Curs Dezvoltare Cardio Vascular HMV

Conf. Dr.
Marius Valeriu HÎNGANU

CURS 2
Dezvoltarea aparatului
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

cardio-vascular
”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Univ. Dr. Marius Valeriu Hînganu
Disciplina de Anatomie și Embriologie
Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU
• De la jumatatea saptamanii a 3-a, din epiblast.
• Migreaza spre linia primitiva:
- Celulele partii superioare – primele

- Celulele cardiace inferioare – secvential
• Ajung rostral de membrana buco-faringiana, in mezodermul
splanhnic al placii laterale

• Se transforma in mioblasti (stimulate de endodermul faringian)
• Apar insule sanguine care se unesc ïn potcoava” – campul cardiogen
• Pericardul – din portiunea suprajacenta

• Alte celule formeaza insule laterale – aortele dorsale
Formare - inițial în mesoderm splanchnic de regiune placă prechordal - regiune cardiogen
creșterea și plierea embrionului mișcă inima ventral și în jos în poziție anatomică
Zilele 22-23, inima începe să bată la om
tubul cardiac se conectează la vasele de sange formate în mesodermul splanchnic și extraembrionic
In saptamana a 5-a incepe septarea atrială și ventriculară

Săptămâna 2-3 perechi de tuburi cu pereți subțiri
Săptămâna 3 – se asociaa vasele de inima: trunchi arterial de evacuare, contractarea inima
Săptămâna 4 – tub cardiac in forma de S
Continua septarea, rămânand deschisă foramen ovale
•Săptămâna 37-38 - la nastere, diferenta de presiune închide foramen ovale lăsând fosa ovală

• Tesutul nervos acopera aria cardiogena
• Plierea ventrala a embrionului determina coborarea cordului la nivel
cervical si, mai apoi toracic

• Plierea laterala – conduce la fuziunea partilor laterale ale ariei
cardiogene
• Tubul cardiac se prelungeste carnio-caudal
• Rezultat – tub endocardic acoperit de mioblasti

• Se realizeaza conexiunea craniala cu I aorta dorsala
• Caudal, tubul este conectat cu venele primitive

• Mezocardul dorsal – ataseaza cordul de pericard si va forma sinusul
transvers

• Celulele miocardice
 secreta o matrice
 extracelulara – epicardul

 Rezultat – perete cardiac trilamelar
• Epicardul da nastere arterelor coronare
Formarea ansei cardiace
- Tubul cardiac cefalic se alungeste cranio-caudal si spre dreapta

- Partea caudala se deplaseaza inferior si spre stanga
- Ambele se arcuiesc – ansa cardiaca (ziua 28)
- Partea superioara (atriala) urmeaza a fi incorporata in pericard –

atriul primitiv
- Jonctiunea atrio-ventriculara = canal

Segmentele ansei:
1. Bulbul – din 1/3 proximal se formeaza componenta trabeculara a
ventriculului drept

2. Conul (1/3 mijlocie a bulbului) – tracturile eferente ventriculare
3. Trunchiul arterial (1/3 distala a bulbului) – segmentele initiale ale
aortei si trunchiului pulmonarei

4. Jonctiunea bulbo-ventriculara = sant bulbo-ventricular
5. Portiunea ventriculara
• Apar trabecule primitive

Formarea sinusului venos

• De la sfarsitul saptamanii a 4-a, primeste sange venos prin
coarnele sinusale
• Afluenti initiali:

1. V. Viteline (omfalo-mezenterica)
2. V. Ombilicala
3. V. Cardinala comuna

• Comunica, initial cu atriul primitiv
• Saptamanile 4-5 – suntul stanga-dreapta sanguin. El va
deplasa la dreapta orificiul de comnicare cu atriul
•Saptamana 5 – obliterarea venei ombilicale drepte si viteline stangi
•Spatamana 10 – obliterarea venei cardinale comune stangi - vor

persista doar vena oblica a atriului stang si sinusul coronar
•Cornul drept ramane singura comunicare dintre sinusul venos si atriu.
Va forma peretii netezi ai atriului drept
•Orificiul sino-atrial al cornului drept (de intrare) – valve venoase
(dreapta si stanga). Ele vor fuziona – septul fals (spurium)
•Valva venoasa stanga si septul fals vor fuziona cu septul atrial
•Segmentul superior al valvei drepte dispare
•Segmentul inferior al valvei drepte – valvulele lui Eustachio Thebesius
•Limita dintre partea trabeculata si cea neteda a atriului drept – crista
marginalis
Septurile

• Zilele 27-37
• Din mase tisulare numite benzi endocardice (in regiunile atrio-
ventriculara si cono-truncala)
Interatrial

• Septul primar
- dintr-o creasta care creste de pe plafonul atriului

- Format din doua arcuri care se extind spre primordiile
endocardului atrio-ventricular
- Delimiteaza, intre arcuri – ostiumul prim. Va fi obstruat prin
prelungirea septala a endocardului
- Apare ostium secundum (canalul interatrial Botalo)
• Septul secundar – apare prin incorporarea cornului sinusal in atriul
drept

• Are doua arcade
• Va acoperi ostium secundum – foramen ovale

• Din reminiscentele septului primar – valva foramenului oval
Atriul stang
• Va dezvolta, mai intai o vena pulmonara, in contact cu venele

primordiilor pulmonare
• Va fi incorporata in atriul stang – portiunea neteda
• Auricula stanga = vestigiul atriului stang primitiv

Septul atrioventricular

• Saptamana 4 – perinutele endocardice A-V = proeminente
mezenchimale
• Canalul comunica, initial numai cu VS

• Saptamana 5 – canalul se largeste spre dreapta si va comunica si cu
VD
• Apar perinutele A-V laterale
• Perinutele superioara si inferioara fuzioneaza (septul intermediar) –

scindarea in doua canala A-V
• Fiecare orificiu A-V prezinta proliferari mezenchimale

circumferentiale – formeaza valvele A-V
Septarea trunchiului arterial si a conului
cardiac

• Saptamana 5 – proeminentele endoteliale ale trunchiului
arterial (superioara si inferioara)
• Cea superioara creste distal si la stanga iar cea inferioara distal
si la dreapta – septul aorto-pulmonar

• Conul arterial – proeminente care fuzioneaza – sept. Se
formeaza o parte antero-laterala (tract eferent al VD) si una
postero-mediala (tract eferent al VS)

Septul interventricular

• Saptamana 4 - ventriculii incep sa creasca, cu miocard la exterior si
formare de trabecule si diverticule
• Fuziunea peretilor mediali – septul muscular, cu un orificiu superior.

El se micsoreaza cand apare conul cardiac
• Fuzioneaza cu septul conului
• Apare septul membranos

Sistemul de conducere

• Initial – in partea caudala a ½ stangi a tubului cardiac
• Ulterior – sinusul venos. Odata ce este incorporat in AD –
ajunge aproape de VCS si formeaza nodulul sinoatrial
• Nodulul atrioventricular si fascicolul His deriva din:

- Celule ale peretelui stang al sinusului venos
- Celule din canalul atrioventricular

Sistemul arterial

Arcurile aortice
• Arterele arcurilor faringiene apar din sacul aortic (partea
distala a trunchiului arterial)
• Merg pana la aortele dorsale

• Septarea trunchiului arterial – aorta ventrala si trunchiul
pulmonar

• Coarnele trunchiului arterial: drept – a. Brahiocefalica si stang
– Crosa aortei
• Ziua 27 – dispare arcul I faringian – a. Maxilara
• Al doilea arc – a. Hioidiana si a Scaritei
• Perechea VI - se continua cu a. Pulmonara primitiva

• Arcul III – ACC si ACI
• Arcul IV – crosa Ao (stanga) si a. Subclavie dreapta
• Arcul V – regreseaza

• Segmentul distal al arcului VI drept persista ca duct arterial –
ligamentul arterial

Arterele viteline

• Fuzioneaza – arterele mezenterului dorsal intestinal:
- Trunchiul celiac
- AMS

- AMI

Arterele ombilicale

• Au traiect comun cu alantoida
• In saptamana a 4-a se conecteaza la ramul dorsal al aortei –
artera iliaca comuna
• Se oblitereaza portiunea initiala

• Vor da:
- a. Iliace interne

- a. Vezicle superioare
- Lig. Ombilicale mediale
Arterele coronare

• Origine:
1. Angioblastii de pe suprafata inimii
2. Epicardul

• Celulele epicardice se transforma in celule mezenchimale –
endoteliul si musculara neteda
• Celulele progreseaza spre aorta, cu care fuzioneaza

(invadeaza aorta)
Sistemul venos

• Saptamana 5 – 3 vene pereche: viteline, ombilicale, cardinale.
Venele viteline
- Plex periduodenal – vena porta

- Strabat septul transvers
- Se deschid in sinusul venos
- Prin dezvoltarea primordiilor hepatice – sinusoidele

- Cornul sinusului stang se reduce – sangele ½ stangi hepatice
este directionat la dreapta – creste vena vitelina dreapta =
canal hepato-cardiac (segmentul superior al viitoarei VCS)
- Vena vitelina dreapta - VMS
Venele ombilicale

• Initial – pe laturile ficatului
• Unele iau contact cu sinusoidele
• Segmentele proximale dispar si toata vena ombilicala dreapta

• Segmentul distal al venei ombilicale stangi – formeaza o
comunicare cu canalul hepato-cardiac = duct venos (sunteaza
plexul sinusoidal hepatic)

• Se oblitereaza postpartum – ligamentul rotund
• Obliterarea ductului venos – ligamentul venos
Venele cardinale

• Transporta sange venos al embrionului
• Sunt anterioare – pentru segmentele cefalice si posterioare
• Se unesc inainte de a patrunde in cornul sinusului venos –

vene cardinale comune
• Intre saptamanile 5-7 apar:
- Vene subcardinale (de la rinichi)

- Sacrocardinale (de la membrele inferioare)
- Supracardinale (de la peretii trunchiului – intercostale)
Anastomozele venelor
cardinale

• V. Cardinale anterioare – v. Brahiocefalica stanga
• V. Cardinala comuna dreapta + segmentul proximal al v.
Cardinale anterioare drepte = VCS
• V. Subcardinale – v. Renala stanga. V. Subcardinala stanga

ramane ca v. Gonadala stanga
• V. Subcardinala stanga – segmentul renal al VCI

• V. Sacrocardinale – v. Iliace comune. Cea dreapta – segmentul
sacrocardinal al VCI
• V. Supracardinala dreapta + o parte a v. Cardinale posterioare
= vena azigos
• V. Supracardinala stanga – vena hemiazigos

Curs Dezvoltare Cardio Vascular HMV

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Dezvoltare Cardio Vascular HMV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf. Dr.

Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”GRIGORE T. POPA” IAȘI

Conf. Dr. Marius Valeriu HÎNGANU