiuni 0,6312 % participare la capital social.
Lefter Alexei 381 589 actiuni 0,08923% participare la capital social.
Prtile afiliate
Prile sunt considerate afiliate atunci cnd una dintre ele, fie pe baza proprietii, drepturi contractuale, relaii familiale
sau altele, are abilitatea s controleze direct sau indirect sau s influeneze semnificativ cealalt parte.
Prile afiliate includ de asemenea persoanele care sunt acionari majoritari, managementul i membrii Consiliului de
Administraie al Societii precum i membrii familiilor lor.
Persoanele afiliate societii:

1. S.C. AAYLEX TRADING S.R.L.;
2. S.C. AAYLEX DISTRIBUTION S.R.L.;
3. S.C. AVIS LIPIA S.A.;
4. S.C. SIMEX S.A.;
5. EXPERT CONTABIL MELEACA GABRIEL;
6. S.C. AAYLEX PROD S.R.L..
Tab 47. Soldurile cu prile afiliate se prezint astfel:

Parti afiliate Tranzactii 31.12.2008 31.12. 2009
1.Vanzare de stocuri
Aaylex Distribution 64,545,105 21,302,670
Aaylex Trading 3,730,712 4,399,062
Avis Lipia 15,137,464 14,328,998
Aaylex Prod 454,850 487,590
Simex Bucuresti - 2,056
TOTAL 83,868,131 40,520,376,000000
2.Achizitii de stocuri si imobilizari
Aaylex Distribution 57,564 233,699
Aaylex Trading 58,373,505 38,205,374
Avis Lipia 16,575,856 10,528,477
Simex Bucuresti - 6,800
TOTAL 75,006,935 8,974,350
Aaylex Distribution 3.Vanzari de servicii 1,620,737 496,653

Aaylex Trading 91,989 100
155
POSDRU/88/1.5/S/52614
Avis Lipia 2,409,453 1,478,493

Aaylex Prod 48,336 62,596
4,170,515 2,037,842
TOTAL
Aaylex Distribution 4.Achizitii de servicii 5,842 3,350,169
Aaylex Trading 336,461 51,588
Avis Lipia 8,915 3,588
Simex Bucuresti 24,000 24,000
Aaylex Prod 790,180 959,682
Meleaca Gabriel 624,000 912,000
(expert contabil)
1,789,398 5,301,027
TOTAL
Aaylex Distribution 5.Creante 7,890,313 -
Aaylex Trading 336,554 6,993,744
Avis Lipia 4,935,044 2,585,006
Meleaca Gabriel 5,408 9,190
Atena Development 18,666 -
Aaylex Prod 1,096,543 4,252,320
14,282,528 13,840,260
TOTAL
6.Datorii
Aaylex Distribution 1,266,070 244,912
Aaylex Trading - 1,925,791
Avis Lipia 8,192,548 2,610,508
Simex Bucuresti 9,520 -
Meleaca Gariel - 125
TOTAL 1,468,138 4,781,336
Tranzacionarea titlurilor societii:

Piaa valorilor mobiliare emise de societatea comercial
Piaa reglementat pe care se tranzacioneaz valorile mobiliare emise este Bursa de Valori Bucuresti Rasdaq. Principalele
caracteristici ale valorilor mobiliare emise de SC AVICOLA BUZAU SA: sunt emise sub form dematerializat,
nominative, indivizibile i au aceeasi valoare conferind acionarilor drepturi egale. Aciunile societii sunt tranzacionate pe
o pia reglementat i nu fac obiectul unei oferte publice de preluare. Societatea nu a facut obiectul unei fuziuni,
reorganizari ,i nu are filiale.
Dividende
Dividendele sunt nregistrate n situaiile financiare dup cum au fost declarate de ctre Companie i aprobate de
acionari. Societatea nu a distribuit dividende n ultimii 3 ani.
Repartizarea profitului
Repartizrile din profit ctre acionari sau salariai propuse sau declarate dup data bilanului contabil, nu sunt
recunoscute ca obligaii la sfritul anului astfel ncheiat.
Tab. 48. REPARTIZAREA PROFITULUI

Destinaia 31 Decembrie 31 Decembrie
2008 2009
Profit / (Pierdere) net(a) de repartizat: (3,761,653) 3,467,421

Repartizare profit la rezerve legale - (166.726)
156
POSDRU/88/1.5/S/52614
Profit / (Pierdere) nerepartizat(a) (3,761,653) 3,300,695
Informaii privind relaiile ntreprinderii cu alte uniti n care deine titluri de participare pentru anul 2009:
Fig. 11. GRAFIC DESFACERE

S.C. AVICOLA
BUZU SA deine aciuni
la BASA Buzu cu valoare
nominal de 1,370 lei i la SC
Rina Buzau cu valoare
nominala de 5,000 lei.
Cifra de afaceri n sum

de LEI 112,951,850 a fost
obinut prin :
Valorificarea pe piaa
intern a produselor realizate
in proportie de 95.68%;
Valorificarea pe piaa
extern a produselor realizate
in proportie de 4.32%;
Costurile societatii: se fac eforturi permanente pentru meninerea costurilor la un nivel n aa fel nct societatea s
rmn competitiv pe pia;
Cota de piata : aproximativ 6 %.
Indicatori de funcionare a sistemelor interne de reglementare a relaiei acionar-manager
Fig. 12. Structura i componena consiliului de administraie
157
POSDRU/88/1.5/S/52614
Componena Consiliului de Administratie la 31 Decembrie 2009 este urmtoarea:

Bogdan Stanca- Presedinte
Damu Carmen- Director General
Fetinca Viorel Administrator
Gruia Bogdan-Administrator
Tab 49. Pentru preedintele Consiliului de Administraie prezentm activitatea profesional:
Data Loc Compania Funcia Descriere

1987 1988 Alexandria IPTE Inginer proiectant Atribuii specifice postului
1988 1989 Bucureti Centrala Electronicii Inginer Atribuii specifice postului
i Electrotehnicii
1990 - 1991 Bucureti S.C. Tehnoimport- ef serviciu import ncheierea de contracte i acte
Export export aparatur necesare importului de aparatur
biomedical
1991 - 1991 Bucureti S.C. Flanco Director Adjunct Toate atribuiile legate de conducerea
companiei
1994 Bucureti S.C. Aaylex Trading Director Asociat Toate atribuiile legate de conducerea
prezent S.R.L. companiei
2000 - Bucuresti S.C. Aaylex Director Asociat Toate atribuiile legate de conducerea
prezent Distribution S.R.L. companiei
158
POSDRU/88/1.5/S/52614
1998 - Buzu S.C. Avicola Buzu Administrator, Toate atribuiile legate de conducerea
prezent S.A. Preedinte CA companiei
2001 - Lipia S.C. Avis Lipia S.A. Administrator, Toate atribuiile legate de conducerea
prezent Presedinte CA companiei
Dup cte se observ din schema Consiliului de Administraie, firma Avicola Buzu se ncadreaz n sistemul unitar de
guvernan corporativ, firma fiind condus de un consiliu de administraie i directori.
Componentele modelului unitar de guvernan corporativ sunt:
Adunarea general a acionarilor
Aceasta este format din acionarii respectiv proprietarii afacerii i reprezint organul de conducere superior al entitii
Consiliul de administraie
Acesta este format din unul sau mai muli administratori,n acest ultim caz ,numrul lor fiind impar.Membrii consiliului
de administraie sunt numii de ctre AGA (Adunarea General a Acionarilor) Societile pe aciuni a cror situaii
financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de auditare sunt administrate de cel puin trei administratori.
n cazul n care ntr-o societate pe aciuni are loc delegarea atribuiilor de conducere ctre directori,majoritatea
membrilor consiliului de administraie trebuie s fie format din administratori neexecutivi.
Membri neexecutivi ai consiliului de administraie sunt cei care nu au fost numii directori.
Directori
Consiliul de administraie poate delega conducerea societii unuia sau mai multor directori,numind pe unul dintre ei
director general. Directorii pot fi numii dintre administratori sau din afara consiliului de administraie. Preedintele
consiliului de administraie poate fi numit i director general. n cazul societilor pe aciuni ale cror situaii financiare
anuale fac obiectul unei obligaii legale de auditare financiar,delegarea conducerii entitii prin numirea de directori este
obligatorie. Director al societii pe aciuni este numai acea persoan creia i-au fost delegate atribuii de conducere a
companiei.
Auditul financiar i auditul intern
Auditul financiar se va desfura cu precdere la societile a cror situaii financiare anuale fac obiectul prevederilor
legale n acest sens.
Dac o entitate este supus auditului financiar atunci ea este obligat s organizeze funcia de audit intern n cadrul
entitii.
Remunerarea administratorilor
n anul 2009, cheltuielile cu salariile pltite administratorilor i directorilor au fost de 707,988RON
Membrii Consiliului de Administraie au dreptul la:

-o remuneraie lunar de 1200 lei pe lun.
-o remuneraie suplimentar lunar de 30% din remuneraia lunar, pentru ndeplinirea unor funcii n cadrul C.A.
(membru n comitetele consultative)
- o remuneraie suplimentar lunar de 1100 lei, pentru ndeplinirea funciei de preedinte C.A.
-decontarea cheltuielilor de cazare i transport , pe baza documentelor justificative pentru participarea la edinele
Consiliului de Administraie, i pentru deplasrile n ar i n strintate n interesul societii
Nu s-au acordat avansuri i credite directorilor i administratorilor n timpul exerciiului financiar 2009.
Activitatea consiliului de administraie

Consiliul de administraie se ntrunete cel puin o dat la 3 luni. Preedintele convoac consiliul de administraie,
stabilete ordinea de zi, vegheaz asupra informrii adecvate a membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea
de zi i prezideaz ntrunirea. Consiliul de administraie este, de asemenea, convocat la cererea motivat a cel puin 2 dintre
membrii si sau a directorului general. n acest caz, ordinea de zi este stabilit de ctre autorii cererii. Preedintele este
obligat s dea curs unei astfel de cereri. Convocarea pentru ntrunirea consiliului de administraie va fi transmis
administratorilor cu suficient timp nainte de data ntrunirii, termenul putnd fi stabilit prin decizie a consiliului de
administraie. Convocarea va cuprinde data, locul unde se va ine edina i ordinea de zi. Asupra punctelor care nu sunt
prevzute pe ordinea de zi se pot lua decizii doar n cazuri de urgen.
159
POSDRU/88/1.5/S/52614
La fiecare sedin se ntocmete un proces-verbal, care cuprinde numele participanilor, ordinea deliberrilor, deciziile
luate, numrul de voturi ntrunite i opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de ctre preedintele de edin i de ctre
cel puin un alt administrator. Directorii sunt convocai la orice ntrunire a consiliului de administraie, ntruniri la care
acetia sunt obligai s participe. Ei nu au drept de vot, cu excepia directorilor care sunt i administratori.
Consiliul de administraie este nsrcinat cu ndeplinirea tutunror actelor necesare i utile pentru realizarea obiectului de
activitate al societii, cu excepia celor rezervate de lege pentru adunarea general a acionarilor.
n cursul anului 2009 consiliul de administraie s-a ntlnit de mai multe ori pentru a discuta anumite aspecte.
Pe data de 24.04.2009, consiliul de administraie s-a reunit pentru a stabili durata mandatului noului administrator
precum i rennoirea mandatului administratilor existeni,ncepand de la data expirrii actualului mandat,pe o perioad de
nc 4 ani.
Pe 05.05.2009, consiliul de administraie a hotrt convocarea AGA pentru data de 26.05.2009 n vederea aprobrii
situaiilor financiare pentru anul 2008.
Pe data de 03.08.2009 consiliul de administraie s-a ntlnit i a hotrt convocarea AGA extraordinar pe data de
10.09.2009 n scopul completrii actului constitutiv cu obiecte de activitate secundare precum manipulri i transporturi.
Relaia AVICOLA BUZU cu instituiile de credit

La 31.12.2009, societatea Avicola Buzu SA are angajate mprumuturi bancare, bncile jucnd un rol important n
finanarea activitii de investiii i exploatare.
Acionarii Avicola Buzu au aprobat, pentru 2009, un plafon de creditare pentru investiii i finanarea activitii
curente n valoare total de maximum 65 milioane lei(17,6mil euro)
Firma va mprumuta trei milioane euro pentru desfurarea activitii, iar creditele vor fi garantate cu bunuri mobile
i /sau imobile din activele firmei.
Creditele vor fi contractate pentru finantarea unor investitii, cu sau fr cofinanare din fonduri europene sau din
bugetul de stat, cu o contribuie proprie de maximum patru milioane euro,aa cum este prezentat n raportul anual al
administratorului.
n ceea ce privete relaia cu bncile partenere menionm c exist o bun i stabil colaborare, bazat pe principiul
avantajului reciproc, nenregistrndu-se ntarzieri la plata dobnzilor i la rambursarea ratelor aferente creditelor contractate.
Indicatorii gradului de ndatorare:
Tab. 50. Rata datoriilor (Total datorii/Total activ)

Element 2007 2008 2009
Total datorii 36.111.751 51.410.062 46.070.162
Total activ 104.137.751 115.271.122 113.711.938
Rata datoriilor 34,67% 44,59% 40,51%
Rata obligaiilor totale la total activ msoar procentajul, din totalitatea fondurilor, asigurat de creditori. Creditorii
prefer rate ale obligaiilor sczute, deoarece cu ct este mai sczut rata cu att este mai mare protecia la pierderile
creditorilor n cazul lichidrii.
Cu ct raportul este mai mic, cu att mai conservator se dovedete a fi managementul societii, care se bazeaz pe
sursele proprii de finanare ale companiei.
Pe de alta parte, o gestiune eficient a fondurilor mprumutate se poate concretiza ntr-un randament al activelor mai
ridicat, adic profitabilitate mai ridicat; mrimea gradului de ndatorare difer n funcie de politica firmei, dar i de sectorul
de activitate creia i aparine societatea.
Solvabilitatea patrimoniala(Capitaluri proprii/Total Pasiv*100) care reprezint gradul in care unitatea
patrimoniala poate face fa obligaiilor de plat:
Tab. 51 Solvabilitatea patrimoniului

Element 20 2008 2009
07
160
POSDRU/88/1.5/S/52614
Capitaluri proprii 62.613.630 58.849.764 62.245.555

Total capitaluri plus datorii 98.725.381 115.271.122 108.315.717
Solvabilitatea patrimoniala 63,42% 51,05% 57,46%
Solvabilitatea patrimonial este considerat bun ntruct nivelul acestui indicator este mult peste nivelul
considerat minim de 30 %. Acest indicator arat ponderea surselor propii n pasivul total al societii.
Tab. 52. Evoluia creditelor contractate de societate n perioada 2007-2009:

Descriere 31Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009
Credite TL - BRD Bucuresti 1,624,588 1,681,254 1,579,909
Credite TL-Verguleasa 7,636,738 7,081,153 6,081,854
Dob de platit BCR - 196,181 172,811
Credite pe tr.scurt BCR 1,640,000 13,001,600 16,970,400
Credit BCR Linie - 1,689,915 1,411,971
Credit lei Banca Romaneasca 780,000 835,711 846,093
Credit EUR Banca Romaneasca 1,196,866 4,769,750 3,678,535
Credit lei Romexterra - 3,688,752 2,479,695
Credit lei TS Romexterra - - 1,011,819
Total 12,878,19
32,944,316 34,233,087
2
Fig 13. Grafic, structura mprumuturilor se prezint astfel:
Se observ c ponderea cea mai mare a creditelor contractate o deine Banca Comerciala Romn
Vom prezenta mai detaliat cteva din creditele existente la 31.12.2009:
Contract de credit nr.902/21.09.2007 BRD
Tab. 53. Credite
Destinatie Construire statie epurare ape uzate la abatorul de pasari
Valoare credit EUR 450,000
Data contractului 21.09.2007
Data ultimei plati 21.09.2017
Soldul la 31 Decembrie 2009 LEI 1,579,909 (EUR 373,678)
din care scadent in 2010 : LEI 203,860 (EUR 48,214)
Sume restante -
Garantii - Garantie reala mobiliara pe sume de bani viitoare in valoare de EUR
161
POSDRU/88/1.5/S/52614
486,000, ipoteca asupra teren arabil situat in Municipiul Buzau
Act Aditional nr.301/58664G/15.06.2007 la Cotr. de credit nr.301/58664/28.07.2006 BCR

Destinatie Reabilitare Ferma de pui Verguleasa
Valoare credit EUR 2,200,000
Soldul la 31 Decembrie 2009 LEI 6,081,854 (EUR 1,438,471)
din care scadent in 2010: LEI 1,431,077 (EUR 338,460)
Sume restante -
Garantii - Garantie reala mobiliara fara deposedare asupra contului si subconturilor
in lei si in valuta deschise la BCR Buzau, iopteca asupra imobilului - teren si
constructii situat in comuna Movila Banului, sat Cioranca, jud.Buzau , Ferma 1
Sahateni
Contract de credit nr DCCM 944/24815/09.12.2009 Banca Comerciala Romana

Destinatie Capital de lucru
Valoare credit LEI 4,162,000
Durata 4 luni
Soldul la 31 Decembrie 2009 LEI 4,162,000
Sume restante -
Garantii - Garantie reala mobiliara fara deposedare asupra conturilor si
subconturilor in lei si in valuta deschise la BCR Buzau;
- Ipoteca asupra imobilelor si terenurilor detinute de catre SC Avicola
Buzau SA conform Acordului cadru de finantare pentru activitatea curenta de
productie agricola DCCM nr259/9544/18.06.2008;
Act aditional nr.8/1821/17.12.2009 la contractul de credit bancar nr 1821/16.04.2008 MKB

Romexterra Bank
Destinatie Linie de credit
Valoare credit LEI 2,500,000
Durata 5 luni
Soldul la 31 Decembrie 2009 LEI 2,479,695
Garantii - Ipoteca asupra imobilului situat in Buzau, Soseau Brailei, km 5 ( Ferma
nr. 5 );
- Contract de garantie corporatista nr 1345/29.10.2008, garantor SC
Aaylex Trading SRL ;
-Contract de garantie reala asupra disponibilitatilor din conturi nr
692/16.04.2008 ;
- Ipoteca asupra imobil Sector Mecanic situat in Buzau ;
- Ipoteca asupra imobil Sediu administrativ situat in Buzau;
Pentru anul 2010, Aaylex Trading, compania care controleaz producatorul de carne de pasre Avicola Buzu,
intenioneaz s contracteze credite de aproximativ 25 de milioane de euro de la Banca Comerciala Romana (BCR) pentru
a investi n construcia unui complex agricol, potrivit informatiilor aprute in Monitorul Oficial. Acesta va fi amplasat n
162
POSDRU/88/1.5/S/52614
localitatea Buzu i va cuprinde un abator de psri, o staie de epurare i o staie de biogaz. Complexul agricol va fi finantat
prin intermediul a dou credite, unul pe termen scurt i unul pe termen lung.
Creditul pe termen scurt, contractat pe o perioad de un an i cu o valoare de 12,9 mil. lei (circa 3 mil. euro), va fi
folosit pentru acoperirea cheltuielilor necesare dezvoltrii acestui proiect, cu posibilitatea de a fi transformat n linie de credit
pentru desfurarea activitii curente dup finalizarea complexului agricol.
Cel de-al doilea credit, de 21,5 milioane de euro, va fi luat pe o perioad de zece ani i va fi folosit pentru construcia
complexului i achiziia de utilaje i echipamente. Din aceast sum, 10,5 mil. euro vor fi contractai sub form de credit de
investiii i 11 mil. euro, sub form de credit ipotecar.
Tab. 54. indicatori financiari AVICOLA BUZAU SA

aafaceri Pierdereneta Pierderebruta imobilizate circulante banesti Social
2010 107,564,988 46,364,303 22,415,095 111,228,712 113,205,095 -1,998,383 -1,976,383 77,603,322 32,685,734 694 223,699 60,255,345 42,760,627
2008 117,220,790 51,410,062 14,232,830 119,892,149 123,653,802 -3,761,653 -3,761,653 78,866,942 36,272,890 827 288,294 58,849,764 42,760,627
2007 92,485,727 41,524,121 23,844,575 100,123,323 102,215,752 -2,142,625 -2,092,429 72,050,970 32,086,781 789 491,224 62,613,630 42,760,627
2006 80,213,917 20,369,092 21,143,090 80,936,737 79,755,649 919,182 1,181,088 40,759,942 25,891,383 799 1,381,376 44,330,880 42,760,627
2005 92,554,521 17,283,936 14,001,533 96,049,304 87,473,925 7,919,311 8,575,379 40,925,928 21,211,607 828 514,920 42,747,314 42,760,627
2004 83,786,869 22,059,055 9,180,533 83,905,301 82,002,854 1,902,447 1,902,447 40,187,971 16,820,669 677 720,872 34,828,003 42,760,627
2003 63,374,864 24,273,767 8,583,133 67,440,806 67,320,672 120,134 120,134 41,019,858 15,925,665 927 481,927 32,671,755 41,895,727
2002 57,634,317 23,454,523 9,705,081 69,409,675 62,322,236 7,087,439 7,087,439 41,344,898 15,163,409 927 254,064 33,054,785 41,895,727
2001 42,377,909 31,404,774 7,284,054 45,762,102 52,772,344 -7,010,242 -7,010,242 44,265,379 11,799,100 901 185,653 24,659,706 40,588,086
2000 28,512,550 18,868,631 5,718,485 31,490,045 32,989,110 -1,499,065 -1,499,065 46,614,883 10,924,960 719 549,975 38,732,927 39,846,363
1999 13,533,547 13,468,792 4,096,748 19,150,445 18,976,111 2,481 174,334 48,905,411 4,773,769 773 26,177 40,231,991 4,716,443
Tab 55. Indicatori financiari 1999 AVICOLA BUZAU SA

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 1999: Cresterea animalelor
Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Creante 162,595 Lei
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 14,220 Lei
Capital social subscris si varsat 4,716,443 Lei
163
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tab. 56. Indicatori financiari 2000 AVICOLA BUZAU SA

Profitul net 0 Lei
Pierdere net 1,499,065 Lei
Profit brut 0 Lei
Pierdere brut 1,499,065 Lei
Creante 3,133 Lei
Cheltuieli in avans 4,641,026 Lei

Profitul net 0 Lei
Profit brut 0 Lei
Creante 181,156 Lei
164
POSDRU/88/1.5/S/52614


Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Creante 464,775 Lei
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003: Cresterea altor animale
Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
165
POSDRU/88/1.5/S/52614


Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
166
POSDRU/88/1.5/S/52614


Cifra de aafaceri 80,213,917 Lei
Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei

Profitul net 0 Lei
Profit brut 0 Lei
167
POSDRU/88/1.5/S/52614


Profitul net 0 Lei
Profit brut 0 Lei
168
POSDRU/88/1.5/S/52614

Profitul net 0 Lei
Profit brut 0 Lei
Avnd n vedere marimea i importana acestei uniti va fi supus unei analize financiare profunde la
nivelul anilor 2005- 2006 data nceperii investiiei, avnd n vedere ca face parte dintre unitile economici care au
asigurat cofinanarea proiectelor de investiii din surse proprii far a apela i la alte programe de sprijin naionale.
Din acest punct de vedere unuitatea va fi folosit ca etalon pentru analiza statistica ulterioar indicele RIR n acest
caz va fi unitar.
Prezentarea general a S.C. AVICOLA BUZAU S.A.
SC Avicola Buzau SA a fost nfiinat n anul 1982, odat cu nceperea primelor lucrri de construcii, respectiv cu
ferma de reproducie rase grele (FRRG) Sahateni, dup care a urmat execuia seciei de incubaie, 4 ferme de cretere pui
carne i Abatorul de psri Buzu, pus n funciune n anul 1988.
Dup anul 1989, a continuat activitatea de investiii privind modernizarea i retehnologizarea capacitilor de producie
existente. Astfel, n anul 1991 s-a cumprat ferma de pui carne Zoreti, iar ntre anii 1995 1996 s-a realizat i pus n
funciune Fabrica de furaje combinate i, de asemenea, s-au retehnologizat principalele capacitti cu utilaje i instalaii din
import (Abatorul de psri, ferma de reproducie, Staia de incubaie i parial fermele de cretere pui pentru carne).
n anul 2004 a fost nceput modernizarea staiei de incubaie, proces finalizat n 2006.
ncepnd cu anul 2005 SC Avicola Buzu SA a nceput un program de investiii pentru modernizarea abatorului de
psri i a fermelor de pui de carne existente, aciune ce a continuat n anul 2007 cu modernizarea fermei Verguleasa printr-
un program de cofinanare Sapard. n urma acestei investiii producia de carne a abatorului propriu a crescut cu 280 to/luna.
Tot n cursul anului 2007, au fost finalizate toate investiiile legate de protecia mediului pe toate platformele societii,
i anume: staii de epurare pentru Abatorul de psri, pentru ferma Galai, pentru ferma Sahateni i pentru ferma Verguleasa,
169
POSDRU/88/1.5/S/52614
platforme betonate pentru depozitarea gunoiului la toate fermele de pui de carne precum i la ferma de reproducie i
punctele de colectare a cadavrelor de psri, prevzute cu spaii frigorifice.
Ca urmare, n acest moment, toate platformele de producie ale societii au Autoriozaie Integrat de Mediu i i-au
realizat toate msurile de protecie a mediului impuse prin aceste autorizaii.
Obiectul de activitate al SC Avicola Buzu SA, pentru care este autorizat s funcioneze l constituie creterea psrilor
pentru producia de carne i ou, abatorizarea psrilor vii i comercializarea produselor din carne pasre prin magazinele
proprii i alte societi de comert.
n vederea realizrii obiectivelor de activitate pentru care este autorizat i de valorificare a produselor din carne, SC
Avicola Buzu SA este organizat dup cum urmeaz:
Tab. 66. Structura capacitatilor de productie
Capacitate
o ferm gini reproducie pentru producerea de
ou pentru incubaie -11,500 mii oua/an;
o staie de incubaie pentru obinerea puilor de o
zi pentru carne -8,340 mii cap pui de o zi;
4 ferme pentru creterea puilor de carne cu o
capacitate de -13,000 to/an carne in viu;
Abator pentru pasari Buzau -14,000 to/an carne in viu intr-un schimb
Fabrica de nutreuri combinate - 10 to/h furaje;
Magazine pentru prezentare i desfacere in -15 magazine (aproximativ 1400 to carne/an volum
municipiile Bucureti i Buzu desfacere, din care un magazin pentru vanzarea furajului);
Pentru funcionarea obiectivelor de producie existente la capacitile de producie proiectate, societatea are angajat o
for de munc de 697 persoane la data de 31.12.2009 cu contract de munc pe perioad nedeterminat.
Principalii clieni ai societii sunt: Aaylex Distribution, Avis Lipia, Aaylex Trading, Avicola Smirna si Kaufland
Romania.
Principalii furnizori ai societii sunt: Aaylex Trading, Avis Lipia, Avicola Smirna, Aaylex Distribution, GDF Suez
Energy Romania.
Organizarea i conducerea contabilitii
Pentru anul 2009 la S.C. Avicola Buzu S.A, contabilitatea este organizat ntr-un singur serviciu funcional, format
din 9 salariai.n cadrul Serviciului funcioneaz Oficiul de calcul, care deservete att Serviciul de contabilitate ct i
sistemele instalate la FNC, Abator i ferme de producie.
La nivelul fermelor de producie i sectoarelor de deservire se conduce eviden primar de care rspund responsabilii
economici din cadrul fermelor i sectoarelor respective.
Documentele justificative, vizate de eful de ferm i responsabilul economic al fiecrei ferme sau sector, sunt depuse
la compartimentul contabilitate, unde se nregistreaz n evidena contabil a societii.
n exerciiul financiar 01.01-31.12.2009, documentele justificative de nregistrare n contabilitate au fost ntocmite
corect i la zi, fiind nregistrate n contabilitate n conformitate cu legislaia n vigoare.
Rspunderea pentru inerea contabilitii conform normelor contabile revine n primul rnd personalului din cadrul
compartimentului contabilitate i directorului economic.
Contabilitatea mijloacelor fixe se ine pe fiecare ferm, sector i centralizat la nivel de societate, iar n cadrul lor, pe
categorii i pe fiecare mijloc fix n parte.
Contabilitatea valorilor materiale se conduce pe fiecare gestiune n parte, i n cadrul acesteia, pe categorii de materiale
i pe fiecare material n parte, cantitativ i valoric.
Contabilitatea clienilor, furnizorilor, a celorlalte creane i obligaii se ine pe fiecare crean sau obligaie de plat,
analitic pe facturi, pe termene de plat i forme de decontare.
Contabilitatea cheltuielilor i veniturilor este condus pe ferme i sectoare de activitate, iar n cadrul lor pe feluri de
cheltuieli, dup natur etc.
Aproximativ 90% din documentele justificative de nregistrare n contabilitate sunt prelucrate cu ajutorul
calculatoarelor, fiecare persoan din cadrul compartimentului fiind dotat cu cate un calculator.
170
POSDRU/88/1.5/S/52614
Performanele financiare ale ntreprinderii

Tab 67 Actiuni. Tab 68. Tranzacii
Informatii despre emisiune Totaluri 52 saptamani
Numar total actiuni 427.606.265 Tranzactii 2.956
Valoare Nominala 0,1000 Volum 34.216.357
Capital Social 42.760.626,50 Valoare 1.807.670,0800
Fig 15 Evolutia pe ultimele 12 luni
sursa:www.bvb.ro
Tab. 69. Informaii financiare anuale
Elemente
2009(RON) 2008(RON) 2007(RON)
Active imobilizate - Total 80.177.219,00 78.866.942,00 72.050.970,00
Active circulante - Total 33.365.014,00 36.272.890,00 31.911.606,00

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an -
Total 39.804.738,00 43.468.905,00 27.216.668,00
Active circulante, respectiv datorii curente nete -6.907.999,00 -7.064.725,00 4.870.113,00
Total active minus datorii curente 73.269.220,00 71.802.217,00 76.921.083,00
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de
un an - Total 6.265.424,00 7.941.157,00 8.895.083,00
Venituri in avans
4.914.639,00 4.877.086,00 5.412.370,00
Capital subscris varsat 42.760.627,00 42.760.627,00 42.760.627,00
Total capitaluri proprii 62.245.555,00 58.849.764,00 62.613.630,00
Creante - Total
13.937.797,00 21.751.090,00 7.575.131,00
171
POSDRU/88/1.5/S/52614
Datorii - Total
46.070.162,00 51.410.062,00 36.111.751,00
Cifra de afaceri neta 112.951.850,00 117.220.790,00 92.485.727,00
Venituri din exploatare - Total 112.833.373,00 119.769.772,00 99.555.635,00
Cheltuieli din exploatare - Total 104.173.421,00 118.424.228,00 99.003.435,00
Rezultat din exploatare 8.659.952,00 1.345.544,00 552.200,00
Venituri financiare 136.913,00 122.377,00 567.688,00
Cheltuieli financiare 5.314.777,00 5.229.574,00 3.212.317,00
Rezultat financiar -5.177.864,00 -5.107.197,00 -2.644.629,00
Rezultat curent
3.482.088,00 -3.761.653,00 -2.092.429,00
Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00
Rezultat extraordinar 0,00 0,00 0,00
Venituri totale
112.970.286,00 119.892.149,00 100.123.323,00
Cheltuieli totale
109.488.198,00 123.653.802,00 102.215.752,00
Rezultat brut
3.482.088,00 -3.761.653,00 -2092.429,00
Rezultat net
3.447.421,00 -3.761.653,00 -2.142.625,00
Rezultat / actiune - - -
PROFITABILITATEA SI RENTABILITATEA 2006 2007 2008 2009

CAPITALULUI
Eficienta capitalului disponibil
Profit inainte de dobanzi si impozit(A) 2,052,074 (764,599) (193,639) 7,687,832
Capital disponibil (B) 45,223,724 71,508,713 66,790,922 68,510,911
A/B 4.54% -1.07% -0.29% 11.22%
Eficienta capitalului propriu
Profitul net/ (pierdere) (A) 919,182 (2,142,625) (3,761,653) 3,467,421
Capital propriu (B) 44,330,878 62,613,630 58,849,764 62,245,555
A/B 2.1% -3.42% -6.4% 5.6%
Rata profitului operational
Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 2,052,074 (764,599) (193,639) 7,687,832
Venituri din exploatare (B) 80,464,183 99,555,635 119,769,772 112,833,373
A/B 2.55% -0.77% -0.16% 6.81%
Rata profitului net
Profitul net (A) 919,182 (2,142,625) (3,761,653) 3,467,421
Venituri Totale (B) 80,936,737 100,123,323 119,892,149 112,970,286
A/B 1.14% -2.14% -3.14% 3.07%
Rata activelor totale
172
POSDRU/88/1.5/S/52614

Total active (B) 66,719,020 104,137,751 115,271,122 113,711,938
A/B 3.08% -0.73% -0.17% 6.76%
SOLVABILITATE
Rata datoriei
Total obligatii (A) 20,369,092 36,111,751 51,410,061 46,070,161
Total active (B) 66,719,020 104,137,751 115,271,122 113,711,938
A/B 30.53% 34.68% 44.60% 40.51%
Levier Financiar
Capital Propriu (A) 44,330,878 62,613,630 58,849,764 62,245,555
Total active mai putin datorii curente nete (B) 45,223,724 71,508,713 71,802,217 73,907,131
A/B 98.03% 87.56% 81.96% 84.22%
Rata acoperirii dobanzii
Dobanda (B) 870,986 1,327,830 3,568,014 4,205,734
A/B - ori 2 (1) (0) 2
LICHIDITATE SI CAPITAL DE LUCRU 2006 2007 2008 2009

Rata lichiditatii generale
Active curente 25,959,078 32,086,781 36,404,180 33,534,719
Obligatii curente 21,495,296 32,629,038 48,345,991 44,719,377
A/B 1.21 0.98 0.75 0.75
Rata rapida a lichiditatii
Active curente 25,959,078 32,086,781 36,404,180 33,534,719
Stocuri 21,143,089 23,844,575 14,232,830 19,093,978
Obligatii curente 21,495,296 32,629,038 48,345,991 44,719,377
(A-B)/C
0.22 0.25 0.46 0.32
Perioada incasarii clientilor
Clienti (A) 2,204,301 3,988,629 14,752,948 8,354,600
Cifra de afaceri (B) 80,213,917 92,485,727 117,220,790 112,951,850
(A/B)*365 zile 10 16 46 27
Perioada imobilizarii stocurilor
Stocuri (A) 21,143,089 23,844,575 14,232,830 19,093,978
Costul productiei vandute (B) 51,183,437 68,629,744 80,647,039 66,472,671
(A/B)*365- zile 151 127 64 105
Perioada achitarii furnizorilor
Furnizori (A) 4,595,789 7,983,942 13,616,018 8,924,198
Cumparari ale perioadei (B) 51,183,437 68,629,744 80,647,039 66,472,671
(A/B)*365 - zile 33 42 62 49
SITUAIA DATORIILOR
Descriere 2009 2008 2007 2006
Sume datorate institutiilor de credit 34,233,087 32,944,316 23,914,074 7,261,651
173
POSDRU/88/1.5/S/52614
Avansuri incasate in contul comenzilor 869,201 151,091 1,548,274 4,112,631

Datorii comerciale 8,924,198 13,616,018 7,983,942 4,595,789
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte 2,043,676 4,698,636 2,665,461 4,399,021
datorii pentru asigurarile sociale
S-a constatat o cretere a activelor imobilizate n anul 2009 fa de anii anteriori datorit investiiilor realizate.
n cursul anului 2009 societatea nregistreaz o cifra de afaceri n sum de 112.951.850 lei fa de 117.220.790 lei,
reprezentnd cifra de afaceri din anului 2008. Acest indicator cunoate o scdere relativ n cursul anului 2009 de 3,64 % .
Astfel, se constat o scdere a cifrei de afaceri n 2009 fa de 2008 datorit suspendrii activitii la punctele de consum de
la ferma Galai i ferma Zoreti n vederea modernizrii acestora.
Veniturile, cheltuielile i rezultatele financiare pe activiti, n anul 2009, se prezint astfel:
Tab. 70 Venituri.
Nr.crt Activitatea Venituri Cheltuieli Rezultate
1 Exploatare 112.833.373 104.173.421 8.659.952
2 Financiare 136.913 5.314.777 (5.177.864)
3 Impozit profit (minim) - 14.667 14.667
Total 112.970.286 109.502.865 3.467.421
Dup cum rezult din cifrele menionate n tabelul de mai sus, activitatea de exploatare a generat un profit n sum de
8.659.952 lei.Activitatea financiar a generat o pierdere n sum de 5.177.864 lei, cauzat n principal de dobnzile i
diferenele de curs valutar la creditele angajate de societate n cursul anului 2007, 2008 i 2009.
Profitul nregistrat la 31 dec. 2009 este de 3.467.421 lei. Propunerea de repartizare a acestuia este cea de acoperire a
pierderilor din anii precedeni.
n anul 2009 s-a nregistrat o cretere considerabil a indicatorilor de profitabilitate i rentabilitate datorit nregistrrii de
profit. De asemenea, valoarea EBITDA depete cheltuielile cu dobnzile nregistrate n 2009, n anii anteriori acesta
neacoperind dobnzile datorate.
Rata datoriei nregistreaz valori favorabile, ns s-a constatat o scdere a ratei lichiditii generale din anul 2006 pn n
anul 2009, avnd o valoare mai mic dect 1.
n privina riscurilor la care este supus societatea managementul apreciaz c nu exist un risc de pia care prin
eventuale efecte ale riscului valutar (generate de fluctuaii ale cursului de schimb la creditele n valut contractate) i ale
riscului ratei dobnzii la valoare just, s poat influena n mod semnificativ rezultatul activitii curente n perioada care
urmeaz. n ceea ce privete relaia cu bncile partenere exist o bun i stabil colaborare, bazat pe principiul avantajului
reciproc, nenregistrndu-se ntrzieri la plata dobnzilor i la rambursarea ratelor aferente creditelor contractate.
Tab. 71. Profilul de activitate al societii

Simbol AVZU
Piata RGBS
Capital social (lei) 42.760.626,50
Nr. De actiuni 427.606.625
Free float (%) 33,64%
Free float (lei) 143.848.734
Tab. 72 CONDUCERE
Consiliu de Administratie si Executiv
Presedinte BOGDAN STANCA
Director General CARMEN DAMU
Tab 73. STRUCTURAACTIONARIATULUI
Actionar Actiuni Procent
AAYLEX TRADING S.R.L. 283.757.531 66,36%
ALTI ACTIONARI 143.848.734 33,64%
Total 427.606.265 100 %
174
POSDRU/88/1.5/S/52614
Societatea comerciala Avicola Buzau SA este persoana juridica, organizata ca societate pe actiuni cu capital integral
privat din data de 27 iulie 1998, la care capitalul social subscris si varsat la data de 30.06.2006 este de 42.760.626,5 lei, din
care 66,85 % este detinut de SC Aaylex Trading SRL Bucuresti, care in iulie 1998 a cumparat pachetul de actiuni
proprietate FPS, iar diferenta de 33.15 % apartine actionarilor persoane fizice si juridice.
Obiectul de activitate al SC Avicola Buzau SA, pentru care este autorizata sa functioneze il consituie cresterea
pasarilor pentru productia de oua incubatie si carne, abatorizarea pasarilor vii si comercializarea produselor din carne pasare
prin magazinele proprii si alte societati de comert.
In vederea realizarii obiectivelor de activitate pentru care este autorizata si de valorificare a produselor din carne,
SC Avicola Buzau SA este organizata dupa cum urmeaza:
Tab. 75. Organizare pe ferme
Capacitati
ferma gaini reproductie pentru producerea de oua pentru incubatie - 11.500 mii oua/an;
statie de incubatie pentru obtinerea puilor de o zi pentru carne - 8.340 mii cap pui de o zi;
4 ferme pentru cresterea puilor de carne cu o capacitate de - 11.000 to/an carne in viu;
Abator pentru pasari Buzau -12.000 to/an carne in viu intr-un schimb
Fabrica de nutreturi combinate - 10 to/h furaje;
Magazine pentru prezentare si desfacere in municipiul Bucuresti si Buzau -5 magazine (458 to carne/an vol. desf.);
Pentru functionarea obiectivelor de productie existente la capacitatile de productie proiectate, societatea are
angajata o forta de munca de 788 persoane la data de 31.06.2006 cu contract de munca pe perioada nedeterminata.
S.C. AVICOLA SA BUZAU deine Platforma Mineru format din fermele avicole nr.3 si nr.5. unde desfsoar
activitatea de crestere intensiva a pasrilor, respectiv a puilor pentru carne de consum, folosind tehnologia de crestere la sol
pe asternut permanent din resturi vegetale pe principiul totul plin totul gol.
Etapele fluxului tehnologic sunt:

Pregtirea halelor in vederea popularii: evacuarea patului epuizat ce conine dejecii solide, splarea halei cu apa
sub presiune si detergeni biodegradabili , dezinfecie, vruirea pereilor, formarea unui nou pat de circa 20 cm grosime,
dezinfecie.
Popularea halelor: se face cu pui de o zi in greutate de cca 35-45g
Cresterea, ntreinerea si exploatarea pasrilor : la sol, timp de circa 46 de zile, prin asigurarea condiiilor de
microclimat n hale, aplicarea unui management nutriional si utilizarea eficient a apei si energiei conform recomandrilor
BAT
Livrarea pasrilor la sfrsitul perioadei de exploatare ctre diversi beneficiari. Cresterea puilor pentru carne, cca
320.000 capete pe serie, in cadrul fermei Mineru se realizeaz in 20 de hale, cu o suprafaa utila de 20.000 m2, care sunt
grupate cate zece hale de crestere pentru fiecare ferma. Puii se livreaz la abator pentru sacrificare si au greutatea medie de
2,2 kg/ pui, se cresc astfel intr-un an 5,5 serii. La sfrsitul fiecrei serii urmeaz o perioada de 21 zile pentru vid sanitar si
igienizarea halelor.
Halele de pasri sunt construcii cu structura de rezistenta din beton, fr ferestre cu sistem de iluminat artificial,
ventilaie forata, sistem de nclzire pentru a nclzi toata hala. Cldirile sunt izolate termic, cu acoperis tip planseu si
nvelitoare din tabla zincata. O hala are o ncpere de crestere deservita de un hol de acces comun in care sunt montate
instalaiile de control electronic pentru msurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventilaie si a sistemului de nclzire a
halelor cnd este cazul.
Puii de carne adusi de la staii de incubaie specializate sunt crescui max.45 de zile pe asternut din materii vegetale
(rumegus de lemn, resturi vegetale mrunite), utilajele, 3 linii de furajare si patru linii de adpare, fiind atrnate deasupra
asternutului pentru a putea fi reglate n funcie de vrsta puilor si a putea fi ridicate la cca.2,5 m la depopulare. Aceast
tehnologie asigura densitatea medie de 15-16 capete pui/ mp si o manipulare usoar a dejeciilor (cca.60% umiditate) care
pot fi stocate in halele de crestere pana la terminarea ciclului de producie. Furajele sunt depozitate temporar in buncrul de
8 to, amplasat in lateralul fiecrei hala de crestere. Din aceste buncre se asigura furajul necesar in halele de producie.
175
POSDRU/88/1.5/S/52614
Sistemul de distribuie a furajului este un transportor cu snec, soluie constructiva care reduce emisiile de praf generate de
sistemul de hrnire
Tab 76. Niveluri de furajare pentru pui de carne Sistem de crestere
In cadrul Platformei avicole Buzu sunt respectate condiiile de nutriie pe faze de crestere a pasrilor, in
conformitate cu recomandrile BAT si in conformitate cu tehnologia de crestere a pasrilor de carne la sol, cu asternut
permanent.
Sistemul de adpare este cu picurtor si tvi de plastic. Apa pentru pasri este disponibila fr restricii. Sistemul
este astfel construit nct sa aduc tot timpul suficienta apa pentru pasri, dar sa previn pierderile de apa si umezirea
dejeciilor. Cantitatea totala de apa folosita include nu numai consumul necesar animalelor ci si apa folosita pentru curenia
adposturilor, echipamentelor si curii fermei. Apa folosita pentru curenie afecteaz n particular, volumul de apa rezidual
produs n ferma Sistemul de ventilaie este forat. In halele de crestere sunt montate 4 ventilatoare de 40.000 mc/h, un
ventilator de 13.000 mc/h cu turaie variabila, si 3 ventilatoare de coama de 13.000 mc/h care utilizeaz gaz metan, mai
puin poluant. Halele de crestere sunt oarbe, fr ferestre, o hala are in dotare un numr de 66 de fante cu clapei pentru
admisia aerului. Fluxul de aer poate sa circule transversal sau longitudinal.
Ventilaia se aplica atunci cnd este necesara rcorirea aerului si meninerea compoziiei acestuia la nivelele cerute.
Iluminatul se asigura difereniat n funcie de vrsta, este artificial, pentru ca halele de crestere sunt oarbe. Cadavrele de
psri sunt stocate temporar n pubele de cca 60 l n camera frig special amenajat pn cnd sunt preluate de ctre SC
Comagra SRL Buzu n vederea eliminrii. Medicamentele sunt depozitate temporar in cadrul unei ncperii speciale,
dotata cu rafturi si nchis cu cheia, care este organizata in cldirea filtrului sanitar si se administreaz de regul n apa. Pe
amplasament se desfsoar si activiti conexe cum ar fi:
- activitatea de ntreinere si reparaii curente ale utilajelor(ventilatoare, liniile de furaj, adptorile, etc);
- activiti sanitar veterinare;
Din activitatea platformei rezult :
1. Produse:
1.760.000 de capete pui de carne/ an, cca. 3600 to/ an, pentru abatorizare.
2. deseuri:
Dejecii solide/ 02 01 06 550-600 t/an
Deseuri de esuturi animale/ 02 01 02 30 t/an
Deseuri menajere/ 20 03 01 1,2 t/an
Deseuri de ambalaje hrtie carton/ 15 01 01 0,5 t/an
Deseuri de ambalaj mase plastice/ 15 01 02 0,2-0,3 t/an
Deseuri metalice / 02 01 10 1 t/an
Nmol staie de epurare/ 19 08 12 2 t/an
Dotri
hale pentru cresterea puilor - 10 hale/ferm x 2 = 20 hale cu o suprafaa util total de 20.000 mp si o suprafaa
construita de 21500 mp;
filtru sanitar 1 buc/ ferma x 2, organizat n cldire tip parter,
2 puuri forate de alimentare cu apa, la adncimea de 100m,
bazin din beton armat, semingropat cu un volum de 300 mc;
magazie pentru materiale diverse;
soproane pentru asternut;
176
POSDRU/88/1.5/S/52614
platforme betonate;
grup electrogen;
platforma, pentru stabilizarea dejeciilor, cu o suprafaa de 2.500 mp.
buncre de la 8 to/ fiecare hala, si linii de distribuie a furajelor in hale, cate 3 lini pentru fiecare compartiment
transportoare cu snec
pompa de nalta presiune cu jet reglabil, pt. igienizarea halelor, cu doua posturi de splare 1 buc;
instalaii de distribuie a apei in cadrul halelor, cate 4 linii in fiecare compartiment de crestere, cu sistem picurtor si
cupa de plastic care sa preia pierderile;
ventilatoarele de coama 3 buci a cate 13.000 mc/h
ventilatoare ventilaie transversala 4 buci pe peretele din exterior, cu un debit de 40.000 mc/h
un ventilator de 13.000 mc/h cu turaie variabila;
staia de epurare ape uzate cu 2 treapte: mecanic si biologic
platform betonat cu suprafaa S=160mp pentru depozitarea asternutului cu dejecii si a nmolurilor de la staia de
epurare cu o capacitate de cca 2400 mc
microcentralele termice de la filtrele sanitare cu o capacitate de combustie < 50MW;
2 rezervoare motorina capacitate total 40 to Societatea in cadrul fermei foloseste un numr redus de autovehicule:
tractor mic cu lama-1 buc;
camion cu remorca - 1 buc;
tractoras cu ncrctor frontal 1buc;
Fig. 16
S.C. AVICOLA BUZAU S.A. prezint pentru perioada anilor 2004-2006 urmtorul buget de venituri si chltuieli:
Tab. 77 Buget
177
POSDRU/88/1.5/S/52614
SITUATIE PATRIMONIALA 2004 2005 2006

TOTALACTIV 11.240.072 10.964.727 11.735.972
Active imobilizate 7.456.234 7.984.301 8.357.890
Imobilizari necorporale 15.670 16.445
Concesiuni, brevete
Alte imob necorporale
Imobilizari corporale 7.015.956 8.947.570
Terenuri si cladiri 3.456.788 4.015.689
Instalatii tehnice si mas. 2.345.700 2.997.650
Alte instalatii, utilaje si mobilier 978.912 877.248
Avansuri pt imob corporale 234.556 187.945
Imobilizari financiare 20.890 35.682
Active circulante 3.783.838 2.867.450 3.245.788
Stocuri 495.859 454.389
Materii prime si mat. Consum. 435.680 454.389
Productie in curs de exec. 0 0
Produse finite si marfuri 60.179 0
Creante 1.678.005 1.391.085 1.479.011
Creante comerciale 1.338.948 1.423.699
Alte creante 52.137 55.312
Investitii financiare pe termen scurt 0 0
Casa si conturi la banci 658.324 868.332
Cheltuieli in avans 112.976 132.294
TOTAL PASIV 11.240.072 10.964.727 11.735.972

Datorii pe termen scurt 2.436.788 3.001.567 3.744.577
Institutii de credit 0 0
Avans incasat in contul comenzilor 0 0
Datorii comerciale 654.834 980.432
Alte datorii 2.346.733 2.764.155
Datorii termen lung 957.110 851.099 993.872
Institutii de credit 0 0
Datorii comerciale 0 0
Alte datorii 851.099 993.872
Total datorii 3.393.898 3.852.666 4.738.449
Provizioane 0 0 0
Venituri in avans 273.491 294.122 342.671
Capitaluri proprii 7.572.683 7.802.484 6.654.852
Capital subscris 1.465.298 1.865.437 1.989.675
Rezerve din reevaluare 3.789.420 4.078.943
Rezerve 4.258.945 4.997.623
Rezultatul reportat -2.968.256 -4.789.566
Rezultatul exercitiului -127.607 378.177
Repartizarea profitului 0 378.177
datorii bancare 0 0 0
dat+cap 7.572.683 7.802.484 6.654.852
CPR 100,00% 100,00% 100,00%
178
POSDRU/88/1.5/S/52614
Contul de profit si pierdere se prezint astfel pentru perioada ce cuprinde anii 2004-2006 n cadrul firmei S.C.
AVICOLA BUZAU S.A. :
Tab. 78 Profit i pierdere

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 2004 2005 2006
Cifra de aafaceri 12.578.934 13.894.522 15.634.086
Productia vanduta 13.448.232 16.424.932
Venituri din vanzarea marfurilor 132.766 187.435
Variatia stocurilor 0 0
Productia imobilizata 0 0
Alte venituri din exploatare 459.655 532.899
Total venituri din exploatare 19.522.713 14.040.653 17.145.266
Cheltuieli cu materii prime si consumabile 6.045.799 6.414.307
Alte cheltuieli materiale 16.721 98.564
Cheltuieli privind energia si apa 154.798 183.600
Cheltuieli privind marfurile 18.344 21.489
Cheltuieli cu personalul 2.186.150 2.321.874
Ajustarea valorii imobilizarilor 839.061 954.780
Alte cheltuieli de exploatare 3.218.904 3.652.765
Cheltuieli cu prestatii efectuate de terti 2.090.254 2.842.075
Cheltuieli, taxe si varsaminte asimilate 126.389 148.881
Provizioane 0 0
Total cheltuieli din exploatare 12.799.036 14.696.420 16.638.335
REZULTAT DIN EXPLOATARE 6.723.677 -655.767 506.931
Venituri din dobanzi 435.668 137.648
Alte venituri financiare 0 279.057
Total venituri financiare 1.145.689 435.668 416.705
Cheltuieli privind dobanzile 213.683 200.460
Alte cheltuieli financiare 176.521 157.137
Total cheltuilei financiare 1.201.377 390.204 357.597
REZULTATUL FINANCIAR -55.688 18.648 59.108
REZULTATUL CURENT
Venituri extraordinare 0 0 0
179
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cheltuieli extraordinare 0 0 0
REZULTATUL EXTRAORDINAR 0 0 0
VENITURI TOTALE 20.668.402 14.476.321 17.561.971
CHELTUIELI TOTALE 14.000.413 15.086.624 16.995.932
PROFIT BRUT 6.667.989 -610.303 566.039
Impozitul pe profit 0 90.566
PROFITUL NET 6.667.989 -610.303 475.473
Lichiditi
Denumire indicatori Algoritm de calcul 2004 2005 2006
Indicatori de lichiditate
Lichiditatea curenta Active curente/Datorii curente 1,55 0,96 0,87
Lichiditatea imediata (Active curente-Stocuri)/Datorii curente n/a 0,79 0,75
Indicatori de risc
Gradul de indatorare Capital imprumutat/Capital propriu 0,12 0,11 0,15
Rata de acoperire a cheltuielilor cu Profit inainte de impozit si dobanzi/cheltuieli cu
dobanda dobanda n/a -1,86 3,82
Indicatori ai productiei
Viteza de rotatie a activelor imob Cifra de aafaceri/Active imobilizate 1,69 1,74 1,87
Viteza de rotatie a activului total Cifra de aafaceri/Total active 1,12 1,27 1,33
Indicatori de profitabilitate
88,05
Rentabilitatea financiara Profit net/Capitaluri proprii % -7,82% 7,14%
59,32
Rentabilitatea activelor Profit net/Total active % -5,57% 4,05%
53,01
Marja bruta din vanzari Profit brut/Cifra de aafaceri % -4,39% 3,62%
Analiza evoluiei poziiei financiare
Analiza evoluiei activelor Analiza evoluiei activelor imobilizate
n 2005 fata de 2004:
Se nregistreaz o cretere a activelor imobilizate (simbolizate AI) cu 7,1% cretere care urmeaz n
linii generale creterea imobilizrilor corporale (simbolizate IC) de 7,2% datorit unei proporii semnificative a valorii IC in
totalul AI.
n 2006 fa de 2005 :
Activele imobilizate au crescut ntr-un procent nesemnificativ de 3%, datorit cresterii imobilizrilor
necorporale i financiare cu 30 % respectiv 38 %, n condiiile n care valoarea imobilizrilor corporale se menine la un
nivel aproximativ constant.
1. Evoluia imobilizrilor necorporale :

Imobilizrile necorporale ale entitii sunt reprezentate doar la dou posturi bilaniere: Concesiuni brevete, licene,
mrci, drepturi i valori similare i alte imobilizri necorporale (simbolizate C) i Avansuri i imobilizri necorporale n
curs (simbolizate Avn). Din notele la situaiile financiare aflm c la prima categorie, imobilizrile necorporale sunt
reprezentate doar de programe informatice iar la a doua categorie, de avansuri acordate respectivilor furnizori de programe
informatice.
Analiza evoluiei imobilizrilor necorporale o surprindem cu ajutorul ritmului modificrii imobilizrilor corporale
(IIC) de unde deducem aspecte extensive (de mrime) privind creterea sau scderea valorii la aceast categorie.
n 2005 fa de 2004:
180
POSDRU/88/1.5/S/52614
Imobilizrile necorporale ale ntreprinderii cresc cu 31,79 % (IIN=131,79 %) cretere datorat unor noi
achiziionri de programe informatice, acestea influennd asupra valorii imobilizrilor necorporale n mod semnificativ
(cretere la 557 %) .
De asemenea, se continu ritmul decontrii avansurilor fa de furnizori mai vechi de imobilizri
necorporale, ceea ce genereaz o reducere a avansurilor rmase de decontat cu un procent semnificativ, de 70 % (I Avn=
33,16%).
n 2006 fata de 2005:

Imobilizrile necorporale au nregistrat o crestere cu 30%, ((IIN= 70 %) datorit cresterii simultane att a
valorii nete contabile a programelor informatice, n urma procesului de amortizare ,cu aprox 13 % ((I = 33,16%)) ct mai
ales datorit decontrii integrale a avansurilor pentru imobilizri necorporale.
Anul 2005 se remarc prin investiii substaniale n investiii nemateriale ca urmare a dotrilor masive la toate
departamentele administrative ale societii cu softuri informatice, mai performante i mai de actualitate.
2. Evoluia imobilizrilor corporale

Imobilizrile corporale ale ntreprinderii sunt reprezentate de Terenuri i construcii (T), Instalaii tehnice i maini
(I), Alte instalaii, utilaje i mobilier (Ai) i Avansuri i imobilizri corporale n curs (Avc).
Categoria Avansuri i imobilizri corporale n curs este reprezentat:
- n mare majoritate de avansuri acordate furnizorilor de imobilizri corporale ce urmeaz a fi decontate pe
msura facturrii imobilizrilor respective (informaii obinute din notele la situaiile financiare).
- Societatea analizat procedeaz ns i la obinerea unor imobilizri cu fore proprii .
Deoarece imobilizrile corporale reprezint n majoritate capacitile productive ale entitii care particip, ca factor
de producie esenial, la crearea de valoare, analiza evoluiei imobilizrilor corporale necesit dou abordri eseniale:
- din punct de vedere extensiv, aspect care pune n eviden creterea sau scderea de valoare a capacitilor
productive, de la un an la altul
- din punct de vedere intensiv, aspect care pune n eviden msura eficienei utilizrii respectivelor capaciti
n producie, subliniind aspecte privind eficiena modului de gestionare a acestora. (Analiza corelativ a ICAN i IIC )
ICAN- indicele cifrei de afaceri nete
ICAN- indicele valorii nete a imobilizrilor corporale
Societatea a procedat la o amortizare a imobilizrilor corporale prin metoda liniar de amortizare, ceea ce va
genera rezultate comparative ale valorii nete contabile nregistrate pentru imobilizrile corporale, pe toat perioada analizat.
n cazul existenei unor metode diferite de amortizare, la anumite imobilizri, pentru anumite perioade, s-ar fi impus
retratarea informaiilor, la un limbaj comun privind metoda contabil utilizat, n msura n care modificrile constatate ar fi
influenat semnificativ rezultatele.
Analiza extensiv a evoluiei imobilizrilor corporale (ritmul modificrii imobilizrilor corporale)

n 2005 fa de 2004:
Se nregistreaz o cretere nesemnificativ, a imobilizrilor corporale, de doar 2,57%, datorat n principal
creterii valorilor la terenuri i construcii (cu 17,32 %) care a influenat asupra creterii totale a imobilizrilor corporale
destul de semnificativ, avnd n vedere i ponderea destul de ridicat a acestora n total imobilizri corporale .
Se constat de asemenea o cretere substanial a achiziiilor de Alte instalaii, utilaje, mobilier comparativ cu
ieirile similare nregistrate pentru aceste componente (n principal reprezentate de amortizare), n procent de aprox 60 %.
Deoarece procentul acestei categorii n total imobilizri corporale nu este semnificativ , aceast cretere nu va afecta
semnificativ creterea total de imobilizrilor corporale.
Ritmul de cretere al imobilizrilor corporale este ncetinit de reducerea volumului avansurilor fa de furnizorii de
imobilizri corporale rmase de decontat pe msura decontrii acestora.
n general o cretere a valorii nete contabile a imobilizrilor se datoreaz creterii valorii de intrare sau diminurii
amortizrii i provizioanelor aferente acestor elemente patrimoniale, comparativ cu perioada precedent (VNC = valoarea
de intrare-amortizare-provizioane). Din notele la situaiile financiare constatm constituirea de provizioane pentru
depreciere la construcii i instalaii tehnice i maini ntr-o msur semnificativ,n 2005 comparativ cu 2004, cretere care
181
POSDRU/88/1.5/S/52614
a fost ns contrabalansat de intrrile de imobilizri, aa c per total valoarea net contabil aferent acestor posturi
bilaniere a crescut n 2005 fa de 2004.
n 2006 fa de 2005:
Ritmul de cretere a imobilizrilor corporale este mai pronunat ca n anul anterior (14,7%) i a fost datorat n
principal de creterea avansurilor fa de furnizorii de imobilizri. Aceast cretere a generat o cretere a imobilizrilor
corporale cu 25,8 %.
n sensul creterii imobilizrilor corporale au influenat ins nesemnificativ creterile valorii nete a terenurilor i
construciilor sau a altor instalaii.
Singura component care a ncetinit puin ritmul de cretere al imobilizrilor corporale e reprezentat de
instalaiile tehnice i maini unde singura modalitate de ieire a fost reprezentat de amortizare i provizioane.
Remarcam de asemenea n 2006 constituirea de provizioane pentru toate categoriile de imobilizri corporale mai
puin pentru cele n curs, ntr-o msura mai semnificativ pentru construcii. De asemenea remarcam creterea valorii nete
contabile a imobilizrilor corporale ca efect al reevalurii n baza HG 1553/2003 (informaiile se culeg din notele la situaiile
financiare).
Per ansamblu, constatm ns ca majorrile i diminurile de valoare la imobilizri corporale au acelai ritm,
genernd o meninere aproximativ la aceiai parametri a valorii capacitilor productive.
Analiza intensiv a evoluiei imobilizrilor corporale (Analiza corelativ a ICAN i IIC )

n 2005 fa de 2004:
Se constat urmtoarea situaie: ICAN =118,95 % > IIC =103,49%. Efectele reprezentate de cifra de aafaceri
net cresc ntr-un ritm mai accentuat dect eforturile reprezentate de capacitile de producie. Acest aspect evideniaz o
utilizare mai eficient a imobilizrilor corporale n 2005 fa de 2004.
n 2006 fa de 2005:
Se constat urmtoarea situaie: ICAN =110,87 % > IIC =100,15 %). Constatm de asemenea o cretere mai
accentuat a cifrei de aafaceri nete comparativ cu creterea de imobilizri corporale situaie ce reflect de asemenea o
utilizare eficienta a imobilizrilor corporale n 2006 fa de 2005.
Dac ar fi s realizm o comparaie a eficienei utilizrii imobilizrilor corporale de-a lungul perioadei analizate
constatm c aceast este mai accentuat n 2006 (ritmul sporului de valoare generat de utilizarea imobilizrilor corporale
este mai mare cu 15,46 % n 2005/2004 comparativ cu 10,72 % n 2006/2005. n anul 2006, creterea capacitilor
productive s-a reflectat ntr-o cretere a eficienei utilizrii acestora superioara celei din anul 2005.
3. Evoluia imobilizrilor financiare

Imobilizrile financiare ale ntreprinderii sunt reprezentate de Titluri de participare deinute la societile din cadrul
grupului (Tg) i Alte creane (Acr).
Din notele la situaiile financiare aflm ca entitatea (societatea Alfa) este parte dintr-un grup. Aceasta deine 10,69 %
din capitalul societii Beta, n urma ofertei publice de preluare, finalizat la sfritul anului 2005. De asemenea, tot din note
aflm ca Societatea Alfa a acordat mprumuturi pe termen lung unor societi cu care are relaii de parteneriat,credite
reflectate la categoria Alte creane.
n 2005 fa de 2004:
Constatm c gradul de angajare al entitii pe piaa de capital se dubleaz n 2005 comparativ cu 2004, (I IF =
202,56 %), aceasta n principal datorit achiziiei de titluri de participare deinute la societile din cadrul grupului, precizate
mai sus.
Au loc rambursri ale mprumutului pe termen lung n procent de aprox. 30 % ,comparativ cu anul precedent
n 2006 fa de 2005:
Imobilizrile financiare cresc fantastic cu aprox. 68,4 % (IIF = 31,6 %) crestere explicat prin cresterea veniturilor
realizate din investirea n aciuni si alte titluri de valoare.
Se poate observa c i la categoria imobilizri financiare, n anul 2006, s-a acordat o atenie deosebit, volumul
investiiilor pe pieele de capital fiind mai mare n acest an comparativ cu ceilali ani supui analizei.
182
POSDRU/88/1.5/S/52614
Analiza evoluiei activelor circulante

Activele circulante ale ntreprinderii scadn primul an aproximativ n acelai ritm de cretere n anul urmtor, de 22
%, ca atare implicaiile asupra valorii totale a activelor circulante vor fi deci difereniate.
n 2005 fa de 2004:
O proporie semnificativ din scderea Activelor circulante de aprox. 21,4 % se datoreaz n principal
scderii realizat de volumul creanelor (Icr = 77,9 %) precum i stoprii destul de accentuate a investiiilor mobiliare
(investiiilor financiare pe termen scurt), de asemenea ajungnd la o valoare sczut a acestora ( IIFTS = 77,9 %).
Observm c ritmul de cretere a activelor circulante este reprezentat de evoluia descresctoare a
volumului stocurilor ( IS = 66,18 %).
n 2006 fa de 2005:
Activele circulante cresc aproximativ n acelai ritm cu care au sczut n anul anterior (de aprox. 22% )
cretere datorat n principal, creterii volumului creanelor cu mai mult de o treime din valoarea lor i a investiiilor
financiare pe termen scurt, la o valoare cu ceva mai mare de dublul valorii lor realizate pentru perioada precedent ( ICr =
135,24 % i IIFTS = 229,42 %).
Constatm c disponibilitile din cas i banc au nregistrat o crestere semnificativ, cu 29,5 %, ( ICB =
70,5 %), ns influena asupra valorii totale a activelor circulante va fi destul de redus datorit ponderii reduse de astfel de
lichiditi n activele circulante.
1. Analiza evoluiei stocurilorVolumul stocurilor evolueaz diferit de la un an la altul astfel:

n 2005 fa de 2004
Volumul stocurilor scade cu aprox. 34%, ( IS = 66,18 %).
Scderea volumului stocurilor din 2005 fa de 2004 se datoreaz scderii volumului tutunror categoriilor
de stocuri, o scdere accentuat nregistrndu-se la avansuri pentru cumprri de stocuri , de aprox. 92%, (I Avs =
7,67 %), prin decontarea masiv a acestora.
n 2006 fa de 2005:
Se nregistreaz o scdere mai uoar a volumului total al stocurilor cu aprox.9 % (IS = 91 %).
Scderea nesemnificativ a volumului stocurilor din 2006 fa de 2005 se datoreaz scderii volumului
stocurilor de materii, materiale i a produciei n curs de execuie ntr-un ritm uor mai accentuat (I SMP = 61,3 %,
ISSPCE = 91,72 %) .
a) Analiza evoluiei stocului de materii prime i materiale

Deoarece materiile prime i materialele reprezint unul din factorii de producie eseniali pentru orice societate cu
profil productiv, se impune ca analiza evoluiei acestei categorii de stocuri sa fie abordat sub dublu aspect:
- din punct de vedere extensiv, aspect care pune n eviden creterea sau scderea de valoare a stocurilor de
materii prime i materiale, de la un an la altul (Analiza ISMP,)
- din punct de vedere intensiv, aspect care evideniaz eficienei utilizrii resurselor materiale n producie,
subliniind aspecte privind eficiena modului de gestionare a acestora (Analiza corelativ a ISMP, ICM, ICAN )
Referitor la evaluarea stocului de materii prime i materiale la ieirea din patrimoniu se stie c entitatea a schimbat
metoda de evaluare n 2005 fa de cea utilizat n 2004, respectiv a trecut de la metoda costului mediu ponderat (CMP) la
metoda FIFO, pe care o menine i n 2006 (informaii obinute din notele la situaiile financiare aferente anului 2005).
Profesionistul contabil al societii apreciaz c aceast metod (FIFO) va permite ca evaluarea consumurilor s corespund
mai bine cu operaiunile fizice de eliberare din gestiune a stocurilor, conform Standardelor Internaionale de fabricaie GMP
(standarde de fabricaie utilizate n sectorul produselor farmaceutice).
Pentru compatibilitatea datelor de la un an la altul, analistul financiar va trebui s in seama de modificrile de
metode contabile aplicate, dac acestea genereaz un rezultat semnificativ modificat. n cazul nostru cheltuielile cu materiile
prime i materialele cresc, comparativ cu varianta meninerii aplicrii metodei CMP, cu 18.709 lei. Ca atare valoare stocului
final de materii prime i materiale apare majorat cu 18.709 lei fa de varianta meninerii metodei CMP.
183
POSDRU/88/1.5/S/52614
Calculnd procentul acestei creteri n total stocuri de materii prime i materiale n 2005 constatm c acesta este sub
1 % adic o cretere de 0,75% . Fiind o cretere procentual nesemnificativ rezultat de modificarea politicii contabile de
reevaluare a stocurilor, nu se justific o recalculare a valorii stocurilor de materii prime i materiale.
Analiza extensiv a evoluiei stocurilor de materii prime ( SMP)

n 2005 fa de 2004 soldul final scade cu aprox. 11% (ISMP = 89,03% ) fapt ce se datoreaz creterii
consumurilor de materii prime i materiale ntr-o proporie mai mare ca aprovizionrile.
n 2006 fa de 2005 stocurile de materii prime i materiale cresc cu 4,29% (ISMP = 104,29 % ) acest
lucru se datoreaz creterii ritmului achiziiilor mai mult dect ritmul ieirilor (achiziii n devans), unor consumuri mai mici,
creterii cantitii de materiale lansate n producie datorit modificrii cererii, creterii preului de achiziie respectiv
costurilor etc.
Analiza intensiv a evoluiei SMP (Analiza corelativ a ISMP, ICM, ICAN )

ISMp indicele stocurilor de materiale
ICM- indicele cheltuielilor de materiale
ICAN indicele cifrei de aafaceri nete
n 2005 fa de 2004:
Se constat urmtoarea situaie :ISMP = 89,03% (<100%), ICM= 86,2% (<100%), ICAN =118,94% (>100%).
Situaia reflect o stare favorabil a gestionrii stocurilor de materii prime prin reducerea volumului acestora pe fondul
creterii gradului de valorificare a lor, datorit creterii vnzrilor, scderii normelor de consum, scderii costului de
achiziie.
n 2006 fa de 2004:
Se constat urmtoarea situaie:ISMP = 104.29 >100%, ICM = 105,08 >100%, ICAN = 110,87 >100% i
ICAN > ICM. Situaia reprezint o cretere a stocurilor de materii prime i materiale pe fondul creterii gradului de
valorificare a materiilor prime.
Comparativ cu anul anterior, gestionarea stocurilor de materii prime i materiale apare ca fiind mai puin
eficient. n concluzie n 2006, societatea i gestioneaz mai bine stocurile de materii prime i materiale comparativ cu
anul 2005.
Analiza evoluiei stocurilor de producie n curs de execuie (SPCE)

Este abordat sub dublu aspect:
- din punct de vedere extensiv, aspect care pune n eviden creterea sau scderea de valoare a stocurilor de
producie n curs de execuie (ISPCE )
- din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde aspecte privind eficiena modului de gestionare a
produciei pe flux (analiza corelativ ntre ISPCE i ISPF).
Analiza extensiv a evoluiei SPCE

Privind ritmul modificrii stocurilor de producie n curs de execuie se observ n 2005 si n 2006 c valoarea
stocurilor se menine aceeasi, adic 0. Pentru o analiz mai pertinent a evoluiei stocurilor de producie n curs de execuie
se impune adncirea analizei din punct de vedere intensiv. Nu se observ nici o difern n ceea ce priveste gestionarea
stocurilor n curs de excuie deoarece valoarea acestora n cursul anilor analizai este 0.
a) Evoluia stocurilor de produse finite
Se constat o scdere a stocurilor de produse finite att n 2005 ct i n 2006 dar mai pronunat
n 2006 (de 100% fa de 2005 si de 112 % fa de 2004).
Aceast situaie se coreleaz cu creterea volumului vnzrilor reflectate prin cifra de aafaceri net
ntr-un ritm mai pronunat n 2004 (ICAN= 118,95 %) comparativ cu 2005 (ICAN = 110,87) rezultnd o gestionare
184
POSDRU/88/1.5/S/52614
favorabil a stocurilor de produse finite pe toat perioada analizat. Per ansamblu exist o gestionare mai bun a stocurilor
de produse finite n 2004 fa de ceilali ani supui analizei.
b) Evoluia avansurilor pentru cumprri de stocuri
Se constat o scdere foarte pronunat a avansurilor acordate furnizorilor de materii i materiale

n 2006 comparativ cu o scdere mult mai mic n 2005 (de aprox. 12 %, IAvs = 87,98 %). Acest lucru l explicm prin
angajarea unor avansuri fa de furnizorii de stocuri ntr-o valoare foarte pronunat n 2004 care vor fi ns decontate n cea
mai mare msur n anul urmtor.
2. Analiza evoluiei creanelor

Exist o detaliere elementelor de creane i datorii ale entitii, furniznd urmtoarele informaii necesare analizei:
n ce privete creanele aferente activitii de exploatare, pentru cei trei ani analizai, regsim o detaliere a
acestora pe natura lor pe categoriile de creane comerciale, creane fa de buget i salariai. Ultimele dou categorii sunt
raportate n schema de bilan la postul bilanier cu denumirea Alte creane.
Toate creanele entitii se ncadreaz n graficele de recuperare i ca atare nu exist creane nencasate n
termen. Analiznd ritmul modificrii creanelor constatm urmtoarele:
Volumul acestora scade n 2005 fa de 2004 si apoi creste n 2006 fa de 2005 dar meninndu-se sub
nivelul din 2004.
Influena evoluiei elementelor componente ale creanelor asupra totalului creanelor se face difereniat,
astfel:
n 2005 fa de 2004 scderea volumului creanelor este datorat exclusiv scderii volumului
creanelor comerciale ( ICCOM = 72,86 %), n condiiile n care volumul altor creane creste semnificativ (cu 15 %, IAcr=
114,97 %).
n 2006 fa de 2005 creterea volumului creanelor este datorat att creterii volumului
creanelor comerciale ( ICCOM = 106,3 %) ct i datorit creterii volumului altor creane IAcr = 105,8 %),
a) Analiza evoluiei creanelor comerciale

Necesit o abordare sub dublu aspect:
- din punct de vedere extensiv, aspect care pune n eviden extinderea sau diminuarea activitii comerciale ,
pus n eviden prin ritmul modificrii creanelor comerciale (ICCOM)
- din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficiena modului de gestionare a creanelor comerciale
(analiza corelativ ntre ICCOMi ICAN).
Analiza extensiv a volumului creanelor comerciale

n valoare absolut, volumul creanelor comerciale este n cretere de la un an altul, valoarea cea mai
ridicat fiind nregistrat pentru anul 2006, ceea ce reflect o extindere a activitii comerciale de la un an la altul.
Ca i ritm de cretere al activitii comerciale, se constat c cel mai ridicat ritm de cretere se nregistreaz
ns n 2006 (ICCOM = 117,1 % ) comparativ cu 2005 (ICCOM = 105,23 %)
Situaia de mai sus reflect o extindere mai accentuat a activitii comerciale n 2006 comparativ cu
ceilali ani. Aspectul este apreciat drept favorabil n toi anii deoarece, acesta se datoreaz strict creterii volumului
vnzrilor din activitatea comercial (nu este cazul unor acumulri de creane nencasate n termen, deoarece, aa cum
rezult din notele la situaiile financiare, toate creanele comerciale se ncadreaz n graficele de recuperare).
Analiza intensiv a volumului creanelor comerciale

n 2005 fa de 2004
Se constat urmtoarea situaie: ICCOM = 105,23 % (>100%), ICAN =118,95 % (>100%) astfel c
ICCOM > ICAN.
Situaia de mai sus reflect o extindere a activitii comerciale care nu este nsoit de o politic
corespunztoare de ncasare. Cu alte cuvinte ritmul de facturare nu este nsoit de un ritm corespunztor al ncasrilor.
185
POSDRU/88/1.5/S/52614
Rezult o acumulare a volumului creanelor care duce la scderea vitezei de rotaie a creanelor comerciale n 2005 fa de
anul precedent.
Situaia de mai sus apare ca urmare a hotrrii conducerii a relaxa termenele de plata pentru
meninerea vnzrilor intr-un ritm dinamic.
Relaxarea politicii de ncasare a creanelor comerciale este una de moment, conjunctural, n timp
ea trebuind s fie atent supravegheat i corectat pentru a nu genera probleme de lichiditate i blocaj financiar.
n 2006 fa de 2005:
Se constat aproximativ aceeai situaie mai puin favorabil de mai sus: ICCOM = 117,1 % (>100%), ICAN
=110, 87% (>100%) astfel c ICCOM > ICAN. Are loc de asemenea o reducere a vitezei de rotaie a creanelor comerciale,
comparativ cu anul precedent.
Pentru a compara eficiena modului de gestionare a creanelor comerciale de la un an la altul se va calcula i
compara ritmul de scdere al vitezei de rotaie al creanelor comerciale (Analiza indicatorilor de activitate).
k CAN2 / CCOM 2
I 2 /1k 2 x100 x100 82% iar
k1 CAN1 / CCOM1
k CAN3 / CCOM3
I 3 / 2k 3 x100 x100 57%
k2 CAN2 / CCOM 2
Va rezulta c pe fondul unei gestionri ineficiente a creanelor comerciale n ambii ani situaia este mai puin
nefavorabil n 2005 pentru c ritmul de scdere a vitezei de rotaie este mai mic ( de 18 % comparativ cu 43 % ct este n
2006).
Dei are loc o extindere a activitii comerciale pe toi anii, cu un ritm de cretere mai pronunat n 2006,
politica activitii comerciale nu este corelat cu o politic adecvat de ncasare a creanelor comerciale. Politica aplicat
este una conjunctural, aplicat n vederea dinamizrii aafacerilor. La nivel managerial ar trebui s se ia decizii privind
diminuarea perioadei de creditului comercial (reducerea timpilor de ncasare).
b) Evoluia altor creane

Privind ritmul modificrii altor creane se constat urmtoarele:
n 2005 fa de 2004:
Se constat o diminuare a acestor categorii de creane n 2005 comparativ cu 2004 (I Acr = 60,37 %).
Situaia se coreleaz cu diminurile masive de personal datorate restructurrii personalului (de la 873 angajai, existeni la
sfritul anului 2004, la 773 existeni la sfritul anului 2005, deci o scdere cu 13 %.) n aceste condiii, este firesc s scad
att volumul cheltuielilor salariale ct i volumul creanelor salariale rezultate din avansurile salariale aferente chenzinei I.
n 2006 fa de 2005:
Se constat o cretere a volumului acestor tipuri de creane comparativ cu 2005 (IAcr = 103,12 %). Pe
fondul unei reduceri mult mai puin accentuate de personal n 2006 comparativ cu anul precedent (de la 773 angajai la 750
angajai, deci o scdere cu doar 3%) are loc o cretere a salariului mediu pe angajat la nivelul societii (cu mai mult de 10
%), ceea ce se reflect ntr-un volum crescut al cheltuielilor salariale n 2006 fa de 2005 cu aprox. 14 %. Situaia va
explica reducerea corespunztoare nregistrat pentru avansurile chenzinale acordate n anul 2006 comparativ cu 2005.
n condiiile n care volumul creanelor salariale este semnificativ n volumul altor creane (peste 80 %),
evoluia acestora din urma este explicat n cea mai mare msur. Diferena de 20 %, este dat de creane rezultate din
impozite i taxe achitate n plus, care au nregistrat i ele o cretere fa de valoarea lor din anul 2005, influennd de
asemenea n direcia creterii altor creane.
Toate aceste categorii de creane se afl n termen, ca urmare creterea acestor creane este urmarea
fireasc a desfurrii activitii din cadrul ntreprinderii.
3.Analiza evoluiei trezoreriei

Analiznd ritmul de evoluie al trezorerie se constat o cretere a trezoreriei de la un an la altul, ntr-un ritm mai
pronunat n 2006 fa de 2005. Pe cele dou componente reprezentate de investiiile financiare pe termen scurt i
disponibilitile din cas i banc evoluia nu e uniform i n consecin nici implicaiile asupra valorii totale a trezoreriei.
186
POSDRU/88/1.5/S/52614
n 2005 fa de 2004:
Are loc o cretere a volumului trezoreriei cu mai mult de 2/3 din valoarea aferent anului precedent (ITR
=171,26 %).
Creterea trezoreriei este generat n proporie semnificativ de efectuarea de investiii mobiliare ntr-un
volum majorat fa de anul anterior (IIFTS =193,68 %).
ntreprinderea deine de asemenea lichiditi n cas i banc ntr-o valoare superioara anului anterior ((ICB
= 123,11 %) ceea ce genereaz o cretere a trezoreriei ntr-o proporie mai puin semnificativ, datorit att unei ponderi mai
reduse a acestora n totalul trezoreriei (vezi Cap. I tabelul Analiza structurii poziiei financiare .
n 2006 fa de 2005:
Se nregistreaz de asemenea un ritm de cretere al trezoreriei accentuat 30,9% peste nivelul nregistrat
anii precedeni.( ITR= 130,9 %)
Creterea volumului trezoreriei se datoreaz exclusiv extinderii substaniale a investiiilor pe piaa
mobiliar, la o valoare mai mult dect dublat (IIFTS =229,42 %)
Cresterea lichiditilor din cas i banc apare ca un rezultat firesc, avnd n vedere cele analizate pn
acum respectiv: gestionare mai eficient a imobilizrilor corporale comparativ cu anul anterior, micsorarea duratei ciclului
de fabricaie al produselor n 2006 comparativ cu 2005, o crestere a vitezei de rotaie a creanelor comerciale, o gestionare
mai puin eficient a stocului materii prime i de produse finite fa de anul anterior.
Pentru o apreciere pertinent a modului de gestionare a trezoreriei trebuie ns fcute corelaii complexe cu alte
aspecte din cadrul obiectivelor noastre de urmrit i anume: structura poziiei financiare, realizarea echilibrului financiar,
indicatorii de lichiditate i solvabilitate precum i cu tabloul fluxurilor de numerar. Trezoreria ntreprinderii este n cretere
de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de cretere n 2006. Din cadrul acestor active va trebui acordat o atenie
special gestionrii creanelor comerciale n vederea unei mai bune corelri a ritmului livrrilor cu ritmul ncasrilor.
Analiza n dinamic a cheltuielilor n avans

Se cunosc urmtoarele:
Entitatea are nchiriate n regim de leasing operaional 5 mijloace de transport pe o perioad de 3 ani
(2004-2006).
n plus, n 2005, entitatea nchiriaz nc 2 mijloace de transport pentru a fa unei activiti de distribuie
a produselor la punctele de desfacere corelate cu o activitate de producie i comercializare mult extinse n anul 2005.
Chiriile aferente, se pltesc lunar, n mod anticipat.
Analiznd ritmul modificrii cheltuielilor n avans se constat o cretere foarte pronunat a cheltuielilor n avans n
2006 fa de 2005, acestea aproape se dubleaz fa de 2004. Utiliznd informaiile din notele explicative, putem conchide
c valoarea substanial a cheltuielilor n avans din 2005 este datorat unor chirii suplimentare achitate anticipat de
ntreprindere, referitoare la mijloacele de transport nchiriate n mod suplimentar n 2005 n condiiile extinderii activitii de
producie i comercializare.
Analiza evoluiei datoriilor

Datoriile entitii sunt reprezentate att de datoriile propriu-zise concretizate n obligaiile actuale ale entitii rezultate
din relaiile cu diveri teri ct i veniturile n avans i respectiv provizioanele pentru riscuri i cheltuieli.
n ceea ce priveste situaia creanelor i datoriilor constatm urmtoarele:

Entitatea analizat nu are contractate datorii mai mari de un an, ca atare toate datoriile sunt curente (mai mici de un
an).
Entitatea nu dispune de credite bancare, sursele de finanare fiind n ntregime pe termen scurt provenind din:
datorii comerciale (datorii fa de furnizori),datorii fa de salariai, datorii fiscale, datorii fa de acionari (referitoare la
dividende de plat) i alte datorii (dar mai puin datoriile bancare i fa de grup).
Nu exist pli restante, toate datoriile entitii fiind n termen.
187
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tab 79. Evoluia datoriilor

Sold la 31.12.2004 Sold la 31.12.2005 Sold la 31.12.2006
l. Furnizori 850788 810748 892005
2. Furnizori de imobilizri 703708 789673 825618
3. Datorii fa de salariati 310244 396547 457812
4. Asigurri sociale i somaj 423566 488692 541069
5. Impozite si taxe 1014569 1256784 1875321
6. Dividende de plat 78645 93217 127590
7. Alte obligaii 12378 16788 19034
TOTAL 3393898 3852449 4738449
Evoluia datoriilor (propriu-zise) ale entitii,detaliate dup natur avnd n vedere c datoriile comerciale sunt
reprezentate de datorii fa de furnizorii de materii prime i materiale i furnizorii de imobilizri, datoriile sociale sunt
reprezentate de datorii fa de salariai i partea corespunztoare din asigurrile sociale i omaj, impozitele i taxele
reprezint n fapt datorii fiscale, datoriile fa de acionari sunt reprezentate n ntregime de dividende de plata iar la alte
datorii se cuprind datoriile ntreprinderii mai puin datoriile bancare i fa de grup.
Tab. 80 Datorii nebancare.
Valori absolute (lei) Indici cu baza n lan (%)
datorii
2004 2005 2006 2004 2005 2006
1. Datorii comerciale 1554496 1600421 1717623 100 102,95 107,32
2. Datorii sociale 733810 885239 99888 100 120,63 112,83
3. Datorii fiscale 1014569 1256784 1875321 100 123,87 149,21
4. Datorii fa de acionari 78645 93217 127590 100 118,52 136,87
5. Alte datorii 12378 16788 19034 100 135,62 113,37
TOTAL 3393898 3852666 4738449 100 113,51 122,99
Din analiza ritmului de evoluie al datoriilor pe total i pe componente pe perioada 2004-2006 se constat urmtoarele:
Totalul datoriilor evolueaz n cretere de la un an la altul ntr-un ritm mai accentuat n 2006 (39 % n
2006 comparativ cu doar 13,55 % n 2005). Pe elementele componente situaia se prezint difereniat.
Datoriile comerciale nregistreaz o meninere aproape la acelai nivel n 2005 dup care n 2006 cresc cu
aprope jumtate din valoarea lor cu48,8 %.Toate datoriile comerciale sunt n termen de plat, deci o cretere a lor o
considerm favorabil pentru c entitatea beneficiaz de surse gratuite de finanare pe perioada creditului comercial.
Un ritm de cretere ridicat l constatm la datoriile fiscale att n 2005 ct i n 2006 cu o valoare mai
accentuat n 2005. Avnd n vedere c ntreprinderea nu are pli restante i nici nu a avut anumite faciliti fiscale la care s
se fi renunat pe perioada analizat creterea datoriilor este urmarea fireasc a extinderii activitii sale mai ales n 2005,
rezultnd astfel o mas impozabil suplimentar. De altfel o dezvoltare a ntregii activiti majorare a lor n 2005 ca apoi
aproape s se dubleze n 2006. mai ales n anul 2005 am constatat-o deja din analizele efectuate pn acum.
O evoluie deosebit nregistreaz datoriile fa de salariai unde se constat o uoar
Asimilm datoriilor i elementele de venituri n avans i respectiv provizioanele pentru riscuri i cheltuieli.
Referitor la evoluia acestor elemente constatm urmtoarele:
Observm c ntreprinderea realizeaz o cretere accentuat a veniturilor n avans n 2005 de 7,9%.
De asemenea privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli entitatea nu a constituit nici un provizion n
perioada 2004-2006. La nivelul perioadei analizate, are loc o cretere a datoriilor entitii, mult mai pronunat pentru
anul 2006, datorat n principal creterii datoriilor comerciale. Aspectul trebuie corelat cu evoluia capitalurilor entitii i
respectiv cu indicatorii de structur corespunztori, pentru a pune n eviden aspecte mult mai pertinente legate de
evoluia gradului de ndatorare.
Analiza evoluiei capitalurilor
188
POSDRU/88/1.5/S/52614
Toate capitalurile ntreprinderii sunt reprezentate de capitaluri proprii. Se poate constata o cretere a capitalurilor
proprii de-a lungul perioadei analizate ntr-un ritm uor mai accentuat n 2005 de 3,61% comparativ cu scderea de
17,2% n 2006 ).
Un rol informaional extrem de important pentru analiza evoluiei capitalurilor entitii revine Situaiei modificrii
capitalului propriu , cea de-a treia component a situaiilor financiare obligatoriu de ntocmit de entitile ncadrate la
categoria de mrime mare.
n 2005 fa de 2004:
Aa cum rezult din Situaia modificrii capitalului propriu, aferent anului 2005 creterile nete de capitaluri proprii
la nivelul anului 2005 sunt de 229.801 lei i se datoreaz:
reevalurii patrimoniului societii la 31.12.2002, conform HG 403/2000, nregistrndu-se diferene
favorabile din reevaluare, n suma de 54.378 lei;
constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, n suma de 61.286 lei;
constituirii de rezerve din profitul net, reprezentnd faciliti fiscale i venituri din vnzri de mijloace fixe,
n suma de 114.137 lei.
n 2006 fa de 2005:
Din situaia modificrii capitalului propriu, aferent anului 2003, constatm c valoarea diminurii capitalurilor
proprii este de 1.147.632 lei i se datoreaz:
reevalurii patrimoniului societii la 31.12.2006, conform HG 1553/2003, nregistrndu-se diferene
nefavorabile din reevaluare, n suma de 345.698 lei;
diminurii rezervelor n suma de 256.700 lei, corectarea diferenelor de reevaluare pentru terenuri n
sum de 365.200 lei i diminurii rezervelor din reevaluare aferente mijloacelor fixe de la seciile de vopsire cu suma de
180.034 lei.
Aa cum se poate constata entitatea nu a procedat la majorri de capital social pe perioada 2004-2006 toate creterile
de capitaluri proprii fiind datorate creterii rezervelor din reevaluare, a rezervelor efectuate de ntreprindere, a rezultatului
exerciiului reprezentai n toi anii de profit i a rezultatului reportat.
Cu excepia rezervelor din reevaluare toate aceste componente au nregistrat creteri mai accentuate n 2005 datorit
extinderii masive a activitii ntreprinderii n acest an. ntreprinderea beneficiaz deci pe toat perioada analizat de o
majorare a surselor proprii de finanare cu efecte favorabile asupra ntririi capacitii de autofinanare i asupra
ameliorrii indicatorilor de ndatorare, n special pentru anul 2005.
Comparativ cu evoluia datoriilor, constatm c n anul 2005 ritmul de cretere al modificrii capitalurilor este
superior ritmului de cretere al datoriilor (ICPR=122,67% i IDT=107,4%) cu efecte favorabile aspra indicatorilor de
ndatorare.
n anul 2006 ritmul de cretere al modificrii datoriilor devanseaz ritmul de cretere al capitalurilor (ICPR=112,78%
i IDT=161,94 %) cu efecte nefavorabile aspra indicatorilor de ndatorare.
Analiza structurii poziiei financiare
Analiza structurii activelor

Din analiza ratelor generale ale activelor se constat o pondere mai accentuat a activelor circulante comparativ cu
activele imobilizate (n medie de aprox. 60% comparativ cu aprox..40%) pe toi anii supui analizei. Ponderea activelor
circulante crete de-a lungul celor trei ani analizai pe fondul reducerii ponderii activelor imobilizate n cadrul activelor
ntreprinderii. Din analiza ratelor generale de structur ale actelor deducem c, pe perioada analizat, entitatea se
orienteaz mai mult spre activitatea curent (de exploatare)n defavoarea activitii investiionale.
Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constat:
Pe elemente de stocuri se constat c ponderea o dein produsele finite i mrfurile (aprox. 50%) n 2005,
dup care n 2006 ponderea majoritar revine stocurilor de materii prime (46%).
Ponderea avansurilor pentru cumprturi de stocuri e semnificativ n 2004 (aprox.16%), dup care scade
semnificativ n 2005 i 2006 la aproximativ 1%, datorit, n principal, scderii substaniale a nivelului avansurilor n mrime
absolut ca urmare a decontrii accentuate a lor. Gradul de lichiditate al activelor circulante crete pe perioada 2004-2006
189
POSDRU/88/1.5/S/52614
n special datorit politicii optime de gestionare a stocurilor aplicate de entitate. Constatm un exces de lichiditi propriu-
zise (trezorerie) peste nivelul apreciat optim de specialiti, asupra crora apreciem c managementul entitii ar trebui s
se ocupe n vederea unei redirecionrii spre o rentabilizare superioar a lor.
Analiza structurii datoriilor / capitalurilor proprii

Din analiza ratelor generale de structur (ale totalului datoriilor i capitalurilor) se desprind concluzii privind
orientarea surselor de finanare ale entitii spre surse proprii respectiv atrase. n cazul societii analizate, se constat
urmtoarele:
n cadrul surselor de finanare a entitii, ponderea covritoare este reprezentat de sursele proprii
capitaluri proprii (aprox. 88 % n anii 2004 i 2005) urmat de o uoar scdere (cu aprox. 10 %) n 2006.
Aceast uoar scdere a ponderii capitalurilor proprii n totalul surselor de finanare n 2006 este pus pe
seama creterii mai pronunate a surselor atrase a datoriilor n 2006.
Ratele interne ale datoriilor i capitalurilor pun n eviden mutaiile structurale interne nregistrate la fiecare
categorie.
Din analiza ratelor interne ale datoriilor (Rata datoriilor pe termen scurt, Rata datoriilor pe termen mediu i
lung, Rata provizioanelor pentru riscuri i cheltuieli i Rata veniturilor n avans) se constat c ponderea semnificativ o
dein datoriile curente,n 2004 i 2006 n scdere pronunat n 2006 datorit constituirii de provizioane pentru riscuri i
cheltuieli n 2006 ntr-o msur substanial, acestea ajungnd s reprezinte 1/3 din totalul datoriilor n anul 2006. n
condiiile n care entitatea nu deine datorii peste 1 an, Rata datoriilor pe termen mediu i lung are o valoare nul.
Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt, reprezentate doar de datorii curente nebancare, se
observ urmtoarele:
Aproximativ 2/3 din valoarea lor sunt reprezentate de datorii comerciale, urmate de datorii fiscale
i apoi de datorii fa de salariai. Datoriile comerciale sunt reprezentate de datoriile fa de furnizorii de materii prime i
materiale i furnizorii de imobilizri.
Ponderea cea mai mare n cadrul datoriilor comerciale o dein datoriile pentru furnizorii de materii
prime i materiale. O finanare majoritar pe seama datoriilor comerciale e considerat favorabil, deoarece sunt surse
gratuite de finanare, iar nivelul lor se ncadreaz n termenul contractual (informaii obinute din notele la situaiile
financiare).
Remarcm o pondere nsemnat a datoriilor fiscale, cu tendin de scdere n 2006, aceasta fiind
datorat dezvoltrii normale a activitii i implicit a creterii bazei impozabile i nu acumulrii de datorii neachitate.
Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constat urmtoarele:
Ponderea capitalului social n capitalurile proprii evolueaz de la aprox. 1/3 n 2005 la
aproximativ 1/4 ct este n 2006.
Situaia de mai sus se datoreaz meninerii neschimbate a capitalului social concomitent cu o
cretere sistematic la aproape toate celelalte elemente ale capitalurilor proprii (rezerve din reevaluare, rezerve legale).
Se poate constata c entitatea a preferat atragerea de surse proprii, altele dect cele din capitalul
social, din dorina de a nu afecta valoarea ctigurilor actualilor acionari, protejnd astfel interesele acestora.
4.Analiza echilibrului financiar
Analiza lichiditii i solvabilitii ntreprinderii

Privind starea de lichiditate, pe perioada analizat putem face urmtoarele aprecieri :
Exist un excedent de lichiditate general pe toi anii supui analizei care evolueaz
ascendent aproximativ n acelai ritm. Privit sub form relativ acest excedent depete semnificativ limita superioar a
intervalului de siguran financiara ceea ce reflect un nivel prea mare al activelor curente comparativ cu datoriile curente de
achitat. Exist un nivel semnificativ de active curente care nu sunt valorificate n direcia obinerii de beneficii viitoare.
Se constat de asemenea un excedent de lichiditate intermediar, n cretere pe toi
anii supui analizei. n form relativ se nregistreaz o acoperire intermediar excedentar n cretere n 2005 urmat de o
uoar scdere n 2006, ns pe toat perioada reprezint mult peste limita superioar a intervalului de siguran financiar.
Putem aprecia i n acest caz c exist un nivel mult prea mare al activelor foarte lichide (creane i trezorerie) pentru a
acoperi nevoile de finanare pe termen scurt.
190
POSDRU/88/1.5/S/52614
n 2004 se constat o acoperire deficitar a trezoreriei ncadrat ns n intervalul de

siguran financiar. n anii urmtori ns trezoreria devine puternic excedentar depind limita superioar a intervalului de
siguran financiar i aceasta datorit creterii mai accentuate a trezoreriei comparativ cu creterea mai puin accentuat a
datoriilor curente. ntreprinderea cel mai probabil a apelat n scopul ameliorrii strii de lichiditate la operaii speculative pe
piaa mobiliar deoarece din ceea ce am constatat pn acum consolidarea strii de lichiditate s-a realizat prin puternice
investiii n acest domeniu i mai puin pe seama creterii disponibilitilor din cas i banc. Per ansamblu putem aprecia
c ntreprinderea deine lichiditi prea mari comparativ cu datoriile imediate de acoperit situaie ce poate avea n viitor
repercusiuni n vederea obinerii de beneficii economice viitoare.
Privind starea de solvabilitate a entitii constatm urmtoarele:
Entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu i lung i de asemenea nu dispune de credite
bancare. Deci toate nevoile de finanare vor fi acoperite integral pe seama datoriilor curente de alt natur dect cele
bancare.
Ca rezultat a celor menionate mai sus solvabilitatea general n ambele sale forme va fi maxim.
Din analiza ratelor de dependen financiar se poate constata ca ntreprinderea are un grad de dependenta
financiara foarte mic i ncadrat n intervalele de siguran admise. Se poate constata ca n 2006 gradul de dependen
financiar al ntreprinderii nregistreaz nivelul cel mai mare ncadrat ns i n acest an, foarte confortabil, n intervalele de
siguran financiar.
Rata de acoperire a dobnzilor indic un nivel de acoperire a dobnzilor foarte confortabil datorit faptului
c ntreprinderea nu are contractate credite bancare deci nivelul dobnzilor va fi astfel sensibil diminuat (acestea sunt
reprezentate n principal din dobnzi aferente creditelor comerciale sau din altfel de surse atrase). Per ansamblu se poate
constata ca lipsa ndatorrii genereaz un nivel al lichiditii i solvabilitii extrem de confortabil. Optica utilizatorilor
relativ la aceste rezultate va fi difereniat n funcie de natura acestor utilizatori de informaii financiare. Astfel:
- investitorii nu vor privi investiia n entitatea analizat, ca fiind foarte atractiv, deoarece managementul
acesteia las de dorit, existnd prea multe lichiditi neutilizate.
- bncile ns vor aprecia favorabil rezultatele analizei, deoarece scopul lor, i anume acela de a asigura o
capacitate de rambursare a creditelor foarte bun, este astfel atins.
Analiza echilibrului financiar patrimonial prin capitalul de lucru

Capitalul de lucru este calculat i raportat prin structurile bilaniere valabile la data ntocmirii situaiilor
financiare ale anilor 2004-2006 la postul E. aparnd ns sub denumirea de Active circulante respectiv datorii curente
nete. Indicatorul este identic cu lichiditatea general n form absolut calculat anterior.
Putem deci constata c ntreprinderea deine un capital de lucru pozitiv n toi anii analizai, ntr-o valoare
semnificativ i n cretere de la un an la altul, ntr-un ritm de cretere uor mai pronunat pentru anul 2005. Acesta i va
permite ca o parte important din activele curente s i le finaneze pe seama capitalului angajat formate n general doar din
capitaluri proprii (ntreprinderea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu i lung). Concluzionnd, putem vorbi de o
situaie foarte buna a echilibrului financiar pe toat perioada analizat, innd cont de blocajul financiar cu care s-a
confruntat sistemul sanitar n 2005, generator de mari sume mari de recuperat pentru productorii de medicamente.
Analiza echilibrului financiar prin indicatori de activitate

Din evoluia vitezei de rotaie a activelor, datoriilor i capitalurilor proprii ale entitii se constat urmtoarele:
Viteza de rotaie a activelor imobilizate:
Ca valoare este cu mult sub media rilor dezvoltate (sub media de 7,5 rotaii) ns la nivelul economiei
romneti ea este considerat foarte bun.
n dinamic, viteza de rotaie a activelor imobilizate crete n general pe toat perioada analizat, cu un
ritm de cretere mai accentuat n 2005 (I 05/04 KAI =114,12 % > I 06/05 KAI = 111,38 %)
n cadrul activelor imobilizate, imobilizrile corporale apar ca fiind cel mai bine gestiune pe toat perioada
de analiz, comparativ cu celelalte categorii de imobilizri. Acest aspect este susinut de viteza de rotaie a acestora n
cretere de la un an la altul, totui constatnd un ritm de cretere mai accentuat n 2005 (I 05/04 KIC =115,16 % > I 06/05 KIC =
110,73 %)
Viteza de rotaie a totalului stocurilor
191
POSDRU/88/1.5/S/52614
Ca valoare se situeaz sub pragul critic de 6 rotaii pe an, n 2004, dup care aceasta cunoate o redresare
semnificativ pe toat perioada, depind valoarea critic att n 2005 ct i n 2006.
n dinamic, viteza de rotaie a stocurilor crete de la un an la altul, cu un ritm de cretere mult mai
accentuat n 2005. (I 05/04 KS =179,58 % > I 06/04 KS = 108,48 %). Situaia trebuie pus pe seama dinamizrii aafacerilor
entitii n 2005, pe fondul aplicrii unor politici de relaxare a termenelor de ncasare a creanelor fapt ce a dus la o
accelerare masiv a vnzrilor n aceast perioad.
Pe elemente de stocuri se constat o cretere mai accentuat a vitezelor de rotaie a acestora n 2005, la
toate categoriile de stocuri, urmat de o cretere mai puin accentuat, chiar scdere la anumite categorii de stocuri, n 2006.
Viteza de rotaie a creanelor
Ca valoare se situeaz cu mult sub media de 12 rotaii, pe toat perioada analizat.
n dinamic, viteza de rotaie a creanelor cunoate chiar o scdere de la un an la altul, o scdere mai
semnificativ nregistrndu-se n 2005. (I 05/04 KCr = 60,19 % I 06/05 KCr = 78,22 %). Situaia este pus pe seama relaxrii
termenelor de ncasare a creanelor comerciale (care dein ponderea se,nificativ n totalul creanelor) n scopul dinamizrii
aafacerilor, pe fondul blocajului financiar n care se afla sistemul financiar romnesc n 2005.
Raportul viteza de rotaie a creanelor/viteza de rotaie a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru,
chiar dac n 2006 acesta cunoate o uoar ameliorare.
Situaia reflect o gestionare inadecvat a creanelor societii pe toat perioada analizat, mai ales n 2005
cnd viteza de rotaie a acestora scade mult mai accentuat.
Viteza de rotaie a totalului activelor scade de la un an la altul, situaie cauzat exclusiv de volumul prea mare al
creanelor angajate de societate, care genereaz o vitez de ncasare a acestora mult prea lent. S-a constata de altfel c toate
elementele de activ, cu excepia creanelor (ne referim la activele imobilizate i stocuri) au o viteza de rotaie n cretere de la
un an la altul.
Viteza de rotaie a datoriilor
n dinamic, viteza de rotaie a datoriilor cunoate o cretere n 2005 cu 10 % n timp ce n 2006 aceasta
scade cu aproape 1/3 din valoarea anului precedent. (I 05/04 KDT = 110,78 % > I 06/05 KDT= 68,49 %).
Raportul viteza de rotaie a creanelor/viteza de rotaie a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru,
chiar dac n 2006 acesta cunoate o uoar ameliorare.
Situaia reflect o gestionare inadecvat a datoriilor societii pe toat perioada, mai ales n 2005 cnd
viteza de rotaie a acestora crete.
La nivelul societii analizate, cea mai bun gestionare se realizeaz la active imobilizate si stocuri. Categoria
creane/datorii cunoate o gestionare inadecvat n toate aspectele analizate, cunoscnd ns o ameliorare n 2006. Cu
toate acestea echilibrul financiar al entitii nu este afectat.
Tab. 81 Sinteza analizei poziiei financiare a societii AVICOLA BUZAU pe perioada 2004-2005
Categorie Puncte forte Puncte slabe
Active
activele entitii activele mai lent dect datoriile entitii
eficientei gestiunii capacitailor productive i a ritmul de cretere al eficienei gestiunii capacitilor
stocurilor productive i a stocurilor
ponderea elementelor de active circulante mai puin Ponderea creanelor n total active circulante crete foarte
lichide (stocurile) n paralel cu o cretere a elementelor accentuat
cu o lichiditate superioar (creanele, trezoreria).
n timp se amelioreaz politica de ncasare a creanelor
Politic foarte relaxat de ncasare a creanelor comerciale
comerciale care induce totalului activelor o diminuare a vitezei de rotaie
a activelor
n timp se amelioreaz uor politica de gestionare a Gestionare inadecvat a raportului creane/datorii
raportului creane/datorii
Trezorerie pozitiva, n cretere
Un nivel al lichiditii i solvabilitii extrem de Nivelul exagerat al lichiditilor firmei reflect un
confortabil management deficitar n gestionarea cash-ului
192
POSDRU/88/1.5/S/52614
Echilibrul financiar pe termen scurt este asigurat ritmul de cretere al capitalului de lucru
(capitalul de lucru este substanial reprezentat) i de
asemenea evolueaz favorabil (n cretere)
Datorii Nu apeleaz la credite bancare
datoriile mai repede dect activele
Un grad redus de ndatorare, autonomie foarte mare gradul de dependen financiar
Se modific structura datoriilor n favoarea datoriilor
ce implic costuri minime (datorii comerciale)
Capitaluri proprii capitalurile proprii pe toat perioada ritmul de cretere al capitalurilor proprii
Se apeleaz la surse proprii create de entitate - se
protejeaz interesele vechilor acionari
Analiza performanelor financiare
Analiza pe nivele a performanelor financiare

Nivelul de exploatare. n ceea ce privete activitatea de exploatare se constat o extindere accentuat a acesteia de
la un an la altul cu preponderen n 2005.
Rezultatul exploatrii se concretizeaz n profit pe toat perioada analizat, n cretere de la un an la altul,
ntr-un ritm de cretere mai accentuat n 2005 (I 05/04 REXP =128,75 % > I 06/05 REXP = 111,25 %)
Cifra de aafaceri net realizeaz o cretere de la un an la altul ntr-un ritm mai accentuat n 2005 ((I 05/04 CAN
= 118,95 % > I 06/05 CAN = 110,87 %) datorit creterii mai accentuate att a vnzrilor de produse finite ct i a vnzrilor de
mrfuri n aceast perioad.
Producia exerciiului nregistreaz o cretere n ritm mai accentuat n 2006 (I 06/05 Qex = 114,51 > I 05/04 Qex=
101,55% > %). Factorii de influen ai acestei evoluii a produciei exerciiului n 2006 sunt:
obinerea de surplus de producie stocat n 2006 comparativ cu deficitul substanial de producie
stocat n 2005, singurul factor cu influen pozitiv asupra creterii produciei exerciiului
creterea produciei vndute ntr-un ritm mai lent n 2006 comparativ cu 2005 (I 06/05 Qv = 111,06
% I 05/04
Qv= 114,05 % ) - factor cu influen negativ ce a determinat diminuarea ritmului de cretere al produciei
exerciiului n 2006
diminuarea substanial a produciei de imobilizri n 2006, cu aproape faa de valoarea anului
anterior - factor cu influen negativ ce a determinat diminuarea ritmului de cretere al produciei exerciiului n 2006
Att marja comercial ct si marja industrial cresc de la un an la altul nsa se constat o cretere extrem de
accentuat a marjei comerciale n 2005 (de 10,8 ori) datorit extinderii masive a activitii comerciale a ntreprinderii n
acest an.
Marja industrial, n cretere de la un an la altul, nregistreaz n schimb un ritm de cretere uor mai
accentuat n 2006 (I 06/05 MC = 120,37 % > I 05/04 MC = 107,68 % ). Factorii care au condus la o cretere mai accentuat ai
marjei industriale n 2006 constau n :
Creterea produciei exerciiului ntr-un ritm mai accentuat n 2006 dect creterea nregistrat n
perioadele precedente (factorii i-am pus n eviden anterior)-factor cu influen pozitiv
Creterea cheltuielilor cu prestaiile externe ntr-un ritm mai lent n 2006 comparativ cu creterea
mai accentuat a acestora n anul 2005 (I 06/05 LT = 113,37 % I 05/04 LT = 139,10 % ) factor cu influen pozitiv
n sensul diminurii ritmului de cretere al marjei industriale au influenat creterea cheltuielilor
materiale n 2006 dup ce anul anterior valoarea acestor cheltuieli, dimpotriv s-a diminuat. (I 06/05 CM = 105,08 % > I 05/04 CM
= 86,2 % ) factor cu influen negativ
Valoarea adugat nregistreaz o cretere de la un an la altul iar evoluia sa urmeaz trendul de evoluiei
al marjei industriale deoarece aceasta din urm are o pondere semnificativ n valoarea adugat.
n cazul ratelor valorii adugate se poate constata c
Aproape jumtate din valoarea nou creat de entitate este utilizat pentru autofinanarea activitii,
pe ntreaga perioad analizat, cu o nesemnificativ tendin de deteriorare (sub 1 %).
193
POSDRU/88/1.5/S/52614
Finanarea personalului din valoarea adugat este n scdere de la un an la altul, ns cu toate

acestea se menine semnificativ comparativ cu celelalte direcii de finanare. Constatm un ritm de scdere mult mai
accentuat al acestui procent de finanare, n 2005 datorit scderii semnificative a volumului salariilor angajailor ca urmare
a restructurrilor de personal din aceast perioad, de la 873 angajai, existeni la sfritul anului 2004, la 773 existeni la
sfritul anului 2005, deci o scdere cu 13 %.
O pondere destul de mare din valoarea adugat este alocat finanrii proprietarilor pe toat
perioada analizat, ea meninndu-se aproximativ constat (n jur de 12 % pe perioada analizat).
Exploatnd informaiile aferente situaiilor financiare ale perioadei 2004-2006 obinem o detaliere a rezultatului
explorrii dup funcie astfel:
Tab. 82 Rezultate financiare
Valori absolute (lei) Indici cu baza n lan (%)
Specificare
2004 2005 2006 2004 2005 2006
1. Cifra de aafaceri net 12.578.934 13.894.522 15.634.086 100 110,45 112,51
2.Costul bunurilorvndute i al serviciilor prestate (3+4+5+6) 10.920.903 11.477.516 12.985.570 100 105,09 113,13
3. Cheltuielile activitii de baz 876.543 1.000.515 1.223.714 100 114,14 122,30
4.Costul marfurilor achizitionate 5.897.034 6.045.799 6.414.307 100 102,52 106,09
5. Cheltuielile activitatilor auxiliare 1.956.448 2.090.254 2.842.075 100 106,83 135,96
6. Cheltuielile indirecte de producie 2.190.369 2.340.948 2.505.474 100 106,87 107,02
7. Rezultatul brut aferent cifrei de aafaceri nete (1-2) 1.658.031 2.417.006 2.648.516 100 145,77 109,57
8. Cheltuieli de cercetare - 3.218.904 3.652.765 0 100 113,47
9.Cheltuieli de desfacere - 325.766 357.903 0 100 166,57
10.Cheltuieli generale de administratie - 126.389 148.881 0 100 117,79
11.Alte venituri din exploatare - 459.655 532.899 0 100 115,93
12. Rezultatul din exploatare (7-8-9+10) 1.658.031 -701.275 653.875 100 - -
Din cele de mai sus se poate constata o scdere a rezultatului n 2005 si apoi o crestere n 2006. Acest
evoluie se datoreaz creterii cifrei de aafaceri nete i a altor venituri din exploatare ntr-un ritm mai accentuat dect costul
bunurilor vndute i a cheltuielilor de cercetare, desfacere i generale administrative.
Remarcm o cretere accentuat a cheltuielilor de desfacere de la un an la altul ca urmare a extindere
activitii comerciale.Valorile n cretere ale cheltuielilor generale de administraie mpreun cu cheltuielile de cercetare,
desfacere au generat de asemenea diminuri ale rezultatului exploatrii.
Nivelul financiar
Rezultatul exploatrii se concretizeaz pe toat perioada n profit si respectiv pierdere care evolueaz ns
difereniat de la un an la altul.
Astfel n 2005 se constat o diminuare a profitului de natur financiar cu mai mult de 1/3 din valoarea
aferent anului anterior.
n 2006 se constat ns o ameliorare a perfomanelor activitii financiare, realizndu-se o cretere a
profitului finananciar cu aproape din valoarea anului anterior, nivelul realizat fiind ns cu mult sub nivelul anului 2004.
Nivelul extraordinar
Activitatea extraordinar este foarte slab reprezentat la nivelul entitii. n nici unul dintre anii analizai nu
s-au nregistrat profituri din activiti extraordinare.
Nivelul global
Rezultatul curent se concretizeaz n profit aproape pe toat perioda analizat, n cretere de la un an la
altul, cu un ritm de crestere mai accentuat n 2006 ( I 06/05 RC = 234,72 % > I 05/04 RC = 42,37 % ).
Rezultatul brut al exerciiului se concretizeaz n profit pe toat perioada analizat,excepie fcnd anul
2005 cand avem o scdere semnificativ.
194
POSDRU/88/1.5/S/52614
Rezultatul net al exerciiului se concretizeaz n profit aproape pe toat perioada analizat ,excepie
fcand anul 2005, iar tendina de evoluie este asemenatoare cu cea a rezultatului brut al exerciiului.
Capacitatea de autofinanare este de asemenea pozitiva, i n cretere de la un an la altul, anul 2006
remarcndu-se de asemenea printr-o cretere mai accentuat i la acest capitol. ( I 06/05 CAF = 120,67 % > I 05/04 = 116,61 %
).
Evoluia performanelor financiare n analiza Contului de profit i Pierdere pe orizontal se pornete de la

rezultatul net al exerciiului i se explic variaiile acestuia prin prisma categoriilor de venituri si cheltuieli implicate n
obinerea sa cu defalcarea lor pe cele trei activitti: exploatare, financiar, extraordinar i n cadrul lor dup natura.
Rezultatul net al exerciiului este reprezentat n toi anii de profit cu un ritm de cretere mai pronunat n 2005.
Reducerea profitului net este cauzat de urmatorii factori principali:
- rezultatul brut al exercitiului
- impozit pe profit.
n 2005/2004 Evoluia rezultatul brut

Rezultatul brut al exerciiului se concretizeaz n pierdere pe perioada analizat, a sczut fa de 2004
foarte mult fiind o valoare negativ . Evoluia rezultatului brut al exerciiului pe perioada analizat trebuie explicat prin
prisma evoluiei veniturilor i cheltuielilor entitii, pe fiecare element de venituri i cheltuieli, clasificate dup natur.
Pe total activitate, scderea rezultatului brut al exerciiului atat de semnificativ se datoreaz unei
scderi a veniturilor totale comparativ cu o meninere aproape la acelai nivel a cheltuielile totale ale entitii,n anul 2005
fa de anul 2004. (I 05/04 VT = 65,5 % > I 05/04 CT = 100,77 %)
Pe cele 3 activiti ale entitii, creterea rezultatului brut al exerciiului s-a datorat:
scderii destul de semnificative a rezultatului exploatrii cu 28,75 % datorit unei scderi a
veniturilor din exploatare de 6,48 % concomitent cu o meninere aproape nemodificat a nivelului cheltuielilor de
exploatare. (I 05/04 VEXP = 65,5 % > I 05/04 CT = 100,01 %) factori cu influen pozitiv asupra creterii rezultatului din
exploatare i i implicit asupra majorrii rezultatului brut al exerciiului
diminurii rezultatului financiar (cu aproape 40 %) datorat creterii cheltuielilor de natur
financiar, cu aproape jumtate din valoarea anului precedent concomitent cu o diminuare a veniturilor de natur financiar
destul de semnificative (cu aproape 20 %). (I 05/04 CF = 147,53 % > I 05/04 VF = 79,72 %) factori cu influen negativ
asupra diminurii rezultatului financiar i implicit asupra diminurii rezultatului brut al exerciiului
diminurii rezultatului extraordinar de la o valoare pozitiva n 2004 la un nivel nul al acestuia n
2005. factor cu influen negativ asupra diminurii rezultatului brut al exerciiului.
n cadrul activitii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut sunt:
Factori cu influen negativ ce au determinat scderea rezultatului brut al exerciiului:
Creterea a cifrei de aafaceri net cu aproape 1/5 din valoare realizat n anul precedent (I 05/04CAN =
118,95 % )
scderea veniturilor din vnzarea mrfurilor mai accentuat dect scderea cheltuielilor cu
mrfurile aferente (I 05/04VM = 78,74 % > I 05/04CD = 118,37 % )
Chetuielile materiale cresc cu aprox 14 % datorit cresterii valorii tutunror elementelor de cheltuieli
de natur material, o scdere mai substanial nregistrnd la alte cheltuieli materiale (altele dect cu materii prime/
materiale si energie/ap)
Cheltuielile cu personalul cresc cu aprox 10 % (I 05/04CP = 109,87 % datorit scderii semnificative
a volumului salariilor angajailor ca urmare a diminurii numrului de angajai cu aprox.13% si datorit faptului c au fost
mrite semnificativ salariile angajailor rmasi.
Volumul cheltuielilor cu ajustrile pentru deprecierea valorii activelor circulante scade cu mai mult
de dublul valorii acestora n perioda precedent datorit creterii mult mai accentuate a relurilor (anulrilor) de depreciere
comparativ cu creterea (majorarea)deprecierilor.(I 05/04AjAc= - 220,83 % )
Cheltuielile cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate cresc semnificativ n 2005, cu aproape 1/3
datorit aplicrii unor msuri fiscale refectate n cota de impozitare , att la nivelul politicii de impunere naionale ct i la
nivelul politicii locale de impunere a bunurilor detinute de entitile economice. I 05/04IT = 121,2 % )
195
POSDRU/88/1.5/S/52614
Veniturile din productia stocat au sold debitor n 2005 comparativ cu un sold creditor substanial
realizat n 2004. Acest fapt se explica prin aceea c, n cursul anului 2005 s-au vndut produse finite ntr-o valoare care
depete volumul produselor finite obinute n cursul exerciiului (vnzrile s-au facut i pe seama acumularilor de produse
finite obinute n anii anteriori). Existena unui sold debitor al produselor finite reflectate n contul 711 Variaia stocurilor,
influenteaza rezultatul brut al exerciiului n sensul scderii lui;
Alte cheltuieli din exploatare cresc cu aproape 1/3 , n sensul creterii acestora influennd:
- creterea cheltuielilor cu prestaiile terilor cu aproape 40 % ( I 05/04LT= 139,1 % )
- creterea cheltuililor aferente cedrii activelor cresc cu 30 % (I 05/04 Ced = 130,95 )
Volumul cheltuielilor cu ajustrile pentru deprecierea valorii imobilizarilor corporale si necorporale
crete cu 2/3 datorit unui volum de cretere al deprecierii care depete semnificativ volumul relurilor (sau anulrilor) de
depreciere. (I 05/04AjI = 166,59 )
Evoluia impozitului pe profit. Impozitul pe profit a sczut la 0 n 2005 deoarece s-a nregistrat o pierdere, adica
-610.303 lei. Situaia este explicata prin prisma existenei unui volum al cheltuielilor nedeductibile cu mult superior dect
volumul veniturilor neimpozabile n 2005, comparativ cu 2004. Privind evoluia performanelor generale ale activitii, n
perioda 2004-2005 sintetizm urmtoarele puncte forte/puncte slabe:
Tab. 83 Evoluia performanelor pe perioada 2005/2004

Puncte forte Puncte slabe
1. Global Producia exerciiului Profitul net al exerciiului
Marja comercial (semnificativ) Impozit pe profit 0
Valoarea adugat Rezultatul net
Crete capacitatea de autofinanare
2.Pe activiti
a.Activitatea de exploatare Rezultatul exploatrii
CAN Sold debitor 711
veniturile din vnzarea mrfurilor mai lent

dect cheltuielilor cu mrfurile aferente
Ajustarea imobilizarilor
Venituri din producia de imobilizari Chelt. cu prestaiile externe
Cheltuieli cu cedri de active
Alte chelt din exploatare si chelt. cu
materialele
Chelt cu personalul
Chelt. cu impozite i taxe
Ajustarilor privind AC
b. Activitatea financiar Rezultatul financiar
Venituri din dobanzi Alte venituri financiare
cheltuieli cu dobanzi Alte cheltuieli financiare
c. Activitatea extraordinar Rezultatul extraordinar
Cheltuielile extraordinare (la 0) Veniturile extraordinare
(la 0)
n 2006/2005:
Rezultatul brut al exerciiului se concretizeaz n profit pe toat perioada analizat, n cretere de la un
an la altul, ntr-un ritm de cretere mai accentuat n 2006 (I 06/05 RBE = 115,56 % > I 05/04 RBE = 78,37 %) . Evoluia rezultatului
brut al exerciiului pe perioada analizat trebuie explicat prin prisma evoluiei veniturilor i cheltuielilor entitii, pe fiecare
element de venituri i cheltuieli, clasificate dup natur.
196
POSDRU/88/1.5/S/52614
Pe total activitate, creterea rezultatului brut al exerciiului destul de semnificativ (de 22 %) se

datoreaz unei creteri a veniturilor totale comparativ cu o meninere aproape la acelai nivel a cheltuielile totale ale
entitii,n anul 2006 fa de anul 2004.
Pe cele 3 activiti ale entitii, creterea rezultatului brut al exerciiului s-a datorat:
creterii destul de semnificative a rezultatului exploatrii cu 188,75 % fa de 2005 datorit unei
creteri a veniturilor din exploatare de 24,6 % concomitent cu o meninere aproape nemodificat a nivelului cheltuielilor de
exploatare. (I 06/05 VEXP = 124,6 % > I 06/05 CT = 103,1 %) factori cu influen pozitiv asupra creterii rezultatului din
exploatare i i implicit asupra majorrii rezultatului brut al exerciiului
cresterii rezultatului financiar cu aproape 300 % datorat creterii veniturilor de natur financiar.
n cadrul activitatii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut sunt:
Factori cu influen pozitiv ce au determinat creterea rezultatului brut al exerciiului:
Creterea a cifrei de aafaceri net cu aproape 1/5 din valoare realizat n anul precedent (I
06/05
CAN = 114,7 % )
Creterea veniturilor din vnzarea mrfurilor mai accentuat dect creterea cheltuielilor cu
mrfurile aferente (I 06/05VM = 142,1 % > I 06/05CD = 116,2 % )
Alte venituri din exploatare cresc fa de 2005 cu 15,9%
Cheltuielile cu personalul scad cu aprox 20 % I 06/05CP = 80,87 % datorit scderii
semnificative a volumului salariilor angajailor ca urmare a diminurii numrului de angajai cu aprox.13 %.
Volumul cheltuielilor cu ajustrile pentru deprecierea valorii activelor circulante scade cu mai
mult de dublul valorii acestora n perioda precedent datorit creterii mult mai accentuate a relurilor (anulrilor) de
depreciere comparativ cu creterea (majorarea)deprecierilor.(I 06/05AjAc= - 220,83 % ).
Impozitul pe profit creste fa de valoarea pe care o avea n 2005, adica 0, n 2006 acesta este de 90.566 lei.
Tab. 84. Evoluia performanelor pe perioada 2006/2005

1. Global Profit net al exerciiului,
Profit brut al exerciiului, Impozit pe profit
Producia exerciiului
Marja comercial (semnificativ)
Valoarea adugat
Crete capacitatea de autofinanare
2.Pe activiti
a.Activitatea de exploatare Rezultatul exploatrii
CAN Sold debitor 711
veniturile din vnzarea mrfurilor mai accentuat Ajustarea imobilizarilor
dect cheltuielilor cu mrfurile aferente
Venituri din producia de imobilizari Chelt. cu prestaiile externe
Alte venituri din exploatare (venituri din cedri de Cheltuieli cu cedri de active
active)
Alte chelt din exploatare si
cele cu materialele
Chelt cu personalul scdere semnificativ
Chelt. cu impozite i taxe
Ajustarilor privind AC
b. Activitatea financiar Rezultatul financiar
Venituri din dobanzi Alte venituri financiare
cheltuieli cu dobanzi Alte cheltuieli financiare
c. Activitatea extraordinar Rezultatul extraordinar
Cheltuielile extraordinare (la 0) Veniturile extraordinare
197
POSDRU/88/1.5/S/52614
(la 0)
Analiza structurii performanelor
Analiza structural a performanelor financiare pe baza rezultatului brut

Se constat c activitatea de exploatare genereaz ponderea semnificativ a rezultatului exerciiului, peste
80 %.
n 2005/2004 activitatea de exploatare tinde s piard mai mult teren n ce privete capacitatea de a genera
profit brut, n favoarea celorlalte activiti crora anul anterior li s-a acordat o importan superioar. Aceasta deoarece se
constat o pondere a rezultatului activitii de exploatare n total rezultat n scdere destul de pronunat de la un an la altul.
Cauzele constau n:
Pe de-o parte, scdere mai accentuat a rezultatului exploatrii comparativ cu creterea rezultatului
brut al exerciiului (I 05/04 REXP = 87,5 % I 05/04 RBE= 112,6 %)
Pe de alt parte, diminurii rezultatului financiar (cu aprox. 40 %) i a rezultatului extraordinar (cu
100 %) comparativ cu anul precedent (I 05/04 RF = 62,07 % i I 05/04 REXTR = 0 %)
n 2006/2005, gradul de generare a profitului brut pe cele 3 activiti se menine n linii generale acelai.
Cauzele constau n:
Pe de-o parte, creterea mai lent a rezultatului exploatrii comparativ cu creterea rezultatului brut al
exerciiului (I REXP = 111,24 % I 06/05 RBE= 112,37 %)
06/05
Pe de alt parte, n redresarea activitii financiare, aceasta finalizndu-se cu profit financiar n 2006
n cretere fa de anul precedent. (I 06/05 RF = 122,96 % > > I 05/04 RF = 62,07%).
Analiza structural a performanelor financiare pe baza veniturilor totale

n ce privete raportul structural efort (cheltuial)/efect (venit) pe total activitate i pe nivele:
Raportul ntre eforturile generale ale entitii (concretizate n cheltuieli totale) de a genera efecte generale
(sub form de venituri totale) se situeaz la un nivel puin peste 70 % pe toat perioada analizat, cu o uoar tendin de
ameliorare a raportului efort/efect n 2006, dup care se menine aproximativ n aceiai parametri.
n perioada 2006/2005, la ameliorarea raportului cheltuieli totale/venituri totale din aceast perioad
contribuie n principal mai buna gestionare a activitii de exploatare n aceast perioad, deoarece pe fondul meninerii
aproximativ a aceluiai volum de cheltuieli de exploatare se obin venituri din exploatare i implicit venituri totale n
cretere fa de anul anterior. (I 06/05 CT = 100,01 % i I 06/05 VEXP = 126,48 %, I 06/05 VT = 114,62 %).
n perioada 2006/2005, meninerea raportului general cheltuieli totale/ venituri totale aproximativ la
parametri anului anterior nu este nsoit de meninere a aceluiai raport pe cele 3 nivele de activitate. Astfel ponderea
cheltuielilor din exploatare n total venituri totale crete uor n 2006/2005 (de la 69,55 % la 70,28 %), cretere
contrabalansat de scderea ponderii cheltuielilor financiare n total venituri, n aceiai perioad (de la 1,71 % la 1,21 %)
n ce privete raportul structural efect (venit)/efect (venit) pe total activitate i pe nivele:

Raportul ntre efectele generate de activitatea de exploatare (sub form de venituri din exploatare) i efecte
totale generate de ntreaga activitate (sub form de venituri totale) se situeaz la un nivel extrem de substanial, de peste 93
% pe toat perioada analizat, cu tendin de accentuare de la un an la altul.
Situaia de mai sus apare concomitent cu o diminuare a gradului de participare a efectelor generate de
activitatea financiar i extraordinar, la obinerea de venituri totale.
Referitor la activitatea financiar, chiar dac cel puin n 2006 activitatea financiar cunoate o
redresare fa de anul precedent, veniturile activitii de exploatare cresc ntr-un ritm mult mai accentuat, ceea ce structural
genereaz un grad de participare a veniturilor financiare la obinerea de venituri totale, n scdere. (I 06/05 VF = 106,6 % I 06/05
VEXP = 123,5%, )
Referitor la activitatea extraordinar, aceasta este nul n 2005 i 2006. Privind structura
performanelor generale ale activitii, n perioda 2004-2006 sintetizm urmtoarele puncte forte/puncte slabe:
Tab 85. Evoluia structurii performanelor pe perioda 2004 -2006

198
POSDRU/88/1.5/S/52614
Activitatea de exploatare genereaz ponderea semnificativ a Activitatea financiar restrns mai ales n
rezultatului exerciiului, peste 80 %, n pe toat perioada 2005
analizat
Activitatea de exploatare furnizeaz peste 93 % din veniturile Ponderea cheltuielilor financiare n total
totale, n pe toat perioada analizat venituri n 2005/2004
Ponderea cheltuielilor totale n veniturile totale
Ponderea cheltuielilor financiare n total venituri n 2006/2005
Activitate extraordinar nesemnificativ
Analiza rentabilitii financiare

Se constat o diminuare a ratei rentabilitii financiare pe toat perioada de analiz, n medie cu 2 % de la
un an la altul, situaie ce reflect o diminuare a eficienei utilizrii capitalurilor acionarilor, de la un an la altul. Cauzele
constau ntr-o cretere mult mai lent a surselor proprii provenind din rezultatul net curent comparativ cu creterea surselor
proprii altele dect rezultatul net al exerciiului. Privit prin prisma modelului multiplicativ al ROE (
RNE CAN AB
ROE MP x K AB x LF x x ) evoluia nefavorabil a ratei rentabilitii financiare este cauzat de
CAN AB CPR
urmtorii factori:
Diminuarea marjei profitului net pe toat perioada analizat - influen negativ asupra ratei
rentabilitii financiare.
Diminuarea vitezei de rotaie a activelor totale pe toat perioada analizat, cu un ritm de scdere
mai accentuat n 2005 - influen negativ, asupra ratei rentabilitii financiare.
Gradul de finanare a activelor entitii din surse proprii (levierul financiar) scade foarte mult n
2005 (- influen pozitiva asupra ratei rentabilitii financiar, ns nesemnificativ comparativ cu influena negativ a celorlai
factori din model). n 2006, acesta crete semnificativ comparativ cu perioada precedent, ceea ce genereaz o influen
negativ, de asemenea substanial n direcia reducerii ratei rentabilitii financiare.
Analiza rentabilitii economice

i n ce privete modul de utilizare a resurselor entitii se constat o diminuare sistematic a valorii
majoritii ratelor de rentabilitate economic, pe toat perioada analizat. (rata rentabilitii economice, rata rentabilitii
activelor, rata profitabilitii activelor, rata profitabilitii vnzrilor). Pe fondul creterii profiturilor societii de la un an la
altul, scderea ratelor de rentabilitate economic este explicat prin creterea mult mai accentuat a resurselor care au
concurat la obinerea unor efecte ntr-un ritm de cretere mai puin accentuate.
Exist o singur excepie de la cele prezentate mai sus i anume rata rentabilitii generale, care se afl n
uoar cretere n 2006 comparativ cu 2005. Cauza o reprezint volumul aproximativ nemodificat al cheltuielilor totale n
2006 comparativ cu anul precedent, n condiiile n care rezultatul net al exerciiului a cunoscut o cretere semnificativ,
Mergnd pe filiera factorilor de influen, situaia se explic prin:
Reducerea semnificativ a cheltuielilor materiale (pe fondul unei foarte bune gestionri a
stocurilor de materiale n 2006)
Reducerea semnificativ a cheltuielilor cu personalul, pe fondul restructurrilor de personal
masive, aplicate n 2005.
Analiza rentabilitii investiiilor de capital

Rezultatul pe aciune (EPS) evolueaz n cretere pe toat perioada analizat.
Coeficientul de capitalizare bursier (P/E) nregistreaz ns o uoar diminuare de la un
an la altul. Indicatorul exprim o ncredere a investitorilor n viitorul firmei diminuat, situaie valabil ns pentru tot mediul
economic investiional, nc ntr-o form incipient. Se constat ns c de la inceputul anului 2006 aciunile AVICOLA
BUZAU au urmat tendina general de crestere a pieei.
Raportul valoare de pia/valoare contabil aciune reflect o valoare de pia aciunilor
de peste 4,5 ori mai mare dect valoarea contabil, i de asemenea raportul evolueaz favorabil (n cretere). Indicatorul
reflect astfel o entitate bine condus i cu posibiliti de cretere, de cretere n viitor.
199
POSDRU/88/1.5/S/52614
Valoarea dividendelor ce revin pe o aciune (DIVA) este de asemenea n cretere de la un

an la altul
Randamentul dividendelor (RDIV) evolueaz de asemenea n cretere de la un an la
altul, ceea ce reflect un ctig ncasat de acionari n urma investiiilor n aciunile entitii, n cretere.
Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) reflect un nivel suficient al profiturilor
pentru a se acorda dividende ct i pentru reinvestire. Valoarea indicatorului depete semnificativ pragul de 250 %
considerat minim acceptat, chiar dac n 2006 nregistreaz o uoar diminuare.
Pe fondul unei diminuri ale ratelor interne de rentabilitate economic i financiare, per ansamblu ncrederea pe
care o genereaz societatea analizat n ochii investitorilor este una semnificativ, ceea ce reflect o entitate cu reale
posibiliti de cretere n viitor.
Analiza fluxurilor de trezorerie
Societatea analizat este ncadrat la categoria entiti mari astfel c aceasta este obligat s raporteze situaiile
financiare n formatul complet, cu toate cele cinci componente obligatoriu de ntocmit i raportat. Ca atare Situaia
fluxurilor de trezorerie este ntocmit i raportat prin situaiile financiare anuale ale societii analizate
Constatm c metoda de construire a fluxurilor de numerar este metoda indirect.
Pentru o interpretare pertinent a datelor s-ar impune o analiza factorial a trezoreriei pe cauzele generatoare
(activitatea de exploatare, investiii i finanare) de-a lungul celor trei ani analizai:
Tab 86. Fluxuri
2004 2005 2006
TR 149,2 % 81,25 % 102,6 %
TR (exploatare) 264,2 % 149,6 % 150,35 %
TR (investiii) - 48,6 % -136,5 % 104,5 %
I TR (finanare) -38,4 % -151,80 % 101,2 %
Se poate constata c ntreprinderea realizeaz un excedent de trezorerie pe toat perioada de analiz,

excedent ns mult accentuat ca mrime absolut 2006.
Pe toat perioada analizat, se constat c activitatea de exploatare contribuie n mod exclusiv la obinerea
de excedent de trezorerie, finalizndu-se cu excedent pe toat perioada, cu un nivel mult mai pronunat n valoare absolut
n 2006.
Activitatea de investiii i finanare genereaz ambele deficit de trezorerie, pe toat perioada de analiz. Se
observ per ansamblu, o diminuare a acestuia la activitatea de investiii i o adncire a deficitului de trezorerie la activitatea
de finanare.
n 2004 se constat un excedent de trezorerie, n cretere foarte accentuat fa de anul precedent (de mai
mult de 5 ori). Prin prisma celor 3 activiti generatoare de fluxuri de trezorerie, excedentul de trezorerie rezultat pe total
activitate se explic astfel:
Activitatea de exploatare genereaz un excedent de trezorerie, destul de substanial i care a
contribuit n mod favorabil i exclusiv la creterea trezoreriei generale a entitii, cu un ritm de cretere extrem de substanial
(de 264,2 %). Ca i cauze cu influen foarte favorabil am putea meniona ritmul de ncasare mai accentuat al creanelor
comparativ cu ritmul mai lent de achitare a datoriilor, din aceast perioad.
Privind activitatea de investiii n 2004 constatm c ea se finalizeaz cu deficit de trezorerie
cauzat de efectuarea unor pli privind achiziionarea de imobilizri mai mari dect ncasrile din vnzarea de imobilizri i
din ncasrile de dobnzi. Influena asupra trezoreriei generale este deci una negativa, ducnd la scderea acesteia cu 48,6
% comparativ cu anul precedent.
Activitatea de finanare se ncheie cu deficit de trezorerie datorit unor achitri de rate de credit
precum i datorit unui grad ridicat de remunerare a proprietarilor, prin dividende n acest an. Influena asupra trezoreriei
generale este de asemenea una negativa, ducnd la scderea acesteia cu 38,4 % comparativ cu anul precedent.
n 2005 activitatea entitii analizate se finalizeaz cu excedent de trezorerie, n scdere fa de cel realizat
anterior, ntr-un ritm de scdere de 71,25 %. Pe cele 3 activiti, trezoreria se genereaz astfel:
Excedentul obinut se realizeaz exclusiv pe seama activitii de exploatare observnd c o
gestionare mai bun a stocurilor influeneaz favorabil asupra trezoreriei n timp ce gestionarea raportului creane/datorii are
implicaii negative asupra trezoreriei.
200
POSDRU/88/1.5/S/52614
Remarcm n 2005 un volum mult mai accentuat al investiiilor n imobilizri contrabalansat de

un volum al dobnzilor ncasate destul de mare, existnd n final un deficit de trezorerie generat din activitatea de investiii
destul de accentuat.
Activitatea de finanare genereaz un pronunat deficit datorit unui volum mult mai mare de
disponibiliti alocate remunerrii proprietarilor n 2005 comparativ cu anul precedent.
n 2006 se obine un excedent de trezorerie foarte accentuat, i n cretere fa de anul trecut cu 82,06 %.
Comparativ cu excedentul de trezorerie realizat pe anii precedeni, constatm c n acest an excedentul are valoarea absolut
cea mai pronunat. Pe cele 3 activiti, trezoreria se genereaz astfel:
Activitatea de exploatare este i n acest an principala generatoare de trezorerie excedentar,
ducnd la o cretere a trezoreriei cu 133,35 %. Explicaiile trebuie cutate ntr-un volum foarte mare al provizioanelor i
deprecierilor constate n acest an precum i ntr-o majorare a datoriilor care au generat acumulri de trezorerie.
Remarcm n acest an c cel mai mare deficit de trezorerie este generat de activitatea de finanare
datorit unui foarte volum de dividende alocate proprietarilor (care genereaz o diminuare semnificativ a volumul
trezoreriei generate n acest an, respectiv cu 37,29 %)
Activitatea investiional realizeaz n acest an cel mai mic deficit de trezorerie, situaie datorat
pe de-o parte reducerii plilor aferente noilor achiziii i pe de alt parte creterii dobnzilor ncasate n contul
disponibilitilor fructificate prin depozite bancare.
Activitatea societii este generatoare de excedent de trezorerie scade n 2005,dar se remarc un ritm de cretere
substanial mai ales n 2006.
Analiza riscului de faliment

Se poate constata c potrivit modelului Altman firma apare ca fiind fr dificulti financiare pe toi anii
analizai (Z > 3) dei situaia cunoate o uoar nrutire n timp. Oricum ntreprinderea nu apare ca fiind total lipsit de
dificulti financiare dat fiind valoarea lui Z foarte apropiat de limita de 3 care realizeaz diferenierea ntre cele dou
stri .
Potrivit modelului Canon-Holder starea financiar a ntreprinderii de-a lungul celor trei ani se prezint
mult mai consolidat. Valorile lui Z sunt cu mult peste limita de demarcaie a intervalelor de siguran financiar. i evoluia
strii financiare difer dup acest model constatnd n acest caz c ntreprinderea obine cele mai bune performane n 2006
iar n 2005, dimpotriv, scorul performanelor este cel mai sczut.
Situaia financiar a entitii apare ca fiind una favorabil, fr dificulti financiare. Pentru rezultate mai
pertinente se impune aplicarea unor modele mai adaptate necesitilor concrete ale economiei romneti. n lipsa
acestora, concluziile trebuie corelate i integrate n concluziile generate de analiza extensiva realizata n capitolele
anterioare.
Tab 87. Analiza bonitaii bancare a SC AVICOLA BUZAU S.A.

PUNCTE TARI OPORTUNITI
Valori foarte bune ale indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, Mrirea cotei de pia,
Politica de dividend aproape previzibil. Expansiune pe pieele strine.
PUNCTE SLABE AMENINRI
Valoare mare a creanelor. Ameninri minime in ceea ce priveste restituirea creantelor
RIR = 1 supraunitar; nu reprezinta o problem va SC AVICOLA BUZAU S.A s se imprumute de pe piaa

bancar, fapt dovedit prin asigurarea cofinanrii pentru proiectul de investiii relizat prin SAPARD.
6. SC AGRO DEVELOPMENT SRL (Proict SAPARD 2006 Modernizare ferma avicola - S.C. Agro
Development S.R.L., com. Baiculesti jud. Arges - chelt eligibile 854.573,86 Euro - fr cofinantare prin programe
naionale)
201
POSDRU/88/1.5/S/52614
Oras: Zigoneni
Adresa: 59 Zigoneni; Cod Postal: 117076; Cod Unic de Identificare: RO 11071430
Stare societate : INREGISTRAT din data 23 Mai 2002
Evolutia profitabilitatii pentru AGRO DEVELOPMENT SRL

Informatii Generale preluate la data de 11-Apr-2010
Ultima Inregistrare la ANAF: 18 Iulie 2008
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 18 Iulie 2008
Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand cu data de 01-01-2007
SC AGRO DEVELOPMENT SRL - Date Economice

Profitul net: 3,250,379 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Profit brut: 3,755,649 Lei
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din Cresterea pasarilor Fig 18. Diagrama reyultate financiare
Venituri in avans 464,348 Lei
Capital social subscris si varsat: 8,979,350 Lei
Tab. 88 . indicatori financiari AGRO DEVELOPMENT SRL

afaceri Pierdere neta Pierdere bruta imobilizate circulante banesti Social
2010 38,523,608 2,107,227 2,836,740 38,045,583 34,289,934 3,250,379 3,755,649 12,256,208 3,399,356 89 65,638 13,083,989 8,979,350
2009 42,192,407 7,620,151 5,822,258 41,732,411 37,749,684 3,462,782 3,982,727 14,761,981 8,368,058 166 252,565 12,806,145 8,979,350
202
POSDRU/88/1.5/S/52614
2008 30,379,859 9,265,639 8,521,388 36,196,960 35,867,958 277,902 329,002 10,653,594 10,239,653 137 236,103 9,300,744 8,979,350
2007 28,099,681 5,671,739 3,217,687 29,470,793 29,305,752 120,906 165,041 8,775,070 5,919,511 145 66,939 9,022,842 8,979,350
2006 11,658,361 4,912,752 2,998,473 11,250,292 11,707,630 -457,338 -457,338 9,009,485 4,562,292 113 6,889 8,659,025 8,979,350
2005 8,188,440 2,833,817 5,544,187 10,460,205 9,740,980 719,225 719,225 5,789,546 6,160,634 101 15,804 9,116,363 8,979,350
2004 13,943,824 2,482,045 4,518,383 13,292,478 12,374,607 917,871 917,871 5,120,902 5,758,282 114 61,161 8,397,139 8,979,350
2003 5,127,561 6,773,054 2,739,370 6,988,848 6,842,763 146,086 146,086 10,272,919 3,956,268 117 13,484 7,479,268 8,979,350
2002 12,011,969 5,591,476 2,375,452 28,276,397 29,997,981 -1,721,584 -1,721,584 8,982,682 3,922,532 0 144,915 7,333,182 8,979,350
2001 648,916 1,711,401 0 652,087 642,644 800 9,443 661,811 1,091,013 0 5,448 77,894 2,400
Tab 89.Indicatori financiari 2001AGRO DEVELOPMENTSRL

Tipul de activitate,conform clasificarii CAENdin 2001:Productia,prelucrarea siconservareacarnii
Cifra de faceri 648,916 Lei
Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 0 Lei
Creante 656,130 Lei
Tab. 90 Indicatori financiari 2002 AGRO DEVELOPMENT SRL

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2002: Produse pe baza de carne (inclusiv din carne de pasare)
Cifra de faceri 12,011,969 Lei
Profitul net 0 Lei
Profit brut 0 Lei
203
POSDRU/88/1.5/S/52614

Creante 806,159 Lei
Tab. 91. Indicatori financiari 2003 AGRO DEVELOPMENT SRL

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003:
Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
204
POSDRU/88/1.5/S/52614


Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Creante 600,643 Lei

205
POSDRU/88/1.5/S/52614
Profitul net 0 Lei

Profit brut 0 Lei

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
206
POSDRU/88/1.5/S/52614

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
207
POSDRU/88/1.5/S/52614

Tab 98. Indicatori financiari 2010 AGRO DEVELOPMENT SRL

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Creante 496,978 Lei
Venituri in avans 464,348 Lei
Fig 19 Statistici firma
208
POSDRU/88/1.5/S/52614
Fig. 20 Diagrama rezultatelor economice
209
POSDRU/88/1.5/S/52614
7. SC SAMAVIA SRL (Proict SAPARD 2006 Construcie ferma de cretere apuilor de carne i construcii
anexe n localitatea Iojib, com medieul aurit, jud. Satu Mare - chelt eligibile 554.877,71Euro Cofinanare
Fermierul 2006 cf Legii. nr 231/2005 )
Judet: Satu Mare

Oras: Mediesu Aurit
Adresa: Str. PRIMAVERII 1 Mediesu Aurit
Cod Postal: 447185
Telefon: - (Ajutor*)
Fax: -
Stare societate : INREGISTRAT din data 01 Martie 2006

Ultima Inregistrare la ANAF: 22 Ianuarie 2009
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 22 Ianuarie 2009
04-2008
210
POSDRU/88/1.5/S/52614

SC SAMAVIA SRL - Date Economice
Cifra de faceri: 6,333,988 Lei
Profitul net: 72,221 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din : Fig 21. Evoluia profitului brut
Cresterea pasarilor
Capital social subscris si varsat: 240 Lei
Tab. 100. indicatori financiari SAMAVIA SRL

Cifra de Profit net/ Profit Brut/ Activ Active Disponibilitati Capital
afaceri Pierdere neta Pierdere bruta imobilizate circulante banesti Social
2009 6,333,988 6,331,714 622,938 8,133,224 8,047,247 72,221 85,977 5,049,054 3,532,822 10 1,270,495 517,766 240
2008 2,416,864 6,496,960 868,403 3,228,022 3,153,904 62,087 74,118 4,955,199 3,656,372 9 49,975 445,545 240
2007 109,454 4,868,845 1,701,429 110,285 86,027 20,377 24,258 3,128,336 2,123,968 0 222,928 383,459 240
2006 16,807 7,176 11 16,809 20,623 -3,814 -3,814 2,879 693 0 682 -3,604 21
Tab 101 Poziia ca Beneficiar Fermierul 2006

BANCA Nr. / data Valoarea credit
contract de credit aprobat (RON)
Nr.crt. Jud. Agent economic Msura
31.39 SM SC SAMAVIA SRL BCR J475 3.1 28614/28.08.07 709.480,00
Tab. 102. Indicatori financiari 2006 SAMAVIA SRL

Profitul net 0 Lei
Profit brut 0 Lei
211
POSDRU/88/1.5/S/52614

Active circulante TOTAL 693 Lei
Stocuri 11 Lei
Creante 0 Lei
Capitaluri -3,604 Lei

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Creante 199,611 Lei
Tab 104. Indicatori financiari 2008 SAMAVIA SRL

212
POSDRU/88/1.5/S/52614
Pierdere net 0 Lei

Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 868,403 Lei

Pierdere net 0 Lei
Pierdere brut 0 Lei
Stocuri 622,938 Lei
213
POSDRU/88/1.5/S/52614
Fig 22 indicatori economici SAMAVIA
Fig 23 Statistici firm
214
POSDRU/88/1.5/S/52614
Foto1. imagini din faza de construcie a investiiei
215
POSDRU/88/1.5/S/52614
Foto 2 Faze intermediare
Foto 3 Aspet initial
Foto. 4 Imagini din timpul construciei
Samavia - Productie si dezvoltare ferma pui
216
POSDRU/88/1.5/S/52614
Procesul tehnologic Dup achiziionarea puilor, acetia sunt introdui n cele 3 hale special amenajate pentru cretere i
ngrare. n decursul a 42 de zile puii sunt monitorizai, vaccinai, vitaminizai de personal specializat, societatea avand
ncheiat contract de prestare de servicii cu medic veterinar care impreuna cu seful de ferma supravegheaz procesul de
cretere i dezvoltare a psrilor pe ntreg ciclul de producie iar abatorizarea se realizeaz n abatoare autorizate sanitar
veterinar.
Locaie: Comuna Apa este situata in partea de est a judetului Satu Mare, in vecinatatea judetului Maramures, la o
distanta de 38 km de Satu Mare, pe drumul european E671.
Din punct de vedere administrativ, comuna cuprinde trei sate si anume Apa centrul administrativ al comunei,
Someseni, Lunca Apei.
Prima atestare documentara a localitatii Apa apare in anul 1215 in lucrarea lui Makrai, - A Kozepcori Szatmar
Magye.
Biserica Reformata, inconjurata de un zid de aparare inalt de 2 m, are turnul in stil gotic, datand din sec.XI XVI,
declarat monument istoric.
Biserica Ortodoxa - Pogorarea Sf. Duh - din Apa, zidita din piatra si caramida, a fost ridicata intre 1848-1863, din
initiativa enoriasilor, alaturi de cea din lemn , inaltata in cinstea -Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril-.
Comuna Apa poarta amprenta marelui carturar si patriot Vasile Lucaciu, fiu al satului.
Cap. III Investiii Realizate i Sursele De Finanare Accesate
Explataiile avicole calificate pentru analiza economic propus au realizat n perioada 2005 2010 proiecte de
investiii privind producia avicol utiliznd diverse surse de finanare existente pe piaa romneasc. Astfel sunt 2 inteprinderi
avicole care au realizat proiecte de investiii constnd n achiziia de material biologic pentru popularea fermelor de gini
outoare respectiv achiziia de puicue de inlocuire-, 2 uniti de cretere i exploatarea psrilor care au realizat proiecte de
modernizare sau construcie ferme avicole prin msura 121 din PNDR, 2 exploataii cu proiecte de investiii realizate prin
Programul SAPARD cu utilizarea surselor proprii de cofinanare i 1 exploataie care a realizat un proiect de investiii pe
masura 3.1. din PNADR ( SAPARD) cu accesarea Finanrii prin Programul Fermierul 20096 (sprijin de stat pentru
realizarea investiiilor n agricultur.)
Investiiile realizate se incadreaz in categoria investiii pentru infiinarea i modernizarea exploataiilor agricole i au
in comun utilizarea componentei de finanare nerambursabil din fonduri Europene sau similarea acestora.
n tabelul de mai jos vor fi prezentate pe scurt obiectivele de investiii realizate.

Tab. 106. obiectivele de investiii
Valoaretotal
Beneficiar Obiectivuldeinvestiii Perioadaderealizare Euro Fdneramb.Euro
0 1 2 3 4 5
Achiziiaa50.001puicuedeozipentruinlocuireefectivdegainioutoare
1 SCAVICOMBPRIMASRL nexploataie Aprilie-Iunie2009 27.500,55 13.750,28
SCIMPORTEXPORTPAL Achiziia a 135.000 puicue Hisexde ozipentruinlocuire efectivde gaini
2 MARSRL outoarenexploataie Decembrie2009martie2010 216745,84 108.372,92
3 SCGOLDENGALINASRL Constituirefermaginiouconsumnsistemintensiv mai2009-iulie2010 1.417.616,00 999.700,00
4 SCSAGEM SRL Modernizarefermavicolpuibroiler mai2009-ianuarie2011 1.293.072,00 1.000.000,00
5 SCAVICOLABUZUSA Reabilitarefermadecreterepuzidecarne aprilie2006-iunie2007 1.926.858,66 963.430,00
SCAGRODEVELOPEMENT
6 SRL Modernizarefermavicolcucircuitinchispentrupuidecarne aprilie2007-august2010 1.709.147,72 854.573,86
7 SCSAMAVIASRL ConstrucieFermedecreterepuidecarne iconstruciianexe august2007mai2010 1.109.755,42 554.877,71
7.488.804,35 4.388.758,85
Fig. 24. Exemplu de plan de afaceri (pentru achiziia de material biologic la SC AVICOMB PRIMA SRL )
217
POSDRU/88/1.5/S/52614
218
POSDRU/88/1.5/S/52614
219
POSDRU/88/1.5/S/52614
220
POSDRU/88/1.5/S/52614
221
POSDRU/88/1.5/S/52614
Exemplu de aviz de plat i de aviz favorabil condiie pentru accesarea credditului fermierul
Adeverine necesare pentru accesare
222
POSDRU/88/1.5/S/52614
223
POSDRU/88/1.5/S/52614
Diploma de studii care atesta pregtirea in domeniu a administratorului sau proprietarului
224
POSDRU/88/1.5/S/52614
Documentul de plata ( factura )

225
POSDRU/88/1.5/S/52614
226
POSDRU/88/1.5/S/52614
227
POSDRU/88/1.5/S/52614
228
POSDRU/88/1.5/S/52614
229
POSDRU/88/1.5/S/52614
230
POSDRU/88/1.5/S/52614
231
POSDRU/88/1.5/S/52614
232
POSDRU/88/1.5/S/52614
233
POSDRU/88/1.5/S/52614
Graficul de rambursare a creditului
Acest priect de investiii a fost finanat integral n baza

Legii 231/2005 credite pentru achiziionarea de material biologic
pentru prima populare a fermei Investiii Directe, ca i proiectul nr.
2, iar proiectul nr 7 a fost finanat prin componenta de creditare a
contrubuiei proprii pentru realizarea proiectelor SAPARD.
Acest tip de credite au caractesitici specifice dezvoltate pe
larg in referatul nr. II dina care amintim:
Fondul pentru creditarea investiiilor, constituit la dispoziia

MAPDR conform art. 1 din Legea nr. 231/2005, accesat i derulat
234
POSDRU/88/1.5/S/52614
de ctre instituiile selectate7, poate fi utilizat de beneficiarii prevzui la art. 6 pentru investiii n agricultur, industrie
alimentar, silvicultur, piscicultur, precum i n activiti nonagricole investiii directe - , precum i pentru completarea
sumelor necesare cofinanrii proiectelor de investiii finanate din fonduri nerambursabile n cadrul unor programe
comunitare i naionale sau n completarea creditelor acordate de instituiile de credit din surse proprii8 cofinanare.
Cofinanarea msurilor SAPARD i investiiile directe au cunoscut trei etape succesive, reglementate n baza unui
ordin anual emis de ministrul agriculturii pentru anii 2005, 2006 i 2007 .
Asigurarea Contribuiei proprii prin credite din fonduri publice naionale

Obiectivul de investiii - cofinanarea msurilor SAPARD - a fost abordat n anii 2005 i 2006, cunoscut fiind
faptul ca proiectele pe SAPARD trebuiau depuse cel trziu pn la data de 31 iulie 2006, derularea acestora i realizarea
propriu-zis a investiiei fiind posibile, ns, i ulterior acestei date.
Astfel, primul ordin emis a fost OM nr. 979/2005 care stabilea urmtoarele obiective i plafoanele acordate ce pot
beneficia de finanare din creditele acordate de instituiile selectate n condiiile Legii nr. 231/2005, respectiv :
a) pentru msura 1.1 din Programul SAPARD mbuntirea prelucrrii i marketingului produselor agricole i
piscicole : carne 250.000 , lapte i produse lactate 250.000 , vin 150.000 , fructe i legume 150.000 , pete i
produse piscicole 150.000 i plante textile 150.000 , plafonul calculndu-se cu echivalare n lei la momentul
acordrii creditului ;
b) pentru msura 3.1 din Programul SAPARD investiii n exploataiile agricole : horticultur ( din care
floricultur 1,5 % ) 30.000 , viticultur 50.000 , pomicultur 40.000 , sere 150.000 , ferme de vaci de
lapte/bivolie 40.000 , cretere i ngrare de taurine 40.000 , ferme de oi/capre 40.000 , ngrtorii de berbecui
40.000 , ferme de porci 40.000 i ferme de psri 40.000 ;
c) pentru msura 3.4 din Programul SAPARD dezvoltarea i diversificarea activitilor economice care s
genereze activiti multiple i venituri alternative : servicii agricole 50.000 , acvacultur 100.000 i procesarea, la
nivelul fermei, a produselor tradiionale i/sau ecologice 100.000 .
De menionat c, dei valoarea investiiei este calculat n Euro, la momentul acordrii creditului se face
echivalarea n lei la nivelul de schimb valutar valabil pentru data respectv.
Suma alocat n baza acestui ordin pentru anul 2005 a fost, conform art. 1, alin. (2), de 30 milioane Ron.
O.M. nr. 100/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investitii, criteriile tehnice de acordare, precum si
plafonul maxim al creditelor ce se acorda n anul 2006, n conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor n
agricultur, stabilete suma alocat Fondului pentru creditarea investiiilor n anul 2006, ce se asigur de la bugetul de stat
prin bugetul aprobat MAPDR, la valoarea de 700 milioane lei, din care 600 milioane sunt repartizate cofinanrilor
proiectelor SAPARD.
Conform art. 2, alin. (1) din ordin, lista obiectivelor de investiii din Programul SAPARD care se cofinaneaz i
plafoanele maxime ale creditelor acordate de instituiile selectate beneficiarilor de credite prevzui la art. 6 din Legea nr.
231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur sunt stabilite n anexa nr. 1. , ce face parte din prezentul ordin9
Finanarea obiectivelor de investiii din Programul SAPARD se face cu respectarea prevederilor fielor tehnice ale
msurilor, ale cheltuielilor eligibile, precum i ale procedurilor de implementare tehnic i financiar elaborate de Agenia
SAPARD, iar plafoanele maxime ale creditelor se majoreaz cu cel mult 20% numai pentru acoperirea cheltuielilor privind
decontarea taxei pe valoarea adugat, a taxelor vamale i de import., a comisioanelor bancare, precum i a costurilor de
garanie aferente implementrii proiectului din fonduri SAPARD.
Confom anexei nr. 1, au fost stabilite urmtoarele obiective de investiii din cadrul Programului SAPARD, detaliate
, ca i anterior, pe msuri, precum i plafonul maxim de creditare a acestora, respectiv :
a) pentru msura 1.1 mbuntirea prelucrrii i marketingului produselor agricole i piscicole : carne 750.000
, lapte i produse lactate 750.000 , vin 750.000 , fructe, legume i cartofi 750.000 , pete i produse piscicole
750.000 , plante textile 750.000 , cereale 750.000 i oleaginoase 750.000 ;
7
Legea nr. 231/2005privind stimularea investiiilor n agricultur, industrie alimentar, silvicultur,
piscicultur, precum i n activiti nonagricole, art. 4
8
Idem , art. 3, alin (2)
9
OM nr. 100/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiii, criteriile tehnice de acordare, precum i
plafonul maxim al creditelor ce se acord n anul 2006, n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea
investiiilor n agricultur, art. 5
235
POSDRU/88/1.5/S/52614
b) pentru msura 3.1 investiii n exploataii agricole : culturi de cmp 150.000 , horticultur ( din care
floricultur 1,5% ) 150.000 , viticultur 150.000 , pomicultur 150.000 , sere 250.000 , ferme de vaci de
lapte/bivolie 150.000 , cretere i ngrare taurine 150.000 , ferme de oi/capre 150.000 , ngrtorii de berbecui
100.000 , ferme de porci 150.000 , ferme de psri 200.000 i alte ferme vegetale i de cretere a animalelor i
psrilor specializate n obinerea de produse pentru consumul uman 100.000 ;
c) pentru msura 3.4 dezvoltarea i diversificarea activitilor economice care s genereze activiti multiple i
venituri alternative : servicii agricole 100.000 , acvacultur 250.000 , alte tipuri de activiti turistice n spaiul rural
100.000 , activiti meteuguri, procesarea lemnului, obiecte artizanale manuale, olrit, brodat, mpletit, pielrie, papur i
rchit, instrumente muzicale 100.000 , alte activiti : sericicultur, apicultur, cultivarea ciupercilor, procesarea
ciupercilor, procesarea fructelor de pdure i de arbuti fructiferi, procesarea plantelor medicinale i aromatice, melci i
broate 100.000 i procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiionale i/sau ecologice 250.000 .
Dup cum se observ, dezvoltarea ariei de finanare prin Fermierul a cunoscut o cretere absolut, att n ceea ce
privete obiectivele de investiii care sunt cofinanate ( fa de anul precedent, unde erau finanate 19 obiective, anul 2006
finana un numr de 32 obiective de investiii ) ct mai ales, n ceea ce privete suma alocat n total programului ( 700
milioane Ron spre deosebire de anul 2005, an n care s-au alocat 30 milioane RON !!! ) i plafoanele maxime de creditare
( dac suma maxim pn la care se putea acorda cofinanare era n anul 2005 de 250.000 , n anul urmtor, aceast sum
a fost mrit la nivelul de 750.000 ). Se evideniaz, aadar, primele semne ale succesului implementrii Programului
Fermierul la nu mai puin de 1 an de la adoptarea Legii nr. 231/2005.
Investiii directe
La nceputul derulrii Programului Fermierul, s-a avut n vedere punerea la dispoziia celor care vroiau sa
beneficieze de fondurile acordate prin SAPARD de la UE, a unui instrument care sa-i ajute la demararea proiectului prin
asigurarea unui ajutor financiar n condiii foarte avantajoase, cunoscut fiind problema lipsei cofinanrii private.
Astfel, OM nr. 979/2005 a stabilit ajutor financiar numai pentru obiective de investiii eligibile prin Programul
SAPARD, nu i pentru proiecte de investiii neeligibile.
Acumulnd experiena derulrii fondurilor pe anul 2005 i observnd succesul obinut prin implementarea Legii
nr. 231/2005 pe partea de cofinanare, autoritile responsabile cu elaborarea OM nr. 100/2006 au prevzut, n anexa nr. 2, o
list cu proiecte de investiii directe, care nu sunt eligibile n cadrul Programului SAPARD, precum i plafoanele maxime
ale creditelor acordate n anul 2006, astfel :
a) achiziionarea de tractoare agricole noi 15.000 /proiect ;
b) achiziionarea de maini i utilaje agricole pentru ferme vegetale i zootehnice 5.000 /proiect ;
c) investiii n depozite pentru cereale i oleaginoase 30.000 /proiect ;
d) achiziionarea de material biologic pentru o singur populare a fermelor : vaci de lapte, inclusiv bubaline
35.000 /proiect, caprine i ngrtorii de taurine 10.000 /proiect, ovine, ngrtorii de berbecui sau de porci 20.000
/proiect i gini outoare, pui de carne sau strui 5.000 /proiect.
Datorit faptului c pentru proiectele SAPARD erau nfiinate Agenii SAPARD, devenite ulterior Agenii de Pli
pentru Dezvoltare Rural i Pescuit, care aveau obligaia de a verifica investiia, de la nivelul de proiect pn la finalizarea i
punerea n funciune, chiar i ulterior, n cazul investiiilor directe a fost necesar impunerea anumitor condiii care s asigure
controlul asupra investiiilor efectuate.
Astfel, n OM nr. 100/2006, n anexa nr. 3, sunt prezentate o serie de reguli, referitoare att la achiziionarea de
tractoare agricole noi i a mainilor i utilajelor agricole ( existena certificatului de omologare de la producatori, asigurarea
garaniei pe perioad de 18 luni de la cumprare, precum i a pieselor de schimb pe o perioad cel puin egal cu durata
normal de funcionare ), la investiiile n depozite pentru cereale i oleaginoase ( execuia mprejmuirii, a fundaiei,
achiziionarea i montarea celulelor de depozit i a aparaturii adiacente, construcia laboratorului i dotarea acestuia cu
aparatura necesar ), ct i la achiziionarea de material biologic pentru o singur populare a fermelor ( animalele
achiziionate trebuie sa ndeplineasc anumite cerine minime de performan, confirmate prin certificate de origine, n
cadrul unui proiect, numrul de capete trebuie s se ncadreze ntr-un anumit interval ( de la 3 capete, n cazul struilor, pn
la 20.000 de capete, n situaia puilor de carne), dup achiziionarea acestora se impune pstrarea lor n producie, acolo
unde este cazul, pe o perioad determinat 120 zile pentru miei, 30 de zile pentru puii de o zi, 63 de sptmni n cazul
puicuelor de o zi pentru producia de ou, 90 de zile pentru purcei -, iar beneficiarii Programului Fermierul trebuie s
236
POSDRU/88/1.5/S/52614
certifice faptul c au parcurs sau parcurg o form de pregtire profesional n domeniul creterii animalelor ori un curs de
specializare de scurt durat, iar n cazul persoanelor juridice, au angajat o persoan care ndeplinete aceste condiii ).
Pentru anul 2007, a fost adoptat ordinul aferent, respectiv OM nr. 820/2006, care delimiteaz, de aceast dat,
numai obiectivele care se vor bucura de finanare pe investiii directe, partea de cofinanare pe SAPARD fiind ncheiat.
Datorit faptului c sumele acordate n anul 2006 pentru investiii directe nu au fost angajate n totalitate, spre
deosebire de cele prevzute la capitolul cofinanare, OM 820/2006 a stabilit numai lista obiectivelor de investiii creditate n
anul 2007 n condiiile Legii nr. 231/2005, fr a mai stabili si plafoanele maxime aferente, acestea rmnnd cele prevzute
n OM nr. 100/2006, iar creditarea propriu-zis realizndu-se din fondurile alocate pentru anul 2006.
Obiectivele de investiii finanate n baza OM 820/2006 sunt urmtoarele :
a) achiziionarea de tractoare agricole noi ;
b) achiziionarea de maini, utilaje agricole pentru ferme vegetale i zootehnice ;
c) investiii n depozite pentru cereale i oleaginoase ;
d) achiziionarea de material biologic pentru o singur populare a fermelor : vaci de lapte, inclusiv bubaline,
ngrtorii de taurine, ovine, caprine, ngrtorii de berbecui, gini outoare, pui de carne, strui i ngrtorii de porci ;
e) organizarea i funcionarea laboratoarelor acreditate pentru efectuarea analizelor fizico-chimice ale produselor
agroalimentare ;
f) reamenajarea unor suprafee de orezrii ;
g) susinerea plantaiilor viticole, pomicole, de arbuti fructiferi i hamei tinere pn la intrarea pe rod;
h) retehnologizarea fabricilor de bere i suplimente alimentare;
i) introducerea programelor de certificare a calitii, sisteme bazate pe analiza riscurilor i punctelor critice de
control ( HCCP ), inclusiv seriile ISO, a sistemelor de urmrire i de asigurare a respectrii normelor de autenticitate n
vederea comercializrii ;
j) dotarea tehnic ( tractoare i utilaje ) pentru producerea rsadului, cultivarea, recoltarea, sortarea, mpachetarea,
/balotarea tutunnului, precum i instalaii de uscare a tutunnului ;
k) dotarea tehnic pentru cultivare, recoltare, uscare, condiionare, ambalare, depozitare, prelucrare, procesare,
msurarea, analiza, cercetarea i controlul parametrilor fizici, chimici i microbiologici, pentru ventulaie i filtrare a aerului
n spaiile de procesare a plantelor medicinale i aromatice n diferite forme de utilizare, inclusiv predozate ;
l) centre de mecanizare i/sau asociaii pentru mecanizare specializate pentru servicii n agricultur ;
m) brutrii, inclusiv mijloace de transport specializate ;
n) distilerii pentru uic i rachiuri de fructe, inclusiv mijloace de transport specializate ;
o) exploataii de animale de blan, inclusiv achiziia de material biologic ( nurci, dihori, vulpi argintii, vulpi polare,
nutrii i iepuri) ;
p) cabinete private sanitare veterinare construcie i dotare ;
q) fabrici de nutreuri combinate ( de pn la 10t/h ) ;
r) achiziionarea de animale de reproducie cu mare valoare geneticdin speciile bovine, porcine, ovine, caprine i
psri ;
s) achiziii necesare prelurii, modernizrii i/sau nfiinrii fermelor ;
t) instalaii fixe sau mobile pentru producerea de energii alternative ;
u) susinerea producerii de material sditor baz pentru plantaii mam furnizoare ramuri altoi, coarde altoi,
plantaii marcotiere portaltoi pentru nfiinarea pepinierelor pomicole, viticole i dendrologice ;
v) susinerea producerii de material sditor certificat pentru pomi, arbuti fructiferi, stoloni pentru cpunrii i/sau
material sditor pentru hamei, cartof i plante medicinale i aromatice ;
x) uniti noi sau modernizarea unitilor existente necesare depozitrii produselor agroalimentare i refacerea
infrastructurii pieelor.
Dei zona de aciune a programului s-a diversificat pe hrtie, n teren au beneficiat de susinere i finanare aceleai
proiecte stabilite n OM nr.100/2006, respectiv plafoane maxime, datorit nealocrii de fonduri noi pe anul 2007 si stabilirii
de plafoane maxime pentru toate obiectivele de investiii nominalizate n OM nr. 820/2006.
De menionat c, alturi de condiiile favorabile de acordare a creditului, respectiv termenul maxim de restituire
pn la 10 ani, perioada de graie ntre 1 i 5 ani, n funcie de specificul proiectului de investiii i dobnda sczut ( de
maxim 5% conform conveniilor ncheiate ntre MAPDR i instituiile selectate prin licitaie ), beneficiarii creditelor pentru
investiii n agricultur, neeligibile pentru a obine finanare nerambursabil din fonduri comunitare care dezvolt activiti ai
237
POSDRU/88/1.5/S/52614
cror indicatori de performan tehnico-economic respect prevederile din planul de aafaceri, pot beneficia de o reducere a
sumei de rambursat, calculat ca procent din volumul creditului.10
Nivelul reducerii sumei de rambursat poate fi de pn la 50% din volumul creditului acordat, difereniat n funcie
de tipul proiectului de investiii. Nivelul acestei reduceri, condiiile i modul de acordare se stabilesc i se aprob periodic,
prin hotrre a Guvernului, la propunerea MAPDR11, iar sumele pentru acordarea reducerilor se asigur din fond12.
De asemenea, n cazul investiiilor neeligibile pentru finanare nerambursabil din fonduri comunitare, costul
privind ntocmirea documentaiilor de acordare a creditelor se suport din fond i nu va putea depi 3 % din volumul
creditelor acordate13.
Metodologia de derulare
Implementare
Adoptarea legislaiei necesare funcionrii Programului Fermierul fiind definitivat, s-a trecut la iniierea procedurii
tehnice pentru derularea sumelor puse la dispoziia Fondului pentru creditarea investiiilor, acesta fiind accesat i derulat, n
conformitate cu metodologia aprobat de MAPDR, de ctre bnci comerciale i alte instituii de credit autorizate potrivit
prevederilor Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancar, republicat, precum i instituii financiare al cror obiect principal
de activitate const n efectuarea uneia sau mai multora dintre activitile financiare prevzute la art. 11 alin. (1), lit. b)-i) din
Legea nr. 58/1998, republicat.14
nainte de a analiza modalitatea de punere la dispoziia instituiilor financiare a sumelor, trebuie explicat regimul
Fondului pentru creditarea investiiilor n agricultur.
Conform art. 1 din legea 231/2005 n vederea stimulrii dezvoltrii investiiilor n agricultur, industrie alimentar,
silvicultur, piscicultur, precum i n activiti nonagricole, se constituie la dispoziia MAPDR Fondul pentru creditarea
investiiilor , denumit n continuare fond
Fondul se constituie din alocaiile aprobate prin bugetul de stat cu aceast destinaie la dispoziia MAPDR i se
reconstituie din sumele rambursate i din dobnzile pltite de ctre instituiile de credit. Fondul se gestioneaz de MAPDR
i se utilizeaz pentru :
a) acordarea de credite beneficiarilor prevzui la art. 6 din Legea nr. 231/2005;
b) acoperirea costurilor ntocmirii documentaiei tehnico-economice pentru acordarea creditelor;
c) acordarea de granturi, calculate ca procent din volumul creditului acordat beneficiarilor de credite.
Sumele neutilizate din fond la finele fiecrui an, angajate de MAPDR cu instituiile selectate i evideniate n contul
special al fondului deschis la Trezoreria Statului, la dispoziia MAPDR, se reporteaz n anul urmtor i se utilizeaz pentru
acoperirea obligaiilor care decurg din contractele de credit ncheiate de ctre bncile comerciale, instituiile de credit sau
instituiile financiare15 cu categoriile de solicitani16, n limitele sumelor prevzute n conveniile de lucru dintre MAPDR i
instituiile selectate.
Sumele existente n fond la finele fiecrui an , provenite din rambursri de credite i pli de dobnzi la creditele
acordate i evideniate n contul special al fondului se reporteaz n anul urmtor i se utilizeaz pentru acordarea de noi
credite, n condiiile Legii nr. 231/2005.
Sumele reprezentnd rate de credit scadente i pli de dobnzi aferente acestora, rambursate de beneficiarii
creditului pentru investiii n agricultur, industrie alimentar, silvicultur, piscicultura, precum i n activiti nonagricole,
existente n conturile instituiilor selectate la finele anului n curs, se vireaz pn la data de 20 decembrie n contul special
deschis la Trezoreria Statului, la dispoziia MAPDR, se reporteaz n anul urmtor i se utilizeaz pentru acordarea de noi
credite, n condiiile Legii 231/2005.
MAPDR aloc sume din fond instituiilor, pe baza conveniilor de lucru ncheiate cu acestea17, n urma desfurarii
licitaiei prin care acestea vor fi selectate.
10
Lege nr.231/2005, art. 11, alin. (1)
11
Idem, art. 11, alin. (2)
12
Idem, art. 11, alin. (3)
13
Idem, art. 12
14
Idem, art. 4
15
Prevzute la art. 4 din Legea nr. 231/2005
16
Prevzui la art.6 din Legea nr. 231/2005
17
Legea nr. 231/2005, art. 5, alin. (1)
238
POSDRU/88/1.5/S/52614
n urma licitaiilor organizate la sediul MAPDR n anii 2005 i 2006, au fost declarate ctigtoare i au primt
dreptul de a derula sumele din fond, urmtoarele instituii financiare:
BCR (Convenia 1074/2005, J475/2006 i Act Adiional nr.1/2007 la Convenia J 475 );
BRD Convenia 17/11.04.2006 i Act Adiional nr.1/2007 la Convenia nr17/2006);
CEC (Convenia 119244/23.03.2006 i Act Adiional nr.1/2007 la Convenia nr.119244); BC CARPATICA-SIBIU
(Convenia 119246 / 23.03.2006 i Act Adiional nr1/2007.la Convenia nr. 119246).
Pentru cei doi ani, Fondurile alocate de MAPDR instituiilor selectate au fost de 651,000,000.RON astfel :
-30,000,000 RON n anul 2005
-450,000,000.RON n anul 2006 pentru proiectele cu cofinanare SAPARD i investiii directe
(15,000,000.RON).
-201 ,000,000.RON tot pentru anul 2006 prin Act Adiional pentru a acoperi integral nevoia de finanare pentru
proiectele depuse prin SAPARD pn la data de 31 iulie 2006 .
Sumele repartizate pe baza Conveniilor i Actelor Adiionale sunt :
BCR
- 30,000,000.00 RON Convenia 1074/2005
- 325,000,000.00 RON Convenia J475/2006
-153,500,000.00 RON Act Adiional nr.1/2007 la Convenia J475
BRD
-50,000,000.00 RON Convenia nr. 17/11.04.06
-25,000,000,00 RON Act Adiional nr.1 la Convenia de Lucru nr. 17/2006
CEC
-25,000,000.00 RON Convenia de lucru nr. 119 244 /2006
-12,500,000.00 RON Act Adiional nr.1 la Convenia de lucru nr. 119244/2006
BCC
-20,000,000.00 RON Convenia de lucru nr119246/2006
-10,000,000.00 RON Act Adiional nr.1 la Convenia de Lucru nr119246/2006
n cuprinsul conveniilor si al actelor adiionale, au fost stabilite urmtoarele puncte ce reglementeaz drepturile i
obligaiile celor 2 pri semnatare, MAPDR i instituia selectat, astfel : prile contractante, obiectul conveniei de lucru,
utilizarea sumei alocate, aplicabilitate, durat, documente, standarde, caracterul confidenial al conveniei, drepturi de
proprietate intelectual, responsabiliti, verificri, penaliti, amendamente, ncetare, cesiune, fora major, soluionarea
litigiilor, limba i legea care guverneaz convenia, comunicri.
Cel mai important aspect al conveniilor este determinat de condiiile pentru derularea creditelor acordate din
sumele accesate din Fondul pentru creditarea investiiilor n agricultur, respectiv :
- Creditele se vor acorda cu respectarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur i
Normelor metodologice pentru aplicarea acesteia, utiliznd procedurile de lucru stabilite prin normele proprii de creditare
ale instituiei selectate.
- Rambursarea sumelor accesate din Fondul pentru creditarea investiiilor n agricultur precum i a dobnzilor aferente
se face n rate echivalente cu ratele creditelor acordate beneficiarilor creditelor pentru investiii n agricultur i la datele
stabilite prin graficele de rambursare a creditelor acordate beneficiarilor de credite pentru investiii n agricultur.
- Rata de dobnd perceput de Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale pentru suma aprobat n vederea
accesrii de ctre instituia selectat este de 0,02% pe an.
- Rata de dobnd perceput de instituia selectat de la beneficiarii creditului acordat pentru investiii n agricultur este
de 5% pe an din sumele accesate din fond .
Acordarea unei perioade de amnare, la rambursarea dobnzilor datorate de ctre beneficiarii creditelor pentru
investiii n agricultur, egal cu perioada de graie a creditului primit.
Nivelul comisionului pltit de instituia selectat pentru sumele trase din fond i neutilizate este de 0,01%, pentru
fiecare zi ntrziat, din volumul acestor sume.
- n cazul nerestituirii sumei disponibile la sfritul anului, de ctre instituia selectat aceasta va plti o penalizare de
0,01% pentru fiecari zi ntrziat calculate asupra sumei nerestituite.
- n cazul necomunicrii imposibilitii de a accesa i derula suma repartizat, potrivit angajamentului asumat, instituia
selectat va plati o penalizare de 1% calculat asupra sumei n cauza.
239
POSDRU/88/1.5/S/52614
n ceea ce privete ncheierea contractelor de finanare a proiectelor de investiii dintre beneficiar i instituia
selectat, volumul creditului acordat nu va putea depi nivelul stabilit prin ordinul ministrului emis anual, iar la acordarea
creditului, instituia financiar este obligat s nu solicite participarea beneficiarului cu fonduri proprii.
Garantarea creditelor acordate potrivit Legii 231/2005 se poate reliza de ctre fondurile de garantare i/sau de ctre
mprumutat prin certificate de depozit, garanii reale pe animale, maini i utilaje agricole, ipotec asupra cldirilor i
terenurilor agricole, plantaiilor sau orice alte garanii agreate de instituiile de credit.
Conform Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbiei fondurilor SAPARD, FEADR, FEP i FEGA, prin
preluarea riscului de creditare de ctre fondurile de garantare, se constituie la dispoziia MAPDR Fondul de garantare a
creditelor n scopul garantrii instrumentelor financiare pe care instituiile de credit le pun la dispoziie beneficiarilor
fondurilor SAPARD, FEADR, FEP i FEGA
MAPDR aloc FCGR SA i FNGCIMM SA sume din fond n scopul acordrii de garanii instituiilor de
credit, iar alocarea acestora se efectueaz pe baz de convenii ncheiate ntre MAPDR i fondurile de garantare, separat
pentru fiecare fond : SAPARD, FEADR, FEP i FEGA.
n baza art. 4 din Legea nr. 218/2005, sumele alocate i dobnzile aferente acestora sunt utilizate de fondurile de
garantare pentru constituirea plafonului anual de garantare, cu o expunere a acestuia de pn la 5 ori, acoperirea riscului
asumat de fondurile de garantare din garaniile acordate pe seama fondului, prin plata soldului garaniei, n cazul
contractelor de garantare executate de instituiile de credit pentru mprumutaii care nu i ndeplinesc obligaiile asumate
prin contractele de credit i pentru acoperirea comisioanelor datorate fondurilor de garantare de ctre persoanele fizice
autorizate i asociaiile familiale constituite conform legii, acestea fiind scutite de la plata comisionului de garantare. Nivelul
comisioanelor de garantare se aprob anual, difereniat, n funcie de tipul de credit i de tipul de proiect, prin ordin al
ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale.
Garantarea creditelor acordate beneficiarilor se realizeaz n 3 modaliti:
1. n cazul creditelor pe termen scurt, acordate n scopul asigurrii surselor de finanare necesare realizrii
produciei, procentul de garantare va fi de pn la 50 % din valoarea creditului;
2. n cazul creditelor pe termen scurt, mediu i lung, acordate beneficiarilor FEADR, FEP i FEGA, n scopul
realizrii de investiii, procentul de garantare va fi, dup caz, de 70-100 % din valoarea creditului;
3. n cazul creditelor acordate pentru cofinanarea proiectelor din cadrul Programului SAPARD i al celor ncadrate
n prevederile OUG nr. 59/2006 ( SAPARD-ul romnesc ) privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanrii publice
nerambursabile pentru proiectele de investiii din cadrul Programului SAPARD, procentul de garantare va fi pn la 100 %
din valoarea creditului.
Prin urmare, instituiile de credit nu suport nici un risc n ceea ce privete derularea sumelor prin Programul
Fermierul, pentru c atunci cnd un beneficiar se afl n imposibilitatea de a plti creditul, fondurile de garantare pltesc n
locul lui instituiei financiare creditoare, iar aceasta acht, la rndul su, ministerului, suma utilizat n acordarea creditului
beneficiarului falimentar. Recuperarea creantelor nscute asupra beneficiarului nepltitor cad, conform Legii nr. 218/2005,
n sarcina fondurilor de garantare.
i atunci, cum s nu fie atrase instituiile financiare s acorde credit dintr-un fond ce nu le aparine, fr riscul de a
pierde ceva, ns avnd certitudinea c derularea acestor fonduri le vor aduce n vistierie procente corespunztoare sumelor
utilizate?18
Contractarea i derularea creditului
Contractarea
ntocmirea proiectului. Primii pai sunt vizita la Direcia Agricol, pentru a stabili afacerea, i apoi la Oficiul
Judeean de Consultan, pentru a afla documentaia necesar ntocmirii proiectului. n aceasta etap potenialul investitor se
prezint la DADR judetene/mun. Bucuresti cu ideea sa de aafaceri i primeste asistenta si ndrumare pentru ntocmirea
proiectului, precum i lista cu firmele de consultanta autorizate s ntocmeasc astfel de proiecte sau apeleaz la ajutorul
unei firme de consultan sau consultant independent. De asemenea OJCA ntocmesc gratuit proiecte de investiii a caror
18
stricto sensu, beneficiile constau n sumele reprezentnd dobnda stabilit prin convenii 4,5-5 % perceput la
valoarea creditului
240
POSDRU/88/1.5/S/52614
valoare nu depaseste 10.000,00 . Durata acestei etape variaz de la 1 la 3 luni n functie de complexitate i de actele
necesare.
Proiectul va include cererea de finantare si toate anexele necesare: studiul de fezabilitate, dovada proprietatii
terenului, arendarii, concesionarii sau a altui document care sa certifice dreptul de utilizare a suprafetei respective pentru o
perioada de minimum cinci ani de la data depunerii proiectului, avizele de mediu, sanitar-veterinare, certificat de urbanism,
plan de aafaceri, CV, ultimul bilant contabil, experienta profesionala in domeniu, dovedita prin prezentarea unei copii a
diplomei de studii sau a unor documente care sa ateste o experienta profesionala in domeniu de minimum trei ani (copie a
cartii de munca) sau angajament scris ca beneficiarul va urma un curs de pregatire profesionala inainte de efectuarea primei
plati a primei compensatorii, dovada asigurrii contributiei private la realizarea proiectului, s.a.m.d.
Obinerea scrisorii de confort ( dovada asigurrii contributiei private)19 :
La cererea solicitantilor, bncile analizeaz oportunitatea acordarii unui credit i decid asupra emiterii unei scrisori
de confort20 cu o valabilitate de minimum 180 de zile, care s reprezinte angajamentul ferm al acesteia de acordare a
creditului n situatia n care beneficiarul va prezenta contractul de finantare ncheiat cu Agentia SAPARD.
Scrisoarea de confort va fi acceptata de catre Agentia SAPARD ca document justificativ care atesta partial sau
integral capacitatea de cofinantare a proiectului de catre solicitant.
Pentru accesarea cofinanrii proiectelor de investiii SAPARD prin Programul FERMIERUL este necesar o
scrisoare de confort de la una din instituiile financiare care deruleaz sumele alocate prin Conveniile de lucru ncheiate
dup finalizarea procedurii de licitaie organizate de MAPDR pentru selectarea acestora.
n cazul investiiilor directe, a proiectelor declarate neeligibile pe SAPARD, scrisoarea de confort nu mai este
necesar.
ncheierea contractului de finanare cu Agentia SAPARD (APDRP).
Dac proiectul respect toate cerinele Programului SAPARD, inclusive dovada contribuiei private a finanrii, va
fi declarat conform, dup care, este declarat eligibil pentru finanare.
Astfel, potenialul beneficiar devine un beneficiar al Programului SAPARD, fiind ntiinat n scris despre
eligibilitatea proiectului su. Este ncheiat contractul de finanare dintre beneficiar i Agenia SAPARD.
Dup acest moment, beneficiarul poate demara investiia propus prin proiectul su cu surse proprii, din fondurile
pe care le posed sau credite, dup care va primi sprijinul financiar nerambursabil de 50% din valoarea total eligibil a
proiectului.
Avnd n vedere c Programul SAPARD nu acorda avans, ci doar ramburseaza cheltuielile efectuate n etapele
stabilite, beneficiarul se va prezenta cu o situaie centralizatoare cuprinznd cheltuielile eligibile efectuate i documentele
justificative (facturi, contracte, etc.).
Obinerea avizului DADR judeene/ mun. Bucureti.
Conform prevederilor HG nr. 934 din 11 august 2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur pentru aprobarea creditelor este necesar
19
Contribuia privat contribuia obligatorie a beneficiarului pentru accesarea fondurilor SAPARD; dovada existenei
contribuiei private trebuie fcut nainte de contractarea proiectului; contribuia privat se poate asigura astfel :
- din surse proprii trebuie dovedit prin extras de cont bancar sau certificat de depozit.
- prin credit bancar trebuie dovedit prin scrisoare de confort / extras de linie de credit.
20
Scisoare de confort definiie i caracteristici
- reprezint o confirmare a capacitii de plat a acestuia, respectiv certificarea existenei i disponibilitii
fondurilor necesare perfectrii tranzaciei comerciale sau financiare
- beneficiarul scrisorii de confort este partenerul comercial sau finanatorul intern/extern al clientului bncii
- scrisoarea poate fi emis n baza resurselor proprii ale clientului, a unor credite aflate n curs de derulare sau
a unor finanri viitoare
- angajeaz rspunderea ferm a bncii privind respectarea condiiilor prevzute n scrisoarea de confort
- Moneda: lei i/sau valut
- Perioada de valabilitate: pn la ncheierea unui contract sau cel mult 1 an de la data emiterii
- Destinaie: orice destinaie legal
- Condiie: la baza solicitrii trebuie s existe intenia ncheierii unui contract comercial pentru cumpararea
unui/unor bunuri/servicii de la un/unii furnizori din ar i/sau strinatate i/sau ncheierea altor tipuri de tranzacii.
- Scrisoarea de confort i nceteaz valabilitatea odata cu ncheierea contractului comercial/tranzacie pentru
care a fost solicitat.
241
POSDRU/88/1.5/S/52614
avizarea documentaiei de credit prin direciile pentru agricultur i dezvoltare rural judeene, respectiv a municipiului
Bucureti; Avizul se elibereaza n maxim 10 zile lucrtoare de la data solicitrii.
Baza de date constituit cu ocazia acordrii acestui aviz este foarte important pentru desfurarea programului.
Ofer un control initial al accesrii fondurilor pentru a nu permite suprapunerea a dou sau mai multe credite, succesiv sau
concomitent, de la instituii financiare diferite, pentru proiecte diferite, acordate din fondul pentru creditare investiiilor
constituit in baza Legii nr. 231/2005.
Avizul are rolul principal de a informa banca n privina ncadrarii proiectului de investiii n tipurile de investiii i
plafonul maxim aprobate anual prin ordin al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale.
Contractul de credit cu banca. A doua vizita la banca - obinetea creditului pentru cofinanare propriu zis,
necesar pentru realizarea proiectului de investiii.
Beneficiarul depune o cerere de credit (formular tipizat cuprinde i o rubrica referitoare la participarea fondurilor
de garantare, FGCR IFN SA i FNGC IMM IFN SA, la constituirea garaniilor) la sucursala bancii de la care doreste sa
obtina creditul (una din bancile selectate s deruleze fondurile pentru creditarea investiiilor n agricultur).
Cererea de credit, avnd la baz Contractul de Finanare SAPARD, trebuie nsotit de alte documente specifice
activitaii de creditare. Banca analizeaz documentaia de creditare, din perspectiva condiiilor impuse de MAPDR prin
conveniile de lucru i conform normelor proprii de creditare.
Analiza creditului, n condiiile n care documentaia depus de beneficiar este complet se desfsoar n 2 etape,
la nivelul sucursalei bancare judeene i la nivel central, ntr-un interval de cca. 30 zile i se concretizeaz prin incheierea
unui contract de credit, ultima etap pentru accesarea fondurilor necesare.
n prezena unui proiect de investiii directe, la baza creditului va sta proiectul de investiii ntocmit conform
legislaiei n vigoare.21
Derularea creditelor
Odat contractul de creditare ncheiat, solicitantul ncepe derularea proiectului a crui implementare i monitorizare
permanent este asigurat de reprezentantul OJCA pentru Programul Fermierul. Expetul OJCA ajut la ntocmirea
dosarelor de achiziii prin selectarea celor mai buni furnizori de bunuri i servicii pentru realizarea proiectului, condiia UE
fiind ca pentru orice achiziie de bunuri de peste 10.000 s fie identificate cel puin 3 oferte.
Plata acestor achiziii se face de ctre banc direct furnizorului, n urma solicitrii de plat ( cererea de tragere ) a
beneficiarului nsoit de documentaia justificativ.
Instituia bancar transmite solicitarea de plat ctre MAPDR unde va fi prelucrat de compartimentele de
specialitate i eliberat suma aferent n contul bncii. Dac solicitarea este fcut de o sucursal, aceasta este transmis
MAPRD prin intermediul sediului central, iar transferul banilor se face n acelai mod.
La nivelul MAPDR, procedura de verificare i avizare a solicitrilor de plat emise de bnci din fondul pentru
stimularea investiiilor n agricultur, industria alimentar, silvicultur, piscicultur, precum i n activiti non agricole se
deruleaz dup cum urmeaz:
1. Dup nregistrarea la secretariatul Direciei generale buget finane i fonduri europene, n cadrul Biroului
Fermierul, se verific n baza de date corectitudinea, realitatea, veridicitatea i conformitatea solicitrii de plat, urmrindu-
se ncadrarea cererii de tragere n plafonul maxim alocat bncii emitente, ncadrarea n plafonul maxim alocat conform
Legii nr. 231/2005, ncadrarea n plafonul aprobat prin contractul de finanare aprobat cu banca, precum i ncadrarea
proiectului de investiii n condiiile stabilite prin convenia de lucru ncheiat cu banca.
2. Cererea de tragere se avizeaz conform celor de mai sus n cadrul Biroului Fermierul i ulterior, este verificat de
directorul general i compartimentul bun de plat.
3. Compartimentul de specialitate Biroul Fermierul elaboreaz i semneaz ordonanarea de plat n baza cererii de
tragere emise de banc i se anexeaz la aceasta.
Documentaia se avizeaz n mod corespunztor la compartimentul contabilitate, controlorul financiar preventiv
propriu, controlorul financiar preventiv delegat i ordonatorul principal de credite.
4. Pentru operativitatea derulrii avizrii, acest traseu este urmrit de Biroeul Fermierul pn la emiterea ordinului
de plat de ctre compartimentul financiar.
21
n funcie de obiectiv i de valoarea acestuia, proiectul de investiii poate fi ntocmit de beneficar, de OJCA ( gratuit pn la
10.000 ) sau o firm de consultan specializat
242
POSDRU/88/1.5/S/52614
Ordinul de plat se semneaz de ctre directorul direciei financiar contabilitate, iar documentaia final n original
i copia ordinului de plat se arhiveaz n cadrul compartimentului de specialitate.22
5. Plata efectiv ctre beneficiarii proiectelor de investiii este urmrit i centralizat pe baza extraselor de cont de
ctre Biroul Fermierul, care deine baza de date.
Extinderea Programului Fermierul postaderare

Adoptarea Planului Naional de Dezvoltare Rural
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR) este un instrument de finanare creat de Uniunea
European pentru a sprijini rile membre n implementarea Politicii Agricole Comune1. Nu doar Romnia va beneficia de
acest Fond ci i alte state membre.
FEADR reprezint o oportunitate de finanare pentru spaiul rural romnesc, n valoare de aproximativ 7,5
miliarde de euro, ncepnd cu 2007 i pn n 2013. Similar cu Programul SAPARD, i FEADR se va baza pe principiul
cofinanrii proiectelor de investiii private.
Fondurile europene vor putea fi accesate n baza a dou documente-cheie:
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 i Planul Naional Strategic pentru Dezvoltare Rural.
PNDR reprezinta instrumentul de accesare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si a
fost elaborat pentru perioada 2007 2013.
Principalele instituii implicate n implementarea Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 sunt:
MAPDR - Direcia General Dezvoltare Rural care ndeplinete funcia de Autoritate de Management pentru
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 (PNDR) i asigur gestionarea corespunztoare a fondurilor
comunitare, stabilind prioritile i msurile concrete de aciune;
Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (APDRP), ca organism de plat, pentru toate msurile din
PNDR, cu excepia celor destinate zonelor defavorizate;
Agenia de Pli i Intervenie n Agricultur, de asemenea ca organism de plat, pentru zonele defavorizate.
Obiectivele specifice de investiii

Prioritile programului, concretizate n 4 domenii (axe) sunt:
Axa I Creterea competitivitii sectorului agricol i silvic- 45% din totalul fondurilor UE, reprezentnd suma
de 3.246.064.583 euro;
Msurile din Axa 1 vizeaz mbuntirea eficienei sectoarelor agricol i forestier n vederea pregtirii acestora s
fac fa concurenei cu un mediu comercial deschis pieei externe. Rezultatele ateptate sunt: o for de munc agricol mai
bine pregtit, cu o structur pe vrst mult mbuntit, o mai bun utilizare a terenului, ptrunderea pe pia a fermelor de
semi-subzisten, o agricultur comercial modern, creterea valorii adugate i mbuntirea calitii produselor, care vor
asigura pe viitor creterea productivitii i competitivitii sectoarelor agricol i forestier.
Sprijinul va fi direcionat ctre microntreprinderi i ntreprinderile mici i mijlocii, considerate a fi mai capabile
dect ntreprinderile mari s dezvolte produse noi, s valorifice mai bine resursele locale prin inovare i adaptare. Prioritile
alese din cadrul acestei axe iau n considerare att nevoile de dezvoltare, ct i necesitatea de a continua anumite msuri din
perioada de preaderare.
Axa II mbuntirea mediului i a zonelor rurale 25% din fondurile UE, n sum de 1.805.375.185 euro;
Obiectivul msurilor din Axa 2 este de a mbunti mediul n spaiul rural, de a mbunti biodiversitatea printr-un
management durabil al terenurilor agricole i forestiere. Msurile includ zone defavorizate, Natura 2000 i programul de
mpdurire. Schema LFA intenioneaz s sprijine continuarea activitii agricole n astfel de zone, meninnd astfel
peisajul. Schema Natura 2000 este ndreptat ctre fermierii din zonele cu habitate cu valoare natural ridicat.
Principalul element al programului silvic sprijinul pentru mpdurire este inclus, de asemenea, n aceast Ax.
Programul va permite meninerea plantrilor la un nivel suficient n vederea atingerii obiectivelor economice i de mediu.
Axa III Calitatea vieii n zonele rurale i diversificarea economiei rurale 30% din fondurile europene,
totaliznd suma de 2.046.598.320 euro;
mbuntirea calitii vieii n mediul rural, diversificarea economiei rurale, promovarea cunoaterii i
mbuntirea potenialului uman reprezint obiectivele strategice ale acestei axe. Msurile vizeaz comunitatea rural, n
general, prin dezvoltarea ntreprinderilor din mediul rural, bazate pe resurse naturale, a turismului, renovarea satelor i
22
Biroul Fermierul
243
POSDRU/88/1.5/S/52614
promovarea iniiativelor privind mediul n vederea completrii activitilor din cadrul fermei i pentru furnizarea unor
oportuniti alternative de angajare a populaiei din mediul rural. Aceste msuri au fost alese n concordan cu punctele
slabe ale mediului rural (precum venituri sczute, dependena excesiv de agricultura de subzisten, abilitile de
antreprenoriat reduse, infrastructura neadecvat), dar i a punctelor tari (resurse cu valoare natural ridicat, patrimoniu
cultural bogat etc.). Astfel, prin aceast abordare, zonele rurale ar trebui s ating o calitate a vieii n mediul rural, la fel ca
n mediul urban.
Axa IV LEADER va primi 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii, adic 123.462.653 euro.
Msurile din Axa 4 vizeaz sprijinirea dezvoltrii rurale prin mbuntirea guvernanei locale i promovarea
potenialului endogen. Abordarea LEADER va contribui la realizarea obiectivelor din Axa 1, Axa 2 i Axa 3 prin
intermediul strategiilor de dezvoltare local integrat i prin aciuni inovative.
Beneficiarii programului
Din Fondul constituit n baza Legii nr. 231/2005, suplimentat n anul 2008 prin OUG nr. 72/2008, se acord
credite pentru cofinanarea proiectelor de investiii depuse prin PNDR pe msurile stabilite prin OM nr. 430/2008 i OM
nr.102/2009, cu modificrile i completrile ulterioare, n domeniul agricultur, respectiv 121 Modernizarea exploataiilor
agricole i 123 Creterea valorii adugate a produselor agricole i forestiere din PNDR.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Msura 121 sunt fermierii, definii, conform PNDR, ca fiind
persoane fizice sau juridice, care practic, n principal, activiti agricole - activitate principal conform Certificatului de
nregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerului - a cror exploataie este situat pe teritoriul rii, are o dimensiune
egal sau mai mare de 2 UDE23, i care este nregistrat n Registrul fermelor/Registrul agricol. Astfel, pentru a beneficia de
sprijin prin FEADR, un solicitant trebuie sa aib ca obiect principal de activitate domeniul agricol, conform Certificatului de
nregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerului, respectiv codul CAEN 01xx; totodat obiectul de activitate vizat de
proiect nu poate fi constituit din activiti pe baz de tarif sau contract.
Pentru sprijinul acordat prin Msura 123, beneficiarii eligibili sunt persoane fizice autorizate i persoane juridice
nregistrate n baza legislaiei din Romnia ca microntreprinderi, ntreprinderi mici i mijlocii ( n conformitate cu
Recomandarea (CE) nr. 361/2003 ) i alte ntreprinderi, astfel:
Pentru investiiile viznd creterea valorii adugate a produselor agricole:
- Micro-ntreprinderi i ntreprinderi Mici i Mijlocii definite n conformitate cu Recomandarea (CE)
nr. 361/2003, respectiv n conformitate cu Legea nr. 346/2004, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Alte ntreprinderi care nu sunt micro-ntreprinderi, ntreprinderi mici i mijlocii, care au mai putin de
750 angajati sau cu o cifr de aafaceri care nu depete 200 milioane Euro definite n conformitate cu art. 28 din
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.
- Cooperative agricole de procesare a produselor agricole constituite conform Legii nr. 566/2004;
- Societi cooperative de valorificare constituite conform Legii nr. 1/2005;
- Asociaii familiale24 constituite conform Legii nr. 300/2004;
Grupuri de productori constituite conform Ordonanei nr. 37/ 2005 cu modificrile i completrile ulterioare, care
au ca scop comercializarea n comun a produselor agricole i silvice i aparin urmtoarelor forme juridice :
societi comerciale - constituite conform Legii nr. 31/1990
cooperative agricole de procesare a produselor agricole, constituite conform Legii nr. 566/2004.
23
Unitatea de Dimensiune Economica (UDE) reprezint unitatea prin care se exprim dimensiunea economic a unei
exploataii agricole determinat pe baza marjei brute standard a exploataiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei
uniti de dimensiune economic este de 1.200 Euro.
24
Avnd n vedere c Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice i a asociaiilor familiale, a fost abrogat de OUG nr. 44 din
16 aprilie 2008 i OUG nr. 38/2009 privind desfurarea activitilor economice de ctre persoanele fizice autorizate, ntreprinderile
individuale i ntreprinderile familiale, publicat n Monitorul Oficial nr. 328 din 25 aprilie 2008, ncepnd cu aceast dat, beneficiarii
Persoanele fizice autorizate i Asociaiile familiale se nlocuiesc cu Persoane fizice autorizate, ntreprinderi individuale sau ntreprinderi
familiale, aa cum prevede noul cadru normativ. Beneficiarii aflai n relaii contractuale cu APDRP au obligaia s notifice n scris Agenia
referitor la noua form de organizare pentru care au optat. Radierea din Registrul Comerului a beneficiarilor care nu i-au exercitat dreptul
de opiune, n condiiile art. 39 din OUG nr. 44/2008, va duce la ncetarea contractelor de finanare.
244
POSDRU/88/1.5/S/52614
n ceea ce privete domeniul investiiilor directe, se acord credite pentru finanarea proiectelor de investiii
neeligibile pentru finanarea prin fonduri europene care se ncadreaz n tipurile de investiii aprobate prin Anexa nr. 2 a
OM nr. 430/2008 i OM nr.102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investiii i a plafoanelor maxime ale creditelor ce se
acord n anul 2008, n condiiile Legii nr. 231/2005 cu modificrile i completrile ulterioare, respectiv achiziia de
material biologic pentru o singur populare a fermelor.
Creditele se acord beneficiarilor din categoriile prevzute la art. 6 din Legea nr. 231/2005, cu modificrile i
completrile ulterioare, respectiv:
- productori agricoli individuali nregistrai n Registrul exploataiilor agricole;
- asociaii agricole familiale, asociaii de productori agricoli, grupuri de productori i cooperative agricole,
constituite conform legislaiei n vigoare;
- societi agricole private, respectiv asociaii agricole cu personalitate juridic, constituite conform legislaiei
n vigoare;
- societi comerciale cu capital privat, constituite conform legislaiei n vigoare.
- persoane fizice autorizate conform legislaiei n vigoare;
- deintori de pduri i asociaii ale acestora;
- consilii locale.
Obiective de investiii
Om nr. 430/2008 i Om nr. 102/2009 stabilesc tipurile de investiii, att pe domeniul de cofinanare, ct i n ceea
ce privete investiiile directe, neeligibile prin PNDR, i plafoanele maxime ale creditelor ce se acord n anii 2008 i 2009,
n condiiile Legii nr. 231/2005
Cofinanare PNDR
Obiectivele de investiii din Programul Naional de Dezvoltare Rural/Programul Operaional pentru Pescuit i plafoanele
maxime ce se acord sunt prevzute n anexele nr. 1 ce fac parte integrant din OM nr. 430/2008 i OM nr. 102/2009 dup
cum urmeaz :
a) msura 121 PNDR modernizarea exploataiilor agricole - cu excepia achiziiilor independente de maini,
echipamente i utilaje agricole, dac aceste achiziii nu prevd i construcii 1.000.000 pentru toi beneficiarii, cu
excepia formelor asociative i 2.000.000 pentru formele asociative constituite conform legislaiei n vigoare ;
b) msura 123 PNDR creterea valorii adugate a produselor agricole i forestiere cu excepia sectoarelor care
primesc cu exceptia sectoarelor care primesc sprijin prin schemele de ajutor de stat aferente masurii 123, aprobate prin
Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 211/2008 privind aprobarea schemelor de ajutor de stat "Stimularea
IMM-urilor care proceseaza produse agricole n vederea obtinerii unor produse alimentare, altele dect cele prevazute n
anexa 1 la Tratatul CE, precum si a celor care desfasoara activitati de procesare a produselor agricole n vederea obtinerii si
utilizarii surselor de energie regenerabila si a biocombustibililor" si "Stimularea microntreprinderilor din domeniul
prelucrarii primare a produselor forestiere, lemnoase si nelemnoase", publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
267 din 4 aprilie 2008 2.000.000 pentru toi beneficiarii , cu excepia formelor asociative i 3.000.000 pentru formele
asociative constituite conform legislaiei n vigoare ;
c) msura 21 POP investiii productive n acvacultur 500.000 ;
d) msura 28 POP - investiii n procesarea i comercializarea petelui-500.000 .
Investiii directe
n ceea ce privete sectorul tipurilor de investiii care nu beneficiaz de finanare din fonduri europene i plafoanele
maxime de creditare pentru anul 2008, acestea sunt cuprinse n anexele nr. 2 ale OM nr. 430/2008 i OM nr. 102/2009,
delimitndu-se un singur domeniu, de aceast dat, acceptat pentru finanare, respectiv :
- achiziionarea de material biologic pentru o singur populare a fermelor de bovine pentru lapte i carne 110.00
/proiect cu o investiie maxim de 2.100 pe cap de juninc, ovine 100.000 /proiect, cu o valoare maxim de 300
/femel, 600 /berbec testat dup performane proprii i 1.000 /berbec testat dup descendeni, caprine 40.000 /proiect,
cu o valoare maxim de 300 /femel, 600 /ap testat dup performane proprii i 1.000 /ap testat dup descendeni, gini
outoare 120.000 /proiect, cu o valoare a investiiei de maxim 4,8 /cap puicu la vrsta de 15-16 sptmni i 0,65
245
POSDRU/88/1.5/S/52614
/cap puicu la o zi i porci 55.000 /proiect cu o valoare maxim de 280 /cap scrofi la ieirea de la testare i 110 /cap
scrofi la minimum 30 kg.
De asemenea, similar ordinelor anterioare emise de ministrul agriculturii pentru stabilirea tipurilor de investiii i a
plafoanelor maxime, i n acest caz, legat de investiiile directe, sunt stipulate anumite condiii privitoare la materialul
biologic achiziionat, precum i la calitatea celui care desfoar investiia.
Se observ o diminuare a obiectivelor de investiii pentru anexa nr. 2 fa de anii anteriori, ns acest fapt este redat
prin prisma investiiilor eligibile pe anexa nr. 1 pentru PNDR i POP, care acoper aproape toate domeniile de aciune din
agricultur, evitndu-se astfel suprapunerea anumitor tipuri de investiii, cel mai la ndemn fiind exemplul achiziiilor de
tractoare , maini i utilaje agricole care a reprezentat un important punct de discuie ntre Biroul Fermierul, de la nivelul
MAPDR i potenialii beneficiari din toat ara. i referitor la anexa nr. 1 se observ un alt tip de abordare, n concordan
cu msurile adoptate pentru PNDR i POP, lrgindu-se aria de investiii prin utilizarea unor termeni mai generali, fr a mai
fi nevoie de enumerarea activitilor eligibile pentru cofinanare, astfel, dei la prima vedere s-ar prea ca au fost limitate
obiectivele de investiii, la o analiz mai atent de observ exact contrariul.
Metodologia de derulare .Implementare

Hotrrea, la nivelul forurilor cu putere de decizie, de prelungire a Programului Fermierul pn la sfritul anului
2009 fiind aprobat, era necesar adoptarea actelor normative care s permit aplicarea, n fapt, a acestuia.
n primul rnd, MAPDR trebuia abilitat s pun la dispoziia Fondului pentru creditarea investiiilor alte sume de
la buget, sumele acordate pentru anii 2005 i 2006 ( cu prelungire inclusiv pe 2007 ) fiind deja angajate. Astfel, prin
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 72 din 4 iunie 2008 privind autorizarea MADR pentru asigurarea unor msuri
financiare pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, industrie
alimentar, silvicultur, piscicultur, precum i n activiti nonagricole - Fondul de creditare a fost suplimentat cu suma 760
milioane lei, Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale fiind autorizat s ncheie angajamente legale interne n anul 2008,
(Convenii de Lucru) cu instituii financiare selectate prin licitaie, n limita sumei de 760 milioane lei, asigurat de la
bugetul de stat, cu termene de plata in anii 2009, 2010, 2011.
De asemenea, trebuia abordat problema asigurrii garantrii creditelor angajate i pe aceast perioad. Prin
urmare, MAPDR a elaborat Hotrrea Guvernului nr. 688/2008 privind modificarea Hotrrii Guvernului nr. 876/2005
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbiei fondurilor
SAPARD prin preluarea riscului de ctre fondurile de garantare, respectiv prin care se extinde procedura de garantare a
creditelor i pentru proiectele aferente PNDR finanat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural ct i pentru
cele finanate prin Fondul European pentru Pescuit, astfel c Legea nr. 218/2005 care a fost modificat i completat prin
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 126/2006, aprobat cu modificri prin Legea nr. 155/2007 stabilete condiiile de
garantare i devine aplicabil i pentru garantarea creditelor acordate prin Fermierul 2008.
Aprobarea prelungirii Programului Fermierul fiind dat, banii alocai i garantarea rezolvat, mai rmneau de
stabilit aprobarea tipurilor de investiii i a plafoanelor maxime acordate.
Conform Ordinului ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 430/2008 pentru aprobarea tipurilor de investiii
i a plafoanelor maxime al creditelor ce se acord n anul 2008, n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea
investiiilor n agricultur industrie alimentar, silvicultur, piscicultur, precum i n activiti nonagricole, cu modificrile i
completrile ulterioare, n anul 2008 suma prevzut s fie accesat i derulat, n vederea acordrii de credite pentru
finanarea investiiilor din aceste domenii este de:
a) 660 milioane lei pentru finanarea proiectelor de investiii eligibile, din care:
- 630 milioane lei pentru proiecte din cadrul Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013
(PNDR);
- 30 milioane lei pentru proiecte din cadrul Programului Operaional pentru Pescuit (POP);
b) 100 milioane lei pentru finanarea proiectelor de investiii care nu beneficiaz de finanare din fonduri
europene, cu meniunea reinut de art. 1, alin. (3) din ordin ca, din suma de 630 milioane lei, s se asigure finanarea
proiectelor de investiii n fermele de cretere a animalelor pentru lapte, n capaciti de depozitare i procesare a laptelui i n
silozuri pentru cereale, respectiv 100 milioane lei pentru investiii n fermele de cretere a animalelor pentru lapte i 80
milioane lei investiii n silozuri pentru cereale. ncadrarea n sumele prevzute mai sus va fi calculat de instituiile
financiare selectate, procentual din valoarea sumelor totale acordate n urma licitaiei.
246
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cadrul juridic fiind stabilit, a urmat elaborarea unui calendar n vederea organizrii licitaiilor pentru declararea
instituiilor financiare ctigtoare ce vor derula sumele alocate, astfel:
9 iulie - publicare anun licitaie
10 iulie ncepere vnzare documentaie - BCR, BancPost, Carpatica, BRD. Au fost nominalizate pentru nceput
aceste 4 instituii pentru c deja erau angrenate n derularea fondurilor alocate n anii precedeni, cumprarea documentaiei
de participare fiind posibil de orice alt instituie financiar-bancar interesat
8 august - depunere oferte
11- 22 august - evaluare oferte i comunicare rezultat
25-31 august - perioada de primire a contestaiilor (dac nu sunt contestaii)
1-5 septembrie - ncheiere convenii cu bncile selectate.
Alocare MADR
LOT 1 : cofinanare PNDR:
1. BANCA COMERCIALA ROMANA - 178.002.000 lei
2. CEC BANK S.A. - 95.568.000 lei
3. BANCA COMERCIALA CARPATICA SA - 124.344.000 lei
4. B.R.D. GROUPE SOCIETE GENERALE - 117.480.000 lei
5. S.C. BANCPOST S.A. - 39.336.000 lei
6. RAIFFEISEN BANK - 105.270.000 lei
LOT 2 : investiii directe :
1. BANCA COMERCIALA ROMANA - 28.474.000 lei
2. CEC BANK S.A. - 16.015.000 lei
3. BANCA COMERCIALA CARPATICA SA - 19.822.000 lei
4. B.R.D. GROUPE SOCIETE GENERALE - 18.790.000 lei
5. S.C. BANCPOST S.A. -
6. RAIFFEISEN BANK - 16.839.000 lei
Se observ c fa de anii 2005 i 2006 cnd au avut loc primele licitaii i au participat 4 bnci , de aceast
dat i interesul din partea instituiilor financiare a fost mrit, ctigtorii fiind acum n numr de 6.
Conveniile ncheiate ntre MAPDR i bncile selectate au stabilit o serie de drepturi i obligaii, n cea mai
mare parte fiind pstrate dispoziiile primelor convenii ncheiate, respectiv cele din 2005 i 2006.
Diferenele majore au constat n faptul c s-au ncheiat convenii separate pe cele dou direcii de creditare,
respectiv cofinanare PNDR i POP i finanarea investiiilor directe, pentru fiecare n parte fiind stipulat suma
acordat de minister bncilor. De asemenea, n conveniile noi, sunt nominalizai beneficiarii n mod concret 25, fiind
exceptate de la acordarea creditelor categoriile de beneficiari prevzui la punctele f) i g) din Legea nr. 231/2005,
respectiv deintorii de pduri i asociaii ale acestora i consiliile locale.
Procedurii tragerilor din Fond i este acordat o mai mare atenie, prin inserarea n textul conveniilor din
2008 a etapelor propriu-zise ce trebuie parcurse pentru definitivarea acesteia cu succes, iar dobnda de lucru variaz
intre 5,5-6,2%, fara a se percepe alte comisioane si taxe suplimentar la acest nivel de dobnd.
n ceea ce privete celelalte puncte din cuprinsul conveniilor, nu sunt diferene majore de fond, ceea ce denot, nc o
dat, bunul mers i atenta implementare i monitorizare, chiar de la nceput, a Programului Fermierul.
Contractarea i derularea creditelor

Contractarea
Elaborarea proiectului. Pentru a putea primi fonduri nerambursabile este necesar un proiect de investii.
Direciile pentru Agricultur i Dezvoltare Rural (DADR) judeene i a Municipiului Bucureti sunt punctele de plecare n
conturarea proiectului pe baza opiunii potenialilor beneficiari. Pliantele i ndrumarele editate de MAPDR i APDRP,
disponibile la sediile DADR judeene i sediile APDRP din fiecare jude i din regiunile de dezvoltare ale Romniei,
precum i pe paginile de internet www.apdrp.ro i www.madr.ro ofera informaiile cu caracter general privind pregtirea,
ntocmirea i depunerea proiectului de investitii. De asemenea ghidul solicitantului (elaborat de APDRP) prezint regulile
necesare pentru pregatirea, ntocmirea si depunerea proiectului de investitii, precum si modalitatea de selectie, aprobare si
25
n cazul conveniilor anterioare, precizarea referitoare la beneficiari se rezuma prin trimiterea la art. 6 din Legea nr. 231/2005
247
POSDRU/88/1.5/S/52614
derulare, contine lista indicativa a tipurilor de investitii pentru care se acorda fonduri nerambursabile, documentele, avizele
si acordurile necesare, modelul Cererii de Finantare, al Studiului de Fezabilitate si al Memoriului justificativ, al Contractului
de Finantare, precum si alte informatii utile realizarii proiectului si completarii corecte a documentelor. Pentru ntocmirea
proiectului, n funcie de valoarea financiar, se poate apela la instituii ale statului abilitate n acest sens, n spe Agenia
Naional de Consultan Agricol prin cele 42 de Oficii Judeene de Consultan Agricol, instituii private de consultan
care ofer contra unui comision asisten complet pentru ntocmirea proiectului (studiul de fezabilitate, planul de aafaceri,
diferite studii, bugetul proiectului, .a.) sau poate fi alctuit de beneficiar. Expertii APDRP pot acorda, pe loc sau n termenul
legal (maxim 30 de zile), orice informatie necesara pentru accesarea fondurilor europene,dar nu au voie sa acorde
consultanta privind realizarea proiectului. Proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al masurii si cu
cel putin unul dintre obiectivele specific i cuprinde ca i n cazul SAPARD-ului att cheltuieli eligibile ct i neeligibile.
Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea acelor cheltuieli eligibile, cheltuielile neeligibile urmnd a
fi suportate integral de ctre beneficiarul proiectului.
Pentru proiectele de investiii neeligibile pe PNDR, faza elaborrii proiectului urmeaz. n principiu, aceiai pai, cu
meniunea c APDRP, de aceast dat, nu trebuie consultat, competena de ndrumare, verificare i soluionare revenind
exclusiv DADR. Depunerea proiectului de investiii. Proiectul trebuie s conin cererea de finanare26 (un document tip
care se completeaz pe baza modelului oferit gratuit de APDRP), precum i o serie de documente justificative, care difer n
funcie de tipul investiiei alese27.
Pentru a facilita accesarea fondurilor europene nerambursabile prin FEADR, solicitantul poate beneficia de fonduri
n avans ( conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rural
acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, cu modificrile i completrile ulterioare, ale
Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, cu
modificrile i completrile ulterioare, i, respectiv, ale Hotarrii Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general
de implementare a msurilor cofinanate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural 2007-2013, cu
modificrile i completrile ulterioare ) pentru demararea proiectului. Aceast opiune trebuie specificat n Cererea de
Finanare unde exist o rubric n acest sens.
Documentaia complet (original i copie) se depune la Oficiul Judeean de Pli pentru Dezvoltare Rural i
Pescuit (OJPDRP) al judeului unde are loc implementarea proiectului, personal de ctre responsabilul legal naintea datei
limit care figureaz n licitaia de proiecte.
Se analizeaz conformitatea i eligibilitatea proiectului, la nivel OJPDRP i CRPDRP, n funcie de valoarea
proiectului i de structura proprietii i prin sondaj de APDRP.
Comitetul de Monitorizare al PNDR stabilete sesiuni pentru depunerea proiectelor i pentru fiecare sesiune face
un anun de lansare a licitaiei n care se vor prezenta suma alocat i durata sesiunii.
Selectia proiectelor. Pe baza sistemul de punctaj aferent criteriilor de selecie stabilit de Autoritatea de
Management, n consultare cu Comitetul de Monitorizare, fiecare proiect eligibil primete un punctaj i se alctuiete o list
a proiectelor depuse pentru finanare n ordine descresctoare a punctajului obinut. n funcie de sumele alocate i de
numrul i valoarea proiectelor depuse, sunt selectate proiectele care se ncadreaz peste un anumit punctaj limit atunci
cnd sunt fonduri suficiente pentru proiectele depuse, sau descresctor pn la epuizarea sumei alocate cnd valoarea
proiectelor este mai mare dect suma alocat n sesiunea respectiv. Aprobarea directorului general al Autoritii de
Management reprezint decizia final asupra seleciei proiectelor depuse i a finanrii lor.
26
Cererea de finanare reprezint solicitarea completat electronic pe care potenialul beneficiar o nainteaz pentru
aprobarea contractului de finanare a proiectului de investiii n vederea obinerii finanrii nerambursabile; cererea de
finanare n format Excel, existent n prezent, va fi nlocuit n scurt timp, urmnd ca n perioada urmtoare completarea
cererii de finanare s se fac doar n format PDF. Diferena dintre formularul actual i cel nou al cererii de finanare const n
formatul utilizat pentru completarea acesteia. Formatul PDF este conceput special pentru formulare electronice i este sigur
din punct de vedere al structurii, nepermind modificarea, tergerea sau adugarea informaiilor de ctre persoanele
neautorizate i nici modificarea ordinii acestora n interiorul formularului. De asemenea, se permite validarea datelor nc de la
nceperea introducerii acestora, ceea ce reduce riscul completrii eronate a formularului. Astfel, se poate evita situaia n care
proiectul trebuie redepus din cauza unei simple greeli de completare. Un alt avantaj, l reprezint faptul c pentru vizualizarea
i completarea noii versiuni nu este necesar achiziionarea unui program specializat, fiind suficient descrcarea gratuit de pe
internet a aplicaiei necesare.
27
Studiu de fezabilitate, situaii financiare, certificate de proprietate, diferite autorizaii ( de mediu, sanitara veterinara ), cazier
( fiscal i judiciar ) i alte acte specifice, n funcie de beneficiar i de proiect
248
POSDRU/88/1.5/S/52614
Contractarea fondurilor nerambursabile. Dup primirea Raportului n care sunt incluse proiectele aprobate
pentru a fi finanate, APDRP notific beneficiarul privind decizia de selecie. n termen de 15 zile lucrtoare de la primirea
notificrii, beneficiarul trebuie s se prezinte la sediul Centrului Regional de care aparine, pentru semnarea contractului de
finanare.
Din momentul semnrii contractului, n maxim 3 luni se ncep lucrrile de realizare a proiectului, durata total de
execuie nu poate depi 3 ani, ( 2 ani pentru proiectele care nu prevd i construcii ).
Semnarea contractului de finanare cu APDRP nu este condiionat de obinerea scrisorii de confort sau extrasului
de cont privind asigurarea contribuiei private n realizarea proiectului, este suficient declaraia pe proprie rspundere a
beneficiarului c va asigura cofinanarea.
n conformitate cu legislaia european, dup aderarea la UE, n Romania prin cumulul ajutoarelor de stat sau din
Fonduri Europene nu se poate depi intensitatea maxim stabilit prin Planul naional de Dezvoltare Rural aprobat la
Bruxelles. n acest context n contractul de finanare sunt prevzute msuri speciale pe toat durata derulrii acestuia, astfel
beneficiarul este obligat sa informeze asupra oricrei forme de ajutor de stat primit pentru susinerea proiectului i s depun
la sediul Autoritii Contractante, n termen de maxim 15 zile de la data obinerii ajutorului de stat dar nu mai trziu de data
depunerii primei pli ulterioar obinerii ajutorului i concomitent cu aceasta depune, bugetul modificat prin care
diminueaz ajutorul nerambursabil.
De asemenea contractarea creditelor pentru cofinanarea proiectelor de investiii, n baza Legii nr. 213/2005,
implic etape suplimentare rezultate din aplicarea prevederilor OM 40/2009 pentru stabilirea unor reguli detaliate de
implementare a msurilor din cadrul Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 i Programului operaional
pentru pescuit n ceea ce privete aplicarea regulii cumulului ajutoarelor i OM nr. 340/2009 privind modificarea si
completarea OM 40/2009.
Obinerea avizului favorabil din partea DADR judeene/ Mun. Bucureti. Avizarea documentaiei de credit prin
direciile pentru agricultur i dezvoltare rural judeene, respectiv a municipiului Bucureti, conform prevederilor HG nr.
934 din 11 august 2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind
stimularea investiiilor n agricultur, se concretizeaz prin eliberarea unui aviz favorabil, la solicitarea beneficiarului
contractului semnat cu APDRP care dorete s acceseze credit de la bncile selectate care deruleaz fondurile alocate de
MAPDR pentru cofinanare.
Avizul are rolul de a informa banca creditoare c proiectul de investiii face parte din categoria celor care pot fi
finanate n condiiile Legii nr. 231/2005, respect prevederile actelor normative care reglementeaz creditarea din fondul
pentru creditarea investiiilor n agricultur i nu a mai fost solicitat i contractat alt credit de ctre beneficiar n aceleai
condiii de la alta banc sau pentru alt proiect.
n cazul investiiilor pe Anexa nr. 2, avizul prealabil al DADR are o importan covritoare, prin prisma faptului
c, spre deosebire de investiiile eligibile pe PNDR, unde APDRP desfoar ntreaga activitate de control, responsabilitatea
tutunror aciunilor i actelor rmne n sarcina DADR. Verificarea, att a documentelor ct i a condiiilor de pe teren se
definitiveaz n termen de 10 zile lucrtoare de la data depunerii proiectului la DADR.
Contractarea creditului bancar pentru cofinanare. Bncile creditoare analizeaz solicitrile beneficiarilor
nsoite de documentaiile aferente (contractul cu APDRP, proiectul de investiii, avizul favorabil eliberat de DADR, precum
i documentele pentru analiza creditului din punct de vedere al normelor interne de creditare specifice fiecrei instituii
financiare), pe parcursul a 30 zile n medie, parcurgndu-se, n funcie de sumele solicitate, etapele de aprobare, de la
sucursala bancar unde au fost depuse documentele pn la compartimentele de credit din cadrul centralei bancare
naionale, sau chiar, pentru sume mai mari, internaionale, penru bncile conduse n sistem dualist.
Beneficiarul este anunat n privina rezultatului analizei de credit i, pentru creditele aprobate, cu acordul expres al
acestuia, se calculeaz nivelul deducerii din ajutorul nerambursabil european a diferenei de dobnd dintre nivelul de
referin comunicat lunar de UE i nivelul practicat pentru sumele alocate de MAPDR, pentru suma creditat aferent
cheltuielilor eligibile ale proiectului.
n final este semnat contractul de credit i banca trimite APDRP documentele rezultate ca urmare a aplicrii
formulei de calcul al deducerii i macheta creditului aprobat beneficiarului respectiv. Dup aprobarea creditului pentru
cofinanare, beneficiarul ntocmete cu APDRP un Act Adiional la Contractul de Finanare nerambursabil, n urma
dininurii sprijinului acordat cu suma reprezentnd ajutorul de stat rezultat din diferena de dobnd.
La prima tragere din credit este obligatorie prezentarea Actului Adiional la Contractul de Finanare semnat cu
APDRP.
249
POSDRU/88/1.5/S/52614
Derularea ulterioar a sumei contractate pentru cofinanare urmeaz aceleai etape prezentate n cazul creditelor
pentru cofinanarea proiectelor contractate prin SAPARD, cu meniunea c n cazul rambursrii anticipate intensitatea
ajutorului nu se recalculeaz din punct de vedere al diferenei de dobnd.
n cazul proiectelor de investiii neeligibile pe PNDR, cererea de creditare, nsoit de documentaia nsoitoare
( proiect, studiu de fezabilitate, cash flow, documente ce fac parte din structura garaniilor ) i de avizul prealabil din partea
DADR, se depun la banc, pentru aprobarea creditului.
Analiza dureaz n medie 30 de zile, perioad n care instituia financiar verific documentele i situaia de pe
teren, la captul acestei perioade, pentru proiectele care corespund din punct de vedere al normelor interne de creditare ale
bancii i se ncadreaz n prevederile Legii nr. 231/2005, se aprob creditul i este semnat contractul de creditare cu
beneficiarul.
Pentru plata efectiv a animalelor achiziionate, beneficiarul prezint la banc factura sau contractul de vnzare-
cumprare n forma agreat de banc mpreun cu avizul de plat eliberat de la Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare
Rural, n urma analizei facturii proforma i a documentelor aferente necesare ( certificat de origine, dovada spaiului de
cazare, etc.)
Pentru acest tip de credite se acord, dac rambursarea integral conform graficului stabilit cu banca i ndeplinirea
condiiilor necesare prevzute n art. 17 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 231/2005 privind stimularea
investiiilorn agricultur, aprobate prin HG nr. 934/200528, o reducere calculat ca procent din valoarea creditului ce poate
fi de pn la 50%29.
Pe baza documentelor prezentate i a avizului de plat, sucursala bancar emite Cererea de Tragere i, dup
aprobarea la nivel central al instituiei financiare, este remis MAPDR n vederea plii.
Derularea creditelor
Derularea creditelor suport aceeai procedur prezentat n cadrul metodologiei de derulare a creditelor pentru
Programul SAPARD i investiiile directe, neeligibile pe programul de pre-aderare, att la nivelul bncilor ( sucursale i
sediul central ) ct i la nivelul central al MAPDR, de la solicitarea de plat depus de beneficiar la banc i pn la emiterea
ordinului de plat i centralizarea situaiilor de ctre direciile de specialitate, ulterior obinerii tutunror vizelor, din cadrul
MAPDR.
Sunset clause
Conform prevederilor Programului Naional de Dezvoltare Rural, sprijinul acordat n cadrul PNDR pentru
msurile i operaiunile acoperite de prevederile art. 36 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene ( privind sprijinul
pentru sectorul agricol) nu va fi cumulat cu niciu un alt ajutor de stat n nelesul art. 87 (1) din Tratat sau cu alt sprijin
financiar furnizat de statele membre, dac o astfel de cumulare ar conduce la depirea intensitii maxime a sprijinului
stipulat de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.
Aplicarea acestei prevederi a PNDR const n reducerea intensitii sprijinului acordat prin PNDR ori de cte ori acesta este
cumulate cu alte forme de sprijin furnizate de statele member cum ar fi ajutoarele de stat.
Conform prevederilor Tratatului de aderare a Romniei la U. E., Romnia are posibilitatea s aplice Sunset
Clause, clauz care permite continuarea acordrii anumitor msuri de ajutor de stat pn la finalul anului 2009, cu condiia
28
Condiiile de acordare a reducerilor sunt urmtoarele:
- plata ratelor de credit i a dobnzilor aferente la termenele prevzute n graficele de rambursare a creditelor
ncheiate ntre beneficiari i instituia selectat;
- respectarea indicatorilor de performan tehnico-economic din planul de afaceri;
- punerea n funciune a investiiei la termen, conform prevederilor din studiul de fezabilitate;
- prezentarea unui certificat fiscal din care s rezulte c beneficiarul nu are datorii restante la bugetele
componente ale bugetului general consolidat;
- prezentarea unui certificat constatator emis de registrul comerului;
- nregistrarea obiectivului de investiii de ctre beneficiarii persoane juridice n evidena contabil a acestora;
- declaraia pe propria rspundere a beneficiarului de credite, din care s reias c nu se afl n procedur de
faliment sau de executare silit.
29
Legea nr. 231/2005, art. 11, alin. (2)
250
POSDRU/88/1.5/S/52614
de a fi communicate Comisiei n termen de 4 luni de la data aderrii, iar Legea nr. 231/2005 i Legea nr. 218/2005 fac
obiectul acestei derogri.
Problema cumulrii ajutorului acordat de statul romn prin Programul Fermierul cu fondurile alocate prin PNDR a
aprut datorit stabilirii, n cuprinsul conveniilor de lucru ncheiate de MAPDR cu instituiile selectate n toamna anului
2008, a ratei dobnzii percepute de bnci n derularea asumelor acordate. Astfel, dobnda aferent creditelor acordate
beneficiarilor Legii nr. 231/2005 era cuprins ntre 5,5 i 6,2 %. n condiiile n care, s-ar fi contractat un credit liber, n mod
direct de la o instituie de credit din sursele proprii ale acesteia, nivelul dobnzii ar fi fost cel de pe pia de la momentul
respectiv, undeva n jurul valorii de 15-16%. De menionat c valoarea acestei dobnzi era calculat pe baza indicelui
DUBOR, la nivelul UE i era valabil pe o perioad de 3 luni de la comunicare, actualizarea sa realizndu-se trimestrial.
Tocmai aceast diferen de dobnd a fost terenul de discuie ntre autoritile romne i Comisia European, iar urmare
acestora, concluzia a fost una singur : diferena de dobnd constituie ajutor de stat mascat i trebuie anulat.
Foarte important de adugat este faptul c aceast problem afecteaz numai partea de cofinanare pentru fondurile
europene, investiiile directe, conform anexei nr. 2 din OM 430/2008, avnd posibilitatea s se deruleze fr resticii, n
aceleai condiii ca i n anii trecui.
Analiza proiectelor de investiii

Exploataiile avicole studiate aiu prezentat fiecare proiecte de investiii care au fost analizate att n cadrul
Comitetelor de analiza ale agentiilor de plai responsabile cu eligibilitatea, contractarea, ulterior i monitorizarea acestora
ct i de instituiile financiar care au produse pentru finantarea realizrii acestor proiecte.
Analiza unui proiect de investiii are in vedere eficiena acestuia. Astfel:
R1 Pi E1
c
a b
d
c
Ro Po Eo
Graficul corelaiilor n analiza eficienei
n care: PI - proiectul supus analizei,

Po - baza de comparaie (proiect similar,stare predeterminat sau existent),
Ri/o - resurse aferente proiectului PI ,respectiv Po ,
Ei/o - efecte ataate proiectului PI ,respectiv Po ,
a - analiza corelaiei de tip: efort/efort,
b - analiza corelaiei de tip: efect/efect,
c - analiza corelaiei de tip efect/efort sau efort/efect,
d - analiza comparativ a nivelului indicatorilor de eficien.
Analiza conceptului de eficien este un proces complex. Studiul corelaiei dintre eforturi i efecte trebuie
completat cu o analiz comparativ n raport cu o baz de comparaie prestabilit. Aceast analiz poate fi de tip cu i fr
proiect sau comparare cu situaii/stri similare pe plan intern sau extern, sau cu niveluri normative.( S.3. Managementul
proiectelor europene- Prof.univ.dr. Stoian Marian)
Apar ns probleme dificile de evaluare,pornind de la; natura lor diferit, modul i locul de manifestare, etc. Ideal
ar fi ca, la ndemna specialistilor-analiti s se afle o metodologie unitar,complet de evaluare care s elimine aceste
impedimente,astfel nct s se poat calcula un indicatorglobalizator de efecte. Teoretic acest lucru este posibil cu regula
paralelogramului deformabil.
251
POSDRU/88/1.5/S/52614
Menionm c n figura respectiv nu exist nici o corelaie ntre sensul sau mrimea sgeilor i mrimea
efectelor reprezentate.
In practic, nsumarea efectelor de natur diferit este dificil de realizat, dac nu imposibil. De aceia, se procedeaz
la o analiz secvenial pe tipuri de efecte. In consecin, atunci cnd studiem eficiena unei actiuni, n funcie de efectele
luate n calcul, putem vorbi de eficien economic, eficien social, eficien ecologic,.a. .( S.3. Managementul
proiectelor europene- p. 73 - Prof.univ.dr. Stoian Marian)
Vom prezenta sintetic parile tari i prtile slabe ale acestor proiecte
Tab. 107 Parti tari i parti slabe
proiect/beneficiar Puncte tari Puncte slabe

Domeniul de activitate
Lipsa obiectiv general menit sa atraga finanarea
proiectarea cu deficiene a cash flow, desfacerea
proiect 1 simplitatea de execuie i aplicare produciei, stabilitatea pieei
Domeniul de activitate
Lipsa obiectiv general menit sa atraga finanarea
Prevederi tehnologice nerealiste privind nivelul

produciei. Proiectarea eronat a cash flow,
proiect 2 nivelul de manoper redus, durata de executie redus desfacerea produciei, stabilitatea pieei
proiect 3 Domeniul de activitate obiective slab conturate
soluii tehnologice cu grad mare de uzur moral
oportunitatea folosirii Fondurilor EU progresul tehnologic foarte rapid

volatilitatea pieei
solutia de modernizarea radical Obiectiv specific salb definit, neatractiv pentru
investitori
orientarea catre tehhnologii moderne
Proiect 4 gradul de intergare ridicat
Proiect 5 obiectiv specific bine definit soluii tehnologice clasice
252
POSDRU/88/1.5/S/52614
imposibilitatea utrilizrii fondurilor publice de sprijin

oportunitatea utilizrii fondurilor EU al IMM
gardul de integrare
marimea investiiei n raport cu cifra de afacedri

nu vizeaz dect o parte a exploataiei, fapt ce
genereaz pe termen mediu disfuncionaliti n
proiect 6 cel mai bine prezentat i intocmit exploatare
Obiectiv specific salb definit, neatractiv pentru
solutia de modernizarea radical investitori
orientarea catre tehhnologii moderne
proiect 7 gradul de intergare ridicat
Analiza surselor de finanare

Tab. 108 Proiectele analizate au fost finanate conform tabelului de mai jos
Partea inferioar a machetei
%
Sursa de finanare dobnd
proiect fonduri publice Fonduri Europene la credite Dob total + cost total
/beneficiar naionale Nerambursabile DAE comisioane creditare indatorare
proiect 1 Fermirerul 2008 - 5% 3 222,49 121 306,49 -62.264,19
proiect 2 Fermirerul 2008 - 5% 120 700,04 1 033 200,04 -576950,04
proiect 3 999.700,00 17,54% 4 251 487,06 8 502 311,43 -4.293.574,43
Proiect 4 4.210.000,00 16,38% 1 970 321,02 4 096 371,02 -113.628,98
Proiect 5 4.056.037,48 24,74% 3 302 126,28 5 555 052,48 -1.499.015,00
proiect 6 3.597.755,95 20,05% 2 541 371,90 6 538 478,21 -2.580.946,66
proiect 7 709.480,00 2.336.035,16 5,49% 113 201,19 829 775,99 1.506.259,17
Tab 109. grafic de rambursare pentru un credit Fermierul

Luna Sold Dobanda Principal Comision Rata lunara
1 912 500,00 3 802,08 13 417,92 0,00 17 220,00
2 899 082,08 3 746,18 13 473,83 0,00 17 220,00
3 885 608,26 3 690,03 13 529,97 0,00 17 220,00
4 872 078,29 3 633,66 13 586,34 0,00 17 220,00
5 858 491,95 3 577,05 13 642,95 0,00 17 220,00
6 844 849,00 3 520,20 13 699,80 0,00 17 220,00
7 831 149,20 3 463,12 13 756,88 0,00 17 220,00
8 817 392,32 3 405,80 13 814,20 0,00 17 220,00
9 803 578,12 3 348,24 13 871,76 0,00 17 220,00
10 789 706,37 3 290,44 13 929,56 0,00 17 220,00
11 775 776,81 3 232,40 13 987,60 0,00 17 220,00
12 761 789,21 3 174,12 14 045,88 0,00 17 220,00
13 747 743,33 3 115,60 14 104,40 0,00 17 220,00
14 733 638,93 3 056,83 14 163,17 0,00 17 220,00
15 719 475,76 2 997,82 14 222,19 0,00 17 220,00
16 705 253,57 2 938,56 14 281,44 0,00 17 220,00
253
POSDRU/88/1.5/S/52614
17 690 972,13 2 879,05 14 340,95 0,00 17 220,00

18 676 631,18 2 819,30 14 400,70 0,00 17 220,00
19 662 230,47 2 759,29 14 460,71 0,00 17 220,00
20 647 769,77 2 699,04 14 520,96 0,00 17 220,00
21 633 248,81 2 638,54 14 581,46 0,00 17 220,00
22 618 667,34 2 577,78 14 642,22 0,00 17 220,00
23 604 025,12 2 516,77 14 703,23 0,00 17 220,00
24 589 321,89 2 455,51 14 764,49 0,00 17 220,00
25 574 557,40 2 393,99 14 826,01 0,00 17 220,00
26 559 731,39 2 332,21 14 887,79 0,00 17 220,00
27 544 843,60 2 270,18 14 949,82 0,00 17 220,00
28 529 893,78 2 207,89 15 012,11 0,00 17 220,00
29 514 881,67 2 145,34 15 074,66 0,00 17 220,00
30 499 807,01 2 082,53 15 137,47 0,00 17 220,00
31 484 669,54 2 019,46 15 200,54 0,00 17 220,00
32 469 469,00 1 956,12 15 263,88 0,00 17 220,00
33 454 205,12 1 892,52 15 327,48 0,00 17 220,00
34 438 877,64 1 828,66 15 391,34 0,00 17 220,00
35 423 486,29 1 764,53 15 455,47 0,00 17 220,00
36 408 030,82 1 700,13 15 519,87 0,00 17 220,00
37 392 510,95 1 635,46 15 584,54 0,00 17 220,00
38 376 926,41 1 570,53 15 649,47 0,00 17 220,00
39 361 276,93 1 505,32 15 714,68 0,00 17 220,00
40 345 562,25 1 439,84 15 780,16 0,00 17 220,00
41 329 782,10 1 374,09 15 845,91 0,00 17 220,00
42 313 936,19 1 308,07 15 911,93 0,00 17 220,00
43 298 024,25 1 241,77 15 978,23 0,00 17 220,00
44 282 046,02 1 175,19 16 044,81 0,00 17 220,00
45 266 001,21 1 108,34 16 111,66 0,00 17 220,00
46 249 889,55 1 041,21 16 178,79 0,00 17 220,00
47 233 710,76 973,79 16 246,21 0,00 17 220,00
48 217 464,55 906,10 16 313,90 0,00 17 220,00
49 201 150,65 838,13 16 381,87 0,00 17 220,00
50 184 768,78 769,87 16 450,13 0,00 17 220,00
51 168 318,65 701,33 16 518,67 0,00 17 220,00
52 151 799,97 632,50 16 587,50 0,00 17 220,00
53 135 212,47 563,39 16 656,62 0,00 17 220,00
54 118 555,86 493,98 16 726,02 0,00 17 220,00
55 101 829,84 424,29 16 795,71 0,00 17 220,00
56 85 034,13 354,31 16 865,69 0,00 17 220,00
57 68 168,44 284,04 16 935,97 0,00 17 220,00
58 51 232,47 213,47 17 006,53 0,00 17 220,00
59 34 225,94 142,61 17 077,39 0,00 17 220,00
60 17 148,55 71,45 17 148,55 0,00 17 220,00
Total 120 700,04 912 500,00 0,00 1 033 200,0
Cap. IV Prelucrarea datelor obinute
Datele obinute s-au prelucrat printr-o metod modern descris in continuare, utilizat pentru evaluarea
eficienei economice. Metoda const unui sistem de indicatori ce asigur comparabilitatea dintre eforturile, cu investiia i
cu producia, i efectele realizate.
Indicatori folosii sunt::
A. Veniturile brute: indicator de volum ce desemneaz totalitatea veniturilor i ncasrilor din activitatea
curent i din alte activiti, nregistrate n decursul unui interval de timp.
B. Cheltuielile totale: ce cuprinde dou categorii distincte:
- cheltuieli cu investiia:
254
POSDRU/88/1.5/S/52614
- cheltuieli cu producia:
Cth I h Ch
Cth reprezint cheltuielile totale pentru anul h; Ih cheltuielile cu investiia din anul h; Ch cheltuielile de
producie ale anului h.
C. Raportul dintre venituri i costuri, actualizate (beneficiu / cost) asigur comparabilitatea dintre veniturile
totale i costurile totale nregistrate de un proiect de investiii, utiliznd tehnica actualizrii la momentul nceperii lucrrilor
de investiii.
d D
1

h 1
Vh
(1 a)h
RV d D
1

C
(I h C h )
h 1 (1 a)h
RV/C reprezint raportul dintre venituri actualizate i costuri totale actualizate;
Vh venitul obinut n anul h (se au n vedere veniturile anuale, realizate din vnzarea produciei de baz, precum
i cele din alte activiti);
Ih investiia anual; Ch cheltuielile anuale de producie;
a coeficientul de actualizare; d durata de realizare a obiectivului de investiii; D durata de funcionare a
obiectivului.
Decizia de implementare a unui proiect depinde de relaia n care se afl raportul dintre venituri i costuri
actualizate fa de 1. Un proiect poate fi acceptat numai dac Rv/c 1 (valoarea veniturilor nregistrate permite acoperirea
cheltuielilor efectuate i obinerea unui profit).
O valoare a raportului Rv/c = 1 corespunde unei situaii critice n care veniturile totale acoper doar cheltuielile
totale. Acceptabilitatea unui astfel de proiect este discutabil i poate fi decis fie pe baza utilizrii i a altor indicatori sau pe
baza aprecierii importanei sociale, strategice naionale a proiectului respectiv.
Situaia n care Rv/c 1 impune respingerea proiectului pe baza imposibilitii acestuia de a genera efecte suficiente
pentru acoperirea eforturilor depuse.
D. Flux de numerar (CASH-FLOW) : se stabilete ca diferena ntre veniturile brute i cheltuielile

ocazionate de implementarea proiectului. Se calculeaz sub form:
- static: CFh = Vh (Ih + Ch), h = 1,2,...,d+D
1
- dinamic: CFhact = [Vh (Ih + Ch)]
1 a h , h = 1,2,...,d+D
E. Venitul net actualizat (V.N.A.) : se calculeaz ca diferen ntre veniturile totale actualizate i cheltuielile totale,
cu investiia i de producie,
d D d D d D
1 1 1
VNA Vh
h 1

(1 a) h 1VNA
h
(I h C h )
(1 a) h

h 1
[Vh (I h C h )]
(1 a) h
+
actualizate la acelai moment.
Acceptabilitatea unui
proiect pe baza acestui indicator
este determinat de existena unor
valori pozitive ale V.N.A Rata de
amin RIR amax actualizar
e
VNA-
255
Fig. 29 Calculal ratei interne de renta
POSDRU/88/1.5/S/52614
F. Rata intern de rentabilitate (R.I.R.) exprim acel nivel al coeficientului de actualizare la care venitul net
actualizat este egal cu zero.
Determinarea RIR se poate face n dou moduri:
- grafic
- analitic.
Calculul analitic al R.I.R. se face dup expresia:
Acceptabilitatea unui proiect pe baza acestui indicator se face prin comparaie cu eficiena medie realizat pe
VNA
RIR a min (amax a min )*
VNA VNA
ramura respectiv.
G. Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno). C.R.N.A. exprim efortul total cu investiia i cu producia,
exprimat n lei, ce se face pentru obinerea unei uniti valutare nete.
d D
1
(I h Ch )
(1 a)h
CRN A d D h1
1

h 1
[Vh (I h Ch )]
(1 a)h
Ih investiiile anuale, exprimate n lei; Ch cheltuielile de producie fcute n anul h, exprimate n lei;
Vh veniturile anuale, exprimate n valut; Ih i Ch investiia i cheltuielile anuale de producie, exprimate n
valut;
a i a rata de discontare a monedei naionale, respectiv a valutei;
d i D durata de execuie i de funcionare a viitorului obiectiv economic. (Planificarea multianuala a proiectelor de
investitii Conf. univ. RZVAN CTLIN DOBREA)
Tab 110. Aplicnd aceste calcule se obine tabelul:

proiect grad de
/beneficiar Bonitatea bancar indatorare RIR Rv/c CRNAlei/EUR
proiect 1 -0,60 0,80/1 0,40 2,35 4,26
proiect 2 -0,85 0,76/1 0,65 2,1 4,18
proiect 3 1,60 1,15/1 0,98 5,3 5,60
Proiect 4 1,43 2,25/1 0,79 5,18 4,86
Proiect 5 2,51 0,98/1 1,00 6,33 4,10
proiect 6 2,43 0,80/1 0,99 6,15 3,98
proiect 7 1,10 3,00 0,35 18 2,25
256
POSDRU/88/1.5/S/52614
Concluzii
Interpretea final a rezultatelor obinute va fi prezentat n cadrul lucrrii de doctorat, setul complet de date
urmnd a fi colectat pana n luna iunie 2012, cnd vor fi incheiate creditele aferente cheltuielilor principale generate de
realizarea proiectelor de investiii
Rezultatele prezente scot n eviden 3 concuzii ale acestei analize financiare:
1. Ofer cu claritate informaii despre utilitatea masurilor adoptate de ctre statul roman pentru sprijinirea
investiiilor n sectorul avicol.
2. Reprezint un reper al impactului economic pe care programul Fermierul l-a avut in privina accederii la
finanare din Fonduri Europene a micilor exploataii, rezultatele obinute arat c dei bonitatea bancar i gardul de
ndatorare sunt extreme de nefavorabile pentru realizarea investiiei respective, rezultatele economice i viabilitatea
exploataiei sunt foarte bune. De asemenea se poate observa ca rambursarea creditelor aferente nu are influente
asupra produciei obinute dect n cazul Start Up- urilor (proiectele 3 i 7) fr ca acest lucru s fie reflectat de piat
datorit cotei procentuale mici deinut de producia respectiv. Concluzia major a studiului este reprezintat de
fundamentarea prin reyultate exacte a necesitii implicrii fondurilor publice naionale, prin msuri adecvate, n
activitate de creditare, simpla msur de garantare nefiin suficient pentru apermite miciulor exploataii s reprezinte o
alternativ productiv viabil.
3. De asemenea ca revers al acestor masuri se sprijin vor patrunde n piat exploataii cu o rentabilitate
artificial, generat de intensitatea sprijinului, care in cazurile studiatea ajungea pana la cca 100% (exemplul 7 unde
suma datrat beneficiar era aproape egal cu suma primit ca sprijin respective suma din Fonduri Nerambursabile
SAPARD + diferenta de dobnd fa de procentul pieei + diferena de comisioane stabilite prin Conveniile de lucru
cu MADR
Lucrarea de fa imbin analiza din punct de vedere tehnologic i de formulare a proiecxtelor de investiii n
sectorul agricol cu analiza financiar modern. De asemenea se poate concluziona c fiecare proiect de investiii in
parte se poatre evalua printr-o analiz Cost Beneficiu, analiza iutilizat pe pia doar n sistemul bancar pentru
creditele de avvergur i de catre evaluator pentru proiectele de investiii publice realizate pe un orizont mediu i lung
care implic obiective strategice.
Bibliogafie
I.SURSE EDITE
* Capatana O., Societatile comerciale, Ed. Lumina, Bucuresti, 1991.
* Carpenaru St. D., S.David, C.Predoiu, Gh. Piperea, Legea societatilor comerciale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti
2006
* Costin Mircea N., Miff Angela, Falimentul-Evolutie si actualitate, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000.
* Ionescu Luminita, Insolventa si contabilitatea lichidarii societatilor comerciale, Ed. Cartea Universitara,
Bucuresti, 2007.
* Letea Crina-Mihaela, Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008.
* Luha Vasile, Insolventa in lumina reglementarilor actuale, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 2007.
* Turcu Ion,Trat de insolventa, Ed. C.H. Beck, Bucuresti 2006,
*Tudorache Minodora - Filiera avicol. Ed. Printech, Bucureti, 2006.
*Van Ilie .a. - Creterea i industrializarea puilor de carne. Ceres, Bucureti, 2003.
*Mircea A., Mircea D., Piloni de susinere financiar a dezvoltrii capacitii administrative, Bucureti, 2009
257
POSDRU/88/1.5/S/52614
*Fuerea, Augustin Manualul Uniunii Europene Ediia a III-a, revzut i adugit, Editura Universul Juridic,
Bucureti, 2006
*Mazilu, D. Integrarea european. Drept comunitar i instituii europene, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2001
*Marcu, V. Drept Instituional Comunitar Ediia a II-a, revzut i adugit, Editura Lumina Lex, Bucureti,
2001
*Leonte J., Gurc D., Cmpeanu V., Piotet Ph, Politica Agricol Comun Consecine asupra Romniei,
Institutunl European din Romnia, Bucureti, 2003
*Pascariu G. C., Uniunea European. Politici i preuri agricole, Editura Economic, Bucureti, 1999
*RZVAN CTLIN DOBREA Planificarea multianuala a proiectelor de investitii EdituraASE, Bucureti 2009
II. STUDII, ARTICOLE, PUBLICATII
* Grosaru Mircea, Relatia judecator-sindic practician in insolventa, o relatie deschisa ce trebuie cultivate, in
Phoenix, aprilie-septembrie 2006
* Maer Alina , Actul de adjudecare in derularea unor proceduri de insolventa, in Phoenix, octombrie-decembrie,
2007
* Maer Alina, Coordonate psihologice ale activitatii de reorganizare judiciara si lichidare, in Phoenix, aprilie-iunie
2008
* Miff Angela, Noua procedura a insolventei-actualitate, traditie si perspective, in Revista romana de Drept al
aafacerilor; nr.1/ 2007, Ed. Rosetti, Bucuresti 2007.
* Sarcane Ana-Irina, Valorificarea bunurilor debitoarei in procedura de insolventa reglementata prin Legea nr.
85/2006, in Phoenix, aprilie-septembrie 2006
* Stanescu Arin Octav, Practicianul in insolventa, atributiile si rolul sau in cadrul procedurii reglementate de noua
lege a insolventei, in Phoenix, aprilie-septembrie 2006
* Tarnoeanu Stan, Limitele legale ale lichidarii in cadrul procedurii insolventei, prin raportare la drepturile
asociatilor/actionarolor asupra averii debitorului falit, in Phoenix , octombrie-decembrie 2008.
* Turcu Ion, Legea privind procedura insolventei-o noua etapa in reforma legislativa, in Phoenix, aprilie-
septembrie 2006
III. LEGISLATIE
* Legea nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolventei

* Legea nr 571/2003 privind Codul Fiscal
* Legea nr. 64 din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.
*Legislaie FERMIERUL
Tratatul de Instituire a Comunitilor Europene
Tratatul de adrerare a Romniei i Bulgariei la Uniunea Europeana
Raportul Comisiei Europene, Direcia General Agricultur, Agricultural Situation in the Candidate
Countries. Country Report on Romania, Brussels, 2002
Raportul Comisiei Europene, Direcia General Agricultur, Agriculture in the European Union.
Statistical and Economic Information 2002, Brussels, 2002.
Rezoluia Parlamentului European din 13 ianuarie 2009 referitoare la politica agricol comun i sigurana
alimentar mondial ( 2008/2153(INI))
Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007 2013 versiunea consolidat 08 februarie 2008 Numr
CCI: 2007RO06RPO001
ndrumar Programul Fermierul editat de Agenia Naional de Consultan Agricol, 2006
ndrumar PNDR -Versiune consultativ pe msuri editat de Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i
Pescuit, 2007
Politica agricol lucrare elaborat n cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02 Formarea funcionarilor
publici n administraia local n aafaceri europene i managementul ciclului de proiect, implementat de Institutunl
European din Romnia n colaborare cu human dynamics n anul 2003 i face parte din Seria Micromonografii
Politici Europene, versiune actualizat.
Ordin nr. 102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investiii i a plafoanelor maxime ale creditelor ce se
acord n anul 2009, n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, industrie
alimentar, silvicultur, piscicultur, precum i n activiti nonagricole, cu modificrile ulterioare
258
POSDRU/88/1.5/S/52614
Ordin nr. 40/2009 pentru stabilirea unor reguli detaliate de implementare a msurilor din cadrul
Programului Naional de Dezvoltare Rural i Programului Operaional pentru Pescuit n ceea ce privete aplicarea
regulii cumulului ajutoarelor, cu modificrile i completrile ulterioare
Ordin nr. 430/2008 pentru aprobarea tipurilor de investiii i a plafoanelor maxime ale creditelor ce se
acord n anul 2008, n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, industrie
alimentar, silvicultur, piscicultur, precum i n activiti nonagricole, cu modificrile i completrile ulterioare
Ordonan de Urgen nr. 72/2008 privind autorizarea Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale pentru
ncheierea de angajamente legale interne n anul 2008 n vederea asigurrii unor msuri financiare pentru aplicarea
prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, industrie alimentar, silvicultur,
piscicultur, precum i n activiti nonagricole.
Ordonana nr. 31/2007 privind reglementarea unor msuri financiare pentru stimularea gradului de absobie
a fondurilor alocate prin Programul SAPARD
Ordin nr. 820/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiii i a criteriilor tehnice de acordare a
creditelor n anul 2007, n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur.
Hotrre nr. 1645/2006 pentru stabilirea nivelului reducerii sumei de rambursat din volumul creditului
acordat n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, difereniat n funcie de tipul
proiectului de investiii, pentru anul 2006, precum i pentru modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, aprobate prin Hotrrea Guvernului
nr. 934/2005.
Legea nr. 473/2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 59/2006
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanrii
publice nerambursabile pentru proiectele de investiii din cadrul Programului SAPARD, cu modificrile ulterioare
Hotrre nr. 1644/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 59/2006, cu modificrile i completrile ulterioare
Hotrrea Guvernului nr.759/2006 pentru aprobarea fielor tehnice ale msurilor 1.1 "mbuntirea
prelucrrii i marketingului produselor agricole i piscicole", 1.2 "mbuntirea structurilor n vederea realizrii
controlului de calitate, veterinar i fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare i pentru protecia
consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiii n exploataiile agricole",
3.2 "Constituirea grupurilor de productori", 3.3 "Metode agricole de producie destinate s protejeze mediul i s
menin peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea i diversificarea activitilor economice care genereaz activiti multiple
i venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "mbuntirea pregtirii profesionale" i 4.2 Asisten tehnic" din
Programul naional pentru agricultur i dezvoltare rural finanat din fonduri SAPARD
Ordin nr. 100/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiii, criteriile tehnice de acordare, precum
i plafonul maxim al creditelor ce se acord n anul 2006, n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea
investiiilor n agricultur, cu modificrile i completrile ulterioare
Hotrre nr. 876/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind
stimularea absorbiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural, Fondul european
pentru pescuit, Fondul european de garantare agricol, prin preluarea riscului de creditare de ctre fondurile de
garantare, cu modificrile ulterioare
Lege nr. 218/2005 privind stimularea absorbiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rural, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricol, prin preluarea riscului de
creditare de ctre fondurile de garantare, cu modificrile ulterioare
Ordinul nr. 979/2005 pentru aprobarea listei obiectivelor de investiii i a plafonului maxim al creditelor ce
se acord n anul 2005 n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, cu modificrile
ulterioare
Hotrre nr. 934/2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.
231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur.
Lege nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, industrie alimentar, silvicultur,
piscicultur, precum i n activiti nonagricole, cu modificrile i completrile ulterioare.
IV. INTERNET
Site-uri
www.europa.eu
www.europa.eu/index_ro.htm
www.eur-lex.europa.eu/ro/index.htm
259
POSDRU/88/1.5/S/52614
www.ec.europa.eu/agriculture
www.madr.ro
www.ier.ro
260

Teza Lucru Bună

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza Lucru Bună

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS posibil (plan lucrare)

3. PARTEA I CERCETRI PRIVIND NIVELUL ACTUAL A GRADULUI DE

4.PARTEA II CERCETRI PROPRII

ANEXE p. a. 150 pag

STANDARDE MINIME PENTRU GINILE OUTOARE Standardele minime ce trebuie

2,5 cm pe cap de gin, fie jgheaburi de but circulare, ce asigur 1 cm pe cap de

pe piata se exprima si se intalnesc cererea si oferta.......................................................................................98

Tab. 4. Indicatori financiari AVICOMB-PRIMA SRL.............................................................................120

Tab 16 Tabel indicatori financiari IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL...........................................128

Tab. 18. Indicatori financiari 2000 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................129

Tab. 26 Indicatori financiari 2008 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................134

Tab. 28. Centralizator al indicatorilor financiari GOLDEN GALINA SRL......................................139

Tab. 30. Tabel indicatori financiari SAGEM SRL..........................................................................142

Tab. 48. REPARTIZAREA PROFITULUI..............................................................................................................155

Tab. 90 Indicatori financiari 2002 AGRO DEVELOPMENT SRL.............................................................203

Tab. 100. indicatori financiari SAMAVIA SRL..............................................................................211

greutatea coporal, randamentul de sacrificare, viteza de crestere, precum i particularitile geo-

Cu toate acestea pana la lucrerea de fa nu a existat un studiu, o analiza amanunit a surselor de

Potenial tehnic, financiar Input uri (materiale i

Structura Ameliorare Modernizar Extinderea

n lucrarea de fa sunt analizate descriptiv i statistic sursele de finanare a investiiilor bugetare

PARTEA I CERCETRI PRIVIND NIVELUL ACTUAL AL GRADULUI

Cap. 1. Evoluia tehnologiilor de cretere i exploatare a psrilor n

Fig. 1 Domeniile stiintifice ale productiilor agricole

I.1 Avicultura ca ramura importanta a zootehniei

I. 1 .1 Scurt istoric dialectic al creterii psrilor.

nainte de 1989- minciuna Dup 1989 - haos

n economia de pia, performanele tehnologice avicole, costurile de producie, profiturile i

I. 1 .2 Avicultura - perspective i oportuniti

I. 1 .3 Avantajele creterii psrilor

Puterea de adaptare la diferite sisteme de nreinere. Psrile din majoritatea speciilor au o

avicultura taraneasca de subzistenta rural in domeniul produselor avicole, care, in

I.2 Specii i hibrizi de interes avicol

I. 2. 1. Rase de gini la nivel mondial

Almost aLeghorn,with black

APA (1976): Accordingto thelatesttheory, pea good,or frequent, well adaptable to

White,Mottled,and Clean Legged Grubbe. Breedis often referred

very slowto mature

Before the name

White,Buff,PartridgeAPA (1921): Developed by cushion frequent brooder; bears confinement well;

Standard: Dual Purpose

The calmwhite-egger. American experiments, as animproved average well adaptable to

Unknownin Holland& mostof

Pride ofNorway. PC :Not aboveaverage

Up since2003 white skin,early maturing

Black/white/black APA (1939): Developed in single non-setter well adaptable to

Asia to Europe, the

Rrare. PC :Hard white skin hardy,but not

Small fightingcocks andtheirmates. below average red

Red,White APA : Not Reportedly walnut non-setter adapts toconfinement;calm,

Honorablelong-tail. Yokohama) below average

Common. PC :True after thirty years of yellow not robust;

6 lb/2.7 kg Layer white

Bantam : Introduced from below average horn,V- suited forclose confinement;

I. 2. 2 Rase de gini la nivel naional

creterea numeric a raselor existente de la 56 n prezent, la 94 de rase n anul 1995,

Sursa - Articol publicat n revista Ferma nr. 1(45)/2007

Tab I.2.3.4. HIBRIZI GINI OUTOARE - DATE COMPARATIVE

la vrsta de 34 de sptmni i 66,9 g la vrsta de 70 sptmni.

I.2.4. Rase i hibrizi din alte specii de psri de interes zootehnic

ating greutati foarte mari si au un temperament extrem de linistit.

Fig I.2.4.2 parametri tehnologici pentru hibrizii de raa Star 53 medie

Fig I.2.4.2 parametri tehnologici pentru hibrizii de raa Star 53 greu

Avantajele cresterii prepelitelor: