MADUVA SPINARII

Maduva spinarii este asezata in canalul vertebral (. 2.) si se intinde de la vertebra

C1 la vertebra L2, de unde se continua cu filum terminale pana la baza coccisului. Are
forma de cilindru usor turtit dorso-ven-tral. Prezinta doua umflaturi, cervicala si
lombara, care corespund regiunilor maduvei din care se desprind nervii membrelor.

. 2. Dispunerea maduvei in canalul vertebral: 1. ramura dorsala a nervului

spinal; 2. ramura ventrala; 3. corp vertebral; duramater; 5. ganglion simpatic; 6.
ramuri comunicante; 7. radacina anterioara; 8. ganglion spinal; 9. radacina
posterioara; 10. maduva spinarii.
Fata anterioara prezinta fisura mediana anterioara. Lateral, se afla santurile anterolaterale pe unde ies radacinile anterioare ale nervilor spi 323h79d nali. Fata posterioara
prezinta santul median posterior, santurile inter-mediare, care delimiteaza fasciculele Goll
si Burdach, si santurile postero-laterale pe unde patrund radacinile posterioare ale
nervilor spi 323h79d nali.
1.1. Structura interna a maduvei spinarii. In sectiune transversala, maduva este
constituita din substanta cenusie si substanta alba.
Substanta cenusie (. 3. A), situata la interior, este formata din celule si fibre
nervoase. In sectiune are forma literei H, este mai pronuntata la umflaturi si prezinta trei
perechi de coarne: anterioare, posterioare si laterale.

. 3. Sectiune in maduva. A. Substanta cenusie: 1. neuroni somatosenzitivi; 2.

neuroni somatomotori; 3. neuroni viscerosenzitivi; neuroni visceromotori; 5. canal
ependimar. B. Substanta alba: 6. cordon anterior; 7. cordon lateral; 8. cordon
posterior; 9. fisura mediana anterioara; 10. sant median posterior.
Coarnele anterioare, mai voluminoase, contin neuroni somatomotori. Coarnele
posterioare, mai alungite, contin neuroni somatosenzitivi. Coarnele laterale contin
neuroni vegetativi: viscerosenzitivi, spre partea
posterioara, si visceromotori, spre partea anterioara, intre neuronii senzitivi si cei motori
pot exista neuroni de asociatie (intercalari).
In substanta alba dintre coamele laterale si coarnele posterioare se afla substanta
reticulata medulara. Portiunea centrala, numita comisura cenusie, are la interior canalul
ependimar, care contine lichid cefalorahidian. Acest canal se continua in partea lui
superioara cu ventriculii cerebrali care, la randul lor, contin lichid cefalorahidian cu rol in
nutritia si protectia nevraxului.
Neuronii motori medulari indeplinesc functii de centri nervosi.
Substanta alba (. 3. B), aflata la exterior, este formata din fibre nervoase mielinice.
Coarnele substantei cenusii delimiteaza in substanta alba trei perechi de cordoane:
anterioare, posterioare si laterale.In interiorul cordoanelor se delimiteaza fascicule
(tracturi) ascendente si descendente ( tabelul de mai jos). Fasciculele ascendente (. A)
sunt senzitive, iar cele descendente (. B) sunt motorii.
In afara acestor fibre lungi, in substanta alba medulara exista si fibre scurte, de
asociatie, care fac legatura intre diferitele segmente ale maduvei (fascicule
intersegmentare).

. Tracturile substantei albe medulare: A. Ascendente: 1. spinotalamic anterior;

2. spinotalamic lateral; 3. spinobulbare; spinocerebelos direct; 5. spinocerebelos
incrucisat. B. Descendente: 6. piramidal incrucisat; 7. piramidal direct; 8.
rubrospinal; 9. tectospinal; 10. olivospinal; 11. vestibulospinal; 12. reticulospinal.
SINTEZA: CAILE MEDULARE

CAI ASCENDENTE
LOCALIZARE
TRACTURI
Cordoane posterioare fascicule spinobulbare( Goll
si Burdach)
Cordoane laterale
spinotalamice laterale
spinocerebeloase
directe (Flechsig)
incricisate (Gowers)
Cordoane anterioare spinotalamice anterioare
CAI DESCENDENTE
LOCALIZARE
TRACTURI
Cordoane posterioare
Cordoane laterale
piramidale incrucisate
rubrospinale,
vestibulo- spinale laterale,
Cordoane anterioare

reticulo - spinale
piramidale directe,tecto
-spinale, vestibulospinale

mediale, olivospinale;
reticulo- spinale.

1.2. Nervii spinali se desprind din maduva spinarii. Sunt constituiti din fibre
nervoase, vase sangvine si tesut conjunctiv (. 5.). Nervii spinali prezinta radacini, trunchi
si ramuri (. 6.).

. 5. Sectiune in nerv: 1. epinerv; 2. perinerv; 3. endonerv; fibra nervoasa; 5. vase

sangvine.

. 6. Radacinile si ramurile nervului spinal: 1. radacina senzitiva; 2. ganglion

spinal; 3. radacina motorie; trunchi; 5. ramura meningeala; 6. ramura dorsala; 7.
ramura ventrala; 8. ramura comunicanta cenusie; 9. ramura comunicanta alba; 10.
ganglion simpatic paravertebral; 11. ganglion visceral; 12. organ visceral.

 fibre somatosenzitive

fibre viscerosenzitive

fibre somatomotorii

fibre visceromotorii

Radacina posterioara este senzitiva. Ea este formata din dendritele si axonii

neuronilor din ganglionul spinal aflat pe traiectul ei. Dendritele sunt conectate cu
receptorii tegumentari din muschi, tendoane si articulatii si cu visceroceptorii. Axonii fac
sinapsa cu neuronii senzitivi din substanta cenusie medulara.
Radacina anterioara, motorie, este constituita din axonii neuronilor motori
medulari. Fibrele somatomotorii transmit impulsuri musculaturii scheletice, iar cele
visceromotorii, musculaturii viscerale.
Trunchiul nervului spinal este mixt.
Ramurile sunt: dorsala, ventrala, meningeala, comunicanta alba si comunicanta
cenusie.
Exista 31 de perechi de nervi spinali micsti: 8 perechi cervicali, 12 perechi toracali
(dorsali), 5 perechi lombari, 5 perechi sacrali si o pereche coccigieni. Cu exceptia nervilor
toracali, care se distribuie metameric* intercostal, ceilalti nervi spinali formeaza plexuri*:
cervical, brahial, lombar, sacrat si coccigian. Zonele tegumentului inervate de perechile de
nervi spinali poarta numele de dermatoame.
In functie de tipul de fibre, viteza de conducere a influxului nervos difera. In tabelul
3 sunt redate vitezele de conducere a influxului nervos prin diferite tipuri de fibre
nervoase.
Tab. 3. Viteza de conducere a influxului nervos.
TIPUL DE FIBRE

DIAMETRUL

mielinice somatice
1020
mielinice somatice
48
mielinice vegetative
13
amielinice vegetative
0,31,5
SINTEZA: RAMURILE NERVULUI SPINAL
RAMURI
FIBRE
Dorsala
senzitive

Ventrala

VITEZA
60120 m/s
3045 m/s
35 m/s
0,52 m/s
ROL
sensibilitatea spatelui

motorii

contractia musculaturii spatelui

vegetative
senzitive

contractia musculaturii netede din tegument

sensibilitatea regiunii anterioare a corpului
contractia musculaturii anterioare
contractia musculaturii netede din tegument

 motorii
Meningeala

vegetative
vegetative

Comunicanta cenusie

vegetative

Comunicanta alba

vegetative

inervatia

legatura cu ganglionii paravertebrali

sensibilitatea si motilitatea viscerala
legatura cu ganglionii paravertebrali
contractia musculaturii netede din tegument

1.3. Functiile maduvei spinarii.

Maduva spinarii indeplineste doua functii: functia de conducere si functia de centru reflex.
A. FUNCTIA DE CONDUCERE A MADUVEI SPINARII. Are ca substrat
anatomic substanta alba constituita in fascicule ascendente si descendente.
1. Caile ascendente (. 7.) sunt caile sensibilitatii.
a) Caile sensibilitatii exteroceptive (. 7. A) sunt cai specifice, lungi, cu proiectie
corticala.
Ele
deservesc:
sensibilitatea tactila grosiera protopatica* difuza, condusa prin fasciculul
spinotalamic anterior;
sensibilitatea tactila fina epicritica* condusa la cortex prin fasciculele
spinobulbare Goll si Burdach;
sensibilitatea termica si dureroasa condusa prin fasciculul spinotalamic lateral.
b) Caile sensibilitatii proprioceptive (. 7. B) sunt cai specifice care deservesc:
sensibilitatea proprioceptiva inconstienta condusa prin fasciculul spinocerebelos
direct (Flechsig), pentru partea inferioara a corpului, si prin fasciculul spinocerebelos
incrucisat (Gowers) pentru partea superioara a trunchiului si pentru membrele superioare;
sensibilitatea proprioceptiva constienta condusa prin fasciculele spinobulbare, cu
proiectie corticala.
c) Caile sensibilitatii interoceptive sunt cai nespecifice. Sensibilitatea interoceptiva
este condusa prin fasciculele spinotalamice, alaturi de sensibilitatea tactila, termica si
dureroasa, precum si prin substanta reticulata medulara.
. 7. Cai ascendente A. Caile sensibilitatii exteroceptive 1. fasciculul
spinotalamic anterior; 2. fasciculul spinotalamic lateral; 3. fascicule spinobulbare; B.
Caile sensibilitatii proprioceptive fasciculele spinocerebeloase
direct; 5.
incrucisat; 6. fascicule spinobulbare.
Stabiliti pe . 7.numarul neuronilor care intra in constitutia acestor cai si dispunerea
lor. Localizati sinapsele si descrieti fiecare cale.
2. Caile descendente, ale motilitatii, deservesc motilitatea voluntara si involuntara.
a) Caile motilitatii voluntare. Motilitatea voluntara este condusa prin fasciculele
piramidale (corticospinale): direct si incrucisat (. 8.).

Ambele cai pornesc din cortex si ajung la motoneuronii somatici medulari. Prin
axonii acestora, influxul nervos se distribuie la musculatura scheletica, determinand
contractii musculare constiente.
b) Caile motilitatii involuntare. Motilitatea involuntara, automata, este condusa
prin caile extrapira - midale (. 9.), cu origine in trunchiul cerebral.
In substanta alba medulara se formeaza fasciculele:
rubrospinale, cu originea in nucleii rosii din mezencefal;
vestibulospinale, din nucleii vestibulari bulbari;
tectospinale, din coliculii cvadrigemeni din mezencefal;
olivospinale, din nucleii olivari bulbari;
reticulospinale, din substanta reticulata a trunchiului cerebral.
. 8. Caile piramidale 1. fasciculul piramidal direct; 2. fasciculul piramidal
incricisat.
.9. Caile extrapiramidale 1. fasciculul tectospinal; 2. fasciculul rubrospinal; 3.
fasciculul olivospinal; fasciculul vestibulospinal.
Stabiliti pe . 8 si 9 numarul neuronilor care constituie aceste cai. ati dispunerea
fibrelor si traseul acestora.
Nucleii de origine ai acestor fascicule sunt subordonati cortexului. Controlul
cortexului asupra nucleilor de origine ai cailor extrapiramidale se realizeaza prin
intermediul corpilor striati (ganglionii bazali).
Motilitatea automata are rol in mentinerea tonusului muscular si a echilibrului, in
activitatea reflexa medulara, in coordonarea miscarilor si in realizarea unor activitati
umane complexe (mersul, scrisul, condusul masinii, cantatul la instrumente, inotul etc).
Atat caile ascendente, cat si caile descendente piramidale trimit colaterale la nucleii
trunchiului cerebral si la substanta reticulata a acestuia.
B. FUNCTIA REFLEXA A MADUVEI SPINARII
Sistemul nervos isi desfasoara activitatea prin acte reflexe.
Actul reflex este reactia de raspuns a organismului la actiunea unui excitant din
mediul extern sau intern
asupra unui receptor. Suportul anatomic al actului reflex este arcul reflex. Arcul
reflex medular are urmatoarele componente:

 receptorul (proprioceptor, exteroceptor sau visceroceptor), care poate fi o

formatiune specializata, corpuscul sau o dendrita a unui neuron senzitiv;
calea aferenta, reprezentata de prelungirile neuronilor senzitivi din ganglionii
spinali;
centrul reflex, neuronii motori medulari si neuronii de asociatie, care genereaza
impulsuri;
calea eferenta, axonii neuronilor motori medulari;
efectorul, muschi scheletic (la reflexele somatice) si muschi visceral sau glanda
(la cele vegetative).
Conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in sens unic.
Deosebim acte reflexe medulare somatice si acte reflexe medulare vegetative.
1. Reflexele medulare somatice.
a) Reflexele monosinaptice. Se mai numesc reflexe miotatice sau osteotendinoase
(de extensie). Arcul lor reflex este constituit din doi neuroni (reflexul rotulian, ahilean
etc).
b) Reflexele polisinaptice. Se mai numesc reflexe de flexie sau reflexe
nociceptive*, de raspuns la actiunea unui stimul nociv (exemplu: o intepatura, lovitura
etc). Arcul reflex are cel putin un neuron intercalar.
2. Reflexele medulare vegetative. Se inchid in coarnele laterale ale substantei
cenusii medulare. Receptorii sunt interoceptori, iar efectorii sunt glande sau muschi
viscerali. Exemple de reflexe medulare vegetative sunt: pupilodilatator, cardioaccelerator,
vasomotor, de sudoratie, pilomotor, de mictiune, de defecatie si sexuale.

EVALUARE

A. Pe baza urii de mai jos, determinati componentele unui arc reflex somatic medular.
Stabiliti receptorul si efectorul.
Arcul reflex medular 1. maduva
spinarii; 2. radacina posterioara; 3. ganglion
spinal;
tegument; 5. muschi striat; 6.
trunchi mixt; 7, radacina anterioara; 8.
neuron de asociatie.

B. Un om descult loveste cu piciorul o piatra. Piciorul lovit este flectat reflex,

concomitent cu extensia celuilalt picior.
Determinati formatiunile
anatomice
C. Verificarea experimentala a legilor reflexelor.
Verificarea reflexa medulara se desfasoara conform urmatoarelor legi
1. Legile lui Pflger
legea localizarii;
legea unilateritatii;
legea simetriei;
legea iradierii;