Sunteți pe pagina 1din 13

1 | P a g e

I
1. Neuronul
Este unitatea anatomica si functionalaa SNC. Prezinta corp si prelungiri. Prelungirile sunt reprezentate
de: -axon=proces cilindrax, - dendrite=procese protoplasmatice. Corpii neuronali prin aglomerare
realizeaza structuri nervoase numite NUCLEU, la nivelul SNC, respectiv GANGLION, la nicelul SNP.
Prelungirile neuronilor formeaza fibre nervoase in nevrax sau in periferie. Neuronii prezinta organite
generale si cu caracter particular:
- Corpusculii Nissl(substanta cromatofila) situati in neuroplasma, dendrite si la emergenta axonului,
unde formeaza conul de origine. Lipsesc in axon.
- Neurofibrile si neurotubuli la nivelul prelungirilor, unde au multiple roluri: transmitere influx nervos,
transport axo-plasmatic, crestere, regenerare.
Clasificarea neuronilor se face dupa urmatoarele criterii:
-Functie
-Forma
-Numar prelungiri
-Lungime axon
-Lungime dendrite
Functie:
-motori
-senzitivi
-interneuroni(de asociatie)
-secretori
Forma:
-piramidali
-stelati
-fuziformi
-rotunzi(glomerulari sau ganglionari)
Numar prelungiri:
-unipolari
-bipolari
-pseudounipolari
-multipolari
Lungime axon:
-axon lung = Golgi I
-axon scurt = Golgi II
-axon lipsa = celula amacrina
Lungimi dendrite:
-izodendritici
- allodendritici
-idiodendritici
2. Nevroglia
Nevroglia este unitatea de sustinere, protectie si metabolica a sistemului nervos central, care asigura
un mediu ionic optim pentru functia neuronului. Nevroglia este de origine:
- Ectodermala = MACROGLIE care poate fi astroglie(protoplasmatica, fibroasa) si
oligodendroglie(perineuronala, interfasciculara, perivasculara)
- Mezodermala = MICROGLIE
Functiile nevrogliei sunt:
-control metabolic neuronal
-control activitate sinaptica
-bariera fiziologica a sistemului nervos central.

2 | P a g e

3. Fibra nervoasa
Clasificarea fibrelor nervoase se face dupa urmatoarele criterii:
- Continutul de mielina
- Viteza de conducere
- Functie
- Mediatorii chimici
Fibrele nervoase sunt de 2 categorii: mielinice si amielinice.
Dupa viteza de conducere fibrele nervoase sunt:
- Tip A si B mielinice(rapide)
- Tip C amielinice(lente)
Fibrele tip A sunt aferente(grupele I,II,III) si eferente(grupele alfa,beta,gamma). Fibrele tip B sunt
preganglionare vegetative.
Fibrele tip C sunt eferente postganglionare si aferente viscerale, termice si dureroase.
Functional, fibrele nervoase se clasifica in:
SAG = somato-aferente generale(senzitive)
SAS = somato-aferente speciale(senzoriale)
SEG = somato-eferente generale(motorii)
VAG = viscero-aferente generale(de la viscere, glande, vase)
VAS = viscero-aferente speciale(gustative)
VEG = viscero-eferente generale(parasimpatice)
VES = viscero-eferente speciale(branhio-motorii)
Dupa natura mediatorului chimic fibrele se clasifica in:
-colinergice
-adrenergice
-purinergice.
4. Dezvoltarea maduvei spinarii
Celulele neuroepiteliale sunt situate in peretii tubului neural. Din ele se dezvolta neuroblaste
care vor forma un strat de manta in vecinatatea stratului neuroepitelial si un strat marginal mai la
periferie.
Din stratul de manta se dezvolta substanta cenusie.
Din stratul marginal se dezvolta substanta alba.
Prin cresterea numarului neuroblastelor din stratul de manta apare o ingrosare ventrala, numita
placa bazala si o ingrosare dorsala, numita placa alara.
Placa bazala este separata de placa alara prin sulcus limitans.
Placa bazala reprezinta aria motorie, placa alara reprezinta aria senzitiva.
Neuroblastele sunt initial apolare, apoi devin bipolare avand axon si dendrite primitive, iar in
final ajung multipolare formand neuronii.
Crestele neurale apar la jonctiunea tubului neural cu ectodermul de suprafata. Celulele lor vor
forma ganglionii spinali si nucleii senzitivi ai nn. cranieni V,VII,IX,X. Prelungirile celulelor din
crestele neurale formeaza radacina posterioara a nervilor spinali.
5. Dezvoltarea encefalului
Extremitatea cefalica a tubului neural prezinta 3 dilatatii numite vezicule cerebrale primare:
- Prozencefal(creier anterior)
- Mezencefal(creier mijlociu)
- Rombencefal(creier posterior)
Flexura cervicala separa rombencefalul de maduva spinarii. Flexura cefalica este situata la
nivelul mezencefalului.
Prozencefalul formeaza in S5 telencefalul si diencefalul.
Mezencefalul este separat de rombencefal prin istmul rombencefalic.
Rombencefalul formeaza metencefalul(din care se vor dezvolta puntea si cerebelul) si
mielencefalul(bulbul).
Canalul medular central se continua cu cavitatea rombencefalului care va forma ventriculul IV.
Ventriculul IV comunica prin lumenul mezencefalului(apeductul cerebral Sylvius) cu cavitatea

3 | P a g e

diencefalului care va forma ventriculul III. Ventriculul III comunica prin orificiile interventriculare
Monro cu lumenul telencefalului care va forma cei 2 ventriculi laterali.
Cerebelul se formeaza din partile dorsolaterale ale placilor alare care devin buze rombice. Din
placa cerebelara se formeaza in S12 vermisul si emisferele cerebeloase. Fisura transversala va
separa apoi vermisul de nodul si flocculusul de emisfere.
Diencefalul se caracterizeaza prin lipsa placii bazale.
Placa alara formeaza talamusul si hipotalamusul.

6. Malformatii sistem nervos
La nivelul maduvei spinarii:
- Rachischisis partial sau complet = defect de inchidere a tubului neural
- Sinus dermal congenital = arc vertebral incomplet, ectoderm in canalul vertebral.
- Spina bifida = arc vertebral incomplet posterior
- Mieloschizis = tub neural cu solutie de continuitate
- Meningocel = hernierea meningelor
- Mielomeningocel = herniera maduvei si a meningelor.
La nivelul encefalului:
Defecte de osificare ale oaselor craniului:
- Meningocel = lipsa partii scuamoase a occipitalului, cu hernierea meningelor
- Meningoencefalocel = hernierea meningelor, creierului si a unei parti din sistemul ventricular
- Encefalocel = anterior, glabelar
- Pseudoencefalia = lipsa totala sau partiala a oaselor craniului.
7. Maduva spinarii, configuratie externa
Maduva are aspect de cilindru plin, turtit antero-posterior. Lungimea medie a maduvei este mai
mare la barbati(45 cm) fata de femei(43cm). corespunzator emergentei plexurilor brahial si
lombar, maduva prezinta 2 umflaturi fusiforme pe suprafata sa = intumescente(cervicala si
lombara). Intumescenta lombara se continua cu o formatiune conoida con medular continuat
cu filum terminale. Filum terminale este un segment atrofiat al maduvei, cu o condensare a piei
mater. El are traiect descendent, patrunde in canalul sacral fiind insotit de nn.sacrococcigieni in
traiectul lor catre gaurile de conjugare, formand astfel coada de cal. Filum terminale prezinta 2
segmente:
- Segment superior inconjurat de dura mater si care prezinta pe fata sa laterala radacinile
nn.coccigieni 2 si 3
- Segment inferior perforeaza dura mater si va iesi prin hiatusul inferior al canalului sacral si se
insera pe fata dorsala a corpurilor vertebrelor coccigiene 2 sau 3 prin intermediul ligamentului
coccigian.
Fata anterioara a maduvei:
- Prezinta pe linia mediana fisura mediana
In profunzimea ei se observa comisura alba
In aceasta fisura exista o textura de tesut pial ce formeaza linea splendes
- Lateral de fisura mediana se afla funiculele/cordoanele anterioare care se intind lateral pana la
santul lateral ventral.
Fata posterioara a maduvei:
- Prezinta pe linia mediana santul median posterior
- Lateral de santul median posterior se afla funiculele/cordoanele posterioare care se intind lateral
pana la santul lateral dorsal
- In regiunea cervicala fiecare funicul posterior este divizat de un sant intermediar continuat de un
sept de celule gliale ce formeaza un sept intermediar
- Intre santul lateral ventral si santul lateral dorsal se gaseste funiculul/cordonul lateral medular/
Fetele laterale ale maduvei sunt cuprinse intre santurile laterale ventrale si dorsale.


4 | P a g e

8. Meningele spinale
SNC este invelit de meninge, care de la suprafata spre profunzime sunt reprezentate de:
- Pahimeninge = duramater
- Leptomeninge = arahnoida si piamater. Intre arahnoida si piamater se afla spatiul subarahnoidian
care lontine LCR. Duramater craniana prezinta 2 straturi: extern(periostal) si intern(meningeal).
Intre aceste straturi, la diverse nivele, se formeaza sinusurile venoase ale durei mater. Deci
duramater prezinta dedublari care delimiteaza sinusurile venoase. Duramater formeaza septuri:
- Coasa creierului(falx cerebri)
- Coasa cerebelului(falx cerebelli)
- Cortul cerebelului(tentorium cerebelli), prevazut cu incizura tentoriala
- Diafragma seii strabatuta de infundibul.
Arahnoida este o membrana avasculara care prezinta granulatii arahnoidiene amprentand fata
interna a craniului, in vecinatatea santului sinusului sagital superior. Piamater este o membrana
vasculara care prezinta un strat superficial epipial si un strat profund intima = pia. Aceasta din
urma formeaza spatii perivasculare. Meningele invelesc nn.cranieni formandu-le teci pana la
iesirea din craniu, exceptie face n.optic care are teaca si in orbita. Intre canalul vertebral si
duramater se delimiteaza spatiul peridural sau epidural unde se afla tesut celuloadipos, radacinile
nn.spinali, formatiuni vasculare. La acest nivel se realizeaza anestezia peridurala. Maduva
spinarii se termina la nivelul vertebrei L2, iar spatiul subarahnoidian prezinta cisterna lombara
unde se realizeaza punctiile si anesteziile rahidiene lombare. Maduva spinarii este ancorata la
duramater prin ligamentele denticulate.


9. Vascularizatia maduvei spinarii
Vascularizatia arteriala a maduvei spinarii este asigurata de ramuri descendente ale
aa.vertebrale si aa.radiculare din aa.cervicala ascendenta, intercostale posterioare si lombare.
Aa.radiculare insotesc radacinile nn.spinali si patrund in canalul vertebral. A.vertebrala da ramuri:
a.spinala anterioara si a.spinala posterioara. Toate aceste aa.se anastomozeaza. Este descrisa
a.radiculara mare(Adamkiewicz) care vascularizeaza intumescenta lombara.
Vv.spinale dreneaza in vv.antero-mediana, antero-laterala, postero-mediana si postero-laterala,
toate acestea anastomozandu-se intre ele si formand un plex venos in jurul maduvei spinarii. In
spatiul peridural este situat plexul venos vertebral intern.


10. Laminatia substantei cenusii medulare
Substanta cenusie este formata din fibre nervoase mielinice si amielinice, dendrite si axoni
formand o retea. In ochiurile retelei se gasesc neuroni dispersati sau grupati in nuclei. La pisica,
neuronii sunt grupati cu regularitate in straturi, care amintesc de citoarhitectonica scoartei
cerebrale. Aceste straturi denumite lamele lui Rexed sunt numerotate de la I la X in sens postero-
anterior:
Lamele I-IV corespund capului cornului posterior si primesc informatii exteroceptive
Lama V corespunde gatului cornului posterior, primeste aferente extero- si
proprioceptive
Lama VI corespunde bazei cornului posterior, nu exista in regiunea T4- L2
Lama VII corespunde substantei cenusii intermedio-laterale, primeste informatii proprio-
si interoceptive, este o arie vegetativa senzitiva si motorie fara o delimitare neta
Lama VIII corespunde bazei cornului anterior
Lama IX corespunde capului cornului anterior, lamele VIII si IX constituie aria motorie
ce contine neuroni alfa, beta, gama si interneuroni grupati in nuclei
Lama X corespunde substantei cenusii intermediare centrale, in alcatuirea ei intra cele
2 comisuri cenusii(anterioara si posterioara) precum si substanta gelatinoasa
pericentrala.


5 | P a g e

11. Funiculul anterior
Este alcatuit predominant din fascicule descendente:
Fasciculul piramidal direct Turk(sorticospinal anterior)
- Are originea in aria motorie principala(neuronii Betz)
Fasciculul tectospinal medial
- Are originea in lamina cvadrigemina(coliculul superior)
- Fibrele prezinta la nivelul mezencefalului decusatia Meynert
Fasciculul reticulospinal medial:
- Are originea in formatiunea reticulata a trunchiului si se gaseste pe toata
lungimea maduvei
Fasciculul vestibulospinal medial:
- Are originea in nucleii vestibulari mediali si inferiori.
Fasciculul longitudinal medial:
- Se gaseste de o parte si de alta a fisurii mediane ventrale
- Contine 5 categorii de fibre: fibre tectospinale, fibre vestibulospinale,
fibre reticulospinale, fibre de la nucleul interstitial Cajal, fibre de la
nucleul comisural Darkschewitsch
- Fibrele acestui fascicul se termina in lamele VII si VIII Rexed.
Fascicule ascendente:
Fasciculul spinotalamic anterior ajunge in nucleul ventral postero-medial din
talamus
Fasciculul spinoreticular anterior
Fasciculul spinovestibular anterior
Fasciculul spinoolivar
Fascicule de asociatie: - Fascicule proprii.

12. Funiculul lateral
Este alcatuit preponderent din fascicule ascendente, majoritatea incrucisate:
Fasciculul spinocerebelos dorsal
Fasciculul spinocerebelos ventral
Fasciculul spinotalamic lateral
Fasciculul spinoreticular lateral
Fasciculul spinovestibular lateral
Fasciculul spinotectal
Fascicule descendente:
Fasciculul piramidal incrucisat(corticospinal lateral)
Fasciculul rubrospinal( de la nucleul rosu mezencefalic)
Fasciculul tectospinal lateral
Fasciculul reticulospinal lateral
Fasciculul olivospinal
Fasciculul vestibulospinal lateral
Fascicule de asociatie: fascicule proprii.



6 | P a g e

13. Funiculul posterior
Cai ascendente:
Fasciculele Gracil si cuneat situate de o parte si de alta a septului median, separate
intre ele de septul intermediar.
Caile de asociatie sunt grupate pe regiuni topografice:
Zona cornu-comisurala Pierre-Marie-Westphall
Fasciculul semilunar Schultz se gaseste in maduva cervicala si toracica superioara
Bandeleta periferica Hoche se gaseste in maduva toracica inferioara
Fasciculul septomarginal Flechsig se gaseste in maduva lombara
Fasciculul triunghiular Gombault-Philipe se gaseste in maduva sacrala.
14. Nervul spinal
Nervul spinal prezinta 2 radacini:
- Dorsala(senzitiva) prin care influxul nervos ajunge la centrii medulari. Are OR in ggl spinal depe
traiectul n.spinal. OA este in santul lateral dorsal medular. Contine cca 500.000-550.000 fibre
senzitive(70% fibre exteroceptive, 28% proprioceptive, 2% interoceptive). Neuronul
pseudounipolar aflat in ggl spinal reprezinta protoneuronul tutror cailor ascendente.
a)contingent ventro-lateral. Este constituit din fibre scurte si subtiri, care conduc sensibilitatile
tactla protopatica, presionala, termoalgezica, dureroasa, informatii extero- si interoceptive cu
valoare semnal de alarma. Aceste fibre patrund in zona marginala Lissauer unde se bifurca intr-o
ramura ascendenta si una descendenta ce participa la formarea fasciculului dorsolateral.
Ramurile patrund apoi in substanta cenusie medulara in segmentul corespunzator n.spinal, sau
dupa ce urca sau coboara 1-2 segmente.
b)contingent dorso-medial. Este constituit din fibre groase, care pot fi mijlocii sau lungi. Ele
conduc sensibilitatile: tactila epicritica, proprioceptiva. Aceste fibre se bifurca intr-o ramura
ascendenta si ramura descendenta scurta. Lateral cele 2 radacini spinale vor fuziona pt a forma
un trunchi comun scurt care se imparte in 4 ramuri:r.ventrala, r.dorsala, rr.comunicante,
r.meningeala.
- Ventrala(motorie) prin care raspunsul efector ajunge la organul de executie. Are OR in coarnele
ventral si lateral ale substantei cenusii. OA sets in santul lateral anterior al maduvei. Contine cca
100.000-115.000 fibre motorii somatice si simpatice(cu exceptia radacinilor sacrale S2-S4 ce
contin si fibre parasimpatice).
15. Arcul reflex spinal
- Monosinaptic(2 neuroni): receptor neuron senzitiv neuron motor efector
- Disinaptic(3 neuroni): receptor neuron senzitiv interneuron- neuron motor efector
- Polisinaptic(n neuroni): receptor neuron senzitiv interneuroni(circuite complexe) neuron
motor efector.
16. Reflexe medulare
La nivelul maduvei spinarii se inchid reflexe: cutanate, osteotendinoase si viscerale.
Reflexe cutanate:
- Diafragmatic C3-C5
- Cutanat palmar C8-T1
- Epigastrice T6-T12
- Cutanat plantar L4-S2
- Cremasterian L1-L2
- Bulbocavernos S3-S4
- Anal S4-S5
Reflexe osteotendinoase:
- Sternocleidomastoidian C3-C4
- Bicipital C5-C6

7 | P a g e

- Tricipital C6-C8
- Supinator C5-C6
- Cubital pronator C8-T1
- Radial C7-C8
- Patelar L3-L4
- Tibial anterior L4-L5
- Tibial posterior L5-S1
- Achilean L5-S2
Reflexe viscerale:
- Mictiunea S3-S5
- Retentia urinii T12-L2
- Defecatia S3-S5
- Ejacularea L5-S1
- Erectia S2-S4
17. Cai ascendente sisteme: lemniscal, extralemniscal
Sunt grupate in 2 sisteme:
- Lemniscal (lemnisc=fascicul ascendent in trunchiul cerebral)
- Extralemniscal
Sistemul lemniscal contine:
- Fasciculele spino-bulbare(gracil, cuneat) care de la nivelul nucleilor gracil si cuneat vor forma
lemniscul medial,
- Spinotalamic lateral, spinotalamic anterior(partial), care la nivelul trunchiului cerebral vor forma
lemniscul spinal,
- Lemniscul trigeminal,
- Lemniscul lateral(acustic).
Caracteristicele sistemului lemniscal:
- Filogenetic nou.
- Viteza mare de transmitere,
- Precizie mare topografica, datorita somatotopiei
- Asezare somatotopica a fibrelor nervoase
- Fibrele de la N3 talamic iau calea bratului posterior al capsulei albe interne si ajung la nivelul ariei
somestezice primare, campurile 3,1,2,gir postcentral, lob parietal.
Sistemul extralemniscal contine:
- Fasciculele spinocerebeloase
- Spino-olivare
- Spino-vestibulare
- Spino-tectale
- Spino-reticulare.
Caracteristicile sistemului extralemniscal:
- Mai vechi filogenetic
- Viteza mai mica de transmitere
- Fibre putin omogene la nivelul maduvei spinarii
- La nivelul trunchiului cerebral o parte a fibrelor ajungla substanta reticulata, iar o alta parte
proiecteaza in sistemul talamic difuz
- Plasticitatea electrofiziologica: stimuli diferiti, fara specificitate, fara precizie topografica, grad
mare de difuzie, raspunsuri variate

8 | P a g e

- Conduce sensibilitatea grosiera, protopatica
- Conduce sensibilitatea viscerala.
18. Fasciculele gracil, cuneat, lemniscul medial
Fascicule posterioare = fasciculele Goll si Burdach = fasciculele spinobulbare. Transmit:
- Sensibilitatea kinestezica(simtul pozitiei si al miscarii in articulatii), receptori fiind de tip
proprioreceptori: corpusculi neurotendinosi Golgi, corpusculi Ruffini, corpusculi articulari
Pacini(presoreceptori), terminatii nervoase libere.
- Sensibilitatea exteroceptiva tactila epicritica, fina, receptorii fiind de tip exteroreceptori: terminatii
nervoase incapsulate: discurile Merkel, corpusculi Meissner, corpusculi Golgi, corpusculi Vater-
Pacini, terminatii nervoase peritrichiale.
Protoneuronul este situat in ggl.spinal. fibrele intra in maduva si sunt:
- Lungi, ascendente, formand fasciculele gracil(inferior de T6) si cuneat(superior de T6)
- Mijlocii, care se impart in ascendente si descendente pe 2-3 etaje medulare, formand fasciculul
cornuradicular si se indreapta apoi catre: a)neuronii alfa din cornul anterior=reflex
miotatic,b)nucleul toracic,c)fasciculele de asociatie. Deutoneuronul este situat in bulb , in nucleii
gracil si cuneat. Fibrele arcuate interne se incruciseaza formand decusatia senzitiva sau
lemniscala, apoi formeaza lemniscul medial. Al 3-lea neuron este situat in nucleul ventral postero-
lateral talamic unde aferentele au urmatoarea somatotopie: membrele inferioare lateral,
membrele superioare medial.
19. Fasciculul spino-talamic lateral(STL)
Transmite sensibilitatea termica si dureroasa(termoalgezica). Receptorii sunt reprezentati: pt
durere terminatii nervoase libere(si sensibilitatea termica), pt cald corpusculii Krause, pt rece
corpusculii Ruffini. Protoneuronul este situat in ggl.spinal. Deutoneuronul este situat in lama IV,
dar poate fi situat si in lama I sau lama V. Fibrele se decuseaza in comisura alba anterioara si
apoi au traiect ascendent formand fasciculul STL in cordonul lateral al maduvei spinarii, care in
trunchiul cerebral poarta numele de lemnisc spinal. Al 3-lea neuron este situat in nucleul ventral
postero-lateral talamic.
20. Fasciculul spino-talamic anterior(STA)
Transmite sensibilitatea exteroceptiva tactila protopatica, grosiera, nociceptiva si presionala
usoara. Receptorii sunt reprezentati de terminatii nervoase libere sau peritrichiale, discuri Merkel,
corpusculi Meissner, corpusculi Golgi, corpusculi Vater-Pacini. Protoneuronul este situat in
ganglionul spinal. Deutoneuronul este situat in lama IV dar poate fi situat si in lama I sau lama V.
Fibrele urca un etaj medular, se decuseaza in comisura alba anterioara si apoi au traiect
ascendent formand fasciculul STA in cordonul anterior al maduvei spinarii, care apoi urmeaza 2
directii:
- Neurospinotalamica in trunchiul cerebral se alatura lemniscului spinalcare ajunge la al 3-lea
neuron, situat in nucleul ventral postero-lateral talamic,
- Paleospinotalamica, care face sinapsa in nucleii substantei reticulate a trunchiului cerebral,
fasciculul spino-reticulo-talamic si ajunge la al 3-lea neuron, situat in substanta cenusie
periapeductala, nucleul posterior talamic sau intralaminar.
21. Lemniscul trigeminal
= sistem echivalent fasciculului spinotalamic. Transmite sensibilitatea de la nivelul fetei.
Receptorii sunt aceeasi cu ai fasciculelor spinotalamice. Protoneuronul este situat in ganglionii
nn.cranieni V,VII bis,IX si X. Fibrele urmeaza traiectul nn.cranieni si intra in trunchiul cerebral,
apoi iau calea tractului spinal din bulb. O mica parte a fibrelor formeaza tractul trigemino-
cerebelos care ajunge la scoarta vermiana prin PCI. Lemniscul trigeminal are 2 componente:
- Tractul trigemino-talamic ventral cu origine in nucleul tractului spinal este incrucisat, conduce
sensibilitatea termoalgezica,
- Tractul trigemino-talamic dorsal cu origine in nucleul senzitiv superior trigeminal, conduce
sensibilitatea tactila si presionala. Al 3-lea neuron este situat in nucleul ventral postero-medial
talamic.


9 | P a g e

22. Fasciculul spino-cerebelos anterior
(ventral,incrucisat) Gowers are deutoneuronul in lamele VII, V si VI ale segmentelor medulare
situate inferior de nucleul toracic. Fibrele decuseaza si urca in funiculul lateral de parte opusa
unde formeaza fasciculul spino-cerebelos anterior si ajung la cerebel prin PCS.
Fasciculul cuneocerebelos porneste de la nucleul cuneat accesor din bulb si ajunge la cerebel
prin PCI. Transmite sensibilitatea proprioceptiva de la nivel C1-C7.
Fasciculul spinocerebelos rostral are deutoneuronul in lama VI, superior de nucleul toracic si
ajunge la cerebel prin PCI ipsilateral.
Fasciculul spino-olivar conduce sensibilitatea proprioceptiva si exteroceptiva si este considerat
a fi un fascicul spinocerebelos indirect.
Fasciculul spino-vestibular conduce sensibilitatea proprioceptiva si exteroceptiva si controleaza
tonusul mm.extensori. fasciculul spino-tectal conduce sensibilitatea nociceptiva, este incrucisat si
ajunge la coliculii superiori.
Fasciculul spino-reticular conduce sensibilitatea interoceptiva si proiecteaza in sistemul talamic
difuz , dand colaterale hipotalamususlui si sistemului limbic.
23. Fasciculul spino-cerebelos posterior
Transmite sensibilitatea proprioceptiva de control a miscarii(tonusul muscular). Protoneuronul
este situat in ganglionul spinal iar prelungirile sale intra in maduva spinarii, in fasciculul cornu-
radicular, unde poate urca sau cobori 6 segmente medulare. Fasaciculul spino-cerebelos
posterior(dorsal, direct) Flechsig are deutoneuronul situat in nucleul toracic din lama VII. Fibrele
sale urca in cordonul lateral medular si ajung la cerebel prin PCI ipsilateral.
24. Configuratia externa a trunchiului cerebral
Trunchiul cerebral este alcatuit din bulb rahidian, punte si mezencefal. El este situat impreuna cu
cerebelul in fosa craniana posterioara. Trunchiul cerebral continua superior maduva spinarii, el
are forma de trunchi de con cu baza mare superior si baza mica inferior. Limite: inferior limita
superioara a maduvei spinarii, superior corespunde antero-lateral tracturilor optice si posterior
unui plan orizontal care trece deasupra coliculilor cvadrigemeni superiori sau incizura
tentoriala(cuprinsa intre marginea anterioara a cortului cerebelului si dorsum sellae) cele trei etaje
ale trunchiului cerebral sunt despartite prin 2 santuri vizibile pe fata antero-laterala: santul bulbo-
pontin si santul ponto-peduncular. In ansamblu, trunchiul cerebral are o directie oblica cranio-
ventrala, cu o lungime de aproximativ 8,5-9 cm si o latime maxima la nivelul puntii de aproximativ
3 cm. Trunchiului cerebral I se descriu 2 fete: fata antero-laterala si fata posterioara.
25. Ventriculul IV
Reprezinta o cavitate asezata intre fata posterioara a trunchiului cerebral si cerebel, aparuta prin
largirea canalului ependimar. El prezinta:
2 pereti podeaua = fosa romboida
- tavanul
4 laturi
4 unghiuri cele laterale = recese laterale
-unghiul inferior corespunde deschiderii canalului central
-unghiul superior se continua cu apeductul cerebral Sylvius.
Fosa romboida are forma romboidala cu axul mare vertical. Este formata din 2 triunghiuri, unul
inferior, bulbar si unul superior, pontin. Acestea sunt despartite prin striile medulare ale
ventriculului IV. Prezinta pe linia mediana un sant median care o imparte in 2 jumatati simetrice,
de o parte si de alta a santului median se gaseste cate o proeminenta alungita = eminenta
mediala, delimitata lateral de santul limitant. Santul limitant este cuprins intre 2 fosete, una
superioara si una inferioara.
Tavanul ventriculului IV este alcatuit din 3 parti care de sus in jos sunt:
a) Valul medular superior( se intinde intre cei 2 pedunculi cerebelosi superiori, se continua cu
substanta alba a cerebelului, fata sa posterioara este acoperita de lingula vermiana, varful
valului ajunge pana la coliculii cvadrigemeni superiori sub forma fraului valului medular
superior)
b) Fata inferioara a cerebelului( apartine vermisului cerebelos, vermisul prezinta o depresiune =
recesul median dorsal al ventriculului IV)
c) Valul medular inferior( format de epiteliul ependimar si panza choroidiana a ventriculului IV)


10 | P a g e

26. Clasificarea nucleilor trunchiului cerebral
Nucleii trunchiului cerebral sunt:
- Nucleii echivalenti ai nn.cranieni
- Nuclei proprii
- Nuclei ai substantei reticulate
Nucleii echivalenti ai nn.cranieni se numesc asa deoarece reprezinta echivalenta si continuarea
coloanelor nucleare de la nivelul maduvei spinarii, exista coloane nucleare fragmentate in nuclei.
Nucleii proprii ai trunchiului cerebral situati in bulb: gracil, cuneat, cuneat accesor; in punte:
nucleii pontini si nucleii acustici suplimentari pontini; mezencefal: nucleul rosu, substanta neagra ,
coliculii inferiori, coliculii superiori si fasciculele de asociatie(FLM, TTC, FLD).
27. Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral coloana somato-eferenta generala
Nucleii somitici = SEG = somato-eferente generale(motorii). Inerveaza musculatura derivata
din somitele occipitale. In bulb nucleul hipoglosului(XII), in punte nucleul abducensului(VI), in
mezencefal(nucleii oculomotorului(III) si trohlearului(IV).
28. Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral coloana viscero-eferenta speciala
Nucleii branhiali = VES = viscero-eferente speciale(bronhio-motorii). Inerveaza musculatura
derivata din arcurile branhiale. In bulb nucleul ambiguu(IX,X,XI), in punte nucleul facialului
(VII) si nucleul motor al trigemenului(V).
29. Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral coloana viscero-eferenta generala
Nucleii parasimpatici(parasimpaticul cranian) = VEG = viscero-eferente
generale(parasimpatice). In bulb nucleul dorsal al vagului(X), nucleul salivator inferior(IX), in
punte nucleul salivator superior(VII), nucleul lacrimomuconazal, in mezencefal nucleul
accesor al oculomotorului(III).
30. Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral coloane aferente
Nucleul senzitiv al trigemenului = SAG = somato-afarente generale(senzitive). Reprezinta o
coloana nucleara ce se intinde pe intreaga lungime a trunchiului cerebral si prezinta un nucleu
senzitiv principal pontin.
Tractul solitar = VAG = viscero-aferente generale(de la viscere, glande, vase) si VAS = viscero-
aferente speciale(gustative). La acest nivel sosesc aferentele nn.cranieni VII, IX, X.
Nucleii acustici si vestibulari = SAS = somato-aferente speciale(senzoriale) situari la limita
dintre bulb si punte, corespunzator recesului lateral al ventriculului IV, apartin n.cranian VIII.
Nucleii acustici sunt: ventral si dorsal. Nucleii vestibulai sunt in nr de 4: superior, inferior, medial,
lateral.
31. Complexul olivar inferior
Aferente:
- Spino-olivare
- Cortico-olivare
- Rubro-olivare
- Vestibulo-olivare
- Talamo-olivare(tractul tegmentar central)
Eferente:
- Olivo-cerebeloase
- Olivo-spinale
- TTC
32. Nucleul rosu
(modulare miscari, tonus muscular), localizat in parte dorso-mediala a tegmentului mezencefalic,
are 2 parti:
- Magnocelulara, paleorubrica, inferioara, neuroni mari
- Parvocelulara, neorubrica, superioara, neuroni mici
Aferente:
- Cortico-rubrale
- Cerebelo-rubrale(dento-rubral)

11 | P a g e

Eferente:
- Rubrospinale (incrucisat decusatia tegmentala ventrala)
- Rubro-olivare
- Rubro-reticulare



33. Substanta neagra
Situata in partea mediala a bazei mezencefalului, are forma semilunara cu concavitate postero-
medial. Are 2 parti:
- Compacta, dorsala, reprezinta originea eferentelor
- Reticulata, ventrala, primeste aferentele.
Aferente:
- Strio-nigrale
- Subtalamo-nigrale
- Tegmento-nigrale
Eferente:
- Nigro-striale
- Nigro-talamice
- Nigro-tectale
- Nigro-tegmentale


34. Coliculii inferiori, superiori
Coliculii inferiori functii refleze acustice, localizare sunete. Conexiuni:
- Lemniscul lateral
- Corpul geniculat medial(CGM)
- Tecto-spinal
Coliculii superiori functii refleze vizuale. Conexiuni:
- Corticale
- Corpul geniculat lateral(CGL)
- Tecto-pontine, tecto-spinale(decusatia tegmentala spinala)

35. Fasciculele de asociatie ale trunchiului cerebral
FLM = fasciculul longitudinal medial coordoneaza miscari oculocefalogire, reflexe vestibulo-
oculare, echilibru. Conexiuni:
- Nucleii ariei pretectale
- Nucleii III, IV, VI, XI, VIII, striat, cerebel, substanta reticulata
TTC = tractul tegmentar central = conexiune extrapiramidala = talamo-olivar. Conexiuni:
- Diencefal
- Striat
- Complex olivar
- Nucleu rosu
FLD = fasciculul longitudinal dorsal = conexiune extrapiramidala = reflexe gustative, viscerale,
salivatie, lacrimatie. Conexiuni:
- Hipotalamus
- Coloana VEG(VII,IX,X)parasimpatica

12 | P a g e

36. S.R. nucleii rafeului si paramediani
Bulb:
- N.obscur
- N.palid
- N.mare al rafeului
Punte:
- N.central inferior
- N.central superior=n.median al rafeului
- N.dorsal al rafeului
Mezencefal:
- N.dorsal al rafeului
- N.tegmental dorsal=n.supratrohlear
- N.tegmental ventral=continuarea n.central superior
- N.interpeduncular
- N.liniar
Nucleii paramediani:
Bulb:
Complexul nucleilor perihipoglotici:
- N.intercalat
- N.prepositus
- N.Roller
Mezencefal: Se considera ca nucleii tegmentali dorsal si ventral sunt paramediani.


37. S.R. nucleii reticulari mediali
Prezinta neuroni mari.
Bulb:
- N.reticular ventral
- N.reticular gigantocelular
Punte:
- N.reticular pontin caudal
- N.reticular pontin oral
Mezencefal:
- N.pedunculopontin
- N.cuneiform
- N.subcuneiform


38. S.R. nucleii reticulari laterali
Prezinta neuroni mici.
Bulb:
- N.reticular lateral
- N. reticular parvocelular
Punte:
- N.parabrahialmedial si lateral
- Locus coeruleus, subcoeruleus.


13 | P a g e

39. S.R. generalitati: aferente, eferente
- Neuronii au mare capacitate de convergenta si divergenta
- Neuronii au dendrite lungi care se ramifica in T, formand fibre ascendente si descendente
- Primeste colaterale de la caile ascendente(exceptie LM). Coloana nucleara mediala este
considerata a fi efectoare. Coloana nucleara laterala este considerata a fi senzoriala.
Aferentele S.R.
- Spino-reticulare
- De la nucleii echivalenti
- Cerebelo-reticulare
- Talamo-reticulare
- Strio-reticulare
- Cortico-reticulare
Eferentele S.R.
- Reticulo-spinale mediale(reticulo-ponto-spinal)
- Reticulo-spinale laterale(reticulo-bulbo-spinal)
- Spre nucleii echivalenti
- Reticulo-cerebeloase
- Reticulo-striate
- Reticulo-talamice.

40. Circulatia lichidului cerebro-spinal
Secretia si absorbtia LCS se realizeaza in plexurile coroide de la nivelul ventriculilor IV, III si in
partea centrala si in cornul inferior al ventriculului lateral. Ventriculul IV comunica cu spatiul
subarahnoidian la nivelul orificiilor central(descris de Magendie) si laterale(descrise de Luschka).
Spatiul subarahnoidian prezinta intracranian parti dilatate numite cisterne:
- Cisterna superioara intre cerebel si cortul cerebelului
- Cisterna cerebelomedulara inferior de cerebel
- Cisterna pontina anterior de punte
- Cisterna interpedunculara intre pedunculii cerebrali
- Cisterna chiasmatica inferior de chiasma optica
- Cisterna lamei terminale anterior de lama terminala.