Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MS este segmentul din SNC cuprins in canalul rahidian. Limita superioara corespunde
planului orizontal dus prin marginea superioara a arcului superior al atlasului, iar limita inferioara
este reprezentata de a 2 a vertebra lombara.
Lungimea este de 43-45 cm, cu un diametru transversal de 12 mm, iar cel antero-posterior de
8-10 mm, si are o greutate de 23-30 cm. Fiind plasata in canalul rahidian , ea urmeaza curburile
coloanei vertebrale. In primele stadii de dezvoltare lungimea coloanei vertebrale este
corespunzatoare maduvei. Ulterior colana vertebrala se dezvolta mai repede , in special in zona
caudala si depaseste maduva spinarii.
Nu exista o corespondenta stricta vertebro-medulara, motiv pentru care regiunile MS nu
corespund cu regiunile CV.MS se imparte in:
Conformatie externa
MS are forma unui cordon usor turtit antero-posterior caruia i se disting 4 fete:
fata anterioara este parcursa pe linia mediana de santul median ventral de 2-3 mm
profunzime, la nivelul caruia se gasecte o substanta alba transversala care se numeste
comisura alba a maduvei la nivelul caruia se regasesc arterele perforante ce sunt
ramuri din artera spinala antrioara. Lateral de acest sant se regaseste santul colateral
ventral ce este locul de emergenta a radacilor ventrale. Intre cele santuri se gaseste
cornul anterior al MS. In portiunea cervicala intre cele doua santuri se se gaseste
santul paramedian anterior ce divide cordonul anterior in doua cordoane secundare
fata posterioara este de asemenea strabatuta de un sant longitudinal, santul median
dorsal care este mai putin adanc decat cel anterior, lateral de aceste se vad santurile
colaterale dorsale(locul de emergenta al radacinilor posterioare). Intre cele doua
santuri exista pana la a 3a vertebra toracica santul paramedian dorsal ce divide
cordonul dorsal al maduvei in fascicilul Goll si fascicolul Burdach
fetele laterale sunt limitate de originea aparenta a radacinilor ventrale si intrarea
radacinilor dorsale in MS si cuprind cordoanele laterale ale MS.
Mduva spinrii prezint dou regiuni mai voluminoase, intumescena cervical,
intumescentia cervicalis, unde i au originea nervii plexului brahial i corespunde vertebrelor C3
T2, i alta intumescena lombosacral, intumescentia lumbosacralis, din care pleac nervii
plexului lombar i sacral, i corespunde vertebrelor T9 L2. Dezvoltarea mai considerabil a
mduvei la nivelul acestor umflturi corespunde funciilor complexe ale membrelor superioare i
inferioare.
Conformatie interna
Pe sectiune orizontala se observa urmatoarele elemente:
meningele rahidian
canalul rahidian
substanta cenusie
substanta alba
dura mater este separate de peretii ososi ai canalului vertebral prin canalul epidural.
Superior dura mater rahidiana se continua cu cea cerebrala, iar inferior se termina intrun fund de sac. Pe toata lungimea ei da prelungiri tubare ce invelesc radacinile si
trunchiurile nervilor spinali
arahnoida este o membrana subtire separata de dura prin spatiul subdural si de
piamater prin spatiul subarahnoidian in care se gaseste LCR
piamater este o membrana mai groasa , inveleste MS de care adera intim, patrunde in
santuri si fisuri si formeaza teci pentru nervii spinali
Canalul ependimar este situat in centrul MS, are calibru de 1 mm, cranial comunica cu
ventriculul 3 iar caudal cu ventriculul 4, in interiorul sau se afla LCR.
Substanta cenusie este situata central, se intinde pe toata lungimea MS si este formata din
neuroni si fibre nervoase amielice.Are forma literei H sau de fluture. Un plan conventional frontal
dus prin canalul ependimar, imparte canalul ependimar intr-o portine proependimara si alta
retroependimara. Acelasi plan imparte si bratele H-ului medular in 2 coarne : cornul ventral ce va
determina coloana anterioara si cornul dorsal ce va determina coloana posterioara
Substana cenuie, (substanta grisea), situat central este format din corpii neuronilor aezai
n grupuri celulare similare funcional, dispuse longitudinal numite columne cenuii, (columnae
griseae), sau nuclei, simetrice, plasate de ambele pri ale canalului central. Unii din aceti nuclei se
ntind de-a lungul mduvei spinale, n timp ce alii se gsesc numai la anumite niveluri. Spre
exemplu, substana gelatinoas i nucleul propriu senzorial, care au legtur cu impulsurile
dureroase provenite de la toi nervii spinali, se ntind de-a lungul mduvei spinrii, iar ali nuclei,
precum nucleul dorsal i nucleul intermediolateral, se afl numai n anumite segmente spinale.
Dup aezarea lor n raport cu anurile mediane, coloanele dispuse de o parte i de alta a anului
median anterior poart denumirea de coloane anterioare,( columna anterior), iar cele dispuse de o
parte i de alta a anului median posterior de coloane posterioare, (columna posterior). Coloanele
anterioare sunt mai scurte i mai voluminoase, iar cele posterioare mai ascuite i ajung pn
aproape de suprafaa mduvei. ntre coloanele anterioare i cele posterioare, ncepnd de la C8 i
pn la L2, se afl coloanele intermedio-laterale, columna intermediolateralis.
Cornul posterior reprezinta aria senzitiva , centrul de aferente al MS si care este impartita in
scop didactic in : aria somato-senzitiva si aria viscero-senzitiva.
1. Aria somato-senzitiva determina transportul spre MS a sensibilitatii proprioceptive si
a sensibilitatii cutanate: tactila, termica si dureroasa. Axonii acestor neuroni vor intra in alcatuirea
tracturilor spino-talamice.La nivelul nucleilor mediali (Clarke ) si laterali ( Bechterev) se gasesc
gasesc neuroni somato-senzitivi proprioceptori, ei primesc fibrele proprioceptive incostiente si isi
trimit axonii in alcatuirea a doua tracturi cerebeloase: direct cu originea in nucleul lui Clarke si
incrucisat cu originea in nucleul Bechterev
2. Aria viscero-senzitiva, cuprinde comisura cenusie retroepindimara si baza cornului
posterior, si aici se termina fibrele ce transporta sensibilitatea viscerala.In aria viscero-senzitiva se
se gasesc neuroni vegetativi ce reprezinta originea fibrelor motorii ale nervilor simpatici, pentru ca
zona viscero-senzitiva este rau delimitata de zona viscero-motorie, neuronii vegetativi motori sau
senzitivi se gasesc intercalati in ambele zone vegetative
Cornul lateral este o mica proeminenta a substantei cenusii la partea dorso-laterala a
cornului anterior, este mai bine reprezentat in regiunea toracica superioara. In aceasta zona exista o
intrepatrundere a substantei cenusii cu substanta alba rezultand formatiunea reticulata a lui Deiters.
Neuronii vegetativi se grupeaza de-a lungul coloanei indoua coloane:
coloana interna plasata langa canalul ependimar si este prezenta pe toata
lungimea maduvei
Originea acestor cai se afla in neuronii din ggl spinali. Dendritele se indreapta spre receptorii
periferici de unde culeg informatii, iar axonii patrund in maduva prin radacina dorsala sau senzitiva
a nervilor spinali.
din nucleul Clarke si al lui Bechterev. Axonii neuronilor din nucleul lui Clarke trec in
cordonul lateral de aceeasi parte si vor forma tractul cerebelos direct al lui Flechsig, acesta
paraseste tr. cerebral prin pedunculii cerebelosi inferiori si se termina pe scoarta
paravermisului cerebelos. Axonii neuronilor din nucleul Bechterev incruciseaza linia
mediana, ocupa zona antero-mediala a cordonului lateral opus si alcatuiesc tractul incrucisat
al lui Gowers, paraseste tr. cerebral prin pedunculii cerebelosi superiori, si se termina pe
scoarta paravermisului cerebelos.Unii considera ca tractul cerebelos direct conduce
sensibilitatea proprioceptiva inconstienta de la nivelul membrelor inferioare si a trunchiului
iar tractul cerebelos incrucisat, de la nivelul membrelor superioare.
III.
Caile sensibilitatii interoceptive conduc excitatiile determinate de
interoceptori. Primul neuron este in ggl. spinal, dendritele ajung la viscere, iar axonii patrund in
maduva prin manunchiul lateral al radacinilor dorsale a n. spinali unde intalnesc al 2 lea neuron in
zona vegetative senzitiva, cat si neuronii exteroceptori senzitivi din capul cornului dorsal. De la
neuronii vegetativi senzitivi, se desprine o prima cale ascendenta, ce urca pana la formatiunea
reticulata a tr. cerebrral, de aici va face releu cu nuclei reticulati ai talamusului si se proiecteaza
difuz pe suprafata scoartei cerebrale.Fibrele caii vegetative interoceptive, care au facut sinapsa in
neuronii exteroceptori vor urma calea spino-talamica laterala pana la scoarta cerebrala. Fibrele
durerii somatice si a celor viscerale converg prin aceeasi neuroni din capul cornului dorsal. Astfel
se explica iradierea durerii somatice intr-un teritoriu cutanat:
angiana pectorala precordial si marginea interna a a mmb sup stang
patologia hepatica si colecist umarul drept
colica renala in reg. inghinala si scrot
apendicita membru inferior drept
In cordonul antero-lateral gasim si alte tracturi ascendente:
tractul spino-tectal este considerat o dedublare a tractului spino-talamic lateral
tracturile spino-reticulare, spino-vestibulare si spino-olivare au originea in neuronii
somatosenzitive si urca pana la formatiunea reticulata, nucleii vestibulari sau olivele
bulbare si duc impulsuri periferice