- Lucrarea 6 -

Hidrometria debitelor solide

Abordarea teoretică a transportului de aluviuni de către cursurile de apă are o valabilitate redusă.
Aceste lipsuri pot fi înlocuite prin efectuarea de măsurători directe, separat pentru aluviuni de fund
(târâte) și pentru aluviuni în suspensie. În paralel cu măsurători de debit solid se pot face și măsurători
privind morfologia albiei, granulozitatea aluviunilor sedimentate și a celor în mișcare și ale altor elemente
cuprinse în diverse formule de calcul.
Debitul solid târât și debitul solid în suspensie se raportează întotdeauna la debitul lichid și la
nivelul apei din râu din momentul efectuării măsurătorii.

1. Debitul solid în suspensie

Aparatele folosite pentru măsurarea cantității de aluviuni în suspensie transportate de cursurile de
apă, se numesc batometre. Cantitatea de apă necesară a fi recoltată depinde de turbiditatea apei. La
turbidități foarte ridicate (510 g/l) se recoltează probe de 0,5l, iar la turbidități foarte mici (sub
0,010,02 g/l) se recoltează probe de apă de 2  5 l.
Determinarea debitului solid al aluviunilor în suspensie se obține prin măsurători simultane, de
viteză a apei și a concentrației aluviunilor, într-un număr de puncte ale secțiunii de curgere a râului.
Dintre tipurile de batometre utilizate se prezintă în figura 6.1 batometrul Jukovski-Kolle. Aparatul
constă dintr-un recipient metalic de formă cilindrică, cu axul orizontal, prevăzut cu clapete la cele două
capete în poziție închisă prin resorturi. Batometrul este scufundat la adâncimea necesară, prin tije având
cele două clapete deschise prin cablurile acționate de operator de la suprafața curentului de apă. După
umplerea cu apă a recipientului și uniformizarea curentului, se închid brusc clapetele prin eliberarea celor
două cabluri.

Figura 6.1 Batometru pentru aluviuni în suspensie

Din conținutul batometrului se separă partea solidă prin operații de filtrare sau de centrifugare,
după care suspensiile se usucă și se cântăresc (p, [g]) și prin raportare la volumul total al probei W [cm3]
se exprima concentrația aluviunilor în suspensie prin relația:

p
 = 10 6 [g/cm3]
W

Concentrația de aluviuni în suspensie variază în secțiunea transversală a unui curent de apă așa
cum se arată în figura 6.2. Cantitatea de aluviuni în suspensie este maximă la fundul albiei și descrește
spre suprafața curentului de apă unde este minimă și de asemenea se înregistrează valori mai mari în firul
curentului față de celelalte zone din secțiune.

1
 ,v,qs

h1 hi hn
h2
h

Figura 6.2 Diagrama debitului de aluviuni în suspensie

Dacă se notează cu  concentrația medie a aluviunilor în suspensie de pe o verticală (determinată

prin măsurători cu batometrul în diferite puncte de pe aceeași verticală), cu vmed viteza medie pe verticală,
cu h adâncimea apei în dreptul verticalei și cu l semisuma distanțelor dintre verticalele considerate într-o
secțiune a albiei, debitul total de aluviuni în suspensie pentru un anumit nivel al apei se poate exprima
prin:

Qs=0.5 [h1 vmed,1 1 l1 +( h1 vmed,1 1+ h2 vmed,2 2) l2 +...+ hn vmed,n n ln+1]

La cursurile de apă importante, cu adâncimi mari, pentru determinarea concentrației de aluviuni,

se recomandă utilizarea instalației alcătuită dintr-o priză de apă montată la capătul unui conducte
flexibile, prin care se extrag probe de apă cu ajutorul unei pompe fixate la bordul unei ambarcațiuni.

1.1. Calculul debitului solid în suspensie

În punctele în care se fac măsurători de viteză se fac și colectări de probe de apă tulbure cu care se
fac determinări ale concentrației de aluviuni prin filtrare și cântărire.
 = p [g/l]
W

Într-o secțiune transversală a unui râu putem avea următoarele tipuri de măsurători:
 complete care se fac în toate verticalele de viteză, în toate punctele standard în care s-au măsurat
vitezele;
 la 0,6 h în toate verticalele de viteză;
 la suprafață;
 simple, doar în anumite puncte și anumite verticale.

Metodele de calcul ale debitului solid în suspensie sunt:

a) Metoda analitică, care presupune calculul debitelor parțiale de aluviuni în suspensie Ri și însumarea
lor pe întreaga secțiune:
 Ri 
n  i   i 1 A


R
 

ij
i 1 i 1 2
unde:
Aij este suprafața parțială cuprinsă între două verticale vecine de prelevare a probelor;
i , i 1 sunt debitele de aluviuni în suspensie, unitare medii pe verticalele respective, acestea
calculându-se cu formule asemănătoare cu cele folosite la calculul vitezelor medii pe verticală pe baza
punctelor standard.

2
 De exemplu, pentru o verticală în care s-au măsurat debite de aluviuni în suspensie în cinci puncte
(la suprafață, 0,2h 0,6 h 0,8 h și la fundul albiei) se folosește formula:

 = (s v +30,2h v +3 0,6h v +20,8h v +f v )/10

s 0,2 h 0,6h 0,8h f

unde:
p
= este concentrația de aluviuni în suspensie determinată prin filtrare și cântărire [g/l];
W
vi, viteza medie în punctul de măsurare [m/s].

Pentru cazul general formulele sunt prezentate în tabelul 6.1.

Tabelul 6.1 Calculul debitelor de aluviuni în suspensie unitare medii

Punctele standard de Formula debitului solid în suspensie unitar mediu
măsurare [g/m2 s]
0,6 h  m= 0,6 h v0,6h
s, f  m =0,5 ( s vs + f vf)
0,2h ; 0,6 h ; 0,8 h
 m = (0,2h v0,2 h +20,6h v 0,6h + 0,8h v0,8h)/4
s ; 0,2h ; 0,6 h ; 0,8 h ; f  m = (s vs+30,2h v0,2 h+3 0,6h v0,6h+20,8h v0,8h+f vf)/10

b) Metoda grafomecanică - constă în trasarea curbei de variație a debitelor unitare medii de aluviuni în
suspensie și planimetrarea suprafeței cuprinse între această curbă și linia apei corespunzătoare nivelului
de calcul.
c) Metoda grafoanalitică - constă în determinarea suprafeței determinate ca la metoda grafomecanică și
calculul acesteia ținând seama de figurile geometrice formate între verticalele de măsurare.

2. Debitul solid târât

Pietrișurile și nisipurile mișcate de curentul de apă pe fundul albiei se pot măsura sub forma
debitului solid de fund prin însumarea unor debite elementare gf care reprezintă cantitatea de aluviuni
târâte ce trece în unitatea de timp prin lățimea parțială b și se calculează cu formula:

gf = 100P [g/m s]
bt
unde:
P este greutatea în g a aluviunilor care trec prin lățimea b [cm], în timpul t [s] (figura 6.3).

B
b

b
b
g1
l1 l2

g2
gi

Figura 6.3 Măsurarea debitului solid târât

Dacă se notează cu l1, l2,...,ln+1 distanțele dintre verticalele care trec prin mijlocul fâșiilor b, atunci
debitul solid târât total Gf se poate calcula cu relația:

Gf = 0,5 [g1 l1+(g1+g2) l2 +...+ gn ln+1]

3
 Suma distanțelor l1, l2, ..., l n+1 formează lățimea activă B de circulație a aluviunilor târâte, iar prin
lățimea parțială b se înțelege lățimea aparatului utilizat.
Batometrele sunt folosite pentru colectarea aluviunilor târâte și sunt construite astfel încât să nu
perturbe regimul de curgere al curentului de apă.
Cel mai simplu batometru se prezintă sub forma unei cutii din plasă de sârmă cu ochiuri mici,
având partea anterioară deschisă pe o lățime b, fixată pe patul albiei printr-o bară metalică (figura 6.4).

Figura 6.4 Batometru plasă

Pentru măsurare se înregistrează prin cronometrare intervalul de timp t în minute cât batometrul a
rămas pe fundul albiei, iar după extragerea aparatului din apă se descarcă conținutul de aluviuni și se
cântăresc. Pentru determinarea compoziției granulometrice a aluviunilor târâte se fac probe de cernere a
materialului reținut în batometru.
La cursurile de apă mici măsurarea debitului aluviunilor târâte se poate face și prin practicarea
unui șanț, cu dimensiuni cunoscute, așezat perpendicular pe albie. Determinarea aluviunilor târâte captate
de șanț se efectuează prin ridicări hidrografice succesive ale configurației șanțului.

2.1. Calculul debitului solid târât

Aluviunile târâte sunt cele transportate de râuri pe fundul albiei și au o compoziție granulometrică
mai mare decât cele în suspensie.
Calculul debitului solid târât se face prin următoarele metode:
a) Metoda analitică - presupune însumarea aluviunilor târâte parțiale (debitul care trece prin două
secțiuni verticale) pe întreaga secțiune.
n n
g i  gi1
G  Gi  
i1 i1
2
li

unde:
gi, gi+1 sunt debitele parțiale târâte transportate de râu în verticala i pe lățimea b a batometrului [g/m s];
li, distanța dintre verticalele i și i+1.

b) Metoda grafomecanică, constă în trasarea curbei de variație a debitelor elementare târâte și

planimetrarea suprafeței cuprinse între această curbă și linia apei corespunzătoare nivelului de calcul.

g=f(l)
Suprafață planimetrată

gi gi+1

l
i+1
i

Figura 6.5 Graficul variației debitului solid târât prin metoda grafomecanică

4
 c) Metoda grafoanalitică, constă în trasarea curbei de variație a debitelor elementare târâte și calculul
suprafețelor cuprinse între această curbă și linia apei aplicând formula (figura 6.6.):

1 gi  gi1 1
G g l  g1  g 2 l  ....  l  ...  gl
1 0 1 i nn
2 2 2 2

gi
g1 g2 gi+1

1
2
i+1
i
l0
l1

li

Figura 6.6 Graficul variației debitului solid târât prin metoda grafoanalitică

3. Exemplu de calcul
3.1. Debitul solid în suspensie în cazul în care există măsurători numai în două verticale vecine

În două verticale vecine, cu adâncimile ha=78 cm și respectiv hb=94 cm situate la distanța

d=4.00+0.1·n [m] (n - nr. de ordine) au fost măsurate vitezele și determinate turbiditățile apei (tabelele
6.2 și 6.3).
Tabelul 6.2 Vitezele înregistrate

Vitezele măsurate în puncte pe verticalele secțiunii [m/s]

Verticala Adâncimea h [m]
s 0,2h 0,6h 0,8h f
a 0.78 - 1.04 0.89 0.64 -
b 0.94 1.24 1.28 1.10 0.72 0.54

Tabelul 6.3 Turbiditatea

Turbiditatea (ρ) [gr/mc]
Verticala
s 0,2h 0,6h 0,8h f
a - 3020 4420 7820 -
b 4020 4220 5620 8020 10020

3.1.1. Calculul debitului lichid între verticale

a. procedeul vitezei medii dintre verticale

 viteze medii pe verticale

1.04+2·0.89+0.64
𝑣𝑚𝑒𝑑,𝑎 = = 0.865 𝑚/𝑠
4
0,865+3·1.28+3·1.10+2·072+0.54
𝑣𝑚𝑒𝑑,𝑏 = = 0.9985 𝑚/𝑠
10
 viteza medie dintre verticale
𝑣𝑚𝑒𝑑,𝑎+𝑣𝑚𝑒𝑑,𝑏 0.865+0.9985
𝑣𝑚𝑒𝑑 = = = 0,93175 𝑚/𝑠
2 2

5
  secțiunea dintre verticale
+ℎ𝑏
𝐴 = ℎ𝑎 · 𝑑 = 0.78+0.94 · 4.40 = 3.784 𝑚2
2 2
 debitul lichid dintre verticale
Q = vmed . A = 0.93175 · 3.784 = 3.52 m3/s

b. Procedeul debitelor unitare pe lățimea râului

 debitul lichid pe 1 m lățime de râu în jurul verticalelor

vmed  h 1  m/s  m  m 
q  v med  h ; 

 m 


qa= 0.824 · 0.78 = 0.643 m2/s

qb= 0.996 · 0,94 = 0.936 m2/s


 debitul lichid dintre verticale
+𝑞𝑏
𝑄 = 𝑞𝑎 · 𝑑 = 0.643+0.936 · 4.00 = 3.16 𝑚3/𝑠
2 2

 viteza medie a apei prin acest procedeu este:

𝑣𝑚𝑒𝑑 = 3.16 = 0.919 𝑚/𝑠
3.44

3.1.2. Calculul debitelor unitare de aluviuni în suspensie  pe unitatea de suprafață (1 m2) din jurul
punctelor unde s-au efectuat măsurătorile de viteze și turbiditate:
Q
  p v 1    m/s  m2  g / m3 
 




v ;  2
S 1  m 
 - în verticala a
0,2 h = 1.04 · 3020 = 3140.8 [g/s m2]
0,6 h = 0.89 · 4420 = 3933.8 [g/s m2]
0,8 h = 0.64 · 7820 = 5004.8 [g/s m2]

 - în verticala b

s = 1.24 · 4020 = 4984 [g/s m2]

0,2 h = 1.28 · 4220 = 5401.6 [g/s m 2]
0,6 h = 1.10 · 5620 = 6182 [g/s m2]
0,8 h = 0.72 · 8020 = 5774.4 [g/s m2]
f =0.54 · 10020 = 5410.8 [g/s m2]

a. Procedeul direct

 debitul unitar mediu de aluviuni în suspensie pentru fiecare verticală, utilizând relațiile de la calculul
vitezelor medii:
3140.8+2·3944.8+5004.8
𝛼𝑚𝑒𝑑,𝑎 = = 4003.3 𝑔𝑟/𝑠 · 𝑚2
4

6
 4984+3·5401.6+3·6182+2·5774.4+5410.8
𝛼𝑚𝑒𝑑,𝑏 = = 5669.52 𝑔𝑟/𝑠 · 𝑚2
10
 debitul unitar mediu de aluviuni în suspensie între verticale
4003.3 + 4049.04
𝛼𝑚𝑒𝑑 = = 4026.17 𝑔𝑟/𝑠 · 𝑚2
2
 debitul solid în suspensie rezultă prin produsul ariei dintre cele două verticale cu debitul solid unitar
mediu:
R = αmed · A = 4026.17· 3.784 = 15235.02728 gr/s

 turbiditatea medie:
𝑅 15235.02728 𝑔𝑟 𝑘𝑔
𝑃𝑚𝑒𝑑 = = 4321.084 3 = 4.321084 3 
𝑄 3.52574 𝑚 𝑚

b. Prin procedeul valorii unitare pe lățime

 debitele solide specifice în suspensie care trec pe un metru din lățimea râului în jurul verticalelor:
  h 1  2 
  mm
r med ,i i
  med ,i ih ; g/sm

1  m 
ra = 3790 · 0.78 = 2956 [g/s m]
rb= 5410 · 0,94 = 5085 [g/s m]

 debitul solid în suspensie dintre cele două verticale:
+𝑟𝑏
𝑅 = 𝑟𝑎 · 𝑑 = 2956+5085 · 4.40 = 17690.2 𝑔𝑟/𝑠
2 2

În tabelul 6.4 se prezintă rezultatele obținute prin cele două procedee.

Tabelul 6.4 Valorile debitelor solide în suspensie calculat prin procedeul valorii unitare pe lățime și prin procedeul
direct
Q R med
Procedeul utilizat
[m3/s] [gr/s] [kg/m3]
Direct 3.13 15826 5.052
Valori unitare pe lățime 3.16 16050 5.079

4. Concluzii
a) Calculul debitelor solide cu ajutorul unor formule este insuficient elucidat datorită unor factori
necunoscuți. Pentru înlăturarea acestor lacune apare necesitatea efectuării unor măsurători directe atât
pentru aluviunile în suspensie cât și pentru aluviunile târâte.
b) Cunoașterea scurgerii solide prezintă interes în proiectarea și exploatarea unor importante lucrări
hidrotehnice (lacuri de acumulare, regularizări de râuri, căi navigabile, aducțiuni de apă, decantoare, filtre
etc.) asupra cărora are efect defavorabil. Pe de altă parte, aluviunile sub formă de nisip, pietriș și prundiș
pot fi utilizate ca agregate pentru betoane dacă exploatarea și sortarea lor este economică.