Introducere

Specia umană este într-o continuă evoluţie, dar cel puţin din punct de vedere al mâncării am
păstrat în genele noastre reminescenţele alimentaţiei primelor antropoide, bazată pe vegetaţie şi
mici animale. În vremurile în care primele maimuţe trăiua în Africa şi apoi în Asia, ”meniul” lor
era compus în principal din fruze, muguri, flori, rădăcini, polen, plante diverse, legume şi fructe
sălbatice. Atunci exista o mai mare variaţie în acest domeniu decât astăzi, dar treptat, prin
experienţă, primii oameni au învăţat să evite acele plante, legume şi fructe sălbatice care aveau
gust neplăcut sau erau toxice. Paradoxal sa nu, pe măsură ce am evoluat, rolul vegetalelor în
alimentaţie a scăzut tot mai mult, gama s-a restrâns, iar carneaşi alte produse au devenit esenţiale.
Alimentaţia este o cerinţă absolută pentru sănătatea omului.
Industria alimentară asigură prelucrarea producţiei agricole şi deci hrana pentru populaţie.
Această ramură industrială are importanţă deosebită în diversificarea produselor alimentare.
Transformarea materiilor prime în produse alimentare finite sau semifabricate se realizează
printr-o succesiune de operaţii de natură fizică, chimică, biochimică, microbiologică sau
combinate, prin care se obţin produse alimentare. Oricât de complex ar fi un proces tehnologic
acesta este alcătuit dintr-o succesiune de operaţii simple din care numai o mică parte sunt de
natură chimică şi biochimică, majoritatea sunt de natură fizică sau mecanică. Operaţiile
tehnologice se realizează cu ajutorul unor aparate, maşini de lucru şi utilaje. Maşinile, aparatele şi
utilajele pentru un proces tehnologic se caracterizează prin caracteristici tehnice constructive,
principiu de funcţionare şi caracteristici tehnologice de capacitate şi calitate. Operaţiile, aparatele
şi utilajele care se utilizează în diverse ramuri ale industrie alimentare pentru prelucrarea
produselor agricole, sunt permanent înnoite şi modernizate prin folosirea şi adaptarea celor mai
noi cuceriri ale ştiinţei.
La etapa actuală alimentaţia publică are prioritate faţă de bucatele preparate în condiţii de casă.
În acest sens, este nevoie de o continuă mecanizare şi automatizare a proceselor de producţie, ca
un factor cheie în creşterea productivităţii munci. Industria naţională creează un număr mare de
diverse maşini necesare alimentaţiei publice. Anual se însuşesc şi se implimentează maşini şi
echipamente noi, mult mai moderne, care asigură mecanizarea şi automatizarea proceselor
complicate în producere.
Maşină de tocat carne cu Coala
4
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
Se creează şi însuşesc noi maşini, utilaje care funcţionează în regim automat, fără participarea
omului.
 În prezent, una din problemele majore este reforma radicală pentru accelerarea progresului
tehnico-ştiinţific în economia naţională.
În alimentaţia publică ea este destul de actuală, la întreprinderile cu o productivitate mare încă
se efectuează procesele manual. Există mai multe tipuri de muncă, unde sunt angajaţi un număr
mare de lucrători necalificaţi. De aceea, o restructurare radicală în această ramură necesită o
industrializare largă a proceselor de producţie, introducerea în masă a metodelor industriale de
pregătire şi livrare a produselor către clienţi.
O astfel de orgasnizare a producţiei în alimentaţia publică va permite nu numai de utilizat noul
utilaj de înaltă eficienţă, dar, de asemenea, mult mai eficient de a-l folosi. Vor beneficia atât
consumastorii, - se va reduce timpul, va creşte calitatea deservirii, precum şi lucrătorii din
domeniul alimentaţiei publice – datorită mecanizării şi automatizării proceselor de producţie este
redusă considerabil munca manuală, creşte capacitatea de producţie şi se îmbunătăţesc condiţiile
tehnico-sanitare.
Utilajele mecanice, utilizate la întreprinderile de alimentaţie publică, fac parte din clasa
maşinilor tehnologice, destinate prelucrării primare a produselor şi preparării semipreparatelor. O
cerere crescândă a maşinilor mecanice o au utilajele de tocare, destinate mărunţirii produselor din
carne şi peşte.
În genere, prin noţiunea de carne se definesc părţile animalelor care, ca atare, sau prin prelucrare,
seprestează pentru consum ca produs alimentar.În sens mai restrâns al definiţiei, carnea reprezintă
părţile comestibile ale musculaturii scheletului animalelor de tăiere şi a vânatului.
Pentru valorificarea superioară a cărnii sînt necesare o serie de operaţii. Aceasta au în vedere
mărunţirea şi îndepărtarea componenţilor nevaloroşi prin tăierea, tranşarea şi dezosarea cărnii,
operaţiuni cu mare volum de muncă în condiţii periculoase, prin folosirea unor unelte de tăiere,
greu de manipulat. Pentru uşurarea acestor operaţiuni sînt utilizate tehnici de tranşare şi dezosare
mecanice şi în special mărunţirea fină a cărnii la cuter. 
Maşina de tocate carne –este cel mai cunoscut şi întrebunţat utilaj in bucăriile moderne. Fără de
ea este imposibil de a găti o diversă gamă de bucate din carne tocată, aşa cum ar fi chifteluţe,
pîrjoale, colţunaşi şi multe alte preparate unde este folosită tocătura din carne. De asemenea cu
ajutorul acestei maşini pot fi mărunţite produse din peşte, legume, fructe, iar cu ajutorul unor
accesorii suplimentare pot fi efectuate multe alte lucrări – tăierea diferitor produse, stoarcerea
sucului, umplerea cârnaţilor, producerea tăieţeilor, spaghetelor.
Maşină de tocat carne cu Coala
5
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
Maşinile de tocat carne sunt împărţite în mecanice şi electromecanice.Cu toate acestea, întrucât
procesul de mărunţire a cărnii necesită implicarea unor eforturi semnificative, la întreprinderi
maşini de tocat carne mecanice practice nu se întâlnesc, se utilizează numai modelele cu motor
electric.
De asemenea, utilajele proiectate pentru utilizarea în cadrul unei întreprinderi, diferă printr-o
productivitate semnificativ de mare, cu ajutorul lor într-o perioadă scurtă de timp se poate de
obţinut zeci sau chiar sute de kilograme de carne.Acesta şi fiind motivul pentru care maşina de
tocat carne a devenit un component obligatoriu dintre utilajele din întreprinderile mari de
alimentaţie din zilele de astăzi. Maşinile profesionale de mărunţit carne permit cu chieltuieli
minime, repede şi uşor de rezolvat problema gătirii unei cantităţi mari de producţie. Economisirea
semnificativă, nu doar a timpului, dar şi a efortului angajaţilor face ca maşina de tocat carne să fie
un utilaj indispensabil în bucătăriile unităţilor de alimentaţie publică de diferite dimensiuni.

Maşină de tocat carne cu Coala

6
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data

1. Sarcina tehnică
1.1. Noţiuni teoretice ale procesului de tocare a cărnii
Mărunţirea este una dintre etapele cele mai importante pe fluxul de fabricaţie a produselor din
carne. În funcţie de gradul de fragmentare, carnea procesată în această etapă urmează a fi
direcţionată spre categoria de produs finit care urmează a fi fabricat.
Definiţia de manual a mărunţirii ne spune că această etapă reprezintă „procesul mecanic de
fragmentare a ţesutului muscular, adipos şi conjunctiv sub acţiunea forţelor de tăiere, zdrobire şi
rupere, cu modificarea proprietăţii cărnii, astfel încât produsul finit să conţină părţi mici de carne
şi slănină sau să fie divizate accentuat, pentru a rezulta o pastă de carne sau o masă vâscoasă care
să conţină proprietăţile emulsiei”.
Procesul de mărunţire se caracterizează printr-un indice numit „grad de mărunţire” şi care se
defineşte ca raport dintre mărimea medie a particulelor iniţiale şi a celor finale, obţinute în urma
mărunţirii.
Dacă se notează cu n gradul de mărunţire şi cu d0, d1, mărimile medii ale particulelor iniţiale,
respective finale, se poate scrie:
d0
n= (1)
d1
Funcţie de valoarea acestei mărimi, mărunţirea poate fi considerate grosieră, dacă n ≤ 8/1, medie
pentru 8 /1<n< 100/1 şi fină pentru n ≥ 100/1.
La mărunţire trebuie să se ia în consideraţie, duritatea materialelor, precum şi rezistenţa lor la
compresiune. Astfel, rezistenţa la compresiune a materialelor moi (ţesuturi animale) este de max
4 ∙106 Pa, iar a celor tari (oase, cartilaje) de 4 ∙106 … 20 ∙ 106 Pa.
Metodele fizice prin care se poate obţine mărunţirea sunt diverse, cele mai răspândite fiind prin
presare, lovire, frecare, tăiere, aşa cum sunt prezenmtate în figura 1.
La întreprinderile de alimentaţie publică pentru mărunţirea fină a cărnii, peştelui şi produselor
din carne sunt folosite maşini de tocat carne; pentru afânarea bucăţilor de carne şi peşte – maşină
de înfoiat carne; pentru tăierea cărnii în bucăţi de o anumită formă – mecanism pentru tăierea
cărnii pentru stroganoff; pentru tăierea blocurilor din peşte şi subproduse – maşină pentru tăierea
produselor congelate.

Maşină de tocat carne cu Coala

7
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 Figura 1. Metode fizice de mărunţire

După proprietăţile structurale şi mecanice carnea şi pestele pot fi atribuite produselor complexe.
Carnea, expusă tocării este formată din muşchi, grăsime şi ţesut conjunctiv puternic, constituită în
principiu din colagen.
În urma mărunţirii în maşina de tocat carne produsul final trebuie să corespundă unor cerinţe:
produsul trebuie să fie mărunţit fără resturi, fără stoarcerea sucului intercelular; particulele trebuie
să aibă dimensiunile nu mai mari decât diametrul găurii ultimei site de tăiere.
La afânare crestăturile trebuie să fie aplicate în mod uniform pe întreaga suprafaţă a bucăţilor
de carne şi nu ar trebui să fie pierdere de suc.
La tăierea cărnii pentru Stroganoff bucăţile finale ale produsului trebuie să aibă aproximativ
aceeaşi formă şi mărime.
La tăierea blocurilor de file de peşte congelat, subproduselor şi a cărnii, precum şi a
mezelurilor, şuncii şi a produselor din brânză închegată, bucăţile tăiate trebuie să aibă grosimea şi
mărimea corespunzătoare, fără de proeminenţe şi fisuri la exterior.
În funcţie de productivitate, maşinile de tocat carne pot fi împărţite în trei grupe:
 de uz casnic – cu capacitate de până la 10 kh/h;
 pentru unităţile de alimentaţi publică – cu capacitate de la 10 până la 500 kg/h;
 industriale (cele mai mari) – cu capacitatea de peste 500 kg/h.
În prezent la întreprinderile de alimentaţie publică sunt folosite două tipuri de maşini de tocat
carne: manuale şi electrice.
Maşină de tocat carne cu Coala
8
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
La toate maşinile de tocat carne, în principiu, mecanismul de acţionare are aceeaşi construcţie,
diferă doar prin unele elemente constructive şi dimensiuni. După rezolvarea constructivă ele se
împart în două tipuri: mecanisme detaşabile pentru roboţii universali (PU-06, PM – 1,1) şi maşini
de tocat carne cu acţionare individuală (MIM – 105, MIM – 82, modelul 632 - M).
 1.2. Studiul bibliografic al nivelului de dezvoltare a maşinii de tocat carne

Constructia tuturor masinilor de tocat carne este asemanatoare si difera doar prin unele elemente
constructive si dimensiuni.

Dupa rezolvarea constructiva ele se impart in doua tipuri:

*mecanisme detasabile pentru roboti universali (PU-06, PM- 1,1)

* masini de tocat carne cu actionare individuala (MIM-105, MIM-82 modelul- 623)

În prezent la întreprindele alimentaţiei publice se folosesc două tipuri de maşini de tocat carne :
cu acţionare manuală şi electrice. Maşinile electrice se produc şi ele la rîndul lor de două tipuri:
cu mecanism de acţionare individual, şi cu mecanism detaşabil în calitate de piesă a roboţilor
universali de bucătărie. Majoritatea maşinilor de tocat sunt construite după una şi aceeaşi schemă.

În carcasa maşinii e aranjată camera de lucru (1) pentru prelucrarea produsului care reprezintă
un cilindru fixat cu teşituri (3) pe suprafaţa interioară. Pentru deplasarea produsului în camera de
lucru spre cuţite serveşte melcul transportor (2) cu pasul filetului micşorat în direcţia deplasării
produsului. Instrumentul de tăiere constă din sită fixată de tăiere (4), cuţitele rotative (9), şi sitele
(5 şi 6) cu orificii de diametre diferite.

Figura 2. Schema principiului de funcţionare a maşinii de tocat carne:

1 – camera de lucru; 2 – şnec; 3 – nervură; 4 – sită pretăietoare;
5,6 – site de tăiere; 7 – şaibă axială; 8 – piuliţă de compresie; 9 – cuţite.

Maşină de tocat carne cu Coala

9
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
Productivitatea melcului rotativ si calitatea produsului gata depinde de :
 numarul intrarilor ;
  schimbarea unghiului de ridicare a liniei spirei pe toata lungimea melcului rotativ ;
 forma si marimea spatiului dintre adinciturilor ;
 numarul spirelor ;
 fregventa de rotire ;
 lungimea melcului rotativ ;
 unghiul de ridicare si unghiul de profil al ultimei spire.

Figura 3. Accesoriile de tăiere a maşinii de tăiat carne:

a – sită pretăietoare; b – cuţit rotativ bilateral; c – sită de
tăiere; d – set de bază; e – set pentru mărunţirea grosieră.

Maşină de tocat carne cu Coala

10
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
Aparatul de tăiere a maşinii de tocat carne este constituit din sită cu orificii profilate cu muchii
tăietoare (4), cuţite rotitoare (9) şi site care nu se rotesc (5) şi (6) cu diametrul variabil.
 Sita stabilă de tăiere (figura 3, a) este alcătuită din inel interior şi exterior unite prin trei punţi.
Cuţitele care se rotesc (figura 3, b) au tăiş pe ambele feţe (tăiş bilateral). Cuţitele au formă de
stea, fiecare dintre ele având câte 4 aripi.
Sitele care nu se rotesc (figura 3, c,d,e) sunt executate în formă de discuri cu profil circular şi
reprezintă detaliile pereche de tăiere cu cuţitele rotitoare.
La maşinile de tăiat carne, folosite la întreprinderile de alimentaţie publică, aparatul de tăiere de
obicei este completat cu 3 discuri cu diametrul orificiilor 3,5 si 9 mm. Maşina de tocat carne se
completează cu 2 discuri cu diametrul orificiilor având 3,2 si 4,5 mm.
Principiul de lucru al maşinilor de tocat carne este următorul: camera de lucru a maşinii se
alimentează cu carne tăiată în bucăţi de greutatea 50-100g prin racordul de alimentare. În cameră
carnea este prinsă de spirele melcului rotativ şi transportată prin cameră de-a lungul axei
melcului. Nervurile de ghidare, care se află în cameră, reduc la minim rotirea cărnii împreună cu
melcul.
Datorită micşorării succesive a pasului spirei melcului, produsul deplasându-se de-a lungul
camerei, se îndeasă şi se apropie de sculele de tăiat.
Maşină de tocat carne cu Coala
11
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
Produsul care a trecut prin găurile sitei este tăiat cu cuţitul cruciform şi împins prin prima sită
de către următoarea masă de produs. La ieşirea produsului din găurile primei site el este tăiat încă
o dată de către al doilea cuţit. Datorită presiunii formate de produsul care trece prin prima sită de
tăiat, particulele produsului ce se află în spaţiul dintre prima şi a doua sită sunt aplicate de planul
sitei a doua astfel încât la intrarea în găurile sitei a doua produsul se mai taie încă o dată de lama
cuţitului dintre site. La ieşire produsul are forma unei şuviţe neîntrerupte alcătuite din particule
mici încleiate una de alta.

Maşina МИМ – 500 constă din carcasa din

fontă şi instrumentele de lucru de bază:
melcul, mecanismul de acţionare şi cuţitele.
 Maşina МИМ – 82M constă din carcasa
dreptunghiulară, organele de lucru şi electromotorul
care este amplasat în carcasa propriu – zisă. Mişcarea
se transmite de la electromotor spre arborele de
acţionare prin transmisia prin curea. Arborele la
rîndul lui pune în mişcare melcul care se află în
camera de lucru.

Maşina M2. Este alcătuită

din mecanismul de
acţionare 764 şi maşina de
tocat M2-150 unite
împreună. Construcţia
constă din carcasa de fontă,
organele de lucru,
melc,talerul de încărcare, inel de sprijin.

Maşină de tocat carne cu Coala

12
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 1.4. Descrierea procesului tehnologic de producere a pârjoalelor
În întreprinderile alimentaţiei publice maşinile de tocat carne sunt folosite şi incluse în mai multe
linii de producere a semifabricatelor sau chiar a produselor finite. În alimentaţia publică a
Republicii Moldova este practic un „obicei” de a prepara binecunoscutele pîrjoale, tifteli,
colţunaşi, pentru prepararea cărora e nevoie de tocătura de carne. Astfel încât astăzi nu există
local al alimentaţiei publice unde ai putea să nu „încerci” o porţie de pireu cu chifteluţe în sos,
pîrjoale cu diferite garnituri. Procesul de preparare a pîrjoalelor constă dintr-un şir de operaţii
pentru facilitarea cărora e nevoie de utilaj cît mai progresiv. Pînă a ajunge pe masa
consumatorului, rumene, cu masa fină şi bine mirositoare carnea trece printr-un şir de maşini
care uşurează cu mult munca angajaţilor unei unităţi de alimentaţie publică. Procesul de preparare
a pîrjoalelor poate fi clasificat în două etape: prelucrarea mecanică şi cea termică a cărnii. Acest
proces poate fi redat prin următoarea schemă:

Maşina de tăiere a
cărnii în bucăţi de
mărime medie

Maşina demărunţire

Maşina de amestecare,
batere şi omogenizare

Maşina de modelat
pîrjoale

Procesul de panare

Tigaia cu ulei încins

Maşină de tocat carne cu Coala

15
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data

1.5. Indicii tehnico-economici preconizaţi

 Maşină de tocat carne cu Coala
16
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data

Pentru determinarea consumului de energiesau, mai bine zis, determinarea puterii motorului electric,
analizăm puterea unei alte maşini, şi comparativ cu ea o calculăm, astfel că la o productivitate de Q = 300
kg/h obţinem:

250 kg/h .................... 1,1 kW

300 kg/h .................... x kW

Deci, rezultă că maşina propusă ar trebui să consume:

kg
300 ∙1,1 kW
h
≈ 1,32 kW
kg
250
h

Prin urmare pot afirma că indicii tehnico-economici propuşi sunt:

Q = 300 kg/h;
N = 1,76 kW.

2. Proiectul tehnic
2.1. Construcţia maşinii de tocat carne
Maşina de mărunţit este alcătuită din două piese ansamblabile, fiind înscrisă la categoria
maşinilor de tip universal.
Transmisia maşinii de tocat este alcătuită din motorul electric şi reductor melcat unite între ele
prin intermediul prezoanelor şi piuliţi. Arborele telescopic al motorului electric este unit cu
arborele reductorului melcat. Arborele reductorului melcat este montat pe rulmenţii conici şi
protejat de o garnitură. Arborele de lucru este montat pe rulmenţi cu role şi protejat cu ajutorul
unei garnituri. Pe arborele de lucru este intalată roata melcată care intră în contact cu melcul. Pe
suprafaţa de lucru a arborelui care este în gâtul de unire are formă unui fus pătrat care intră în
locaşul mecanismului cu excentric.
Gâtul de unire este înzestrat cu mecanism de strângere şi dornul mecanismelor de schimb.
Mecanismul de strângere este constituit din pană, şurub, volant şi bucşă. La rotirea volantului
pana se mişcă de-a lungul axei şurubului şi strînge fusul (coada) a mecanismulul schimbător.
Rotirea în sens invers strîngerea se slăbeşte şi mecanismul schimbător se scoate de pe transmisie.
Pentru turnarea uleiului pe partea de sus este o gaură închisă cu dup răsuflător. Nivelul
uleiului în reductor se controlează prin intermediul frestrei de nivel aflată pe partea laterală a
peretelui carcasei. Pentru scurgerea uleiului pe parte de jos a carcasei este o gaură închisă cu dop.
Transmisia motorului este protejată de o foaie de tablă decrativă din oţel inoxidabil care se
vopseşte.
Maşină de tocat carne cu Coala
17
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
Maşinile de tocat se pun în mişcare de către transmisiile universale a maşinilor de
bucătărie. Construcţia maşinii de tocat este asemănătoare cu maşina MC2-70. Maşină de tocat
УММ-2 se deosebeşte de maşina MC2-70 prin mecanismul de strîngere a transmisiei cu corpul ,
care se efectuează prin intermediul mecanismului de strîngere. Mecanismul de strîngere este
compus din şurub, volant şi piuliţă. La rotirea volantului piuliţa se mişcă translat şi intră în
locaşul fusului (coadă) a maşinii de tocat. În partea de jos a carcasei se află o scurgere şi gaura în
care intră ştiftul de direcţie presat în gîtul transmisiei.
Completul de instrumente de taiere a maşinii de tocat constau din plasa frontală a cuţitului
bilateral rotitor o plasă de tăiere. Diametrul găurii a plasei cuţitului poate fi 3; 4, 5 ori 6 mm.

2.2 Principiul de funcţionare al maşinii

 Principiul de lucru al maşinilor de tocat carne este urmatorul : camera de lucru a maşinii se
alimentează cu carne tăiată în bucaţi de greutatea 50-100 g prin racordul de alimentare. În cameră
carnea este prinsă de spirele melcului rotativ şi transportată prin cameră de-a lungul axei
melcului. Nervurile de ghidare, care se află în cameră, reduc la minim rotirea cărnii împreună cu
melcul. Datorită micşorării succesive a pasului spirei melcului, produsul deplasându-se de-a
lungul camerei, se îndeasă şi se apropie de sculele de tăiat.

Produsul care a trecut prin găurile plasei este tăiat cu cuţitul cruciform şi împins prin prima
plasă de către urmatoarea masă de produs. La ieşirea produsului din găurile primei plase el este
tăiat încă o dată de către al doilea cuţit. Datorită presiunii formate de produsul care trece prin
prima plasă de tăiat, particulele produsului ce se află în spaţiul dintre prima şi a doua plasă sânt
aplicate de planul plasei a doua astfel încât intrarea la intrarea în găurile plasei a doua produsul se
mai taie încă o datî de lama cuţitului dintre plase. La ieşire produsul are forma unei şuviţe
neîntrerupte alcătuite din particule mici încleiate una de alta.

Maşină de tocat carne cu Coala

18
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data

2.3 Instrucţiuni pentru exploatare maşinii de tocat carne

 Înainte de începerea lucrului maşinii ne convingem de siguranţa de susţinere a mesei de lucru.
După aceasta se realizează strângerea organelor de lucru a maşinii de tocat : se întroduce în
corpul maşinii melcul aşa, ca coada melcului să între în contact cu axul mecanismului de
acţionare şi se instalează în dependenţă de necesitatea nivelului de mărunţire a produsului. Pentru
obţinerea masei de cotlete se instalează setul de cuţite corespunzător. Mai întâi se îmbracă pe
„degetul” melcului plasa autotăietoare, apoi cuţitul bilateral, cu părţile tăietoare către partea de
rotire a melcului, după care se pune sita de tăiere № 3 cu diametru găurilor d=9mm. Mai apoi se
instalează încă un cuţit bilateral, iar în corpul maşinii se pun sitele № 2 sau № 1 cu diametrul
găurilor de d = 5mm şi respectiv d = 3mm.

În procesul de exploatare a maşinii de tocat carne un rol deosebit îl are uzura instrumentelor de
tăiat şi tocirea ascuţişurilor, iarunele locuri din cauza abraziunelor (frecării) neuniforme a
cuţitelor de tăiere, şi se poate forma un decalaj (spaţiun) între cuţite şi site (plase). Toate acestea
duc la înrăutaţirea calităţii cărnii marunţite şi la scăderea productivităţii maşinii de tocat carne.
Pentru întreţinerea unui lucru de calitate a maşinilor de tocat carne este necesar permanent de
ascuţit aceste elemente de tăiere.

Înainte de încărcarea carnii în maşina de tocat carne şi a peştelui, carnea trebuie să fie fără
oase. Prelucrarea produsului care are cele mai mici bucaţele de oase, duce la tocirea elementelor
de tăiere, şi la ruperea cuţitelor şi la nimerirea elementelor în fars. Nu se permite exploatarea
maşinii în gol, deoarece asta duce la deteriorarea rapidă a organelor de tăiere. La încărcarea cărnii
se folosesc instrumente de lemn de presare. În conformitate cu normele sanitare nu se permite de
mărunţit carnea fiartă şi carnea destinată pentru mărunţirea materiei prime.

După terminarea lucrului maşinii de tăiat, ea se spală cu apă rece, se usucă, se unge cu grăsime
alimentară nesărată.

Măsuri de precauţie

Maşină de tocat carne cu Coala

19
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
Pentru a păstra timp cât mai îndelungat maşina în bună funcţionare şi pentru a avea parte de
rezultatele dorite, trebuie de luat unele măsuri de precauţie înainte, în timpul, şi chiar după lucrul
maşinii.
Înainte de a trece la mărunţirea propriu – zisă trebuie să ne asigurăm că în camera de lucru nu se
află particule străine. De asemenea trebuie să ne convingem că ea are legătură cu pământul şi să
verificăm starea cablurilor electrice.

În timpul încărcării maşinii cu carne trebuie de urmărit ca în ea să nu nimerească particule

străine cum ar fi oasele , bulgări de pămînt şi alte obiecte care ar putea duce la distrugerea
suprafeţei interioara a camerei de lucru. Dacă în timpul funcţionării maşinii apar zgomote sau
bătăi străine ea trebuie oprită imediat.

După terminarea procesului de tocare a cărnii, atunci cînd maşina necesită să fie curăţată de
toate flaxurile rămase ea numaidecît se deconectează de la reţeaua de curent electric. La spălarea
încăperii cu furtunul trebuie de urmărit ca să nu nimerească apă în regiunea motorului electric.

Ţinând seama de aceste măsuri de precauţie, se va evita deteriorarea maşinii şi de asemenea

vor fi evitate multe accidente ce privesc sănătatea personalului.

Maşină de tocat carne cu Coala

20
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data

2.4 Protecţia muncii şi a mediului ambiant

Maşinile de tocat sunt folosite în unităţile de alimentaţie publică. Ele în general nu prezintă
careva riscuri pentru consumatori sau pentru mediul ambiant.Maşinile de tăiat în unităţile de
alimentaţie publică sunt doar nişte mecanisme, în urma exploatării cărora se poate obţine o
calitate mai înaltă a produselor rezultate din materia prelucrată, un randament mai crescut a
operaţiilor de prelucrare a produselor (materiei prime),etc. Maşinile exploatate îndeplinesc
operaţiile tehnologice de tăiere, pe baza energiei electrice cu care se alimentează, de aceea
impactul lor asupra mediului ambiant este nul, iar cazurile cînd produsele prelucrate de acestea ar
nimeri pe suprafeţele unse cu uleiuri sau lubrefianţi sunt aproape excluse sau în general nu au loc.

Defecte posibile şi metode de înlăturare

Pe parcursul funcţionării maşinii ea poate să nu ne ofere rezultatele dorite în ceea ce priveşte

mărunţirea cărnii sau chiar nu se porneşte. Înainte de a chema un specialist pentru a o repara
trebuie să vedem dacă e de competenţa noastră să facem ceva.

 Dacă carnea nu este transportată către organele de tăiere atunci este posibil ca melcul să nu
fie corect fixat de axa mecanismului de acţionare;
 Dacă carnea nu este tocată bine este posil ca cuţitul sau una din plase să nu fi fost
amplasată bine, adică cu o alta faţă;
 Dacă maşina nu funcţioneaza este posibil ca ea să nu se alimenteze cu curent electric.

Normele generale de protecţie a muncii cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de

muncă şi bolilor profesionale precum şi directiile generale de aplicare a acestora. Acestea au ca
scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională
existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărei componente a acestuia (executant - sarcina de
munca - mijloace de producţie - mediu de muncă), informarea, consultarea şi participarea
angajaţilor şi a reprezentanţilor acestora.
Maşină de tocat carne cu Coala
21
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data

1) La exploatarea echipamentelor electrice trebuie să existe următoarele documente:

a) instrucţiuni de exploatare;
b) instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de electrocutare;
c) instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în caz de electrocutare;
d) programul de verificări periodice ale echipamentelor electrice şi ale instalaţiilor şi mijloacelor
de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.
2) Verificarea mijloacelor şi a echipamentelor electrice de protecţie înainte de utilizare, de
punerea în funcţiune, după reparaţii sau modificări, şi apoi periodic (în exploatare) trebuie
să se facă în conformitate cu prevederile normelor specifice.
3) Pentru operaţiile de întreţinere şi reparare a instalaţiilor, reţelelor, utilajelor şi
echipamentelor electrice, în instrucţiunile de securitate a muncii trebuie prevăzute măsuri
privind eşalonarea corectă a lucrărilor şi organizarea locului de muncă, astfel încât să se
evite accidentele.
4) Este interzis ca în exploatarea, întreţinerea şi repunerea în funcţiune a unei instalaţii sau a
unui echipament electric, să se aducă modificări faţă de proiect. În cazurile speciale, se pot
efectua modificări numai cu acordul proiectantului.
5) Instalarea maşinilor electrice de tocat carne, se va face conform prevederilor din cartea
tehnică, de către persoane calificate.
6) Exploatarea şi întreţinerea acestora se va face conform instrucţiunilor proprii.
7) Intervenţia la maşina, în cazul blocării se va face numai după oprirea ei.
8) Este interzis a se utiliza masina fără pâlnie de alimentare şi fără dispozitivul mâner din
lemn sau material plastic, pentru presat carnea, legumele etc.
9) Este interzis presarea cărnii, legumelor, fructelor etc. cu mâna în pâlnia de alimentare a
maşinii de tocat carne acţionata electric.
10)Maşina de tocat carne, antrenată prin curele de transmisie, va fi prevăzută cu apărători de
protecţie la părţile în mişcare.
11)Fixarea accesoriilor la maşina de tocat carne, se va face după ce maşina a fost decuplată de
la tabloul de alimentare cu energie electrică. Curăţarea şi spălarea maşinii se va efectua
conform instrucţiunilor proprii.
12)Maşinile de tocat carne vor fi conectate la nulul de protecţie. Este interzisă utilizarea de
cordoane electrice improvizate, cu izolaţia defectă.
13)Dispozitivele anexe ce au fost folosite se vor spăla, usca şi depozita în dulapul maşinii.
14)Locurile unde se amplasează electromaşinile trebuie să corespundă: normelor de igienă a
muncii, să fie plane şi rezistente, să fie ferite de scurgeri de apă, iar in jurul maşinilor să nu
fie pericol de scăpări de gaze sau alte surse de materiale inflamabile.
15)Este interzisă folosirea electromaşinilor fără a fi dotate cu toate dispozitivele de protecţie
si fără instrucţiuni de exploatare în condiţii de securitate, afişate la loc vizibil.
Maşină de tocat carne cu Coala
22
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data

16)Instrucţiunile de exploatare ale maşinilor aduse din import vor fi traduse în limba română
şi afişate la loc vizibil.
17)Verificarea şi reparaţia oricărei maşini se va face numai după scoaterea din funcţiune prin
deconectarea de la reţeaua electrică.
 18)Verificarea şi reparaţia oricărei maşini se va face numai după scoaterea din funcţiune prin
deconectarea de la reţeaua electrică.
19)Este interzisă folosirea de prelungitoare care elimină protecţia prin nulul de protecţie.
20)Elementele de comandă trebuie să fie marcate în culori distincte pentru a elimina
confuziile în timpul manevrării. Construcţia şi amplasarea elementelor de comandă trebuie
să excludă posibilitatea de accidentare a executantului care le actionează.
21)Dispozitivul de deconectare va fi amplasat pe reţeaua de alimentare cu energie electrică,
între tabloul electric şi maşina, aproape de poziţia de lucru a executantului.

Maşină de tocat carne cu Coala

23
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data

Concluzie
Maşină de tocat carne cu Coala
27
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
 În unităţile de alimentaţie publică, unde se realizează prelucrarea cărnii, peştelui, sunt prezente
ajutoarele de neînlocuit – maşinile de tocat carne. Din ce în ce mai mult o atenţie şi importanţă se
acordă maşinilor de tocat carne profesionale. Astfel cum maşinile de uz casnic şi cele
semiprofesionale, nu pot rezista nici chiar celor mai mici sarcini în bucătăriile profesionale şi din
acest motiv repede ies din funcţiune.
Toate maşinile de tocat carne au în principiu aceeaşi construcţie. În interiorul carcasei se afla
camera de lucru pentru prelucrarea produsului. Carnea se mişcă cu ajutorul şnecului rotativ, a
cuţitelor şi sitelor tăietoare împotrivă direcţiei de descărcare.Lucrul deosebit efectuat de melc este
acela de a crea presiunenecesară pentru împingerea produsului prin mecanismele de tăiere, fără de
a stoarce sucul din carne sau peşte.
Factorul principal în alegerea maşinii de tocat carne este productivitatea. Însă, un rol nu mai
puţin important îl are şi puterea (turaţia) motorului. În general, putem zice că cu cât puterea
motorului este mai mare cu atât creşte şi productivitatea maşinii.
La începutul realizării acestui proiect drept scop s-a pus construcţia unei maşini care ar fi mai
avantajoasă decît cele existente. Nu am putut înlătura dezavantajele maşinilor mecanice dar am
construit o maşină mai economă din punct de vedere a cheltuielilor de energie.
În urma calculelor efectuate, la sarcina propusă, am determinat că la productivitatea Q = 400
kg/oră, puterea motorului este de N = 2,1 kW. Maşina dată nu prezintă mari dificultăţi şi este uşor
de exploatat, şi utilizat.

Bibliografie
 1. M. Bernic, Gr. Ganea, Ghe. Ganea - „Utilaj tehnologic în Industria alimentară”
volumul I , Chişinău 2007, Editura „Tehnica – Info”
2. В. Д. Елхина, А. А. Журин – «Оборудование предприятий общественного
питания», 1987.
3. Internet
Maşină de tocat carne cu Coala
48
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data

2.5 Calculul maşinii

2.5.1. Calculul tehnologic (productivitatea)
Maşină de tocat carne cu Coala
 Mod Coala № Document Semnăt. Data productivitatea de 300 kg/oră 24

De calculat maşina de tocat carne

Datele iniţiale: productivitatea maşinii Q = 300 kg/h, produsul prelucrat – carnea.
1. Determinăm aria suprafeţei totale a găurilor plasei:
Q=F 0 ∙ v 0 ∙ ρ ∙ φ

unde F 0 – aria suprafeţei totale a găurilor preimei plasei, m2;

v 0 – viteza de ieşire a cărnii prin orificiile plasei, m/s;

ρ – densitatea produsului, ρ=1000 kg/ m3;

φ – coeficientul de utilizare a găurilor plasei, φ=0,8;
π ∙ d 20
F 0= ∙ z0
4
unde d 0–diametrul unei găuri din plasă, d 0=5 mm=0,005 m;
z 0 – numărul de găuri din plasă, z 0=140.

3,14 ∙0,005 2 2
F 0= ∙140=0,0027 m ;
4
2. Aflăm viteza de ieşire a cărnii din plasă:
Q 300 m
v o= = =0,0385 ;
F 0 ∙ ρ∙ φ 0,0027 ∙1000 ∙ 0,8 ∙3600 s
3. Determinăm frecvenţa de rotaţie a melcului:
π ∙n
v 0= ∙ ( r e +r i ) tgβ ∙ K b
60
unde n – turaţia melcului, min−1;
r e – raza exterioară a melcului, r e =0,045 m ;
r i – raza interioară a melcului, r i=0,028 m;
t
tgβ =
π ∙d
unde t –pasul filetului melcului, t = 36 mm = 0,036 m;
d – diametrul filetului corespunzător al melcului, d = 73 mm = 0,073 m;
0,036
tgβ = =0,16
3,14 ∙ 0,073
K b – coeficientul de rotaţie a cărnii faţă de melc, K b =0,4
v 0 ∙ 60 0,0385 ∙60 2,31
n= = = =157 rot /min
π ∙ ( r e + r i ) ∙ tgβ ∙ K b 3,14 ∙ 0,045+0,028 ∙ 0,16 ∙0,4
( ) 0,0147
4. Determinăm productivitatea teoretică a maşinii:
Maşină de tocat carne cu Coala
25
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
Q=0,0027∙ 0,0385 ∙ 1000∙ 0,8 ∙3600=300 kg /h
2.5.2. Calculul energetic
5. Calculăm puterea necesară pentru tăierea cărnii:
n
N 1=F ∙ ( k sp +2 ∙k P +k P ) ∙ ∙q∙ z
1 2
60
unde k P , k P – coeficienţi de utilizare a supraeţelor plasei cu găuri mari şi plase cu găuri mici,
1 2

F 0 0,0027
kP = = =0,31
1
F 0,0086
unde F – aria plasei, m2;
π ∙ d 2p 3,14 ∙ 0,104 2 2
F= = =0,0086 m
4 4
unde d p–diametrul plasei, d p=104 mm=0,104 m
F1 0,00195
kP = = =0,23
2
F 0,0086
unde F 1 – aria suprafeţei totale găurilor plasei a doua, m 2;
π ∙ d 21 3,14 ∙ 0,0032 2
F 1= ∙ z 1= ∙276=0,00195 m
4 4
unde d 1 – diametrul unei găuri din plasă, d 1=3 mm=0,003 m;
z 1 – numărul de găuri din plasă; z 1=276
3 J
q – consumul specific de energie la tăierea produsului, q=3 ∙10 ;
m2
k sp – coeficientul de utilizarea a suprafeţei plasei, k sp=0,42
z – numărul de lămi la un cuţit, z=4.
157
N 1=0,0086 ∙ ( 0,42+2 ∙0,31+0,23 ) ∙ ∙3 ∙ 103 ∙ 4=343W
60
6. Aflăm puterea necesară pentru înfrângerea forţelor de frecare apărute între mecanismul de tăiat şi
produs:
n
N 2=P s ∙ ( r max + r min ) ∙ π ∙ ∙f ∙φ
60
unde Ps – forţa de strângere a mecanismului de tăiat
Ps =P∙ b ∙ z ∙ ( r max −r min )
unde P – presiunea medie pe suprafaţa de interacţiune dintre cuţite şi plase, P=2,5 ∙ 106 Pa ;
b – lăţimea suprafeţei de contact dintre cuţit şi plasă, b=0,002 m;
r max – raza maximă a cuţitelor rotative, r max =0,047 m ;
r min – raza minimă a cuţitelor rotative, r min =0,025 m ;
f – coeficientul de frecare a cuţitelor de plasă, f =0,1;
φ – numărul planelor de tăiat, φ=4.
Ps =2,5∙ 106 ∙ 0,002∙ 4 ∙ ( 0,047−0,025 )=440 N
 157
N 2=440 ∙ ( 0,047+ 0,025 ) ∙ 3,14 ∙ ∙ 0,1∙ 4=104 W
60
7. Determinăm puterea necesară pentru înfrângerea forţelor de frecare apărute între suprafaţa melcului
şi produs,şi pentru deplasarea productului prin mecanismul de tăiat:
π2∙ n 3 3 2 2
N 3=
90
[
∙ P0 ∙ m∙ ( r e −r i ) ∙ f 1 +0,24 ∙ t med ∙ ( r e −r i ) ]
unde P0 – presiunea după ultima spiră a melcului, P0=4 ∙ 105 N /m;
f 1 – coeficientul de frecare a produsului de suprafaţa melcului, f =0,3;
m – numărul de spire ale melcului, m=4.
t med – pasul mediu dintre filetele melcului
t med =π ∙ d med ∙ tg β med =3,14 ∙ ( 0,045+0,028 ) ∙tg 12=3,14 ∙ 0,073 ∙0,213=0,0488 m
3,14 2 ∙ 157 5 3 3 2 2
N 3= ∙ 4 ∙ 10 ∙ 4 ∙ [ ( 0,045 −0,028 ) ∙ 0,3+0,24 ∙ 0,0488 ∙ ( 0,045 −0,028 ) ]=971 W
90

Maşină de tocat carne cu Coala

26
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
9. Acceptăm randamentul total al maşinii, η=0,9; determinăm puterea motorului:
N 1 + N 2 + N 3 343+ 104+971
N= = =1,8 kW
1000 ∙ η 1000 ∙ 0,8

2.5.3. Calculul cinematic

Determinăm coeficientul de transmisie:
n1
i=
n2
unde n1 – turaţia motorului, n1 =1000 min ;
−1

n2 – turaţia melcului, n2 =157 min−2.

1000
i= =6,3
157
z 1=10 dinţi
z 2=√ i tot ∙ z 1= √ 6,3 ∙ 10=2,5 ∙ 10=25 dinţi
rot
z 3=21 dinţi , pentru1350 < n <1650 rot /min; z 3 – numărul de dinţi ai roţii mici
min 1
z 4 =i∙ z 3 < z 4 max ; z 4 =6,3∙ 21=132 dinţi .

CUPRINS

Adnotare …………………………………………………………………………. 3
 Introducere ………………………………………………………………………. 4

1. Sarcina tehnică ……………………………………………………………. 7

1.1 Noţiuni teoretice ale procesului de mărunţire a cărnii ……………...…... 7
1.2 Studiul bibliografic al nivelului de dezvoltare a maşinii ………..…….… 9
1.3 Studiul brevetelor maşinilor de tocat carne ………….………….……... 15
1.4 Proces tehnologic …………………………………………………….…... 17
1.5 Indicii tehnico-economici preconizaţi ………………………….….…….. 18
2. Proiectul tehnic ……………………………………………………….….. 19
2.1 Construcţia maşinii de tocat carne ……………….……….…….….…… 19
2.2 Principiul de funcţionare ……………………………………….…...…… 18
2.3 Instrucţiuni de exploatare ……………………………………….……… 19
2.4 Protecţia muncii şi a mediului ambiant …………………………..….… 21
2.5 Calculul maşinii date …………………………………………………… 24
2.5.1 Calculul tehnologic ………………………………….………………… 24
2.5.2 Calculul energetic ……………………………….………..…………… 25
2.5.3 Calculul cinematic ……………………….………………..…………… 26

Concluzie ………………………………………………………………………… 27

Anexe ……………………………………………………………………………. 28

Bibliografie ……………………………………………………………………… 48

Masa Coala Nr. docum. Semn. Data MTC – 300

Elaborat Litera
Verificat Bernic Mircea
Maşină de tocat carne cu
Nr. contr.
UTM FTMIA
Aprobat
productivitatea de 300 kg/h
gr. TAP –2

Adnotare
Alimentaţia constituie un factor indispensabil pentru om, deoarece asigură energia şi substanţele de bază
necesare desfăşurării proceselor metabolice, creşterii şi dezvoltării organismelor. Ea reprezintă izvorul şi
regulatorul proceselor de schimb dintre organism şi mediul înconjurător.Din cele mai vechi timpuri omul
a primit din mediu substanţe nutritive necesare furnizării energiei chieltuite dar şi menţinerii unor
constante fiziologice normale. În epoca contemporană, marea diversitate de alimente disponibile,
compoziţia chimică complexă a acestora, riscurile de îmbolnăvire prin intermediul alimentelor ingerate,
schimbarea mediului în care omul îşi desfăşoară activitatea, au determinat o revizuire a concepţiei despre
alimentaţia umană, accentuarea caracterului ei raţional şi de factor preventiv în sănătate. S-a accentuat
răspunderea celor care comercializează alimente atât în ceea ce priveşte valoarea nutritivă a produselor
comercializate cât mai ales starea lor de inocuitate.Din multitudinea de factori de agresiune purtători de
agenţi poluanţi, mentionăm solul, apa, aerul, reţetele produselor, tehnicile de prelucrare,
microorganismele şi alţi biodăunători. Alimentul este un sistem aflat în strânsă legătură cu individul, este
legătura biologică a omului cu mediul înconjurator. Deci, orice perturbaţie a mediului îşi găseşte în
aliment mijlocitorul ideal pentru a ajunge la om. Mediul influenţează alimentele de-a lungul parcursului
materie prime - produs finit în diferite momente, relaţia aliment mediu determinând modificări ce
perturbă salubritatea produsului destinat consumului uman. Factorii care influenţează calitatea produselor
alimentare pot fi interni, cum sunt compoziţia chimică aprodusului , structura antomică şi gradul de
integritate, proprietăţile biologice, proprietăţile fizice, sau externi solicitările mecanice în timpul
manipulării produselor, compoziţia aerului atmosferic, temperatura aerului, umiditatea aerului, lumina şi
alte radiaţii, ambalajul, microorganismele, modul de depozitare.
Prin alimentaţie publică se inţelege activitatea economică care se ocupă cu producerea unei game variate
de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, împreună cu alte produse agroalimentare, consumul
acestora facîndu-se în unitaţi proprii, special amenajate.
Pentru a reudce maxim munca zilnică a bucătarilor, a mări considerabil productivitatea lucrului efectuat
în întreprinderea dată, a micşora traumatizarea la locul de muncă, se utilizează maşini şi macanisme
specializate, în deosebi, utilaje mecanice.
Dotarea cu utilaj tehnologic la etapa actuală este la un nivel relativ înalt. Industria constructoare de maşini
dispune de numeroase realizări pentru sfera alimentară, aceasta pune la dispoziţia agentului o gamă largă
de utilaje, echipamente, mecanisme etc. care contribuie, într-un fel sau altul, la majorarea productivităţii,
economisirea de timp, reducerea numărului de muncitori.
Maşinele şi utilajele din industria alimentară sunt maşini de lucru destinate pentru operaţii diversificate în
cadru proceselor de producţie. Cele mai solicitate maşini mecanice o au utilajele de tocat care sunt
destinate mărunţirii cărnii.
Maşina de tocate carne – este cel mai cunoscut şi întrebunţat utilaj in bucăriile moderne. Fără de ea este
imposibil de a găti o diversă gamă de bucate din carne tocată, aşa cum ar fi chifteluţe, pîrjoale, colţunaşi,
zaraze şi multe alte preparate unde este folosită tocătura din carne. De asemenea cu ajutorul acestei
maşini pot fi mărunţite produse din peşte, legume, fructe, iar cu ajutorul unor accesorii suplimentare pot fi
efectuate multe alte lucrări – tăierea diferitor produse, stoarcerea sucului, umplerea cârnaţilor, producerea
tăieţeilor, spaghetelor.

Maşină de tocat carne cu Coala

3
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data

1.3. Studiul brevetelor maşinilor de tocat carne

Ca şi toate celelalte invenţii brevetele analizate aici au ca scop de a „repara” unele neajunsuri ale
maşinilor deja existente. Ele nu au fost supuse construcţiei fie din motive economice, fie din cauza că
apar alte minusuri la posibila lor exploatare.
 RO 110414 B1
 Invenţia se referă la o maşină de tocat carne, de capacitate mică, destinată pentru tocarea fină a cărnii
de vită, oaie, porc etc., în vederea realizării preparatelor şi semipreparatelor din carne. Soluţia tehnică
prevede o pâlnie intermediară ca reducţie de tip cerc – dreptunghi, care ghidează materia primă spre
sistemul de presare, format dintr-un melc de presare şi o carcasă de presare, aflate în corelaţie
constructivă şi funcţională.
 SU 1806013 A3
Scopul acestei invenţii este micşorarea cheltuielilor de energie şi a creşterii calităţii tocăturii.
Invenţia dată se diferenţiază prin aceea că cuţitul rotativ este dotat la exterior cu un inel cu dinţi pe
margini, unind capetele lamelor, prima plasă, realizată cu inel cu dinţi interni, este montată cu
posibilitatea iniţierii mişcării pe cercumferinţă şi este situată între cuţitul rotativ şi a doua plasă, este
montată fix, şi în plus ficare lamă a cuţitului rotativ este dotată cu o a doua margine tăietoare în planul de
tăiere, iar în plase sunt executate orificii, în care sunt montate cureluşe.
 SU 1761276
Maşina de tocat conţine corpul cu pâlnie, în interiorul căruia se află melcul, resortul şi pe arborele
melcului sunt montate un cuţit şi un disc perforat, se deosebeşte prin aceea că, cu scopul de-a mări
siguranţa lucrui şi calitatea produsului finit, melcul este făcut în plan transversal din două secţii, una
dintre care are montată o mufă longitudinală pentru secţia a doua, montată cu posibilitatea mişcării axiale
relativ cu prima, cu toate acestea în interiorul melcului este executată o gaură în care este pus resortul, iar
corpul este realizat cu o cameră, iar secţia a doua are un împingător, montat cu posibilitatea de
interacţiune cu camera.
 SU 1681951
Maşină de tocat carne cu Coala
13
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data
În acest brevet se descrie o maşină de tocat carne, care este prevăzută cu o cameră de lucru cu buncher
de încărcare şi melc, pe partea pătrată a tijei este fixat cuţitul, plasa şi şurul încorporat, deosebinduse prin
aceea că, cu scopul de a mări calitatea produsului supus tocării, suprafaţa frontală a melcului şi cea
conjugată cu ea – suprafaţa frontală a cuţitului, sunt realizate respectiv din în formă sferică concavă şi
convexă, cu toate acestea dimensiunea găurii cuţitului măreşte dimensiunea părţii pătratice a tijei
melcului.

 SU 1600836
În invenţia respectivă se descrie maşina de tocat carne, care conţine o cameră de lucru, în care este
amplasa melcul de alimentare, cuţitul cu lămi şi plasa de producere, diferenţiindu-se prin aceea că, cu
scopul de a mări siguranţa şi perioada îndelungată de funcţionare, maşina este echipată cu elemente
tăietoare în formă de cupă, montate pe marginea cuţitului prin axa de rotaţie, îndepărtate de la axa
melcului la o distanţă. Maşina se ma deosebeşte prin aceea că, marginile cuţitului sunt confecţionate
integral cu spirele melcului.
 Maşină de tocat carne cu Coala
14
productivitatea de 300 kg/oră
Mod Coala № Document Semnăt. Data