TEMA 3:

Instrumente utilizate pentru determinarea termperaturii aerului si a solului

Cuprins:

Definiie
Uniti de masur
Determinarea temperaturii aerului
Locul determinrii
Clasificarea termometrelor
Reguli generle privind efectuarea observaiilor termometrice
Termometre nregistratoare
Instalarea si intretinerea termografului
Efectuarea observatiilor si prelucrarea termogramei
Corectiile de timp
Corectiile aplicate citirilor facute pe termograma
Determinarea temperaturii solului
Determinarea temperaturii suprafetei solului sau zapezii pe parcela lipsita de vegetatie
Determinarea temperaturii solului la adancimi mici pe parcela lipsita de vegetatie
Determinarea temperaturii solului la diferite adancimi pe parcela inierbata
Determinarea expeditiva a temperaturii solului arabil
Determinarea adancimii de inghet a solulu

Definiie
Temperatura este una din insusirile fizice esentiale ale materiei.Ea caracterizeaza starea de incalzire
sau racire a diferitelor corpuri,determinata de acumularea sau pierderea de caldura la care sunt supuse
acestea in cursul existentei lor.Instrumentele cu ajutorul carora se determina valoarea temperaturii sunt
termometrele.

Unitati de masura
Intervalul dintre cele doua puncte termice de referinta reprezinta scara termometrica,intervalul
impartit intr-un numar variabil de parti egale ,feicare dintre ele reprezentand un grad de
temperatura.Sunt cunoscute mai multe scari de temperatura
a). Scara Celsius introdusa de astronomul si fizicianul Anders Celsius in 1742,este divizata de la 0100 C,in 100 de parti egale.
b). Scara Renamur divizata in 80 de parti egale (0-80 ), gradul Renamur fiind astfel mai mare decat
gradul Celsius
c). Scara Faherenheit impartita in 180 de parti egale (32-21 ).A fost imaginata de fizicianul german
Gabriel Daniel Faherenheit in anul 1715, el fiind considerat unul dintre fondatorii termometriei.
In majoriatatea tarilor lumii se utilizeaza termometre gradate in scara Celsius si in scara
Faherenheit.Lichdele termometrice cele mai folosite in practica sunt : mercrurul,alcoolul si tuolenul.
Alcoolul are punctul de fierbere la 78.5C iar puncul de inghet la-117,3C,fiind folosit,mai ales,la
masurarea temperaturilor minime.
Unitatea de masura pentru temperatura folosita in Romania este gradul Celsius .

Determinarea temperaturii aerului

La staiile meteorologice din Romnia, n scopul msurrii temperaturii la anumite ore,climatologice
(01,07,13,19) sau sinoptice (din or n or), se folosesc instrumente cu citire direct (termometre
meteorologice ordinare, termometre de extreme-maxima si minima), iar pentru nregistrarea variaiilor
continue ale temperaturii aerului ntr-o perioad mai lung (o zi sau osptmn) se utilizeaz
termografe.

Locul determinarii
Temperatura aerului este msurat cu diferite tipuri de termometre meteorologice, al cror principiu de
construire este variaia de volum (n special prin dilatare i contractare) a unor materiale lichide
(alcool, mercur) sau solide (anumite metale) sub aciunea variaiilor termice ale mediului nconjurtor,
n acest caz, ale aerului.
Termometrele se instaleaza in interiorul adaposturilor meteorologice, pe linia 2 a platformei
meteorologice.Adpostul meteorologic se instaleaz pe un suport de lemn, astfel nct rezervoarele
termometrelor din interior s se gseasc la 200 cm deasupra suprafeei solului.Este vopsit n negru la
interior pentru a crea un mediu ct mai constant i n alb la exterior pentru a reflecta n totalitate
radiaiile solare.

Este confecionat din lemn i are forma unei cutii cu pereii confecionai din jaluzele nclinate la 45 de
grade pentru a permite accesul liber al aerului la instrumentele de msurat i pentru a opri ptrunderea
razelor solare.n faa uii duble se poziioneaz o scar de lemn cu trei trepte pe care meteorologul de
serviciu va urca pentru a verifica funcionalitatea aparatelor i instrumentelor de msurat.

Clasificarea termometrelor:
Termometre cu citire directa

1.Termometrul meteorologic normal/ordinar

Termometrul ordinar se instaleaza pe un stativ special in primul adapost meteorologic , fiind folosit la
determinarea temperaturii si umezelii aerului.
Este alctuit dintr-un rezervor cu mercur, cu form diferit (oval, sferic, cilindric), n prelungirea
cruia se afl tubul capilar, din sticl, cu diametrul de 0,2 0,3 mm. Scala gradat este confecionat
de obicei din porelan alb i este gradat n cincimi de grad (fiecare grad este mprit n 5). n mod
curent, termometrul red temperaturile de la - 40C la + 55C sau chiar + 60C. Tubul capilar i scala
gradat sunt protejate de un tub de sticl, aceasta din urm fiind sprijinit de o garnitur de sticl la
partea inferioar i de o garnitur de ebonit la partea superioar. La partea superioar a tubului de
sticl exist o garnitur metalic, folosit la prinderea termometrului de suport.
Termometrul ordinar se aeaz n adpostul meteorologic, rezervorul su fiind plasat la o distan de 2
m de sol. n cazul psihrometrului el servete ca termometru uscat. Citirile se fac de 4 ori/zi (orele
1,7,13,19) la orele de observaie climatic (exact la ora local), mai nti n zecimi de grad i apoi se
citesc gradele ntregi, pentru c termometrul este foarte sensibil i prezena corpului uman face ca
mercurul din termometru s se ridice repede.

2.Termometrul de maxim
Termometrul de maxima se foloseste pentru masurarea celei mai ridicate temperaturi a aerului dintr-un
interval de timp, fiind un termometru ce are ca lichid mercurul.
Termometrul de maxim se deosebete de cel ordinar prin dimensiuni i construcie. Este un
termometru cu mercur i prezint aceleai pri componente ca i cel ordinar, diferena fiind un tift
(dinte), care ptrunde n partea inferioar a tubului capilar. Acesta formeaz mpreun cu tubul capilar
un orificiu inelar prin care mercurul trece sub form de picturi spre tub, crendu-se astfel o tensiune
n rezervor atunci cnd temperatura crete. Spre deosebire de termometrul ordinar, la acest
termometru, datorit prezenei acestui tift mercurul nu mai poate ptrunde napoi n rezervor, fora de
frecare fiind mai mare dect coeziunea sa. Astfel, coloana de mercur arat care a fost cea mai ridicat
temperatur de la ultima citire.

3.Termometrul de minima
Termometrul meteorologic de minim se folosete la determinarea celei mai sczute
temperaturi si se instaleaza in primul adapost meteorologic , pe furca inferioara a stativului de
termometre, in pozitie orizontala, cu piesa receptoarte orientata spre stanga ,fata de cel care efectueaza
determinarea.Este un termometru cu alcool, deoarece acesta nghea la - 114C, pe cnd mercurul
nghea la aproximativ - 39C. Prezint i unele particulariti de construcie, rezervorul su fiind n
form de furc sau de cilindru pentru a avea o suprafa de contact cu aerul ct mai mare.
n interiorul coloanei de alcool se gsete un indice mobil, din sticl sau porelan, albastru sau negru,
lung de 12 14mm, cu capetele ngroate. La captul opus al tubului capilar se afl o cavitate pentru
acumularea alcoolului la temperaturi prea ridicate. Ca i n cazul termometrului de maxim, scala este
gradat din 0,5 n o,5C , de la - 45C/- 55C pn la + 45C.
In interiorul tubului capilar exist un index (pies de sticl sau porelan alungit i bombat la
capete), care se deplaseaz n jos odat cu retragerea alcoolului din tub, indicnd temperatura minim
dintr-un interval fr a se deplasa n sus la creterea temperaturii.
Termometrul de minim se instaleaz sub cel de maxim, cu rezervorul spre stnga
cititorului,n adpostul meteo si este aezat n poziie perfect orizontal, iar citirile se fac la orele
1,7,13 i 19.

4.Termometrul de minima si maxima Six-Bellani

Termometrul de minima si maxima Six-Bellani este un termometru
de constructie speciala, care se foloseste in scopul determinarii rapide
a temperaturilor
maxime si minime, cu ajutorul acestuia putandu-se inregistra si temperatura
ordinara.
Termometrul Six-Bellani este alcatuit dintr-un tub capilar de forma
literei U ,dotat la ambele capete cu cate un rezervor cilindric, care
contine alcool sau toluen.
La statiile meteorologice acest termometru de minima si maxima este
folosit ca termometru de rezerva,pentru verificarea temeraturilor citite
la termometrele
extreme.el functionand normal daca este asezat in pozitie perfect orizontala.
Termometrul Six-Bellani functioneaza normal doardaca este asezat in
pozitie perfect orizontala.

Reguli generle privind efectuarea observaiilor termometrice

Pentru obtinerea unor date exacte, conforme cu realitatea,determinarile de temperatura ce se
efectueaza la statile meteorologice trebuie sa respecte anumite aspecte ce vizeaza:
-in primul rand se citeste valoarea termometrului uscat ,apoi pe cea a termometrului umed( in
momentul in care coloana de mercur inceteaza sa mai coboare,devenind stationara);in continuare se
citeste termometrul de minima si, la sfarsit, cel de maxima;
-citirea termometrelor incepe cu zecimile de grad si, apoi cu gradele intregi;
-precizia masuratorilor trebuie sa fie de 0,1 grade C, chiar daca gradarea termometrelor este
facuta din 0,2 grade in 0,2 grade C;
-trebuie evitat pe cat posibil luminarea termometrelor cu surse de lumina care produc caldura
la observatiile care se fac in timpul noptii;
-in timpul sezonului rece cand temperatura aerului coboara sub -25 grade C este obligatoriu sa
se citeasca atat temperatura indicata de termometrul psihrometric uscat cat si cea data de meniscul
coloanei de alcool de la termometrul de minima;
-la temperaturi mai coborate de -36 grade Ccitirile se fac numai la termometrul de minima sau
la alt termometru cu alcool, instalat special pentru aceasta situatie;
-pentru a se evita depunerile solide (chiciura) din timpul iernii, termometrele se badijoneaza cu
glicerina in dreptul tubului de protectie.
6

Termometre inregistratoare
Termografele se instaleaza in cel de-al doilea adapost meteorologic de pe platforma (impreuna cu
higrografele), avand piesa receptoare la 2 m deasupra suprafetei active,iar pozitia lui trebuie sa fie
perfect orizontala.Ele inregistreaza incontinuu variatia temperaturii fiind uzitate in paralel cu
termometrele cu citire directa.

Construirea unor curbe ale variatiilor termice diurne cu ajutorul datelor obtinute prin mijlocirea
termometrelor cu citire directa este practice imposibila, intrucat nu se pot face in permanenta
determinari de temperature la interval sufficient de mici pentru a surprinde totalitatea modificarilor
suferite de elemental respectiv.
Termometrele inregistratoare numite termografe, sunt mai complexe decat termometrele cu citire
directa, fiind alcatuite din urmatoarele parti mari:
a) Partea receptoare ( care sesizeaza variatiile temperaturii)
b) Partea transmitatoare( care transmite si amplifica variatiile receptate)
c) Partea inregistratoare( care inscribe variatiile transmise)
Piesa receptoare care sta la baza functionarii termografului, este, fie o lama bimetalica, fie un tub
manometric de tio Bourdon. Principiul functionarii termografelor consta in deformarile pe care piesa
receptoare le sufera sub influenta variatiilor de temperature.
Termograf

1.Termografe cu lama bimetalica

Termografele cu lama bimetalica sunt cele mai raspandite inregistratoare de temperatura.Ele
au drept piesa receptoare o lama bimetalica curbata, obtinuta prin sudarea a 2 lame metalice cu
coeficienti de dilatare diferiti.Una dintre acestea este confectionata din otel cu coeficient de dilatare
mare, iar cealalta din invar cu coeficient de dilatare foarte mic.
Lama bimetalica se fixeaza solid la unul dintre capete pentru a i se mari sensibilitatea. De
capatul liber , care sufera toate deformarile provocate de variatiile temperaturii, se leaga sistemul de
parghii al mecanismului de transmisie.
La statiile meteorologice se folosesc diferite tipuri de termografe cu lama bimetalica.
Termograful tip URSS-model vechi

Este alcatuit dintr-o cutie metalica, prin al carei capac prevazut cu geam, poate fi urmarita curba
trasata de penita inregistratoare pe trmograma.
Termograful tip URSS-model nou

Este alcatuit dintr-o cutie de material plastic , al carei capac este prevazut pe trei parti cu geamuri.

Termograful tip Junkalor

Este format dintr-o cutie metalica, al carei capac are in partea anterioara un geam curbat de plexiglas.

Termograful tip Rossel

Este alcatuit dintr-o cutie metalica ai carei pereti sunt constituiti in cea mai mare parte dintr-un geam
curbat de plexiglas.Deosebirea principala fata de celelalte termografe consta in faptul ca piesa
receptoare este alcatuita din 2 lame bimetalice aproape circulare.

Termograful tip Fischer

Spre deosebire de celelalte termografe, are piesa receptoare in interiorul cutiei aparatului, ventilatia
facandu-se prin orificiile practicate in peretii de plexiglas ai capacului.

Termografe cu tub Bourdon

10

Sunt termografe mai putin raspandite care au drept piesa receptoare un tub Bourdon plat,cu
sectiune eliptica,al carui interior este complet umplut cu alcool amilic,toluen,petrol sau alt lichid
organic cu insusiri asemanatoare.
Tubul Bourdon este piesa receptoare a :
Termografului de tip R. Fuess ;

Termografului de tip J. Richard

Instalarea si intretinerea termografului

11

Termograful se instaleaza impreuna cu higrograful in cel de-al doilea adapost meteorologic de pe

platforma in asa fel incat piesa lui receptoare sa se gaseasca la inaltimea de 2 m deasupra suprafetei
active subiacente. Pozitia lui trebuie sa fie perfect orizontala.
Buna functionare a termografului impune mentinerea sa in permanenta stare de curatenie. Curatarea
piesei receptoare de cristalele de gheata sau picaturile de apa depuse pe ea, ca si curatarea de praf a
mecanismelor de transmisie si inregistrare trebuie sa se faca cu multa atentie, pentru a nu modifica
valoarea amplificarii, care ar duce la inregistrarea unor valori eronate. Intretinute conform
instructiunilor, termograful poate functiona normal in limitele termenului de verificare periodica.
Acesta are loc din trei in trei ani.

Efectuarea observatiilor si prelucrarea termogramei

Diagrama observatiilor se numeste termograma si este o bucata de hartie dreptunghiulara pe care sunt
trasate 75-80 de linii orizontale corespunzatoare cate unui grad de temperatura intre limitele -35
si+45C.La prelucrarea termogramei se respecta intotdeauna o ordine tip (stabilirea corectiei de
timp,citirea termogramei la toate orele intregi,stabilirea corectiilor la citirile facute pe cuba
termogramei si calcularea valorilor orare ale temperaturii si stabilirea extremelor.

Corectiile de timp
Pentru a se putea stabili corectia de timp este necesar ca la fiecare ora de observatie climatologica
precum si la punerea si scoaterea termogramei sa se faca cate un marcaj de timp. In functie de aceste
marcaje se determina pozitia penitei inregistratoare pentru fiecare din cele 24 de ore intregi.
Cand ceasul cilindrulu pe care este fixata termograma functioneaza corect, marcajele de timp coincid
cu liniile verticale corespunzatoare orelor 01,07,13 si 19. In consecinta, la fiecare ora intreaga penita
inregistratoare se va afla exact pe linia verticala a termogramei, care indica ora respectiva.
Odata stabilita corectia respectiva, se trece la aplicarea ei, adica la marcarea pe diagrama a orelor
intregi.
Citirea termogramei la orele intregi.
Dupa aplicarea corectiei de timp, care consta in marcarea pe curba a orelor intregi, se trece la citirea cu
precizie de 0,1 grade a valorilor termice corespunzatoare acestora si la inscrierea lor pe termograma.

Corectiile aplicate citirilor facute pe termograma

Pentru stabilirea corectiilor, sub semnele de timp corespunzatoare celor patru termene de observatii
climatologice se inscriu e termograma valorile citite la termometrul psihometric uscat, dupa care se
calculeaza diferentele termice dintre indicatiile termogramei si cele ale termometrului uscat. Aceste
diferente reprezinta tocmai corectiile ce trebuie aplicate valorilor citite pe curba termogramei la cele
patru ore de observatii climatologice. Corectiile corespunzatoare celor patru ore de observatii
climatologice fiind stabilite, se trece la calcularea lor pentru celelalte ore intregi, precum si pentru
valorile maxime si minime ale temperaturii.

Determinarea temperaturii solului

Temperatura solului reprezint elementul de care depinde nclzirea aerului din imediata apropiere a
solului, ea influennd procesele de evaporare, de transformare a materiei organice din sol, de
dizolvare sau precipitare a unor sruri solubile.De cldura din sol depinde viaa microorganismelor i
dezvoltarea plantelor.

12

Procesele termice care se produc n sol, respectiv rcirea i nclzirea sa, sunt condiionate de
proprietile calorice ale solului, care sunt: capacitatea caloric, conductivitatea caloric i
conductivitatea termic. Acestea sunt strns legate de proprietile fizice ale solului, adic de:
compoziie, structur, culoare i grad de umectare. Aceste proprieti fac ca la aceleai valori ale
radiaiei solare, solurile s se nclzeasc i s se rceasc diferit pe distane orizontale mici.
Temperatura solului depinde de numeroi factori, dintre care, cei mai importani
sunt:cantitatea de energie solar primit (n funcie de data calendaristic, ora, ziua, latitudinea i
modul de expunere a suprafeei active), proprietile termofizice ale solului,macro i
microrelieful,covorul vegetal, stratul de zpad ,caracteristicile morfologice ale solului(tipul, culoarea,
structura i textura).
La statiile meteorologice se determina temperatura suprafetei solului lipsit de vegetatie si
temperatura suprafetei stratului de zapada (cu ajutorul termometrului ordinar si al termometrelor de
extrema) precum si temperatura solului lipsit de vegetatie la adancimile de 5,10,15 si 20 de cm ( cu
ajutorul termometrelor de sol tip Savinov sau R.D.G).
Pentru determinarile termice de la suprafata solului si de la adancimile de 5,10,15 si 20 de cm se
amenajeaza in partea de sud a platformei meteorologice, o parcela dezgolita de vegetatie cu
dimensiunile de 6 x 4 m.Aceasta trebuie sa fie perfect orizontala, neteda si expusa razelor solare in tot
timpul zilei.
La statiile unde determinarile temperaturii solului se fac numai la suprafata acestuia parcela dezgolita
este de 3 x 4 m.Ea se sapa la 25-30 cm adancime in fiecare primavara , solul afanandu-se si nivelanduse astfel incat sa se gaseasca in permanenta la acelasi nivel cu restul platformei meteorologice.

Determinarea temperaturii suprafetei solului sau zapezii pe parcela lipsita de

vegetatie
In cadrul acestor determinari se foloseste termometrul ordinar, termometrul de maxima si cel
de minima.Posibilitatea inregistrarii unor temperaturi extrem de ridicate la nivelul suprafetei solului
face ca limitele scarilor termometrice sa fie mai largi (intre -35 grade si +70 grade sau chiar +80 grade
C.
Termometrele sunt instalate pe o parcela cu solul afanat si nivelat, situata in sudul platformei
meteorologice,avand rezervoarele pe jumatate introduse in sol.Distanta dintre termometre trebuie sa
fie de 10 cm , acestea fiind asezate in pozitie orizontala, cu exceptia celui de maxima, care este putin
inclinat spre rezervor ( 5 grade).
13

Observatiile se efectueaza zilnic la orele 1,7,13 si 19, precizia masuratorilor fiind de 0,1 grade
C.

Determinarea temperaturii solului la adancimi mici pe parcela lipsita de

vegetatie
Se realizeaza cu ajutorul unor termometre cu mercur de constructie speciala numite
termometre de sol sau geotermometre.
Termometrele de sol tip Savinov
Sunt cele mai frecvent utilizate , alcatuind serii de cate 4 termometre destinate masurarii
temperaturii solului, la adancimi de 5,10,15 si 20 cm.
Acestea se instaleaza in sol primavara si se scot toamna, deoarece in perioada de inghet se
deterioareaza usor.
Termometrele Savinov se introduc in solul parcelei dezgolite de vegetatie, pe o linie orientata
est-vest incepand la 20 cm est de termometrele destinate masurarii temperaturii suprafetei
solului.Acestea se verifica o data la 2 ani.

Termometre de sol tip R.D.G.

Sunt folosite pentru determinarea temperaturii solului la adancimi cuprinse intre 2 si 100 de
cm.Se instaleaza pe parcela dezgolita de vegetatie in serii de cate 6 si respectiv 10 termometre.Acestea
au scara gradata de regula din 0,2 in 0,2 grade,intre limitele de -30 grade si +40 grade C.
Seria de 6 , destinata masurarii temperaturii la adancimi de 2,5,10,15,20 si 30 cm, este
alcatuita din termometre cu tubul cotit in unghi de 135 grade si cu scara pe partea exterioara a
unghiului.
La seria de termometre cu tubul cotit, se adauga pe aceeasi directie, 4 termometre drepte,
protejate de tuburi metalice.Acestea se instaleaza in pozitie verticala la adancimi de 40,60,80 si 100
cm, cel mai adanc fiind situat in extremitatea vestica a seriei de 10 termometre.

14

Determinarea temperaturii solului la diferite adancimi pe parcela inierbata

In general, pe parcela inierbata , se determina temperatura

15

solului la adancimi cuprinse intre 20 si 320 cm.Acest lucru se

realizeaza cu ajutorul termometrelor de sol cu tragere verticala
(extractive) care stau permanent in sol, de unde sunt scoase numai
cand se fac observatiile asupra temperaturii.
Termometrul de sol extractiv se deosebeste de cel
ordinar prin faptul ca are rezervorul mult mai mare, ceea ce face sa
nu fie influentat de fluctuatiile momentane ale temperaturii din
timpul extragerii pentru efectuarea observatiei.Acesta este protejat
de un tub metalic sau de material plastic ,care prezinta o
deschidere longitudinala cu scopul de a face vizibila scara.
Aceasta este gradata din 0,2 in 0,2 grade , intre limitele de -15
grade si +40 grade C.
Termometrele de sol extractive formeaza serii de cate 5,
instalate la adancimi de 20,40,80,160 si 320 cm, sau de cate 8 ,
instalate la adancimile de 20,40,60,80,120, 160,240 si 320 cm.
Acestea se instaleaza pe parcela inierbata, urmarind o linie
orientata pe directia est-vest, distanta dintre ele fiind de 50 cm.

Determinarea expeditiva a temperaturii solului arabil

In scopul determinarii rapide a temperaturii solului arabil la
adancimi de pana la 20 cm se folosesc termometrele sonda.Dintre acestea
cel mai adecvat este termometrul sonda tip Sohin.
Termometrul sond tip Sohin
Foloseste ca lichid termometric toluenul si are scara gradata din 0,5 in 0,5 grade C.
Corpul sau este protejat de un tub metalic foarte rezistent , a carui parte superioara are diametrul mai
mare si prezinta o deschidere longitudinala prin care se citeste temperatura indicata pe scara.

Determinarea adancimii de inghet a solului

16

In timpul sezonului rece la statiile cu program agrometeorologic se

determina si adancimea pana la care ingheata solul,obtinandu-se o serie de
date utile pentru domeniul agriculturii,constructiilor sau urbanisticii.
Adancimea de inghet a solului se determina cu geoglaciometrul
Danilin, ce are ca baza de functionare proprietatea apei distilate de a ingheta
la temperatura de 0 grade C.Acesta se instaleaza in sol catre sfarsitul
toamnei, concomitent cu eventuala producere a temperaturilor negative si se
ridica in a doua decada a primaverii, dupa dezghetul total al solului.Locul
sau este pe parcela inierbata, langa termometrele extractive.
Geoglaciometrul Danilin este alcatuit dintr-un tub de cauciuc umplut
cu apa distilata ,cu o lungime de 100-120 cm si cu un diametru de 3-10 mm,
divizat la exterior in centimetri .
Determinarile asupra adancimii de inghet a solului se efectueaza in
zilede de 5,10,`15,20,25 si ultima zi din fiecare luna, intre orele 8 si 9.In
acest scop se scoate la suprafata tubul de cauciuc si se stabileste prin pipaire,
adancimea la care se afla capatul inferior al coloanei de gheata din interiorul
acestuia.Precizia determinarii este de 1 cm.
Observatiile instrumentale se efectueaza cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor de masura, pot fi: cu
citire directa si inregistratoare.Atat observatiile instrumentale, cat si cele vizuale, se efectueaza
la termene standard conform programelor meteorologice mondiale si anume: la orele 0, 6, 12, 18 UTC
in cazul programului climatologic si din ora in ora in cazul programului sinoptic.
In cazul observatiilor topoclimatice, acestea se efectueaza incepand cu aparatele instalate pe sol si
apoi, pe verticala si in adaposturi. Acest lucru este necesar deoarece procesul de incalzire incepe de jos
in sus, incat sa poata fi evitate erorile de supraincalzire sau racirea suprafetei solului.
In cazul observatiilor sinoptice si de climat, acestea se efectueaza incepand cu cele din adapostul
meteorologic; ordinea si durata efectuarii observatiilor la termenele respective se realizeaza intre
minutele de mai jos ale orei precedente, astfel:
-la si 15-17 minute se determina temperature pe sol si in sol si se constata starea suprafetei solului
(umed, uscat etc.);
-la si 18-19 minute se efectueaza determinarile la aparatele inregistratoare, astfel: pentru termograf
si higrograf laora 12, pentru barograf dupa ora 12, pentru heliograf dupa apusul Soarelui, pentru stratul
de zapada, chiciura si polei la ora 6;
-la si 20-23 de minute, giruetele;
-la si 24-25 minute pluviometrul (inlocuirea colectorului);
-la si 26-29 de minute la aparatele cu citire directa din adapostul din stanga;
-la si 30 de minutela barometrul cu mercur din interiorul statiei;
-la si 31-34 de minute, observatii instrumentale asupra stratului de zapada (grosime, densitate);
-concomitent se fac observatii vizuale asupra nebulozitatii, vizibilitatii si a altor fenomene
meteorologice.

Date meteorologice privind temperatura aerului la staia meteorologica Bucureti-Bneasa, Octombrie

si Noiembrie 2015.
17

18

Bibliografie:
-

Lucrari Practice Meteorologie- Sterie Ciulache

www.meteoromania.ro
https://prezi.com/brshfmai-ncq/masurarea-temperaturii-aerului/
https://ro.scribd.com/doc/184643142/Temperatura-Aerului-Si-Solului

19

20