CARACTERISTICILE SISTEMELOR BIOLOGICE

Domeniul de preocupare al ecologiei l constituie sistemele biologice. Un sistem poate fi definit ca un ansamblu de elemente identice sau diferite, te prin conexiuni ntr-un ntreg. Deci, un sistem apare ca un ansamblu anizat, astfel nct conexiunile si functiile elementelor (subsistemelor) nponente concura la mentinerea si ndeplinirea functiilor ntregului, i punct de vedere al relatiilor cu mediul (deci cu alte sisteme), sistemele pot fi: . . . izolate nc!ise desc!ise.

Sistemele izolate " nu realizeaza sc!imb material si energetic cu mediul, menea sisteme nu exista n natura, ci sunt doar postulate teoretic. Sistemele nchise " realizeaza doar sc!imb energetic. #xemplu: un vas cu nc!is ermetic face sc!imb de caldura cu mediul exterior (cedeaza sau accepta lura). n natura nu se gasesc sisteme absolut nc!ise. Sistemele deschise " realizeaza cu mediul, att sc!imburi materiale, ct si rgetice. #xemplu: un izvor realizeaza sc!imb energetic cu atmosfera si sc!imb erial cu mediul. $ractic, toate sistemele din natura, fie lipsite de viata (o ca, un bazin cu apa, un nor), fie vii, fac parte din aceasta categorie.

Ecologie si protectia mediului

%istemele biologice se caracterizeaza printr-un sc!imb permani substanta si energie cu mediul. %ubstanta si energia sunt doua componei care este alcatuit Universul. %ubstanta face sc!imb material si energetic (accepta sau cedea mediul exterior (ex.: o planta accepta atomi din solutiile minerale pe & extrage din sol si cedeaza atomi prin transpiratie si gutatie, elin realizndu-se n sol prin radacina, iar n atmosfera prin frunze aceeasi accepta energie sub form'( )*+)*c,,-t ,+* de radiatie solara si o cedeaza mediului sub fo: lumina reflectata si caldura, sau sub forma de energie c!imica, atunci cnd este consumata de un ierbivor). %istemele biologice desc!ise se deosebesc de cele nebiologice serie de nsusiri deosebit de importante din punct de vedere ecologic: . evolutia . caracterul informational . integralitatea . ec!ilibrul dinamic . programul . autoreglarea.

l.S.l.Evolutia sistemelor biologice

%istemele biologice au caracter istoric, adica nsusirile structi functionale sunt rezultatul evolutiei lor n timp, deci al istoriei lor r. propriu al acestui cuvnt. $entru a explica structura, modul de functionari organism sau a unei populatii noi, trebuie sa studiem originea lor, evolutia a speciei din care fac parte.

1.3.2. Caracterul informational al sistemelor biologice

%istemele biologice sunt capabile sa receptioneze, sa preluc acumuleze informatii primite din mediu si la rndul lor sa transmita ir catre alte sisteme n scopul asigurarii integrarii lor n mediu sau n determinarii actiunilor destinate transformarii mediului. Un organism, o t pot receptiona si transmite informatii pe cai fizice (sunete, culori etc.),

16 mediului

Concepte specifice ecologiei si protectiei

(mirosuri, substante c!imice din sol, apa sau fiziologice (comportamente diferite, gesturi sau alte activitati).

eliminate

mediu),

%istemele biologice, avnd un caracter istoric, mostenesc de la sistemele ascendente un important stoc informational la care se adauga informatia primita, dobndita prin relatiile proprii cu mediul, al fiecarui sistem dat. /antitatea de informatie pe care un sistem o poate acumula si prelucra depinde de nivelul lui de organizare. /u ct organizarea lui este mai avansata, cu att sistemul este mai diferentiat, deci cu ct gradul de probabilitate a sistemului este mai mic, cantitatea de informatie continuta este mai mare. n felul acesta, cantitatea de informatie aunui sistem devine o masura a gradului sau de organizare. 0iecare categorie de sisteme biologice (indivizi, populatii, biocenoze), avnd o organizare proprie, nregistreaza si transmite informatia printr-un sistem propriu de semnale determinate de structura, functionarea si comportamentul sistemului. %istemele biologice transmit informatiile codificat, codurile depinznd de gradul lor de organizare, codul fiind 1limba.ul1 specific al categoriei de sisteme din care fac parte. 2a indivizii biologici, una din modalitatile de transmitere a informatiei ereditare este codul genetic. Deoarece existenta oricarui sistem biologic depinde de relatiile lui cu mediul ncon.urator (deci cu alte sisteme biologice sau nebiologice), tendinta generala care se manifesta n decursul evolutiei sistemelor biologice este de a realiza nu cantitatea maxima de informatie, ci cantitatea optima (gradul optim de organizare) pentru asigurarea persistentei sistemului. Un alt aspect important al caracterului informational al unui sistem biologic l reprezinta fidelitatea informatiei receptionate sau transmise. 3ceasta trasatura este esentiala pentru mentinerea speciilor, ca si a altor categorii de sisteme biologice. Un mi.loc frecvent de asigurare a fidelitatii consta n repetarea informatiei, fenomen denumit redundanta. 4edundanta excesiva, deci repetarea excesiva a mesa.ului, este inutila si poate fi c!iar daunatoare, deoarece duce la risipa inutila de energie, la suprancarcarea canalelor de comunicatie si poate c!iar la alterarea informatiei. De aceea, tendinta generala a sistemelor biologice este de a realiza redundanta optima care sa asigure fidelitatea necesara cu minimum de pierderi. $ractic, cu toate mi.loacele elaborate de sistemul biologic nu se realizeaza o fidelitate absoluta nici n receptionarea, nici n transmiterea informatiei. 3cest lucru este un rau necesar, o fidelitate absoluta ar nsemna rigiditate.

Ecologie si mediului___________________________________________________ 17

protectia

1.3.3. Integritatea sistemelor biologice

%istemele biologice nu sunt aditive, adica nsusirile lor nu se pot reduce la nsumarea nsusirilor partilor componente, ntregul sistemului integrator poseda nsusiri noi, proprii, pe care nu le regasim la partile lui componente. 3ceasta nu este o nsusire doar a sistemelor biologice. #xemplu: apa are nsusiri cu totul diferite de ale !idrogenului si oxigenului care o compun. 5 populatie are nsusiri diferite si noi fata de organismele din care este alcatuita (longevitate nedefinita, o anumita structura pe vrste, structura genetica, densitate, dispersie, dinamica,energetica). 3ceste nsusiri noi ale sistemului integrator apar ca rezultat al conexiunilor dintre partile lui componente. /u ct partile componente sunt mai diferentiate, mai specializate n ndeplinirea unor anumite functii n viata ntregului, cu att interdependenta lor va fi mai mare, organizarea sistemului mai avansata, mai complexa, iar integralitatea mai pronuntata, adica trasaturile noi, proprii sistemului, vor fi mai pregnante. #xperimental s-a aratat ca un ecosistem acvatic alcatuit din bacterii, plante, moluste si pesti degradeaza mult mai repede fenolul dect bacteriile singure, desi dintre aceste grupe de organisme, numai bacteriile sunt capabile sa degradeze acest compus toxic. #xplicatia aparitiei acestei noi trasaturi (a cresterii rezistentei fata de acest important agent poluant) sta n interactiunile (conexiunile) care apar ntre speciile componente. De exemplu, plantele furnizeaza oxigenul necesar activitatii bacteriilor, iar animalele, prin catabolitii lor, furnizeaza elemente biogene ($, 6, % etc.) necesare activitatii vitale a bacteriilor. 5 alta consecinta a integralitatii consta n faptul ca un element component al ntregului, integrat n sistem, are alte nsusiri dect n afara ntregului, sau n cadrul unui nou sistem (exemplu: un rozator aflat n captivitate, n tensiunea stresului, este mai rezistent la pesticide dect n conditiile lui naturale). De obicei, o populatie a unei specii, integrata ntr-un ecosistem, se deosebeste sub multiple aspecte structurale si functionale de o alta populatie a aceleiasi specii dar integrata ntr-un ecosistem diferit. /auza acestor deosebiri o reprezinta conexiunile diferite ale populatiei cu !rana, dusmanii, factorii abiotici din cele doua ecosisteme. 0enomenul integralitatii sistemelor biologice are anumite consecinte. Una dintre acestea consta n faptul ca rezultatele cercetarilor experimentale de laborator cu unele populatii de plante sau animale trebuie permanent confruntate

18 protectiei mediului

Concepte

specifice

ecologiei

si

cu datele din teren (din ecosistemele n care traiesc), pentru a putea extrapola rezultatele obtinute.

1.3.4. Echilibrul dinamic al sistemelor biologice

#c!ilibrul dinamic este starea caracteristica a sistemelor biologice, consecinta nsusirii fundamentale a sistemelor desc!ise de a ntretine un permanent sc!imb de substanta si energie cu sistemele ncon.uratoare. 2a sistemele lipsite de viata, aceste relatii cu mediul duc treptat la dezorganizarea sistemului, deci la disparitia lui ca sistem (exemplu: o stnca n contact cu mediul ncon.urator este treptat dezagregata si transformata n pietris si nisip). /onservarea acestor sisteme depinde de gradul lor de izolare fata de sistemele ncon.uratoare. . %pre deosebire de acestea, sistemele biologice si au existenta conditionata de mentinerea relatiilor materiale, energetice si informationale cu mediul. 3ceste sisteme au capacitatea de a transforma conditiile de mediu n propriile lor conditii. 3stfel, elementele componente ale sistemului se dezintegreaza elibernd energie, Jcare este utilizata de sistem pentru nlocuirea lor continua, cu substante din mediu, folosind si surse de energie exterioare sistemului.) %istemele biologice au capacitatea de autorennoire, care reprezinta premisa dezvoltarii si a evolutiei. 5 alta consecinta a ec!ilibrului dinamic o reprezinta faptul ca n timp ce sistemele nebiologice evolueaza ntotdeauna n sensul cresterii entropiei, deci n sensul dezorganizarii lor si al realizarii ec!ilibrului termodinamic, sistemele biologice au capacitatea de a compensa cresterea entropiei, n consecinta, au uncomportament antientropic. 3ceasta nsusire permite sporirea cantitatii de substanta organica, deci desfasurarea productiei biologice.

1.3.5. Programul sistemelor biologice

3ceasta caracteristica este legata de faptul ca sistemele biologice sunt astfel organizate, nct trasaturile lor morfologice, structurale, functionale si comportamentale nu sunt rigide, fixe, ci ele se pot sc!imba ntre anumite limite, permitnd sistemului realizarea unor stari diferite. Un program poate fi definit ca fiind tocmai una din starile posibile pe care sistemul dat este capabil sa le

Ecologie si mediului___________________________________________________ 1_9

protectia

realizeze, n limitele permise de organizarea sa. 5rice sistem biologic avnd posibile mai multe stari are tot att de multe programe. #xemplu: o fiinta se poate afla n diferite stari (repaus, fuga dupa prada, construirea unui cuib etc.), dar ea nu realizeaza n mod obisnuit dect acea stare care are si conditiile de mediu necesare.

L 3. . ! utoreglarea sistem elor biologice

3ceasta nsusire, reprezentnd un principiu esential al ciberneticii, este comuna tuturor sistemelor biologice. 3utoreglarea se manifesta prin mentinerea sistemelor biologice n 1stari stationare1, care decurg din sc!imburile permanente de substanta si energie. 3ceste sc!imburi, specifice sistemelor desc!ise, reprezintafluxuri continue n sensuri opuse: un flux de intrare, care sustine procesul de asimilatie (anabolism), si un flux de iesire, constituit de produsele degradarii, n dezasimilatie (catabolism). nsumarea acestor doua fluxuri opuse conduce la un bilant al carui rezultat poate fi pozitiv, negativ sau nul. 7ilantul pozitiv arata o crestere a rezervelor organismului, iar cel negativ un deficit n alimentare, care s-ar putea dovedi fatal supravietuirii sistemului. 3utocontrolul parametrilor unui sistem este esential pentru mentinerea integralitatii si a ec!ilibrului dinamic.

t
conexiune inversa stimuli 8
----------------- $
A

i
conexiune directa 9 9 9i r raspuns 9

/./.

"ig.l.3. .1. Schema autocontrolului

" dispozitiv de receptie (receptor)

/./ " centru de comanda # " dispozitiv elector (efector)

20 mediului

Concepte specifice ecologiei si protectiei

3utoreglarea este urmarea unei anumite organizari a sistemelor biologice, organizare care permite receptionarea de informatii din mediu (de la alte sisteme), prelucrarea lor, n urma careia sistemul reactioneaza (raspunde) la stimuli, astfel nct sa-si asigure autoconservarea ntr-un mediu care tinde n general sadezorganizeze sistemul. 3semenea raspunsuri devin posibile datorita conexiunii inverse (feed-bac8), prin care raspunsul sistemului este comunicat centrului de comanda si comparat cu ordinul emis. /onexiunea inversa realizeaza stabilitatea sistemelor biologice, permitnd ani!ilarea influentelor ntmplatoare ale diferitilor factori, permite opozitia activa a sistemului fata de diferite perturbari. 6umerosi parametri fiziologici si ecologici sunt controlati pe aceasta cale de exemplu: temperatura corpului la !omeoterme, mentinerea unei anumite concentratii de glucoza n snge, a presiunii sngelui, numarul indivizilor ntr-o populatie, structura polimorfa a populatiilor, proportiile dintre diferite populatii ntr-un ecosistem etc. 3utoreglarea se perfectioneaza o data cu evolutia sistemelor biologice. /u ct o populatie sau un ecosistem are structuri si functii interne mai diferentiate, mai evoluate, cu att conexiunile dintre partile lor componente sunt mai strnse si multiple, autocontrolul se exercita asupra mai multor parametri si devine maieficient, asigurnd mai bine stabilitatea si ec!ilibrul dinamic al sistemului. /onexiunea inversa poate fi de doua tipuri: - negativa - pozitiva. /onexiunea negativa mpiedica depasirea valorii raspunsului sistemului, tinde sa-i stabilizeze valoarea fara a a.unge vreodata la o valoare fixa, invariabila. #xemplu: termostatul nu mentine temperatura fixa, ci la o valoare apropiata de cea comandata, prin oscilatii n minus sau n plus n .urul acestei valori. n cazul conexiunii pozitive, semnalele venite de la efector la receptor si apoi la centrul de comanda duc la intensificarea efectului, ceea ce duce n final la autodistrugerea sistemului. 3cest efect poate fi prentmpinat prin interventia unui alt sistem care sa opreasca, la un moment dat, actiunea conexiunii inverse pozitive. /ele mai multe mecanisme de autocontrol biologic functioneaza prin feed-bac8 negativ. /onexiunea inversa negativa face ca raspunsurile unui sistem la sc!imbarile mediului sa nu fie ntmplatoare, ci sa aiba un caracter adecvat, adica ele reprezinta modificari cu valoare imediata fata de modificarile de moment

Ecologie si mediului__________________________________________________ 21_

protectia

ale factorilor ce actioneaza asupra sistemului. #xista o deosebire importanta ntre autoreglarea sistemelor te!nice si. autoreglarea sistemelor biologice. %istemele te!nice autoreglabile, de tipul termostatului, pot contracara doar un anumit tip de perturbari (temperatura, presiunea aburului) printr-un control simplu al acestor factori. %istemele biologice sunt sisteme cu control multiplu, fiecare parametru putnd fi controlat, reglat pe mai multe cai. De aceea, sistemele biologice sunt ultrasensibile. 3ceasta nu nseamna ca sunt rigide, ci, din contra, marea lor stabilitate se realizeaza printr-o mare suplete, labilitate. #xemplu: la sc!imbarea vremii, la scaderea temperaturii, un animal !omeoterm a raspunde printr-o modificare a mecanismului fiziologic de termoreglare daca acest mecanism estesuprasolicitat, animalul recurge la alte mecanisme: si poate gasi un adapost, si-) poate construi sau se poate grupa cu alti indivizi, limitnd pierderile de caldura. 5 populatie poate raspunde la actiunea unui dusman sau la modificarea cantitatii de !rana n diferite moduri: modificarea ritmului de crestere, a structurii spatiale, a structurii pe vrste etc. /oncluzie: datorita capacitatii de autoreglare, sistemele biologice au un comportament finalizat n sensul asigurarii persistentei, integralitatii sistemului dat si al ec!ilibrului sau dinamic. %istemele biologice sunt sisteme desc!ise, informationale datorita modului lor de organizare, ele au capacitatea de autoconservare, autoreproducere, autoreglare si autodezvoltare de la forme foarte simple spre cele complexe de organizare. 3ceste sisteme au un comportament antieutropic si finalizat, care le asigura stabilitatea n relatiile lor cu alte sisteme.

,,

/oncepte specifice ecologiei si protectiei mediului

VERIFJCAI-V

m-.

..

)) %pecificati diferentele: . mediu - mediu ncon.urator . ocrotire - conservare . sisteme biologice - sisteme nebiologice. ,) :ndicati prin sageti raspunsurile corecte sistemele izolate ; realizeaza sc!imb energetic cu mediul, sistemele nc!ise . realizeaza sc!imb material cu mediul, sistemele desc!ise . realizeaza sc!imb material si energetic cu mediul. . nu realizeaza sc!imb material sau energetic cu mediul. <) #xemplificati: . evolutia istorica a sistemelor biologice . caracterul informational al sistemelor biologice . autoreglarea sistemelor biologice. =) #xplicati (prin exemple) conexiunea directa si inversa, n cazul unui sistem biologic.