1

Data,
luna,
anul

Coninutul activitaii practice
Nota
conducatoru
lui practicii



Modulul I:

I. Caracteristica unitaii de comer, aspectele generale

1.1 Denumirea, adresa, forma organizatorico-juridica, genul
de activitate a ntreprinderii.

Denumirea ntreprinderii comercial este Fourchette. Este
amplasat n oraul Chiinu pe strada str. Arborilor,21(CC
MallDova).
Pentru intreprinderi cunoastem mai multe forme organizatorico-
juridice,cum sint:
Societate cu raspundere limitata;
Societate pe actiuni;
Societate in nume colectiv;
Cooperativa de productie; etc.
Forma organozatorico-juridica este societate cu raspundere
limitata este o form legal de companie, o anumit form de
persoan juridic, care are o rspundere limitat n faa legii i
fa de proprietarii acesteia. Este o form hibrid de business
avnd caracteristici att ale unui parteneriat ct i ale
unei corporaii, fiind mai flexibil dect alte forme de societi
comerciale i mai adecvat pentru un proprietar unic sau pentru
un numr mic de membri.
Reteaua de magazine Fourchette-un lant de magazine,care a
intrat in serviciul cumparatorilor din Moldova in anul
2006.Serviciile retelei sunt proiectate pentru a satisface nevoile
tuturor categoriilor de consumatori-de la prorietarii de
intreprinderi mari si antreprenorilor pina la elevi si pensioner.La
moment reteaua de magazine in Republica Moldova constituie 9
magazine dintre care 4 din ele sunt in Chisinau.

2


Rolul economic al comertului cu amanuntul trebuie sa plece de
la idea ca vinzarea cu amanuntul este indispensabila in viata
economica a unei societati, fiindca prin intermediul acesteia se
gasesc si sunt oferite potrivit posibilitatilor de cumparare ale
acestora. Caracteristic pentru magazinul Fourchette este
comertul cu amanuntul, care este acea forma a circulatiei
marfurilor, a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru a
le revinde consumatorilor finali, de regula in cantitati mici si in
stare de a fi intrebuintate .




3


1.2 Familiarizarea cu actele necesare pentru desfurarea
activitii:
Regulile de baz ale comerului cu amnuntul
1. Prezentele Reguli de baz ale comerului cu amnuntul i
activitii n sfera alimentaiei publice pentru agenii
antreprenoriatului din teritoriul Republicii Moldova (denumite n
continuare Reguli de baz) au drept obiect comerul cu amnuntul
i activitatea de producie i comer n alimentaia public,
practicate n teritoriul Republicii Moldova de agenii
antreprenoriatului (n continuare ntreprinderile), indiferent de
apartenena lor departamental i tipul de proprietate, i stabilesc
cerinele fa de aceti ageni.
2. n activitatea lor ntreprinderile se cluzesc de legislaia
Republicii Moldova.
3. Lucratorii ntreprinderii sunt obligai s cunoasc i s
respecte cu strictee Regulile de baz.
4. n fiece ntreprindere se respect necondiionat cerinele
regimului de lucru stabilit i cele ce in de profilul ei comercial.
5. Relaiile reciproce dintre ntreprinderile, care desfoar
activiti productive i de comer n alimentaia public, i
colectivele deservite de acestea din ntreprinderi industriale,
instituii i organizaii sunt specificate prin contracte, care prevd
recuperarea cheltuelilor pentru obinerea i comercializarea
produciei.
6. Regimul de lucru al ntreprinderii este stabilit de proprietarul
sau conductorul ei de comun acord cu organele autoadministrarii
locale. Regulamentul intern al intreprinderii mixte
,,Fourchette.




4



7. Regimul de lucru pentru ntreprinderile alimentaiei publice,
care practic activiti de producie i comer la ntreprinderi
industriale, instituii i organizaii, se stabilete de comun acord
cu administraia lor.
8. ncperile comerciale i de producie ale ntreprinderii se
amenajeaz n strict conformitate cu cerinele proteciei muncii,
ocrotirii sntii i mediului ambiant, pstrrii, fabricrii i
comercializrii produciei (mrfurilor), securitii antiincendiare
i cu alte prescripii, specificate n actele normative.
9. La intrarea ntreprinderii se afl firma acesteia, pe care se
indic n dou limbi denumirea ei, apartenena, regimul de lucru.
10. ntr-un loc vizibil se vor expune extrase din prezentele
Reguli de baz i din alte acte normative, care reglementeaz
comerul i activitatea de producie i comer n alimentaia
public. Sesizrile i reclamaiile consumatorilor se nscriu n
Condica de sugestii i reclamaii, care este eliberat de ctre
organele de statistic teritoriale, nuruit i autentificat prin
aplicarea tampilei i semnturii reprezentantului autoritii
administraiei publice locale.
11. Cumprtorii snt deservii de ctre ntreprindere n orele de
program. Suspendarea accesului cumprtorilor n sala
comercial n legtur cu apropierea pauzei pentru prnz sau a
orei de nchidere a ntreprinderii este interzis. Cu 10 minute
nainte de nchidere lucrtorii ntreprinderii previn cumprtorii
c timpul de lucru expir i deservirea clienilor se suspend.
n restaurante, cafenele accesul clienilor poate fi suspendat cu 30
minute, iar n celelalte uniti ale alimentaiei publice - cu 15
minute nainte de nchiderea lor.
Cnd ntreprinderea se nchide pentru pauza de prnz sau la


5

sfritul zilei de lucru, casa nceteaz s funcioneze n strict
corespundere cu orele de program. ns toi cumprtorii, care au
deja cecuri de cas sau bonuri de marf, trebuie s fie deservii.
12. nchiderea ntreprinderii pentru reparaii (reutilare) se face de
comun acord cu organele autoadministrrii locale. Dac unitatea n
cauz i desfoar activitatea de producie i comer la ntreprinderi
industriale, instituii i organizaii, atunci nchiderea ei pentru
reparaii se coordoneaz cu administraia lor.
Despre nchiderea ntreprinderii pentru reparaii (reutilare)
cumprtorii snt ntiinai printr-un anun special, afiat cu cel
trziu 5 zile nainte de data preconizat. n anun se vor indica
adresele celor mai apropiate ntreprinderi cu profil asemntor.
13. n vitrinele ntreprinderilor se expun numai mostre de mrfuri
care snt n vnzare. Modelele mrfurilor din vitrin trebuie vndute la
solicitarea cumprtorului dup ce a fost verificat calitatea lor.
Mostrele de mrfuri, folosite ca elemente ale aranjamentului
vitrinei sau care fac parte din inventar, nu se vnd.











6


Modul de eliberare a autorizaiei de funcionare a ntreprinderii
, autorizaia sanitar, licenelor pentru comercializarea
articolilor alcoolice i a articolelor de tutungerie;

Autorizatia de functionare este un document legislativ care se
elibereaza unei intreprinderi inainte ca ea sa inceapa a oferi servicii
de orice gen, autorizatia este eliberata de catre Primaria municipiului
Chisinau. Autorizatia este pusa spre examinare
1. Pentru obinerea autorizaiei de funcionare, solicitantul va depune
la Centrul de informare i documentare a populaiei al Primriei
municipiului Chiinu o cerere-tip complet. Modelul de cerere va fi
elaborat de ctre Direcia general de comer, alimentaie public i
prestri de servicii. n cerere vor fi indicate urntoarele:
-denumirea complet a obiectivului pentru care se solicit autorizaia;
- adresa obiectivului;
- principalele grupe de mrfuri care vor fi comercializate n unitatea
respectiv;
- serviciile prestate;
- programul de lucru;
- numele persoanei responsabile pentru funcionarea intreprinderii.


7

2. La cerere urmeaz a fi anexate copiile urmtoarelor acte:
- certificatul de nregistrare a ntreprinderii eliberat de Camera
nregistrrii de Stat de pe lng Ministerul Dezvoltrii Informaionale
al Republicii Moldova;
- certificatul de proprietate asupra imobilului cu destinaie
nelocativ,eliberat de catre Oficiul cadastral teritorial Chiinu.
Pentru unitile amplasate n ncperi nchiriate urmeaz s fie
prezentat contractul de locaiune;
- contactul privind transportarea deeurilor menajere solide;
- pentru unitile amplasate n localuri noi, recent date n exploatare
n modul stabilit, cererea poate fi nlocuit cu procesul-verbal de
recepie final a obiectivului;
- acordul vecinilor privind amplasarea unitii.
3. Cererea va fi nregistrat i datat doar dup ce solicitantul va
prezenta originalul actelor depuse n copie.
4. Solicitantul este obligat s mai prezinte i urmtorele acte:
- certificatul egienic; (vezi anexa nr.2).
- autorizaia sanitar ; (vezi anexa nr.3).
- autorizaia snitar veterinar ; (vezi anexa nr.4).
- schema terenului;
- contractul de arend sau titlul de autentificare a dreptului
deintorului de teren;
- Certificat de calitate; (vezi anexa nr.5).
- certificatul de conferire a categoriei i contractul ncheiat cu un
laborator acreditat pentru investigarea probelor materiei prime i
produselor preparate din ele. (vezi anexa nr.6).







8

5. Dup depunerea i verificarea actelor prezente, funcionarii
Direciei examineaz la faa locului gradul de corespundere a unitii
comerciale condiiilor de autorizare.
6.Gradul de corespundere a unitii comercialecondiiilor deautorizare
se consemneaz de ctre colaboratorul. Direciei n nota informativ
de examinare la faa locului.
7. Examinarea gradului de corespundere a unitii comerciale
condiiilor de autorizare, ntocmirea notei informative se efectueaz
n termen de cel mult 5 zile lucrtoare de la data depunerii
documentelor.
8. Autorizaia de funcionare se perfecteaz n termen de cel mult 15
zile lucrtoare ncepnd cu data primirii cererii i documentelor
anexate. Dup perfectarea autorizaiei, eful Direciei examinaeaz
setul de documente i confirm prin semntur corespunderea
acestora prevederilor regulamentului.
9. Autorizaia conine n mod obligatoriu informaii despre:
- numrul, data elibirrii autorizaiei, denumirea firmei, numele
persoanei fizice;
- adresa juridic;
- codul fiscal al titularului autirizaiei;
- adresa amplasrii unitii comerciale;
- tipul unitii comerciale;

FOURCHETTE-M S.R.L are toate actele necesare pentru
desfasurarea activitatii sale .






9



1.3. Structura ntreprinderii comerciale:
Magazinul Fourchette este amplasat paralel cu strada care este o
arter mare de circulaie a vehicolelor ceea ce-i ofer faciliti la
transportarea mrfurilor de la fabrici la companie. Magazinul dispune
de: o sala comerciala, un depozit, buctria, cabinetul directorului
general, patru wc atit al lucratorilor cit si unul pentru clienti. In salile
comerciale se comercializeaza atit produse alimentare cit si
nealimentare. n depozit se depoziteaz atit produsele alimentasre cit
si cele nealimentare, recepionarea mrfurilor are loc la intrarea in
depozit,adica la rampa. Casa este folosit pentru achitarea
cumprturilor efectuate de ctre cumprtori i eliberarea cecului.
Restul oficiilor sunt destinate pentru lucrul angajailor din alte sfere.
n interiorul slilor comerciale produsele sunt amenajate dupa
sectoare rafturile pentru expunerea marfurilor la reducere care atrag
clientii obiectelor. La receptie se folosete xeroxul, faxul i printerul.
La casa casierul este dotat cu aparatul de casa pentru achitarea
produselor.
Planificarea magazinului
Scopuri:
Utilizarea optima a spatiului comercial
Amplasarea optima a categoriilor de produse
Amplasarea punctelor de vinzare
Modalitati de incetenire a fluxului de cumparatori
Magazinul este divizat in 25 raioane alimentare si
nealimentare.Vizual se observa o divizare orizontala a salii
comerciale in zona alimentara si nealimentara.Fiind un
magazin pentru intreaga familie sortimentul este unul foarte





10

variat:de la produse cu cerere zilnica(lactate),produse cu cerere
periodica(produse pentru uz casnic),cit si pentru fiecare membru al
familiei(jucarii pentru copii).
Utilajul comercial:frigidere,vitrine frigorifice,gondole.
Aprox 40% din spatiu comercial ii revine utilajului
comercial.Preponderent este folosit tipul vertical de amplasare
a utilajului comercial,avantaje acestui fiind:
Este cel mai eficient mod de utilizare a spatiului
Ofera posibilitatea instalarii unui numar mai mare de
display-uri,alaturate marginilor rindurilor principale
Se stie ca 90-90% cumparatorilor parcurg punctele de vinzari situate
pe perimetrul salii comerciale si doar 40-50% trec prin rindurile
interioare.Iar in acest caz cumparatorii sunt nevoiti sa parcurgacel
putin un rind in drum spre casele de marcat,astfel creste posibilitatea
sa cumpere un produs,si posibil vor cauta si unul complementar.
Puncte de vinzare suplimentare
Majoritatea punctelor de vinzare suplimentare sun reprezentate prin
display-uri:
Unele sun aranjate in continuarea raftului,altele se afla chiar in
drum,spre a inceteni fluxul cumparatorilor.
Pentru aceeasi marca si tip de produse(sucGustos,Coca
Cola,cafeaNescafe,ceaiGreenfield,
samponWash&Go)
Pentru marci diferite,dar pentru acelasi tip de
produse(iaurt,sucuri,cafea,bauturi alcoolice,masline,apa de
toaleta cu mostre)
Elemente promotionale
Afisul include 4 rubrici:delicios,comod,avantajos,econom.
Atrage atentia
Informeaza consumatorul
Nu e clara diferenta dintre avantajos si econom
Se creeaza impresia ca gustos este doar ceea ce e

11

mentionat in rubrica delicios
Elemente promotionale sunt inserate astfel incit
informatiile esentiale despre produs nu usnt acoperite
Mesajul de promovare este plasat intr-un mod strategic
la inaltime astfel incit sa fie usor vizibil pentru
consumator.
Mesajul ofertei este usor identificabil prin prezenta
caracteristicii sale prncipale,si anume ieftinirea pretului.
Noul pret este bine evidentiat si prezentat in contrast cu
vechiul pret.
Nu este contrastul dintre culori care sa evindentieze
oferta facuta.







12






13


Magazinul I.C.S. Fourchette MS.R.l are urmatoarele suprafeti
comerciale:
Sala comerciala sau de vinzare, destinata cumparatorilor,reprezinta
50-75% din totalul suprafetei magazinul






14

b)Spatii auxiliare (spatii de receptive, depozitare), reprezinta 50-75%
din totalul suprafetei de vinzare si 25-45% din suprafata totala a
magazinului.
c)Spatiu administrative si cu character social-este destinat
personalului de conducere si administrative, vestiarelor.
Marimea, forma si modul in care este repartizat spatial unui
magazine indica modul in care sunt asigurate functiile magazinului si
eventualele disfunctionalitati in acest sens.
Forma salii de vinzare in magazinul I.C.S. Fourchette MS.R.l
este patrata,avind urmatoarele avantage:
1.Asigura conditii optime de vizibilitate pentru cumparatori;
2.Ofera posibilitatea amplasarii si supravegherii in cele mai bune
conditii a echipamentelor comerciale si a marfurilor.
Sistemul de amenajare a salii comerciale din magazinul I.C.S.
Fourchette MS.R.l este de tip grila, dispunerea de tip grila se
caracterizeaza printr-o structura a designului clar definita, in cadrul
caruia marfurile sunt expuse in linii transversale si longitudinale .
Avantage:
-exploatare eficienta a magazinului
-costuri reduse;
Dezavantage:
-aglomerarea zonelor perimetrale ale suprafetei de vinzare.
Fiecare magazine este dotat cu mobilier si utilaj
commercial.Echipamentul comercial al magazinelor, cuprinde alaturi
de mobilierul de expunere a marfurilor, o gama larga de utilaje si
materiale indespensabile in procesul prezentarii si desfacerii
marfurilor.La fel si magazinul I.C.S. Fourchette MS.R.l este dotat
cu mobilier si utilaj comercial:
a) utilaje de baza ale salii de vinzare:mobila comerciala, utilaje
pentru calcul,aparate pentru incercat si verificat articole
electrocasnice; generatoare; pupitre pentru auditii musicale si
publicitate.
15


b) utilaje specifice pentru sectorul alimentar:
-masini pentru taiat,tocat(cutite,feliator);
-masini de cintarit(cintar electronic);
-masini de ambalat (marcatoare pentru preturi);
-vitrine frigorifice(congelator,frigider);

utilaj fix:
-rafturi;
-gondole;
-polite.
d) utilaj suplimentar:
-carucioare(barcase);
-cosuri.

16


1.4. Ordinea deschiderii i nchiderii magazinului, predarea
organelor de paz dup nchidere.
Programul de lucrul al magazinului Fourchette este cuprins intre
orele 10.00 si 22.30 pe parcursul intregii saptamini.
Magazinul este deschis de o persoana responsabila,care cunoaste
codul de alarm, aceasta persoan vine cu 15 min. Inaintea lucrului i
descuiemagazinul. Dup ce ziua de munc se termin casiera scoate
casa, adic calculeaz soldul pe ziua ce a trecut. Casierul pregtete
ncasrile bneti i alte documente de plat i ntocmete darea de
seam a casei casierului superior conform unui bon de intrare. Fiecare
lucrtor face ordine la locul de munc.Inainte de a nchide magazinul
lucrtorii mai controleaz nc o dat locul de munc ceea ce privete
igiena. Dup ce totul a fost efectuat i reverificat lucrtorii prsesc
locul de munc anunnd persoana de serviciu ce trebuie s ncuie
magazinul.
Dup ce tot personalul a plecat persoan de serviciu pune un cod de
alarm pe care nimeni nu-l tie nafar de ea.


17

1.5. Organizarea instruirii personalului i regulile tehnicii
securitii n unitile de comer.
n fiecare unitate comercial trebuie s fie prezent un jurnal n care s
fie nscrise regulile securitii n timpul muncii. Personalul trebuie o
dat ntr-o perioad de timp s se semneze c a luat cunotin cu
regulile de securitate. Fiecare angajat a oricrei ntreprinderi ar trebui
s fie instruit n privina postului pe care l ocup. Managerul sau alta
persoan ce ocup un loc de munc mai superior ar trebui s fac o
instruire n privina tehnicii securitii, deoarece se pot ntmpla
cazuri exceptate ce se termin n cele mai dese cazuri cu traume.
La magazinul Fourchette fiecare angajat este instruit despre munca
pe cara trebuie s o efectueze.
In corespundere cu regulamentul de ordine interioara a muncii, se
pretind urmatoarele cerinte de la toti lucratorii magazinului I.C.S.
Fourchette MS.R.l
1. Sa respecte cu strictete regimul de lucru al unitatii comerciale date;
2. Sa nu intirzie la serviciu;
3. Sa nu paraseasca locul de munca in timpul zilei de lucru;
4. Sa fie prinzul pe rind conform oralului;
5. Sa nu plece acasa mai devreme decit ora cuvenita;
6. Sa aiba un aspect exterior impecabil (neaparat sa poarte uniforma);
Pentru vinzatori mai exista si niste reguli adaugatoare, cum ar fi:
1. Sa pregateasca locul de munca pina la inceperea zilei lucratoare, sa
respecte curatenia, sa urmareasca sortimentul , preturile;
2. Sa fie comunicativ, amabil, bine-voitor cu clientii;
3. Sa poata asculta cumparatorul, sa aplaneze situatiile de conflict;
Se interzice categoric:
1. Sa se foloseasca telefonul mobil;
2. Sa consume guma de mestecat;
3. Sa se plimbe prin sala fara motiv;
4. Sa vorbeasca cu voce ridicata unul cu altul.etc.


18



Continutul lucrarii practice

Modulul II

II. Tehnologii comerciale in unitatile de comert

2.1. Organizarea procesului comercial din cadrul magazinului.
Ca si in orice activitate in grup, cum se lucreaza in unitatea
comerciala, este necesara o organizare stricta a personalului. Lucrul
in intreprindere este dirijat de Directorul general si subalternii lui.
Pe linga cel mai important proces de vinzare, in magazin se mai
petrec un sir de actiuni care impreuna formeaza totalitatea proceselor
din cadrul magazinului si asigura o neintrerupta deservire calitativa a
consumatorilor.
Aceste procese sunt :
Receptia- care include verificarea cantitativa si calitativa a
produselor, aprobarea documentelor insotitoare, primirea
marfurilor si transportarea lor in depozit.
Dezambalarea- acest lucru se produce la iesirea marfii din
depozit si transportarea ei in sala comerciala, adica scoaterea
marfii din cutii mari, ambalaje deteriorate sau prea mari pentru
a le putea transporta in sala de comert.
Amblarea- este procesul ambalarii marfurilor care nu se pot
comercializa fara ambalaj, insa au sosit la intreprindere intr-un
stoc mare pe care consumatorul nu este in stare sa il cumpere,
atunci marfurile se ambaleaza cite o piesa, doua sau i se
micsoreaza masa sa. Pentru aceasta la intreprindere exista o
incapere speciala, cu inventar si aparate necesare acestui
proces.








19

Transportarea- marfurile sunt transportate de la rampa de la
depozit si de la depozit in sala comerciala.
Etalarea- este asezarea marfurilor pe rafturi, in asa mod ca ea
sa fie vizibila si ca orice doritor sa o poata cumpara in ce
cantitati doreste.
Amplasarea preturilor- indata ce marfa iese din depozit si este
asezata pe rafturi, de la receptie sunt aduse preturile acestor
marfuri, ele trebuie comparate cu codurile de pe produs si
asezate corespunzator. Unele marfuri mici care se vind rapid
sunt stiker-uite, pe ele cu ajutorul unei masini speciale se aplica
un stiker.
2.1.1. Procesele operative in unitatile de comert.Factorii
intreprinderii in organizarea rationala a circulatiei marfurilor.
Circulatia marfurilor cu amanuntul ncheie procesul circulatiei
marfurilor, (ele ajungnd la consumatorul final). Acesta se deruleaza
prin unitatile comerciale specializate n vnzarea marfurilor cu
amanuntul, constnd n magazine complexe, chioscuri, etc.La unele
unitati comerciale de vnzare cu amanuntul sunt organizate si
depozite de repartizare n care se primesc marfurile de la furnizori,
distribuindu-se apoi un sortiment comercial magazinelor.Contabilul
firmii urmareste daca coincide timpul aprovizionarii cu timpul intrarii
marfii in magazin,dupa care le stocheaza si le pregateste pentru
procesul de comercealizare. Unele marfuri ca de exemplu cascavalul,
carnea, pestele, necesita innainte de comercializare sa fie preambalate
dar in cantitati mai mici. In acest caz marfa se duce in camera de
preambalare, unde este taiata, cintarita si i se aplica codul cu bare si
pretul.

20

Un alt caz sunt produsele de cofetarie, acelea sunt scoase din
cuptoare chiar in fata cumparatorilor, dupa 10 minute cind ele se
racesc putin, chiflele impletite sunt amplasate pe cintar si tot atunci
ele se ambaleaza, li se aplica bonul, si se expun la vitrina inca
calde.Distributia cuprinde activitatile care permit trecerea unor bunuri
de la un agent economic altuia.
Principalele surse de aprovizionare a unitatii comerciale sunt
furnizorii.
Furnizorii in magazinul Fourchette sunt:
1) Producatorii si intreprinderile industriale ale R.M.(Franzeluta,
Milk Mark, Alba, Bucuria, JLC, etc.)
2) Societatile cu raspundere limitata si intreprinderile
individuale(SRL JLC , SRL Alba , SRL Vitanta , etc.)
3) Importul marfurilor din tari straine (dulciuri, ceai/cafea, bauturi
alcoolice, lactate, etc.)
Distributia marfurilor. Ea reprezinta procesul prin care bunurile si
serviciile sunt puse la dispozitia consumatorilor. Pentru Fourchette
este specific distributia selective, adica care este specifica marfurilor
care au nevoie de anumite conditii de pastrare, expunere si vinzare. O
asemenea distributie are in vedere produsele alimentare perisabile,
produsele electronice si electrocasnice, etc.
Procesul de logistica al intreprinderii. Logistica de distributie
toate activitatile care sunt necesare pentru a aduce produsele din
punctul lor de finalizare, din intreprinderea producatoare, pina la
ultimul puct din canalul de distributie.




21

Activitatile logistice cuprind:
1) Proiectarea si organizarea depozitelor;
2) Depozitarea;
3) Transportul;
4) Ambalarea.
Canalele de distributie reprezinta un sistem complex, care
include nu numai Producatorul-Intermediarii-Consumatorii, dar si
relatiile de interdependenta ce iau nastere intre acestia, scopul acestui
system fiind acela de a adduce marfurile, pe cai cit mai eficiente, la
indemina cumparatorilor. Canalul de distributie are un caracter
tridimensional, structura lui avind dimensiuni legate de lungime,
latime si adincime.
Lungimea canalului depinde de numarul verigilor intermediare
prin care trece produsul pina ajunge la consumatorul final. Este
vorba de numarul de etape, dar nu de distanta in spatiu parcursa
de produsul respectiv.
Latimea canalului depinde de numarul unitatilor prin care se
asigura circulatia unui produs in cadrul aceleeasi etape din
structura circuitului in cauza.
Adincimea canalului de distributie are in vedere gradul in care
canalul asigura extinderea sau circulatia marfurilor si implicit
apropierea produselor de locurile effective de consum, fie prin
amplasarea unitatilor de desfacere, fie prin formele de
comercializare practicate.

22


Graficul de aprovizionare a magazinului.
Magazinul Fourchette se aprovizioneaza in functie de
vinzari, adica atunci cind marfa e pe sfirsite, administraia d
comanda.n fiecare dimineata, magazinul este aprovizionat cu fructe
si legume, aceasta la ora 7 dimineata.Tot in fiece dimineata la orele
9:00-10:00, are loc aprovizionarea cu produse lactate de la JLC,
Incomlac, s.a., iar restul produselor sunt aduse pe parcursul zilei. Intre
producatori si comercianti apare negocierea, ce reprezinta elemental
cel mai important si trebuie privit cel mai eficient mijloc de
comunicare.

2.2. Organizarea relatiilor contractuale al intreprinderii cu
furnizorii si beneficiarii.
O conditie importanta la crearea relatiilor economice, este
organizarea relatiilor contractuale intre intreprindere si
furnizori.Organizarea relatiilor contractuale presupune nu doar
incheierea diverselor contracte, dar si executarea obligatiilor
contractuale si achitarii financiare reciproce.
Contractul - acord incheiat intre 2 sau mai multe persoane fizice
sau jurudice cu privire la desfasurarea relatiilor economice dintre ele,
reprezentind suportul juridic al oricarei tranzactii comerciale.







23

Continutul contractului:
1. Partile si reprezentantii;
2. Obiectul contractului;
3. Durata contractului si obligatia de livrare a marfii;
4. Pretul si modalitatea de plata, conturile si bancile la care acestia
sunt deschise;
5. Garantiile privind calitatea marfii, ambalajul, marcarea si
etichetarea, expedierea si transportul;
6. Clauzele;
7. Conditiile se expeditie, incarcare, descarcare, transport;
8. Clauza penala.
Exista foarte multe tipuri de contracte, iar o raspundere larga in
practica comerciala o au:
Contractul de vinzare-cumparare;
Contractul de livrare;
Contractul economic.
Contractul de vinzare- cumparare este acel contract in baza caruia o
persoana, numita vinzator, transfera si garanteaza altei persoane,
numita comparator, dreprul sau de proprietate asuora unui bun.




24


Continutul contractului de vinzare-cumparare:
Titlul;
Preambulul(exportul si imoirt);
Obiectul contractului;
Denumirea marfii;
Cantitatea;
Calitatea;
Ambalarea marfii;
Marcarea marfii;
Pretul;
Transportul marfii;
Garantii de calitate etc.
Contractul de livrare-este contractul in care furnizorul se obliga sa
produca sis a livreze, iar beneficiarul se obliga sa achite plata pentru
productia livrata.
Trebuie sa contina:
1. Pretul si ordinea de achitare;
2. Calitatea productiei, materiei prime;
3. Termrnii, ordinea livrarii, responsabilitatea.


25



2.3. Metodologia si tehnica incheierii contractelor comerciale:
Inainte de a incheia contractul, intre producatori si comercianti
exista relatii care imbraca diverse forme de colaborare in pregatirea
si realizarea schimbului.
Contractul este un act juridic civil concretizat in acordul de vointa
a doua sau mai multe persoane, incheiat in scopul de a crea, a
modifica sau a stinge intre ele drepturi si obligatii.
Orice contract se bazeaza pe un acord de vointa. Dumneavoastra
sunteti de acord sa creati, modificati sau stingeti drepturi si/sau
obligatii. In intreprindere cel mai important este contractul de vinzare
cumparare,pe linga el mai sunt si alte contracte cum ar fi :

1) contracte de vanzare-cumparare (cel mai important contract atat pe
planul comertului intern, cat si in relatiile comerciale internationale);
2) contractele de intermedieri (contractul de mandat, contractul de
comision, contractul de agency);
3) contractele de concesiune (contractul de concesiune exclusiva,
contractul de franchising);
4) contractele de transfer de tehnologie (contractul de licenta,
contractul de knowhow, contractul de consulting-engineering);
5) contractele de finantare a operatiilor comerciale (contractul de
leasing, contractul de factoring) etc
Prin contract se infaptuiesc cele doua componente ale vietii
economice: productia si circulatia marfurilor prin intermediul banilor.
Cel mai des intalnit, in domeniul comercial, este contractul din
continutul caruia rezulta ca de la data perfectarii lui se nasc drepturi si
obligatii reciproce si interdependente intre parti.

26

Aceasta inseamna ca in schimbul obligatiei de a livra un produs,
cealalta parte se obliga, reciproc si interdependent, sa plateasca un
pret.

2.4. Relatii postcontractuale, recomandari si actiuni in practica
comerciala.

Relaiile postcontractuale reprezint forma de concretizare al
actelor de vnzare-cumprare dintre productori i comerciani, toate
aciunile anterioare avnd rolul de a le pregti pe acestea. n principal,
ele constau n realizarea aprovizionrii curente cu mrfuri a unitilor
comerciale.
Agenii economici formuleaz, potrivit datelor deinute din
studierea cererii i a sistemului propriu de gestiune a stocurilor,
comenzi de mrfuri ctre furnizori. Acestea se nscriu ca profunzime
de sortiment n prevederile contractului, ns pentru multe produse ele
sunt o detaliere a clauzelor cu privire la sortiment.
La intreprindere se angajeaza persoane, aceste persoane
semneaza un contract de raspundere materiala, in acest contract sunt
indicate drepturile si obligatiile sale la fel si normele de securitate la
locul de munca. Acest contract este necesar atit pentru angajat cit si
pentru intreprindere pentru ca in caz de vriun accident sa nu raspunda
doar persoana in cauza sau invers.
Intreprinderea ia legatura cu producatorii prin intermediul
telefonului sau a furnizorului. Intreprinderea il tine la curent pe
producator, in legatura cu marfa de care are nevoie sau daca s-a
intimplat ceva cu marfa, sa faca actul de retur. Producatorul tine la
curent intreprinderea cu schimbarile petrecute in cazul

27

produselor, cu noile marfuri aparute, schimbarea pretului etc.
La fel in relatiile postcontracuale intra si situatiile dupa incheierea
contractului.
Reclamatii la marfa necalitativa :
In timp ce m-am aflat la rampa, a sosit un furnizor cu paste
fainoase, insa marfa care era in ambalaj s-a dovedit a fi deteriorata.
Merceologul intreprinderii a telefonat furnizorul cerind explicatii, si
nedorind sa primeasca marfa, astfel marfa deteriorata a plecat innapoi
in curind fiind adusa alta deja care corespundea cerintelor
standardelor si a intreprinderii.
La magazinul Fourchette administratia sau asistentul
menegerului face comenzile de marfuri catre furnizori, ei comunica
cu producatorii cum ar fi: Alba, PegasSRL, Flores SA,
JLCSA, etc.
Un rol important in relatiile postcontractuale il detine receptia
marfurilor, care este operatia de identificare si verificare cantitativa si
calitativa a marfurilor ce se primesc in deposit.
Scopul recertiei loturilor de marfuri consta in: a verifica modul in
care furnizorul isi indeplineste obligatiile asumate prin contract cu
privire la sortiment, calitate, cantitate si ambalare etc.


28




Continutul lucrarii practice


Modulul III

III. Oferta si promovarea marfurilor in sistemul tehnologic al
magazinului.

3.1. Actele legislative in vigoare (Hotarirea guvernului RM Nr65
din 26.01.2001), cu privire la regulile de comercealizare cu
amanuntul a unor tipuri de marfuri alimentare si nealimentare.
Regulile de comercializare cu amanuntul a unor tipuri de marfuri
alimentare si nealimentare stabilesc cerintele de baza privind
comercializarea cu amanuntul a unor tipuri de marfuri respective
(carne si produse din carne, lapte, oua, peste, confectii tec.) si
conform prevederilor legislatiei in vigoare, se extind asupra tuturor
agentilor activitatii comerciale, care comercializeaza marfurile
mentionate.

3.2. Cererea de marfuri in intreprindere.
Cererea -reprezint nevoile de bunuri si servicii care se satisfac prin
intermediul pietei, adic prin vnzare-cumprare. Cererea are drept
suport puterea de cumprare a oamenilor; de aceea, ea exprim , n
acelai timp, cantitatea de bunuri si servicii cerute, la un moment dar,
la preurile existente, considernd date veniturile i preferinele
cumprtorilor. Cererea poate fi
individual, adic din partea unui singur cumprtor la un bun
economic sau la altul;
total, adic din partea tuturor cumprtorilor la bunul sau
serviciul respectiv;
agregat sau global care exprim ansamblul cererii din partea
tuturor cumprtorilor i la toate bunurile i serviciile

29

existente; aceasta se exprim n forma bneasc, fiind astfel
posibile msurarea i compararea.Cererea cuprinde:
Bunuri si servicii destinate consumului final.
Bunuri si servicii destinate consumului intermediar.
Sortimentul de marfuri se formeaza in dependenta de tipul si profilul
marfii, se arnjeaza in asa fel in cit sa existe o legatura intre ele.
Sortimentul reprezinta imbinarea si selectarea diferitor tipuri de
producte.
Cererea, ca volum, structura i nivel al cerinelor de consum, se
schimb de la o perioad sau alta, avnd, deci, un caracter dinamic.
Principalii factori de care depinde dinamica cererii sunt nevoile,
venitul si preul. ntr-o astfel de confruntare, piaa ar putea confirma
doar parial nevoia real pentru diverse produse oferite, ceea ce ar fi
tardiv pentru procesul de producie sau pentru activitatea comercial.
Productorii vor s tie dinainte dac produsele oferite vor avea
cerere, n ce cantitate i la ce pre, dup cum i comercianii vor s
aib certitudinea obinerii produselor dorite.
Cererea de marfuri, reprezinta o diversitate de forme si intensitati de
manifestari, in functie de tipul de nevoi satisfacute.
Cele mai importante tipuri de cereri de marfuri in magazinul
Fourchette sunt:
I. Cererea curenta-specifica marfurilor de prima necesitate (in
special P.A.);
II. Cererea periodica-intilnita la produsele de uz casnic;
III. Cererea rara-este manifestata la bunurile de folosinta
indelungata(produse electrocasnice).


30

3.3 . Sortimentul de marfuri alimentare si nealimentare.

Sortimentul de marfuri se grupeaza in citeva grupe :
Pine i produse de cofetrie;
Lapte i produse lactate;
Pete i produse din pete;
Carne i produse din carne ;
Mezeluri;
Bcnie.
Condiii de pstrare a alimentelor:
orice aliment perisabil (cu durat mic de pstrare: lapte i
produse proaspete din lapte, carne i preparate din carne,
legume i fructe crude, prjituri, ngheate) se pstreaz
obligatoriu la temperaturi ntre 0 i +4C, adic la frigider;
Pentru pstrare mai ndelungat, alimentele perisabile (cu
excepia laptelui, produselor proaspete din lapte, prjiturilor,
oulor) se in la congelator, la temperaturi sub 15C.
Durata de pstrare a alimentelor se prelungete i prin
utilizarea metodelor de conservare. Aceste metode sunt:
fierberea prelungete termenul de pstrare cu nc 24-48 de
ore, cu condiia pstrrii la frigider dup rcire;
pasteurizarea laptelui, a berii, a buturilor rcoritoare se
aplic la nivel industrial i prelungete pstrarea alimentelor cu
24 de ore (lapte) pn la 1 an (buturi rcoritoare);
sterilizarea conservelor de carne, legume, fructe, mixte, lapte
UHT prelungete timpul de pstrare ntre 6 luni i 3 ani;


31

3.4 Descrierea sortimentului pe grupe de marfuri alimentare si
nealimentare, indicind producatorul, caracteristici de calitate,
conditii de pastrare si termenul de valabilitate.
Sectia Peste:

- Ventspils
Ingrediente :peste,apa potabila,pasta de tomate,ulei de floarea
soarelui,sare de mincat.
Termen de valabilitate : 720 zile
Masa neta : 240g
A se pastra la temperatura de la 0C pina la +20Csi umuditatea
relativa a aerului nu mai mare de 75%.
- -

Ingrediente : guvizi, ap, roii, zahr, ceap, ulei de floarea soarelui,
faina, sare, oet , piper negru, coriandru, cuioare i frunze de dafin.
Masa neta : 240 g

Sectia Congelate :
-Aripi de pui barbeque
: 450g

Aripi de pui fragede, condimentate cu mirodenii alese ce vor ncnta
pe toat lumea.


32

Se prepar numaidect, direct la cuptor, rmnnd foarte suculente i
aromate.
Cuptor: 18-20 minute n cuptorul prenclzit la 200 C (produsul nu
se decongeleaz nainte de preparare)
Tigaie: 6-8 minute ntr-o tigaie cu ulei ncins (produsul nu se
decongeleaz nainte de preparare)
Cuptor cu microunde: 4-5 minute la 850W (pentru prepararea la
cuptorul cu microunde produsul se decongeleaz n prealabil).

Durata de preparare poate varia n funcie de aparatura de buctrie
de care dispunei i cantitatea de produs folosit.
Condiii de pstrare:
-18 C pn la data nscris pe ambalaj
-Parmigiana di melanzane
Gramaj: 400g

Preparat dup o reet italieneasc original, cu felii de vinete
gustoase, acoperite din abunden cu sos de roii i brnzeturi
italieneti, Parmigiana di melanzane Edenia este ideal atunci cnd
vrei o mas natural i delicioas.
Preparare la cuptorul cu microunde
Scoatei produsul congelat din tvi, mutai-l ntr-un recipient
rezistent la cuptorul cu microunde i lsai-l timp de maxim 10
minute la 850W.
Preparare la cuptorul cu gaz
Introducei tvia cu produsul congelat n cuptorul prenclzit la
180C, timp de 40 minute.


33

Condiii de pstrare:
-18C
pn la data nscris pe ambalaj.
Sectia lactate:
-Biohefir 'Csua mea' cpuni
2,5%
Masa: 500g
Grasime: 2.5%
Ambalaj: punga polietelen
Producator: ICS "Lapmol" SRL
-Lapte Csua Mea Integral Selectat
Masa: 0,930 gr
Grasime: de la 3,4% pn la 6,0%
Ambalaj: sticl de plastic
Producator: ICS "Lapmol" SRL

34


Sectia fructe :
- Caise uscate
Ingrediente :Caise uscate
Masa neta :120g
A se pastra la loc uscat si racoros.
Termen de valabilitate 12 luni
Tara de origine : Turcia

Sectia chimie :
-GEL DE DU ORIGINAL CARE

-Detergent Lichid Spalat Vase Fairy Ceai si Menta
Cantitate: 500ml
Ingrediente: 5-15% surfactati anionici, <5% surfactati neionici,
Benzisothiazolinone, fenoxietanol, parfum, Hexyl Cinnamal,
Linalool.
Fairy Sensitive este un detergent lichid pentru splarea vaselor
eficient impotriva grasimii, lasand vasele stralucitor de curate.

35

Totodata, este blnd cu pielea delicat a minilor. Este potrivit pentru
pielea sensibil, fiind testat dermatologic.
Sectia panificatie:
- Paine toast
Ingredient:faina de griu pentru panificatie ,apapotabila,ulei floarea
soarelui,drojdie pentru panificatie,zahar cristal,lapte praf
degresat,sare alimentara iodata,ameliorator.
A se pastra in incaperi uscate,curate,neinfestatecu daunatori cu
umiditate relative a aeruluimax.de 75%.
Termen de valabilitate 4 zile.
n lad 6 buci cu masa 750g i 12 buc. cu masa 350g.
- Pine Botanica
Se fabric din fin de gru c/s, masa 400g, se comercializeaz fr
ambalaj (termen de valabilitate 24 ore) i feliat ambalat n pung
(termen de valabilitate 36 ore). n lad 9 buci.
A se pastra in incaperi uscate,curate,neinfestatecu daunatori cu
umiditate relative a aeruluimax.de 75%.




36

Sectia Bauturi:
-Apa potabila purificata,necarbogazoasa-OM

Sursa:izvorul Nr.4 com Gura Cainarului,r-nul Floresti.
A se pastra la temperature +5C+25C.
Termen de valabilitate 6 luni

-Cricova Muscat
Se va pastra la temperatura de la +5C +20C
Vin special spumant original alb demidulce produ din singur de
calitate superioara de soiuri europeneclasice den grupa Muscat.

37

3.5. Familiarizarea cu continutul actelor care prescriu calitatea
marfurilor.
La receptia marfurilor sunt primite si actele care confirma ca
marfa este in conformitate cu standardele si regulamentele in vigoare,
si nu vor actiona negativ asupra sanatatii consumatorilor.
- Factura fiscal este un formular tipizat de document primar cu
regim special, prezentat cumprtorului de ctre subiectul impozabil,
nregistrat n modulul stabilit, la efectuarea livrrilor impozabile.
Coninutul facturii fiscale:
- Furnizorul
- Cumprtorul
- Delegaia
- Documentele anexate
- Punctul de ncrcare
- Punctul de descrcare
- Redirijri
- Foaia de parcurs, seria ,numr, data.
- Transportator
- Totalul
- Valoarea total a livrrilor impozabile(fr TVA)
- Taxa pe Valoarea Adugat
- Accizele
- Valoarea livrrii
- Permis eliberarea
- Predat bunurile
- Primit bunurile
- Timpul de staionare a transportului
- Ruta i distana






38


- Expedierea;
- Transportul;
- Ruta;
- Notele speciale;
- Numele,prenumele, medicului veterinar;
- Semntura;
- tampila.
-Certificatul de calitate- este un document emis de catre unitatea
producatoare prin care atesta calitatea care a stat la baza fabricarei
unui produs potrivit standardelor legale, este aprobat de catre :
Costita Danici Controlul sanitar veterinar de productie

Coninutul certificatului de calitate:
- nr. certificatului ;
- data ;
- expeditorul ;
- destinatorul ;
- denumirea produsului ;
- tipul ambalajului ;
- nr.de locuri ;
- masa neta ;
- data fabricarei ;
- termen de valabilitate ;
- data expirarii termenului de realizare ;
- conformitatea documentelor normative.








39

3.6. Analiza Normelor cu privire la etichetarea marfurilor.

Etichetarea- aplicarea etichetei sau inscrierea elementelor de
identificare pe produs, pe ambalajul de vinzare cu amanuntul, pe
dispozitivul de ambalat, ce insotesc produsul pus in vinzare si se
refera la acesta.
Cerintele obligatorii de etichetare a produselor alimentare.
Denumirea sub care este comercializat alimentul ;
Lista cu ingrediente si cantitatea unor ingrediente ;
Cantitatea neta ;
Data durabilitatii minimale ;
Instructiuni de folosire ;
Denumirea si adresa ;
Tara de orogine ;
Identificarea lotului (-L);
Concentratia alcoolica (%).

Elementele mesajului obligatoriu care trebuie sa apara pe
eticheta sunt:
denumirea produsului si numele producatorului, tara de
origine;
grupa din care face parte produsul, eventual clasa de calitate;
principalele caracteristici de calitate si masa pe unitatea de
ambalaj;
data fabricatiei;
lotul de fabricatie;
restrictii de consum, domeniul de utilizare;
documentul tehnico-normativ (standard sau alt act normativ)
mentiunea specifica pentru acele produse care au suferit un




40



anume tratament de modificare a calitatii;
conditiile de pastrare, depozitare;
termen de valabilitate sau garantie.

3.7. Codificarea marfurilor. Codul cu bare, cerintele de
aplicare la marfa.
Codul- este o combinatie de elemente si simboluri prin care se
reprezinta o informatie.
Codificarea -este operatiunea de transpunere in cod a
elementelor definitorii ale unor produse, servicii etc.
Codulcubare -este o modalitate de reprezentare grafica a
caracterelor numerice sau alfanumerice prin alternarea unor bare
de culoare inchisa cu spatii albe de dimensiuni diferite.
Codul cu bare poate fi imprimat pe produs, pe ambalajul
produsului.













Informatiile cuprinse prin coduri se refera la :
Elementele de identificare a produsului : denumirea
produsului, denumirea fabricii producatoare sau marca
de fabrica ; cantitatea ambalata ;
Pretul ;
Caracteristici de calitate a produsului.

41

Aplicatiile codului cu bare sunt foarte multe, mai ales in industrie,
comert, administratia publica. Codul cu bare se citeste cu ajutorul
creionului optic si cu cititorul cu lase






























42



Continutul lucrarii practice

IV.Depozite de marfuri

4.1 Tipuri de depozite,amplasarea spatiilor de depozitare in
unitatea de depozitare
Depozitarea si pastrarea marfurilor, buna gospodarire a fondului
de marfa existent si pregatirea adecvata n scopul vnzarii se
realizeaza n spatii special amenajate, si anume, n depozite.
Spatiile de depozitare sunt:
fixe - depozite propriu zise;
mobile - mijloace de transport.
Pastrarea este considerata temporara (cca. 2-20 zile) si este
specifica produselor alimentare perisabile sau de lunga durata,
cnd se depaseste aceasta perioada limita, pentru produse
industriale (aparatura electro-casnica, ncaltaminte si
mbracaminte).
Importanta pastrarii marfurilor n bune conditii este
subliniata si de obligativitatea supunerii unor produse (ex:
electronice si electrice) ncercarilor de depozitare (ncercarea H) n
vederea verificarii capacitatii de a rezista la transport sau
depozitare n conditii climatice si mecanice specifice.
Produsele fiind sensibile la modificarile de microclimat din
timpul pastrarii, exista posibilitatea deprecierii calitative si
inevitabil posibilitatea aparitiei litigiilor.
Efectuarea expertizelor merceologice ale spetelor rezultate
presupune cunoasterea aprofundata a caracteristicilor produselor
si, de multe ori, reconstituirea conditiilor mediului ambiant
(considerat cel mai dificil tip de expertiza merceologica).


43




Clasificarea depozitelor

1)Dupa caracterul operatiilor:
de achizitie (depozite n care se primesc marfuri
pentru completarea sortimentului commercial);
de repartitie (are loc divizarea loturilor de marfuri
pentru transmiterea catre magazine);
de transbordare (depozite n care se primesc marfuri
care ulterior vor fi transferate)
de pastrare care pot fi:

dupa durata de pastrare (pentru pastrarea sezoniera si
pentru pastrarea de lunga durata)
dupa constructie (obisnuite si speciale - silozuri,
frigorifice)


2)Dupa produsele depozitate:

specializate;
combinate;
universale.

3)Dupa natura constructiva sunt depozite:
deschise (platforme neacoperite, depozite pentru materiale
pentru constructii)
semideschise (platforme acoperite, soproane pentru legume-
fructe)
nchise (constructii speciale cu unul sau mai multe niveluri).
44


4)Dupa gradul de dotare:
neutilate (simple)
utilate:
cu ventilatie mecanica;
frigorifice;
cu atmosfera controlata;
mixta (frigorific + ventilatie mecanica).



5)Dupa durata de utilizare:
pierdute (nerefolosibile);
de reconditionat;
ambalaje materiale.

I.C.S. Fourchette MS.R.l are un singur spatiu mare de
depozitare:
1.Este depozit de achizitie.
2.Dupa produsele depozitate este universale.
3.Dupa natura constructiva este depozit inchis.
4.Dupa gradul de dotare este utilat mixt.
5.Dupa durata de utilizare este de reconditionat.


45





46


4.2 Conditiile incaperii destinate depozitarii si pastrarii
marfurilor
Pstrarea mrfurilor:

Este un proces operativ ce se desfoar n depozitele comerului
cu ridicata i cuprinde o gam variat de operaiuni, dintre care
cele mai importante sunt:
- stabilirea suprafeelor necesare pstrarea diferitelor mrfuri
i a tehnicii de aezare a lor innd cont de forma de ambalare
( vrac, ambalate n cutii, saci pachete etc.)
- crearea i meninerea condiiilor normale de pstrare privind
temperatura, umiditatea relativ a aerului, lumina, cu respectare
normelor igienico- sanitare.
- controlul permanent al calitii mrfurilor pstrate.

Mrfurile se aeaz la locurile de pstrare n stive, stelaje,
grmezi, pe grupe, subgrupe , sortimente, locul de depozitare care
corespunde cel mai bine proprietilor fizico- chimice. fiecrei
grupe sau articol asigurndu-i-se.
Pe durata pstrrii, la mrfuri se pot nregistra o serie de pierderi
normale ( perisabiliti) i pierderi peste norme. Pierderile normale
au loc datorit proprietilor fizici-chimice ale mrfurilor prin:
evaporare, scurgere, frmiare, mprtiere etc. Pentru acestea
sunt stabilite cote procentuale ce se aplic la cantitatea sau
valoarea mrfurilor intrate n depozit ntre dou inventarieri
succesive i se scad din gestiune. Pierderile peste norm provin, n
cea mai mare parte din neglijena lucrtorilor n manipularea
mrfurilor i dunt considerate pierderi subiective i se imput celor
vinovai.



47

CONDITIILE DE PASTRARE ALE PRODUSELOR
ALIMENTARE
Pastrarea alimenteler trebuie sa se faca astfel incat sa se previna
alterarea, degradarea, contaminarea chimica si biologica,
impurificarea cu praf sau mirosuri straine de natura produsului.
Unitatile de alimentatie publica trebuie sa asigure pastrarea
alimentelor in camere sau compartimente special amenajate pentru
anumite categorii de produse si anume: produse uscate (cereale,
fainoase, zahar, produse ambalate), lapte si produse lactate, carne,
peste, derivate ale acestora, legume, fructe proaspete si conservate.
In depozite si incaperi destinate pastrarii produselor alimentare se
va asigura o ventilatie permanenta si corespunzatoare; se vor
impiedica accesul insectelor ti rozatoarelor. Produsele alimentare,
cu exceptia legumelor si fructelor crude, se pastreaza in lazi,
butoaie, saci care sa asigure protectia prafului.
Produsele alimentare se depoziteaza pe gratare de lemn asezate in
stive, pe randuri sau compartimente, distantate in asa fel incat sa
asigure o ventilatie perfecta, precum si accesul persoanelor care
controleaza starea produselor depozitate. Autoritatile din
alimentatia publica sunt obligate sa pastreze timp de 36 ore o
proba din fiecare fel de mancare gatita si servita.
Produsele de panificatie se pot pastra in cosuri de rachita,
de material plastic sau in lazile fabricilor, cu conditia ca acestea sa
fie curate si acoperite, sau sa fie asezate direct pe pardoseala si la
adapost de praf si de sursa de caldura. Se pastreaza la temperatura
de 10 - 18
o
C, cu umiditatea relativa a aerului de 60 - 70 %, in
spatii dezinfectate, uscate, aerisite, bine ventilate, izolate de surse
puternice de caldura.
48


Faina se pastreaza in depozite uscate, aerisite, in saci de
material textil sau in pungi de hartie, stivuite, astfel incat sa poata
circula aerul la temperaturi de 10
o
C, umiditatea relativa a aerului
fiind de 70 - 75 %, timp de 60 de zile in perioada 01.04-30.09 si
120 de zile in perioada 01.10-31.03, in camere fara rozatoare sau
insecte. Umiditatea mai mare de 14,5 % a fainii duce la formarea
cocoloaselor.
Crupele (gris, malai, orez, arpacas) se pastreaza in locuri
uscate, dezinfectate, bine aerisite, respectand conditiile de
vecinatate, deoarece primesc usor mirosuri straine; temperatura de
16 - 20 oC, umiditatea de 70 - 75 % pentru a evita uscare in exces,
mucegairea sau incingerea. Se pot pastra 30 de zile in perioada
calda si 45 de zile in perioada rece.
Pastele fainoase sunt ambalate in pungi de celofan, hartie
pergamentata sau polietilena, cutii de carton, saci de hartie, lazi de
lemn. Spatiile de depozitare trebuie sa fie curate, uscate, aerisite,
dezinfectate. Temperatura de pastrare sa fie de 20
o
C, iar
umiditatea de maximum 85 %. Termenul de valabilitate pentru
pastele simple este de 12 luni, pentru pastele cu oua este de 8 luni,
49

iar pentru pastele cu alte adaosuri este de 6 luni.
Legumele se pastreaza in pivnite uscate sau incaperi
racoroase an care se poate asigura un curent continuu de aer; ele
vor fi asezate in lazi curate sau pe platforme de rafturi cu schelet
metalic si vor fi controlate periodic, indepartandu-se imediat cele
stricate. In astfel de conditii se pastreaza legumele mai putin
perisabile (cartofii de toamna, ceapa uscata, usturoi, radacinoase)
si la temperaturi de 0 - 5
o
C, umiditatea relativa fiind de 75 - 90 %.
Legumele perisabile (verdeturi, dovlecei, ceapa verde, usturoi
verde, ciuperci, tomate, cartofi timpurii) trebuie consumate
imediat.

Carnea este un mediu prielnic pentru dezvoltarea
microorganismelor, de aceea se impun conditii speciale de pastrare
si depozitare, in spatii frigorifice: carnea refrigerata se pastreaza la
o temperatura de 0
o
C+4
o
C si o umiditate relativa a aerului de 75 -
85 %, timp de 48 ore; carnea congelata se depoziteaza in spatii
speciale, care sa asigure o temperatura in profunzime de -12
o
C;
poate fi pastrata astfel timp de 4 - 12 luni.
Laptele si produsele lactate se pastreaza in bidoane
50

speciale acoperite cu vase smaltuite acoperite cu capac, puse in
racitoare sau in bazine cu apa racita si gheata la temperatura de +2
o
C+8
o
C timp de 24 ore. Depozitarea se face in incaperi frigorifice
curate, dezinfectate, fara miros strain. Este interzisa depozitarea
laptelui in locuri insalubre.

Grasimile se tin in spatii aerisite, curate, intunecoase, la o
temperatura de 0 - 7
o
C, umiditate de 75 - 80 %. Termen de
pastrare valabil; ulei vegetal 4 luni, ulei de germeni de porumb 90
de zile, margarina 30 de zile, untura 90 de zile.
Ouale se depoziteaza in spatii si ambalaje curate, bine
aerisite, intunecoase, cu temperaturi de 0 - 14
o
C si umiditate de 70
- 90 %. Termenul de depozitare in perioada 15.09-31.03 este de 20
de zile, iar in perioada 01.04 - 14.09 de 10 zile. Sa se evite
depozitarea indelungata a oualor.
4.4.Respectarea cerintelor sanitaro-igienice catre marfa si
ambalaj
Regulamentul privind condiiile i procedura de efectuare a
certificrii igienice a mrfurilor i produselor alimentare i
nealimentare
51

I. Noiuni i cerine generale
1. Prezentul regulament stabilete cerinele generale referitor la
activitatea instituiilor Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat
privind organizarea i efectuarea certificrii igienice a mrfurilor
i produselor alimentare i nealimentare (n continuare - mrfuri i
produse).
2. Certificare igienic - procedur de studiu, efectuat de
Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat, n baza creia se
stabilete corespunderea sistemelor de control cerinelor n
vigoare, se permite producerea, importul, comercializarea
mrfurilor i produselor i se confirm inofensivitatea lor pentru
sntatea populaiei.
3. Certificat igienic - act de certificare igienic, emis de
Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat.
4. Certificarea igienic se organizeaz i efectueaz de ctre
instituiile Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat din Republica
Moldova, acreditate n ordinea stabilit n baza rezultatelor
expertizei igienice a mrfurilor i produselor.
5. n rezultatul expertizei mrfurilor i produselor se elibereaz
certificatul igienic de form stabilit privind corespunderea
produselor i mrfurilor regulilor i normelor sanitaro-
epidemiologice de stat n vigoare.
6. Dreptul semnrii certificatelor igienice la mrfurile i
produsele supuse expertizei privind corespunderea lor regulilor i
normelor sanitaro-epidemiologice de stat n vigoare, l au medicii
efi sanitari de stat i adjuncii lor.
7. Copiile certificatelor igienice se autentific de ctre
instituiile Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat din Republica
Moldova, care le-au eliberat sau prin oficiile notariale.
II. Condiiile i procedura de certificare igienic
8. Certificarea igienic este obligatorie pentru mrfurile i
produsele, care pot influena negativ asupra sntii omului n
condiiile de producere, manipulare, depozitare, transportare,
52

utilizare conform anexei nr.1.
9. Expertizei igienice snt supuse produsele i mrfurile:
- fabricate n Republica Moldova - la etapa de organizare a
procesului de producere, la modificarea reetei i compoziiei,
procesului tehnologic de producere, documentelor normative.
n acest caz certificatul igienic se elibereaz cu termenul de
valabilitate de trei ani.
Importate n teritoriul Republicii Moldova;
La capitolul dat expertiza igienic a produciei poate fi efectuat
prin urmtoarele modaliti:
estimarea sanitaro-epidemiologic a ntreprinderii cu efectuarea
investigaiilor de laborator a probelor de produse i marf;
expertiza igienic a produciei n baza contractului de
colaborare ntre productor (furnizor) i cumprtor (distribuitor);
expertiza igienic a unui lot concret de producie.
n toate cazurile date certificatul igienic se elibereaz pe un an
sau conform termenului de valabilitate a produselor i mrfurilor.
10. Expertiza igienic a mrfurilor i produselor include:
Primirea i nregistrarea cererii de efectuare a expertizei
produselor, mrfurilor;
Efectuarea expertizei mrfurilor i produselor prezentate;
Efectuarea investigaiilor de laborator i a msurtorilor;
Evaluarea rezultatelor expertizei produselor, mrfurilor;
Eliberarea certificatului igienic.
11. Pentru efectuarea expertizei solicitantul prezint
urmtoarele documente:
a) Pentru mrfurile, produsele alimentare i nealimentare
autohtone:
- Certificat veterinar (pentru produsele alimentare de origine
animal);
- Mostre de etichete (pentru produse alimenatre, confecii
cosmetice i de parfumerie, produse pentru igiena cavitii bucale,
mrfurile de uz casnic);
53

- Copia certificatului de nregistrare a ntreprinderii
productoare n Republica Moldova;
- Mostre de mrfuri, produse alimentare i nealimentare
necesare pentru expertiza igienic.
b) Pentru mrfurile, produsele alimenatre i nealimentare de
import:
- Certificat veterinar (pentru produsele alimentare de origine
animal);
- Copia certificatului de nregistrare a ntreprinderii
importatoare n Republica Molodva;
- Mostre de mrfuri, produse alimentare i nealimentare, n
cantitile necesare pentru efectuarea expertizei igienice.
12. Organizarea i asigurarea efecturii investigaiilor produciei
la indicatorii sanitaro-igienici, realizarea msurilor necesare de
inofensivitate este obligaiunea productorului, prestatorului,
vnztorului produciei (dup caz).
13. Termenul de efectuare a expertizei mrfurilor i produselor
nu trebuie s depeasc 10 zile lucrtoare din ziua nregistrrii
cererii agentului economic.
14. Certificatul igienic se elibereaz gratuit.
III. Recunoaterea certificatelor igienice
15. Conform prevederilor Acordurilor de colaborare ntre
Ministerul Sntii i Proteciei Sociale al Republicii Moldova i
Ministerele Sntii ale altor ri, certificatele igienice (sau alte
documente similare) la producia acestor ri se recunosc reciproc.
16. Recunoaterea se efectueaz n timp de pn la 10 zile
lucrtoare n baza prezentrii certificatului igienic sau altui
document similar eliberat de organele abilitate ale rii
exportatoare, rezultatelor investigaiilor de laborator, msurtorilor
a produselor i mrfurilor n original sau copii autentificate n
modul stabilit.
17. Recunoaterea reciproc a certificatelor igienice
(documentelor similare) se efectueaz prin eliberarea certificatului
54

igienic autohton pe o perioad echivalent cu cea stabilit de
documentul rii exportatoare conform competenelor stabilite de
anexele 2 i 3.
18. n cazul cnd mrfurile i produsele nu au fost supuse
expertizei depline conform cerinelor documentului normativ
pentru a evalua calitatea, inofensivitatea sau securitatea lor, i din
aceste motive mrfurile i produsele ar putea prezenta pericol
pentru sntatea omului, precum i cazurile, cnd exist dovezi
privind transportarea, depozitarea incorect a mrfurilor i
produselor, expertul este n drept s decid efectuarea unor
investigaii de laborator suplimentare.
IV. Drepturile i responsabilitatea agenilor economici
i medicilor efi sanitari de stat
(adjuncilor lor)
19. Medicii efi sanitari de stat (adjuncii lor) poart
responsabilitatea pentru corectitudinea efecturii certificrii
igienice a produselor i mrfurilor conform legislaiei n vigoare.
20. Agenii economici i vor organiza i efectua activitatea
privind prezentarea documentelor i produciei pentru certificarea
igienic, respectnd condiiile stabilite de actele normative n
vigoare.
21. Agenii economici vor prezenta la cererea specialitilor
serviciului sanitaro-epidemiologic de stat, certificatul igienic la
producia fabricat, importat, depozitat, transportat,
comercializat i utilizat.
22. Medicii efi sanitari de stat (adjuncii lor) snt n drept de a
anula certificatul igienic i a aplica alte msuri administrative n
modul stabilit de legislaia n vigoare.

anexa nr.1
[Anexa 1 n redacia HCNSPMP14 din 19.07.06, MO126-
130/11.08.06 art.451]

55


Anexa nr.2
la hotrrea medicului
ef sanitar de stat
al Republicii Moldova
nr. 5 din 20.02.2006
Lista mrfurilor i produselor alimentare i nealimentare
supuse
certificrii igienice n Centrul Naional tiinifico-Practic
de Medicin Preventiv
1. Mrfuri pentru copii; jucrii, mbrcminte, albituri,
ghiozdane, geni, materiale artificiale din polimeri i sintetice
destinate fabricrii mrfurilor pentru copii.
2. Materiale, utilaje, substane utilizate n sistemele de asigurare
cu ap potabil.
3. Produse cosmetice i de parfumerie, produse pentru igiena
cavitii bucale.
4. Produse, mrfuri chimice de uz casnic.
5. Materiale polimerice i sintetice destinate utilizrii n
construcia locuinelor i edificiilor publice.
6. Produse alimentare fabricate prin tehnologii noi
netradiionale, cu utilizarea unor materii prime noi, neutilizate
anterior n aceste scopuri.
7. Produse alimentare care conin sau au fost obinute din
organisme modificate genetic.
8. Produse alimentare tratate cu radiaii ionizante.
9. Produse alimentare cu destinaie nutriional special.
10. Suplimente alimentare.
11. Aditivii alimentari, asistenii tehnologici, aromatizatorii,
maielele, substanele sau produsele destinate fortificrii produselor
alimentare.
12. Produse alimentare fortificate, altele dect sarea iodat.
13. Ape minerale.
56

14. Ape potabile mbuteliate.
15. Tutun de import, produse din tutun, materiale auxiliare i
accesori utilizate pentru fabricarea produselor din tutun.
[Anexa 2 n redacia HCNSPMP14 din 19.07.06, MO126-
130/11.08.06 art.451]




























57




Conluzie


Efectuind practica in acest timp am analizat intreprinderea din mai
multe puncte de vedere, am observat ca ea dispune de tot ce este
necesar pentru o buna functionare.Are o amplasare destul de
favorabila,dispune de utila si mobila moderna,activeaza in
conformitate cu legislatia in vigoare,dispune de toate actele
necesare.Amplasarea raioanelor in favorizeaza, comercializarea
marfurilor alimentare cit si cele nealimentare. Insa pe parcursul
practicii mam intilnit cu asa o problema : Deseori cumparatorii se
adresau cu intrebarea, unde se afla unul sau alt produs. Ceea ce ne
arata ca pentru cumparator este dificil de orientat in sala
comerciala, de unde facem concluzia ca nu totul este amplasat asa
ca consumatorul sa observe sau sa gaseasca.Magazinul dispune de
un sortiment de marfuri foarte vast,are legaturi cu mai multi
producatori si furnizori.O atentionare pe care as vrea sa o fac la
adresa magazinului este de a respecta normele si de a nu schimba
data de pe ambalajele cu termen expirat

















58



Bibliografie




1) http://furshet.ua/



2) Baza material-tehnic a ntreprinderilor
comerciale / Feodosie Pitucan


3) Regulamentul privind condiiile i procedura de
efectuare a certificrii igienice a mrfurilor i
produselor alimentare i nealimentare


4) Lista mrfurilor i produselor alimentare i
nealimentare supuse certificrii igienice n Centrul
Naional tiinifico-Practic de Medicin Preventiv


5) Google.md




59