Cuprins

1. Rezumat
2. Descrierea întreprinderii.
2.1. Istoric
2.2.Locul amplasării
2.3.Forma organizatorico - juridica
2.4.Fondatorii
2.5.Capitalul social
3. Piaţa
3.1. Consumatorii
3.2. Concurenţii
3.3. Furnizorii
4. Managementul și personalul
4.1. Personalul de conducere
4.2. Personalul de execuţie
4.3. Statele de personal şi organizarea/planificarea salarizării
4.4. Organigrama
5. Planul financiar
5.1. Programul de lucru şi planificarea volumului de vanzari/cifrei de afaceri
5.2. Planificarea costurilor şi cheltuielilor de producţie şi de desfacere
5.3. Planificarea necesarului de investiţii şi a surselor de finanţare. Balanţa financiara
5.4. Planificarea principalilor indicatori economici şi a eficienţei economice a proiectului
5.4.1. Raportul privind rezultatele financiare
5.4.2. Raportul privind fluxul monetar / mijloacelor băneşti
 Introducere
Alimentaţia este procesul prin care organismul uman asimilează şi utilizează hrana sau
substanţele nutritive, precum şi procesul fiziologic prin care omul se hraneşte pentru a face faţa
nevoilor fiziologice ale organismului. Deci alimentaţia constituie activitatea de baza a existenţei
umane menţinînd viaţa si oferind celulelor energia necesară, pentru ca organele şi ţesuturile să
poată întreprinde acţiuni coordonate.
Cofetăria este arta care ne învaţă cum să pregătim preparate gustoase şi cum să le prezentăm
cît mai agreabil , pentru satisfacerea simţurilor :olfactiv, vizual şi gustativ, stimulînd astfel
digestia. Această artă trebuie realizată după anumite reguli stabilite în mod ştiinţific, nerespectarea
acestora avînd consecinţe dăunatoare asupra sănătăţii.
Produsele de cofetărie cuprind o mare varietate de produse. Acestea pot constitui desertul oricărei
mese având rolul de a completa necesarul de substanţe nutritive ale organismului, determină
senzaţia de saţietate, produc stimularea secreţiilor gastrice şi participă la digestibilitatea
preparatelor consumate. Valoarea nutritivă a produselor de patiserie, reprezintă un element
important pentru nivelul raţiei zilnice de hrană şi constituie obiectul unei largi cercetări în
domeniul alimentaţiei.
Piaţa produselor de cofetărie înregistrează o creştere constantă, atât cantitativ cât şi valoric.
Această afacere este considerată una dintre cele mai puţin costisitoare ramuri din sectorul
alimentaţiei, beneficiind în acelaşi timp de o cerere în progres, determinată în primul rând de faptul
că produsele oferite sunt ieftine şi deci accesibile tuturor categoriilor de consumatori. Cererea
înregistrează o uşoară sezonalitate, în sensul creşterii sale în sezonul rece.
Secţiile de cofetărie din UAP, de remarcat, produc articole pentru comercializarea şi în afara
unităţii. În aceste secţii are loc prelucrarea materiei prime, pregătirea aluatului, modelarea
articolelor, coacerea şi finisarea.
Făţă de dotarea unor locuri de muncă ale cofetarului se aplică rigori speciale, legate de
specificul pregătirii diferitor feluri de aluat.
1. Rezumat
Planul de afacere efectuat are ca scop deschiderea unei afaceri profitabile cum ar fi
Cafenea-cofetarie cu capacitate de 100 locuri, în suburbia municipiului Chișinău, comuna
Bacioi.
Pentru deschiderea și realizarea scopului sunt nevoie de investiții totale în sumă de
8460000.
Ca urmare termenul de recuperare este de 7 ani, iar profitul de 1105812 lei, avînd profit
deja este o situație bună pentru înterprindere, iar termenul nu este unu foarte mare.
 2. Descrierea întreprinderii

Firma este unitatea structurală de bază a economiei de piaţă care atrage, combină şi utilizează
factorii de producţie cu scopul de a produce şi comercializa bunurile economice (prestării
serviciilor). Pentru a satisface cerinţele consumatorului şi de a obţine profit. Firma reprezintă o
organizaţie ce posedă unele resurse, desfăşoară unele activităţi economice şi dispune de drepturi
persoanele juridice. Ea reprezintă subiectul de bază în relaţiile de piaţă, care combină organic
funcţiile de proprietar cu cele de antreprenor, fiind purtător de răspundere patrimonială. Scopul
principal a ei fiind obţinerea profitului. Pentru a obţine succese în afacerea întemeiată este necesar
de a respecta cerinţele şi de a urmări funcţiile întreprinderii: de cercetare dezvoltare; de producţie;
comercială; financiară; şi cea de personal. Deci pentru a întemeia o afacere este necesar în primul
rând de a cerceta piaţa. Piata cofetariilor din Chișinău are in continuare un imens potential, in
conditiile in care numarul actual de cofetarii este insuficient pentru populatia existenta.
Majoritatea cofetariilor practica preturi destul de ridicate, chiar si cele orientate catre segmentul
mediu.
Societatea urmareste deschiderea unei cofetarii care sa ofere produse si servicii de calitate la
preturi medii, reusind sa-si creeze astfel o clientela stabilă care va recomanda cofetaria si altor
client, iar pentru ca sa avem o afacere profitabilă vom stabile scopurile și obiectivele principale:
Obiectiv pe termen lung
- Crearea unei cofetarii populare în Bacioi
Obiective pe termen mediu si scurt
- Crearea unei afaceri profitabile
- Recuperarea invenstitiilor facute intr-un orizont de timp de maxim 2 ani.

2.1 Locul amplasării

Deschiderea unei patiserii-cofetării, ca si orice alt gen de înterprindere specializată presupune la

început studierea locului unde va fi construit. Este necesar de a cerceta cât mai bine acest factor
pentru a evita un şir de probleme de origine organizatorică şi igienică și pentru a obține un venit
si un profit pe masura așteptărilor. Se studiază regiunea în care se va amplasa patiseria-cofetaria,
cât de favorabilă este şi dacă mai are rost de a o deschide. De asemenea se studiază concurenţii,
precum şi locul de amplasare a acestora, fluxul de consumatori potențiali. De aceea am hotărât să
amplasez patiseria în comuna Bacioi mun. Chișinău strada Independenții.
Comuna Bacioi este cea mai mare unitate administrative teritorială rurală din componența
Municipiului Chișinău. Este situată la o distanță de 12 km de la Chișinău, localitatea are o
suprafață de 4𝑘𝑚2 și o populație de aproximativ 11133 locuitori.
Locul amplasării UAP va fi în centrul suburbiei. Patiseria este planificată cu 100 de locuri, va
oferi preparate de calitate la un preţ accesibil.
Acestă patiserie fiind amplasată în centrul comunei, cu toate căile de comunicaţie tehnice
importante nu vom avea probleme deoarce pe strada principală există toate rețelele: reţea cu apă
rece şi caldă, reţeaua electrică, reţea de gazificare, de comunicare, de încălzire central, rețea de
canalizare, căile de comunicație pentru transport. De aceea se poate de amplasat patiseria în
această regiune fiindcă a este convinabilă din toata punctele de vedere economic şi de asemenea
igienico – sanitar.

UAP va fi amplasată într-o construcție de tip vechi, care pe parcursul anilor a fost renovată și
folosită ca bloc de locuit și spații comerciale. Vom lua în considerare că în apropiere se află
Liceul Teoretic Grigore Vieru, un cămin de locuit, poșta, stadion unde se organizează diferite
activități și persoanele care frecventează aceste instituții pot fi potențiali consumatori a patiseriei
planificate.

Calculăm necesitatea de locuri după numărul de consumatori şi viteza de rotaţie a unui loc în
sală:

N1=P/ Vc,

unde :

N1- numărul necesar de locuri după normativ,locuri ;

P- numărul de pasageri pe zi ;

Vc - viteza de rotaţie a unui loc în sală,

N1=1000/ 1

2.2 Forma organizator-juridică

Forma organizator juridică a întreprinderii este SRL – societate cu răspundere limitată.

Societate comercială, ca întreprindere, reprezintă o entitate economică colectivă, unde se

combină şi se utilizează factorii de producţie cu eficienţă sporită. Societatea comercială cu
răspundere limitată reprezintă forma de societate comercială care integrează în funcţionalitatea
lor elemente înprumutate atât de la societăţi de persoane, cât şi de la societăţi de capitaluri.

2.3 Fondatorii

Firma va fi condusă de 2 asociaţi, in egala masura, fiecare ocupandu-se de o alta latura a afacerii.
Asociaţii vor coordona întreaga activitate, se vor ocupa direct de problemele de aprovizionare,
producţie şi desfacere, de asemenea vor angaja şi controla personalul.
 3. Piaţa
3.1. Consumatorii
Telul cofetariei este de a oferi un meniu special de prajituri, preparate de cofetărie și inghețată de
cea mai buna calitate intr-o atmosfera vesela si relaxanta.
Obiective:
 Deschiderea unei cofetarii de succes, avand ca segment tineri bacioenii din clasa de mijloc.
Cofetaria va vinde produse de patiserie, prajituri, bauturi si inghetata, clientii principali
fiind tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 55 de ani din clasa de mijloc din Bacioi.
Produsele de patiserie fiind mereu apreciate începînd cu cel mai mic și pînă la cel mai mare.
 Un numar minim de 70 de clienti / zi in primul an de afaceri
 Dezvoltarea unei relatii de încredere cu clientii, astfel incat promovarea cofetariei sa se
realizeze in primul rand prin recomandări și aprecieri din partea clienților noștri.
3.2 Concurenţii

Actualmente în cadrul economiei de piaţă activează doar acele întreprinderi care pot fi de
sinestătătoare şi îşi pot desfăşura activitatea şi menţine statutul său, care se pot menţine pe piaţa
economică.

Însă pentru a activa în economia de piaţă este necesar de a cunoaşte concurenţii noştri, cei care-şi
duc activitatea în acelaşi domeniu şi în aceeaşi regiune. Acest fapt permite de a desfăşura
activitatea noastră economică în aşa mod ca să fie mai rezonabil de a folosi serviciile noastre,
decât cele a concurenţilor.

În materie de concurenți direcți nu putem spune multe deoarece în comuna nu există nici un
altfel de local de acest tip. Există doar săli de ceremonii care funcționeaza doar cind sunt unele
evenimente. Mai este un disco-bar care activează in regim de noapte.

Ca concurenți putem să luăm în calcul marketul Cascad care este in nemijlocita apropiere la fel
pe strada Independenții, care doar comercializează produse de cofetărie și patisserie, avantajul
lor este ca fiecare consummator poate sa procure produsul finit și să-l consume acasa, însă noi
avem o sală de consum unde consumatorul se poate relaxa savurînd o prăjitură.

Prețul si calitatea produselor concurenților nu corespunde cerințelor de rigoare, adaosul

commercial este mai mare deoarece produsul finit este transportat în spațiul commercial, sunt
cheltuieli de transport care sunt adaugate în adaosul commercial. Reduceri sunt făcute cu o zi
înainte de trecerea termenului de valabilitate a produsului. Alte servicii adaugătoare nu sunt.

Pentru ca sa luptăm cu concurenții noi propunem:

 cofetaria va organiza si seri tematice (karaoke, muzica live, etc.).
 se va oferi acces gratuit la internet wireless
 o serie de ziare si reviste mondene.
 Propunem un adaos commercial de 200%
Conform studiilor realizate, interesul principal al segmentului nostru tinta este axat pe calitatea
produselor si a servirii, in concordanta cu o atmosfera placuta si cu preturi moderate. Consideram
ca putem oferi produse la un pret mediu fara a sacrifica astfel calitatea acestora sau calitatea
servirii.

3.3 Furnizorii

Aprovizionarea reprezintă ansamblul de acţiuni care au ca scop procurarea de bunuri şi servicii

necesare desfăşurării proceselor culinare şi desfacerii mărfurilor către consumatori,în
volumul,dinamica şi structura care să permită realizarea obiectivelor generale ale firmei ,în
condiţiile unor costuri minime şi ale unui profict cît mai mare.
Analizînd mai detaliat materia primă ,condiţiile de prestare şi preţurile mărfurilor propuse de
furnizorii comerciali care activează pe piaţă , am ajuns la concluzia că un sortiment bogat şi
variat de produse alimentare şi cu indici de calitate garantaţi ne poate propune

Denumirea Localizarea geografica Experient Forma de Materia prima

furnizorul a in proprietate furnizata
ui domeniu
,,Metro” Bulevardul Dacia 61, Chișinău 12 ani S.R.L. Produse uscate,
2072, Republica Moldova oua, zahar.

,,JLC” Strada 72 ani S.R.L Produse lactate,

Sarmizegetusa,Chișinău,R. brinzeturi.
M
Creavita Chisinau, Str. Feredeului 12 7 S.R.L Ustensile pentru
cofetarie,
coloranti
alimentari,
ambalaje.
,,Soling “ mun. Chisinau, - SA chimice de uz
str.Petricani,25 casnic,
tel/fax: +373-22-999722; detergenți.

Moldovafr Mun. Chișinău, Bul. 11 SA Fructe.

uct Ștefan cel Mare, nr.
162, of. 410, Republica
Moldova, MD-2004

Str.Alba Iulia,75 21 SRL Inventar de

bucatarie
,,MGM” utilaj alimentar,
utilaj frigorific,
camere si agregat
frigorific
Aprovizionarea cu materii prime se va realiza după un grafic bine determinat, astfel încît să nu
existe stocuri de produse păstrate o perioadă lungă de timp.

Deoarece tipul interprinderii este Cafenea-cofetărie principalii furnizor sunt cei enumerati mai
sus in tabel, vom avea grija ca materia primă sa fie de cea mai inalta calitate, deoarece după acest
criteriu si am selectat companiile furnizoare.

Stocurile curente vor fi asigurate în special de supermarketurile METRO, de MoldovaFruct

folosirea serviciului de livrare a carora presupune: reducerea numarului de furnizori si respectiv
al erorilor și cheltuielilor ce vizează evidenta facturilor și informatiile contabile; abordarea
profesionista și flexibila a nevoilor si dorintelor în ceea ce priveste sortimentul, termenii de
livrare, plasarea comenzilor, tipurile de plata; maximizarea cifrei de afaceri prin optimizarea
cheltuielilor de transport si achizitii ; economisirea timpului pretios, care poate fi folosit mai
eficient pentru gestionarea afacerii; siguranta in ceea ce priveste calitatea si certificarea
marfurilor livrate, respectarea lantului frigorific si a Principiilor HACCP (sistem de management
al sigurantei produselor alimentare).

4. Managementul si personalul intreprinderii

Resursele umane reprezintă unul din factorii de bază ai întreprinderii. Resursele forţei de
muncă ale unei firme reprezintă totalitatea salariaţilor angajați prin contract de muncă.
Iniţierea/extinderea unei afaceri implică selectarea angajaţilor potriviţi. Succesul afacerii
va depinde în mare măsură de existenţa unui personal bine pregătit şi motivat. Planul de afaceri
va trebui să prezinte numărul de angajaţi necesari şi calificările acestora.
Forţa de muncă se planifică conform categoriilor de angajaţi în conformitate cu
Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova:
1. Aparatul administrativ de conducere;
2. Lucrătorii din cadrul producerii;
3. Angajaţii din sfera de servire şi comerţ;
4. Lucrătorii auxiliari
4.1.Personalul de conducere
Tinind cont de tipul intreprinderii, de marimea acesteia, si de forma organizatorico-
juridica vor fi nevoie de urmatoarele persoane de conducere:
1.Directorul(1)
4.2.Personalul de executie
a)Lucratorii din cadrul producerii
1.cofetar –sef;
2.cofetari ;
Planificarea acestui grup de lucrători se efectuează după posturi sau productivitatea
muncii conform formulei
Nl = (n·k·T)/Te, (1)
unde:
Nl – numărul de lucrători;
k – numărul de schimburi pe zi;
T – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an, zile;
 Te – timpul efectiv al unui lucrător;
n – numărul de posturi;
Astfel, avem 3 posturi de munca: sectia preparare-modelare a aluaturilor, sectia de
finisare-ornare si sectia ambalare. Conform numarului de posturi vom determina cu
ajutorul formulei1 numarul de personal necesar in cadrul producerii:
Nl= 3×2×360 = 8 persoane.
Unde: k= 2 schimburi pe zi 275
T=360 zile lucratoare ale intreprinderii pe an
Te=275
n=3 posturi
Astfel, vom accepta ca in cadrul producerii sa activeze 8 persoane:
1. Cofetar-sef (2);
2. Cofetari (4).
3. Ajutor de cofetar (2)
b)Angajatii din sfera de servire si comert
1.Administratorul salii(1)
2.Barman(2)
3.Chelneri(2)
c)Lucratori auxiliari
1.Paznici(2)
2.Dereticatoare(2)
Astfel, in cadrul acestui restaurant vor lucra 6 cofetari, si 2 ajutori de cofetari , finnd
in doua schimburi peste doua zile si 2 cofetari-sefi.
La fel, va fi nevoie de 2 barmani si 2chelneri care la fel vor lucra in 2 chimburi peste
doua zile, la fel ca si paznici si deterticatoare care vor alea acelasi regim de lucru.
Am ales acest numar de personal, deoarece cafeneaua nu este de capacitate mare si
numarul de personal va fi de ajuns ca sa faca fata cerintelor,intrucat acestia vor fi deja cu
experienta in domeniu.

4.3.Statele de personal si organizarea/planificarea salarizarii

In continuare dupa determinarea numarului de angajati vom calcula care va fi fondul
de salarizare al acestuia (tab.4.1)
Tab.4.1.Schema de personal si salarizarea
Functia/postul Numarul Salariul de Salariul Fondul total de
de unitati functie /tarifar total, mii retribuire al
lunar stabilit , lei muncii, mii lei
lei
1 2 3 4 5
I.Aparatul
administrativ de
conducere :
-director 1 12000 12000
II.Personalul de
producere
 -cofetar-sef 2 6000 6000
-cofetar 4 4000 16000
-Ajutor de cofetar 2
III.Lucratori din
sfera servirii si
comert
-administrator sala 1 5500 5500
-barman 2 3000 6000
-chelneri 2 3000 18000
IV.Lucratori
auxiliari
-paznici 2 2500 5000
-dereticatoare 2 4500 9000
Total: 17 77500 77500

4.4.Organigrama

Organigrama este reprezentarea grafică a structurii organizatorice cu ajutorul anumitor

simboluri pe baza unor reguli specifice.
Organigrama scoate mai bine în evidenţă ierarhiile din cadrul companiei, adică cui se
subordonează anumiţi angajaţi şi cine cu cine colaborează.
Astfel, in continuare va fi prezentata organigrama Restaurantului Crama

Fig.4.1.Organigrama cafenelei

Director

Cofetar Administr
sef ator sala

Deretica Chelneri
Cofetar Paznici Barman
toare

Tab.4.2.Munca si salarizarea
Unitatea de
Indicatorii Suma
măsură
Cifra de afaceri/Volumul vânzărilor Lei 7 200 000
Fondul de retribuire a muncii anual Lei 1 026 000
Ponderea FRM în cifra de afaceri % 14,25
 Asigurarea socială pe an Lei 235 980
Ponderea AS în cifra de afaceri % 3
Numărul personalului Persoane 17
- din ei în producere 8

Salariul mediu lunar lei/om 4 558

Productivitatea muncii lei/om 3427

5.Planul financiar

5.1.Programul de lucru si planificarea cifrei de afaceri/VV

Pentru a calcula numarul de consumatori pentru o zi vom lua rotatia unui loc pentru
o zi ca fiind de 3. Si, intrucat numarul de locuri in sala este 100 vom determina numarul
de consumatori conform formulei
𝑵= 𝑷∗𝝋 (2)
Unde: P-numarul de locuri in sala, 100;
𝜑 - rotatia unui loc, 3.
N=100*3=300 (consumatori)
Dupa ce am determinat numarul consumatorilor, este necesar de calculat si numarul
de bucate consumate de catre acestia.
Astfel, mai jos vom determina numarul de bucate dupa formula :
𝒏=𝒎×𝑵
(3)
Unde : N-numarul de consumatori, N= 300;
m- coieficientul de consum al bucatelor, m=2;

𝒏 = 2 × 300= 600 (bucate)

Conform sortimentului minim de bucate, prezentat in tab.5.1. se va elabora meniul
pentru cafeanea-cofetărie
Tab.5.1.Sortimentul minim de bucate

Nr. Grupe de bucate , bauturi si preparate de Numar minim de bucate.

cofetarie
1 Bauturi calde 3-5
2 Cocktailuri fara alcool, bauturi reci, productie 3-4
proprie
3 Sucuri 5-6
4 Produse de cofetărie-patiserie 10-15
5 Preparate de desert, înghețată 3-4
In tab.5.2 este prezentata repartizarea procentuala acelor 600 de bucate de diferite grupe
de bucate in conformitate cu Zueva, Anexa 6, tab.1, pag. 145
5.2.Repartizarea procentuala pe bucate, n=600
 Nr. Denumirea grupei de bucate % din numarul Numar de
total de bucate, portii
%
1 Bauturi calde 12 72
2 Cocktailuri fara alcool, bauturi 10 60
reci, productie proprie
3 Sucuri 13 78
4 Produse de cofetărie-patiserie 55 330
5 Preparate de desert, înghețată 10 60
Total: 100 600

Tab.5.3. Calculul cantității de produse procurate pentru o persoană luînd în

considerație normele de consum a unor produse pentru 1 persoană (Zuieva, Anexa
6, tab.1, pag. 145)
Numar de consumatori N=300
Nr. Denumirea grupei de U/m Norma pentru Cantitate
preparate o persoana I/kg Portii
I Bauturi calde l 0,055 16,5 71
Ceai 0,025 7,5 38
Cafea 0,01 3 15
Ciocolata calda 0,02 6 18
II Bauturi reci l 0,075 22,5 113
Cocktailuri 0,03 9 45
Apa minerala 0,025 7,5 38
Sucuri 0,02 6 30
III. Produse de patiserie Buc. 0,85 255

Meniul reprezinta totalitatea preparatelor culinare, inclusiv bauturile aranjate in

ordinea stabilita care sunt la dispozitia consumatorilor pe parcursul intregii zile in UAP.

Tab.5.4 Lista de bucate (meniul)

N/reţ. Denumirea preparatului Gramaj la 1 porţie, g
Băuturi calde
Ceai de fructe 200
1008 Ceai verde 150
1014 Cafea espreso 100
1026 Cacao cu lapte condesnat 200
1029 Ciocolata calda 100
Băuturi reci
Sucuri fresh in asortiment 200
Bauturi carbogazoase Fanta Sprite Coca Cola 250
Apa plata 250
1062 Cocktail de piersici 150
1061 Cocktail de portocale 150
1064 Cocktail Mozaica 150
1066 Cru de capsuna 150/15
Articole de patiserie şi cofetărie
332** Prăjitură cu cremă fiartă 130
Prăjitură cu cremă mascarpone 45
285** Prăjitură „Buşe” glazurată cu glazură de ciocolată 40
Rulada cu crema halva 50
51 Trigoane cu mere 80
10 Corn cu nuci 120
2 Băscuță cu brînză și stafide 120
307** Inelușe 48
340 Eclere cu crema fiarta 100
53 Eclere cu caise 100
Tarta cu fructe 120
Tort cu crema Șarlot 500
Tort napoleon 500
Tort Tiramisu 1000
Tort Medovik 500
33 Plăcintă cu brînză 150
34 Plăcintă cu varză 150
Preparate de desert
Parfait de migdale 120
Gelato cu fructe de pădure 155
Pana cotta 100
Salată de fructe 150
Sufleu de vanilie 100

Astfel, dupa ce am efectuat repartizarea procentuala pe bucate am determinat care este

consumul si costul de materii prime pentru o zi:
 Tab.5.5.Costul materiei prime
Cantitatea de materie Pretul pentru 1 Costul materiei
Denumirea materiei prime prima, kg, buc,l kg,buc,l prime
Făina 53,350 14 746,9
Zahar 45,5 13 591,5
Ouă 36,43 12 437,16
Lapte 16,80 11 184,8
Unt 18,61 42 781,62
Gem 5,7 35 199,5
Vanilie 1 65 65
Amidon 0,15 40 6
Cacao 0,1 60 6
Frișcă 16,56 70 1159,2
Mascarpone 17,07 110 1877,7
Coniac 0,05 100 5
Brînză 4,3 45 193,5
Stafide 0,5 43 21,5
Lămîie 0,1 20 2
Nucă 1,8 75 135
Caise 2 55 110
Scorțișoară 0,02 30 0,6
Lapte condensat 0,4 95 38
Smîntînă 2,5 35 87,5
Cafea 0,574 95 54,53
Biscuiți 0,44 75 33
Varză 4,25 6 25,5
Ceapă 1 7 7
Sare 1 10 10
Piper 0,003 35 0,105
Vișină 2 55 110
Halva 1,2 60 72
Ulei 0,3 22 6,6
Apa 8,5 1 8,5
Ceai 0,500 70 35
Inghețată 1,75 25 43,75
Total materii prime: 244,457 kg 7055 lei
 Calculăm cifra de afaceri pe an :
CAan = Ca * Nls *Tl, (4)
Unde:
CAan-cifra de afaceri pe an
Ca-cifra de afaceri la un loc in sala pe zi;
Nls- numarul de locuri in sala;
Tl- numarul de zile lucratoare ale intreprinderii pe an;

CAan= 200*100*360=7 200 000 (lei)

 Calculam adaosul comercial (Adc):
𝑪𝒎𝒑 ×𝟏𝟓𝟎%
𝑨𝒅𝒄 = ,
𝟏𝟎𝟎%

unde:
Cmp - costul materiei prime total pentru toate preparatele;
150 % - adaosul comercial.
Adc = 7055×150%/100% = 10 583(lei)
Productivitatea muncii :
𝑪𝑨 7 200 000 𝑙𝑒𝑖
𝒒= = = 423 530
𝑵𝒑𝒆𝒓. 17 𝑝𝑒𝑟

Tab.5.6.Structura cifrei de afaceri

Denumirea Zilnic, lei Lunar, lei Anual, lei
Cifra de afaceri 20 000 600 000 7 200 000
Costul materiei 7055 250 618 2 539 800
prime
Adaos comercial 10 583 306 907 3 809 880

5.2.Planificarea costurilor si cheltuielilor de productie si desfacere (

vinzare)
Cheltuielile reprezintă resursele consumate şi pierderile care se scad din venit, la
calcularea profitului perioadei de gestiune. Ele se includ şi în costul de producţie. Costul
de producţie reprezintă expresia valorică a consumului de muncă vie şi materializată
pentru realizarea unui proces economic. Acest indicator exprimă cheltuielile curente ale
firmei în expresie valorică pentru fabricarea şi realizarea producţiei.
O parte din consumuri şi cheltuieli se planifică după norme şi normative, iar o altă parte se
raportează la cifra de afaceri.
Principalele articole de consumuri şi cheltuieli care trebuiesc planificate sunt calculate mai
jos:

o Consumul de materii prime si materiale :

CAanuală * 30% 7200000 * 30%
Cmat. pr    2160000lei
100% 100%
o Cheltuieli privind retibuirea muncii:
CAanuală *10% 7200000 *10%
Chr .m    720000lei
100% 100%
o Cheltuieli pentru asigurari sociale:
FRanuală * 27,5% 1026000 * 27,5%
Chas.soc.    235980lei
100% 100%
o Cheltuielei pentru intretinerea cladirilor si exploatarea utilajului de productie:
CAanuală * 5% 7200000 * 5%
Ch int r.    360000lei
100% 100%

o Consumuri privind uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:

CAanuală * 5% 7200000 * 3%
Cons..    216000lei
100% 100%
o Cheltuieli pentru uzura si amortizare:
CAanuală * 5% 7200000 * 5%
Chuz.am.    360000lei
100% 100%

o Consumuri de energie electrica si combustibil:

 CAanuală * 5% 7200000 * 5%
Chen.el , comb..    360000lei
100% 100%
o Cheltuieli pentru transport:
CAanuală * 0,5% 7200000 * 0,5%
Chtrans.    36000lei
100% 100%
o Cheltuieli pentru publicitate:
CAanuală * 2% 7200000 * 2%
Chpubl..    144000lei
100% 100%
o Cheltuieli pentru plata dobinzilor aferente creditelor bancare:
CAanuală * 2% 7200000 * 2%
Chpubl..    144000lei
100% 100%
o Alte cheltuieli:
CAanuală * 5% 7200000 * 5%
Chpubl..    360000lei
100% 100%
Tabelul 5.7. Bugetul de consumuri şi cheltuieli
Nivelul
Denumirea articolelor de consumuri şi
Nr. Suma, lei cheltuielilo
cheltuieli
r, %
1. Consumul de materii prime şi materiale 2 539 800 40
2. Cheltuieli privind retribuirea muncii 85 500 14
3. Cheltuieli pentru asigurări sociale 235 980 23
4. Cheltuieli pentru întreţinerea cladirilor si
360 000 5
exploatarea utilajului de productie
5. Consumuri privind uzura obiectelor de mică
216 000 3
valoare şi scurtă durată
6. Cheltuieli pentru uzură şi amortizare 360 000 5
7. Consumuri de energie electrică şi combustibil 360 000 5
8. Cheltuieli pentru transport 36000 0,5
9. Cheltuieli pentru publicitate 144 000 2
10. Cheltuieli pentru plata dobânzilor aferente
144 000 2
creditelor bancare
11. Alte cheltuieli 360 000 5
TOTAl 5 943 396
83 %
Cifra de afacere anuală 7 200 000

Se observă nivelul cheltuielilor de 83%,un astfel de rezultat permite acoperirea

cheltuielilor si consumurilor de producere și distribuire cu obținerea unui profit stabil
unității.
5.3. Planificarea necesarului de investiţii şi a surselor de finanţare.
Din punct de vedere financiar, investiţiile reprezintă acumularea capitalului pentru un
termen lung în scopul obţinerii unor venituri suplimentare în perioada viitoare. Capitalul firmei
se bazează pe resursele financiare proprii şi a celor împrumutate. Resursele proprii includ
capitalul statutar al firmei şi o parte din profitul obţinut, de multe ori resursele financiare proprii
fiind insuficiente pentru formarea capitalului necesar desfășurării unei activități economice
normale. De aceea o parte din capital se formează pe baza resurselor financiare împrumutate.
 Mărimea fondurilor financiare, ce urmează a fi investite, se calculează:
- Pentru mijloacele fixe în funcție de normativul investițiilor capitale pentru un loc în
sală sau la un m2 de suprafaţă, normativele folosite se iau la zi printr-o cercetare a
pieţei imobiliare a regiunii amplasării întreprinderii şi se calculează:

MFmfld=Sîntr* n, (5)

unde:
Sîntr – suprafaţa întreprinderii, m2;
n – normativul investiţiilor capitale la o unitate de volum, lei.
Conform normativelor de proiectare standartizate în SNIP, pentru un loc in sala de comerț în
unitățile de tip cafenea, se proiectează 4,7 m.p suprafața în sală, Reieșind din acest normativ se
obține suprafața totală de 470 m.p
Normativul investițiilor capitale la un m.p reprezintă 18 000
MFmfld= 470* 18 000=8 460 000 lei

Mijloacele investite în capitalul fix se divizează în capital fix activ : 40 % - 3 384 000 lei
pasiv :60 % - 5 076 000 lei

Pentru capitalul circulant se calculează în dependentă de:

1. De mijloacele circulante investite în materii prime şi materiale :
MCmp = S*Cmpzi, (6)
unde:
S – stocul normat în zile S=10 zile;
Cmpzi – consumul de materii prime pe zi, lei.
MCmp =10*7055=70 550 (lei)
2. De mijloacele circulante investite în inventar, instrumente, plăţi în avans:
MCinv=(10-15% *CAlunară)/100%, (7)
unde:
MCinv – mijloace circulante investite în obiecte de mică valoare şi scurtă durată, lei;
CAlunară – cifra de afacere lunară, lei.
MCinv=0,1 * 600 000= 60 000 (lei)
3. Mijloacele circulante în numerar:
Banii în casa întreprinderii se planifică în mărimea cifrei de afaceri pe o zi.:
MCnum=CAzi, (8)
unde:
MCnum – mijloace circulante în numerar, lei;
CAzi – cifra de afaceri pe zi, lei.
MCnum= 20 000 (lei)
Suma necesară pentru deschiderea afacerii se calculează astfel:
MFtot= MFmfld + MCmp+ Mcinv+ Mcnum (9)
unde: MFtot – necesarul total de investiţii, lei.
 MFtot=8 460 000+70 550+60 000+20 000= 8 610 550 (lei)

MC=MCmp+ Mcinv+ Mcnum= 70 550+ 60 000+20 000=150 550 (lei)

MFtot=7 200 000+70550+60 000+ 20 000= 7 350 550 (lei)

Pe baza acestor date se întocmește bilanţul financiar al întreprinderii şi sursele de

finanţare ale afacerii.
Tabelul 5.8. Necesarul de investiţii şi sursele de finanţare
Nr. Surse Proprii, lei Atrase, lei Total, lei

Mijloace
1. Mijloace fixe 5 076 000 3 384 000 8460000
Clădire
Utilaj
2. Mijloace circulante 90 330 60 60 220 150 550
materie primă
OMVSD
Numerar
3. TOTAL, lei 4 410 330 2 940 220 7 350 550

Analizind informatia din tabelul 5.8 vedem ca necesarul de investitii propii este de 4 410
330 lei, iar necesarul de investitii atrase este de 2 940 220 lei.
5.4.Intocmirea bilantului financiar
Bilanţul financiar este un document care reprezintă situaţia patrimonială a unei
firme la un moment dat, la sfârșitul unei perioade, în care se sintetizează ansamblul
drepturilor şi obligaţiilor firmei. Conceptul specific îl constituie dubla reprezentare a
patrimoniului: pe de o parte sub aspect al materialităţii, adică a structurii fizice a formelor
concrete pe care le îmbracă bunurile economice. Pe de altă parte, sub aspectul surselor de
provenienţă a bunurilor şi valorilor economice.
Informaţia din bilanţul financiar se utilizează pentru a primi decizii manageriale
şi pentru a analiza situaţia economico-financiară a agentului economic la un moment dat

Tabelul 5.9. Bilanţul financiar

Active Sold Pasive Sold
 După un După un
La încep. La încep.
an an
I. Active I. Capital propriu
imobilizate  capital statutar 5 000 000 5 000 000
- clădiri 6 400 000 6 400 000  profit nerepartizat - 750 000
- utilaje 2 060 000 2 060 000  rezerve 76 000 160 550

Total ATL 8 460 000 8 460 000 Total CP 5 076 000 5 910 550
II. Active II. Datorii pe termen
circulante lung
- materii prime 60 500 100 550  Credite bancare pe 2 940 220 2 400 000
- OMSD 65 050 30 000 termen lung
- Casa 25 000 320 000

Total AC 150 550 450 550 Total DTL 2 940 220 2 400 000
III. Datorii pe termen
scurt
 Datorii comerciale - 90 000
 Datorii fata de - 5 500
salariati
 Credite bancare pe 594 330 490 450
termen scurt
 Datorii fata de buget - 14 050
Total DTS 594 330 600 000
TOTAL 8 610 550 8 910 550 TOTAL Pasive 8 610 550 8 910 550
Active

Dupa calcularea bilantului contabil vom calcula solvabilitatea(S) si lichiditatea (L).

Solvabilitatea ne indică capacitatea unui agent economic de a plăţi datoria pe care o are
faţă de un creditor, se calculează la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune.

C ps
S= ; (10)
C ps  DTL

unde:
S – solvabilitatea;
Cps – capital propriu;
DTL – datorii pe termen lung.
5 076 000
Sinc=  0,63 ;
5076000  2940220
5 910 550
Ssfirs.=  0,71 ;
5 910 550  2 400 000
Astfel, obtinind solvabilitatea la inceputul anului de 0,63 , iar la sfisitul anului este
de 0,71 ceea ce putem mentiona ca la intreprinderea data starea financiara creste si este
 un rezultat pozitiv facind o comparatie cu norma in care ar trebui sa se incadreze de la
0,5...1

Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma activele sale în mijloace

bănești cu costuri de transfer reduse:
ATS
L= ; (11)
DTS

unde:
L – lichiditatea întreprinderii;
ATS – active pe termen scurt;
DTS – datorii pe termen scurt.

150 550
Linc=  0,25; ;
594 330
450 550
Lsfirs.=  0,75; ;
600 000

Dupa rezultatele de mai sus putem mentiona ca la inceputul anului avem o lichiditate
de 0,25 iar la sfirsitul anului s-a majorat pina la 0,75....ceea ce reprezinta un rezultat
pozitiv deoarece se incadreaza in norma de la 0,5 pina la 1.

5.5. Planificarea principalilor indicatori economici şi a eficienţei

economice a proiectului
Scopul fiecărui agent economic este de a obține rezultate cât mai eficiente. Eficienţa
economică exprimă raportul dintre efect şi efort (cheltuieli). Aceasta este categoria economică
care ne permite să comparăm efectul obţinut cu cheltuielile suportate.
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii
planificaţi pe perioada de gestiune.
Profitul-reprezintă diferenţa dintre încasările şi cheltuielile efectuate pentru o activitate
economică.
Profitul brut (Pb) este rezultatul activităţilor firmei şi include profitul obţinut în urma
activități de bază. Se calculează ca diferenţa dintre cifra de afaceri şi costul vânzărilor:

Pb=CA – Chv, (12)

unde:
Pb – profitul brut, lei;
CA – Cifra de afaceri, lei;
Chv – costul vânzărilor, lei.

Pb= 7 200 000-5 943 396= 1 256 604 (lei)

 Profitul net (Pnet) este diferenţa dintre profit şi impozitul pe profit. Firmele plătesc
impozitul pe venit cu o taxă specificată în Codul fiscal. Profitul net rămâne la dispoziţia firmei
şi el poate fi folosit pentru plata suplimentară a muncii şi pentru dezvoltarea firmei: reutilare
tehnică, reconstrucţie, construcţie, implementarea noilor tehnologii, completarea mijloacelor
circulante:

Pnet = Pr – Ip, (13)

unde:
Pnet – profitul net, lei;
Pr – profitul, lei;
Ip – impozit pe profit.
Pr.net= 1 256 604- 150 792=1 105 812 lei

Imp=12%* Pr (14)

Imp = 12%* 1 256 604 = 150 792 lei

Impozitul pe venit se calculează din profit cu cota impozitului pe venit stabilită în
Codul fiscal. (form.14)
Repartizarea profitului net se realizează după următoarea schemă:
1. Pentru dezvoltarea întreprinderii: 20% din Pnet.
2. Pentru stimularea personalului: 20% din Pnet.
3. Pentru rambursarea creditelor: max 10% din Pnet.
4. Rezerve 5% din Pnet.

Tabelul 5.10. Principali indicatori economici ai activităţii economico-financiare

Indicatori Suma
Venituri din vânzări/Cifra de afaceri, mii lei 7 200 000
Costul materiei prime şi a mărfii realizate în preţuri de achiziţie, mii lei. 2 539 800
Ponderea costului materiilor prime, % 40
Adaosul comercial, mii lei 3 809 880
Consumuri şi cheltuieli de producție şi desfacere, mii lei 5 943 396
Nivelul consumurilor şi cheltuielilor, % 83
Profitul până la impozitare, mii lei 1 256 604
Impozitul pe profit, mii lei 150 792
Profitul net, mii lei 1 105 812
Rentabilitatea economică (Re), % 13
Rentabilitatea întreprinderii, % 15
Timpul de recuperare a investiţiilor, ani 7

Rentabilitatea activităţii economice exprimă raportul dintre profitul obţinut şi eforturile

depuse. Ea se mai numeşte rata rentabilităţii şi se exprimă în procente.
1. Rentabilitatea economică(Re), rentabilitatea activelor, (ROA - return on assets) este
raportul dintre profit şi suma activelor folosite:
 Pnet
Re = *100%
MF  MC (15)
unde:
Re – rentabilitatea economică, %;
Pnet – profitul net, lei;
MF – mijloace fixe, lei;
MC – mijloace circulante, lei.

1105 812
Re = * 100%  13%
8 460 000  150550

2. Rentabilitatea vânzărilor, întreprinderii, (Rata rentabilităţii comerciale (ROS)) (Rv),

exprimă raportul dintre profitul brut şi suma totală a veniturilor (CAan):
Pnet
Rv = *100%
CA , (16)
unde:
Rv – rentabilitatea vânzării, %;
Pnet – profit net, lei;
CAan – cifra de afacere, lei.
1105812
Rv = * 100%  15%
7200000

3. Timpul de recuperare a investiţiilor :

8 610 550
Tr   7ani
1105812 ,
unde:
Tr – timpul de recuperare a investiţiilor, ani;
MFtotale – mijloace financiare total investite, lei;
Pnet – profitul net, lei.

Astfel, analizind calculul de mai sus putem mentiona ca timpul de recuperare al

investitiilor va fi de 7 ani jumate .
Astfel, pentru a studia situatia financiara a intreprinderii in continuare vom
analiza urmatoarele probleme:
a) analiza fondurilor fixe;
b) analiza mijloacelor circulante.
a) Analiza fondurilor fixe.
Modul cum sunt utilizate fondurile fixe ale întreprinderii reflectă una din laturile
esenţiale ale eficienţei activităţii întreprinderii. Eficienţa este caracterizată de raportul dintre
efectul obţinut şi efortul depus şi se exprimă astfel:
• Randamentul mijloacelor fixe:
Rff = CA / Cmf,
 unde:
Rff – randamentul fondurilor fixe lei/ leu;
CA – cifra de afaceri, lei;
Cmf - costul mediu al fondurilor fixe, lei.
Rff=7 200 000/8 460 000=0,85 lei/leu

• Rentabilitatea fondurilor fixe.

Rpf = Pnet / Cmf,
unde:
Rpf – rentabilitatea fondurilor fixe, lei/ leu;
Pn – profitul net, lei;
Cmf – costul fondurilor fixe, lei.
Rpf=1 105 812/8 460 000=0,13lei/leu
b) Analiza mijloacelor circulante.
Mijloacele circulante sunt nemijlocit legate de procesul circulaţiei mărfurilor şi
materiei prime.
În procesul de producţie şi desfacere, mijloacele circulante se află într-un proces continuu
de mişcare caracterizat de indicatorii vitezei de rotaţie.
Viteza de rotaţie este un indicator calitativ, sintetic în care se reflectă procesele de
aprovizionare şi desfacere a producţiei. Analiza economică a mijloacelor circulante evidenţiază
doua aspecte esenţiale:
a) efectul obţinut în urma utilizării mijloacelor circulante;
b) eficienţa cu care acestea sunt folosite în procesul circulaţiei.
Viteza de rotație a mijloacelor circulante se exprimă prin intermediul a trei
indicatori:
a) numărul de rotaţii
Numărul de rotaţii – indicator care se determină prin raportarea efectului realizat la
volumul total al mijloacelor circulante folosite.
Vori = CA / S,
unde:
Vori – exprima numărul de rotaţii ale mijloacelor circulante într-o perioadă de
timp
CA – cifra de afaceri/ volumul de vânzări, lei;
S – soldul mediu al mijloacelor circulante, lei.
Vori=7 200 000/150550=48 ori
b) durata medie a unei rotaţii în zile:
Vz = T / Vori,
unde:
Vz – durata medie a unei rotaţii în zile;
T – numărul de zile ale perioadei.
Vz=360/48=7,5=8 zile

Astfel, intrucat mijloacele circulante se afla intr-un proces continuu de

miscare conform rezultatelor de mai sus putem vedea ca viteza de rotatie a
 mijloacelor circulante este caracterizata de numarul de rotatii care este de 48 de
ori si durata unei rotatii fiind de 8 zile.

Tabelul 12. Principalii indicatori ai activităţii economico-financiare a întreprinderii

Nr. Indicatori Unitati Suma
de
masura
1 Venitul din vinzari/Cifra de afaceri Lei 7 200 000
2 Adaosul comercial Lei 3 809 880

3 Ponderea AC % 40
4 Numarul total de lucratori Persoane 17
-de producere 8
5 Consumuri si cheltuieli de producere lei 5 095 980
si desfacere
6 Ponderea consumurilor şi cheltuielilor % 83

7 Retribuirea muncii Lei 85 500

8 Profitul pina la impozitare Lei 1 256 604
9 Impozitul pe profit Lei 150 792
10 Profitul net Lei 1105812
11 Rentabilitatea economica, Re % 13
12 Rentabilitatea intreprinderii, Rv % 15
13 Randamentul MF Lei/leu 0,75
14 Productivitatea muncii Lei/pers 423 530
15 Viteza de rulaj a MC Zile 8
ori 48
16 Lichiditatea intreprinderii:
- La inceput de activitate 0,25
- La sfirsit de activitate 0,75
17 Solvabilitatea intreprinderii:
- La inceput de activitate 0,63
- La sfirsit de activitate 0,71
18 Timpul de recuperare a investitiilor ani 7
Concluzie
Pentru o afacere profitabila și de succes este necesar sa avem un scop bine determinat, sa ne
axam pe obiectivele afacerii, sa respectăm condițiile.
Piata, concurenții trebuie analizați obiectiv și în urma concluziilor facute elaborăm un plan de
afaceri.
În urma efectuării planului de afaceri ce are ca scop deschiderea unei cafenele-cofetării cu
capacitatea de 100 de locuri, putem concluziona ca poate sa fie o afacere destul de profitabila
avind ca termen de recuperare 7 ani și profitul de 1105812 lei. Profitul este unul favorabil pentru
înterprindere, iar termenul de 7 ani nu este unu atît de mare.