UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Tehnologie și Management în Industria Alimentară

PLAN DE AFACERI

Restaurant „Panorama”

A elaborat: Jalba Victoria

A verificat: Luca Nicolae Dr.

conf.

Chisinau 2021
1
Introducere..........................................................................................................3
1.Rezumat .........................................................................................................4
2.Descrierea interprinderii...............................................................................4
2.2 Istoricul întreprinderii ...................................................................................4
2.3 Locul amplasării ..........................................................................................4

2.3 Forma organizatorico-juridică ……………………………………………...5

2.4 Fondatorii …………………………………………………………….......5

2.5 Capitalul social…………………………………………………………. ...6

3.Piața................................................................................................................6
3.1 Consumatorii..............................................................................................6
3.2 Concurenții.................................................................................................7
3.3 Furnizorii....................................................................................................8
4.Managementul și personalul..........................................................................9
4.1 Personalul de conducere........................................................................................9
4.2 Personalul de execuție........................................................................................10
4.3 Statele de personal și planificarea salarizării..........................................................11
4.4 Organigrama....................................................................................................12
5 Planul financiar ..........................................................................................13
5.1 Programul de lucru și planificarea volumului de vânzări/Cifra de Afaceri..............13
5.2 Planificarea costurilor și cheltuielilor de producție și de desfacere.....................
...19
5.3 Planificarea necesarului de invesțiții și a surselor de finanțare.Balanța financiară..20
5.4 Planificarea principalilor indicatori economici și a eficienței economice a
proiectului...................................................................................................22
5.5 Raportul privind rezultatele financiare.............................................................28

Concluzie………………………………………………………………………31

Bibliografie…………………………………………………………………….31

2
 Introducere

Industria Alimentară include o totalitate de ramuri industriale axate pe producția de

alimente sub diferite forme, fie finite sau semifabricate . Reprezintă activitatea economică ce
se ocupă cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor,
împreună cu alte produse agroalimentare, consumul acestora făcându-se în unități proprii,
special amenajate. În alimentație, ca și compexitate este strâns legată de agricultură ca furnizor
de materie prime(materialul de bază din care sunt produse sau fabricate, mărfurile , produsele
finite, materialele intermediare) și deasemenea cu comerțul( oferta unor mărfur , în schimbul
unor mijloace de plată). Comerțul se limitează la cumpărarea , transport și vânzarea mărfurilor.
Industria Alimentară prevede gestionarea metodelor de organizare ale resurselor , ale
activităților de producție, ale serviciilor oferite consumatorilor în cadrul unei unități de
alimentație publică, cu scopul obținerii de profit, cât și satisfacerea clienților(consumatorilor).
Restaurantul ,,Panorama ,,va fi o unitate de alimentație publică , care va îmbina
activitatea de producție cu cea de servire, punând la dispoziția clienților o gamă diversificată
de preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie , băuturi alcoolice și racoritoare.
Planul de afaceri este un document care sintetizează rezultatele activităților de cercetare,
concepere și dezvoltare a unor proiecte privind crearea unei Întreprinderi , a unui nou produs sau
a unui nou serviciu.
Este un document scris care specifică direcțiile de acțiune , pe care firma le va urma.
Întocmirea Planului de Afaceri a restaurantului dat permite :

 stabilirea realista a necesarului de resurse si a surselor din care acestea pot fi obtinute;

 incadrarea in timp a etapelor afacerii;

 coordonarea fazelor viitoare ale afacerii si rezolvarea eventualelor neconcordante

3
 1.Rezumat
Planul de afaceri a restaurantului «Panorama» SRL cu bucătărie modernă, cu 100 de
locuri va fi situat, pe str. Kiev 7, sectorul Rîșcani or.Chișinău, în proximitatea punctelor de mare
atracție. Restaurantul va oferi un mare sortiment de preparate culinare ale restaurantelor
concurente. La atmosfera restaurantului, unul din punctele de atracție, va concura designul
interior distingându-se prin mobilerul deosebit și modul de decorare.
Restaurantul va fi de categoria superioară , evidențiindu-se prin calitatea superioară a
bucatelor , diversitatea preparatelor culinare, calitatea maximală a prestării serviciului de
catering , precum și stabilirea unor prețuri accesibile pentru toate categoriile sociale.
Toți acești parametri vor fi principali în ceea ce privește atracția consumatorilor Cifra de
afaceri planificată va constitui 56348100 lei pentru un an de activitate.
Întreprinderea va satisface nevoile de consum ale clienților la un nivel înalt, ceea ce va
duce la posibilitatea acesteia de a se menține pe ă scară înaltă pe piața de consum.
2.Descrierea înterprinderii
Restaurantul «Panorama» SRL va fi situat pe str. Kiev 7, sectorul Rîșcani, or.Chișinău,
în proximitatea punctelor de mare atracție, având acces la strada principală, la sistemul de
canalizare, ventilare, electricitate etc.
Avantajele amplasării restaurantului sunt:
 Acces la șoseaua principală
 Posibilitatea creării locurilor de materii prime/materiale
 Accesibilitatea procurări de materii prime/materiale
Întreprinderea va dispune de :
 Încălzire centralizată

 Rețea apă rece/caldă

 Rețea electrică/ventilare

 Loc de parcare
Este un local în stil italian,care a adoptat una sau mai multe dintre stilurile de producere
și servire a mâncării. Serviciul prestat este lejer, iar accentul este pus mai degrabă pe o
clientelă constantă decât pe „haute cuisine”.
De asemenea oferă o gamă largă de produse și o flexibilitate în formarea meniului.
Procesul de producere în cadrul unității se incepe odată cu primirea la depozit a materiei prime
și se finisează cu comercializarea produselor finite în sălile de consum

4
Tipul întreprinderii: Întreprindere cu bucătărie modernă
Serviciul: acces liber
Forma organizatorico-juridică a întreprinderii: Societatea cu răspundere limitată (SRL)
Amplasare: în or. Chișinău, pe str. Kiev 7 , sectorul Rîșcani or.Chișinău
Regimului de lucru: 1100 – 2400;
Structura productiv-comercială: suprafaţa totală 540m2;

2.1 Forma organizatorco juridică

Forma organizatorico-juridică sub care va fi inițiată activitatea de antreprenoriat va fi
societatea cu răspundere limitată, SRL.
Societatea cu răspundere limitată reprezintă întreprindere, fondată de două şi mai
multe persoane juridice şi (sau) persoane fizice, care şi-a asociat bunurile în scopul desfăşurării
în comun a unei activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire.
Societatea pe acţiuni sau societatea cu răspundere limitată poate fi înfiinţată şi de o singură
persoană juridică sau fizică.
Desfășurarea activității de antreprenoriat sub forma dată are următoarele avantaje:
 formalităţile pentru întemeiere sunt puţine;

 cheltuielile pentru înregistrare sunt relativ reduse;

 statutul legal este bine definit;

 riscuri financiare mai mici;

 conducere relativ simplă;

 răspunderea asociaţilor este limitată.

 Totuși activitatea sub forma dată reflectă și unele dezavantaje:

 existenţa obligatorie a capitalului social;

 posibilitatea apariţiei unor conflicte între asociaţi, ce pot duce la lichidarea societăţii.
Organul suprem al societăţii este adunarea generală a asociaţilor. În cazul în care
societatea are un asociat unic, acesta are drepturile şi obligaţiile ce revin, conform legii, adunării
generale a asociaţilor.
2.3 Fondatorii
Pentru organizarea construcției acestui local va fi necesară resurse propii acumulate în
timp, de aceea - 30% din necesarul de resurse financiare v-a fi asigurat de catre banca
«FINCOMBANK» - sub forma de credit și 70 % -resurse proprii Jalba Victoria.

5
2.4 Capitalul social
Capitalul social este definit ca suma tuturor aporturilor efectuate de asociați în vederea
constituirii și funcționarii unei societăți comerciale. Sursele financiare care trebuie învestite depind
de tipul și categoria Întreprinderii, locul amplasării acesteia , nr. de locuri în sală și cifra de afaceri.
3. Piața
3.1. Consumatorii
Piața reprezintă sfera de manifestare și confruntare a cererii și ofertei și a realizării lor
prin intermediul vânzării-cumpărării. Calitatea clienților potențiali este dată de posibilitățile lor
financiare și de disponibilitatea lor de a cheltui pentru a-și oferi un serviciu de bună calitate.
Motivațiile cumpărării serviciului-produs oferit de Restaurantul ,,Panorama ,,ar putea fi
urmatoarele:
 Petrecerea unei zile plăcute în compania persoanei/persoanelor care îi însoțesc;
 Prezența unei ambianțe plăcute și a anturajului;

 Calitate superioară a bucatelor și specificul acestora;

 Comportamentul personalului și nivelul de comunicare;

Analizînd sectorul dat putem evidenţia următoarele avantaje ale acestuia:

 este o zonă destul de populată care va asigura un flux constant de consumatori;
 este relativ compact;
 venitul mediu al locuitorilor este mediu;
 infrastructura este dezvoltată;
 condiţii de lucru normale (electricitate, canalizare, încălzire, gaz, telefon);

Punctele de atracție care pot influența decizia potențialilor clienți în vederea

cumpărării serviciului sunt: calitatea deosebită a preparatelor, comportamentul plăcut și
amabil al personalului, curățenia, lumina și designul interior, atmosfera aparte.
Specialitățile culinare și băuturile oferite se individualizează prin calitatea și modul
de prezentare. Asocierea serviciului oferit cu decorațiile interioare, atmosfera și
profesionalismul personalului constituie un portofoliu de avantaje în raport cu restaurantele
deja existente.

6
 Obiectivul unităţii, este de a satisface pe deplin exigenţele gastronomice ale clienţilor,
având în vedere că se constată o creştere a interesului consumatorilor faţă de alimentaţia
sănătoasă bazată pe produse naturale.

Determinarea numărului de consumatori pentru o zi de muncă a întreprinderii cu 100 de

locuri are loc după formula:

N¿ P ∙
𝐏∗𝛗∗𝐱
𝐍=
𝟏𝟎𝟎

Unde:
P-numărul de locuri în întreprindere;(P=100)
x-coeficientul de complectare a sălii pentru ora dată;
φ -rotația unui loc în oră dată;
Rezultatele se vor introduce în tabelul de mai jos
Tabel .3.1 Graficul de completare a sălii de comerț pentru Restaurantul clasic
Orele de lucru Rotația unui loc Procent mediu de Număr de
completare a sălii consumatori/zi
11.00-12.00 1,2 60 86
12.00-13.00 1,2 70 101
13.00-14.00 1,2 60 86
14.00-15.00 1,2 50 72
15.00-16.00 1,5 30 54
16.00-17.00 1,5 20 36
17.00-18.00 Întrerupere
18.00-19.00 0,4 40 24
19.00-20.00 0,4 70 38
20.00-21.00 0,4 80 43
21.00-22.00 0,4 70 38
22.00-23.00 0,4 50 30
23.00-24.00 0,4 30 19
Total: 627

Determnarea numarului de bucte realizate pe zi

7
n =627 *2= 1254 buc.

3.2. Concurenții

Analizând zona de amplasare a restaurantului am depistat o varietate de conturenţi din

cadrul Alimentației Publice , principalii fiind:

Tabelul 3.2. Concurenți

Nr. Denumirea restaurantului Adresa Specializarea
1. Oliva Bd. Moscova 5 Restaurant
2. Vasabi Str.Bogdan Voievod Restaurant
3 Mc’ Donals Str.Alecu Russo 2 Fast-Food
4 Andy's Pizza Bd.Moscova 6 Restaurant -Pizzerie

3.3. Furnizorii
Furnizorii sunt persoanele fizice sau juridice care asigura intreprinderile cu matetiale si
materii prime. De calitatea bucatelor propuse depinde anume calitatea materiei prime si de
profesionalismul furnizorului. De aceea la alegerea acestuia trebuie sa luăm în considerație unii
factori cum ar fi:
 Recomandările - putem sa analizăm care furnizori sunt mai întrebați pe piață.

 Verificarea – trebuie sa verificăm documentele de confirmare a calității materiei .

 Contactarea - Este o etapă foarte importantă şi nu trebuie trecuta cu vederea felul în

care ţ-i se răspunde, stilul de abordare de către furnizor a relaţiei cu tine, potenţialul
său client.
 Contractul - Trebuie să fie un document care întăreşte legătura dintre furnizor şi
client, nu o modalitate de tracasare. În cazul unei relaţii îndelungate, contractul devine
doar un aspect legal care trebuie rezolvat datorită regulamentului, nu o modalitate de
constrângere a partenerilor.
 Reputaţia – reprezintă un factor important pentru fiecare întreprindere, care desemenea
are un rol decisiv.

8
 Tabelul 3.3 Caracteristica furnizorilor
Nr. Denumirea Localizarea Denumirea MP
d/o Întreprinderii furnizor aprovizionate
SRL ROGOB Combinatul de carne li Mezeluri, semipreparate din
1. mezeluri Rogob SRL carne
Com.Ciorescu
Lactis or. Râșcani, str. Produse lactate
2. Komarov 73
3. Floris Str. 31 August Ulei de floarea-soarelui
4. Barilla Parma , Italia Paste făinoase
5. Ermilia Olives Italia Olive(măsline)

6. Efes-Vitanta SA Str.Uzinelor, 167 Băuturi răcoritoare, sucuri,

apă mineral, bere
7. Soling SA Bd. Moscova 3/6 Substanțe chimice de uz
casnic, detergenți
8. Divat SRL Or.Chișinău, str. Ceai Althause, cafea
Veronica Micle, 10/1 Lavazza.
9. METRO Chişinău 2 mun. Chişinău, Calea Produse din carne, legume
Orheiului și fructe, zahăr, sare etc.

4. Managementul şi personalul întreprinderii

Resursele umane reprezintă unul dintre factorii de bază de producție. Orice activitate
economică este imposibilă fără participarea resurselor umane. Resursele forţei de muncă a unei
întrprinderi reprezintă totalitatea salariaţilor prin contract de muncă. În numărul salariaţilor se
include atât persoanele prezente la serviciu, cât şi cele absente din diferite motive.
Calcularea forţei de muncă se efectuează în dependenţă de formă organizatorico-
juridică, de structura organizatorică, de cifra de afaceri (volumul de desfaceri a producţiei
proprii), de numărul de locuri în sală, precum ţinând cont şi de unele norme tehnico-sanitare.
Forţa de muncă se calculeză conform categoriilor de angajaţi:
 Aparatul administrativ de conducere;

 Lucrătorii din producere;

 Lucrători din sfera de deservire;
 Lucrători auxiliari.

1.Aparatul administrativ de conducere:

 director
9
  manager
 contabil

2.Lucrători din producere

 bucătar-sef
 bucatari de categoria V
 ajutor de bucatar

3.Lucrătorii din sfera servirii şi comerţ

 administrator
 chelneri
 barmen
 spalator de vesela
 dereticatoare
4.Lucrători auxiliari
 paznici
 instalatori
 hamali
4.2.Personalul de executie
a)Lucratorii din cadrul producerii
1.Bucatar –sef;
2.Bucatarii ;
Planificarea acestui grup de lucrători se efectuează după posturi sau productivitatea
muncii conform formulei
Nl = (n·k·T)/Te, (1)
unde:
Nl – numărul de lucrători;
k – numărul de schimburi pe zi;
T – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an, zile;
Te – timpul efectiv al unui lucrător;
n – numărul de posturi;
Astfel, avem 3 posturi de munca: sectia calda; sectia rece; sectia Carne. Peste. Conform
numarului de posturi vom determina cu ajutorul formulei1 numarul de personal necesar in
cadrul producerii:

10
 3 ×1,5 ×360
N 1= =6 , 48 ≈7 persoane
250

Unde: k= 2 schimburi pe zi
T=360 zile lucratoare ale intreprinderii pe an
Te=275
n=2 schimburi
Astfel, vom accepta ca in cadrul producerii sa activeze 7 persoane:
1. Bucatar-sef (1);
2. Bucatari (4).
3. Spălător de vese(2)
b)Angajatii din sfera de servire si comert
3× 1,5 ×360
N 1= =6,48 ≈ 7 persoane
250
Astfel, vom accepta ca in cadrul sferei de servire si comert sa activeze 7 persoane:
1.Administratorul salii(1)
2.Barman(2)
3.Chelneri(5)
c)Lucratori auxiliari
3 ×1,5 ×360
N 1= =6 , 48 ≈ 6 persoane
250
Astfel, vom accepta ca in cadrul lucrătorilor auxlari sa activeze 6 persoane
1.Paznici(2)
2.Dereticatoare(2)
3.Hamali(2)
Astfel, in cadrul acestui restaurant vor lucra 6 bucatari , fiind in doua schimburi peste doua
zile si un bucatar sef.
La fel, va fi nevoie de 2 barmani si 6 chelneri, 2 spălătorese de vesele, care la fel vor lucra in
2 chimburi peste doua zile, la fel ca si parnici si deterticatoare care vor alea acelasi regim de
lucru.
Am ales acest numar de personal, deoarece Restaurantul nu este de capacitate mare si
numarul de personal va fi de ajuns ca sa faca fata cerintelor,intrucat acestia vor fi deja cu
experienta in domeniu.

4.3.Statele de personal si organizarea/planificarea salarizari

11
In continuare dupa determinarea numarului de angajati vom calcula care va fi fondul de
salarizare al acestuia (tab.4.1)
Tab.4.1.Schema de personal si salarizarea
Functia/postul Numarul de Salariul de Salariul Fondul total de
unitati functie /tarifar total, mii lei retribuire al
lunar stabilit , lei muncii, mii lei
1 2 3 4 5
I.Aparatul
administrativ de
conducere :
-director 1 12000 12000 12000
-contabil 1 8000 8000 8000
II.Personalul de
producere
-bucatar-sef 1 10000 10000 10000
-bucatari 4 8000 32000Continuarea
32000
tabeluilui 4.1
-spalator de veselă 2 4000 8000 8000
III.Lucratori din sfera
servirii si comert
-administrator sala 1 7000 7000 7000
-barman 2 3000 6000 6000
-chelneri 5 6000 30000 30000
IV.Lucratori auxiliari
-paznici 2 3000 6000 6000
-dereticatoare 2 3000 6000 6000
-hamali 2 4500 4500 9000
Total: 22 140000 140000

4.4.Organigrama
Organigrama este reprezentarea grafică a structurii organizatorice cu ajutorul anumitor
simboluri pe baza unor reguli specifice.
Organigrama scoate mai bine în evidenţă ierarhiile din cadrul companiei, adică cui se
subordonează anumiţi angajaţi şi cine cu cine colaborează.
Astfel, in continuare va fi prezentata organigrama Restaurantului Clasic

12
 Director

Contabil

Șef de Administrator Lucratori

producere ul sălii auxilari

Administrato
Bucatari Panici
r salii

Barman Hamali
Spălător de
veselă
Chelneri

Dereticătoar
e

Fig.4.1.Organigrama restaurantului

Calculăm munca și salarizarea

FSan=12 luni*140000=1680000 lei
Ponderea FRM=1680000/49580640*100=3%
Asigurarea social pe an =(1680000*23,5)=394800 lei
Ponderea AS în cifra de afaceri=394800/49580640*100=0,80%
Salariul mediu lunar=140000/30=4667 lei
Productivitatea muncii=49580640/30=1652688 lei

Tab.4.2.Munca si salarizarea

Unitatea de
Indicatorii Suma
măsură
Cifra de afaceri/Volumul vânzărilor Lei 56348100
Fondul de retribuire a muncii anual Lei 1680000
Ponderea FRM în cifra de afaceri % 3%
Asigurarea socială pe an Lei 394800
Ponderea AS în cifra de afaceri % 0,80%
Numărul personalului Persoane 22
- din ei în producere 7
Salariul mediu lunar lei/om 4667
Productivitatea muncii lei/om 1652688
13
 5.Planul financiar

5.1 Programul de lucru și planificarea volumului de vânzări/ cifrei de afaceri

Calcularea cifrei de afaceri a restaurantului cu 100 locuri
Cifra de afacere- suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de
firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În
cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepționale.
În alimentația publică cifra de afaceri include costul materiei prime și adaosul
comercial al acestei întreprinderi.
Tabel. 5.1.2 Elaborarea meniului si portiilor pentru o zi
Reteta Bucate Gramaj a unei Nr. de portii
portii
Bucate reci
FT Salata Grecească 150 100
FT Giveci de legume 150 100
Supe
FT Ciorba Apetisantă 300/50 120
FT Ciorba cu ciuperci 300/50 110
FT Supă-pireu din cartofi 250 100
Bucate de bază
FT Pilaf cu carne de pui 150/100 150
FT Escalop de porc Zingara 150/100 125
FT Musaca de Țelină 250 110
FT Muschi Tarta 250 110
Produse de patisserie si cofetarie
FT Sufleu de vanilie 150 90
FT Panna Cotta cu fructe 150 90
Băuturi reci
FT Cocktail de ciocolată 250 60
FT Cocktail din inghețată 250 60
Băuturi calde
FT Cafea neagră Americano 100 60
FT Ceai Infuzie 200 60

Tabelul 5.1.4 Calculul costului materie prime pentru o porție de Salată Grecească
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
1 Ulei de masline 0,01 86,90 0,869
2 Condimente 0,005 10,00 0,05
3 Brînză Fetta 0,06 150,0 9,00
4 Masline 0,025 71,00 1,77
5 Ceapă roșie 0,015 11,09 0,166
6 Ardei bulgaresc 0,06 39,95 2,40
7 Roșii 0,1 26,90 2,69
8 Salată Rossa 0,035 65,90 2,30
9 Castraveși 0,08 29,95 2,39

14
 Total 21,64 lei

Tabelul 5.1.5 Calculul costului materie prime pentru o porție de Giveci de legume
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de achizitie,lei Costul
m.p.,lei

1 2 3 4 = 2x3
1 Cartofi 0,107 9,19 0,983
2 Morcov 0,044 4,90 0,215
3 Vinete 0,047 33,90 1,593
4 Pătrunjel 0,02 11,49 0,022
5 Ceapă 0,042 4,90 0,205
6 Ardei gras 0,040 39,95 1,60
7 Ulei de floarea 0,015 31,90 0,480
soarelui
8 Roșii 0,088 26,90 2,36
9 Usturoi 0,0015 45,59 0,068
10 Piper negru 0,000015 24,90 0,0003
Total 7,53 lei

Tabelul 5.1.6 Calculul costului materie prime pentru o porție de Ciorbă Apetisantă
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de achizitie,lei Costul m.p.,lei

1 2 3 4 = 2x3
1 Carne de vițel 0,160 80,16 12,82
2 Carne de gaina 0,120 42,84 5,14
3 Ceapă 0,018 4,90 0,088
4 Unt 0,010 137,8 1,37
5 Tăiței 0,020 50,00 1,00
6 Borș acru 0,050 9,89 0,49
7 Patrunjel 0,005 11,49 0,057
8 Ardei iute 0,005 117,0 0,585
9 Sare 0,003 6,89 0,020
10 Apă 0,375 2,98 1,12
Total 21,57lei

Tabelul 5.1.7 Calculul costului materie prime pentru o porție de Ciorbă cu ciuperci
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de achizitie,lei Costul m.p.,lei

1 2 3 4 = 2x3
1 Morcov 0,025 4,90 0,123
2 Ceapă 0,024 4,90 0,118
3 Pătrunjel 0,014 11,49 0,161
4 Margarină de 0,010 67,90 0,679
masă
5 Tăiței 0,040 50,00 2,00
6 Ciuperci 0,070 37,90 2,65
șampinioane
7 Borș ascru 0,050 9,89 0,494

15
8 Apă 0,375 2,98 1,12
Total 7,34 lei

Tabelul 5.1.8 Calculul costului materie prime pentru o porție de Supă-pireu din cartofi
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de achizitie,lei Costul m.p.,lei

1 2 3 4 = 2x3
1 Cartofi 0,240 9,19 2,20
2 Morcov 0,012 4,90 0,058
3 Pătrunjel 0,0065 11,49 0,074
4 Ceapă 0,012 4,90 0,058
5 Praz 0,013 80,00 1,040
6 Făină de grîu 0,010 11,90 0,119
7 Unt 0,015 137,8 2,067
8 Lapte 0,100 10,89 1,090
9 Ouă 0,008 25,80 0,206
10 Apă 0,375 2,98 1,120
Total 8,032 lei

Tabelul 5.1.9 Calculul costului materie prime pentru o porție de Pilaf cu carne
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
1 Carne de pui 0,130 42,84 5,57
2 Ulei 0,015 31,90 0,479
3 Ceapă 0,015 4,90 0,074
4 Morcov 0,010 4,90 0,049
5 Țelină 0,010 33,90 0,339
6 Orez 0,070 16,80 1,183
7 Sare 0,003 6,89 0,020
8 Piper boabe 0,0001 28,90 0,002
9 Pătrunjel 0,0050 11,49 0,057
Total 7,77 lei

Tabelul 5.1.10 Calculul costului materie prime pentru o porție de Escalop de porc Zingara
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de achizitie,lei Costul m.p.,lei

1 2 3 4 = 2x3
1 Carne de porc 0,100 95,00 9,5
2 Șuncă presată 0,025 120,00 3,00
3 Ulei de floarea 0,010 31,90 0,319
soarelui
4 Unt 0,040 137,8 5,51
5 Ciuperci 0,075 37,90 2,84
proaspete
6 Făină de grîu 0,035 11,90 0,416
7 Vin roșu 0,010 106,90 1,069
8 Sos brun 0,050 280,00 14,00
9 Pătrunjel 0,005 11,49 0,057
16
10 Sare 0,002 6,89 0,013
Total 36,73 lei

Tabelul 5.1.11 Calculul costului materie prime pentru o porție de Musaca de țelină
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
1 Carne de vită 0,050 80,16 4,008
2 Ulei de floarea 0,020 31,90 0,638
soarelui
3 Ceapă 0,040 4,90 0,196
4 Țelină rădăcină 0,200 33,90 6,78
5 Faină de grîu 0,005 11,90 0,059
6 Ouă 0,015 25,80 0,387
7 Cașcaval 0,01 115,0 1,15
8 Sos de tomate 0,100 23,00 2,3
9 Pătrunjel 0,005 11,90 0,060
10 Piper macinat 0,0002 21,90 0,0048
11 Sare 0,0030 6,89 0,020
12 Roșii 0,050 26,90 1,345
13 Iaurt 0,0150 35,00 0,525
Total 17,47 lei
Tabelul 5.1.5 Calculul costului materie prime pentru o porție de Muschi Tarta
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
1 Muschi de vacă 0,150 150,00 22,5
2 Ouă 0,010 25,80 0,258
3 Ceapă 0,005 4,90 0,024
4 Sare 0,00050 6,89 0,0034
5 Piper negru 0,00050 24,90 0,012
Total 22,79 lei

Tabelul 5.1.13 Calculul costului materie prime pentru o porție de Sufleu de vanilie
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
1 Ouă 0,075 25,80 1,94
2 Faină de grîu 0,020 11,90 0,238
3 Lapte 0,100 10,80 1,08
4 Unt 0,010 137,8 1,38
5 Zahăr 0,025 13,39 0,334
6 Zahăr farin 0,050 26,98 1,35
7 Vanilină 0,0025 259,00 0,061
Total 6,38 lei

17
 Tabelul 5.1.14 Calculul costului materie prime pentru o porție de Panna Cotta cu fructe
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
1 Zahar tos 0,02 13,39 0,268
2 Mentă 0,005 62,00 0,310
3 Gem 0,03 74,96 2,24
4 Vanilină 0,002 259,00 0,518
5 Frișcă 35% 0,13 32,00 4,160
6 Gelantină 0,002 58,00 0,116
Total 7,61 lei

Tabelul 5.1.15 Calculul costului materie prime pentru o porție de Cocktail de ciocolată
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
1 Lapte 1,2 9,89 11,97
2 Sirop de ciocolată 0,030 189 5,67
Total 17,64 lei

Tabelul 5.1.16 Calculul costului materie prime pentru o porție de Cocktail din înghețată
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
1 Lapte 1,2 9,89 11,97
2 Înghețată 0,030 70,00 2,1
Total 14,07 lei

Tabelul 5.1.17 Calculul costului materie prime pentru o porție de Ceai infuzie
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3
1 Ceai uscat 0,04 34,49 1,37
2 Zahăr 0,022 13,39 0,29
Total 1,66 lei

Tabelul 5.1.17 Calculul costului materie prime pentru o porție de Cafea Americanno
Nr. Materie prima q cantitatea brutto, kg Pretul de Costul m.p.,lei
achizitie,lei
1 2 3 4 = 2x3

18
 1 Cafea neagră 0,066 50,00 3,00
2 Zahar 0,15 13.39 2,1
Total 5,1 lei

Tabelul 5.1.18 Elaborarea meniului/ Planificarea numărului de bucate

Denumirea Gramajul Nr. De Costul Costul , K, coeficient Volumul
Volumul ,g bucate 2 materiei lei4 multiplicatoriu5 vanzarilor ,
vanzarilor , lei prime la lei 6 = 4x3
preparatului 1 o buc.3

1. Bucate reci

Salată 150 100 21,64 2164 3 6492

Grecească

Giveci de 150 100 7,53 753 3 2259

legume

2. Supe

Ciorbă 120 21,57 2588,4 3 7765,2

apetisantă 300/50

Supa-pireu 250 100 8,032 803,2 3 2409,6

Ciorba cu 300/50 110 7,34 807,4 3 2422,2

ciuperci

Gustări de bază

3. Pilaf cu carne 150/100 150 7,77 1165,5 3 3496,5

Escalop de porc 150/100 125 36,73 4591,25 3 13773,75

Zingara

Musaca de 250 110 17,47 1921,7 3 5763,9

Țelină

Muschi Tarta 250 110 22,79 2506,9 3 7520,7

Produse de patisserie și cofetărie

4. Sufleu de 150 90 6,38 574,3 3 1722,6

vanilie

Panna Cotta cu 150 90 7,61 684,3 3 2054,7

fructe

5. Bauturi reci

Cocktail de 250 60 17,67 1060 3 3180

ciocolată

Cocktail din 250 60 14,07 844 3 2532,6

inghetata

6. Bauturi calde
19
 Cafea 100 60 5,1 306 3 918
Americano

Ceai infuzie 200 60 1,66 99,6 3 298,8

Total costul materiei prime consumat pe zi 20869,55 62609,55lei

Planificarea cifrei de afaceri/venitul din vînzări

Cifra de afaceri se determină prin următoarele metode:
1. Dupa pretul mediu al unei cumpărături si numarul de consumatori
2. În baza cifrei de afaceri la un loc în sală și a capacitatii interprinderii
3. În baza consumului de materii prime pe o perioada, de obicei zi
1.După preţul mediu a unei cumpărături:
CAan = Pm*Nc *Tl=400*627*360=90288000 lei
unde:
CAan – cifra de afaceri anuală;
Pm – preţul mediu al unei cumpărături;
Nc – numărul de consumatori;
Tl – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an.
Pentru a determina Pm, se stabileşte costul mediu al unei cumpărături pentru
întreprinderea proiectată.
4. În baza cifrei de afaceri la un loc în sală:
CAan = Ca * Nls *Tl=500*100*360=18000000 lei
unde:
Ca – cifra de afaceri la un loc în sală pe zi;
Nls – numărul de locuri în sală;
Tl – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an.
5. În baza consumului de materii prime:
CAzi = Cmp + Adc,
CAzi = Cmp x K,

unde:
CAzi – cifra de afaceri pe zi;
Cmp – costul materiei prime consumate pe zi (date obţinute din compartimentul
tehnologic);
Adc – adaosul comercial al alimentaţiei publice (Cmp * Rata AC(%)/100%).
K - Coeficient multiplicatoriu
62609∗150 %
Adc= =93914 lei
100 %
Cazi=62609+93914=156523 lei

CAan = CAzi * Tl=156523*360=56348100 lei

unde:
CAzi – cifra de afaceri pe zi;
20
 Tl – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an.

Tabelul 5.1.18 Indicatori de eficienţă specifici întreprinderilor de AP din or. Chişinău

Tipul de întreprinderi Volumul Viteza de Preţul mediu
vânzărilor rotaţie al unei
Indicator lei/loc în 1l.s/ zi, cumpărături,
de eficienţă sală (Ca) ori lei
Restaurante 400 - 500 0,8 - 1,5 300 - 500

După calcularea cifrei de afaceri se planifică cifra de afaceri în structură.

Tabelul 5.1.18. Structura cifrei de afaceri
Denumirea Zilnic, lei Lunar, lei Anual, lei
Cifra de afaceri 156523 4695690 56348100
Costul materiei prime 62609 1878270 22539240
Adaosului comercial 93914 2917420 33809040

5.2 Planificarea costurilor şi cheltuielilor de producţie şi desfacere (vânzărilor)

Cheltuielile de producţie reprezintă expresia valorică a consumului de muncă vie şi
materializată pentru realizarea unui proces economic. În cheltuieli se includ cheltuielile legate de
utilizarea în procesul de producţie a consumurilor de materii prime, consumurile indirecte de
producţie, a materialelor, remunerarea personalului, cheltuielile comerciale, cheltuielile generale
şi administrative, alte cheltuieli operaţionale.
O parte din consumuri şi cheltuieli se planifică după norme şi normative, iar o altă parte
se raportează la cifra de afaceri.
Consumul de materii prime si materiale :
Cheltuielile privind consumul de materii prime si materiale, am luat valoarea fondului de
salarizare a muncitorilor, care constituie 22539240 lei

Cheltuielile privind retrebuirea muncii, am luat valoarea fondului de salarizare a

muncitorilor, care constituie 1680000 lei

Cheltuielei pentru intretinerea cladirilor si exploatarea utilajului de productie:

CA ∗5 % 56348100∗5 %
Ch int r .= anuală = =2817405lei
100 % 100 %

Consumuri privind uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:

CA ∗5 % 56348100∗5 %
Cons ..= anuală = =2817405 lei
100 % 100 %
Cheltuieli pentru uzura si amortizare:
CA ∗5 % 56348100∗5 %
Chuz . am.= anuală = =2817405 lei
100 % 100 %

21
Consumuri de energie electrica si combustibil:
CA anuală∗4 % 56348100∗4 %
Chen. el , comb. .= = =2253924 lei
100 % 100 %
o Cheltuieli pentru transport:
CA anuală∗0,5 % 56348100∗1 %
Chtrans .= = =563481lei
100 % 100 %
o Cheltuieli pentru publicitate:
CA anuală∗2 % 56348100∗2 %
Chpubl ..= = =1126962 lei
100 % 100 %
o Cheltuieli pentru plata dobinzilor aferente creditelor bancare:
CA ∗2 % 56348100∗2 %
Chpubl ..= anuală = =1126962 lei
100 % 100 %
o Alte cheltuieli:
CA ∗5 % 56348100∗5 %
Chalt .= anuală = =2817405 lei
100 % 100 %

Principalele articole de consumuri şi cheltuieli care trebuiesc planificate sunt date în

tabelul de mai jos.

Tabelul 5.1.19 Bugetul de consumuri şi cheltuieli

Suma, mii Nivelul
Nr. Denumirea articolelor de consumuri şi cheltuieli
lei cheltuielilor, %
1. Consumul de materii prime şi materiale 22539240 30,0
2. Cheltuieli privind retribuirea muncii 1680000 12,0
3. Cheltuieli pentru asigurări sociale 394800 23,5
4. Cheltuieli pentru întreţinere 2817405 5
5. Consumuri privind uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă
2817405 5
durată
6. Cheltuieli pentru uzură şi amortizare 2817405 5
7. Consumuri de energie electrică şi combustibil 2253924 4
8. Cheltuieli pentru transport 563481 1
9. Cheltuieli pentru publicitate 1126962 2
10. Cheltuieli pentru plata dobânzilor aferente creditelor bancare 563481 1
11. Alte cheltuieli 2817405 5
56348100
x 88,5% =
Total 88,5%
49868068,
5
Cifra de afacere anuală 56348100

Nivelul cheltuielilor şi consumurilor planificate oscilează între 80 - 95 %, în funcție de

categoria şi tipul întreprinderii proiectate.
Profit = CA – CT = 56348100–49868068,5 = 6480031 lei
Impozit = 6480031x 13%= 842404 lei

22
 Impozit la sfarsit de an aproximativ 1/4 din 842404 = 210601 lei
Profit net =6480031– 842404= 5637627 lei
30% la dividente
20 % - premii
A proximativ50 % nerepartizate = 2818813 lei
5.3 Planificarea necesarului de investiţii şi a surselor de finanţare. Bilanța financiară
Din punct de vedere financiar, investiţiile reprezintă acumularea capitalului pentru un
termen lung în scopul obţinerii unor venituri suplimentare în perioada viitoare. Capitalul firmei
se bazează pe resursele financiare proprii şi a celor împrumutate. Resursele proprii includ
capitalul statutar al firmei şi o parte din profitul obţinut, de multe ori resursele financiare proprii
fiind insuficiente pentru formarea capitalului necesar desfășurării unei activități economice
normale. De aceea o parte din capital se formează pe baza resurselor financiare împrumutate.
Pentru finanțarea proiectului se va calcula un împrumut de la bancă de până la 30% din
investiţia necesară, de asemenea, se vor calcula cheltuielile pentru dobânzile bancare şi se va
planifica rambursarea creditului pe termen scurt pe semestre.
Mărimea fondurilor financiare, ce urmează a fi investite, se calculează:
Pentru mijloacele fixe în funcție de normativul investițiilor capitale pentru un loc în sală sau la
un m2 de suprafaţă, normativele folosite se iau la zi printr-o cercetare a pieţei imobiliare a
regiunii amplasării întreprinderii şi se calculează:
MFmfld= Nls (Sîntr)* n, = 540m.p. x 20 000lei/mp = 10 800 000lei

unde:
Nls – numărul de locuri în sală;
Sîntr – suprafaţa întreprinderii, m2;
n – normativul investiţiilor capitale la o unitate de volum, lei.

Sîntr = Ssc + Sprt

Ssc = Nls x m = 100 ls x 1,8mp/ls = 180 m.p.

Sprt = Ssc x 2 = 180 x 2 = 360 mp
Sintr = 180 + 360 = 540 m.p.
MFac = 6 480 000 lei
MFpas =4 320 000 lei
Mijloacele investite în capitalul fix se divizează în capital fix activ şi pasiv în proporţii de
40-50% şi, respectiv, 50-60%.
- Pentru capitalul circulant se calculează în dependentă de:

23
1) de mijloacele circulante investite în materii prime şi materiale
MCmp = S*Cmpzi, = 10 zile x 62609 lei =626 090 lei
unde:
S – stocul normat în zile (de la 7 – 15 zile în fucție de tipul întreprinderii);
Cmpzi – consumul de materii prime pe zi, lei.

2) mijloacele circulante investite în inventar, instrumente, plăţi în avans:

MCinv=(10-15% *CAlunară)/100%, = 10% x 4 695 690=469 569 lei
unde:
MCinv – mijloace circulante investite în obiecte de mică valoare şi scurtă durată, lei;
CAlunară – cifra de afacere lunară, lei.

3) mijloacele circulante în numerar

Banii în casa întreprinderii se planifică în mărimea cifrei de afaceri pe o zi.
MCnum=CAzi, = 156 523 lei
unde:
MCnum – mijloace circulante în numerar, lei;
CAzi – cifra de afaceri pe zi, lei.

MC tot = 626 090 + 469 569 + 156 523 =1 252 182 lei

Suma necesară pentru deschiderea afacerii se calculează astfel:

MFtot= MFmfld + MCmp+ Mcinv+ Mcnum, = 10 800 000+ 1 252 182 =12 052 182 lei
unde: MFtot – necesarul total de investiţii, lei.
Pe baza acestor date se întocmește bilanţul financiar al întreprinderii şi sursele de
finanţare ale afacerii.

Tabelul 5.3. Necesarul de investiţii şi sursele de finanţare

Nr. Surse Proprii, lei/ Atrase, lei Total, lei
70% 30%
Mijloace
1. Mijloace fixe 7 560 000 3 240 000 10 800 000
Clădire
Utilaj
2. Mijloace circulante 876 528 375 655 1 252 182
materie primă
OMVSD
numerar
3. TOTAL, lei 8 436 528 3 615 655 12 052 182

24
5.4. Întocmirea bilanţului financiar
Bilanţul financiar este un document care reprezintă situaţia patrimonială a unei firme la
un moment dat, la sfârșitul unei perioade, în care se sintetizează ansamblul drepturilor şi
obligaţiilor firmei. Conceptul specific îl constituie dubla reprezentare a patrimoniului: pe de o
parte sub aspect al materialităţii, adică a structurii fizice a formelor concrete pe care le îmbracă
bunurile economice. Pe de altă parte, sub aspectul surselor de provenienţă a bunurilor şi valorilor
economice.
Informaţia din bilanţul financiar se utilizează pentru a primi decizii manageriale şi
pentru a analiza situaţia economico-financiară a agentului economic la un moment dat.

Tabelul 5.4. Bilanţul financiar

Sold, mii lei Sold, mii lei
Active După un Pasive
La încep. La încep. După un an
an
I. Pe termen lung I. Capital propriu
- clădiri  capital statutar -8 436 528 8 436 528
- utilaje 6 480 000 6 480 000  profit nerepartizat - -210601
4 320 000 4 320 000  Rezerve
Total ATL 10 800 000 10 800 000 Total CP 8 436 528 8 647 129
II. Pe termen II. Datorii pe termen
scurt lung 3 240 000 3 090 000
- materii prime 626 090 611 090  Credit pe termen
- OMSD 469569 479 569 lung
- Casa/r.s. 156523 526 523
Total AC 1 252 182 1617182 Total DTL 3 240 000 3 090 000
III. Datorii pe
termen scurt
 Credit pe termen 375 655 0
scurt 100000
 furnizori 200+200(pre
 retribuirea muncii mii) 400
 defalcări în bugetul 180 053
de stat
Total DTS 375 655 680 053
TOTAL Active 12 052 182 12 417 182 TOTAL Pasive 12 052 182 12 417 182

În baza bilanţului financiar se calculează solvabilitatea (S) şi lichiditatea (L) făcându-se

concluziile respective.
Solvabilitatea ne indică capacitatea unui agent economic de a plăţi datoria pe care o are
faţă de un creditor, se calculează la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune.
C ps
S= C ps +DTL ;
unde:
S – solvabilitatea;
Cps – capital propriu;
DTL – datorii pe termen lung.
25
 8 436528
Sînc= 8 436 528+3 240 000 = 0,72

8 436528
Ssf= 8 436 528+3 090 000 =0,73
Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma activele sale în mijloace
bănești cu costuri de transfer reduse:
ATS
L= DTS ;
unde:
L – lichiditatea întreprinderii;
ATS – active pe termen scurt;
DTS – datorii pe termen scurt.

1252 182
Lînc= 375 655 =3,33

1617182
Lsf= 680053 =2,37
5.4. Planificarea principalilor indicatori economici şi a eficienţei economice a
proiectului
Scopul fiecărui agent economic este de a obține rezultate cât mai eficiente. Eficienţa
economică exprimă raportul dintre efect şi efort (cheltuieli). Aceasta este categoria economică
care ne permite să comparăm efectul obţinut cu cheltuielile suportate.
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii
planificaţi pe perioada de gestiune.
Profitul-reprezintă diferenţa dintre încasările şi cheltuielile efectuate pentru o activitate
economică.
Profitul brut (Pb) este rezultatul activităţilor firmei şi include profitul obţinut în urma
activități de bază. Se calculează ca diferenţa dintre cifra de afaceri şi costul vânzărilor:
Pb=AC – Chv,
unde:
Pb – profitul brut, lei;
CA – Cifra de afaceri, lei;
Chv – costul vânzărilor, lei.
Pb=56 348 100–49 868 068,5 = 6 480 031 lei

Profitul net (Pnet) este diferenţa dintre profit şi impozitul pe profit. Firmele plătesc
impozitul pe venit cu o taxă specificată în Codul fiscal. Profitul net rămâne la dispoziţia firmei
şi el poate fi folosit pentru plata suplimentară a muncii şi pentru dezvoltarea firmei: reutilare
tehnică, reconstrucţie, construcţie, implementarea noilor tehnologii, completarea mijloacelor
circulante:
Pnet = Pr – Ip,
unde:
Pnet – profitul net, lei;
Pr – profitul, lei;
Ip – impozit pe profit.
Pnet= 6 480 031-842 404=5 637 627 lei
26
 Impozitul pe venit se calculează din profit cu cota impozitului pe venit stabilită în Codul
fiscal.
Imp=13%* Pr (14)

Imp = 13%*6 480 031 =842 404 lei

Repartizarea profitului net se realizează după următoarea schemă:

1. Pentru dezvoltarea întreprinderii: 20% din Pnet.
2. Pentru stimularea personalului: 20% din Pnet.
3. Pentru rambursarea creditelor: max 10% din Pnet.
4. Rezerve 5% din Pnet.

Tabelul 10. Principali indicatori economici ai activităţii economico-financiare

Indicatori Suma
Venituri din vânzări/Cifra de afaceri, mii lei 56 348 100
Costul materiei prime şi a mărfii realizate în preţuri de achiziţie, mii lei. 22539240
Ponderea costului materiilor prime, % 45%
Adaosul comercial, mii lei 33809040
Consumuri şi cheltuieli de producție şi desfacere, mii lei 49 868 068,5
Nivelul consumurilor şi cheltuielilor, % 88,5%
Profitul până la impozitare, mii lei 6 480 031
Impozitul pe profit, mii lei 842 404
Profitul net, mii lei 5 637 627
Rentabilitatea economică (Re), % 47%
Rentabilitatea întreprinderii, % 10%
Timpul de recuperare a investiţiilor, ani 2
Rentabilitatea activităţii economice exprimă raportul dintre profitul obţinut şi eforturile
depuse. Ea se mai numeşte rata rentabilităţii şi se exprimă în procente.
1. Rentabilitatea economică(Re), rentabilitatea activelor, (ROA - return on assets) este
raportul dintre profit şi suma activelor folosite:
Pnet
∗100 %
Re = MF +MC
,
unde:
Re – rentabilitatea economică, %;
Pnet – profitul net, lei;
MF – mijloace fixe, lei;
MC – mijloace circulante, lei.

5637 627
Re= 10 800000+ 1252 182 *100=47%

2. Rentabilitatea vânzărilor, întreprinderii, (Rata rentabilităţii comerciale (ROS)) (Rv),

exprimă raportul dintre profitul brut şi suma totală a veniturilor (CAan):

27
 Pnet
Rv= ∗100 %
CA
,
unde:
Rv – rentabilitatea vânzării, %;
Pnet – profit net, lei;
CAan – cifra de afacere, lei.
5 637 627
Rv= 56 348100 *100=10%
3. Timpul de recuperare a investiţiilor
MFtotale
Tr= ∗100 %
Pnet
,
unde:
Tr – timpul de recuperare a investiţiilor, ani;
MFtotale – mijloace financiare total investite, lei;
Pnet – profitul net, lei.
12052 182
Tr= 5 637 627 *100=2 ani
Analiza situaţiei financiare a întreprinderii va începe cu studierea mijloacelor
economice, respectiv cu elementele din activul bilanţului sau cu sursele de acoperire ale
acestora (reflectate în pasivul bilanţului financiar).
În vederea studierii situaţiei financiare a întreprinderii se vor trata următoarele
probleme:
a) analiza fondurilor fixe;
b) analiza mijloacelor circulante.
a) Analiza fondurilor fixe.
Fondurile fixe se caracterizează prin faptul că nu participă în mod nemijlocit la
actul vânzare–cumpărare şi creează condiţii necesare realizării mărfurilor, iar valoarea lor
se recuperează treptat, pe măsura uzării lor din veniturile realizate din vânzarea producţiei.
Modul cum sunt utilizate fondurile fixe ale întreprinderii reflectă una din laturile
esenţiale ale eficienţei activităţii întreprinderii. Eficienţa este caracterizată de raportul
dintre efectul obţinut şi efortul depus şi se exprimă astfel:
• Randamentul mijloacelor fixe:
Rff = CA / Cmf,
unde:
Rff – randamentul fondurilor fixe lei/ leu;
CA – cifra de afaceri, lei;
Cmf - costul mediu al fondurilor fixe, lei.

28
 Rff=56 348 100/10 800 000=5 lei/leu

La etapa actuală, în alimentaţia publică randamentul fondurilor este de 1,5 - 3 lei/ lei.
• Rentabilitatea fondurilor fixe.
Rpf = Pnet / Cmf,
unde:
Rpf – rentabilitatea fondurilor fixe, lei/ leu;
Pn – profitul net, lei;
Cmf – costul fondurilor fixe, lei.

Rpf=5 637 627 /10 800 000=1 lei/leu

b) Analiza mijloacelor circulante.
Mijloacele circulante sunt nemijlocit legate de procesul circulaţiei mărfurilor şi
materiei prime.
În procesul de producţie şi desfacere, mijloacele circulante se află într-un proces continuu
de mişcare caracterizat de indicatorii vitezei de rotaţie.
Viteza de rotaţie este un indicator calitativ, sintetic în care se reflectă procesele de
aprovizionare şi desfacere a producţiei. Analiza economică a mijloacelor circulante evidenţiază
doua aspecte esenţiale:
a) efectul obţinut în urma utilizării mijloacelor circulante;
b) eficienţa cu care acestea sunt folosite în procesul circulaţiei.
Viteza de rotație a mijloacelor circulante se exprimă prin intermediul a trei
indicatori:
a) numărul de rotaţii
Numărul de rotaţii – indicator care se determină prin raportarea efectului realizat la
volumul total al mijloacelor circulante folosite.
Vori = CA / S,
unde:
Vori – exprima numărul de rotaţii ale mijloacelor circulante într-o perioadă de
timp
CA – cifra de afaceri/ volumul de vânzări, lei;
S – soldul mediu al mijloacelor circulante, lei.

Vori=56 348 100/1 252 182=45 ori
29
 b) durata medie a unei rotaţii în zile
S∗T
Vz = CA sau Vz = T / Vori,
unde:
Vz – durata medie a unei rotaţii în zile;
S – soldul mediu al mijloacelor circulante, lei;
CA – cifra de afaceri/ volumul de vânzări, lei;
T – numărul de zile ale perioadei.
Vz=360/45=8 zile
c) Capacitatea mijloacelor circulante
Capacitatea mijloacelor circulante se determina prin raportarea volumului total al
mijloacelor circulante la efectul realizat:
Cmc = S / CA,
unde:
Cmc – capacitatea mijloacelor circulante lei/leu;
CA – cifra de afaceri/ volumul de vânzări, lei;
S – stocul mediu al mijloacelor circulante.
Cmc=1 252 182/56 348 100=2 lei/leu
5.5 Raportul privind fluxul monetar / mijloacelor băneşti
Pentru a menţine în permanenţă capacitatea de plată a întreprinderii, se planifică fluxul
monetar pe fiecare lună.

Tabelul 12. Principalii indicatori ai activităţii economico-financiare a întreprinderii

Unităţi
Nr Indicatori de Suma
măsură
1 Venitul din vânzări/ Cifra de afaceri lei 56 348 100
2 Adaosul comercial lei 33809040
3 Ponderea AC % 3%
4 Numărul total de lucrători Persoane 22
- din producere 7
5 Consumuri şi cheltuieli de producere şi lei 49 868 068
desfacere % 88,5%
6 Ponderea consumurilor şi cheltuielilor lei 1680000
7 Retribuirea muncii lei 6 480 031
8 Profitul până la impozitare lei 842 404
9 Impozitul pe profit lei 5 637 627
10 Profit net % 47%
11 Rentabilitatea economică, Re % 10%
12 Rentabilitatea întreprinderii, Rv lei/ leu 5
13 Randamentul MF lei/ pers 1652688
14 Productivitatea muncii zile 8

30
 15 Viteza de rulaj a mijloacelor circulante ori 45

16
Lichiditatea întreprinderii
- la început de activitate 3,33
17 - la sfârşit de activitate 2,37
Solvabilitatea întreprinderii
- la început de activitate ani 0,72
18 - la sfârşit de activitate 0,73
Timpul de recuperare a investiţiilor 2 ani

Concluzie

În cadrul proiectului de an am elaborate planul de afacere a unui restaurant cu bucătărie

moderna, cu 100 locuri, amplasată în orașul Chișinău, sectorul Rîșcani , str.Kiev 7.
Pentru început a fost argumentată forma de organizare , locul amplasării , surse de
creditare și concurența restaurantului proiectat.
Elaborarea planului de afaceri permite de a privi afacerea în perspectivă, de a planifica
din timp resursele necesare, pentru înființarea acesteia şi de-a pregăti pentru eventuale
probleme şi oportunităţi.
Ca orișicare întreprindere proiectată , aceasta va activa cu scopul de a obține profit. Criteriul de
bază care determină funcționalitatea Întreprinderii și dezvoltarea ei dinamică este capacitatea
acesteia de a produce și de a comercializa pe piețile de desfacere.
Deprinderile acumulate în cadrul procesului de elaborare a unui plan de afaceri, aduc la
cunoștință despre elementele esențiale, fără controlul asupra cărora, poate aduce rezultate
negative, adică afacerea deschisă își va desfășura activitatea fără a aduce profit.

BIBLIOGRAFIE

1. Allen J. Ghidul întreprinzătorului particular. București: Editura Tehnica, 1997.

2. Analyse sectorielle complète des compétences et activités économiques dans l'Union
européenne. Bruxelles: Commission européenne, 2009.
3. Bugaian L. Antreprenoriat: Iniţierea afacerii. Chişinău: Editura Levinţa Angela, 2010.
4. Bărbulescu C., Gavrilă T. Economia şi gestiunea întreprinderii. Bucureşti: Editura
Economică, 1999.
5. Cocriş V., Işan V. Economia afacerilor. Iaşi: Editura Graphix, 1995.
6. Cousins J., Foskett D., Gillespie C. Food and beverage management. Harlo: Edinbourg Gate,
2002.
7. Etude économique sur le secteur de la restauration. EuroGroup Consulting, Puteaux France,
2012.
8. Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezelor / proiectelor de licenţă. Chişinău: CEP UTM,
2010.
9. Guide des Bonnes Pratiques d'hygiène en restauration collective à caractère social. Paris:
Éditure U.P.M.R., 1999.

31
10. Luca N. Eficientizarea activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii din alimentaţia publică a
Republicii Moldova. Chişinău: UTM, 2013.
11. Luca N. Indicaţii metodice. Îndrumar metodic la compartimentul economic al tezei de
licenţă, specialitatea TPAP. Chişinău: UTM, 2002.
12. Luca N. Îndrumar metodic pentru practica economică. Specialitatea TPAP. Chişinău:
UTM, 2002.
13. Бердичевский В.Х., Карсекин В.И. Проектирование предприятий общественного
питания. Киев: Вища школа, 1988.
14. Кристофер Э.Т. Ресторанный бизнес: как открыть и успешно управлять рестораном.
Москва: Росконсульт, 1999.

32