Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE.............................................................................................................................2
Capitolul I. Argumentarea tehnico-economică................................................................................3
1.1 Conceptul întreprinderii de tip „Cafenea”.............................................................................3
1.2 Criterii de proiectare a secției Preparate de patiserie.............................................................3
Capitolul II. Calcule tehnologice.....................................................................................................7
2.1 Elaborarea programului de lucru a întreprinderii, numărului de consumatori pentru o zi....7
2.2 Determinarea numărului de bucate pe grupe de bucate realizate pentru o zi........................8
2.3 Elaborarea meniului tehnologic.............................................................................................9
2.4 Elaborarea programului de producere a întreprinderii.........................................................11
2.5 Calcule tehnologice pentru secția Patiserie.........................................................................13
2.5.1 Programul de lucru al secției Patiserie..........................................................................13
2.5.2 Determinarea numărului de personal............................................................................13
2.5.3 Determinarea cantității de materie primă.....................................................................14
2.5.4 Calculul de aluat procesat în secția Preparate de patiserie...........................................16
2.5.5 Calculul cantității de elemente de umplutură pentru preparatele de patiserie..............16
2.5.6 Calculul utilajului mecanic pentru secția Preparate de patiserie..................................17
2.5.7 Calculul utilajului termic al secției Preparate de patiserie............................................22
2.5.8 Calculul utilajului frigorific pentru secția Preparate de patiserie.................................24
2.5.9 Calculul utilajului nemecanic pentru secția Preparate de patiserie..............................26
2.5.10 Calculul și selectare suprafața utilă și totală a secției Preparate de patiserie.............28
Concluzie.......................................................................................................................................29
Bibliografie....................................................................................................................................30
ANEXE..........................................................................................................................................31
Cafeneaua este un local public de dimensiuni mici sau mijlocii unde se servește pe lângă
cafea, produs de la care își dobândește și numele, băuturi alcoolice, ceaiuri, băuturi răcoritoare,
prăjituri și gustări rapide. Termenul de „cafenea” provine din cuvântul grecesc kafenés.
Primele cafenele au început a fi deschise în jurul anului 1550, în Istanbul, apoi numărul
lor a crescut într-un ritm destul de rapid. Acestea erau puncte de întâlnire ale turcilor, locuri în
care bărbații se întâlneau pentru a discuta și a ieși din cotidian. Sultanii au încercat, în unele
rânduri, să desființeze cafenele, dar acest lucru prejudicia strângerea taxelor obținute din
comerțul cu cafea. În scurt timp, cafenelele au devenit un lucru comun în Turcia, dar și în
teritoriile cucerite de aceștia. În Europa Apuseană, aceste localuri turcești au intrat prin filiera
austro-ungară, imperiu care era un mediator între Sfântul Imperiu Roman și Imperiul Otoman.
Una dintre primele cafenele turcești din Europa Apuseană a fost La Bottega del Caffé care a
ființat în Veneția după anul 1624.
În cafenea sunt preparate și realizate băuturi reci și calde, produse lactate, preparate de
patiserie și cofetărie, la fel și bucate de complexitate medie, într-un sortiment restrâns. În orele
de seară pentru recreerea și agrementul consumatorilor în cafenea pot fi organizate întâlniri
tematice, evolua formații muzicale sau pot fi utilizate înregistrări audio. În cafenele de categorie
superioară consumatorii sunt deserviți de către chelneri iar în cafenelele de categoria a doua
funcționează pe baza auto deservirii. Cafenelele se clasifică în:
Amplasarea secției de patiserie în planul întreprinderii trebuie prevăzută în așa mod încât
să înlesnească organizarea lucrului în secție. În primul rând trebuie exclus intersecția de fluxuri
tehnologice în cadrul secției și înafara acesteia. Trebuie favorizată livrarea materiilor prime
necesare producerii de la depozit și respectiv expedierea în siguranță a articolelor finisate. Secția
de patiserie trebuie amplasată în așa mod încât să asigure condiții pentru lucrători de a manipula
cu acuratețe produsele, adică la distanta, dar în același timp accesibil pentru muncitori: WC,
dușul, punctul medical. Legătura între secția de patiserie și celelalte subdiviziuni ale
întreprinderii, se recomandă de organizat în așa mod încât să ofere spațiu util optim pentru toate
subdiviziunile, de asemenea și să ofere o economie maxim posibilă de spațiu și condiții bune de
lucru.
În secție pavimentul trebuie să fie construit din materiale impermeabile pentru apă,
neabsorbante, lavabile, nealunecoase, fără crăpături, ușor de spălat și dezinfectat. Pavimentul va
fi suficient de înclinat pentru scurgerea lichidelor, prevăzute cu sifoane de scurgere, racordate la
canalizare. Pereții vor fi construiți din materiale impermeabile la apă, neabsorbante, lavabile,
izolante, de culori deschise, netezi, fără crăpături. Până la înălțimea 1,80 m pereții vor fi
acoperiți cu materiale de construcție ușor de spălat și dezinfectat. Unghiurile dintre pereți, între
paviment și pereți, între pereți și tavan vor fi etanșe și văruite pentru a facilita curățarea. Tavanul
va fi proiectat, construit și finisat astfel încât să fie ușor de curățat, să prevină acumularea
prafului, să minimalizeze condensarea, dezvoltarea mucegaiului și căderea lui. Geamurile și alte
interspații vor fi construite astfel încât să se evite acumularea prafului, iar cele care se deschid
vor fi acoperite cu plase anti insecte. Pervazurile geamurilor vor fi înclinate, pentru a preveni
utilizarea lor ca rafturi. Ușile vor fi netede, cu suprafețe neabsorbante, cu autoînchidere sau cu
garnitură de închidere. Secția trebuie să dispună și să folosească permanent în activitatea sa apă
potabilă curentă, rece și caldă, sub presiune și temperatură adecvată, în cantitate suficientă și
corespunzătoare din punct de vedere al calității și inofensivității prevederilor actelor normative
în vigoare privind apa potabilă, cu instalații adecvate pentru păstrare și în caz de necesitate
pentru distribuire, și cu protecția adecvată împotriva contaminării. Aburii utilizați pentru
contactul direct cu produsele nu trebuie să conțină substanțe care să prezinte pericol pentru
sănătate sau să contamineze produsele preparate. Pe tot fluxul tehnologic de producere, conform
necesităților, vor fi instalate convenabil chiuvete și robinete cu amestecător pentru apă caldă și
rece pentru spălarea, dezinfectarea și spălarea mâinilor. Instalațiile vor fi asigurate cu țevi
prevăzute adecvat cu sifon, racordate la canalele de scurgere. Pentru curățarea și dezinfectarea
instalațiilor, instrumentelor și a ustensilelor de lucru vor fi asigurate utilaje adecvate,
confecționate din materiale rezistente la coroziune, care pot fi ușor curățate, dotate cu mijloace
de asigurare cu apă caldă și rece în cantități suficiente.
Obținerea unor rezultate economice și sociale bune într-o unitate de alimentație publică,
depinde în mare parte de modul în care a fost proiectată, construită sau reamenajată pe
compartimente și fluxuri tehnologice, care trebuie să cuprindă elementele de bază: activitatea de
producție, de servire, activități auxiliare și servicii suplimentare. Pentru proiectarea
întreprinderilor de alimentație publică se efectuează o serie de calcule tehnologice
indispensabile. Aceste calcule permit determinarea programului de producție al întreprinderii
proiectate, numărul de angajați, echipamentul necesar, suprafețele întreprinderii etc.
P∗φ∗X
N i=
100
Unde:
N i – numărul de consumatori;
P – numărul de locuri în sală;
φ – rotația unui loc la ora dată;
X – procentul de completare a sălii.
Rezultatele se vor introduce în tabelul următor.
Coeficientul de
Rotația unui loc în Numărul de
Orele de lucru completare a sălii,
sală timp de o oră consumatori
%
1000-1100 1 40 24
1100-1200 1 40 24
1200-1300 1 30 30
1300-1400 1 50 30
1400-1500 1 40 24
1500-1600 1 30 18
UTM 541.1 TMAP-171 ME Coala
Data 10
Mod. Coala Nr. document Semnat Дат
а
1600-1700 1 40 24
1700-1800 1 50 30
1800-1900 0.6 30 11
1900-2000 0.6 40 14
2000-2100 0.5 40 12
2100-2200 0.5 20 6
2200-2300 0.5 20 6
Total 253
30
Fluxul de consumatori
30 30
30
24 24 24 24
25
20 18
14
15
12
11
10
6 6
0
10:00- 11:00- 12:00- 13:00- 14:00- 15:00- 16:00- 17:00- 18:00- 19:00- 20:00- 21:00- 22:00-
11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 Nr. de cons 18:00 19:00 20:00 21:00 22:00 2300
17:00
n=m∗N
Unde:
n- numărul de bucate realizate pe zi;
UTM 541.1 TMAP-171 ME Coala
Data 10
Mod. Coala Nr. document Semnat Дат
а
m-coeficientul de întrebuințare a bucatelor (pentru cafenea m = 2);
N-numărul de consumatori pe zi;
n=2∗253=506 buc .
Proporția Proporția
Denumirea grupelor Numărul
procentuală din nr. procentuală din
de bucate de bucate
total, % grupa dată, %
Bucate reci 40 - 202
Bucate de bază 40 - 202
Preparate dulci 20 - 102
Reci - 80 81
Calde - 20 21
Total - - 506
Tabelul 2.2.1 Determinarea numărului de bucate pe grupe de preparate culinare pentru o zi
*** - Internet
Numărul de
Nr. Gramajul unei
Preparate de patiserie, cofetărie bucate per
rețetei porții
schimb
*** Ștrudel de măr 250 30
*** Gogoși 160 20
*** Pateuri cu brânză sărată 160 15
*** Khachapuri 300 15
*** Burek cu carne 160 20
*** Daneze (Danish pastry) 160 30
*** Prăjitură cu piersici și bezea 200 30
Rulouri pufoase cu merișoare și
*** 200 30
ciocolată albă
Total 190
*** - rețetă de pe internet.
n
N 1=
H∗λ
Unde:
N 1 – numărul efectiv de lucrători;
n – numărul de bucăți, de preparate pentru un schimb;
H – productivitatea unui lucrător pe schimb;
𝝀 – coieficientul, care corespunde ritmului de creștere a intensității procesului de muncă (1,14).
Nr. Nr de
Preparate de patiserie, Gramaj, Nr. de Productivitatea
rețete lucrători,
cofetărie 1 p. g unități unui lucrător N1
i
*** Ștrudel de măr 250 30 130 0,20
*** Gogoși 160 20 150 0,11
*** Pateuri cu brânză sărată 160 15 140 0,11
*** Khachapuri 300 15 150 0,11
n 30
N 1= = =0,19
H∗λ 175∗1,14
N 2=N 1∗α
Unde:
N 2 – numărul total de lucrători;
α – coeficient de recalculare (1,32).
N 2=N 1∗α=1,30∗1,32=1,71≈ 2 lucrători
Lucrător 1 Lucrător 2
E Total,
Denumirea A B C D F G H
20 ml, g,
MP 30 un. 20 un. 15 un. 15 un. 30 un. 30 un. 30 un.
un. buc.
Făină 1 875 1 000 2 250 1 500 3 025 2 100 11 750
Ouă 30 b. 20 b. 15 b. 15 b. 20 b. 30 b. 60 b. 45 b. 0 b.
Unt 225 120 225 624 1 350 894 3 438
Mere 7 500 7 500
Stafide 750 750
Făină de
375 375
migdale
UTM 541.1 TMAP-171 ME Coala
Data 10
Mod. Coala Nr. document Semnat Дат
а
Zahăr 750 100 75 258 1 650 600 3 433
Scorțișoară 150 150
Zahăr
150 60 210
pudră
Ulei de fl.
360 1 000 102 1 462
soarelui
Drojdie 50 45 40 90 225
Lapte 500 750 624 1 874
Sare 20 15 20 12 15 82
Aluat
660 660
foietaj
Brânză de
570 570
vaci
Feta 300 1 125 1 425
Semințe de
45 45
susan
Mozzarella 1 125 1 125
Foi de
880 880
plăcintă
Carne
tocată de 1 640 1 640
vită
Ceapă 560 560
Usturoi 108 108
Pesmeți 108 108
Piper negru
2 2
măcinat
Pastă de
108 108
tomate
Smântână 230 230
Apă
332 332
minerală
Cremă de
450 450
ciocolată
Piersici 3 000 3000
Lămâie 10 b. 10 b. 20 b.
Ciocolată
498 498
albă
Merișoare 750 750
Rom 34,8 34,8
Zahăr
60 60
vanilat
Nr.
Gramaj, Nr. de
rețete Preparate de patiserie, cofetărie Legenda
1 p. g unități
i
*** Ștrudel de măr 250 30 A
Cantitatea
Nr. Cantitatea de
Preparate de patiserie, Gramaj, Nr. de de aluat
rețete aluat pentru o
cofetărie 1 p. g unități pentru n
i porție, g
porții, g
Aluat dospit
*** Ștrudel cu măr 250 30 110 3 300
*** Gogoși 160 20 100 2 000
*** Khachapuri 300 15 210 3 150
*** Daneze (Danish pastry) 160 30 140 4 200
Rulouri pufoase cu merișoare
*** 200 30 170 5 100
și ciocolată albă
Aluat foietaj
*** Burek cu carne 160 20 44 880
*** Pateuri cu brânză sărată 160 15 44 880
Aluat fraged
*** Prăjitură cu piersici și bezea 200 30 163 4 890
Cantitatea
Cantitatea de
Nr. de
Preparate de patiserie, Gramaj, Nr. de umplutură
rețete umplutură
cofetărie 1 p. g unități pentru o
i pentru n
porție, g
porții, g
Mere cu stafide
*** Ștrudel cu măr 250 30 300 9 000
Brânză, mozzarella, feta
1. Mixer
Aceste malaxor are capacitatea pentru cuvă de 16 litri și capacitatea aluatului de 12 kg.
Dimensiunile utilajului sunt de 400x630x700, puterea 0,75 W / 1 Hp
3. Cutter bol
Cutterul se alege în dependență de materia primă care trebuie mărunțită, tocată. Pentru
secția de patiserie alegem Cutter bol SD.01Y cu capacitatea de 8 litri, dimensiunile de
290x490x370, puterea 0,37 W
V G
∏ ¿= ρ ¿
Unde:
V ∏ ¿ ¿– volumul produsul alimentar, d m3;
G – cantitatea de produs prelucrat, kg;
ρ – densitatea specifică a produsului alimentar, kg /d m3.
V ∏¿
n= ¿
k∗V cuv
Unde:
n – numărul de loturi prelucrate, unit;
V cuv – volumul real al cuvei, d m3;
k – coeficientul de umplere a cuvei, k = 0,75.
t=n∗τ
Unde:
t – timpul real de lucru a mașinii, min.;
τ – durarea de prelucrare a unui lot de produs, min.
V 17,750
∏ ¿= 0,55
=32,27 ¿
32,27
n= =2,68≈ 3
0,75∗16
t=2,68∗30=80,4
Durat
Coef.
Denumire Număru a de
Densitatea Volumul de Timpul
a Cantitatea l de prel.
produsului produsului umpler de lucru,
produsulu , kg loturi de a unui
, kg/l ,l ea min
i produs lot,
cuvei
min
Aluat
17,750 0,55 32,27 0,75 3 30 80,4
dospit
Aluat
1,76 0,60 2,93 0,75 1 20 4,8
foietaj
Aluat
4,89 0,70 6,9 0,75 1 10 5,7
fraged
90,9≈1,3
Total
0 ore
Randamentul malaxorului:
1,30
η= ∗100 %=18,57 %
7
Mixer TPK7
V 17,750
∏ ¿= 0,55
=32,27 ¿
32,27
n= =2,68≈ 3
0,75∗7
t=2,68∗30=80,4
Durat
Coef.
Denumire Număru a de Timpul
Densitatea Volumul de
a Cantitatea l de prel. a de
produsului produsului umpler
produsulu , kg loturi de unui lucru,
, kg/l ,l ea
i produs lot, min
cuvei
min
Umplutură
3,120 0,6 5,2 0,75 1 10 10
de brânză
Cremă de
0,6 0,5 1,2 0,75 1 20 20
ciocolată
Bezea,
6,6 0,5 13,2 0,75 2 20 40
fructe
70≈1,1
Total
0 ore
1,10
η= ∗100 %=15,71 %
7
V 2,4
∏ ¿= 0,9 =2,66 ¿
2,66
n= =0,44 ≈ 1
0,75∗8
t=1∗30=30
Durat
Coef. de Număru a de Timpul
Denumire Densitatea Volumul
Cantitatea umpler l de prel. a de
a produsului produsului
, kg ea loturi de unui lucru,
produsului , kg/l ,l
cuvei produs lot, min
min
Tocătură de
2,4 0,9 2,66 0,75 1 30 30
carne (vită)
30≈0,5
Total
ore
Randamentul cutterurului:
1,10
η= ∗100 %=15,71 %
7
V 17,750
∏ ¿= 0,55
=32,27 ¿
32,27
n= =5,37 ≈6
0,75∗8
t=6∗20=120
Randamentul porționatorului:
2,5
η= ∗100 %=37,71%
7
n
m=
a
Unde:
m – numărul de tăvi, necesare pentru prepararea unei denumiri de preparat, unit.;
n- numărul de bucăți conform programului de lucru pentru un schimb;
a – capacitatea de completare a unei tăvi, buc/unit.
m∗τ
T i=
c∗60
Unde:
Ti – timpul parțial de lucru al cuptorului pentru prelucrarea termică a unui fel de preparat;
τ - durata prelucrării termice, min.;
c – numărul de tăvi plasate concomitent în cuptor, unit.;
60 – transfer de minute în ore;
g∗a∗c∗60
Q=
τ
Unde:
Q – productivitatea dulapului de coacere pentru prepararea unui anumit preparat, kg/h;
g – gramajul unei porții/buc. de preparat, supus tratării termice, kg;
UTM 541.1 TMAP-171 ME Coala
Data 10
Mod. Coala Nr. document Semnat Дат
а
a – cantitatea de produs plasată pe o singură tavă, porț./buc. ;
c – numărul de tăvi plasate în dulapul de coacere (c = 6);
τ – timpul unei rotații.
n 30
m= = =2
a 15
m∗τ 2∗25
T i= = =0,13
c∗60 6∗60
g∗a∗c∗60 0,250∗15∗6∗60
Q= = =54
τ 25
Timp
Gramajul Număru Capacitatea Numărul Timpul Prod. de
Preparate de
unei l de buc. de de tăvi unui dulap lucru
patiserie,
porții, per completare necesare, ciclu, . al
cofetărie
g schimb a unei tăvi unit min kg/h dulap.
ore
Ștrudel de
250 30 15 2 25 54 0,13
măr
Pateuri cu
160 15 15 1 32 34,56 0,08
brânză sărată
Khachapuri 300 15 10 2 22 58,9 0,12
Burek cu
160 20 10 2 60 9,6 0,33
carne
Daneze
(Danish 160 30 20 2 22 52,36 0,12
pastry)
Prăjitură cu
piersici și 200 30 15 2 65 16,61 0,36
bezea
Rulouri
pufoase cu
200 30 15 2 27 40 0,15
merișoare și
ciocolată albă
Total 190 1,12
t 1,12
n= = =0,2≈ 1 unit .
T∗η 7∗0,8
Unde:
t – timpul de lucru al dulapului de coacere;
T – durata schimbului, h;
UTM 541.1 TMAP-171 ME Coala
Data 10
Mod. Coala Nr. document Semnat Дат
а
η – coeficietul teoretic de utilizare a dulapui, 0,8.
Putem spune că pentru secția Patiserie avem nevoie de 1 dulap de coacere. Am ales
modelul Cuptor electric patiserie cu 6 tăvi și panou digital STB606V7. Dimensiunile tăvii
sunt: 600x400 /cuve GN 1/1, distanța dintre tăvi 80 mm. Dimensiunile cuptorului: 880x930x830,
temperatura maximă 270°C, putere instalată 10.650 W trifazic.
2. Plita cu inducție
Avem nevoie de plita electrică pentru prepararea gogoșilor. Alegem Plită cu inducție
dublă pentru gătit 69033. Are două ochiuri, dimensiunea plitei de 290x510x85, puterea 3500
W.
Cantitatea
Preparate de Denumirea Cantitatea Capacitatea
Nr. Nr. de pentru o
patiserie, produselor pentru n de păstrare,
rețetei unități porție, g,
cofetărie păstrate porții, kg kg
ml, buc.
*** Ștrudel de măr Ouă 30 1 buc.(40) 30 buc.(1,2) 1,6
Mere 250 7,5 10
UTM 541.1 TMAP-171 ME Coala
Data 10
Mod. Coala Nr. document Semnat Дат
а
Unt 7,5 0,225 0,3
Ouă 1 buc.(40) 20 buc.(0,8) 1,06
Lapte 25 0,500 0,66
*** Gogoși 20
Drojdie 2,5 0,050 0,066
Unt 6 0,120 0,16
Brânză de
38 0,570 0,76
Pateuri cu vaci
*** 15 20 0,300 0,4
brânză sărată Feta
1 buc.(40) 15 buc.(0,6) 0,8
Ouă
Drojdia 3 0,045 0,06
Mozzarella 75 1,125 1,5
*** Khachapuri Feta 15 75 1,125 1,5
Ouă 1 buc.(40) 15 buc.(0,6) 0,8
Unt 15 0,225 0,3
G
E=
k
Unde:
E – capacitatea de păstrare calculată a dulapului frigorific, kg;
G – cantitatea de produse ce urmează a fi păstrate în dulap în perioada de calcul;
k – coeficient, care ia în considerație masa veselei, ambalajului (k = 0,75).
L=N 1∗l=2∗1,25=2,5 m
Unde:
L – lungimea estimată meselor de producere, m;
N1 – numărul de lucrători, care lucrează în același timp la aceeași operație tehnologică, pers.;
l – norma de lungime a mesei pentru un singur lucrător la efectuarea operației date, m.
L 2,5
n= = =2
l st 1,25
Unde:
n – numărul de mese de producere în secție, unit.;
L – lungimea totală a meselor de producere, m;
lst. – lungimea standart a mesei de producere (1,25 m).
n
p=
a∗k∗φ
Unde:
p – necesarul de recipiente;
n – numărul de semipreparate, produse de patiserie;
k – coeficientul de rezervă a recipientului, 0,2;
α – capacitatea unei unități de recipient/ambalaj buc./uni.;
φ – rotația recipientului/ambalajului în decursul schimbului.
UTM 541.1 TMAP-171 ME Coala
Data 10
Mod. Coala Nr. document Semnat Дат
а
T ∗60
φ=
τ
Unde:
T – durata schimbului, h;
τ – durata de prelucrare a unui lot de produs, min.
Durata Numărul
Preparate Denumirea Capacitatea Necesarul
de de buc. Rotația
de patiserie, de unei unități de
coacere, per recipientului
cofetărie inventar de recipient inventar
min. schimb
Ștrudel de Tavă de
25 30 15 33,6 0,29
măr copt
Tavă de
Gogoși 22 20 20 38,18 0,13
copt
Pateuri cu
Tavă de
brânză 32 15 15 26,25 0,19
copt
sărată
Tavă de
Khachapuri 22 15 10 38,18 0,19
copt
Burek cu Tavă de
60 20 10 14 0,71
carne copt
Daneze
Tavă de
(Danish 22 30 20 38,18 0,19
copt
pastry)
Prăjitură cu
Tavă de
piersici și 65 30 15 12,92 0,77
copt
bezea
Rulouri
pufoase cu
Tavă de
merișoare și 27 30 15 31,11 0,32
copt
ciocolată
albă
Total 190 2,79≈3
T ∗60 14∗60
φ= = =33,6
τ 25
n 30
p= = =0,29
a∗k∗φ 15∗0,2∗33,6
Sut 9,26 2
Stot = = =30,86 m
k 0,3
Unde:
Stot – suprafața totală, m2;
Sut – suprafața utilă, m2;
k – coeficient de utilizare a suprafeței încăperii (0,3).
5. https://www.topk.ro
6. https://retete.unica.ro
7. https://www.lauralaurentiu.ro