UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI

ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii: ECTS-ZI

PROIECT
MERCEOLOGIE NEALIMENTARĂ

Coordonator: Studenti:
Prof.univ. Neacșu Andreea Bătrânu Andrei – Ciprian
Nistor Andrei – George
Boboc Daniel
Anul:II
Grupa: 13LF251

2016
 CUPRINS

1. Informații generale despre produs……..………………………………………….……3

a) Grupa de produse din care face parte produsul
b) Sortimentul din care face parte produsul
c) Producătorul produsului
d) Segmentare și poziționare pe piață
2. Proprietătile produsului și modul în care participă la realizarea produsului finit……..4
3. Defectele produsului………………………………………………...……………………5
4. Materii prime și auxiliare si modul în care participă la
examinarea calității produsului……………..………………………………………………7
5. Metoda de obținere a produsului…………………………………………………………8
6. Ambalajul și rolul său în calitatea produsului………………………..………………….9
7. Bibliografie………………………………………………………………....…………….10
.

2
 1. INFORMAȚII GENERALE DESPRE PRODUS

Tipul produsului : Set de cești din sticlă pentru ceai

Denumirea produsului ales: Jasmine

a) Grupa de produse din care face parte produsul

Produsul “Set de cești din sticlă - Jasmine” face parte din grupa
mărfuri, subgrupa sticlă.
b) Sortimentul din care face parte produsul
Produsul ales face parte din sortimentul Set de cești pentru ceai.
c) Poducătorul produsului
Setul din sticlă pentru ceai Jasmine este produs de către compania
Glassco International.
d) Segmentare și poziționare de piață
Setul din sticlă pentru ceai Jasmine este destinat persoanelor care își doresc să serveasca
ceai într-un mod elegant si manierat.
Compania Glassco International a continuat prin aceeași manieră să atragă clienții prin
faptul că au continuat fabricarea de seturi si pahare elegante și atrăgătoare destinate unui anumit
segment de persoane.

3
 2. PROPRIETĂȚILE PRODUSULUI ȘI MODUL ÎN CARE
PARTICIPĂ LA REALIZAREA PRODUSULUI FINIT

a) Proprietate critica : Termorezistenta

Termorezistența este o proprietate critică pentru cănile de ceai din sticlă deoarece din ele
consumăm lichide calde sau fierbiniți. Termorezistența se determină din materialele folosite și
modul de producție a produsului
b) Proprietate importantă: Forma cănilor
Forma este un factor important la achiziționarea unui astfel de set de cești de ceai din sticla ,
doarece fiecare client vrea sa aibă ceva aspectuos și dacă se poate și unic , iar unicictatea
produsului poate fi data ți prin forma ceștilor.
c) Proprietate minoră : Culoarea

d) Proprietate estetica : Aspectul ceștilor

Aspectul duce și el la unicitatea produselor astfel această proprietate este strans legată de cea
improtantă. În cazul nostru aspectul consta în modelul floral atât de pe ceașca cât și pe farfuriuța
suport a acesteia. Modelul este facut prin tehnica sablării.
e) Proprietate exprimată noțional : Scopul folosirii

Scopul acestor cești de ceai reiese chiar din nume, se folosesc în general la consumarea
lichidelor calde dar și reci dar mai specific la servirea ceaiurilor.

f) Proprietate exprimată cifric : Volumul

Volumul ceștilor de sticla variaza intre 150 si 225 de ml , iar produsul prezentat de noi are un
volum de 200 ml.
g) Proprietate fizica : Densitatea sticlei

Densitatea sticlei duce la opacitatea sticlei , cu cât sticla este mai densă cu atât sticla va
deveni mai opacă. În general densitatea sticlei este de 2.5 kg/m2.

4
 3. DEFECTELE PRODUSULUI

Defectele sesizate în urma utilizării setului din sticla pentru ceai sunt următoarele:

1. Defecte de decorare

Defectele de decorare sunt determinate de nerespectarea modelului de referință și

utilizarea unor materii colorante cu vâscozitate necorespunzatoare. În acest caz modelul floral de
pe farfuriuță si ceașcă este deseori inegal și nefinisat în unele părți.

2. Defecte din timpul manipulării și transportului.

Zgărieturi, fisuri și știrbituri apar atunci când nu se respectă regulile de manipulare,

transport și depozitare. Astfel produsul ales datorită nerespectării regulilor referitoare la
manipulare, transport și depozitarea acesta prezintă zgărieturi și știrbituri atât pe
suprafața farfuriuței cat și pe suprafața cești.

Produsul ales în rest nu prezintă alte defecte referitoare la: incluziuni de gaze, de sticlă în
sticlă sau particule solide, defecte de culoare, defecte de formă, defecte de dimensiune si de
integritate sau defecte de șlefuire, polizare, matizare.

5
 4. MATERII PRIME ȘI AUXILIARE ȘI MODUL ÎN CARE
PARTICIPĂ LA EXAMINAREA CALITĂTII PRODUSULUI.

La obţinerea sticlei sunt utilizate materii prime principale, care dau marea majoritate a
proprietăţilor, în rândul cărora intră vitrifianţii, fondanţii şi stabilizanţii, precum şi materii prime
secundare, care cuprind afinanţii, opacizanţii, decoloranţii şi coloranţii.
Materiile prime principale sunt principalele trei categorii de oxizi care alcătuiesc
compoziţia sticlei cu un rol bine determinat în formarea proprietăţilor acesteia. Acesti oxizi sunt :
Vitrifianţii sunt materialele care intră în cantitatea cea mai mare în masa sticloasă, având
rolul principal în formarea sticlei, deoarece prin topire şi răcire conferă starea vitroasă, specifică
sticlei (corp solid transparent). Materiile prime cu rol de vitrifianţi sunt: nisipul cuarţos, cu un
conţinut în dioxid de siliciu (SiO2) de peste 95 %; boraxul şi acidul boric din care rămâne în
sticlă trioxidul de bor (B2O3) şi pentaoxidul de fosfor (P2O5).
Fondanţii au rolul de a coborî temperatura de topire a vitrifianţilor (sub 1500 oC) şi de a
realiza trecerea sticlei solide în stare păstoasă la o temperatură mai scăzută. Fondanţii folosiţi la
obţinerea sticlei sunt: carbonatul de sodiu - soda calcinată (Na2CO3) şi carbonatul de potasiu
K2CO3. Oxizii alcalini rămaşi după adăugarea fondanţilor participă la îmbunătăţirea unor
proprietăţi ale sticlei cum sunt: luciul şi transparenţa.
Stabilizanţii au rolul de a mări stabilitatea chimică şi de a îmbunătăţi proprietăţile
mecanice şi termice ale sticlei. Se foloseşte în cantităţi mari oxidul de calciu (calcarul), oxidul de
magneziu, iar în cantităţi mai mici oxidul de bariu, oxidul de plumb, oxidul de zinc.
Materiile prime secundare sunt substanţe care se adaugă în proporţii mai mici pentru a-i
conferi anumite proprietăţi sticlei.
Afinanţii au rolul de a limpezi masa sticloasă topită, eliminând bulele de aer şi de gaze
rezultate din reacţiile chimice dintre componenţi prin antrenarea acestora la suprafaţă. În calitate
de afinanţi se folosesc: trioxidul de arsen, sulfatul de sodiu, azotatul de sodiu sau potasiu, sultaful
de calciu.

6
 Opacizanţii sunt substanţe, care dacă se află fin dispersate în sticlă, fac ca aceasta să fie
opalescentă. Opacizarea se face prin adăugarea de bioxid de staniu, bioxid de titan, fluorină,
criolită sau bioxid de zirconiu.
Decoloranţii se introduc cu scopul de a înlătura culoarea imprimată sticlei de către
diferite impurităţi din materiile prime, de exemplu culoarea verzuie datorită prezenţei fierului. În
acest scop, se folosesc amestecul de trioxid de arsen şi azotatul de sodiu.
Se pot folosi ca materii prime şi cioburile de sticlă, care contribuie la reducerea
consumului de materii prime, concomitent cu ameliorarea proprietăţilor sticlei.

5. METODA DE OBȚINERE A PRODUSULUI

Procesul tehnologic de obţinere a articolelor din sticlă cuprinde patru faze mai importante:
obţinerea masei sticloase, fasonarea, recoacerea şi finisarea.
Obţinerea masei sticloase are loc prin:
 topirea amestecului de materii prime, controlate conform reţetei de fabricaţie, în cuptoare
speciale;
 afinarea se realizează prin adaosul de afinanţi, eliminându-se bulele de aer şi gazele, prin
antrenarea lor la suprafaţă;
 omogenizarea compoziţiei chimice a masei sticloase, pentru a obţine o viscozitate care să
permită prelucrarea sticlei în condiţii favorabile.
Fasonarea constă în transformarea masei sticloase în ob iecte, prin utilizarea procedeelor
ca: suflare, presare, tragere sau laminare.
 Suflarea este procedeul prin care se obţin produse cu pereţi groşi şi cu cavităţi interioare
de forme diferite, suflarea se poate realiza cu maşini automate, semiautomate sau de către
muncitori, printr-o ţeavă de oţel care are la un capăt masa de sticlă vâscoasă. Astfel se
obţin diferite produse de uz casnic şi articole tehnice.
 Presarea constă în introducerea unei cantităţi de sticlă topită în forma unei matriţe urmată
de presarea materialului. Sticla se introduce într-o formă metalică, se presează cu
poansonul; prin presare sticla umple întreaga formă, obiectul fasonat poate fi scos din
formă după ridicarea poansonului.

7
  Tragerea se foloseşte la fabricarea geamurilor, plăcilor şi a ţevilor şi constă în trecerea
masei de sticlă printr-un sistem de valţuri, din care unul este fix, iar celălalt este mobil.
Este o metodă eficientă, iar produsele sunt de calitate superioară.
 Laminarea constă în introducerea masei sticloase între doi cilindri laminori, care se
rotesc în sens invers. Prin acest procedeu se obţin geamuri, cu suprafaţa insuficient de
netedă, fiind necesară şlefuirea şi polizarea sticlei pentru obţinerea unor suprafeţe perfect
netede.
 Recoacerea constă în răcirea lentă a produselor fasonate de la temperatura de fasonare la
temperatura mediului ambiant. Scopul acestei operaţii este de a elimina tensiunile interne
ce apar în sticlă datorită răcirii rapide, tensiuni care ar diminua mult rezistenţa la şoc
termic şi mecanic a produselor finite.
Finisarea obiectelor din sticlă este necesare pentru conferirea unor proprietăţi estetice, se
poate realiza prin trei categorii de metode, şi anume:
 mecanice: tăierea, şlefuirea, lustruirea mecanică, sculptarea, perforarea, matisarea
mecanică (sablarea) etc.;
 fizice: pictarea, depunerea de sticlă colorată;
 chimice: lustruirea chimică, gravarea chimică, matisarea chimică (opalizarea).

8
 6. AMBALAJUL ȘI ROLUL SĂU IN CALITATEA PRODUSULUI

Ambalajul setului de cești din sticlă pentru ceai- Jasmine este confecționat din carton.
Influențează calitatea produsului deoarece conferă produsului un spațiu de siguranță, atât în
timpul manipulării cât și în timpul depozitării, dispunând de un strat sufficient de gros de carton.
Mai mult decât atât, ambalajul conține toate informațiile necesare consumatorului :
denumirea produsului, masă produsului, codul de bare, condițiile de păstrare, compania
producătoare etc.

9
 BIBLIOGRAFIE

1. Madar, Anca și Neacșu, Andreea – Suport de curs : Merceologie nealimentară

2. http://www.infocompanies.com/--Glassco-International-SRL-Afumati-140654.htm
3. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/merceologie/PROPRIETATILE-STICLEI-
MARFURI-79.php

10