Curs 2

Maduva spinarii. Substanta cenusie. Organizarea functionala a cornului ventral. Organizarea

functionala a cornului dorsal. Substanta alba. Sistemul cordonului posterior. Sistemul
cordonului antero-lateral. Sistemele asociative

MS este segmentul din SNC cuprins in canalul rahidian. Limita superioara corespunde
planului orizontal dus prin marginea superioara a arcului superior al atlasului, iar limita
inferioara este reprezentata de a 2 a vertebra lombara.

Lungimea este de 43-45 cm, cu un diametru transversal de 12 mm, iar cel antero-posterior
de 8-10 mm, si are o greutate de 23-30 cm. Fiind plasata in canalul rahidian , ea urmeaza curburile
coloanei vertebrale. In primele stadii de dezvoltare lungimea coloanei vertebrale este
corespunzatoare maduvei. Ulterior colana vertebrala se dezvolta mai repede , in special in zona
caudala si depaseste maduva spinarii.

Nu exista o corespondenta stricta vertebro-medulara, motiv pentru care regiunile MS nu

corespund cu regiunile CV.MS se imparte in:

 un segment cervical intre C1-C6

 un segment toracic intre C7-T9
 un segment lombar pana la vertebra T12
 un segment sacrat pana la L2

Segmentul sacrat se continua cu o portiune filiforma denumita filum terminale,

de aproximativ 20 cm., si se termina la prima vertebra coccigiana.
 Datorita cresterii inegale a CV si a MS , radacinile nervilor spinali au o directie oblica in
jos, in drumul lor spre gaurile de conjugare. Aceasta oblicitate este cu atat mai pronuntata cu cat
radacinile sunt plasate caudal. Iar nervii sacro-coccigieni, impreuna cu filum terminale formeaza
coada de cal (cauda equina).
Conformatie externa

MS are forma unui cordon usor turtit antero-posterior caruia i se disting 4 fete:

 fata anterioara este parcursa pe linia mediana de santul median ventral de 2-3 mm
profunzime, la nivelul caruia se gasecte o substanta alba transversala care se numeste
comisura alba a maduvei la nivelul caruia se regasesc arterele perforante ce sunt
ramuri din artera spinala antrioara. Lateral de acest sant se regaseste santul colateral
ventral ce este locul de emergenta a radacilor ventrale. Intre cele santuri se gaseste
cornul anterior al MS. In portiunea cervicala intre cele doua santuri se se gaseste
santul paramedian anterior ce divide cordonul anterior in doua cordoane secundare
 fata posterioara este de asemenea strabatuta de un sant longitudinal, santul median
dorsal care este mai putin adanc decat cel anterior, lateral de aceste se vad
santurile colaterale dorsale(locul de emergenta al radacinilor posterioare). Intre
cele doua santuri exista pana la a 3a vertebra toracica santul paramedian dorsal ce
divide cordonul dorsal al maduvei in fascicilul Goll si fascicolul Burdach
  fetele laterale sunt limitate de originea aparenta a radacinilor ventrale si
intrarea radacinilor dorsale in MS si cuprind cordoanele laterale ale MS.

Măduva spinării prezintă două regiuni mai voluminoase, intumescenţa cervicală,

intumescentia cervicalis, unde îşi au originea nervii plexului brahial şi corespunde vertebrelor C3 –
T2, şi alta intumescenţa lombosacrală, intumescentia lumbosacralis, din care pleacă nervii
plexului lombar şi sacral, şi corespunde vertebrelor T9 – L2. Dezvoltarea mai considerabilă a
măduvei la nivelul acestor umflături corespunde funcţiilor complexe ale membrelor superioare şi
inferioare.

Conformatie interna

Pe sectiune orizontala se observa urmatoarele elemente:

 meningele rahidian
 canalul rahidian
 substanta cenusie
 substanta alba

Meningele rahidian este compus din 3 membrane, pornind de la exterior:

 dura mater este separate de peretii ososi ai canalului vertebral prin canalul epidural.
Superior dura mater rahidiana se continua cu cea cerebrala, iar inferior se termina
intr-un fund de sac. Pe toata lungimea ei da prelungiri tubare ce invelesc radacinile si
trunchiurile nervilor spinali
 arahnoida este o membrana subtire separata de dura prin spatiul subdural si
de piamater prin spatiul subarahnoidian in care se gaseste LCR
 piamater este o membrana mai groasa , inveleste MS de care adera intim, patrunde in
santuri si fisuri si formeaza teci pentru nervii spinali
 Canalul ependimar este situat in centrul MS, are calibru de 1 mm, cranial comunica
cu ventriculul 3 iar caudal cu ventriculul 4, in interiorul sau se afla LCR.

Substanta cenusie este situata central, se intinde pe toata lungimea MS si este formata din
neuroni si fibre nervoase amielice.Are forma literei H sau de fluture. Un plan conventional
frontal dus prin canalul ependimar, imparte canalul ependimar intr-o portine proependimara si
alta retroependimara. Acelasi plan imparte si bratele H-ului medular in 2 coarne : cornul ventral
ce va determina coloana anterioara si cornul dorsal ce va determina coloana posterioara

Substanţa cenuşie, (substanta grisea), situată central este formată din corpii neuronilor aşezaţi
în grupuri celulare similare funcţional, dispuse longitudinal numite columne cenuşii, (columnae
griseae), sau nuclei, simetrice, plasate de ambele părţi ale canalului central. Unii din aceşti nuclei
se întind de-a lungul măduvei spinale, în timp ce alţii se găsesc numai la anumite niveluri. Spre
exemplu, substanţa gelatinoasă şi nucleul propriu senzorial, care au legătură cu impulsurile
dureroase provenite de la toţi nervii spinali, se întind de-a lungul măduvei spinării, iar alţi nuclei,
precum nucleul dorsal şi nucleul intermediolateral, se află numai în anumite segmente spinale.
După aşezarea lor în raport cu şanţurile mediane, coloanele dispuse de o parte şi de alta a şanţului
median anterior poartă denumirea de coloane anterioare,( columna anterior), iar cele dispuse de o
parte şi de alta a şanţului median posterior de coloane posterioare, (columna posterior). Coloanele
anterioare sunt mai scurte şi mai voluminoase, iar cele posterioare mai ascuţite şi ajung până
aproape de suprafaţa măduvei. Între coloanele anterioare şi cele posterioare, începând de la C8 şi
până la L2, se află coloanele intermedio-laterale, columna intermediolateralis.
 In sectiune transversala avem urmatorul aspect:
 cornul ventral este mare, cu contur zimtat , si distantat de suprafata exterioara a
maduvei. Descriptiv i se descriu o parte anterioara numita cap si o parte posterioara
denumita baza, unite de un col. Are apect festonat si reprezinta aria motorie ,
centrul principal de eferente a MS.
Aria motorie a cornului anterior se imparte in :
1. Aria somato-motorie,dispusa in zona capului si colului cornului anterior ce
inerveaza muschii striati. Aici sunt trei categorii de neuroni: neuroni motori ce vor
forma radacina anterioara a nervilor spinali, neuroni ce se vor aglomera si vor forma
nuclei; neuroni cordonali , ai caror axoni fac legatura cu diverse etaje ale MS,
prelungirile lor trecand in substanta alba; neuroni intercalari, de asociatie a diverselor
etaje medulare , a caror fibre nu parasesc substanta cenusie.
Neuronii motori sunt de mai multe tipuri dintre care mai importanti sunt alfa si gama
Neuronii alfa sunt neuroni de talie mare, dendritele lor fac sinapsa cu fibrele tractturilor cailor
motorii piramidale si extrapiramidale, cat si cu axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali.
Aceste sinapse se efectueaza direct sau prin intermediul neuronilor de asociatie intercalari.
Axonii neuronilor alfa parasesc maduva prin santurile colaterale ventrale si intra in alcatuirea
radacinilor motorii ale nervilor spinali , si se distribuie muschilor scheletici.
Neuronul somato-motor impreuna cu fibrele musculare pe care il inerveaza constituie o
unitate numita unitate motorie. Neuronii somato-motori alfa sunt unicii neuroni din SNC care
au legatura directa prin axonul lor cu muschii periferici, motiv pt care se numesc si neuroni
mototri periferici.
Principalele lor functii sunt:
 motilitatea , reprezentand calea finala comuna, ei primesc influxuri de la caile motorii
centrale, pe care la moduleaza si le transmit apoi musculaturii striate
 tonicitatea , intretin activitatea tonica a musculaturii datorita impulsurilor
proprioceptive pe care le primesc prin fibrele radacinilor radacinilor senzitive
ale neuronilor spinali sau a celor ce provin de la centrii corticali si subcorticali ai
encefalului
 reflectivitatea , de la ei porneste bratul centrifug al reflexelor somatice, segmentare sau
plurisegmentare
 troficitatea, tin sub dependenta metabolismul celular al musculaturii striate
 De aici reiese si principalele simptome ce traduc afectarea neuronului
motor periferic:paralizia, hipotonia, areflexia, si atrofia
Neuronii gama si ei trimit axoni in radacinile motoriiale nervilor spinali. O data ajunsi la
muschi se distribuie portiunilor periferice contractile ale fuselor neuromusculare. De aceea
excitatia neuronilor gama nu este urmata de o contractie aparenta a muschiului, au rol important in
autoreglarea tonusului muscular. Raportul numeric intre neuronii alfa si gama este de 3 la 1 in
favoarea primilor. Neuronii motori se grupeaza in zona somato-motorie sub forma de nuclei
motorii. Deosebim doua grupe nucleare: medial si lateral.
Grupul medial este impartit in doua subgrupe:medio-ventral si medio-dorsal ce se intinde
pe toata lungimea maduvei si inerveaza musculatura axiala si paravertebrala a corpului.
Grupul lateral este divizat in doua grupe latero-ventral si latero-dorsal, el contoleaza
musculatura parietala a trunchiului si cea a partilor distale a membrelor. Musculatura proximala
a membrelor este inervata de nucleul medio-ventral. La nivel cervical , nucleul latero-ventral da
nastere radacinii medulare a nervului accesor.
Zona somato-motorie a MS are o vascularizatie bogata , ceea ce explica vulnerabilitatea ei
pt infectii.

2. Aria viscero-motorie dispusa la baza cornului anterior , cornul lateral si comisura

cenusie preependimara, unde se gasesc neuroni vegetativi motori ce apartin
sistemului nervos simpatic. Axonii lor formeaza fibrele preganglionare care se alatura
radacinii ventrale a nervului spinal, apoi trunchiului comun si se despart de acesta sub
numele de ram comunicant alb si ajung la ggl simpatic latero-vertebral. Fibrele
postggl asigura inervatia viscerelor si a vaselor sanguine.
  Cornul posterior este mai alungit până în apropierea de suprafaţa măduvei. În
sens anteroposterior, acestui corn i se descriu următoarele porţiuni:
- baza, basis, prin care se continuă cu substanţa cenuşie intermediară;
 - colul, cervix, o parte mai alungită;

- capul, caput, cu dimensiuni transversale mai mari decât ale colului;

- vârful, apex, care este separat de şanţul posterolateral printr-o lamelă subţire de
substanţă albă, numită zona marginală a lui Lissauer
Coarnele posterioare conţin neuroni senzitivi cu dimensiuni mai mici ca în coarnele
anterioare, care sunt dispuşi sub formă de grupe, relativ structuralizate, numite nuclei. Sunt 5
nuclei individualizati la nivelul cornului posterior:
1. nucleul marginal al lui Waldayer
2. substanta gelatinoasa a lui Ronaldo
3. nucleul propriu
4. nucleul toracic al lui Clarke
5. nucleul bazilar

Cornul posterior reprezinta aria senzitiva , centrul de aferente al MS si care este impartita
in scop didactic in : aria somato-senzitiva si aria viscero-senzitiva.
1. Aria somato-senzitiva determina transportul spre MS a sensibilitatii proprioceptive si
a sensibilitatii cutanate: tactila, termica si dureroasa. Axonii acestor neuroni vor intra in alcatuirea
tracturilor spino-talamice.La nivelul nucleilor mediali (Clarke ) si laterali ( Bechterev) se gasesc
gasesc neuroni somato-senzitivi proprioceptori, ei primesc fibrele proprioceptive incostiente si isi
trimit axonii in alcatuirea a doua tracturi cerebeloase: direct cu originea in nucleul lui Clarke si
incrucisat cu originea in nucleul Bechterev
2. Aria viscero-senzitiva, cuprinde comisura cenusie retroepindimara si baza cornului
posterior, si aici se termina fibrele ce transporta sensibilitatea viscerala.In aria viscero-senzitiva se
se gasesc neuroni vegetativi ce reprezinta originea fibrelor motorii ale nervilor simpatici, pentru ca
zona viscero-senzitiva este rau delimitata de zona viscero-motorie, neuronii vegetativi motori sau
senzitivi se gasesc intercalati in ambele zone vegetative
 Cornul lateral este o mica proeminenta a substantei cenusii la partea dorso-laterala a
cornului anterior, este mai bine reprezentat in regiunea toracica superioara. In aceasta zona exista o
intrepatrundere a substantei cenusii cu substanta alba rezultand formatiunea reticulata a lui Deiters.
Neuronii vegetativi se grupeaza de-a lungul coloanei indoua coloane:
 coloana interna plasata langa canalul ependimar si este prezenta pe toata
lungimea maduvei
  coloana externa si care lipseste in regiunea umflaturilor brahiale si a partii
inferioare a celei lombare. Intre aceste doua coloane exista numeroase
anastomoze transversale in scara.
La nivelul coloanelor descrise si in special la nivelul celei externe se insiruie centrii
vegetativi ai MS care sunt:
 centrul irido-dilatator C8-T2
 centrul cardio-accelerator T3-T5
 centrul bronho-dilatator T3-T5
 centrii abdomino-pelvini T6-L2
 centrii vezicali si ano-rectali L2-L4
Substanta cenusie este formata din fibre nervoase mielice si amielice, dendrite si axoni,
majoritatea sunt situati in plan transversal, formand o retea in ochii carora se gasesc neuroni
dispersati sau grupati in nuclei.Neuronii sunt asezati in straturi ce vor constitui lamele sau
laminele lui

Rexed, numerotate de la I laX in sens antero-posterior:
lamina I corespunde nucleului postero-merginal

lamina II –substanta gelatinoasa Rolando

lamina III si IV – nucleul propriu

lamina V si VI primeste informatii extero si proprioceptive cu rol in integrarea reflexelor
ce dau precizia gesturilor

lamina VII corespunde substantei cenusii intermediare

lamina VIII are rol in modularea activitatii motorii

lamina IX aria motorie

lamina X substanta cenusie ependimara

Subsatanta alba inconjoara la exterior substanta cenusie si se imparte in 3 cordoane de

fiecare parte: ventral, lateral si dorsal. Cele doua coloane ventrale comunica intre ele printr-o banda
tranversala de substanta alba plasata la baza santului median .
In structura tuturor cordoanelor intra cu exclusivitate fibre nervoase mielinizate. Aceste
fibre, majoritatea au originea in afara MS, se grupeaza sub forma de tracturi sau fascicule si
formeaza caile nervoase ascendente si descendente.Sunt reprezentate de fibre exogene si endogene.
Fibrele exogene vor forma :
Caile nervoase ascendente(senzitive) sunt caile prin care se transporta de la periferie de-a
lungul cordoanelor medulare si apoi la encefal, deverse forme ale sensibilitatii generale , pentru a
fi proiectate pe scoarta cerebrala, unde devin senzatii constiente.
Dupa forma de sensibilitate transportata aceste cai se impart in:
I. Calea sensibilitatii exteroceptive
II. Calea sensibilitatii proprioceptive III.
Calea sensibilitatii interoceptive
 Originea acestor cai se afla in neuronii din ggl spinali. Dendritele se indreapta spre receptorii
periferici de unde culeg informatii, iar axonii patrund in maduva prin radacina dorsala sau
senzitiva a nervilor spinali.

La nivelul zonei marginale Lissauer fiecare radacina se desface in doua ramuri:

-un ram extern format din fibre mielinizate subtiri ce conduc sensibilitatea exteroceptiva ,
si fibre nemielinizate ce vor conduce sensibilitatea interoceptiva
-un ram intern mai voluminos format din fibre groase mielinizate, ce vor transporta
sensibilitatea exteroceptiva tactila epicritica si sensibilitatea proprioceptiva.
I. Calea sensibilitatii exteroceptive transporta excitatiile de la exteroreceptorii
tegumentari(tact,presiune,durere si temperatura) si se imparte in sensibilitatea protopatica
ce cuprinde tactul difuz si sensibilitatea epicritica sau sensibilitatea tactila fina.
1. Calea sensibilitatii exteroceptive protopatice. Protoneuronul este plasat in ggl.
spinali, dendritele iau informatii despre tact, presiune, durere si variatii termice. Axonii
urmeaza doua directii:unii se vor incrucisa pe linia mediana si vor forma tractul spino-
talamic ventral;altii urmeza acelasi traiect si vor forma tractul spino-talamic lateral. Ambele
tracturi intalnesc neuronul 3 in nucleul talamic, a caror axoni vor proiecta informatiile in
zona senzitiva a I si II a scoartei cerebrale.
2. Calea sensibilitatii exteroceptive epicritice. Primul neuron se afla in ggl.
spinali, dendritele culeg informatii de la receptorii cutanati, iar axonii sunt fibre mielinizate
groase ce intra in alcatuirea manunchiului intern al radacinii dorsale si intra in alcatuirea
tracturilor Goll si Burdach
II.Calea sensibilitatii proprioceptive este divizata in constienta si incostienta
I. Calea sensibilitatii proprioceptive constiente transporta excitatiile culese de la
nivelul proprioceptorilor din articulatii, oase si periost. Primul neuron este in ggl. spinali,
axonii sunt grosi, mielinizati, intra in maduva prin manunchiul median al radacinii dorsale si
apoi in cordonul dorsal al MS. De aici fibrele ce apartin nervilor spinali sacrati lombari si
dorsali inferiori alcatuiesc tractul lui Goll(gracilis) iar cele care apartin nervilor spinali
toracali superiori si cervicali alcatuiesc tractul Burdach(cuneat). Cele doua tracturi urca pana
in treimea medie a bulbului, unde fac sinapsa cu al 2 lea neuron, cate unul pt fiecare
tract.Majoritatea axonilor se incruciseaza cu cei in bulb si apoi se reunesc si formeaza un
fascicul unic numit lemniscus medial sau banda mediala a lui Reil. Apoi urca in talamus unde
fac sinapsa cu al 3 lea neuron, a carui axon prelungeste calea pana la girusul postcentral din
EC.
II. Calea sensibilitatii proprioceptive incostiente transmite informatiile culese din
muschi si cei tendinosi. Primul neuron este in ggl spinal. Axonii intraprin radacinile dorsale
si patrund in substanta cenusie a cornului dorsal in care are un scurt traiect ascedent pe 2-3
segmente medulare. Dupa ce lasa colaterale spre neuronii motori sau cei intercalari, ei
patrund in cornul dorsal si fac sinapsa cu al 2 lea neuron care este neuronul somato-senzitiv
 din nucleul Clarke si al lui Bechterev. Axonii neuronilor din nucleul lui Clarke trec in
cordonul lateral de aceeasi parte si vor forma tractul cerebelos direct al lui Flechsig, acesta
paraseste tr. cerebral prin pedunculii cerebelosi inferiori si se termina pe scoarta
paravermisului cerebelos. Axonii neuronilor din nucleul Bechterev incruciseaza linia
mediana, ocupa zona antero-mediala a cordonului lateral opus si alcatuiesc tractul
incrucisat al lui Gowers, paraseste tr. cerebral prin pedunculii cerebelosi superiori, si se
termina pe scoarta paravermisului cerebelos.Unii considera ca tractul cerebelos direct
conduce sensibilitatea proprioceptiva inconstienta de la nivelul membrelor inferioare si a
trunchiului iar tractul cerebelos incrucisat, de la nivelul membrelor superioare.
III. Caile sensibilitatii interoceptive conduc excitatiile determinate de
interoceptori. Primul neuron este in ggl. spinal, dendritele ajung la viscere, iar axonii patrund in
maduva prin manunchiul lateral al radacinilor dorsale a n. spinali unde intalnesc al 2 lea neuron
in zona vegetative senzitiva, cat si neuronii exteroceptori senzitivi din capul cornului dorsal. De
la neuronii vegetativi senzitivi, se desprine o prima cale ascendenta, ce urca pana la formatiunea
reticulata a tr. cerebrral, de aici va face releu cu nuclei reticulati ai talamusului si se proiecteaza
difuz pe suprafata scoartei cerebrale.Fibrele caii vegetative interoceptive, care au facut sinapsa in
neuronii exteroceptori vor urma calea spino-talamica laterala pana la scoarta cerebrala. Fibrele
durerii somatice si a celor viscerale converg prin aceeasi neuroni din capul cornului dorsal. Astfel
se explica iradierea durerii somatice intr-un teritoriu cutanat:
angiana pectorala – precordial si marginea interna a a mmb sup stang

patologia hepatica si colecist – umarul drept

colica renala in reg. inghinala si scrot

apendicita – membru inferior drept

 tractul spino-tectal este considerat o dedublare a tractului spino-talamic lateral

 tracturile spino-reticulare, spino-vestibulare si spino-olivare au originea in
neuronii somatosenzitive si urca pana la formatiunea reticulata, nucleii vestibulari
sau olivele bulbare si duc impulsuri periferice
 Caile nervoase descendente(motorii) aceste cai conduc impulsuri de la centrii
supramedulari catre neuronii somato si visceromotori, precum si catre nucleii motori ai n. craniei.
Caile motorii sunt somatice si vegetative.
Caile motorii somatice sunt :
 piramidale
 extrapiramidale
1. Caile motorii somatice piramidale sunt: cortico-spinale, cortico-nucleare si
cortico-oculo-cefalogire.
Calea piramidala cortico-spinala este formata din tracturi ce reprezinta axonii neuronilor
corticali, acestea trec prin tr. cerebral si se aseaza in bulb in interiorul piramidelor bulbare ( de
aici vine si numele de cai piramidale). In treimea inferioara fibrele caii piramidale cortico-spinale
se impart in 3 grupe:
 aproximativ 80 % se incruciseaza in treimea inferioara a bulbului, realizand la acest
nivel decusatia piramidala, si apoi intra in cordonul lateral al MS sub denumirea de tractul
piramidal incrucisat sau cortico-spinal lateral. Pe masura ce coboara, acest cordon , fibrele patrund
in cornul anterior al maduvei si fac sinapsa cu neuronii somato-motori alfa si gama
 un numar redus de fibre intra in cordonul lateral de aceeasi parte fara a se incrucisa,
el va constitui fasciculul homolateral descris de Dejerine-Muratov-Thomas. Intrate in cordonul
lateral, o parte din fibre coboara impreuna cu fibrele tractului piramidal incrucisat, iar o parte se
alatura tractului olivo-spinal si vor forma tractul ventro-lateral al lui Barne
 restul de 20% din totalul fibrelor nu se incruciseaza in bulb, patrrund in cordonul ventral
de aceeasi parte si formeaza tractul cortico-spinal ventral. Aceste fibre se pot incrucisa sau nu in
comisura alba a maduvei si fac sinapsa direct sau prin intermediul neuronilor intercalari cu neuronii
somato-motori din nucleii mediali ai coarnelor ventrale ce comanda musculatura paraaxiala.
In esenta pe traiectul caii piramidale cortico-spinale deosebim doi neuroni: un neuron
central sau cortical, si un neuron periferic reprezentat de neuronii somato-motori. Pt. ca fibrele
caii piramidale se incruciseaza, lezarea lor inainte de decusatia piramidala va detrmina paralizia
jumatatii opuse a corpului numita hemiplegie.
2. Caile motorii extrapiramidale se numesc astfel pt. ca pe parcursul coborarii lor
prin bulb nu trec prin piramidele bulbare. Acest sistem extrapiramidal isi exercita actiunea tot
pe neuronii somato-motori dar prin intermediul neuronilor de asociatie intercalari.
Tracturile caii extrapiramidale din maduva isi au originea in tr. cerebral.
De la nivelul mezencefalului pornesc:
a. Tractul tecto-spinal cu originea in tuberculii cvadrigemeni anteriori si posteriori.
Acesta se incruciseaza deasupra apeductului lui Sylvius cu partenerul, coboara prin calota tr.
cerebral si intrat in maduva se imparte in tractul tecto-spinal ventral si tractul tecto-spinal lateral.
Ambele fascicue nu coboara mai jos de maduva cervicala.
b. Tactul rubro-spinal, este slab reprezentat la om si are valoare functionala
redusa, originea lui este in nucleul rosu din calota mezencefalului.
c. tractul nigro-spinal isi are originea in substanta neagra din calota mezencefalului
De la nivelul jonctiunii bulbo-pontine pornesc:
a. Tractul vestibulo-spinal cu originea in nucleii vestibulari si se imparte in doua
fascicule: unul lateral ce contine fibre directe si unul ventral ce contine fibre incrucisate
De la nivelul bulbului pornesc:
a) Tractul olivo-spinal cu originea in nucleul olivar
Din formatiunea reticulata atr. cerebral pornesc doua tracturi:
a. Tractul reticulo-spinal ventral
b. Tractul reticulo-spinal dorsal
Caile motorii descendente vegetative sunt greu de pus in evidenta pt. ca sunt formate din
fibre nemielinizate. Ele isi au originea in hipotalamus si in nucleii vegetativi din formatiunea
reticulata a trunchiului, coboara in cordonul ventral al MS si fac sinapsa cu neuronii
vegetatividin maduva.
Fibrele endogene vor forma tracturilor de asociatie, si reprezinta axonii neuronilor de
asociatie cordonali. Acestea ocupa cordonul ventral si lateral,in portiunea cea mai profunda
plasandu-se chiar langa substanta cenusie, sub denumirea de tracturi fundamentale ventral si
lateral. La diferite niveluri medulare , fibrele exogene au pozitie si forma diferite. Astfel , in
regiunea cervicala si toracala se formeaza tractul interfascicular (semilunar), in regiunea lombara
tractul septomarginal (centrul oval), iar i regiunea sacrata tractul triunghiular.

Tracturi MS – sectiune la nivel cervical

Tracturi MS – sectiune la nivel lombar