Monitorizarea Calitatii Apei

Monitorizarea calitatii apei pe parcursul procesului tehnologic de tratare .
Page 1 of 34
Home
Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Geografie
Ecologie Geologie Turism
Exploreaza
Monitorizarea calitatii apei pe parcursul procesului tehnologic de

Ecologie
Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Tehnica mecanica Timp liber
Grup scolar Agricol andarei Judetul Ialomita Profil: Resurse Naturale si Protectia Mediului Specializare: Tehnician Ecolog si Protectia Calitatii Mediului
Tema : Monitorizarea calitatii apei pe parcursul procesului tehnologic de tratare .
mhtml:file://E:\mihai\nitriti\Monitorizarea%20calitatii%20apei%20pe%20parcursul%20pr... 6/28/2011
Page 2 of 34
Clasa: XII-a A
2008
Argument
n decursul timpului chimia sanitara a mediului a c
determinari a unor factori chimici de mediu si pe aceea a cunoas
natura intre factorii chimici poluanti sau intre acestia si factorii ch organismului uman, a factorilor chimici de mediu.
avea consecinte dintre cele mai variate asupra cantitatii dar m
Ca ramura a medicinii preventive, igiena se ocupa cu studi factorilor care conditioneaza sanatatea.
Dintre acestea factorii de mediu au o pondere din ce in ce
astazi in toata lumea, este cunoscut sub denumirea de igiena me n cunoasterea actiunii factorilor chimici si partial a
indispensabila dterminarea acestora, a nivelului si variatiilor lor in
Page 3 of 34
Aceasta identificare nu se poate realiza dect prin aplic sanitare.
metode si tehnici de chimie in primul rnd de chime analitica ca
Pe masura diversificarii factorilor chimici de mediu si mai a
de cercetare a factorilor chimici existenti in mediu a fost neces
chimie sanitara industriala si chimie sanitara ambientala sau a m
Se poate afirma deci ca obiectivul chimiei sanitare a med
igienei mediului, putnd fi considerat chiar ca o parte integranta a
Obiectivul chimiei sanitara a mediului s-a adresat in pr omului modern , ct si mai ales odata cu aparitia substantelor
chimici ai mediului natural dar odata cu dezvoltarea chimiei ( ind
natura obiectivul chimiei sanitare a mediului s-a dezvoltat din ce poluanti.
chimici ai mediului artificial introdusi in mediul natural sau cu
Lucrarea de fata reprezinta o prima incercare de a sintetiza ale chimiei sanitara a mediului cu larga utilizare si aplicabile .
Metodele prezentate sunt cele uzuale usor de abordat si de
in cazul unu personal redus si a unui personal redus si a unei dot
Ele nu includ metodele instrumentale sau automatizat vedere al rezultatelor obtinute. Lucrarea s-a limitat la doi factori de mediu importanti si se bazeaza pe notele primelor cursuri postpredate in cursul anilor 1974 1976.
raspndite si prezentate intr-un scurt capitol final, cu care insa
Fiecare capitol in afara metodelor propiu-zise, are si o par
unele probleme teoretice inclusiv actiunea asupra sanatatii popu
Page 4 of 34
a factorului respectiv.
n final, fiecare capitol se incheie cu modul de exprimare a metode de determinare sunt prezentate anterior.
lumina normelor sanitare existente in tara noastra, pentru fie
n fine, dar nu in ultimul rand, chimia sanitara a mediului ab
si tehnologii care au drept scop inlaturarea sau reducerea co favorabili sanatatii ( fluarizarea ).
mediu mai ales poluanti ( neutralizare, dezinfectie ) sau invers cr
Page 5 of 34
CAP.I CONSIDERAII TEORETICE
1.1. SURSE DE AP PENTRU OBTINEREA APEI POTABILE
n conditii naturale, apa nu se gaseste niciodata in stare pu intr-un circuit continuu.
Astfel, apa de suprafata din ruri, fluvi, lacuri, mari si atmosfera sub forma de vapori si este cunoscuta sub denumirea
Sub aceasta forma apa circula sau este purtata de curent
Page 6 of 34
temperatura mai scazuta, cand se condenseaza si cade la supra lapovita si ninsoare, forma denumita si apa meteorica.
Odata ajunsa in sol apa meteorica daca intnleste roci p subterana, care poate fi de doua feluri: -
momentul cnd intnleste un strat impermeabil la nivelul c
ape cu nivel liber daca se gasesc in primul strat a
denumirea utilizata mai ales pentru apele cu nivel liber d -
ape captive, care se gasesc cuprinse inztre doua stra
ascensionale, daca se ridica se ridica pna la o co
arteziene, daca depasesc nivelul solului in care se gase
n circulatia lor prin sol, apele subterane pot ajunge la sup
impreuna cu apa meteorica cazuta pe soluri impermeabile, forme
Aceasta la rndul ei se poate prezenta ca apa curgatoare (lacuri).
Un loc aparte il ocupa apa marilor si oceanelor, care, d caracteristici hidrologice si de compozitie deosebite. Fiecare tip de sursa prezinta caracteristici propi fizico
regiune la alta in functie de compozitia mineralogica a zonelor st adecvate.
temperatura si de conditii climaterice, etc. ,cu efect direct asup
Apa de ru este caracteristica in general, printr-o minerali minerale dizolvate fiind sub 400 mg/l, si sub formata din bicar potasiu si magneziu.
Duritatea totala este, in general, sub 15 grade, fiind for duritate bicarbonatata.
Page 7 of 34
Concentratia ionilor de hiodrogen (pH-ul) se situeaza in si bioxidul de carbon liber (in general sub 10 mg/l ).
intre 6,8-7,8; dintre gazele dizolvate sunt prezente oxigenul dizol
Caracteristica principala a cursurilor de apa o prezin conditiile meteorologice si climaterice.
apreciabila) cu materii in suspensie si substante organice, incarc
Acestea cresc in perioada viiturilor mari de apa si la un min
Deversarea unor efluenti insuficient epurati a condus la alte
la aparitia unei game largi de impurificatori: sunstante organic clorurate, detergenti etc.
azotului, fosforului, sulfului, microelemente (cupru, zinc, plumb
De asemenea, in multe cazuri se remarca impurificari accen
O particularitate caracteristica a apei din ruri este capa de contactul aer-apa.
naturala ).Aceasta capacitate este datorata unor serii de proces
Apa de lac din lacurile formate in general, prin bararea natu
apa, prezinta modificari ale indicatorilor de calitate comparati
stagnarii apei un anumit tip de lac, insolatiei puternice si fen
iarna ) si de destratificare (primavara si toamna), termica si miner
Stagnarea apei in lac conduce la o decantare naturala
lacurilor fiind mai limpede si mai putin sensibila la concentratii me
Stratificarea termica, combinata la lacurile adnci cu o s
perioada de vara si toamna, la excluderea aproape completa a ci
Acest lucru atrage dupa sine scaderea concentratiei oxige
aparitia proceselor de oxidare anaeroba, evnd drept efect cr
organice, in saruri de azot si fosfor si, uneori, aparitia hidrogenulu
Page 8 of 34
n perioadele de destratificare termica si minerala ( pr
circulatie a apei pe verticala si o uniformizare calitativa a apei lac
cu substante organice si nutrienti(azot, fosfor ) si a apei din zona Tratarea unei astfel de ape tebuie, pe de o parte, sa
indelungate a ape, iar pe de alta parte sa rezolve si problemele c Sursele subterane sunt caracterizate, in general, printr cloruri si sulfati de sodiu, potasiu, calciu si magneziu.
de saruri minerale dizolvate fiind, in general, peste 400 mg/l si fo
Duritatea totala este cuprinsa, in general, intre 10 si 20 g mare parte, din duritate bicarbonatata.
Concentratia ionilor de hidrogen (pH)se situeaza in jurul general, intre 6,5 si 7,7 .
Dintre gazele dizolvate predomina bioxidul de carbon libe scazut (sub 3 mg O2/l).
n functie de compozitia mineralogica a zonelor strabatu
cantitati insemnate de fier, mangan, hidrogen sulfurat si sulfuri, c
S-a considerat a fi mai sugestiva prezentarea centralizat diferitelor categorii de apa intnlite curent si anume apa de r de apa potabila.
Apa destinata consumului uman nu trebuie sa contina nici organisme care sa aduca prejudicii sanatatii.
Iata de ce, pe masura dezvoltarii sistemelor centralizate
problema elaborarii unor conditii-norme-de potabilitate a apelor d 1.2. PROCEDEE DE TRATARE A APEI
Page 9 of 34
1.2.1. PROCEDEE FIZICO-CHIMICE
Impuritatile din apa pentru baut nu trebuie sa depaseasc indicate in normele de potabilitate.
Pe de alta parte, sursele de apa contin impuritatile respecti zeci de ori limitele de potabilitate.
Sarcina de a indeparta aceste impuritati revine statiei de tra si instalatii realizeaza un lant de procese- un flux tehnologic trimisa la consumator se inscrie in normele de potabilitate.
Modul de alcatuire a statiei de tartare este strns legat d
vedere, precum si de natura si concentratia impuritatilor ce urmea
Statiile de tratare folosesc. Intr-o combinatie sau alta, urma -
sitarea: pentru reducerea si retinerea corpurilor si m apa;
presedimentarea: prin simpla stationare relativa a suspensiilor grosiere si a particulelor de nisip din apa;
coagularea si flocurarea: aglomerarea suspensiilor fine sa fie usor sedimentabile;
decantarea: retinerea marii majorotati (90-95%) a s
procedeu de stationare relativa, dar dupa faza de coagu -
filtrarea: pentru finisarea limpezirii, pentru retinerea p microorganismelor;
aerarea: imbogatirea apei cu oxigen pentru stimularea r adsorbtia: retinerea gustului si mirosului neplacuteale propietati de suprafata adsorbant;
Page 10 of 34
precipitarea chimica: eliminarea din ap a unor substa ( reducerea duritatii apei ) ;
schimbul ionic: eliminarea din apa a unor elemente in in special pentru scopuri industriale.
Mai pot interveni si alte procedee de tratare ca flotare, de
dar numai in cazuri speciale de surse de apa sau de calitati nece
Dintre procedeele de tratare a apei in vederea consumulu are dezinfectia apei.
1.2.2. PROCEDEE BIOLOGICE
Poluarea microbiana a apei are drept consecinta transmite boli infectioase, de cele mai multe ori un caracter epidemic.
Dezinfectia apei reprezita ansamblul de mijloace pentru d reducerea germenilor saprofiti pna la conditiile de potabilitate .
Dezinfectia apei se poate realiza att prin mijloace fizice c
a ultrasunetelor, a radiatiilor ionizate, fierberea, distilarea, filtra bromului, iodului si alte asemenea substante.
chimice, cum ar fi folosirea clorului si a compusilor sai ( substant
Mijloacele utilizate pentru deznfectia apei tebuie sa indeplin -
sa fie eficiente, adica sa aduca apa la conditiile de pota
sa nu modifice calitatile apei si in primul rnd cele organ
sa nu lase in apa substante cu actiune nociva asupra co sa fie usor de manipulat si ct mai economic.
Page 11 of 34
Dintre toate metodele chimice cea mai utilizata este fol numele de clorinare ( clorare sau clorizare ).
Sub acest aspect clorul este cunoscut ca bactericid fiin folo
Mecanismul de actiune se bazeaza pe propietatea oxidanta hipoclorit:
formeaza acidul hipocloros care in functie de pH se descom
Cl2 + H2O HOCl + HCl
HOCl O + HCl sau HOCl ClO + H+
Mecanismul biologic consta in blocarea unor enzime sulfhidrice si distrugerea germenilor.
n general bacteriile care au echipament enzimatic mai d virusurile.
Eficienta dezinfectiei nu depinde numai de numarul si felu conditii care unele tin de clor, iar altele de cantitatea apei.
Conditiile care tin de clor sunt reprezentate de cantitatea ut
n ceea ce priveste cantitatea aceasta trebuie bine cunoscu atunci cand este insuficienta nu asigura dezinfectia, iar c miros particular facnd-o nepotabila.
Cantitatea necesara se stabilste prin determinarea clorulu
contact de 30 minute cu apa ) si a carui limita trebuie sa fie cuprin
Page 12 of 34
Privitor la substantele utilizate in dezinfectie aceste pot
( CO2) si diversi compusi care pun in libertate clor in contact cu a folosita.
este absolut necesara cunoasterea cantitatii de clor eliberata
Conditiile care tin de calitatea apei sunt reprezentate de te
dezinfectiei fiin direct proportionala cu temperatura si invers prop
n plus apa contine o serie de substante care fixeaza c
dezinfectate, calitate cunoscuta sub denumirea de puterea absor
Cu ct aceasta putere va fi mai mare cu att doza de clor tr
Determinarea puterii absorbanta poarta denumirea de cerin
trebuie in prealabil cunoscuta pentru stabilirea dozei dezinfectant n general, se supune dezinfectiei apa care a trecut suspensie in care sa ramna bacterii neinfluentate de mijloacele
coagulare, decantare, filtrare-deoarece in apa limpezita nu ma
Page 13 of 34
CAP.II ANALIZE FIZICO-CHIMICE
2.1.RECOLTAREA PROBELOR DE AP
Recoltarea probelor de apa este o etapa deosebit de impo de analiza fizico-chimica a apei, deoarece probele recoltate
totodata nu trebuie sa introduca modificari in compozitia si ca
defectuoase sau a unor conditii incorecte de pregatire a materialu
PREGTIREA MATERIALULUI PENTRU RECOLTARE
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimica se face in f prevazute cu dop rodat sau inchise ermetic. Vasele de recoltare
a indeparta orice urma de substante organice sau alte impuritati a Spalarea se face cu amestec sulfocromic si detergenti, robinet, cu apa distilata si apoi bidistilata si in final se usuca.
TEHNICA RECOLTRII PROBELOR DE AP
n momentul recoltarii, flaconul se va clatii de 2-3 ori cu a aer in interiorul vasului.
se umple cu apa d analizat pna la refuz, iar dopul se va fixa in a
Modul cum se face recoltarea este in functie de sursa de ap din reteaua de distributie apa se ecolteaza dupa ce s curat, att pe dinafara ct si pe dinauntru si apoi s
Page 14 of 34
apa stagnata pe conducta; -
in azul distributiei intemeiate, o proba se va recolta la prima apa care circula prin robinet, si a doua proba se continua;
din rezervoare de inmagazinare, probele se vor recolta
din fntni cu extragerea apei prin pompare probel pompare de minimum 10 minute;
din fntni cu galeata, recoltarea se face introduc
oglinda apei si apoi se toarna apa in flacoane de recolta din apele de suprafata recoltarea se face fix
confera greutatea necesara pentru a patrunde cu usurin
Recoltarea se face pe firul apei unde este cea mai mare ad
2.2.PREZENTAREA ANALIZELOR
Analiza fizico-chimica a apei consta in determinarea pr precum si compozitiei chimice. Analiza apei se face dupa un plan bine stabilit, tin mai redusa a propietatilor si componentilor apei.
n acest sens unele detrminari se fac la locul de recoltare, a -
determinarile organoleptice ( gust, miros ) determinare liber si agresiv, detrminarea de pH.
dizolvat si a hidrogenului sulfurat, detrminarea clorului
Alte determinari se fac in primele patru ore de la recoltare d
Page 15 of 34
detrminarea turbiditatii, a suspensiilor, determinarea re manganului.
a oxidabilitatii ( CCO ), a formelor de azot, detrminarea
Determinari care se efectueaza in primele 24 de ore de la r -
determinarea alcalinitatii si aciditatii, determinarea magneziului, determinarea fluorului.
Celelalte determinari se vor efectua in functie de stabilitatea
2.3. DETRMINAREA PROPIETILOR FIZICE 2.3.1. DETRMINAREA TEMPERATURII
Generalitati: temperatura apelor de suprafata variaza in f timp ce temperatura apelor de profunzime este constanta.
Principiul metodei: citirea indicatorilor unui termometru introducerea lui in apa de analizat.
Material necesar: termometru gradat in zecimi de grad; un vas izoterm de 5-10 litri.
Modul de lucru: se introduce termometrul in apa de anali dupa 10 minute de la introducerea termometrului fara a-
Page 16 of 34
Daca conditiile nu permit introducerea directa a termometrului la
se recolteaza un volum de 5-10 litri de apa intr-un vas care trebu
care se introduc direct termometrul, iar dupa 10 minute se face c
Determinarea temperaturii apei se face direct la locul reco sursa de apa.
Paralel cu determinarea temperaturii apei se face si detrmin
Page 17 of 34
2.4. DETERMINAREA PROPIETILE FIZICO-CHIMICE 2.4.1.DETRMINAREA Ph-ului apei
Generalitati: pH-ul apelor variaza putin fata de pH bicarbonatilor si carbonatilor.
Apele dure au pH-ul mai ridicat comparativ cu apele moi. p sau alcalin si constituie o cauza a perturbarii echilibrului biologic desfasurarea normala a procesului de autopurificare.
Pentru detrerminarea pH-ului se folosesc metodele colorim
Principiul metodei: in proba de apa se introduce un indica
etalonare sau cu discuri colorate ce corespund la diferite valori al
Metoda colorimetrica are urmatoarele inconveniente: nu se poate folosi in ape tulburi sau colorate,
apele cu salinitate crescuta pot modifica tenta indicatoru
clorul rezidual poate distruge partial indicatorul sau poa
2.4.2.DETERMINAREA ALCALINITII APEI
Page 18 of 34
Generalitati: Alcalinitatea apei este data de prezenta bic alcalino-terosi si a hidroxizilor.
Principiul metodei: neutralizarea unei cantitati din apa prezenta de indicator.
Alcalinitatea determinata in prezenta metil-oranjului ( pH=4 este data de bazele libere, carbonatii si bicarbonatii alcalini.
NaOH + HCl NaCl + H2O
Ca(HCO3)2 + 2HCl CaCl2 + 2H2CO3
Interferenta: determinarea este interferata de prezenta clo
prin tratarea apei de analizat cu cteva picaturi de tiosulfat de so
Recoltarea probelor: se face in flacoane de pirex sau polie
pna se vor lua in lucru, determinarea facndu-se in prima zi de l
Page 19 of 34
Reactivi: acid clorhidric 0,1 N ; metiloranj 0,1% in apa ; tiosulfat de sodiu 0,1 N ;
Modul de lucru: se iau 100 ml apa de analizat intr galben portocaliu.
picaturi de metiloranj si se titreaza cu HCl 0,1 N pna ce culoa
Calcul:
ml HCl N/dm3=V f V= ml HCl 0,01 N folositi la titrare; f= factorul acidului clorhidric 0,1 N.
2.5. DETRMINAREA SUBSTANELOR CHIMICE DIN COMPOZ Elementele chimice din apa pot fi variate.Dintre acestea prin constanta preezentei lor, ct si prin importanta pe care o au Pentru o ct mai buna cuprindere a lor, aceste elemente
suma totala a anionilor trebuind sa fie egala cu suma totala a cat
Page 20 of 34
Elementele care intra in aceasta grupa au o influenta dire multe ori prin carenta lor din apa, si / sau prin exces. n acelasi timp insa excesul multora din aceste elemente p industriale.
fizice ale apei care influenteaza consumul sau utilizarea apei in
Desi unele din aceste elemente pot prevenii si prin poluar concentratiilor in apa este naturala.
n aceasta categorie intra CO2 ( total, liber si legat ), ioduril potasiul, calciul, magneziul si duritatea apei. 2.5.1. DETRMINAREA CLORURILOR DIN AP
Generalitati: Clorurile din apa provin din sol sau in urma un umana cnd concentrasia variaza in timp.
Principiul metodei: ionul clor reactioneaza cu azotul de forma clorura de argint, insolubila. Sfrsitul reactiei este indicat de cromatul de potasiu.
Cl + AgNO3 AgCl + NO3
CrO4K2 + 2AgNO3 CrO4Ag2 + 2KNO3
Page 21 of 34
REACTIVI: -
azotat de argint, solutie 0,02 N sau 0,1 N ; cromat de potasiu 10% .
MODUL DE LUCRU:
Se iau 100 ml apa de analizat, se introduce intr-un flacon E
de potasiu si se titreaza cu azotat de argint 0,02 N ( daca contin la galben-verziu la galben-brun.
l ), sau 0,1 N ( daca continutul de cloruri este peste 50 de mg / d
Calcul:
mg Cl / dm3=vf3,55 . 1000 100
v = volumul azotatului de argint introdusi in proba la titrare ;
f = factorul solutie de azotat de argint 3,55= echivalentul in MgC N.
2.6. DETERMINAREA DURITAII APEI
Page 22 of 34
GENERALITAI: Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din alcaline.
Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in
ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta in determinarea co
Apele dure sunt neplacute la gust; la fierberea apei saru cazane, conducte sau impiedica o buna fierbere a legumelor; cu neeconomice.
n fine, apele mai sunt incriminate de producerea unor afec
Duritatea apei este de 2 feluri: duritate temporara sau car de calciu si magneziu ( azotati, sulfati, cloruri si fosfati, etc ) . Suma celor 2 duritati formeaza duritatea totala.Duritatea ordin economic.
calciu si magneziu prezenti in apa si duritate permanenta sau ne
Convensional duritatea apei se exprima in grade de durita grad= 10 mg CaO ) sau grade franceze ( 1 grad= 10 mg CaCO3
La noi in tara, exprimarea duritatii se face in grade germane
2.6.1.DETERMINAREA DURITII TOTALE
METODA COMPLEXITII
Page 23 of 34
Principiul metodei: ionii de calciu si magneziu au propieta reactiei este marcat de indicatorul negru de eriocrom.
chelat cu sarea de sodiu a acidului etilendiamintetraacetic, incol
Reactivi: complexon 0,01 M : se cantaresc 3,7226 g comple
apa bidistilata intr-un balon cotat de 1000 ml, apoi se completeaz -
solutia tampon: se cantaresc 5,40 g clorura de amoniu bidistilata intr-un balon cotat de 100 ml. Se adauga 35 si se completeaza la semn cu apa bidistilata;
Indicator negru de eriocrom T: 0,1 g eriocrom T se m foloseste ca pulbere;
Factorul solutiei de complexon se stabileste astfel: 10 m
se introduc intr-un pahar Erlenmayer peste care se ada
g indicator negru de eriocrom T cca 15 ml apa bidistilata
Se titreaza cu solutie de complexon III pna ce culoare albastru net.
F=V V1 V = ml solutie de clorura de calciu; V1= ml solutie de complexon folositi la titrare.
Modul de lucru: se iau 10 ml apa de analizat si se introdu a obtine ph=10 si 0,1g indicator eriocrom T. Apoi se titreaza cu
100 ml.Se dilueaza cu apa distilata pna volumul de 50ml.Se a
Page 24 of 34
culoarea vireaza de la rosu ca vinul. la albastru net. CALCULUL: Grade duritate totala /dm3=vf0,561 . 1000 v10
V=ml solutie de complezon, 0,01M folositi la titrare; f=factorul solutiei complexon;
0,561=echivalentul n mg CaO pentru 1ml solutie de comple v=cantitatea de apa luata in lucru; 10=mg CaO corespunzator unui grad de duritate.
2.6.2. DETERMINAREA DURITII TEMPORARE
Principiul metodei:
Page 25 of 34
Neutralizarea bicarbonatilor si carbonatilor de calciu si m mineral in prezenta de indicator:
Ca(CO3)2 + 2HCl CaCl2 + 2CO2 + 2H2O MgCO3 + 2HCl MgCl2 + CO2 + H2O
Reactivi: HCl, solutie 0,1 N ; Metiloranj 0,1 % .
Modul de lucru: se ia 100 ml din apa de analizat sio se intro adauga 2 picaturi de metiloranj si se titreaza cu HCl 0,1 N p citrrin la galben-portocaliu.
Calcul: grade duritate: Vf2,8 . 1000 v10 V= ml HCl 0,1 N folositi la titrare; f = factorul solutiei de HCl 0,1 N ; 2,8= echivalentul in magneziu CaO a unui ml HCl 0,1 N ;
Page 26 of 34
v = cantitatea de apa de analizat luata in lucru ; 10= MgCaO corespunzator unui grad de duritate.
2.7. DETERMINAREA SUBSTANELOR CHIMICE INDEZIRABI
Substantele chimice indezirabile care formeaza o grupa ap cupru ), sau cu origine dubla.
care intra in compozitia normala a apei ( fier, magneziu ), fie p
2.7.1. DETERMINAREA INDICATORILOR CHIMICI DE POLUAR
O grupare deosebit de importanta in cadrul analizei chim indicatorilor de poluare. Elementele care fac parte din aceasta grupa nu au efecte evidentiate cu usurinta si sa limiteze utilizarea acestora.
asupra organismului uman si nici nu produc modificari in cara
Importanta sanitara a acestor elemente consta in faptul ca
apa a altor elemente care pot avea actiune nociva asupra sa parazitare.
substante chimice ci si de agenti microbieni care pot decla
Unele din aceste elemente indicatoare se pot gasi in mo
aceea nu att prin prezenta lor ct mai ales prin modificarile bru
Page 27 of 34
elemente au rol indicator.
n aceste conditii de cele mai multe ori interpretarea cor analiza nu se poate face dect in dinamica.
n cadrul acestei categorii sunt incluse: oxigenul dizolv
biochimica de oxigen, substantele oxidabile, diversele forme de a
2.7.2. DETERMINAREA AMONIACULUI DIN AP
Generalitati: amoniacul rezulta in apa din degradarea inc
care contin azot sau poate proveni de asememnea din sol. poluare recenta ( ore-zile ) si in consecinte foarte periculoase.
descompunere a substantelor organice cu continut de azot in mo
Principiul metodei: amoniacul formeaza cu reactivul NESSL de iodura de oximercur-amoniu ce se poate colorimetra.
Reactivi: apa bidistilata lipsita de amoniac; reactiv NESSLER;
amrstec alcanic:10g carbonat de sodiu si10g hidroxid bidistilata;
apa bidistilata intr-un cilindru gradat de 100ml si se
Page 28 of 34
sare Seignette ( tartrat de sodiu si potasiu ) 392 g 4H2O ) se dizolva in 784 ml NaOH 20 % .
Se amesteca bine si dupa 2 ore se poate folosi fara a se ag
Modul de lucru: pentru determinarea calitativa, se iau 10 m amoniacului.
si se adauga 2-3 picaturi de reactiv nessler. Aparitia unei colo
Daca amoniacul este prezent se trece la determinarea can
introduc intr-un cilindru cu dop si se adauga 1 ml amestec alca reactivi nessler, se agita si se lasa in repaus 10 minute.
rece. Se iau supernatat 50 ml intr-un tub colorimetric, se ada
Intensitatea culorii se citeste la spectofotometru la lungime 1 cm drum optic. Valoarea extinctiei probei se interpoleazape Se trateaza curba.
minute sa se dezvolte culoarea, apoi se citeste la spectofotomet
Daca se foloseste o scara colorimetrica, proba se comp etalonare.
2.7.3. DETERMINAREA NITRIILOR ( NaO2 ) DIN AP
Generalitati: nitritii din apa provin din oxidarea incomp
bacteriilor nitrificatoare. Ei reprezinta un stadiu mai avansat al normale din apa ne arata o poluare mai veche ( zile-saptam
substantelor organice ce contin azon si in consecinta prezen
Page 29 of 34
Prezenta concomitenta a amoniacului si nitritilor ne arata o
Uneori nitritii pot provenii si din reducerea nitratilor in preze temperaturi a mediului mai ridicata ( vara ).
Principiul metodei: diazotarea acidului sulfanilic in prezenta
naftilamina pentru a forma un complex azoic colorat in rosu color
Reactivi:
- acid sulfanilic: 0,6 g acid sulfanilic peste care se adauga
racire se adauga 20 ml HCl conc ( 1,19 ) si se dilueaza cu apa bi - naftilolina: 0,6 g naftilolina se dizolva in c
adauga 1 ml HCl conc, apoi se dilueaza pna la 100 ml cu apa b - solutia tampon de acetat de sodiu 2 M 16,4 g acetat de apa bidistilata. Daca solutia nu este perfect clara se filtreaza.
sodiu hidratat se dizolva in ctiva ml apa bidistilata si apoi se dilu
Modul de lucru: se iau 5 ml din proba de apa se adauga 0,
lasa in repaus 10 minute. Se adauga apoi 0,1 naftilamina si 0,
sodiu si se amesteca bine. Se lasa in repaus 10 minute pen dm3 de apa. De asemenea se poate citi la spectrofotometru la magneziu NO2 / dm3 de apa.
culoarea obtinuta cu scara de etaloanare pentru a determina c
cuva de 1 cm. Valoarea extinctiei se interpoleaza pe curba si s
Page 30 of 34
2.7.4. DETERMINAREA CLORULUI REZIDUAL
Generalitati: dupa cuntactul dintre clor si app de 30 minute care se numeste clor rezidual.
Clorul rezidual se poate prezenta sub 2 forme si anume: a poarta denumirea de clor liber si cloramina care se numeste clor
Aceste 2 forme ale clorului rezidual sunt importante deoare
este diferita. Prezenta clorului rezidual in apa supusa dezinf
deosebita, indicnd pe de o parte ca s-a introdus o cantitate de
dezinfectia, iar pe de alta parte indica integritatea retelei de distr
este un indicator mai valoros dect cel legat deoarece este mult m
METODA CU METILORANJ
Principiul metodei: clorul molecular decoloreaza soluti concentratia sa. Reactivi: -
metiloranj solutie 0,46 . Standardizarea solutie de m 1 ml metiloranj sa fie decolorat de 0,1 Mg de clor;
Metiloranj solutia de lucru se obtine din solutia de metil
10 ori ; 1 ml din aceasta solutie este decolorata de 0,01 acid sulfuric solutie 1:3 .
Modul de lucru:intr-un flacon Erlenmayer se introduc 100
Page 31 of 34
0,5 ml acid sulfuric 1:3 . Se titreaza cu metiloranj solutia de lucru
persistenta timp de 2 minute. Paralel se face si o proba martor f
de metiloranj folosita la proba martor se scade din cantitatea de m
Calcul: ml Cl liber/dm3= N 10 N= cantitatea de metiloranj folosita la titrare.
Page 32 of 34
BIBLIOGRAFIE
CHIMIA SANITAR A MEDIULUI: Gergiu Manescu ;
Page 33 of 34
Manole Lucu ; Mona Ligia Diaconescu .
CARTEA OPERATORULUI DIN STAII DE TRATARE sI EPURA V. Rojanschi ; T. Ognean.
Document Info
Accesari: 5640 Apreciat:
A fost util?
Daca documentul a fost ut sa adaugi un link catre el l
Copiaza codul
in pagina web a site
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou
<a href="http://www.scritube apei-p1614151316.php" targ
Page 34 of 34
Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2011 )

Monitorizarea Calitatii Apei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorizarea Calitatii Apei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorizarea calitatii apei pe parcursul procesului tehnologic de tratare .