Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi

Facultatea de Inginerie Chimic i Protecia Mediului,

Iai

Proiect Managementul Produciei Chimice

Tehnologia de fabricare a zahrului

Sun Marian
Specializarea: IMAN
Grupa 2307
Anul 3

1. Lansarea in fabricaie:
1.1 Prezentarea produsului:
Zahrul constituie materia prima de baza pentru industria produselor zaharoase.Este un aliment
asimilat complet i repede de ctre organism, iar n concentraie mai mare mpiedic dezvoltarea
microorganismelor, ceea ce contribuie la conservarea dulciurilor.
Dup modul de prezentare, n consum se disting urmtoarele forme de zahr:
-

zahr cristal sau tos, constituit din cristale de zaharoz neaglomerate;

zahr buci sau cubic, constituit din cristale de zaharoz aglomerate i tiate
n buci prismatice;

zahr praf sau zahr pudr sau zahr fin, obinut prin mcinarea zahrului tos.

Zahrul cristal se prezint sub form de cristale ct mai uniforme, nelipicioase, fr

aglomerri, de culoare alb lucioas, cu gust dulce, fr miros i corpuri strine.
Zahrul pudr se prezint sub form de fin uscat, nelipicioasa, de culoare alb mat, cu gust
dulce, fr miros i corpuri strine.
Zahrul buci se prezint sub form de buci uscate fr pete, de culoare albamata, cu gust
dulce, fr miros i corpuri strine.
Zahrul se obine din sfecl de zahr n urma unor operaii care extrag zaharoz din sucul celular
aflat n sfecl, pe care-l cristalizeaz i l usuc.
n urm extraciei se obin dou produse: zeam de extracie din care rezult apoi zaharoz, pulp
i borhotul.
Extracia este prima treapt de purificare a zemii. Zeama de extracie are 74-88% puritate.
Zeama de extracie se purific n continuare cu hidroxid de calciu i dioxid de carbon pentru a
precipita varul n exces rezultnd zeam purificat ( zeam subire ) cu o concentraie de 13-15%
substan uscat ( Brix ), i nomol.
Zeam obinut se concentreaz rezultnd un sirop concentrat cu 60-65Bx sau 70Bx n cazul
concentrrii cu o instalaie cu multiplu efect.
Cristalizarea se face n rafinrie, n mai multe etape, iar n urma acestei operaii se obine melasa,
care este un produs secundar i zahrul alb sau rafinat care se usuc i se obine zahrul tos.

Zahrul este solubil n ap. Cu ct temperatura apei este mai ridicat, cu att zahrul se
dizolv mai uor. Astfel la 20C, o parte apa dizolvat 2,04 pri zaharoz, iar, la 100C dizolvat
4,87 pri zaharoz.
Sub influena acizilor zaharoz se descompune n monozaharidele din care este compus:
glucoza i fructoza, fenomen denumit de invertirea zaharozei, iar amestecul rezultat este denumit
zahr invertit.
nclzit la temperaturi ridicate, dar sub punctul de topire, care este de 185-186C, zahrul se
nglbenete, apoi devine brun i pierde structura cristalin i se formeaz o serie de produi de
descompunere.
La temperatura de topire are loc formarea de substane colorate. La 190C se formeaz o mas
brun nchis, solubil n ap, numit zahr caramel, cu o arom i un miros cracteristic, gust
amar i putere mare de colorare.
Materiile prime folosite in fabricarea zaharului.
n lume se poate obine din dou materii prime:
-

sfecl de zahr

trestie de zahr

La noi n ar, tehnologia de fabricare a zahrului folosete ca materie prim sfecla de zahr.
Sfecla de zahr face parte din familia Chenopodiacee i este o plant bianual.
Soiurile cultivate se mpart n:
-

sfecl cultivat pentru folosirea frunzelor, care are un coninut de zahr de 914%

sfecl comestibil, cu un coninut de zahr de 6-12%

sfecl furajer, cu un coninut de zahr de 3-10%

sfecl de zahr

Sfecl de zahr care se cultiv n prezent provine din sfecl alb de Silensia care coninea iniial
8-10% zahr, ns prin ameliorri succesive coninutul de zahr a crescut la 18-20%.
Sfecl de zahr este o plant bianual. n primul an de vegetaie, din smn se dezvolt
plant alctuit din rdcin i frunz. n al doilea an de vegetaie rdcina se planteaz, din ea
cresc din nou frunze, se formeaz tulpini sau lujere purttoare de flori i fructe. Florile sfeclei se
dezvolt n partea superioar a tijelor florale.

Schema tehnologica de fabricare a zharului

SFECL
RECEPIE CALITATIV I CANTITATIV
DEPOZITARE
SEPARARE CORPURI UOARE
SEPARARE CORPURI GRELE
SPLARE
H2 O(72-75C
TIEREA SFECLEI
EXTRACIE
ZEAM DE EXTRACIE
CO 2

Ca(OH) 2
PURIFICARE

BORHOT

NMOL
ZEAM PURIFICAT
CONCENTRARE
CRISTALIZARE
MELAS
CENTRIFUGARE
ZAHR ALB SAU RAFINAT
USCARE-RACIRE
SORTAREA
AMBALARE

PRESARE
AP DE PRES

1.2. Identificarea potenialilor clieni.

Pentru identificarea potentialilor clienti am ales metoda chestionarului. Am proiectat un
chestionar care contine un numar minim de intrebari iar pe baza raspunsurilor se obtin informatii
privitoare la potentialii clienti. Pentru cunoasterea preferintelor dumneavoastra privind utilizarea
produsului Vega, va rugam sa raspundeti la urmatoarele intrebari :

CHESTIONAR:
1. Care este varsta dumneavoastra:
a) sub 25 ani
b) intre 25-45 ani
c) peste 45 ani
2. Din ce mediu social proveniti:
a) mediul urban
b) mediul rural
3. Ati auzit de produsul Vega :
a) Da
b) Nu
4. Ati mai folosit produsul?
a) Da
b) Nu
5. Cat de des utilizati acest gen de produse?
a)Des
b)Ocazional
c)Foarte des.

6. Suferiti de boli cauzate de acest produs, de ex diabetul zaharat?

a)Da
b)Nu
7.Ce v-a atras cel mai mult la acest produs?
a)Modul de prezentare si ambalajul

b)Pretul avantajos
8. Ce parere aveti de calitatea acestui produs? Exprimati-va opinia prin calificative.
a)Slab
b)Bine
c) Foarte bine
7. Sexul
a) Barbat
b) Femeie
In urma analizei si prelucrarii raspunsurilor primite la intrebarile din chestionar s-a decis
introducerea in fabricatie a produsului Vega.

Lanturi de magazine

Cofetarii

Clienti potentiali

Cafenele

Clienti individuali

1.3 Identificarea factorilor de succes

Restaurante

Factorii de succes sunt indicatorii care arata de ce o intreprindere are succes sau nu intrun anumit domeniu.
Avantaje si Dezavantaje :

1) Zaharul se gaseste sub forma naturala de: fructoza - in fructe si miere; glucoza - in fructe,
legume si miere; maltoza - in cereale; lactoza - in lapte. Toate acestea sunt bune daca sunt
consumate cu moderatie.
2) Da repede senzatia de satietate: produsele zaharoase sunt preferabile celor cu continut in
grasimi sau in indulcitori artificiali, caci declanseaza mecanismul natural de satietate a
organismului.
3) Zaharul se obtine din sfecla de zahar si din trestie de zahar, chiar daca procesul in sine este
anevoios si nescesita multe operatii de lucru.
4) Ambalajele produselor sunt ecologice si biodegradabile ce pot fi confectionate fie din
hartie,fie din materiale plastic.
5) Pentru a-i asigura succesul pe termen lung ntr-un mediu de pia extrem de

competitiv,

obiectivul strategic al al firmei este s se diferenieze de competitorii si printr-o optimizare

continu a tehnologiei i prin inovaii privind produsele oferite. Firma dezvolt n strns
colaborare cu clienii si noi reete, produse speciale i noi posibiliti de utilizare a
produselor deja existente.
6) Acorda o atentie deosebita distributiei si promovarii produselor sale. Ideea este de a
diversifica cat mai mult gama sortimentala, in asa fel incat consumatorul final sa poata alege
orice sortiment isi doreste.
7) Firma se axeaz n principal pe dezvoltarea unor procese i etape de procese noi, ecologice i
eficiente din punct de vedere energetic. ntruct utilizarea eficient a materiilor auxiliare n
producia de zahr capt o semnificaie tot mai mare, divizia tehnologiei de fabricare a
zahrului a iniiat i a implementat n ultimii ani proiecte care au facilitat reducerea

semnificativ a utilizrii acestor materii auxiliare.

1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern

PI
r
p
n
e
e

a t

fi

e
r
d

Felul mediului
1. Direct

Clienti

Furnizori

Identificare
Magazine
mici,supermarketuri,hipermarketuri
Cofetarii
Materia prima,energie,resurse

2.Indirect

Distributie
Piata locului de munca
Mediul economic
Mediul stiintific
Mediul socio-cultural
Mediul tehnologic

umane,echipamente
Firma de transport
Agenti de recrutare
Banci
Ministerul sanatatii OPC
Component demografica
Cultura populatiei
Firme d echipamente

Furnizori de for de munc se constituie n factori de mediu, cu influen important n

activitatea oricrei ntreprinderi, datorit rolului factorului uman n procesul muncii.
Furnizorii unei firme sunt acei factori economici de mediu care ii confera acesteia
resursele necesare pentru desfacerea activitatii.
Consumatorii finali si intermediarii Acestia pot fi reuniti sub conceptul de clienti ai firmei,
adica acele persoane juridice sau fizice carora firma le ofera produsele sau serviciile sale. Spre
deosebire de categoriile de factori externi prezentate, respectiv furnizorii si clientii firmei,
concurentii nu se afla in contact nemijlocit cu aceasta, dar ii marcheaza relatiile cu mediul
exterior.

1.5 Proiectarea actiunilor promotionale.

Promovarea, ca expresie a aciunilor, mijloacelor i metodelor utilizate n orientarea,
informarea, atragerea i convingerea clienilor s cumpere produsul n scopul
satisfacerii dorinelor lor, dar i asigurrii rentabilitii ntreprinderii productoare,
este o necesitate pentru nfptuirea obiectivelor strategice i tactice ale
ntreprinderii, pentru nviorarea ciclului de via al produsului, ca i pentru
anihilarea efectelor aciunilor ce duc la scderea vnzrilor.
Exist mai multe tehnici (mijloace) de comunicare atat vizuzle cat si audio, folosite
n publicitate:
a) presa;

b) radioul;
c) televiziunea;
d) cinematograful;
e) publicitatea extern;
f) publicitatea gratuit;
g) cataloagele, pliantele, prospectele;
h) reducerile de prt;
i) vanzarile grupate;
j) concursurile.

Alte astpecte care ar trebui luate in vedere pentru promovare sunt:

-amplasamentul produsului in magazine;
-modalitatile de dispunere si aranjare a produselor, mobilierul de prezentare folosit adaptat
tipului de produs: etajere, cosuri, rafturi (modulare) de perete, vitrine, standuri etc;
-punerea in evidenta a suprafetelor avand un impact puternic asupra cumparatorului:
extremitatile rafturilor, etajere situate la nivelul privirii si al mainilor (rezervate pentru
promovarea produselor noi si " impingerea " pe piata a unor articole);
-natura materialelor de semnalizare si de publicitate folosite la locul de vanzare;
-reclama grafica (afise, postere, pliante, cataloage de prezentare, brosuri, autocolante, etichete)
reclama video (prezentarea de filme video publicitare);
-reclama video (prezentarea de filme video publicitare).

2. Amplasarea in planul general al intreprinderii.

2.1.Determinarea amplasamentului ntreprinderii (Metoda Electre).

Variante pentru amplasarea intreprinderii:

V1 zona extravilan
V2 teren mostenit in zona urbana
V3 teren mostenit in zona rurala
V4 zona industriala
Pentru determinarea amplasamentului optim al acestei instalatii,am avut in vedere ,tinand
seama de specificului produsului finit si al materiilor prime utilizate,urmatoarele criterii :
C1 posibilitatea vanzarii produselor (calificative)
C2 - apropierea de zona de materii prime (calificative)
C3 gradul de poluare in zona (procente %)
C4 infrastructura existent (calificative)
C5 distant fata de potentialii clienti (kilometri)
Analizand variantele de amplasare dupa criteriile stabilite anterior,am intocmit matricea
calificativelor (aij) prezentata in tabelul urmator :
Matricea aij
V1
V2
V3
V4

C1
B
S
F.b.
F.b.

C2
F.b.
B
B
F.b.

C3
25 %
35 %
30 %
50 %

C4
F.b.
S
F.b.
F.b.

C criterii ; V variante

Determinarea coeficientilor de importanta (Kj) pentru fiecare criteriu in parte.

Kj =

nij
nij

C5
10
20
5
8

S1 economist
S2 responsabil aprovizionare
S3 responsabil cu mediul
S4 agent de vanzari

C1

C2

C3

C4

C5

S1

10

S2

10

S3

10

S4
nij

10

37

35

29

26

31

K 1=

37
=0,23
158

K 5=

31
=0,20
158

K 2=

35
=0,21
158

K 3=

Determinarea matricei notelor de apreciere

U ij =

29
=0,18
158

aij

aij ( a j ) u=0

( a j ) u=1( a j ) u=0

K4=

nij =158

26
=0,16
158

C1

C2

C3

C4

C5

V1
V2

0,5
0

1
0

0
0

0
0

0
0

V3

V4

Kj

0,23

0,21

0,18

0,16

0,20

10,5
=1
10,5

U 13=

F.b. = 1 ; B = 0,5 ; S = 0;

U 11 =

0,50
=0,5
10

U 15=

1020
=0
520

U 21=0

U 31=1

U 41=1

2050
=0
2050

U 22=0
U 32=0

U 12=

U 42=1

U 23=0
U 33=0

;
;

U 43=0

U 24=0

U 34=0

U 44 =1

U 25=0

U 35=0

U 45=0

Calculul indicatorilor de concordanta :

C VgVn =

1
n

kj
j=1

k j (a gj ahj)
j

U 14=

10
=0
10

V1

V2

V3

V4

0,59

0,59

0,59

0,38

V1

CV

V2

CV

V3

CV

V4

CV

V1

CV

CV

V2

0,54

V3

0,77

0,78

V4

0,78

0,57
1

1
( 0,23+0,21+0,18+0,16+ 0,20 )=1
( 0,23+0,21+0,18+0,16+ 0,20 )

1
= ( 0,21+0,18+ 0,20 )=0,59
1
1
= ( 0,21+ 0,18+0,20 )=0,59
1
=0,54

CV

V3

=0,59

V1

=0,77

CV

V2

=0,78

V1

=1

CV

V2

=0,78

CV

CV

V4

CV

V3

Calculul indecelui de discordanta :

=1

=0,38

V4

=0,57

0, a gj > ahj

V gV h= 1
max|agj ahj|; agj ahj
d

V1
V1

d=1;

V2

V3

V4

0,67

V2

V3

V4

0,13

0,8

| |

00
1
1
V 1 V 2= max 00 = max (0,67 )=0,67
d
1
0,331

0,51 1
1
V 1 V 3= max 00 = max (1 )=1
d
1
01

| |

| |

0,51
1
1
V 1 V 4= max 11 = max (1 )=1
d
1
00
01

d = ecart ;

V 2 V 1=1

V 2 V 3=1

V 2 V 4=1

V 3 V 1=1

V 3 V 2=1

V 3 V 4=1

 V 4 V 1=0,13

V 4 V 2=0,8

V 4 V 3=0

Alegerea variantei optime folosind metoda diferentei

V g V h =CVgVn V g V h

V1
V1

V2

V3

V4

0,33

-0,41

-0,41

-0,49

-0,41

-0,62

-1,49

-0,43

-0,88

V2

-0,46

V3

-0,23

-0,22

V4

0,87

-0,02

V 1 V 2=10,67=0,33

V 1 V 3=0,591=0,41

V 1 V 4=0,591=0,41

1,85

V 2 V 1=0,46

V 2 V 3=0,41

V 2 V 4=0,62

V 3 V 1=0,23

V 3 V 2=0,22

V 3 V 4=0,43

V 4 V 1=0,87

V 4 V 2=0,02

V 4 V 3=1

max || = max |1,85| = 1,85 (V2)

2.2. Amplasarea intreprinderii in zona urbana.

Aplicand aceasta metoda de alegere a variantei optime am obtinut rezultatul urmator : varianta
optima o reprezinta varianta a 2-a, adica zona urbana.
Amplasarea intreprinderilor in tara noastra, este subordonata cerintelor strategice a politicii
partidului si statului de repartizare rationala a fortelor de productie pe teritoriul statului, de
repartizare rationala a fortelor de productie pe teritoriul tarii si trebuie sa urmareasca :

ridicarea economico-financiara a judetelor si oraselor mai putin dezvoltate ;

ocuparea fortei de munca disponibile din judete ;

valorificarea superioara a resurselor materiale din judete si cresterea veniturilor

populatiei ocupate ;

cresterea gradului de urbanizare si protejarea mediului inconjurator.

Aceste principii, preponderent sociale, trebuie privite in stransa corelatie cu principiile

economice, de natura sa asigure eficienta crescuta a investitiilor ca :

apropierea de sursa de materii prime ;

apropierea de surse de combustibil si energie ;

apropierea de sursele de apa potabila si industriala ;

apropierea de centrele de consum

Sectia de obtinere a zaharului va fi amplasata pe platforma din zona urbana, deoarece

aceasta solutie permite cooperarea din punct de vedere al alimentarii cu energie electrica,
termica, apa, lucrari de canalizare, deservire feroviara si rutiera.

2.3 Stabilirea relatiei de interdependenta dintre anumite compartimente si sectia

proiectata.
Diagrama relatiilor dintre diferite departamente ale intreprinderii:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Departament administrativ
Cabinet Medical
Departament cercetare
Dep. de producie
Dep. de resurse umane
Depozit materii prime
Depozit combustibil
Depozit ambalaje
Depozit produs finit
Secia mecanico-energetic
Secia transporturi

departare necesara
+

--- -

departare preferabila
vecinatate preferabila
vecinatate necesara

2.4 Alegerea felului cladirii.

Avnd n vedere specificul procesului tehnologic de obinere a aspirinei am optat pentru un
sistem monobloc pe orizontal de tip I. Sistemul ales prezinta urmatoarele avantaje: folosirea
eficienta a terenului, reducerea distantelor de transport si a lungimii retelelor tehnice sanitare,
permite amplasarea suprafetelor de productie pe verticala si proiectarea unor fluxuri tehnologice
pe vertical, necesitand cheltuieli mai mici pentu conditionarea arului, incalzire.
2.5 Modalitatea de extindere a cladirii
Avnd n vedere c ntreprinderea n cadrul creia am amplasat secia a crei organizare a
produciei i a muncii o proiectm,are prevzute dezvoltri ulterioare vom vedea prin planul
general de organizare a ntreprinderii suprafee pentru extindere astfel nct extinderile viitoare
s se fac cu cheltuieli minime si fr intreruperea produciei.

ntruct se consider c tipul cel mai raional de extindere e cel al dezvoltrii cldirilor
existente, am optat pentru acest soluie, lsnd mai mult spaiu liber ntre secii mergnd pe
extinderea in lungime a seciei.

Extinderea in lungime a sectiei

2.6 Stabilirea structurii de productie

Pentru functionarea in conditii de eficienta economica maxima a intreprinderii in care
amplasam instalatia proiectata am ales din cele trei tipuri de structure de productie pe cea pe
produse deoarece corespunde specificului procesului tehnologic de obtinere a aspirinei. Acest tip
de structura prezinta urmatoarele avantaje: asigura organizarea productiei in flux, permite o
adancire continua a specializarii productiei, creeaza conditiile pentru introducerea tehnicii noi.
Un principal dezavantaj il constituie faptul ca schimbarea structurii sortimentului poate
determina folosirea unor utilaje in mod incomplete.
In figura de mai jos prezentam structura de productie si de conceptie a intreprinderii in care am
amplasat sectia a carei organizare a productiei si a muncii o proiectam

ntreprinderea de obinere a
zahrului

Secii deservire

Structura de productie si de conceptie a intreprinderii de obtinere a zaharului

2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii
Modul de amplasare prezentat in planul general tine seama de particularitatile tehnologice de
fabricatie si urmareste gruparea constructiilor si instalatiilor dupa functionalitate, cerinte de
proiectie si destinatie.
Aceasta variant de amplasare raspunde de urmatoarele obiective:
- Usurinta de extindere a capacitatilor;
-

Usurinta de reorganizare;

Adaptabilitate la cerinte impuse de produse noi

Schema de amplasare a departamentului de productie in cadrul intreprinderii

Departament resurse
umane

Vestiare

Departament
administrativ

De cercetare

De control

Laboratoare

Compartimentul de depozitare

Compartimentul de transport

Secia de reparaii

Secii auxiliare

Secia energetic

Secia de formare a
zahrului

Secia de prelucrare a materiilor prime

Secii de baz

Cabinet medical

Departament de cercetare

Departaemnt de productie

Depozit materii
prime

Depozit produs finit

Sectia mecanoenergetinca

Sectia
transporturi

Depozit ambalaje

Depozit
combustibili

3.Proiectarea managementului productiei.

3.1 Justificarea necesitatii si oportunitatii tehnologie adoptate
Justificarea se face n funcie de numeroi factori ai criteriilor de alegere a unei instala ii
tehnologice, respectiv a procesului de fabricaie care a stat la baza proiectrii instalaiei. Alegerea
procesului trebuie s se fac n funcie de aspectele cele mai convenabile ale factorilor care
determin criteriile. Aceste criterii i factorii lor sunt reprezentai n urmtorul tabel:
Nr.

Criterii

FACTORI

Crt.
0
1

1
Criterii tehnologice

Materii prime i auxiliare

Utiliti

Produse secundare

Utilaje

2
-simplitatea procesului: faze i operaii tehnologice ct mai
puine, fr fabricaii anexe, fr recirculri de materiale;
-tehnologie cu consum ct mai sczut de energie;
-controlul calitatii: volum minim de lucrari de laborator;
-necesar de materii prime si materiale: nu necesita materiale
deficitare, greu de procurat;
-tehnologia ofer posibilitatea de perfecionare i modernizare
n viitor.
-calitate necesar, corspunztoare normelor existente;
-asigurarea cu materii prime i auxiliare, posibiliti de
procurare n prezent i n viitor;
-depozitare: asigurari cu materiale ritmic si constant;
-manipulare simpl i transporturi uoare
-apa: condiii de calitate ct mai puin severe care s nu
necesite instalaii de tratare specifice i costisitoare;
-abur asigurat in cantitate necesara cu minimum de instalatii
auxiliare, la parametrii corespunzatori necesitatilor;
- energie electric, putere instalat ct mai mic, fr variaii de
sarcin, cu puine porniri i opriri;
-agentul termic.
-cantitatea rezulatat ct mai mic;
-s permit valorificarea lesnicioas a acestora
-consumatori probabili, cunoscui de la nceput cu necesarul lor
-posibiliti de procurare ct mai economicoase;
-ntreinere ct mai uoar;
-durat de funcionare ct mai mare;
-necesar minim de piese de rezerv.

3.2.1 Proiectarea graficului desfasurarii procesului de productie

n cadrul acestei subetape se va rezolva proiectarea graficului desfurrii procesului de
producie.
Elaborarea acestui grafic urmrete succesiunea numai a operaiilor de baz i a activitilor de
control, reprezentndu-se punctele in care materialele prelucrate intr sau nu intr n proces.
ntocmirea acestui grafic nu tine seam de locurile de munc n care sunt realizate operaiile.

Pentru reprezentarea grafic se folosesc anumite simboluri i reguli de reprezentare. Astfel

transformrile se simbolizeaz printr-un cerc

, iar activitile de control printr-un ptrat

activitile de transport se reprezint printr-o sgeat , ateptrile prin litera D, iar activitile
5

de depozitare printr-un triunghi .

n cazul n care dou activiti se execut n acelai timp, simbolurile se combin, trecndu-se
activitatea mai important n exteriorul celeilalte.
6
Elaborarea acestui grafic urmareste succesiunea numai a operatiilor de baza si a activitatilor de
2
control , reprezentandu-se punctele in care materialele intra sau nu intra in proces.
7

8
3
Materie prima ( Sfecla de zahar)

4
10

11

12

Ridicarea sfeclei la masina de spalat(3) si controlul ridicarii (4)

13

Spalarea sfeclei

14

Controlul spalarii sfeclei

15

Ridicarea sfeclei la cantar si la masina de taiat

16

17

Controlul ridicarii sfeclei la cantar si la masina de taiat

Taierea sfeclei in taietei

18

19

Controlul taierii sfeclei in taietei

20

Producerea zamei de difuzie

21

Controlul producerii zamei de difuziei

Producerea procesului de predefecare si defecare

Controlul procesului de predefecare si defecare

Producerea procesului de saturatie I si II

Controlul procesului de saturatie I si II

22

23

24

25

26

27

Obtinerea zamei subtiri

Controlul procesului de obtinere a zamei subtiri
28

Producerea evaporarii
29

Controlul procesului de evaporare

30

31

Obtinerea siropului concentrat

Controlul producerea siropului concentrat

Procesul de fierbere si cristalizare

Controlul procesului de fierbere si cristalizare

Producerea masei groase

33

32

Controlul producerii masei groase

Centrifugarea

Controlul centrifugarii

Procesul de spalare

33

Controlul procesul de spalare

Obtinerea zaharului
Ambalarea zaharului

Control ambalare zahar

Produs finit

3.2.2 Elaborarea gaficului de analiza.

Nr.

Descriere

crt.

Simbol

1.

Recoltarea sfeclei

2.

Ridicarea sfeclei la masina de spalat

3.

Spalarea sfeclei

4.

Ridicarea sfeclei la cantar si la masina de taiat

5.

Taierea sfeclei in taietei

6.

Producerea zamei de difuzie

7.

Producerea procesului de predefecare si defecare

8.

Saturatia I si II

9.

Obtinerea zamei subtiri

10.

Producerea evaporarii

11.

Obtinerea siropului concentrat

12.

Procesul de fierbere si cristalizare

13.

Producerea masei groase

14.

Centrifugarea

15.

Procesul de spalare

16.

Controlul calitatii

17.

Obtinerea zaharului

18.

Ambalarea produsului finit

19.

Depozitare produs finit

20.

Transportul produsului finit

Schema bloc de obinere a zahrului tos

Descrierea principalului utilaj tehnologic

Masina cu disc de taire a sfeclei se compune dintr-o plnie 1, prin care se introduce sfecla n
mantaua cilindric 2, n interiorul creia, se afl discul orizontal 3. n mantaua cilindric, stratul
de sfecl are 2...3 m si greutatea acestui strat apas sfecla pe suprafata cutitelor 4, de pe discul 3,
care se roteste. Tieteii rezultati, sunt evacuati pe la partea inferioar a masinii.
Masina se caracterizeaz prin:

disc = 1350...2200 mm;

numrul de port cutite = 22...26;
turatia discului = 60...70 rot/min;
lungimea de tiere a cuitelor = 274...411 mm.

Masina de tiat sfecl cu disc : a . schema

de principiu; b . discul masinii de tiat
sfecl
1 . butuc;2 . plac;3 . coroan exterioar;
4 . coroan interioar; 5 . locasuri pentru
cutite.

. Un cutit pentru tiat sfecla se caracterizeaz prin:

L - lungime;
l - ltime;
p - pas;
h - inltimea profilului;

 - unghiul profilului;
l1 -distanta dintre marginea cutitului si axul locasului de fixare;
l2 . distanta dintre axele a dou locasuri de fixare.
Cutitele se monteaz n port cutite. Un port cutit (fig. 3.3), fiind format dintr-o ram 1, flcile
de fixare 3, ntre care se fixeaz cutitul 2. n fata cutitului exist placa frontal 4. Distanta dintre
cutit si placa frontal, d, este de 2 . 2,5 mm, pentru sfecla sntoas si 3,4 . 7 mm, pentru sfecla
lemnoas si nghetat. nltimea cutitului fat de placa frontal este de 2,5 . 4 mm si se poate
regla cu o pan de otel.
Casetele port cutit pot fi pentru cutite Goller (cele descrise mai sus), pentru cutite frezate si
casete oarbe (pentru reducerea capacittii de tiere).
Pentru a obtine titei n form de V se folosesc dou feluri de cutite care se deosebesc ntre ele
prin decalarea lateral a muchiilor cu din deschiderea dintre doi dinti consecutivi. Cutitele se
numeroteaz cu 1 si 2 si se monteaz alternativ n masina:

Schema tehnologic de fabricatie a zahrului din sfecl

Legenda :
1. masina de spalat;

2. cantar automat;
3. masina de spalat sfecla;
4. difuzor;
5. predefecator;
6. aparat de defecare;
7. aparat pentru saturatia I-a;
8. filtru rotativ;
9. aparat pentru saturatia a II-a;
10. filtru mecanic;
11. instalatia de evaporare;
12. aparat de fierbere sub vid;
13. malaxor;
14. centrifuga;
15. transportor oscilant;
16. uscator;
17. siloz;

3.3 Stabilirea structurii procesului de productie:

Nr.
crt.

1.

Felul procesului

Proces de baza

Caracterizare

Asigura transformarea materiei prime in

produs finit

Concretizare
-spalarea sfeclei;
- ridicarea sfeclei la
cantar si la masina de
taiat;
-taierea sfeclei in
taietei;
-producerea zamei de
difuzie;
-producerea
procesului de
predefecare si
defecare;
-saturatia I si II;
-obtinerea zamei
subtiri;
-producerea
evaporarii;
-obtinerea siropului
concentrat;

2.

Procese auxiliare

Asigura desfasurarea normal a proceselor e

baza

3.

Procese de servire

Deservesc procesele 1 si 2 cu materii prime

si informatii

4.

Procese anexe

Asigura valorificarea deseurilor

3.4.Caracterizarea procesului tehnologic:

Nr.

Caracteristici

Valori

-procesul de fierbere
si cristalizare;
-producerea masei
groase;
-centrifugarea;
-procesul de spalare;
-obtinerea zaharului.
-producerea si
furnizarea diferitelor
feluri de energie ;
-repararea utilajelor si
confectionarea
pieselor de schimb ;
-urmarirea, reglarea,
masurarea si
inregistrarea
parametrilor
tehnologici;
-ambalarea.
-receptii materii prime
si auxiliare;
-depozitarea
materiilor prime si
auxiliare;
-depozitarea
zaharului;
-control tehnic de
calitate.

crt.
1.
2.
3.
4.

Felul procesului
Tipul productiei
Destinatia productiei
Factori care influenteaza organizarea
productiei

Continuu
Masa
Intern ( 30 % ) si extern ( 70% )
-natura materiei prime ;
-natura procesului tehnologic ;
-natura produsului finit .

3.5. Proiectarea amplasrii elementelor liniilor de fabricaie

Pentru amplasarea instalatiei de obtinere a zaharului am propus sa se faca pe 3 nivele si
parter, utilajele fiind dispuse in ordinea fluxului tehnologic.
Analizand utilajele componente ale instalatiei am stabilit urmatoarea incadrare pe grupe:
Nr.total de utilaje din care:
17 din care:
- Mici 3
- Mijlocii 3
- Mari 11

Suprafata utilaj
2
[ m ]
10
15
40

Total

Suprafata totala pe grupe

2
[ m ]
30
45
440
515

Amplasarea principalului utilaj in cadrul sectiei:

4. Proiectarea asigurarii calitatii:

4.1. Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitii.
Calitatea produselor nu reprezinta un scop n sine, ci o consecinta a calitatii tuturor
activitatilor din ntreprindere, a ntregului sistem de organizare si conducere.
Managementul calitatii este un sistem de activitati desfasurate in scopul de a multumi clientii,
a creste gradul de motivare si satisfacere a angajatilor si a asigura costuri mai mici. Acest sistem
al firmei vizeaza cooperarea permanenta a tuturor salariatilor pentru a imbunatati calitatea
produselor si serviciilor sale, calitatea functionarii sale si calitatea obiectivelor sale.
Aceste obiective sunt urmatoarele:
- realizarea controlului propriu-zis a produselor fabricate;
- imbunatatirea nivelului calitativ al produselor;
- satisfacerea aspetarilor clientului;
- pastrarea controlului asupra imbunatatirilor efectuate.

4.2. Proiectarea atributiilor compartimentului de asigurare a calitatii

Atributiile sunt urmatoarele:
-

monitorizarea tuturor informatiilor privitoare la calitate;

controlul personalului intreprinderii;
controlul utilajelor din producie i piesele de schimb;
controlul materiilor prime;
controlul materialelor pentru ambalare
realizarea controlului propriu zis al produsului fabricat;
mbuntirea nivelului calitativ al produsului;
controlul utilitilor;

4.3. Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de productie privind

asigurarea calitatii
Atributiile conducerii tehnice a procesului de productie sunt:
-

asigurarea intrarii in sectie numai a materiilor prime corespunzatoare;

supravegherea angajatilor;
disciplina in munca;
respectarea programului de munca;
asistena tehnic pentru ntreinerea liniei de producie;
asistena pentru instalaiile electrice;
asigurarea transportului produselor finite

4.4. Proiectarea atributiilor a operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii

Atributiile operatorilor chimisti sunt:
-

respectarea cu strictete a disciplinei muncii si a celei tehnologice;

participarea obligatorie la cursurile de instruire organizata;
respectarea obiectivelor calitii i cerinelor pentru produs;
intreinerea i utilizarea corect i permanent a echipamentului de protecie;
responsabilitatea in lucru pentru evitarea situaiilor de risc.
respectarea regulamentului de ordine interioar;
respectarea programului de lucru.

4.5. Punctele de control

Nr.
Crt.
1.

Faza de fabricatie

Parametrii controlati

Dozarea

2.

Spalarea sfeclei

3.

Taierea sfeclei in
taietei
Producerea zamei de
difuzie

-cantitatea sfeclei;
-cantitatea apei.
-eliminarea frunzelor,
radicinilor de sfecla de
zahar;
-aspect.
-calitatea materiei prime;

4.

5.

Producerea

-calitatea sfeclei;
-pH-ul zamei;
-temperatura;
-durata difuziei.
- nlturarea coloizilor din

procesului de
predefecare si
defecare
6.
7.

Producerea evaporarii
Procesul de fierbere
si cristalizare

8.

Centrifugarea

9.

Uscarea zaharului

10.
11.

Ambalare zahar
Produs final

zeama de difuzie;
-precipitarea compusilor din
zeama de difuzie ce nu
reactioneaza;
-sterlizarea zamei.
-cantitatea de apa evaporata
-obtinerea unei mase groase;
-obtinerea cristalelor de
cristal.
-temperatura;
-durata;
-obtinerea clerelor purificate.
-umiditate;
-pH;
-temperatura.
-aspect ambalaj
-aspect comercial

5. Proiectarea activitatilor auxiliare si de deservire:

5.1 Proiectarea activitatilor de reparatii
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatii
Elaborarea graficului ciclului de reparative se face de la ultima reparatei capitala . Se presupune
ca aceasta a avut loc in mai 2011.
Rt = revizie tehnica ;
R

c1

= reparatie curenta de gradul 1

c2

= reparatie curenta de gradul 2

Rk = reparatie capitala .
Intr-o luna sunt 720 de ore lucratoare.

Timpul de stationare in
reparatii

Ciclul de reparatii ( ore )

Utilaj

Masini,
utilaje si
instalatii
pentru
evaporare,
uscare si
cristalizar
e

Rt

R
c1

R
c2

Rk

Rt

R
c1

R
c2

Rk

4.00
0

8.00
0

24.00
0

48.10
0

15

20

c2

= 24.000 ;

Rk = 48.100

Utilaj
Masini, utilaje si
instalatii pentru
evaporare, uscare
si cristalizare

An
2011
2012

48.100 /720 = 66
24.000 / 720 = 33

M
Rk

= 8.000 ;

10

28

N
Rt

Rt = 4.000 ;

S
Rt

R
c1

2014

2016

c1

R
c1

2013

2015

Costul de reparatii in
procente ( % ) din
valoarea de inlocuire
Rt
R
R
Rk
c1
c2

Rt

R
c2

Rt

R
c1

Rt
Rt

R
c1
Rk

8.000 /720 = 11
4.000 / 720 = 5,5
5.1.2. Elaborarea planului de reparatie
Pentru elaborarea planului de reparative se parcurg urmatoarele etape :
a) Identificarea datelor necesare din normative :
Timpul de stationare
in reparatii

Ciclul de reparatii ( ore )

Utilaj

Masini,
utilaje si
instalatii
pentru
evaporare,
uscare si
cristalizare

Rt

R
c1

4.000

8.000

c2

24.000

Rk

Rt

R
c1

R
c2

Rk

48.100

15

20

a) Calculul elementelor necesare elaborarii planului de reparatii

Calculul numarului de reparatii de acelasi fel dintr-un ciclu de reparatii
Rk

Rk
durata ciclului de reparatii

Intr-un ciclu de reparatii se va cuprinde numai un Rk

m=

Calculam numarul de reparatii R

Rk
48.100
1=
1=1
R c2
24.000

c2

Costul de reparatii in
procente ( % ) din
valoarea de inlocuire
Rt
R
R
Rk
c1
c2
1

10

28

unde :

Rk

= durata intre doi Rk ;

R c2

Calculam numarul de reparatii R

m=

unde :

R c2

c1

= durata intre doi R

c2

= durata intre doi R

c1

Calculam numarul de reparatii Rt :

m=

unde :

R c2
24.000
1=
1=2
R c1
8.000

R c1

c2

= durata intre doi R

R c1
8.000
1=
1=1
Rt
4.000

R c1

= durata intre doi R

Rk

= durata intre doi

c1
Rk

;
.

Structura ciclului de reparatii:

Rt
Rk

Rt

Rt

Rt
R

4000
8000

Utilaj
Masini, utilaje si

24000

Rt

48100
Structura ciclului de reparatii
c
c
R 1
R 2

Rk

instalatii pentru
evaporare, uscare
si cristalizare

A. Costul reparatiilor .
Presupunem ca valoarea de inventar ( valoarea de cumparare a utilajului )
Vi = 100.000 RONI .

C=

(6 1+ 4 5+1 10+1 28)

100

100.000 = 64.000 RONI

5.1.3. Proiectarea obiectivelor activitatilor de reparatie .

Principalele obiective care stau in fata compartimentului de intretinere si reparatii :
-

mentinerea utilajelor in perfecta stare de functionare ;

evitarea opririlor accidentale si inlaturarea posibilitatilor de declansare a avariilor ;
limitarea cheltuielilor necesare reparatiilor ;
asigurarea unor mari operativitati in realizarea in realizarea operatiilor ;
formarea echipelor de specialisti ;
mecanici de inalta calificare ;

5.1.4. Proiectarea organizarii activitatilor de reparatie .

Organizarea reparatiilor se face dupa sistemul centralizat. Toate lucrarile de evident, planificare,
pregatire si executarea interventiilor la utilaje se efectueaza de catre compartimentul intretinere si
reparatii instalatii. Se aplica bine la interprinderile mici si mijlocii cu conditia ca diversitatea
utilajelor sa fie redus. Avand in vedere ca organizatia noastra S.C. AGRANA Romania S.A. este
una simpla si cu utilaje de o diversitate redusa ( deoarece producem numai zahar si alte produse
care se produc printr-o metode asemanatoare ) am ales sistemul centrelizat .

Avantaje :
1.
2.
3.
4.
5.

producerea si achizitionarea pieselor de schimb in conditii avantajoase ;

subordonarea erarhica ;
specilizarea muncitorilor pe grupe si utilaje ;
utilizarea rationala a suprafetelor de productie si a fortelor de munca ;
realizarea unei legturi active ntre secia de producie i cea de reparaii.

Dezavantaje :
1.
2.
3.
4.

personal de conducere mare pentru conducerea si organizarea acestor activitati ;

separarea activitatilor de intretinere si reparatii ale activtatii productiei de baza ;
personal pentru reparaii mai numeros;
grad de ncrcare i utilizare a timpului de lucru sczut;

5.2.

Proiectarea transportului intern

5.2.1. Proiectarea obiectivelor transportului intern .

a) costul cat mai mic al transportului ;
b) amplasarea rationala a depozitelor ;
c) folosirea unor metode de lucru eficiente la lucrarile de incarcare si descarcare ;
d) dimensinarea raional a cilor de acces;
e) dimensionarea raional a cilor de circulaie;
f) mecanizarea si automatizarea unor operatii de transport.
5.2.2. Proiectarea regulilor de baza care trebuiesc respectate in organizarea transportului
intern

Dintre regulile care trebuiesc respectate in organizarea transportului intern, amintim :

a) reducerea la minim a costurilor de transport intern ;
b) asigurarea unui flux de transport rectiliniu fara intoarceri si incrucisari ;
c) asigurarea unui sistem rapid de comunicatie intre sectiile de productie si dispeceratul
mijloacelor de transport ;
d) evitarea pierderilor i deteriorrilor pe parcursul transportului intern;
e) respectarea graficului de predare a produselor la beneficiar.

5.2.3. Stabilirea transporturilor care se realizeaza in interprindere .

Transportul materialelor detin ponderea cea mai mare in cadrul activitatii de transport .
Materiile care se transporta sunt : materiile prime, materialele de ambalare, etc.
Transportul utilitatilor necesare fabricatiei alimentare este organizata astfel :
-

pentru agentii termici utilizati pentru operatiile tehnologice de incalzire si igienizare;

pentru colectare tratare si evacuare ape uzate ;
pentru combustibili ;

pentru energia electrica cuprinzand sistemul de alimentare de la reteaua nationala si

unitati de transformare ;
pentru protectia instalatiilor folosind sisteme de captare si transmitere la pamant a
fulgerelor;
aer comprimat ( pentru automatizare, pentru transport, pentru refulare )
pentru transmiterea informatiilor se utilizeaza transmiterea directa sau prin intermediul
suporturilor de informative,scopul in care se poate prevedea prelucrarea automata a
datelor.

Transportul personalului are rolul de a asigura o depozitare operative si fara effort,spre si

de la locul de munca precumsi din cadrul zonei da responsabilitate ce-i revine .
Transportirile pot fi :
-

pendular unidirectional ;
pendular unidirectional ;
inelar cu fluxcrescator.

5.3.
Proiectarea activitatilor organizarii depozitarii .
5.3.1.
Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii
Principalele grupe de conditii care impugn a fi avute in vedere la proiectarea siorganzarea unui
deposit sunt :
1.
2.
3.
4.

conditii de incarcare a depozitului ;

prescriptiile fata de ambianta, respectiv conditiile de microclimate ;
dotarile obligatorii pentru buna functionare a depozitului ;
conditiile constructive ce decurg din cerintele specific ale pastrarii instalatiilor, amplasarii
in fluxul tehnologic ;
5. simplificarea operatiilor de inventariere prin : amplasarea rationala a materialelor;
folosirea mijloacelor modern de depoztare; accesibilitatea directa la materialele
depozitate.
6. modificarea rapida a amplasarii materialelor in incinta depozitului prin folosirea unor
suporturi de depozitare adecvate, etc.

Alegerea amplasamentului pentru depozite .

La amplasarea depozitelor vom ine seam c reprezint o faz a elaborrii planului general al
organizrii intreprinderilor.

n incinta intreprinderii avem patru depozite : unul de materii prime, unul de combustibil, unul
de produs finit si unul de ambalaje. Cel de materii prime este amplasat n faa seciei de
producie, cel de produs finit ntre secia de producie i cea mecano energetica , iar depozitul de
ambalaje este amplasat ntre compartiment asigurarea calitii i secia de transporturi.

5.3.2.

Proiectarea fluxului de materii din interiorul depozitelor.

Pentru conceperea fluxurilor din deposit trebuie sa se tina cont de urmatoarele considerente :
-

in ele sa nu se include toate operatiile de la momentul primirii pana la cel al expedierii ;

amplasarea in plan sau in spatiu a operatii lor sa permita o desfasurare logica, in
succcesiune firesaca, fara intoarceri evitabile ;
pentru depozitele in care se vor desfasura mai multe fluxuri paralele,fiecare din acestea se
vor trata separate, insa sa va avea in vedere si modul lor de conjugare in ansamblul
depozitului ;
reducerea traseelor de transport si a spatiilor ocupate de acestea;
asezarea materilelor n depozit trebuie s se fac n aa fel nct s se poat gsi repede;
aranjarea paleilor s se fac ct mai compact pentru a reduce suprafeele de circulaie;
att la intrarea ct i la ieirea din depozit materialul trebuie manipulat o singur dat;
s se evite mutarea de mai multe ori a materialului depozitat;

Fluxul de material pe care il vom folosi, va fi reprezentat in figura urmatoare :

Primire

Depozitare

6. Managementul resurselor umane:

6.1. Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie.
FISA POSTULUI
1. Denumirea postului: Sef sectie de obtinere a zaharului

Expediie

2. Nume, prenume titular:

3. Cerinte:
Studiile necesare: tehnice superioare
Studiile titularului de post: Facultatea de Inginerie Chimica
Limitele de varsta:
-minimum 25 ani
-maximum 55 ani
Varsta ocupantului 35 ani
Experienta minima de specialitate: 2 ani
Experienta titularului de post: 7 ani
Valoare minima admisa pentru testul de:
-competenta profesionala: 10
-compententa manageriala: 8
Valoarea testului sustinut de titular:
-competenta profesionala: 10
-compententa manageriala: 9
Calitati fizice si morale- comportamentele detinute de titularul postului cerute de functie:
rezistenta fizica, dinamism, fermitate, onestitate, spirit de initiativa.

4. Relatii:
a) Ierarhice- este subordonat directorului tehnic si de productie.
-are in subordine adjunctul, sefii de schimb si sefii formatiilor de lucru.

b) Functionale: cu serviciile Plan- Prognoza

-Pregatire- Programare- Urmarirea Productiei
-Asigurarea calitatii
-Management
-Marketing
-Aprovizionare
-Resurse Umane.
c) De control- cu CTC
- Laboratoare
d) De colaborare- cu sectiile de productie
e) De reprezentare- cu liderul sindicat al sectiei si al societatii
5. Sarcini, compentente, responsabilitati:
Nr.
crt

Sarcini

.
1

Defalca

Competente
sarcinile

din Ia

Responsabilitati

masurile

tehnico-

organizatorice Raspunde

de

realizarea

programul de productie pe impuse pentru indeplinirea planului.

productiei in cantitate, calitatea

formatii de lucru.

si la termenele stabilite prin

program .
incadrarea Urmareste si verifica decontarea corecta Raspunde fata de CFG de

Asigura
personalului

in

planului

personal

de

limitele a orelor prestate, a calcularii tuturor corectitudinea

sumelor

si drepturilor banesti cuvenite personalului stabilite.

salarizare si a programului din sectie.

3

de productie al sectiei.
Executa lunar controlul Opreste
cuvenit

asupra

functiilor operatiile

inainte

de

nelegale,

efectuare
neoportune

toate Raspunde

de

corectitudinea

sau operatiilor efectuate.

tehnico-

economice

subordine
4

din neeconomice in faza de angajare si plata,

conform respectiv de incasare.

programului lunar stabilit.

Asigura buna gospodarire a Ia masurile necesare pentru utilizarea Raspunde
sectiei, elaborand pe baza rationala
obiectivelor,

personalul
munca

si

pe
pe

conduce.

cunostintele Raspunde

locuri

de repartizarii pe locuri de munca.

toate

schimburi

de

utilizarea

productivitatii de consum de materii prime si materiale, rationala si eficienta a fortei de

si

reducerii aprovizionarea la timp a locurilor de munca; de evitarea risipei, de

de

munca,

de munca

existente

conform

inlaturarea neglijentei.
de Raspunde de modul de aplicare

situatiei a normelor si de propunerile de

consum de materii prime si existente si rezervelor de imbunatatire.

perfectionare a lor.

materiale si energetice.
Negociaza
in
prezenta Propune cresterea salariilor, in functie de Raspunde de corecta aplicare a
factorilor

competenti, modul de salarizare, de timp si de normelor de salarizare, de timp

salariile
9

in

schimburile.

costurilor de productie.
munca cu materii prime, materiale
Asigura
introducerea Propune imbunatatirea normelor
normelor

asigurarea

tehnice

stabilit.
Asigura conditiile necesare Ia masuri pentru incadrarea in normele Raspunde
muncii

de

programului

cresterii

periodic

aplicarea

agregatelor, masurilor in sectia pe care o

tehnico- personalului din subordine in vederea asistentei

conform
6

masinilor,

masurile mijloacelor materiale si banesti.

organizatorice adecvate.
Repartizeaza muncitorii si Testeaza
productiv

de

cuvenite personal.

si de personal.

personalului din subordine.

Stabileste continutul fisei Ia masurile de difuzare a fisei de post Raspunde

de

modul

de

postului conform ROF, acte pentru toate persoanele din subordine si elaborare a fiselor de post.
normative
prevederi
fiecare
10

acesteia
legale

sau de cunoastere a continutului.

pentru

persoana

din

subordinea sa.
Asigura

respectarea Ia masuri de sanctionare- disciplinare sau Raspunde de modul in care a

disciplinei

munca

de

si pecuniare- fata de cei care manifesta aplicat

sanctiunile

in

fata

tehnologice

conform indisciplina tehnologica sau in munca.

controlului

documentelor

tehnice,

gestiune.

financiar

de

prevederile ROI si ROT,

contractului individual de
11

munca.
Asigura

perfectionarea Face

propuneri

concrete

privind Controleaza si raspunde de

pregatirii profesionale si de persoanele care intra in cercurile de cuprinderea in activitatile de

specialitate a personalului perfectionare
din subordine.
12

individuale , cate si a obiectivelor sectiei.

Asigura folosirea corecta si Sanctioneaza orice act de risipa si Raspunde
tuturor neglijenta,

materialelor

si

Asigura
cerut

ia

masuri

de

pentru consumurilor

munca cu materiale si resurse energetice.

nivelul
prin

intregului

respectarea
normate

de

resurselor aprovizionarea ritmica a locurilor de materii prime, combustibil si

energetice.

14

reconversie perfectionare

profesionala, pe baza analizei activitatii personal din subordine.

recuperarea

13

sau

energie

si

de

recuperarea

materialelor

si

resurselor

energetice refolosite.
calitativ Propune masuri de crestere a nivelului Raspunde material de calitatea

documentatia calitatii. Ia masuri de eliminare a produselor livrate altor sectii

tehnologica
Asigura
integritatea

rebuturilor si remanierilor.
sau beneficiarilor externi.
si Controleaza gestionarea mijloacelor si Raspunde material si juridic de

gestionarea

a inainteaza

corecta

mijloacelor

din

conducerii

propuneri

de bunurile aflate in patrimonial

dotarea concediere sau suspendare din functie a sectiei.

sectiei.

persoanelor care

au sustras

Raspunde

bunuri respectarea

apartinand sectiei. Ia masuri pentru prevenire

normelor
si

stingere

de
de
a

organizarea si pregatirea personalului in incendiilor.

15

Asigura

utilizarea

vederea stingerii incendiilor.

cu Ia masuri pentru:

Raspunde de dotarea fiecarui

randamente superioare si in -instruirea personalului privind corecta loc de munca cu instructiuni

conditii de deplina siguranta utilizare a utilajelor, instalatiilor, etc
a

masinilor,

privind:

instalatiilor, -realizarea la termen a lucrarilor de Exploatarea

utilajelor si suprafetelor.

intretinere, reparatii si servicii tehnice masinilor,

pentru fondurile fixe;
-cresterea

indicelui

normala

instalatiilor,

masurile ce trebuie luate in caz

de

utilizare

a de

avarii,

intreruperi

si

utilajelor si instalatiilor.

dereglari

ale

proceselor

de

efectuarea

Ia masuri pt asigurarea pazei si securitatii tehnologice.

utilajelor .

Raspunde

Asigura evidenta avariilor si opririlor instructajelor

periodice

ale

accidentale a masinilor si instalatiilor. personalului pt exploatarea si

Face analize periodice asupra opririlor intretinere fondurilor

fixe.

neprevazute cu personalul din subordine. Raporteaza imediat catre ME

Ia masuri de evitare a aparitiei opririlor aparitia avariilor si opririlor
neprevazute.

accidentale la instalatiile si
utilajele de baza care depasesc
competenta

16

Asigura

protectia

muncii Ia

masuri

personalului din subordine respectarea

pt

protectia

normelor

muncii
de

formatiei

intretinere a sectiei.
si Raspunde potrivit legii

tehnica accidentele

individuale

de
de
sau

si respecarea drepturilor de securitatii. Controleaza modul in care colective produse in sectia sa.
munca.

personalul este instruit pt respectarea Raspunde

de

NTS si a PSI. Ia masurile necesare pt instalatiilor,

exploatarea

in

conditii

de

utilizarea

utilajelor

si

deplina masinilor din dotare cu grad

siguranta a instalatiilor, utilajelor si ridicat de pericol in exploatare.

masinilor din dotare cu grad ridicat de
pericol in exploatare.

6.2. Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de operator tablonist.

Pe baza consultarii literaturii de specialitate referitoare la cerintele profesiunii de operator
tablonist am intocmit psihograma corespunzatoare.
Gradul de dezvoltare a trasaturilor este indicat prin trei nivele diferentiale: foarte important,
importantsi mai putin important.

Psihograma profesiunii de operator tablonist

Nr.

Grad de importanta

Observatii

Crt.

Cerinte

Foarte
important

Important

Mai putin
important

1.
Acuitate vizuala

Nu se accepta
persoanele cu
deficienta
vizuala

2.

Acuitate acustica
3.
Acuitate cromatica

Nu se accepta
persoanele cu
deficienta
auditiva
Nu se accepta
persoanele cu
deficit vizual

4.
Robustete fizica

5.
Forta musculara

6.
Dexteritate manuala

7.
Atentie distributiva

6.3.Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna.

Pe baza timpului de odihna se retrag din fisa ergonomica cotele procentuale pentru factorii de
solicitare conform tabelului de mai jos :
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Factori de solicitare
Efort prin solicitare static
Efort prin solicitare
neuropsihica
Solicitare prin risc de pericol
Incordarea organelor de simt
Pulberi
Temperatura aerului
Frecventa miscarilor
Zgomot
Monotonia muncii
Efort prin solicitare dinamica
Iluminat

Grad de
solicitare
Usoara
Putin complicat

Durata de
actiune in % din
timpul de munca
20
20

Moderata
Redusa
Moderata
Moderat
Neinsemnat
-

20
20
40
30
20
-

Cote % de Ton
0,5
0,5
0,5
0,5
1,5
0,5
1
TOTAL : 5,0

Cota procentuala de Ton stabilita pentru operator este de 5,0 % din timpul de munca ceea ce
reprezinta 25 minute.
Reprezentare :
480 min .100 %
X min. 5 %
X = 480 x 5 / 100 = 24 ( timpul de odihna )

24 min

6.4. Proiectarea graficelor de alternare al schimbului.

Se va stabili o varianta de alternare a schimburilor.Se lucreaza in 3 schimburi, durata unui
schimb este de 8 ore, 5 zile lucratoare pe saptamana.Se propune alternarea schimburilor conform
tabelului de mai jos:
Denu
mirea
schim
bului
A
B
C
D

Zilele lunii
L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
1
2
3
L

1
2
L
3

1
2
L
3

1
L
2
3

1
L
2
3

L
3
2
1

L
3
2
1

2
3
1
L

2
3
L
1

2
3
L
1

2
L
3
1

2
L
3
1

L
1
3
2

L
1
3
2

3
1
2
L

3
1
L
2

3
1
L
2

3
L
1
2

3
L
1
2

L
2
1
3

L
2
1
3

1
2
3
L

1
2
L
3

1
2
L
3

1
L
2
3

1
L
2
3

L
3
2
1

L
2
3
1

6.5 Proiectarea conditiilor de munca.

Nr.
Crt.
1.

Factori
Microclimat :
-temperatura
-umiditate
-viteza aerului
-noxe

2.

Iluminat

3.

Cromatica functionala :
-pereti
-plafon
-pardoseala
-usi si pervazuri
-utilaje
-fond panou tablou de
comanda
-mobilier

4.

Cromatica pentru securitate:

U.M.

C
%
cm/s
luxi

Valoare
Hala industriala
Talou de
comanda
14-16
40-60
15-40
conf. HPM
general 300

16-18
40-60
15
general si local
200-500

Gri deschis
Alb
Gri inchis
Albastru deschis
Gri mijlociu

Crom
Alb
Mare
Bej inchis

Verde metalizat

Havan

havan

-conducte

5.

-apa gri
-gaze nocive galben
70 (pentru
frecventa medie)

db.

Zgomot
6.
Muzica functionala

pana la 70
(pentru frecventa
medie)
Emisiuni de 4 reprize distribuite astfel :
- 10 15 minute inainte si dupa inceperea schimbului;
-15 minute inainte si dupa masa;
-20 minute inainte de sfarsitul schimbului.

6.6. Proiectarea necesarului de forta de munca.

LOCURI DE MUNCA
Pentru brbai

Funcii i studii

preferabil pot fi nlocuii de

femei

Pentru femei
preferabil pot fi nlocuite de
brbai

Funcii de execuie
Elementare
medii
superioare
Funcii de
conducere
medii
superioare

Necesarul fortei de munca

Sarcini

Sex
elementare

Studii
medii

TOTAL
superioare

Deserviere
instalatie
Intretinere
Supraveghere si
control
Total fabricatie
Control calitate
Gestiune,evidenta
TOTAL

B
F
T
B
F
T
B
F
T
B
F
T
B
F
T
B
F
T
B
F
T

2
2
1
1
3
3
1
1
4
4

16
16
7
7
6
2
8
25
2
27
4
1
6
25
12
41

3
3
1
1
4
4
8
12
1
1
2
8
3
11

6.7. Proiectarea organigramei sectiei.

Planificarea necesarului de angajati in cadrul sectiei de obtinere a zaharului

21
21
9
9
10
2
12
36
2
38
5
5
1
8
1
41
15
56

6.8. Proiectarea fondului de retribuire.

Funcie

Nr. angajati

Nr.
schimburi

Total

Retribuie
medie
lunar

Total
retribuie

ef secie

3500 Ron

3500 Ron

Sefi sectii

3000 Ron

3000 Ron

Ing. chimisti

2500 Ron

12500 Ron

Ing.tehnolog

2000 Ron

2000 Ron

Ing. instalatii

2500 Ron

2500 Ron

Maistri

2800 Ron

14000 Ron

Maistru
mecanic

3000 Ron

3000 Ron

Ing.laborator

2200 Ron

2200 Ron

Ing.
calculator

1500 Ron

1500 Ron

Ing
economist

2500 Ron

2500 Ron

Operatori
chimisti

3000 Ron

15000 Ron

Operatori

1800 Ron

1800 Ron

Magazioneri

2000 Ron

6000 Ron

Mecanici

1700 Ron

1700 Ron

Laboranti

2600 Ron

7800 Ron

La sectia de fabricat zaharul avem 37 angajati su un salariu total de 152600 Ron pe luna. Salariul
mediu pe sectie este :
152600 : 37 = 4124,32 Ron

7. Proiectarea managementului interprinderii.

7.1. Proiectarea misiunii interprinderii.
Cei de la interprindere au ca viziune s devina liderul calitativ att n rafinarea de materii
prime agricole pentru producia de zahr i amidon, ct i n procesarea de fructe.
Datorit concentrrii lor pe calitate i eficien, sunt la nivel mondial prima alegere pentru
companiile din industria alimentar i pentru aplicaii tehnologice.
Activitatea principal a companiei este producerea de zahr, att din zahr brut importat ct i
din sfecl de zahr. Compania este unul dintre cei mai importani furnizori de zahr pentru
ndulcitori i pentru industria buturilor rcoritoare, pentru vnzarea zahrului cu amnuntul pe
plan internaional, dar mai ales, este un furnizor pentru comercianii care vnd zahrul cu
amnuntul n oraele mici i satele din ntreaga ar.Specialitii companiei prezint informaii
agro-tehnice generale i n acelai timp acord sprijin agricultorilor n vederea dezvoltrii
culturilor arabile. Una dintre cele mai importante preocupri ale fabricii este s redea solului un
nivel al structurii favorabil din punct de vedere sanitar. Intenia companiei este de a aduce cultura

romneasc de sfecl de zahr la un nivel competitiv n Europa.

nc de nfiinare compania a investit n modernizarea i retehnologizarea produciei de zahr
din sfecl i rafinarea zahrului brut, n tehnologii moderne de cultivare a sfeclei de zahr, n
utilaje i masini agricole pentru producia i recoltarea sfeclei de zahr.
Pe lng aspectul tehnologic, datorit strnselor relaii cu industria ce prelucreaz mai departe
produsele alimentare, pentru sunt din ce n ce mai importante att teme precum sigurana
produselor alimentare, controlul calitii, trasabilitatea tuturor proceselor industriale pn la
cmpul de cultur, inclusiv sub aspect social, ct i certificrile.
Firma i concentreaz eforturile n domeniul mediului i dezvoltrii durabile mai ales asupra
urmtoarelor segmente:
-Utilizarea energiei i resurselor
-Apa i aerul
-Utilizarea subproduselor
-Consilierea fermierilor
-Fabricarea produselor organice
7.2. Proiectarea obiectivelor fundamentale ale interprinderii.
- s creasc eficiena utilizrii utilajelor i a mainilor din dotare prin introducerea unui
program informatic care s gestionaze intrrile i ieirile mainilor din parcul de utilaje,
consumul zilnic i lunar de combustibili, uzur fizic a utilajelor n funcie de gradul de utilizare,
perioada la care vor trebui s intre la reparaii;
- s fie imbuntit imaginea firmei prin desfurarea unei puternice activiti promoionale, dar
i prin oferirea unor produse i servicii superioare calitativ;
- s se adapteze producia la cerinele pieei deoarece se observ o mare cantitate n stoc, prin
efectuarea de studii de marketing pentru prospectarea pieei i dac este nevoie introducerea n
fabricaie a unor noi produse cerute la acel moment pe pia;
- s creasc nivelul de organizare n cadrul seciei de exploatare prin introducerea unor noi
posturi care s eficientizeze rezultatele acestei activiti;
- s creasc nivelul profitului fa de anul anterior cu 10% ns aceast valoare nu se va prezenta
n mod real, deoarece o mare parte din acesta si din fondurile de dezvoltare va fi utilizate pentru
nfptuirea obiectivelor strategice ale intreprinderii propuse anterior;

- s creasc nivelul de pregtire al personalului angajat prin efectuarea de cursuri de pregtire

organizate de intreprindere, pentru a face cunoscute angajailor noile cerinte ale domeniului.

7.3. Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate :

a) Cercetare dezvoltare :
- gsirea de noi materii prime;
- investirea n cercetare la nivel de competene ;
- angajarea de personal calificat ;
- elaborarea unor tehnologii modern integrate pentru utilizarea ct mai complete de materii
prime;
- ncurajarea schimbului de experien n acest domeniu ;
b) Producie:
- achiziionarea de materii prime de calitate;
- modernizarea utilajelor folosite;
- achizitionarea de ambalaje de calitate;
- obinerea unui produs finit de calitate;
- reducerea consumului de energie;
c) Comercial :
- ncheierea unor contracte profitabile;
- achiziionarea de echipamente la preuri convenabile;
- asigurarea condiiilor de transport;
- cumprarea de materii prime la preuri convenabile;
- oferirea de produse promoionale ctre firmele de distribuie pentru a crete volumul de
vnzare;

d) Resurse umane:
- programe de perfecionare a salariaiilor;

- organizare de cursuri pentru absolvenii de facultate;

- schimburi de experien ntre specialitii intreprinderii i specialitii altor ntrprinderii cu
acelai profil;
- organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor disponibile;
- organizarea unor programe sociale de ajutoare pentru azile de btrni i case de copii orfani;
7.4. Alegerea unei metode de conducere:
-prin obiective:
- stabilirea preliminar a obiectivelor la nivelul conducerii organizaiei;
- definirea scopului, misiunii, obiectivelor eseniale, n concordan cu starea intern
a firmei i mediul su economic i social;
- elaborarea programului de msuri necesare;
- delimitarea responsabilitilor;
- clarificarea responsabilitilor pentru fiecare manager.
7.5. Proiectarea a cinci reguli de comunicare eficient dintre manager i subordonat:
- prin comunicare managerul ndrum, motiveaz, soluioneaz conflicte transmite instruciuni,
evalueaz subordonaii;
- practicarea unui stil de comunicare de tip informare-dirijare prin formularea unor mesaje
clare i concise, care s conin toate detaliile necesare
realizrii unei sarcini;
-stabilirea de termene pentru finalizarea sarcinilor; n acest mod
subordonatul va trebui s-i gestioneze timpul i s presteze o munc de calitate;
-adresarea de ntrebri i ncurajarea subordonailor n a pune ntrebri, deoarece numai aa se
poate afla ce probleme exist;
- realizarea de feedback de ctre manager pentru a se asigura c subordonaii au neles corect
mesajul;
-evaluarea periodic a performanelor subordonailor prin discuii periodice cu
acetia; este de dorit ca subordonatul s fie ludat dac rezultatele obinute o cer sau s fie
criticat dac exist greeli i nerealizri. Evaluarea trebuie fcut obiectiv i la intervale

scurte de timp. Angajaii vor fi mai motivai i mai disciplinai dac tiu c le sunt
apreciate realizrile.
7.6. Proiectarea a cinci reguli de motivare a angajailor:
-angajarea si utilizarea n cadrul firmei de persoane care apreciaz rezultatele pe care aceasta le
furnizeaz;
- acordarea motivaiilor, mai ales a celor economice, treptat, pentru a economisi resursele i a
asigura pespective motivaionale i profesionale salariailor pe termen lung, bazate pe ateptri
rezonabile i accesibile;
-comunicarea salariaiilor, foarte explicit, a sarcinilor, nivelului realizrilor i performanelor
sale;
-ncadrarea salariailor pe posturile care li se potrivesc, astfel ca acestora s le plac ceea ce fac,
obinndu-se n acest mod autorecompensarea lor;
-asigurarea salariailor n permanen cu sarcini interesante, ce le sfideaz posibilitile
incitnd la autodepire, la creativitate utiliznd metode cum ar fi: rotaia pe posturi, lrgirea
coninutului funciilor, imbogirea posturilor.
7.7. Proiectarea unui regulament de ordine interioar avnd n vedere urmtoarele aspecte:
a) accesul n intreprindere:
- se face n costumaie adecvat ( nu n pantaloni scuri , maieuri , lapi etc );
- se face respectnd programul de lucru;
- ieirea nainte de terminarea programului de lucru se face numai cu bilet de voie semnat de
eful locului de munc;
- accesul persoanelor strine in intreprindere este strict interzise;
- accesul n intreprindere a unui grup de vizitatori se face doar nsoiti de un reprezentant de la
resurse umane;
b) organizarea timpului de lucru :
- programul de lucru se face n trei schimburi;
- fiecare schimb are un timp de lucru de 8 ore;
- fiecare angajat are dreptul la 30 minute pauz de mas;

c) obligaiile salariailor:
- s supavegheze utilajul la care lucreaz;
- s respecte programul de lucru;
- s nu vin la servici sub influena alcoolului;
- s nu prseasc locul de munc nainte de a preda schimbul;
- s cunoasc procedurile de lucru;
d) sanciuni disciplinare:
- avertisment scris;
- suspendarea contractului de munc pe o perioad de 5 zile;
- retrogradarea din funcie;
- reducerea salariului de baz pe o perioada de 1-2 luni cu 5-10% ;
- desfacerea disciplinar a contractului de munc;

7.8. Proiectarea unui contract individual de munc

C O N T RAC T I N D I VI D UAL D E M U N C

ncheiat i nregistrat sub nr. ./...n registrul general de eviden a

salariailor
A. Prile contractului
1.Angajator Persoana juridic .., cu sediul/domiciliul n str.. ., nr, bl.
, sc.. , et.. , ap.. , loc.. , Judetul .., Cod postal.., nregistrat
la Registrul Comertului , sub numrul J/../.., cod fiscal ..,
telefon , reprezentat legal prin ., n calitate de ,i
2.Salariatul/salariata domnul/doamna ..,
domiciliat() n localitatea , str. .

.. nr. , judeul ..,

posesor/posesoare al/a buletinului/crii de identitate/paaportului seria ., nr. ..
..., eliberat/eliberat de la data de
.., CNP .., permis de munca seria .. nr.
.. din data.., am ncheiat prezentul contract individual de munc
n urmtoarele condiii asupra crora am convenit:
B. Obiectul
contractului
..
C. Durata contractului:
a)nedeterminat, salariatul/salariata .... urmnd s nceap
activitatea la data de ..;
b)determinat, de..luni, pe perioada cuprins ntre data de .
i data de ./pe perioada suspendrii contractului individual de munc al titularului de
post.
D. Locul de munc
1.Activitatea se desfoar la
..
2.n lipsa unui loc de munc fix salariatul va desfura activitatea astfel:
..
E. Felul muncii
Funcia/meseria ... conform Clasificrii Ocupaiilor
din Romnia;
F. Atribuiile postului
Atribuiile postului precum si obiectivele de performanta individuala sunt prevzute n fia
postului, anex la contractul individual de munc.
G. Condiii de munc:
1. Activitatea se desfoar n condiii grele, vtmtoare sau periculoase, potrivit Legii nr.

31/1991
2. Activitatea prestat se desfoar n condiii normale/deosebite/speciale de munc, potrivit
Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificrile i completrile
ulterioare
H. Durata muncii:
1. O norm ntreag, durata timpului de lucru fiind de . ore/zi .. ore/sptmn.
a). Repartizarea programului de lucru se face dup cum urmeaz . (ore zi/ore
noapte/inegal);
b). Programul de lucru se poate modifica n condiiile regulamentului intern/contractului colectiv
de munc aplicabil.
2. O fraciune de norm de ore/zi (cel puin 2 ore/zi), .. ore/sptmn.
a). Repartizarea programului de lucru se face dup cum urmeaz:.(ore zi/ore
noapte);
b). Programul de lucru se poate modifica n condiiile regulamentului intern/contractului colectiv
de munc aplicabil.
c). Nu se vor efectua ore suplimentare cu excepia cazurilor de for major sau pentru alte
lucrri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau nlturrii consecinelor
acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual de odihn este de . zile lucrtoare, n raport cu durata muncii
(norm ntreag, fraciune de norm).
De asemenea, beneficiaz de un concediu suplimentar de
..
J. Salarizare:
1. Salariul de baz lunar brut: .... lei;
2. Alte elemente constitutive:
a). sporuri .;

b). indemnizaii ..;

c). alte adaosuri.;
3. Orele suplimentare prestate n afara programului normal de lucru sau n zilele n care nu se
lucreaz ori n zilele de srbtori legale se compenseaz cu ore libere pltite sau se pltesc cu un
spor la salariu, conform contractului colectiv de munc aplicabil sau Legii nr. 53/2003 Codul
muncii.
4. Data/datele la care se pltete salariul este/sunt . .
K. Drepturi i obligaii ale prilor privind securitatea si sntatea n munc:
a). echipament individual de protecie ;
b). echipament individual de lucru ;
c). materiale igienico-sanitare ;
d). alimentaie de protecie .;
e). alte drepturi i obligaii privind sntatea i securitatea n munc;
L. Alte clauze:
a) Perioada de proba este de
b) Perioada de preaviz n cazul concedierii conform art. 61 lit. c si d si art. 65 si 66 Codul muncii
este de conform Legii nr. 53/2003 Codul muncii sau contractului colectiv de munc;
c) Perioada de preaviz n cazul demisiei este de conform Legii nr. 53/2003 Codul
Muncii sau contractului colectiv de munc;
d). In cazul n care salariatul urmeaz s-i desfoare activitatea n strintate, informaiile
prevzute la art.18 alin.(1) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii se vor regsi i n contractul
individual de munc;
e) Clauza de confidentialitate
f) Clauza privind drepturile de proprietate intelectuala..
g) Criteriile de evaluare a realizarii obiectivelor de performana individuala ale salariatului sunt:
1)..
2).
h) Alte clauze

M. Drepturi i obligaii generale ale prilor:

(1) Salariatul are, n principal, urmtoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depus;
b) dreptul la repaus zilnic i sptmnal;
c) dreptul la concediu de odihn anual;
d) dreptul la egalitate de anse i de tratament;
e) dreptul la demnitate n munc;
f) dreptul la securitate i sntate n munc;
g) dreptul la acces la formarea profesional;
h) dreptul la informare i consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea i ameliorarea condiiilor de munc i a mediului de
munc;
j) dreptul la protecie n caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectiv i individual;
l) dreptul de a participa la aciuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.
n) alte drepturi prevzute de lege sau de contractele colective de munc aplicabile.
(2) Salariatului i revin, n principal, urmtoarele obligaii:
a) obligaia de a realiza norma de munc sau, dup caz, de a ndeplini atribuiile ce i revin
conform fiei postului;
b) obligaia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaia de a respecta prevederile cuprinse n regulamentul intern, n contractul colectiv de
munc aplicabil, precum i n contractul individual de munc;
d) obligaia de fidelitate fa de angajator n executarea atribuiilor de serviciu;
e) obligaia de a respecta msurile de securitate i sntate a muncii n unitate;
f) obligaia de a respecta secretul de serviciu.
g) obligatia de a realiza obiectivele de performan individuala stabilite prin fisa postului si de
a se supune criteriilor de evaluare a realizrii acestora
h) alte obligaii prevzute de lege sau de contractele colective de munc aplicabile.

(3) Angajatorul are, n principal, urmtoarele drepturi:

a) s stabileasc organizarea i funcionarea unitii;
b) s stabileasc atribuiile corespunztoare fiecrui salariat, n condiiile legii;
c) s dea dispoziii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitii lor;
d) s exercite controlul asupra modului de ndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) s constate svrirea abaterilor disciplinare i s aplice sanciunile corespunztoare, potrivit
legii, contractului colectiv de munc aplicabil i regulamentului intern.
f) s stabileasc obiectivele de performan individual, precum i criteriile de evaluare a
realizrii acestora.
(4) Angajatorului n revin, n principal, urmtoarele obligaii:
a) s informeze salariaii asupra condiiilor de munc i asupra elementelor care privesc
desfurarea relaiilor de munc;
b) s asigure permanent condiiile tehnice i organizatorice avute n vedere la elaborarea
normelor de munc i condiiile corespunztoare de munc;
c) s acorde salariailor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munc
aplicabil i din contractele individuale de munc;
d) s comunice periodic salariailor situaia economic i financiar a unitii, cu excepia
informaiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natur s prejudicieze activitatea
unitii. Periodicitatea comunicrilor se stabilete prin negociere n contractul colectiv de munc
aplicabil;
e) s se consulte cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentanii salariailor n privina deciziilor
susceptibile s afecteze substanial drepturile i interesele acestora;
f) s plteasc toate contribuiile i impozitele aflate n sarcina sa, precum i s rein i s vireze
contribuiile i impozitele datorate de salariai, n condiiile legii;
g) s nfiineze registrul general de eviden a salariailor i s opereze nregistrrile prevzute de
lege;
h) s elibereze, la cerere, toate documentele care atest calitatea de salariat a solicitantului;
i) s asigure confidenialitatea datelor cu caracter personal ale salariailor.
j) sa evalueze realizarea obiectivelor de performan individuala ale salariatilor stabilite prin
fisa postului, numai dupa criteriile de evaluare a realizrii acestora

N. Dispoziii finale
Prevederile prezentului contract individual de munc se completeaz cu dispoziiile Legii nr.
53/2003 Codul Muncii i ale contractului colectiv de munc aplicabil ncheiat la nivelul
angajatorului/grupului de angajatori/ramurii, nregistrat sub nr. ./
.. la Inspectoratul Teritorial de Munca a judeului/municipiului
./Ministerul Muncii, Familiei i Protectiei Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale n timpul executrii contractului individual de
munc impune ncheierea unui act adiional la contract, conform dispoziiilor legale.
Prezentul contract individual de munc s-a ncheiat n dou exemplare, cte unul pentru fiecare
parte.
O. Conflictele n legtur cu ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau ncetarea
prezentului contract individual de munc sunt soluionate de ctre instana judectoreasc
competent material i teritorial, potrivit legii.
Angajator,

Salariat,

Reprezentant legal,
Pe data . prezentul contract nceteaz in temeiul art. .. din
Legea nr. 53-2003 Codul Muncii, n urma ndeplinirii procedurii legale.
Angajator,

7.9.Proiectarea unui slogan pentru ntreprindere

Rasfata-te cu ceva dulce!!!

7.10.Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager

R=C+M+r+P
R=rezultat
C=creativitate
M=munca
r=rapiditate
P=profesionalism