Facultatea Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

ANALIZA PROPRIETATILOR FIZICE SI

CHIMICE ALE PORTOCALELOR

Student:

Radut Loghina Maria

Grupa 4102

Anul 1
Cuprins
1. Efectele conditiilor de uscare asupra proprietatilor cojilor de portocala impregnate...............3
2. Efectul tratamentului cu microunde asupra proprietatilor fizice si functionale ale cojilor si
frunzelor de portocala (Citrus Sinensis)..........................................................................................5
3. Evaluarea proprietatilor mecanice ale fructului de portocala Tarocco sub compresie cu placa
paralela.............................................................................................................................................7
4. Proprietatile fizice si de frictiune ale portocalelor si ale limetei dulce....................................8
5. Analiza compozitiei fizice si chimice a cojilor de portocale dulci (Citrua Sinensis)...............9
6. Efectul gumei Guar asupra stabilitatii si proprietatilor fizice ale sucului de portocale............9
7. Piroliza cu activare chimica asistata de microunde, o metoda inovativa de a converti coaja
de portocala in carbon activat cu proprietati imbunatatite de absorbitie de coloranti...................11
8. Impactul conditiilor uscarii prin congelare asupra proprietatilor fizico-chimice si compusilor
bioactivi pentru piureul de portocale liofilizat...............................................................................12
9. Efectele stocarii pe o durata mai lunga la rece si efectele tipului de excractie cu microunde
asupra proprietatile fizice si chimice ale pectinei din portocale....................................................14
10. Extractia pectinei din cojile de portocale si caracterizarea proprietatilor fizice si chimice15
Bibliografie....................................................................................................................................16
 1. Efectele conditiilor de uscare asupra proprietatilor cojilor de

portocala impregnate [CITATION KMa \l 1033 ]

Coaja de portocala reprezinta aproximativ 30-40 g. din 100 g, din greutatea fructului proaspat si
poate fi folosita pentru a fabrica produse cu valoare nutritionala adaugata. Acest studiu doreste sa
evalueze efectul conditiilor de uscare asupra proprietatilor fizice ale cojii de portocala
impregnata cu solutie de sucroza.
Metoda suprafetei de raspuns (RSM) a fost utilizata pentru a optimiza doi parametrii:
temperatura de uscare (33-35 grade celsisus) si rata de circulatie a aerului (2-3 m/s). Pentru a
obtine rezultate relevante in legatura cu procesul de uscare s-au masurat parametrii precum
umiditatea continuta, timpul de uscare, totalul solidelor solubile, culoare si duritate. Cojile uscate
de portocale din procesul optim au fost supuse unui test senzorial cu 60 de consumatori.
Conditiile optime de uscare a cojilor de portocale au fost determinate pentru a obtine duritatea
minima, continutul de umiditate si timpul de uscare pentru un numar de a w de valori aflate sub
0.6.
Conditiile optime gasite prin aceasta lucrare au fost uscarea la temperatura de 52.3 grade Celsius
si cu o rata de circulatie a aerului de 2m/s. In acest punct, timpul de uscare, duritatea si
continutul de umiditate s-au masurat a fi 20 de ore, 78.4 N si, respectiv, 7.6%. Rezultatele
senzoriale au aratat faptul ca consumatorii cu varsta de peste 30 de ani au agreat cojile uscate de
portocala.
Concluziile lucrarii:
Modul in care s-au uscat cojile de portocala este in mod semnificativ dependent de temperatura
de uscare. Schimbarea conditiilor de proces a afectat semnificativ proprietatile mostrei de coaja
de portocala. Coaja de portocala uscata la temperatura de 30 de grade Celsius a avut cel mai
mare gred de umiditate indentificat (18g/100g), cele mai mari valori TSS (49ͦ Brix) si cel mai
mare timp de uscare, de aproximativ 45 de ore. Conditiile optime pentru uscat cojile de portocale
au fost determinate astfel incat sa se obtina valori minime pentru duritate, umiditate si timp de
uscare pentru un numar de aw valori mai mici decat 0,6. Conform descoperirilor, conditiile
optime pentru uscarea cojilor de portocala sunt uscarea la temperatura de 52,3℃ si la viteza de
circulatie a aerului de m/s pentru a obtine un timp de uscare de doar 20 de ore, duritatea de 78,4
N si continut de umiditate de 7,6g/100g. Coaja uscata de portocala obtinuta in urma unui proces
optim de uscare si apoi glazurata cu ciocolata a fost in mare parte apreciata de consumatorii cu
varsta de peste 30 de ani. In orice caz, studiul sugereaza ca istoria procesarii si calitatii cojilor de
portocale trebuie sa fie luata in considerare pentru a obtine produse deshidratate de calitate
superioara.

2. Efectul tratamentului cu microunde asupra proprietatilor fizice si

functionale ale cojilor si frunzelor de portocala (Citrus Sinensis)

[ CITATION Asm20 \l 1033 ]
A fost cercetat efectul uscarii cu microunde asupra caracteristicilor de uscare ale cojilor si
frunzelor de portocala, soi Maltez. A fost determinat efectul puterii micorundelor asupra culorii,
cantitatii totale de fenoli, apei si capacitatii de pastrare a uleiurilor. Crescand puterea
microundelor (100-850 W), timpul de uscare a scazut de la 6960 la 420 secunde per coaja de
portocala si de la 4800 la 210 pentru frunze. Pentru puteri ale microundelor cu valori cuprinse
intre 100 si 850 , valoarea lui r, SE si P sunt cuprinse respectiv intre 0.8636 si 0.9806, intre
0.2292 si 0.4307 si de la 15.0381 la 64.1190. Puterile de microunde aplicate afecteaza toate in
mod semnificativ parametrii de culoare pentru cojile si frunzele de portocala (P<0.001).
Comparate cu cele din starea proaspata, initiala, proprietatile functionale ale cojilor si frunzelor
au scazut dupa uscarea la microunde, cu exceptia capacitatii de retinere a apei, care pentru coji a
crescut. Atat pentru cojile de portocala cat si pentru frunze, in urma aplicarii de microunde,
valorile care exprima capacitatea de retinere a apei erau mai mari decat cele pentru capacitatea de
retinere a uleiului. Microundele au redus total fenolii din frunzele uscate, comparativ cu cele
proaspete. Cu toate acestea, uscarea la 450 W a imbunatatit cantitatea de ulei care este disponibil
pentru extractie per coaja de portocala ( 1.880 +- 0.050 g acid cafeic/ 100g db).

Concluzii
In aceasta lucrare a fost studiata cinetica uscarii la microunde a cojilor si frunzelor provenind de
la portocalele “Malteze”. Rezultatele arata ca uscarea la micorunde a avut loc in doua perioade,
atat pentru cojile de portocale cat si pentru frunze : perioada de rata constanta urmata de perioada
cu rata de scadere. Timpii totali de uscare pentru a ajunge la continutul final de umiditate de 0.1
kg apa/ 100 db au fost mai mari pentru cojile “Malteze” decat pentru frunze. Pagina de ecuatii
empirice a fost folosita sa descrie citentica procesului de uscare la microunde a cojilor de
portocala si a frunzelor. O puternica corelatie a fost gasita intre partea experimentala si partea de
predictie, atat pentru coji cat si pentru frunze.
A fost investigat si efectul diferitelor puteri de micorunde asupra proprietatilor fizice si
functionale si in continutul total de fenoli. Puterile de microunde aplicate afecteaza semnificativ
toti parametrii de culoare ( L*, a*, b*, C si ∆E) pentru ambele tipuri de mostre, coji si frunze
(P<0.001).

3. Evaluarea proprietatilor mecanice ale fructului de portocala

Tarocco sub compresie cu placa paralela [CITATION Fed11 \l 1033 ]

In aceasta lucrare au fost evaluate proprietatile mecanice de compresie ale fructelor de portocal
din varietatea Tarocco folosind o Masina de Testare Universala, echipata cu placi superioare si
inferioare facute din Pexiglas transpartent, gradat si trei camere pozitionate de-a lungul axelor x,
y, z. Dsitribuind fructele pe diferite puncte de-a lungul axei z intr-o varietate de 3-21% din
inaltimea initiala a fructului, aria de contact momentan a fiecarui fruct aflat sub testare a fost
determinata precis prin aproximarea conturului sau la un poligon si reconstructia lui prin Analize
de Convolutia Frecventei, sau o elipsa inscrisa intr-o caseta de incadrare. Amandoua modalitatile
cedeaza diferente nesemnificative din punct de vedere statistic. Predictibilitatea lor folosind
Metoda Standard ASABE (2008), sau asumarea faptului ca nu exista variatii in volumul fructelor
in timpul compresiei, a rezultat sa fie sub sau supra estimat cu 45% si respectiv 19%. Utilizarea
analizei imaginilor a facut posibil ca raportul aparent al lui Poisson si modulul de deformabilitate
(EO ) al fructului intreg de portocala sa fie estimat ca fiind egal cu 0.16 +- 0.09 si 353+- kPa.
Asimiland portocala cu o membrana deformabila (flavedo) umpluta cu un suc intern
incompresibil, a fost posibil sa se estimeze atiunea stresului compresiv asupra sectiunii
ecuatoriale orizontale care trece doar prin mijlocul epicarpului si, prin urmare, sa se estimeze
modulul aparent de elasticitate a cojii de portocala (=375+- 33kPa).
 4. Proprietatile fizice si de frictiune ale portocalelor si ale limetei

dulce [ CITATION KKS \l 1033 ]

Disponibiliatea datelor legate de proprietatile fizice si de frictiune ale citricelor e limitata.
Proprietatile fizice ( marime, greutate unitara, densitate, culoare) si proprietatile de frictiune
( frecare statica, frecare dinamica si coeficientii comuni de frecare (COF) pentru portocala
( Citrus reticulate) si limeta dulce ( Citrus sinensis) au fost masurate pe cinci suprafete comune
de testare. Diametrul geometric mediul Sauter (GMD) al portocalei si limetei dulce a fost de 64.6
+-6.2 mm si 67.6+- 6.1 mm respectiv.
Sfericitatea portocalei si a limetei dulci a fost de 0.93 si respectiv 0.9. Coeficientul de frecare
statica (COF) al portocalei si al limetei dulci a luat valori de la 0.27 ( pentru aluminiu) la 0.37
(pentru otel moale) si respectiv 0.24 (pentru placaj de lemn) la 0.32 (pentru fier galvanizat).
Coeficientul de frecare dinamica (COF) mediu al portocalei si a limetei dulce a avut valori de la
0.27 (pentru placaj de lemn), la 0.42 (pentru otel moale) si respectiv de la 0.25 ( pentru placaj de
lemn) la 0.36 (pentru otel moale si fier galvanizat). Suprafetele de test au avut un efect
semnificativ asupra variatei coeficinetilor de frecare statica si dinamica pentru portocala dar au
existat diferente semnificative intre acesti doi coeficienti pentru limeta dulce.
 [Type a quote from the document
or the summary of an interesting
point. You can position the text
box anywhere in the document.
Use the Drawing Tools tab to
change the formatting of the pull
quote text box.]

5. Analiza compozitiei fizice si chimice a cojilor de portocale dulci

(Citrua Sinensis) [ CITATION Oye17 \l 1033 ]

Portocala dulce este una dintre cele mai comune fructe din lume. Resturile generate de consumul
fructelor trebuie sa fie utilizate intr-un mod benefic. In acest studiu cateva proprietati fizice si
chimice ale resturilor primare ale portocalelor dulci au fost investigate. Rezultatele arata ca cojile
de portocala dulce reprezinta un rest in majoritate, care contine 45-50% din masa totala a mesei
de portocala dulce. Analizele chimice au aratat faptul ca cojile de portocala dulce pot fi bogate in
proteine,ajungand pana la 7,15%, si in fibra cruda, ajungand pana la 12.79%, care pot fi folosite
ca ingrediente pentru mancarurile procesate. Aceste utilizari vor promova eliminarea sustenabila
a resturilor provenite din consumul portocalelor dulci. In urma astudiului s-a constatat ca fibrele
si proteinele continute de cojile de portocale pot fi folosite ca si agenti de ingrosare non-calorici.
Pot reprezenta, de asemenea, o alternativa pentru suplimentele alimentare pentru oameni si
animale crescue in sistemele industriale.

6. Efectul gumei Guar asupra stabilitatii si proprietatilor fizice ale

sucului de portocale[ CITATION Rui17 \l 1033 ]

Obiectivul studiului curent a fost sa se determine stabilitateaa si proprietatile fizice ale sucului de
portocale, alaturi de care a fost adaugata guma Guar. Amestecul optim a demonstrat o buna
stabilitate si proprietati fizice, in lumina unor indici mai buni ai serului tulbure (turbiditatii),
analiza senzoriala, distributia marimii particulelor , analiza ditributiei aromelor si proprietatile
retorice. Prin tulburarea serului (turbiditate), vascozitatea optima a gumei Guar folosita in sucul
de portocale a fost de 584 mpa*s. Prin alte patru metode, amestecul optim a fost determinat:
0.1% guma Guar (584 mpa*s) combinata cu 0.03% carboximetil celuloza (CMC). Rezultatele au
indicat faptul ca guma Guar poate fi folosita pentru a inlocui partial carbocimetil celuloza (CMC)
si pentru a imbunatati stabilitatea si proprietatile fizice ale sucului de portocale.
Lucrarea prezentata a evaluat efectul gumei Guan si al combinarii sale cu alti coloizi asupra
stabilitatii si proprietatilor fizice ale sucului de portocale. A fost concluzionat faptul ca 0.1%
guma Guan combinata cu 0.03% CMC formeaza cel mai bun amestec, conform rezultatelor
bazate pe turbiditatea serului, analiza senzoriala, distribuitia marimilor particulelor , analiza
aromelor si analiza retorica a caracteristicilor.Se poate concluziona ca guma Guan poate avea
potential si poate si utilizata si adaugata ca si agent de ingrosare la sucul de portocale. Asfel,
cand este adaugata la sucul de fructe, guma poate preveni sucul de fructe de la stratificare si
precipitare si, de asemenea, ii poate conferi produsului un gust cremos si bun. Pe de alta parte,
guma guan poate fi utilizata cu succes ca si sursa de fibra dietetica solubila datorita
proprietatilor sale functionale. Prin urmare, guma Guan poate fi folosita pe scara larga in
producerea sucului de portocale , si poate reduce semnificativ concentratia de CMC.
 7. Piroliza cu activare chimica asistata de microunde, o metoda

inovativa de a converti coaja de portocala in carbon activat cu

proprietati imbunatatite de absorbitie de coloranti [ CITATION
SuS17 \l 1033 ]

Piroliza cu activare chimica asistata de microunde a fost dezvoltata si optimizata pentru a

transforma coaja de portocala in carbn activat (AC) dorit pentru utilizarea ca si absorbant de
vopsea. Coaja de portocala a fost mai intai carbonizata prin piroliza asistata prin pricounde
pentru a produce biochar, care a fost apoi activat si convertit in carbune activat prin impregnare
chimica cuplata cu piroliza asistata de microunde. Parametrii implicati in proces au fost
optimizati pentru a maximiza randamentul carbunelui activat si eficienta sa de absorbtie pe
colorant Verde de Malachit folosind metodologia suprafetei de raspuns de design compozit
central. Utilizarea pirolizei asistate de microunde a furnizat o rata de incalzire rapida si un timp
scurt de procesare in convertirea cojii de portocala in carbune activat, inregistrandu-se o rata de
incalzire de peste 112℃/ per minut intr-un proces care dureaza in total aproximativ 25 de
minute, reprezentand o metoda potential mai rapida si mult mai eficienta din punctul de vedere al
consumului de energie comparata cu cel evidentiat prin medoda efectuata in mod uzual folosind
o sursa conventionala de incalzire (> o ora). Rezultatele au aratat faptul ca carbunele activat cu
cel mai mare randament (87% din wt de biochar) si eficienta optima de absorbtie (28.5 mg de
colorant/g de carbune activat) poate fi obtinut realizand impregnarea chimica la un raport de
impregnare de 1:1 cuplata cu piroliza astistata de microunde sub iradierea (inclazirea)
microundelor timp de 5 minute folosind 550 W ca si putere pentru micorunde. Aditia activarii
chimice cu alcali hidroxizi metalici rezulta in producerea de carbune activat cu proprietati
imbunatatite. Carbunele activat a demonstrat o structura inalt poroasa care are un continut mare
de carbon fixat (83% wt) si o mare suprafata BET (1350 m 2/g). Izotermul absorbtie-desorbtie a
demonstrat o combinatie dintre tipul 1 si tipul 2, fapt care indica prezenta structurii
microporoase- mesoporoase, prn urmare schimband caracteristicile accesibilitatii porilor
imbunatatiti cu o inalta capacitate de absorbtie. Combinat cu detectarea unei cantitati mici de
cenusa (3.2% wt) si uminidate continuta (5% wt), carbunele activat da rezultate promitatoare ca
si puternic absorbant de colorant cu o mare capacitate de absorbtie sidurabilitate potential
crescuta din momente ce umiditatea continuta ar putea creste rata de absorbtie a colorantilor
contaminanti si un continut ridicat de cenusa ar putea produce reactii catalitice nedorite si ar
reduce capacitatea de absorbtie si eficienta de reactivare a carbunelui activat. Recuperarea
carbunelui activat cu proprietati imbunatatite si caractere de proces dorite (rata de incalzire
rapida, timp scurt de procesare) sugereaza potentialul maret al acestei metode ca si o alternativa
la tratamentul si recuperarea cojilor de portocala.

8. Impactul conditiilor uscarii prin congelare asupra proprietatilor

fizico-chimice si compusilor bioactivi pentru piureul de portocale

liofilizat [ CITATION Mar19 \l 1033 ]
Fructele sunt esentiale pentru o dieta sanatoase, din moment ce contribuie la preventia bolilor
cardiovasculare si a catorva tipuri de cancer, care au fost atribuite cu compozitia lor bogata in
compusi bioactivi care contribuie la capacitatea lor antioxidanta. Cu toate acestea, fructele pot fi
pastrate doar pentru o perioada scurta de timp pe rafturile magazinelor, fiind extrem de
perisabile, si uscarea prin congelare este o tehnica bine cunoscuta folosita pentru a se pastra
caliatea lor nutritiva. Cu toate acestea, este o tehnologie scumpa, atat din cauza nevoii utilizarii
de presiune joasa cat si din cauza timpului indelungat de procesare. Cu toate acestea, optimizarea
variabilelor precum rata de inghetare, presiunea de lucru si temperatura rafturilor in timpul
uscarii prin congelare ar putea prezerva calitatile nutritionale ale portocalelor reducand, in
acelasi timp, timpul si costurile alocate. Impactul acestor variabile asupra culorii, porozitatii,
proprietatilor mecanice, continutului de apa (umiditate totala), vitamina C, cantitatea totala de
fenoli, de beta-caroten si activitatea antioxidantilor a piureului obtinut de la portocale uscate
prin congelare a fost evaluat. Rezultatele au aratat un impact puternic al presiunii si a
temperaturii de pe raft asupra luminozitatii, culorii si continutului de apa. Vitamina C si beta-
carotenul au fost mai bine prezervate atunci cand temperaturile de pe rafturile de uscare au fost
mai mari ( timp mai scurt de procesare) si presiune mai scazuta, respectiv. Conditiile optime de
uscare prin congelare pentru a se pastra nutrientii, si cu o proprietate structurala interesanta,
perceputa ca si un produs crocant de catre consumatori, sunt de presiune scazuta (5 Pascali) si
temperatura de raft inalta ( 50 de grade Celsius).
Portocalele si derivatele din acestea sunt surse bogate de flavonoizi ( in principal hesperidina),
caroteni, si vitamina C, cu concentratii aflate intre 15 si 238.8 mg, 182-198 micrograme si
respectiv 43.5-50 mg/ 100 de grame de fruct edibil. De fapt, o portocala medie ca si marime ar
contribui cu 80% din RDA ( doza zilnica recomandata) de vitamina C. In orice caz, portocalele
au doua mari probleme care le afecteaza disponibilitatea continua si anume faptul ca sunt fructe
sezoniere si faptul ca sunt alimente foarte usor perisabile, rezistand un timp foarte scurt in
magazine. Deshidratarea e una dintre cele mai folosite tehnici pentru a pastra produsele
alimentare. De asemenea, deshidratarea include si o reducere a volumului si greutatii a
produsului, lucru care faciliteaza transportarea si manevrarea sa. Uscarea prin congelare este o
tehnica de deshidratare baza pe sublimarea apei prezente in produsul alimentar, din acest lucru
rezultand in reducerea activitatii apei si, nu in ultimul rand, care are legatura cu procesul de
deteriorare la care produsul alimentar a fost supus. Produsul este inghetat pentru a fi supus unei
aspirari cu presiune.
 9. Efectele stocarii pe o durata mai lunga la rece si efectele tipului de

excractie cu microunde asupra proprietatile fizice si chimice ale

pectinei din portocale [ CITATION Mar191 \l 1033 ]

Pectina, acid-extrasa prin incalzirea la microunde sub presiune din portocala, a fost pastrata la
rece (-20℃) pentru 14 ani si au fost comparate proprietatile fizice si chimice cu cele ale pectinei
original extrase, inainte de depozitarea la rece. Proprietatile fizice si chimice ale pectinei au fost
masurate folosind cromatofotografie (HPSEC), microscopie cu forta atomica (AFM), analiza
compozitionala pentru amino acizi, monozaharide si grad de esterificare. Masa molara medie
(Mw), vascozitatea intrinseca si raza de giratie (Rg z) s-au modificat in timpul depozitarii la rece
in functie de timpul extractiei cu microunde, dar toti cei trei parametrii au scazut odata cu
cresterea timpului de extractie, indiferent de cand a fost analizata portocala. Toate mostrele de
pectina au avut o mica sau o nesemnificativa diferenta in continutul de acid galacturonic dupa
depozitarea la rece, dar gradul de esterificare a scazut cu aproximativ 50% si continutul total de
zahar a crescut proportional cu timpul de depozitare la rece. Homogalacturonanul (HG) a fost o
componenta majora a pectinei depozitata la rece cu cantitati mai mici de ramnogalacturonan I
(RG I) continand lanturi laterale de arabionogalactan prezente in pectina si extrase pentru o
durata scurta de timp. Analiza amino acizilor a indicat ca proteinele asociate cu pectina au fost
imbogatite cu acid aspartic (aspargina), acid glutamic, leucina si lizina cu fenilalanina care
absoarbe razele UV si triozina prezenta, de asemnea, in pectina depozitata la rece. Detectarea de
raze UV in cromatogramele HPSEC pentru pectina din portocala urmata de faza de stocare la
rece, a aratat ca mai multe proteine se asociaza cu masa molara mai mare a pectinei la 2.5 minute
de extractie. Dupa 10 minute de extractie, s-a observat o discordanta mai mare intre masa molara
mare a pectinei si proteinele schimbate spre o distributie a masei molare mai mici in functie de
fractiunea de greutate. Imaginile obtinute prin AFM au aratat ca molecule mici, sferice, cu tije
segmentate si indoite au fost prezente in pectina de la portocala dupa depozitarea la rece.
 10. Extractia pectinei din cojile de portocale si caracterizarea

proprietatilor fizice si chimice [ CITATION Enk18 \l 1033 ]

Scopul acestei lucrari a fost sa se exraga pectina din cojile de portocale. Pentru a creste profitul
cultivatorilor si procesatorilor de portocale, cojile de porticale, un produs secundar al procesarii
portocalelor, au fost investigate pentru a vedea continutul de pectina. O portocala, in special,
portocala dulce este soil cel mai comun pentru cultivatorii de portocali din Etiopia. Aceasta
lucrare are ca si tinta dezvoltarea unei parti din procesul necesar extractiei a produselor cu
valoare adaugata precum pectina din cojile de portocale, care reprezinta resturi in industria
procesarii sucului de portocale. Rezultatele lurarii au evidentiat faptul ca cojile de la portocalele
dulci sunt o sursa buna de pectina si au potential sa devina o materie prima importanta in
industriile de procesare ale alimetelor. S-a concluzionat ca procesul prin care a fost extrasa
pectina prima data, utilizand baia de apa sau uscarea urmata de acid- extractia pectinei, a fost cel
mai potrivit pentru productia industriala de izolare a pectinei. Aceste rezultate au demonstrat ca
pectina prezinta potentiale beneficii pentru extractia industriala din punct de vedere economic si
ecologic. Se poate ca pierderea de pectina sa fi aparut in timpul procesului de precipitare si in
timpul spalarilor cu alcool. S-a observat o masa mare, neuniforma in lichid, care era posibil sa fie
pectina care nu a fost recuperata si retinuta in urmatorii pasi de separare si spalare.
Experimentele au avut ca si scop testarea metodei de recuperare a pectinei din alcool dupa
precipitare. Experimentele au fost facute sub conditii strandard de extractie, comparand
centrifugarea si utilizarea tifonului ca metode de separare pentru pectina precipitata.
Randamenrele pectinei pentu centrifugare si metoda de utilizare a tifonului au fost de 14.3% si
respectiv 10.6%. Aceste rezultate au indicat ca mai multa pectina a fost retinuta prin metoda
centrifugarii.
Bibliografie
Alamineh, E. A. (2018). Extraction of Pectin from Orange Peels and Characterizing Its Physical
and Chemical Proprieties. Science Publishing Group .

Asma Kammoun Bejar, N. K. (2020). Effect of Microwave Treatment On Physical and

Functional Properties of Orange (Citrus Sinensis) Peel and Leaves. Retrieved from
https://www.researchgate.net/profile/Asma_Bejar/publication/259011563_Effect_of_Mic
rowave_Treatment_On_Physical_and_Functional_Properties_of_Orange_Citrus_Sinensis
_Peel_and_Leaves/links/00b7d529c46f4845e1000000/Effect-of-Microwave-Treatment-
On-Physical-an

Federico Pallottino, C. C. (n.d.). Assessment of the mechanical properties of Tarocco orange

fruit under parallel plate compression. Retrieved from Journal of Food Engineering -
Science Direct:
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0260877410005273

K. K. Singh, B. S. (n.d.). PHYSICAL AND FRICTIONAL PROPERTIES OF ORANGE AND

SWEET LEMON. Retrieved from Applied Engineering in Agriculture:
https://elibrary.asabe.org/abstract.asp?aid=17715

Manjarres-Pinzon, K., Cortes-Rodriguez, M., & E., R.-S. (n.d.). Effect of drying conditions on
the physical properties of impregnated orange peel. Retrieved from SCIELO:
https://www.scielo.br/scielo.php?pid=S0104-66322013000300023&script=sci_arttext

Marilú A. Silva-Espinoza, C. A.-N. (2019, Decembrie). The Impact of Freeze-Drying Conditions

on the Physico-Chemical Properties and Bioactive Compounds of a Freeze-Dried
Orange Puree. Retrieved from MDPI: https://www.mdpi.com/2304-8158/9/1/32

Marshall L. Fishmana, H. K. (2019). Effect of long term cold storage and microwave extraction
time on the physical and chemical properties of citrus pectin.

Oyebola O. Olabinjo, A. S. (2017). Analysis of Physical and Chemical Composition of Sweet

Orange (Citrus sinensis) Peels. Retrieved from International Journal of Environment,
Agriculture and Biotechnology (IJEAB):
https://d1wqtxts1xzle7.cloudfront.net/55059633/80_Analysis_of_Physical_and_Chemica
l.pdf?1511195721=&response-content-disposition=inline%3B+filename
%3DAnalysis_of_Physical_and_Chemical_Compos.pdf&Expires=1608675260&Signatu
re=clOjv31GwH467Ix1kIfFSDQWsLzN4iq

Ruihuan Lv, Q. K. (2017). Effect of guar gum on stability and physical properties of orange
juice. In International Journal of Biological Macromolecules, (pp. 565-574).
ScienceDirect.
Su Shiung Lam, R. K. (2017). Microwave-assisted pyrolysis with chemical activation, an
innovative method to convert orange peel into activated carbon with improved properties
as dye adsorbent. Journal of Cleaner Production.