Sunteți pe pagina 1din 48

HIDROGRAFIA LACURILOR DE ACUMULARE

COLMATAREA LACURILOR DE ACUMULARE


 Lacuri Naturale
https://www.youtube.com/watch?v=gidhHwjHYDA

10 "Cele mai ... " lacuri din Romania

https://www.youtube.com/watch?v=tio2GgssaC8
"Cele mai frumoase lacuri naturale din Romania
https://www.youtube.com/watch?v=nt
qBbfqGgkA&t=147s
https://www.youtube.com/watch?v=ntqBbfqGgkA
Cele mai mari lacuri de acumulare

https://www.youtube.com/watch?v=mYO6NqXiL7M
Cele mai mari inalte lacuri acumulare
artificiale
 Lacurile ocupă formele negative de relief (cuvete,
depresiuni, cupe sau loji), ce sunt umplute cu apă.
 Noţiunea de lac reprezintă legătura ce există între cuvete
şi masa de apă.
 Majoritatea lacurilor de pe suprafaţa Pământului au masa
de apă de origine continentală (rezultată din ploi, zăpezi
sau izvoare)
 Geneza cuvetelor lacustre, aceasta este legată de influenţa
factorilor endogeni şi exogeni.
 Sub acţiunea factorilor endogeni, au rezultat depresiuni cu
adâncimi şi întinderi mari care umplute cu apă au format
lacurile de origine tectonică.
 După rolul predominant al factorilor exogeni sau externi
(râurile, gheţarii, vântul etc.) au luat naştere lacurile:
fluviatile, glaciare, eoliene, organogene şi antropice.
 O importanţă deosebită o au lacurile artificiale
rezultate prin activitatea omului (antropice).
 Majoritatea acestor lacuri sunt formate în lungul
apelor curgătoare în spatele unor baraje şi
reprezintă cea mai rapidă şi eficace cale de
regularizare a debitelor.
 Pentru combaterea inundaţiilor, lacurile prezintă
avantajul că pot controla din puncte concentrate
debitele viiturilor, iar pentru folosinţele de apă
ele satisfac cel mai bine cerinţele de consum ale
acestora.
 Aceste lacuri sunt compuse din următoarele părţi:
 barajul (care se construieşte din beton sau materiale
locale),
 cuveta lacului (în care se realizează acumularea apei),
 construcţiile şi instalaţiile de golire sau evacuare a apei
din lac amplasate în corpul barajului sau pe unul din
maluri (vane de diferite tipuri, deversoare centrale sau
laterale, instalaţii de pompare etc.),
 AMC-uri aparate de măsurare şi control (telelimnimetru
avertizor, limnigraf, aparat pentru măsurarea grosimii
aluviunilor, evaporimetru etc.)
 şi lucrări anexe (reţeaua telefonică sau radiotelefonică,
construcţii gospodăreşti, plantaţii de protecţie etc.).
Ţinând cont de amplasamentul lacurilor de acumulare în
cadrul unui bazin hidrografic al unui râu, acestea pot fi în :
zona montană,
zona deluroasă
zona de câmpie.
Lacurile din zona de munte au baraje înalte şi de lungimi
mici, construite fiind de obicei din beton sau piatră şi au ca
scopuri principale:hidroenergetica şi atenuarea viiturilor.
Ele pot servi în secundar şi pentru alimentarea cu apă
potabilă şi industrială şi pentru irigaţii, dar costul apei este
ridicat datorită distanţelor mari de transport.
Lacurile din zona deluroasă au baraje mai mici, construite
de obicei din materiale locale şi sunt cele mai
corespunzătoare alimentării cu apă potabilă şi industrială
a centrelor populate şi pentru irigaţii, deoarece sunt
situate în apropierea acestor folosinţe şi totodată le apără
împotriva inundaţiilor.
Lacurile din zona de câmpie au baraje de înălţimi mici şi
de lungimi mari, construite fiind de obicei din pământ şi
reprezintă avantajul că se găsesc în apropierea zonelor
populate şi a terenurilor irigate, dar şi dezavantajul că
necesită lungimi mari de baraj şi au pierderi mari de apă
prin infiltraţie şi evaporaţie.
Pentru atenuarea undelor de viitură în luncile râurilor mari
se creează acumulări prin îndiguire care au forma unor
compartimente de incinte inundabile.
 Aceste elemente se determină pe planuri de situaţie)
întocmite la scări convenabile, cu ajutorul planimetrelor
(pentru suprafeţe), a curbimetrelor (pentru lungimi) sau a
altor metode moderne (mediile GIS)
 Elemente morfometrice:
 - suprafaţa bazinului de recepţie a lacului de pe care îşi
colectează apele - F [km2 ];
 - lungimea lacului ca fiind distanţa măsurată pe linia sau
curba (funcţie de forma lacului) ce uneşte punctele cele
mai îndepărtate ale lacului şi împarte cuveta lacului în
două suprafeţe aproximativ egale - L [km];
 - lăţimea lacului; lăţimea maximă și lățimea medie; [km];
 suprafaţa luciului de apă a lacului - S [km2 ];
 - volumul lacului de acumulare – W [milioane m3 ].
PARAMETRII TEHNICI ŞI TEHNICO-ECONOMICI AI LACURILOR

Aceşti parametri se întâlnesc la lacurile de acumulare


amenajate în vederea exploatării şi se împart în parametri
constructivi şi parametri de gospodărirea apelor.
Parametrii constructivi sunt în funcție de tipul şi dimensiunile
barajului folosit în amenajare precum şi de tipurile contrucțiilor
hidrotehnice anexe (descărcători).
Parametrii de gospodărirea apelor definesc potenţialul
acumulării de a-şi exercita funcţiile pentru care a fost
executată sau modul în care exploatarea acumulării realizează
în timp aceste funcţii.
Cei mai importanţi sunt următorii:
a) unii parametri morfometrici sau hidrologici priviţi sub
aspectul tehnico-economic şi anume: nivelurile, suprafeţele şi
volumele caracteristice, debitele maxime capabile ale
descărcătorilor la nivelul maxim extraordinar şi la nivelul
coronamentului barajului etc.;
 b) indicatori ce exprimă interacţiunea dintre lac şi
regimul reţelei hidrografice :
 coeficientul de acumulare (raportul între volumul util al
lacului şi volumul afluent mediu anual în secţiunea
barajului);
 gradul de regularizare (raportul dintre debitul minim
asigurabil prin exploatare şi debitul afluent mediu
multianual);
 coeficientul de acumulare al undelor de viitură (raportul
dintre capacitatea de atenuare şi volumul undei de viitură
cu o anumită probabilitate de depăşire);
 gradul de atenuare al undelor de viitură (raportul dintre
debitul maxim defluent şi debitul maxim afluent cu o
anumită probabilitate de depăşire);

 c) indicatori care exprimă efectul lacului de
acumulare asupra beneficiarilor;
 indicatorii de utilizare a lacului (suprafaţa irigată
asigurată raportată la volumul util al lacului,
puterea asigurată în centralele hidroelectrice
raportată la acelaşi volum util etc.);
 d) indicatorii economici ai realizării şi
funcţionării acumulării printre care amintim:
costuri şi venituri specifice sau totale.
 În lacurile de acumulare se întâlnesc în funcţie de factorii care le
generează,
 mişcări permanente,

 mişcări periodice (temporare)

a)Mişcările permanente – aceste mişcări au un caracter lent şi sunt


produse de curenţii formaţi de apa râurilor care intră sau ies din lac.
Viteza de înaintare a acestor curenţi este în funcţie de volumul de
apă din lac şi de elementele componente ale bilanţului apei în lac.
b) Mişcările temporare – în apa lacurilor de acumulare sunt sub
acţiunea vântului.
Mişcările temporare se manifestă sub formă de curenţi şi sub formă
de valuri.
Curenţii generaţi de vânt pot fi de suprafaţă (superficiali) sau de
diferite adâncimi.
La lacurile de adâncime mică curenţii pot fi resimţiţi până la fund.
Viteza de înaintare a curenţilor de suprafaţă este de 10…30 ori mai
mică decât viteza vânturilor ce-i generează.
 În apropierea malurilor datorită curenţilor se produc acumulări de
apă, acumulări ce creează: curenţi de compensare cu o direcţie de
înaintare inversă curenţilor produşi de vânt în cazul lacurilor mici
şi paralelă cu malurile în cazul lacurilor mari
 În funcţie de factorii care contribuie la formarea valurilor avem:
 valuri provocate de vânt,
 valuri provocate de cutremure şi
 valuri rezultate din acţiunea altor cauze.
 Valurile provocate de vânturi sunt cele mai frecvente în lacurile
de acumulare. Ele reprezintă o mişcare ondulatorie a straturilor
de apă de la suprafaţa lacului, fără a imprima acestora o
translaţie pe orizontală (de exemplu, urmărind un flotor
observăm cum urcă pe creasta valului şi apoi coboară pe talpa
acestuia fără să se deplaseze pe orizontală). În adâncime aceste
valuri se propagă de la câţiva metri până la 20…40 metri (în cazul
lacurilor foarte mari), iar înălţimea lor în marile lacuri poate
ajunge până la 6 metri
 COLMATAREA LACURILOR DE ACUMULARE
1. Evoluţia şi dinamica procesului de colmatare
Pentru zona montană fenomenul de transport de debit solid este
mai puţin activ datorită preponderenţei zonelor împădurite şi
procesul de colmatare al lacurilor este mai puţin intens, în schimb,
în zona colinară, lacurile cu volume relative mici, riscă să fie
colmatate rapid.
Procesul de colmatare este un proces complex care începe în
momentul intrării în funcţiune şi se termină practic în momentul în
care lacul este scos din funcţiune.
Deoarece materialul aluvionar granular aflat în albia unui râu are o
granulozitate neuniformă, transportul particulelor solide se face
simultan atât prin târâre, rostogolire, salturi mici cât şi prin
suspensie
Depunerea aluviunilor într-un lac de acumulare
 Influența colmatării asupra mărimii și poziționării volumelor
caracteristice
2. Indicatorii sistemici ai procesului de colmatare
 Raportul (r) este foarte rdicat în cazul acumulărilor mari
realizate, mai ales cele din zona de munte, cu ajutorul unor
baraje înalte ; drept urmare durata de colmatare a
unor asemenea acumulåri este foarte mare, de ordinul
sutelor de ani, ca de exemplu pentru acumularea Bicaz -
1230 / 0,15 , pentru Vidraru 400. / 0,1

 La acumulările mici și mijlocii situate mai ales în zona de deal


acest raport (r) scade foarte mult ajungând la câteva zeci de
ani sau chiar mai pu¡in, datoritå volumelor acumulate mult
mai mici și a creșterii valorii debitului solid.
 Din practică s-au înregistrat colmatări rapide ale unor lacuri
de acumulare, printre care amintim: în SUA, acumularea
New-Lake Austin s-a colmatat 95% în 13 ani, acumularea
Spring-Lake 50% în 20 ani; în India, acumularea Ponchet, cu
un volum ini¡ial de 200 mil.m3 s-a colmatat în procent de
33% în 5 ani), La noi în țară s-au înregistrat colmatări rapide
în special pe Valea Argeșului.
 În proiectarea lacurilor de acumulare nu se poate norma o rată de
colmatare admisibilă, dar pentru calcule aproximative de dimensionare
se admit urmåtoarele valori:
 − 0,25% pentru lacurile mari;
 − 0,5% pentru lacurile mijlocii;
 − 3,0% pentru lacurile mici.
 Din punct de vedere practic, rata de colmatare reprezintă o
importanță deosebitå deoarece inversul ei ne då durata de colmatare
totalå a lacurilor.
 În timpul funcționării, fiecare lac tinde să se colmateze, dar nu trebuie
uitat faptul cå acest proces poate fi întârziat prin măsuri adecvate.
 Deci, problema colmatării apare ca o problemă important
în proiectarea, exploatarea și întreținerea lacurilor de acumulare.
3. Metode pentru prevenirea colmatării lacurilor de
acumulare şi măsuri privind decolmatarea acestora
Fiecare acumulare poate avea la un moment dat probleme
cu sedimentarea. Mijloace de combatere a colmatării
acumulărilor pot fi grupate în 2 categorii
- preventive, care acţionează asupra cauzelor colmatării.
- curative, ce vizează efectele colmatării
a. Măsuri preventive
Măsurile care vizează cauzele producerii colmatării se pot
clasifica după cele trei faze ale procesului şi anume:
- A. asupra locului de provenienţă, având ca scop
prevenirea şi/sau reducerea procesului de eroziune a
solului de pe întregul bazin de recepţie atât ca eroziune
de suprafaţă, cât şi ca eroziune de adâncime (procesul
de eroziune a solului în bazine de recepţie aferente
lacurilor constitue sursa principală de aluviuni
- B. asupra zonei de transport, prin lucrări de protejare a
albiilor, în special a malurilor;
- C. asupra locului de depunere, prin asigurarea unui
volum suficient pentru sedimentare (dacă este posibil
reţinerea aluviunilor să aibă loc în alte bazine decât în
acumulările utile), sau prin tranzitarea prin acumulări a
unui procent cât mai mare de aluviuni.
b. Măsuri curative

Vizează efectele şi constau în îndepărtarea depunerilor


din acumulări. Acestea servesc la decolmatarea lacurilor,
dar sunt în general dificil de aplicat şi unele dintre ele
sunt mult mai costisitoare, depăşind cu mult costul
realizării unei noi acumulări.
Îndepărtarea depunerilor din acumulare se poate face
prin mijloace mecanice, hidromecanice, sau prin spălare
hidraulică.
Mijloacele mecanice şi hidromecanice de evacuare a
depunerilor trebuie luate în considerare doar în cazul
unor depuneri de volume mici, pentru că sunt foarte
costisitoare; se recomandă ca materialul rezultat să fie
folosit ca agregat pentru betoane sau ca îngrăşământ
pentru terenurile agricole (în cazul aluviunilor foarte fine
alături de substanţe organice

Spălarea hidraulică
Deversor de suprafață Golire de fund al unui baraj

Cea mai eficientă spălare se realizează la debite cuprinse


între 20 – 40% din capacitatea evacuatorilor la NNR (nivel
normal de retenţie)
Dispozitivele de spălare sunt supuse unor condiţii foarte
severe, care necesită măsuri de manevrare speciale. Aceste
dispozitive pot fi amplasate la partea superioară a
barajelor, numite descărcătoare de suprafaţă sau
deversoare, fie la adâncime (sub presiune), numite goliri
intermediare sau de fund.
înainte de spălare spălare (umpleri succesive ale
lacului, urmate de evacuarea apei
prin golirile de fund)

Spălare hidraulică Baraj


Galerie de deviere a sedimentelor:
1-galerie de deviere a sedimentelor;
2-prag de deviere
Schema cu clasificarea lucrărilor folosite în amenajarea B.H.T. (bazin
hidrografic torenţial) clasificate după locul de amplasare în bazin
Metode folosite la centralele hidroelectrice

Excavaţii şi dragaje
 Metodele folosite pentru extragerea sedimentelor
pot fi clasificate în două grupuri principale:
hidraulice şi mecanice care se împart la rândul lor
în funcţie de situaţia acumulării în:
 - metode folosite în acumulări golite unde se
recurge la maşini de excavat.
 - metode folosite în acumulări pline care se pot
realiza cu draga aspiratoare, pompa pneumatică
sau cu potenţialul de cădere al apei din acumulare
Decolmatare Baraj
 Metode de extracţie cu acumularea plină
Dragarea, sau pomparea submersibilă sunt cele mai
uzuale metode. La acestea se adaugă utilizarea
potenţialului de cădere al acumulării. Toate aceste
sisteme sunt scumpe în general şi sunt folosite numai
când acumularea este esenţială în viaţa comunităţilor
(pentru alimentarea cu apă sau irigaţii) sau pe
amplasamente unde nu este posibilă constructia unui
unui nou baraj sau supraînalţarea celui existent.
În situţii reale este uneori mai economic să construieşti
un baraj nou decăt să îndepărtezi depozitele
Instalație dragare

Pompă pneumatică
DETERMINAREA
 CANTITATIVĂ A COLMATĂRII ÎN LACURI
Metodele de prognoză a colmatării lacurilor de acumulare se bazează pe analiza
sistematicå a modului de colmatare a unor lacuri existente, din care se extrag
cazurile tipice ce se extind la lacurile aflate în situații similare ; apare deci,
necesitatea analizei cantitative a volumului de aluviuni depus în lacuri.
Metodele folosite la determinarea cantitativă a colmatării constau în
calculul volumului de aluviuni depus în lacuri prin prelucrarea măsurătorilor
(ridicări de profile în cuvele lacurilor) efectuate astfel:
− Prin ridicări clasice topo-geodezice ; aplicarea acestei metode necesitå golirea
lacurilor în timpul măsurătorilor, deci are un domeniu restrâns de folosire și
anume numai la lacurile mici cu scopul principal de atenuare a undelor de viitură
și care pot servi în secundar în agricultur și piscicultură, folosințe ce permit
golirea lor periodică.
− Prin ridicări batimetrice ; această metodă necesită cunoașterea nivelului în
lacuri în momentul măsurătorilor, se aplică numai la lacurile de adâncimi mici
și precizia, datoritå condițiilor de lucru mai grele și tasărilor aluviunilor umede
în timpul măsurătorilor, este mai scăzută decât la metoda anterioarå.
− Cu ajutorul ecosondelor ; în acest caz măsurătorile se fac cu o instalație ce
funcționează pe principiul ultrasunetelor; rezultatele obținute prin această
metodă sunt neconcludente la adâncimi mici, iar instalația folosită este
costisitoare și exploatarea ei necesită personal calificat.
 METODOLOGIE PRIVIND PROGNOZA COLMATĂRII ȘI
DECOLMATĂRII LACURILOR DE ACUMULARE
 1. Exploatarea lacurilor de acumulare
 Cunoașterea cantității de apă din cuveta lacului de
acumulare, a capacității acestora și a nivelului de
colmatare aferent are ca scop rezolvarea a cinci
probleme de bază:
 1. Studiul volumului de apă existent în lacul de
acumulare la un moment dat - acest lucru implică
determinarea nivelului imersat și respectiv cel
neimersat al cuvetei lacului de acumulare, care are
ca rol determinarea directă a cantității de apă reală
la un moment dat.
 Zona imersată este reprezentată de partea plină cu apă
din cuveta lacului de acumulare la momentul de timp
analizat. Zona neimersată este reprezentată de partea
rămasă neacoperită de apă în momentul în care lacul de
acumulare nu este plin.
Reprezentarea unei secțiuni transversale a unui
lac de acumulare
 2. Asigurarea nivelului minim de apă pentru lacurile
de acumulare în scopul consumului direct;
 3. Stabilirea nivelului minim de avarie al apei din
bazinul de acumulare pentru a asigura echilibrul
critic de forță cu tensiunile interne ale barajului;
 4. Determinarea nivelului aluviunilor pe fundul
lacurilor în scopul stabilirii unui prag de alarmare,
deoarece alunecările de aluviuni pe fundul lacului pot
produce distrugerea bazei barajului, ceea ce
constituie un potențial pericol de calamitate prin
inundații;
 5. Determinarea strategiilor de decolmatare
 Tehnici de măsurare a adâncimii apei
Tehnicile de măsurare a adâncimii apei pot fi clasificate în
- tehnici care utilizează echipamente de măsură mecanice;
- tehnici care utilizează echipamente de măsură
electronice
a. Tehnici care utilizează echipamente de măsură mecanice

Tehnicile de măsurare a adâncimii care utilizează


echipamente mecanice, furnizează date cu o precizie
foarte bună în cazul măsurării adâncimilor mici, de
ordinul a 10- 15m.
Peste aceste valori ale adâncimii precizia rezultatelor
scade semnificativ.
- metoda sondei tip prăjină;
- metoda sondei disc
 b.Tehnicile de măsurare a adâncimii care utilizează echipamente
electronice

Tehnicile de măsurare a adâncimii care utilizează echipamente


electronice furnizează date cu o precizie foarte bună, indiferent de
mărimea adâncimii măsurate. Acuratețea este foarte bună indiferent de
consistența sedimentelor depuse pe fundul apei, datorită posibilității
de cuplare cu echipamente electronice de calcul care pot minimiza
erorile indiferent de natura lor.
 - metoda sondei acustice;

 - metoda procesării imaginilor furnizate de senzori instalați pe


sateliții geostationari.
Evoluţia volumului total al unui lac de acumulare și a volumului colmatat
Etapele evaluării gradului de colmatare

Modelarea transportului de sedimente pentru prognoza


colmatării unui lac de acumulare
 Pentru realizarea modelului de prognoză al transportului
de sedimente într-un lac de acumulare se utilizează
următoarele tipuri de date de intrare:
 - date privind geometria albiei naturale, canalului de fugă
și a lacului de acumulare date topografice – secțiuni
transversale);
 - date privind debitmetria pe albia naturală a râului și pe
canalul de fugă (hidrografe ale debitelor);
 - date privind nivelurile în lacul de acumulare
 - date privind aluviunile (chei granulometrice, debite de
aluviuni transportate).
 Pentru întocmirea calcului tehnico-economic privind
realizarea decolmatări unui lac de acumulare prin metoda
dragării, se au în vedere:
 Hotărârea nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea
conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice
aferente investiţiilorpublice, precum şi a structurii şi
metodologiei de elaborare a devizului general
pentruobiective de investiţii şi lucrări de
intervenţiipublicată în Monitorul Oficial nr. 48 din 22
ianuarie 2008
 Ordinul nr. 863 din 02/07/2008 pentru aprobarea
"Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea
Guvernului nr. 28/2008, privind aprobarea conținutului-
cadrual documentațieitehnico-economice aferente
investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei
de elaborare a devizului general pentru obiective de
investiții și lucrări de intervenții.
 Principalul inconvenient al colmatării unui lac de acumulare
îl constitue pierderea volumului util. Aportul de aluviuni
influențează în mod direct durata de utilizare a unui lac de
acumulare, astfel, cu cât acesta depășeste mai repede
capacitatea proiectată, cu atât mai repede ii scade
capacitatea utilă.
 Blocarea prizelor sau golirilor lacurilor de acumulare
reprezintă o consecință directă a colmatărilor. Asemenea
situaţii pot să apară mai ales la barajele situate în văi
înguste, cu versanţi abrupţi, unde înălţimea depozitelor
creşte cu rapiditate
 Supraînălţările de niveluri apărute în amonte de lac, în
special în coada lacului, se datorează remuului. Datorită
supraînălţărilor de niveluri care apar în amonte de lacuri,
crește riscul de inundabilitate a zonei limitrofe şi pot fi
afectate îndiguirile din amonte.
 Un alt efect negativ îl reprezintă apariția deformărilor
albiilor în aval de lacuri, datorate fenomenului de afluire,
ce se produce imediat în aval de baraj, ce conduce la
coborârea nivelului albiei şi la o creștere a acestuia pe
sectorul următor, datorită aluviunilor depuse
 Alterarea calităţii apei reprezintă consecinţă indirectă a
colmatării aluviunile depuse în lacul de acumulare, putând
conduce la consecințe din cele mai grave asupra mediului
înconjurător.
 Tranzitarea, prin echipamentele hidromecanice aferente
unei amenajări energetice, a apei cu turbiditate ridicată
datorată colmatarii acumulărilor, poate conduce la
apariția abraziunilor. De asemenea poate conduce şi la
înfundarea filtrelor, conductelor etc.
 O consecinţă negativă este lipsirea terenurilor agricole
afectate de inundaţii de substanţe fertilizatoare conţinute
în aceste revărsări periodice de apă.
 Creșterea treptată a depunerilor de aluviuni la coada
lacului conduce la un alt rezultat defavorabil fenomenului
colmatării, și anume la dezvoltarea zonelor deltaice
 Un impact negativ este și apariția prafului, produs prin
eroziunea eoliană a aluviunilor depuse sau supraînălțate
la coada lacului, zonă supusă supusă secării în timpul
scăderii nivelului apei în acumulare.
 Datorită colmatării, la coada lacului, poate apărea
îngreunarea condiţiilor de navigaţie şi formarea
zăpoarelor.

S-ar putea să vă placă și