Anatomia topografică și

manevrele operatorii ale

membrelor superioare și inferioare

Vladimir DUBOVICENCO
Regiunile membrului superior
 Regiunea umărului (infraclaviculară,
scapulară,deltoidiană, axilară)
 Regiunea brațului (anterioară,posterioară)
 Regiunea cubitală (anterioară,posterioară)
 Regiunea antebrațului (anterioară, posterioară)
 Mâna ((anterioară, posterioară) carpiană,
metacarpiană, falangele).
Puncte de reper extern
• Clavicula, acromionul, spina scapulei,
apofiza coronoidă, unghiul inferior al
scapulei, marginea medială a scapulei,
sternul, coastele 2,3;

• fosa infraclavicular ă , sulcul d e l t o i d

e o - p e c t o r a l , m a r g i n i l e
inferioare ale m. pectoralis major et m.
latissimus dorsi; tuberculul mare,
• tuberculul mic (numai în anumite
condiții), sulcul bicipital medial și lateral,
tendonul m. biceps brahii;
• olecranonul; epicondilii medial și lateral,
capul os radial, ulna, radiusul. Apofize
stiloide a ulnei și radiusului, os pisiform,
tabachera anatomică, oasele
matacarpiene, falangele.
Anatomia topografică
a umărului
Centura scapulară cuprinde 4 regiuni

anatomo-topografice:
 regiunea infraclaviculară
 regiunea deltoidiană
 regiunea scapulară
 regiunea axilară.
 Regiunea infraclaviculară

Limite:
 superior – clavicula
 inferior – coasta a 3-a
 medial – marginea sternului
 lateral – sulcus deltoideo-pectoralis / marginea anterioară mușchiului
deltoid
 Regiunea infraclaviculară
 Straturi: Superior este fxată de claviculă, inferior – trece
în fascia m. dințat anterior și fasciile mușchilor
1. pielea subțire și elastică abdomenului.
2. stratul celulo-adipos subcutanat Lateral, fascia pectorală continuă în fascia
(panniculus adiposus) mai evidențiat în deltoidiană și axilară, iar medial concrește cu
inferior. periostul sternului.
3. fascia superficială Superior este fixată 5. mușchiul pectoral mare
de claviculă, conține fibrele mușchiului 6. spațiul celulo-adipos subcutanat
platisma, inferior se divide în 2 foițe, aici trece a. toracoacromialis, venele
formînd lig. suspensorium mammae și satelite, nn. pectoral medial și lateral
teacă pentru glanda mamară. 7. fascia clavipectorală / coracoclavicostalis
4. fascia proprie (fascia pectoralis) formează teacă pentru mușchiul pectoral mic și
Formează teacă pentru mușchiul pectoral mușchiul subclavicular. Împreună cu fascia
mare, iar unele fascicule îl separă în axilară formează lig. Suspensorium axilae. Sub
câteva porțiuni: claviculară, costo-toracalăm. Pectoral mic există spațiul celulo-adipos
și abdominală. subpectoral profund
 Regiunea infraclaviculară

 Pachetul neuro-vascular principal este Drenarea limfatică a regiunii

reprezentat de artera și vena infraclaviculare
subclaviculare, precum și de porțiunea
infraclaviculară a plexului brahial. se efectuează spre ganglionii
Toate trei ies de sub claviculă la nivelul
limfatici infraclaviculari.
marginii laterale a coastei I, după care artera și Aceștia sunt 2-3 ganglioni
vena subclaviculare se continuă cu vasele situați pe traiectul venei
axilare.
axilare.
În trigonul clavipectoral vasele și nervii sunt
situați astfel, în direcție din medial spre lateral Din ganglionii infraclaviculari,
și de la superficial spre profund: limfa este orientată spre
1. v. axilară
2. a. axilară
trunchiul limfatic subclavicular.
3. plexul brahial
 Regiunea axilara
 Limitele: Pereții cavității axilare:
• anterior – marginea inferioară • anterior – mușchii pectoral mare și
a m. pectoral mare
mic, fascia clavipectorală
• posterior – marginea inferioară
• posterior – mușchii lat al spatelui,
a m. latisssimus dorsi
rotund mare și subscapular. Prezintă
• medial – linia care unește
marginile inferioare ale acestor orificiile trilater și patrulater
• 2 mușchi, trasată pe peretele • medial – m. serratus anterior
toracelui la nivelul coastei III • lateral - capul scurt al bicepsului
• lateral – o linie similară, brahial și m. Coracobrahial.
trasată pe fața medială a
umărului
 Regiunea axilara
Straturi:
1. pielea, subțire, mobilă, formează cute. Conține 5. cavitatea axilară – are formă piramidală. Baza este
multe glande sudoripare și sebacee și este acoperită orientată inferior și formată de fascia axilară, iar
vîrful este orientat supero-medial, între coasta I și
de un strat pilos (Hdradenita, hidrosadenita
claviculă. Prin acest interval, în cavitate pătrund
inflamație glsnde sudoripare). artera și vena axilare, precum și fasciculele plexului
2. stratul celulo-adipos subcutanat este subțire și brahial.
omogen, slab diferențiat Între mușchii teres mare și mic există un spațiu fisural
3. fascia superficială – fixată de fascia proprie, prin care trece capul lung al tricepsului brahial,
uneori nu poate fi evidențiată drept unitate delimitînd 2 orificii:
independentă orificiul trilater,
4. fascia proprie/ fascia axilară – o structură delimitat:
fibroasă densă la margini. În centru este mai subțire superior – m. teres minor
și prezintă orificii pentru pătrunderea vaselor și inferior – m. teres major
nervilor. Are formă de cupolă, datorită lig. lateral – capul lung al
suspensorium axillae, format de fascia tricepsului brahial
clavipectorală. La periferie trece liber în alte fascii: orificiul patrulater, delimitat:
anterior – fascia pectorală; posterior – fascia superior – m.teres minor
toracolombară; lateral – fascia brahială; medial – inferior – m teres major
fascia mușchiului dințat anterior. medial – capul lung al
tricepsului brahial
lateral – colul chirurgical al
humerusului
 Regiunea axilara
Conținutul cavității axilare:
- țesut adipos și conjunctiv
- nodulii limfatici axilari
- mănunchiul vasculo-nrvos principal: plexul brahial
(partea infraclaviculară) artera și vena axilare
- mănunchiuri vasculo-nervoase secundare:
lateral – aa. circumflexe humerale, n. axilar
medial – vasele toracice laterale, n.toracic lung
posterior – vasele toracodorsale n. toracodorsal.

Importanta regiunii:
-in metastazele canceroase la nivelul nodulilor axilari ;
-pot fi prinsi in procesele inflamatorii =limfadenite;
-pot fi sediul unor furuncule sau abcese =hidrosadenite
-flegmoanele dezvoltate in regiunea axilara pot fuza in regiunile vecine
sau la acest nivel se pot realiza anastomoze in cazul obstruarii sau
ligaturii arterei axilare.
 Regiunea axilara
Ganglionii axilari
- în număr de 15-40
- colectează limfa de la rețelele
superficială și profundă a membrului
superior, pereții toracici, pereții
abdominali supraombilicali.
Sunt dispuși în 5 grupe:
- apicali – situați în trigonul
clavipectoral, de-a lungul arterei axilare;
drenează limfa de la ganglionii
subiacenți și porțiunea superioară a
glandei mamare.
-centrali – plasați în partea centrală a
cavității axilare,la nivelul trigonului
clavipectoral și pectoral.
- pectorali (mediali) – pe traiectul
arterei toracice laterale.
Drenează limfa de la pereții toracelui și
cavității abdominale.
Unul dintre ganglioni – ganglionul
Zorgius – situat la nivelul coastei III, sub
marginea mușchiului pectoral mare. Acești
ganglioni sunt primii afectași în caz de
metastazare a cancerului mamar.
- laterali – situați în țesutul adipos pe
peretele lateral al cavității
axilare, în vecinătatea venei axilare.
Colectează limfa de la
membrul superior.
- subscapulari (posteriori) – pe traiectul
vaselor
subscapulare; colectează limfa de la
porțiunea superioară a spatelui și fașa
posterioară regiunii cervicale.
 Regiunea axilara
Comunicările cavității axilare:
• prin vîrful axilei – cu trigonul omoclavicular și spațiul interscalen.
Aici trec artera și vena axilare, ramuri ale plexului brahial.
• prin patrulaterul Velpeau (humero-birondo-tricipital) – cu
regiuneadeltoidiană. Conține a. circumflexa humeri posterior și n.
axilar
• prin orificiul trilater (trigonul birondo-tricipital)– cu regiunea
scapulară. Conține a circumflexa scapulae.
• prin trigonul humero-rondo-tricipital – cu regiunea posterioară
abrațului. Aici trec n.radial și a. brahială profundă.
• pe traiectul arterei brahiale - cu spațiile profunde din regiunea
anterioară a brațului.

Toate aceste comunicări pot servi drept traiecte de răspîndire a

puroiului și hematoamelor.
 Regiunea scapulară
Limitele:
• superior – linia ce unește
articulația acromio-claviculară și
apofiza spinoasă a vertebrei VII
cervicale
inferior – linia orizontală ce trece
prin unghiul inferior al omoplatului
• medial – marginea medială a
scapulei
• lateral – marginea posterioară a
m. deltoid și linia axilară
posterioară.
 Regiunea scapulară
Straturi:
1. pielea – groasă, puțin mobilă
2. stratul celulo-adipos subcutanat – este fixat de piele și
fascia proprie prin intermediul fibrelor fasciei superficiale
care îl întrepătrund
3. fascia superficială – compactă
4. fascia proprie – formează teci pentru m m. trapez și lat
al spatelui
5. mușchii superficiali: m. trapezius, în porțiunea supero-
medială a regiunii; m. l a t i s s i m u s d o r s i , î n p o r ț i
u n e a Inferolaterală
6. fascia profundă – prezintă o aponevroză; participă la
formarea tecilor osteo- fibroase pentru mm. supraspinat și
infraspinat și a tecilor pentru mm. Teres major și minor.
În loja supraspinată, mai profund de mușchiul
omonim se găsește pachetul vasculo-nervos (nervul, artera
și venele suprascapulare).
În loja infraspinată – pachetul vasculo-nervos este format
din a. circumflexa scapulae, r. descendens a. transversae
colli, venele lor emisare.
7. mușchii profunzi: supraspinat, infraspinat, teres
major, teres minor
Cele 2 loje supra si subspinoasa sunt despul de bine
inchise , totusi se realizeaza comunicarea cu
regiunea invecinata:
→din fosa infraspinoasa o colectie poate fuza in
loja supraclaviculara de-a lungul pachetului vasculo-
nervos suprascapular sau poate fuza in regiunea
infraspinoasa de-a lungul fasciilor musculare.
l →loja infraspinoasa comunica cu regiunea
axilara prin spatiul humerotricipital sau poate
comunica cu spatial subdeltoidian.
8. scapula
9. m. subscapular
10. fascia subscapulară, formează teaca
osteofibroasă pentru mușchiul omonim strat de țesut
conjunctiv lax care comunică cu
cavitatea axilară
11. m. serratus anterior
12. strat de țesut conjunctiv lax spațiul celular
subscapular
13. coastele și mușchii intercostali externi
 Regiune deltoidiană

CoCorespunde muschiului deltoidian avand o forma

triunghiulara cu baza in sus si varful in jos, se prezinta de
obicei ca o proeminenta rotunjita , avand urmatoarele limite:
• anterior – marginea anterioară a mușchiului deltoid
• posterior – marginea posterioară a m. deltoid
• superior – marginea externă a claviculei, acromionul
• inferior – linia care unește marginile inferioare ale mm. Pectoralis major
et latissimus dorsi.res
 Regiune deltoidiană
Capsula articulară
Se fixează la nivelul marginii cartilajului articular al fosei articulare
scapulare și colul anatomic al humerusului. Capsula permite fețelor
articulare ale scapulei și humerusului să se îndepărteze la o distanță de 3
cm și în timpul mișcării formează pliuri.
Capsula articulației umărului este fortificată de următoarele
ligamente:
- lig. coracohumeral
- lig. coracoacromial
- ligg. glenohumerale superior, mediu și inferior, și de mușchii:
- anterior și medial – mușchii subscapular coracobrahial, capătul
lung al bicepsului, pectoralul mare;
- lateral – mușchiul deltoid
 Regiune deltoidiană
Membrana sinovială a capsulei articulare formează cîteva proeminențe:
1. teaca sinovială intertuberculară – cuprinde tendonul capului lung al mușchiului
biceps al humerusului, care trece prin articulație superior de capul humerusului.
2. bursa subtendinoasă a mușchiului subscapular– situată la baza
apofizei coracoide a scapulei, sub tendonul mușchiului subscapular.
3. recesul axilar – în porțiunea inferioară a articulației
4. bursa subdeltoidiană

Puncte de rezistență scăzută ale capsulei articulare, permit în unele cazuri de

inflamație purulentă, extinderea puroiului.
prin recesul axilar – în cavitatea axilară
prin bursa subscapulară – în loja osteofibroasă subscapulară
prin teaca intertuberculară – în spațiul subdeltoid.
La locul de inserție a mușchilor care înconjoară articulația scapulo-humerală
există 7 burse sinoviale, care de asemenea pot servi drept substrat de răspîndire a
procesului inflamator.
 Punctia articulatiei scapulo-
humerale
Indicatii:
-artrite acută si cronică cu hidratroza
-exam bacteriologic, biochimic, histologicdin lichidul sinovial
- in traumatisme cu hemartroza masiva
Locuri de electie:
- se face pe fata dorsala a articulatiei (marginea posterioara a
deltoidului si baza acromionului, acul introdus cu directia spre
apofiza coracoida), pozitia în decubit dorsal sau șezând, cu
bratul în abducție si cotul flectat la 90 grade sprijinit pe
abdomen.
 Regiunea Braţului:

Prezinta la inspectie 2 santuri bicipitale : medial si lateral si de asemenea

se observa prin transpareta tegumentului reteaua venoasa subcutanata.
Ø Limitele
Ø Superioară: linia ce uneşte pe umăr marginile inferioare ale
pectoralului mic şi muşchiului lat al spinării.
Inferioară: distal:un plan ce trece la 2 latimi de deget deasupra
epicondililor humerali.
 Straturi:
Regiunea anterioară a braţului.
I. Pielea: subţire şi mobilă.
Stratul celulo-adipos subcutanat: tesutul subcutanat care contine tesut adipos
si:-vena cefalica situata in santul bicipital lateral ce urca spre santul delto
pectoral;
-vena bazilica situata in santul bicipital medial;
-vasele limfatice superficiale
-nevul cutanat medial al bratului, nervul cutanat medial al antebratului;
I. Fascia superficială: aderă lax la fascia proprie.
II. Fascia proprie: Formează 2 loje fasciale: anterioară și posterioară. De la
fața internă a fasciei iau naștere 2 septuri intermusculare(medial și lateral),
ele se adîncesc și despart grupa de mușchi în anteriori și posteriori.
III. Mușchii superficiali și profunzi cu fasciile ce îi înconjoară.
IV. Periostul humerusului
V. Humerusul.
Loja anterioară:

Ø Este limitată anterior de propria fascie,posterior de humerus iar

din părți de septurile intermusculare.

Ø Această loja cuprinde mușchii grupei anterioare,situați în 2

straturi: Superficial- m.biceps brachii; Profund-m.coracobrachialis
în treimea superioară și m.brchialis în potțiunea mijlocie și
inferioară.

Ø Între straturile musculare se află fascia brahială profundă sub

care se găsește n.musculocutanat. În treimea superioară nervul
iese din grosimea m.coracobrahial și se îndreaptă in jos și lateral
iar în treimea medie și inferioară se află pe m.brahial. Cedînd
ramuri musculare nervul iese aproape de limita inferioară a
brațului,sub fascia proprie prin șanțul dintre m.biceps brahial și
m.bicipital.
 Loja anterioară:
Ø În șanțul bicipital medial se află pachetul
vasculo-nervos: a.brachială cu cele 2 vene
omonime și n.median. Vagina fascială se
formeaza din septul itermuscular medial.

Ø În treimea superioară de la artera axilară

pleacă a.brahială profundă. Din treimea
medie pleacă a.colaterală ulnară superioară,.
din treimea inferioară a.colaterală ulnară
inferioară.

Ø În treimea superioară de la a.brahială, în

teaca fascială, se află v.basilică și n.cutanat
antebrahial medial.

Ø Mai profund de a.axilară se află n.ulnar care

la hotarul treimilor medie și superioară
străbate membrana intermusculară și trece
în partea posterioară a brațului.
Membrele inferioare
• Regiunea fesiera
• Regiunea coapsei (spaţiul subinghinal, canalele
femural şi obturator, triunghiul femural
(Scarpa), canalul Hunter)
• Articulatia coxofemurala
• Argumentarea căilor de răspândire ale
proceselor purulente.
• Căile de circulaţie sangvină colaterală.
• Vasele şi nervii. Liniile de proiecţie (pe cadavru
fixat).
• Anatomia chirurgicală a herniilor femurale.
 Limitele membrului inferior

 Anterior: linia ce uneste spina iliaca antero-superioara cu tuberculul

pubian
 Posterior: marginea crestei iliace
Membrul liber este constituit din urmatoarele regiuni:
 Femurala(anterioara si posterioara)
 Genunchiului(anterioara si posterioara)
 Gambei(anterioara si posterioara)
 Articulatiei talocrurale(anterioara si posterioara)
 Piciorului propriu-zis(reg. calcanee, planta, dorsala si degetele)
 Regiunea fesiera

Limite:
 superior: creasta iliaca
 Inferior: plica fesiera
 Interna: linia mediana a sacrului si coccisului
 Externa: linia ce uneste spina iliaca antero-superioara cu marele
trohanter al femurului
Puncte de reper: trohanterul mare, tuberul ischionului si spina iliaca
posterioara.
Straturile regiunii fesiere
 Pielea este:

 Groasa, contine multe glande sebacee

 Prin septuri fibroase se uneste cu fascia
subiacenta
 Stratul celuloadipos subcutanat este evident si
consta din 2 straturi: superficial si profund
 Massa adiposa lumboglutealis – in portiunea
superioara a regiunii fesiere, unde cele 2 straturi
se contopesc
 In tesutul subcutanat sint situate ramificarile
arterei fesiere si ale nervilor clunium superior,
medii, inferiores
 Fascia proprie este
 O placa groasa constituita din fibre groase de tesut conjunctiv
 Superior ea continua in fascia proprie lombara, iar inferior trece in
fascia lata a coapsei
 Prelungirile fasciei proprii despart muschiul fesier mare in fascicule
separate, care contribuie la limitarea proceselor purulente.
 Muschii regiunii fesiere

 Se dispun in 3 straturi:
 Superficial – fesierul mare
 Mediu – fesierul mediu, piriform, obturator intern,
gemeni(superior, inferior), patrat al femurului
 profund – sus: fesierul mic, jos: obturator extern
 Vasele si nervii

 Vin din cavitatea bazinului mic prin orificiile:

 Suprapiriform: trece pachetul vasculonervos fesier superior
 Infrapiriform: pachetul vasculonervos al fesierului inferior,
si vasele rusinoase interne, nervii - sciatic, rusinos si
cutanat posterior al femurului.
 Artera fesiera superioara
 scurta, fixata de os pe marginea incizurii ischiadice,
ramurile ei sunt inconjurate de un plex venos
 se bifurca in ramura superioara si profunda
(anastomozeaza cu artera fesiera inferioara)
 alimenteaza muschii fesieri
In caz de leziuni, ea ramine larg deschisa,
contractindu-se se retrage in spatiul celular lateral al
bazinului.
Hemoragia se opreste cu greu si de aceea se recurge la
ligatura ramurii posterioare a arterei iliace.
 Nervul fesier superior e dispus exterior de vase,
trecind prin muschiul fesier mare si mic.
Artera fesiera inferioara

 Este de un calibru mai mic

 Este inconjurata de ramurile venei omonime si de nervul fesier inferior
 Ramurile arterei si nervul fesier inferior patrund adinc in grosimea
fesierului mare
Pe peretele fosei ischiorectale pachetul vasculonervos fesier inferior trece
prin canalis pudentalis Alcok.
 Nervul sciatic

 este localizat extern de pachetul vasculonervos fesier inferior, si

medial de pachetul vasculonervos rusinos intern(a.v. pudenta
interna et n. pudentus)
 in orificiul infrapiriform este situat lateral de alte componente
 medial de nerv - trece nervul cutaneus femoris posterior si artera
ce insoteste nervul sciatic(a. comitans n.ischiadici)
 Articulatia coxofemurala

 Are forma sferoida

 Capul femurului + suprafata semilunara a cavitatii cotiloide
 Capul femurului se afla in cavitatea cotiloida si este inconjurat de
buretele acetabular
 Pe colul femural capsula se fixeaza:
Anterior - pe linia intertrohanterica
Posterior - medial de creasta intertrohanterica.
Articulatia coxofemurala este intarita de ligamente
intra- si extraarticulare.
Ligamentul capului femurului:
 este un ligament intraarticular
 se intinde de la incizura acetabulului spre foseta
capului femurului
 este acoperit de membrana sinoviala
 este un amortizor in prevenirea fracturilor cavitatii
cotiloide
 Artera ligamentului (a.lig. capitis femoris)
participa la alimentarea capului femurului.
Ligamentul iliofemural

 ligament extrarticular ce formeaza inelul fibros al

capsulei
incepe de la spina iliaca anterioara inferioara si se
insereaza pe suprafetele medial si anterioara ale
marelui trohanter
pe linia intertrohanterica, ajunge pina la trohanterul
mic, latimea – pina la 8cm, grosimea 8mm.
Ligamentul pubofemural

 situat medial de cel iliofemural

 incepe de la ramura de jos a pubisului si se
impleteste in zona orbiculara care formeaza baza
inelului fibros al capsulei articulatiei coxofemurale.
Locurile slabe:
 intre ligamente, unde pot fi raspindite colectii purulente din articulatie
(coxite).
 intre ligamentele pubofemural si iliofemural unde colectia purulenta se
raspindeste in teaca fasciala a muschiului iliopsoas, in bursa iliopectinee unde
linga trohanterul mic al femurului se formeaza purulenta fuzata.
 in regiunea posteroinferioara a colului femoral, sub margine inferioara a
ligamentului ischiofemural.
Articulatia coxofemurala este alimentata de reteaua articulara formata din:
 arterele circumflexe mediala si laterala femurala - ramuri ale arterei femurale
profunde
 artera obturatorie.
Refluxul venos are loc in venele profunde ale femurului si bazinului.
Capsula articulara este inervate de nervul obturator, femural si ischiadic.
 Regiunea coapsei

Limite: regiunea anterioare:

 Superior – de ligamentul inghinal care se extinde intre spina
iliaca anterioara superioara si tuberculul pubian
 Inferior – de linia orizontala care trece cu 4 cm mai sus de rotula
 Medial – de linia ce uneste simfiza pubiana cu condilul medial al
femurului
 Lateral – de linia ce uneste spina iliaca anterioara superioara cu
condilul lateral al femurului.
 Triunghiul femural Scarpa

Delimitat:
 medial - de muschiul adductor lung al femurului
 lateral - muschiul croitor
 superior - de ligamentul inghinal
 Inaltimea triunghiului femural ajunge pina la 20cm .
 Baza lui o constituie triunghiul femuaral mic sau fosa iliopectinee,
limitele:lateral-muschiul iliopsoas, medial-muschiul pectineu.
.
 Straturi

 Pielea - subtire,mobila
 in tesutul subcutanat se afla vase sangvine, ganglioni limfatici superficiali,
nervii cutanati.
 artera epigastrica superficiala - se indreapta prin tesutul subcutanat al peretelui
anterior abdominal spre ombilic
 artera circumflexa iliaca superficiala continua paralel cu ligamentul inghinal
spre spina iliaca anterioara superioara.
 arterele pudente externe trec medial, anterior de vena femurala, mai sus sau
mai jos de confluenta ei cu vena safena mare (punct de reper important in
cazul interventiilor chirurgicale in aceasta regiune).
 Nervul genitofemural, la iesirea din lacuna vasculara da nastere la ramura
femurala, care inerveaza pielea portiunii mediale a ligamentului inghinal.
 Nervul lateral cutanat al femurului strapunge fascia lata - inferior si intern de
spina iliaca anterioara superioara.
 Deal lungul marginii interne a muschiului croitor, sub piele ies ramurile
cutanate anterioare ale nervului femural.
 Ramura cutanata a nervului obturator ajunge pina la articulatia
genunchiului.
 Artera femurala cu diametrul de 1-1,2cm vine intre unghiul femural din
lacuna vasculara, se situeaza putin mai lateral de mijlocul ligamentului
inghinal.
 Dea lungul marginii interne a muschiului croitor sub piele ies ramurile
cutanate anterioare ale nervului femural.
 Ramura cutanata a nervului obturator ajunge pina la articulatia
genunchiului.
 Ramurile profunde ale ei se incruciseaza cu ramurile arterei circumflexe
femurale laterale, indreptindu-se spre muschii cvadriceps si pectineu pe
care ii inerveaza.
 Artera femurala profunda:
 porneste cu 4-6 cm mai jos de ligamentul inghinal
 pornesc ramuri - mediala si laterala care dau ramuri ascendente si
descendente si anastomozeaza cu arterele fesiere, obturatorie,
epigastrica inferioara.
 Inferior triunghiul femural trece in santul femural – medial muschii
adductori, cvadriceps.
 Canalul obturator

 Canalul obturator este delimitat:

 superior – santul obturator al osului pubian
 inferior de membrana obturatorie si muschii omonimi.
 Orificiul intern al canalului se deschide in spatial celular prevezical sau cel
lateral al bazinului.
 Orificiul extern se proiecteaza cu 1,5cm mai jos de ligamentul inghinal si cu 2-
2,5cm mai lateral de tuberculul pubian, lungimea ajunge pina la 3 cm .
 Prin canal trec vasele si nervul omonim.
Artera obturatorie se bifurca in ramuri
o anterioara – ce vascularizeaza muschii adductori ai coapsei si anastomozeaza
cu artera circumflexa femurala mediala
o ramura posterioara da ramura acetabulara spre ligamentul capului femural si se
indreapta pe suprafata posterioara a coapsei unde anastomozeaza cu artera
fesiera inferioara si ramurile arterei circumflexe femurale mediale
o inerveaza muschii aductori si gratios.
 Canalul aductor Hunter
 E dispus in treimea inferioara a femurului pina la fosa poplitee .
Este delimitat
 lateral - de muschiul vast medial
 Medial - de muschiul aductor mare
 Anterior - de membrana vasoadductoria , intinsa intre acesti muschi.
 Anterior canalul este acoperit de muschiul croitor.
 Lungimea canalului 6-7cm
 are 3 orificii: prin orificiul superior in canal intra
 artera femurala
 nervul safen
 iese din canal vena femurala
 Prin orificiul inferior - situat intre tendonul muschiului adductor mare si osul
femural, vasele femurale patrund in fosa poplitee .
 Orificiul anterior este situat in membrana vasoadductoria, prin el trec artera si
vena genus descendens si nervul safen .
 Orificiul lui superior se proiecteaza cu 16-17cm mai sus de tuberculul
aductor al condilului medial al femurului
 anterior cu 10-11cm
 inferior cu 9-10cm mai sus de acest punct.
 Comunica:
 Superior - tesut celular dintre unghiul femural
 Anterior - stratul subcutanat al regiunii mediale a genunchiului
 Inferior - cu tesutul adipos al fosei poplitee.(Aici pot fi strinse colectii
purulente din regiunea anterioara pe cea dorsala si invers).
 In canal, anterior si lateral de artera femurala se afla nervul safen, posterior si
medial de artera – vena femurala .
 Regiunea posterioara
 Limite:
 Superior - plica fesiera
 inferior - prelungirea liniei circulare ce trece cu 4cm mai sus de rotula
 Medial - linia ce uneste simfiza pubiana cu epicondilul medial al osului
femural
 Lateral - linia care uneste spina iliaca anterioara superioara cu epicondilul
lateral al femurului.
 Punct de reper:
 plica fesiera - atenuarea ei indica o luxatie posterointerioara in articulatia
coxofemurala
 la nou-nascuti vorbeste despre o luxatie congenitala in articulatia
coxofemurala(simptomul Trendelenburg).
 Straturi:pielea –subtire si concrescuta cu tesut adipos .
 Fascia lata formeaza un sept intermuscular lateral rezistent,care separa loja
grupei posterioara de muschi de cea anterioara,septul posterior separa loja
musculara posterioara de cea mediala.
 Muschi:incep de la tuberozitatea sciatica.Lateral e dispus capul lung al
bicepsului ,medial –muschii semitendinos si semimembranos .
 Talpa gistii(pes anserimus)este formata de muschii gratios ,croitor
,semitendions ,semimembranos,bicepsul femural care se insera pe
tuberozitatea tibeala
 Hernii femurale
 inel femural si este locul clasic de producere a herniilor femurale.
 el este acoperit de un sept fibros derivat din fascia transversalis si la acest
nivel se gaseste ultimul dintre ganglionii inghinali profunzi, ganglionul
Cloquet-Roenmuller.

 Acest spatiu se prelungeste inferior si medial de teaca vaselor femurale

catre hiatusul safen al fasciei fibroasa reprezentand canalul femural (Anson
si Mq Vay). Inelul si canalul femural sunt spatii virtuale, ele denind reale in
conditiile aparitiei si dezvoltarii unei hernii (. 11 b).
Anatomie patologica. Inelul femural fiind de regula mic si inextensibil,
sacul herniar este de asemenea mic, iar organele din el sunt predisuse la
strangulare.
 In general, hernia femurala este mica, rotunjita, de volumul unei castane.
 Sacul, mai mult sau mai putin ingrosat, imbracat in grasime, are comunicare
cu abdomenul printr-un colet stramt.
 Acest colet se poate oblitera si exclude sacul devenind un sac nelocuit care
sufera o transformare chistica - higroma herniara. Coletul sacului are
urmatoarele raporturi cu vasele invecinate:
 in afara - vena femurala
 in sus - vasele epigastrice
 in jos - artera obturatorie
 inauntru - o ramura anastomotica intre epigastrica si obturatorie.
 Continutul sacului herniar este format de cele mai multe ori de intestin sau
epiploon.
Genunchiul
 Regio genus anterior
 Regio genus posterior
 Puncte de reper extern

 Genunchi:
Patella
Ligamentum patella
Condili femuralis medialis et lateralis
Condili tibialis medialis et lateralis
Tendo m. Biceps femuris
Tendo m. Semimembranous et semitendinous
Fossa poplitea.
 Limite: 2 linii 0rizontale

superioara: cu 2 degete mai sus de patela

inferioara: la nivelul tuberozităţii tibiale
Regiunile anterioară şi posterioară sunt separate
prin două linii verticale trasate prin mărginile
posterioare a ambelor epicondili femurali.
 Regiunea anterioară
straturi

 1. Pielea (densă)
 2. Tesut subcutanat –se află r. n. cutanat a femurului şi n. safen, la nivelul
art genunchiului, v. Safena magna .
 Fascia superficială (între foiţele fasciei distingem:
bursa subcutanată prepatelară
bursa subcutanată a tuberozităţii tibiale
bursa subcutanată infrapatelară
(Excitările mecanice ale burselor pot provoca proces inflamator
acut sau cronic, cauzînd edem tisular şi deplasarea rotulei în anterior).
 3. Fascia propria – continuare a fasciei late a femurului.
Mai profund de fascia proprie
bursa prepatelară subfascială
bursa suprapatelară (sub tendonul cvadricepsului, comunica cu cavitatea
articulaţiei)
 Regiunea posterioară

 1.Pielea (subţire şi mobilă)

 2.Tesut subcutan –se află r. din nerv cutaneus anterior a
femurului, şi pentru suprafeţele mediale şi laterale ramuri din n.
safen şi n. cutaneus surea lateralis.
 3.Fascia proprie – foiţă densă care acoperă spaţiul celuloadipos
profund (nu permite de apreciat pulsul în extensie)
Planşeul fosei poplitee e format din planul popliteu al osului femural
şi de regiunea posterioară a genunchiului.
 Regiunea posterioară

 Muschii- care formează fossa

poplitea:
 superior şi medial –,
semitendinosus,
semimembranosus,.
 superior şi lateral – tendonul m.
biceps.
 inferior şi lateral – caput lateral
m gastrocnemius
 inferior şi medial – caput medial
m gastrocnemius
 ARTERA POPLITEE
1. ORIGINE
La nivelul inelului celui de-al
treilea adductor
Continuă a. femurala
2. TERMINARE
La nivelul inelului m. Solear
2 ramuri :
Artera tibiala anterioara
Trunchi arterial tibio-peronier
3. TRAIECT SI RAPORTURI
în lungul spatiului popliteu
– raporturi cu:
vena poplitee
nervul sciatic popliteu intern
cu peretii spatiului popliteu
cu articulatia genunchiului
RAMURI COLATERALE
1.A. articulare superioare: interna,
externa
(cerc arterial perirotulian)
2.A. articulara mijlocie
3.A. articulare inferioare: interna,
externa
Răspândirea puroiului din fosa
poplitee:

•Canalul musculoperoneus superior – în loja anterioară şi laterală a

gambei;
•Pe traiectul a.v.n.tibialis posterior în canalis cruro-popliteus
•Prin canalul adductorius – regiunea anterioară a coapsei.
•Pe traiectul n. Tibialis – ascendent – loja posterioară a coapsei.
 Gamba
regiunea anterioară

LimiteIe ce despart suprafaţa anterioară a gambei de cea

posterioară trece lateral prin şantul format intre muschii
peronieri şi gastrocnemian, medial pe marginea medială a
tibiei.

 Punctele de reper extern:

 Capul fibulei
Suprafaţa anterioară a tibiei
Maleolele mediale şi laterale
Tendonul Achile
 Gamba
regiunea anterioară
Straturi
1. Pielea –subţire şi slab mobila
2. Ţesut subcutanat – venele subcutane- v. Safena
magna (medial), v. Safena parva lateral. Nervi
superfeciali sunt ramuri a n. Safen şi nn. Cutaneus
surae lateralis şi peroneus superfecialis. Ţesutul adipos
lipseşte şi în caz de traume, acesta este un loc dureros.
3.Fascia propria (fascia cruris) – este groasă ,
concrescută cu periostul părţii anterioare a tibiei, ea
formează septurile intermusculare a gambei(anterior şi
posterior care împart muşchii în 3 grupuri-
anterior,lateral,posterio
 Gamba
regiunea anterioară

În regiunea anterioară deosebim 2 loje

fasciomusculare:
-anterioară: m. Tibial anterior, mai lateral
extensor lung al degetelor, între ei
inferior-extensor lung al halucelui
-laterală: m. peroneu lung şi scurt
 Gamba
regiunea anterioară

 Canalul musculoperoneu
superior prezintă un orificiu
de intrare şi două de ieşire :
orificiu de intrare (localizat
la marginea internă a fibulei, 3 cm
La întrare în canalis
distal de capătul proximal al
fibulei) Intra n. Peroneus comunis
musculo – peroneus
superior poate avea
orificiul superior de ieşire loc compresia
(localizat la marginea internă a nervului peronier
fibulei 6-7cm distal-anterior de
comun, care aduce la
capul fibulei) iese n. peroneus
profundus
neuropatie şi
dereglarea funcţiei
orificiul inferior de ieşire muşchilor inervaţi de
(localizat la marginea antero- acest nerv)
laterală a gambei, 10-11cm mai sus
de apexul maleolei laterale) iese n.
peroneus superficial
 Gamba
regiunea anterioară

Pachetul vasculo-nervos al lojei anterioare este reprezentat de către:

Artera tibială anterioară
2 vene omonime
Nervul peronier profund situat pe membrana interosoasă
Superior e situat între: m. Tibial anterior şi extensor lung al degetelor
Inferior e situat între : m. Tibial anterior şi extensor lung al halucelui

Artera tibială anterioară patrunde în loja anterioară prin memb. interosoasă cu

3-4 cm mai inferior de capul fibulei
Nervul peronier profund pătrunde prin septul intermuscular anterior, situinduse
la început lateral de vase apoi le întretaie anterior şi trece medial de ele
Nervul peronier superficial in 2/3 superioare trece prin fibrele peroneului lung,
apoi de a lungul septului intermuscular anterior, în treimea inferioară străpunge
fascia şi se îndreapta distal în ţesutul subcutanat.
 Gamba
regiunea posterioară

 Straturi:
 1.Pielea: subţire, mobilă, formează plice.
 2.Ţesut subcutanat – venele subcutane- v. safena magna merge
impreuna cu n. safen, v. safena începe la nivelul plantei şi în 1/3
medie vena perforează fascia propria şi se plasează în canalul
fibros dintre capetele m. gastrocnemian (Pirogov) şi se varsă în
vena poplitea.

 -Nervi superfeciali sunt ramuri a n. safen şi n. cutaneus surae

medialis şi lateralis.
 Gamba
regiunea posterioară

 Fascia propria (fascia cruris). are 2 foi- superfecială şi profundă.

Cea superficială formează teacă pentru triceps surae, cea
profundă separă acest muşchi de grupa flexorilor, situaţi în spaţiul
profund fasciocelular.
 Spaţiul profund fasciocelular este delimitat:
anterior-oasele gambei şi memb. Interosoasă
posterior- foiţa profunda a fasciei proprii

Loja musculară superficială :

M. Gastrocnemian cu capetele
lateral şi medial
M. Solear
M. Plantar
Tendoanele acestor muşchi se unesc
formînd un tendon puternic unic –tendonul Achile
 Gamba
Regiunea posterioară

Loja musculară profundă cuprinde după consecutivitatea:

-medial: m. flexor lung al degetelor;
-lateral: m. flexor lung al halucelui;
-anterior între ele: m. tibial posterior.
 ARTERA TIBIALA
ANTERIOARA
1. ORIGINE
La nivelul inelului solearului
ram din a. poplitee
2. TERMINARE
La nivelul lig. inelar anterior al tarsului
Ramul terminal – artera dorsală a piciorului
TRAIECT SI RAPORTURI
- in regiunea anterioara a gambei, intre m. extensori
- in canalul HYRTL, pe mb. interosoasa
- 2 vene satelite
- n. tibial anterior
RAMURI COLATERALE
Recurenta tibiala anterioara:
- cerc arterial perirotulian
A. musculare
A. maleolara interna: articulare cutanate
A. maleolara externa: articulare cutanate calcaneane
 ARTERA PERONIERA

1. ORIGINE: Ram extern de bifurcatie al trunchiului tibio-peronier

2. TERMINARE: 2 artere peroniere (in partea externa a piciorului) :
Anterioara – fata externa a fetei dorsale a piciorului
- articulare
Posterioara – fata externa a calcaneului
3. TRAIECT SI RAPORTURI: In regiunea posterioara a gambei
Intre cele 2 straturi musculare
2 vene satelite
N. tibial posterior
RAMURI COLATERALE
1. Nutritiva peroneala
2. Musculare
 ARTERA TIBIALA POSTERIOARA

 1. 1. ORIGINE
 La nivelul inelului solearului, din trunchiul tibio-peronier
 2. 2. TERMINARE
 In santul calcanean intern
 2 ramuri terminale, arterele tare : interna, externa
 3. TRAIECT SI RAPORTURI
 in regiunea posterioara a gambei pe stratul muscular profund
(tibial posterior, flexor comun)
 2 vene satelite n. tibial posterior (extern
 4. RAMURI COLATERALE
 1. Musculare
 2. Osteo-periostice
 3. Anastomotice
 ( maleolare postero-interne) cu a. tibiala anterioara
 Comunicari şi modalităţi de răspindire a
puroiului

 Spaţiul celular din canalul cruropopliteu prin

orificiul superior comunica cu fosa poplitee şi apoi
pe parcursul pachetelor vasculo-nervoase cu spaţiile
celulare proximale ale regiunii proximale ale coapsei
şi regiunii fesiere,pe parcursul arterei tibiale
anterioare comunica cu loja musculară anterioară iar
pe parcursul arterei tibiale posterioare şi arterei
fibulare cu ţesutul subcutanat, în inferior prin
canalul maleolar medial cu spaţiul celular mijlociu al
plantei
 VENELE GAMBEI

Profunde cîte 2 pentru fiecare arteră

Exceptii: - colateralele digitale
- 1 vena poplitee
Superficiale: sunt situate sub tegument (subcutanate)
VENA SAFENA MICĂ
1. ORIGINE
Pe partea laterala a piciorului din vena marginala externa si
vena dorsala externa
2. TERMINARE
In spatiul popliteu se varsa in vena poplitee
3. TRAIECT SI RAPORTURI
Retromaleolar extern, pe fata posterioara a gambei,
anastomozează cu vena safena mare înainte de varsare.
VASE LIMFATICE

SUPERFICIALE
Insotesc venele superficiale
Ganglioni limfatici superficiali:
Tibial anterior (1 ggl.)
-Poplitei (4-8):
-safeni interni
-intercondilieni
-supracondilieni

PROFUNDE
Insotesc vasele sanguine profunde
 Regiunea
articulaţiei talocrurale
Delimitări:
De gambă prin linia circulară care trece la baza
maleolelor, iar de piciorul propriu-zis prin 2 linii :
-linia ce uneşte ambele maleole pe suprafaţa plantară
-linia orizontală ce uneşte maleolele pe suprafaţa
anterioară a piciorului propriu-zis
Regiunile articulaţiei talocrurală:
Regiunea anterioară
Regiunea posterioară
Regiunea laterală
Regiunea mediala
Articulatia propriu-zisă
 Regiunea anterioară
Straturi:
1.Pielea – mobilă pronunţat,
2.Ţesutul subcutanat – slab dezvoltat ceea ce permite examinarea uşoară vaselor
dispuse aici. Pe marginea anterioară a maleolei mediale – v. safena magna şi n.
Safen.Intre maleole trec rr. N. Peronier superficial.
3.Fascia propria formează retinaculum extensorium inferius
•Sunt 3 canale : medial- tendonul m tibial anterior, lateral –, tendoane m. extensor
digitorum communis, m. tibial anterior şi n. peroneus comunis, intre ele – tendo m.
extensor hallucis longus.
• A. tibială anterioară trece sub
etinaculum inferius şi se numeşte
a dorsalis pedis,pulsatiile careia
se apreciaza pe linia trasă de
la mijlocul distanţei dintre maleole
spre primul spaţiu interdigital.
 Regiunea posterioară

Straturile:
pielea este groasă,formeaza plice;
Ţesutul subcutanat slab dezvoltat;
Fascia proprie prin 2 foiţe cuprinde tendonul calcanean şi
formeaza pt el o teaca, între tendon şi tuberculul calcaneului
este situată bursa tendinis calcanei.
 Regiunea laterală
Straturile:
Pielea puţin mobilă;
Ţesutul subcutanat (pe maleola laterală lipseşte) posterior de maleolă se
afla rr. Iniţiale ale v.safene mică şi n.sural;
Fascia proprie: lateral e densă şi formează retinaculum musculorum
peronerum,acste ligamente mărginesc canalul maleolar lateral prin care
trece:
-tendoanele muşchilor peronier
lung şi scurt;
-a.peronieră (anast. Cu a. Tibială
posterioară formînd reţeaua
arterială a art.talocrurale)
 Regiunea medială
 Straturile:
 Pielea este subţire puţin mobilă, din cauza septurilor ce o unesc cu ţesutul subcutanat;
 Fascia proprie este densă deoarece la ea aderă retinaculul muscular extensor
superior.Porţiunile îngroşate formează retinaculum musculorum flexorum de la maleola
medială pe calcaneu formănd canalul maleolar medial.
 Canalul maleolar medial:
Plasat: între retinaculum flexorum şi osul calcaneu. Conţinutul (din posterior în anterior):
tendonul
m. flexor lung al halucelui;
tendonul m. flexor lung al
degetelor;
tendonul m. tibial posterior;
Între flexor lung al halucelui
şi cel al degetelor trece
pachetul vasculonervos
a.,v.,n. tibial posterior
Superior se prelungeşte
în loja posterioară a gambei,
distal – in canalul calcanean.
 Articulaţia talocrurală
Fac parte 3 oase:
1)Tibia
2)Fibula
3)Astragalul
Are o formă trohleară tipică cu mişcări in jurul axului frontal.
-ligamente:medial-deltoid;lateral-anterior şi posterior
talofibular,calcaneofibular.
Vascularizaţia:
A.tibilă anterioară, posterioară, peronieră
Inervaţia:
lateral-n.sural;
medial-n.safen;
anterior-n.peronier profund
 Regiunea piciorului

 Delimitări:
 De articulaţie prin linia trasată de la maleole prin linia trasată şi
care uneşte maleolele pe suprafaţa dorsală
 Regiunea plantară de cea dorsală prin linia trasată de la mijlocul
osului calcaneu spre mijlocul capului osului v metatarsian
(lateral) şi spre mijlocul capului l metatarsian (medial).
 Regiunea plantară e delimitată de regiunea degetelor prin linia ce
trece proximal cu 2 cm de plicile interdigitale.
 Puncte de reper extern
Tuberculum calcaneum;
Tuberozitatea osului metatarsian V;
Tendonul m.abductor al degetului mic;
Tuberozitatea osului navicular;
Apofiza posterioară a astragalului;
În extensie-flexor lung al halucelui şi degetelor.

Distingem 2 bolţi:

 longitudinală(formată
de toate oasele tarsului şi
metatarsului)

 Transversală(formată
de navicular cuneiform şi
cuboid)
Piciorul propriu-zis

 Regiunea dorsală
 Regiunea plantară
 Degetele
 Regiunea dorsală

Straturile
Pielea subţire supusă leziunilor ;
Ţesut subcutanat este lax slab evedenţiat,reţeaua venoasă
subcutanată dorsală,între foiţele facsiei proprii se amplaseaza
n.superficiali (tibial posterior,peronier superficial şi profund,safen);
Fascia proprie(aponeuroza dorsală a piciorului):

-Între foiţele ei se află tendoanele mm.regiunii anterioare.

Fascia dă nişte prelungiri care înfăşoara grupul de muşchi proprii mai
profund.
Al 3-lea strat de mm. Sunt 4 m.interosoşi acoperiţi de fascia
interosoasa dorsală
Formaţiuni vasculonervose
Sunt situate în teaca fascială a stratului mediu de muşchi şi
reprezentate de a.dorsală a piciorului,v.omonime şi n.peronier profund.
 Planta

Straturile:
 Pielea groasă concrescută cu aponeuroza plantară;
 Stratul celuloadipos subcutanat pronunţat indeplineşte funcţia de
amortizator,are structură alveolară pronunţată de aceea procesle
purulente sunt limitate,de obicei puroiul se răspîneşte în
profunzime spre regiunea dorsală;
 Fascia proprie (aponeuroza plantară) -de la tuberozitatea
calcaneului pînă la baza degetelor;
 Lojele plantei

 Spaţiul subaponeurotic se divide în 3 loje musculofasciale:

 Loja medială: mm. abductor hallucis brevis, flexor hallucis
brevis, tendo m. adductor hallucis et flexor hallucis
longus.Procesul purulent poate difuza atît in loja
posterioară cît şi în cea mijlocie.
 Loja laterlă: mm. abductor dugiti V, flexor digiti minimi.
 Loja medie: se repartizează în compartimentul superficial
(m. Flexor digitorum brevis et m. lumbricales) şi cel
profund (m. Flexor digitorul longus, m. qvadraturs plantae
et m. adductor hallucis).
 Pachetul vasculonervos
 Este o prelungire a a.tibiale posterioare şi n.tibial posterior;
 A.plantară medială prin canalul calcaneu se îndreaptaă în loja
musculofascială medială;
 Canalis calcaneus: este o prelungire a canalului maleolar medial şi
este delimitat din exterior – os calcaneus şi din medial m abductor
hallucis. Lungimea de 3-4 cm.
 A.plantară laterală mai
voluminoasă la baza oaselor
metatarsului formeaza arcada
plantară (Iungimea -spaţiu
interdigital anastomozeaza cu
r.plantară profundă a
a.dorsale a piciorului.
 Piciorul
Degetele
Straturile :
 Pielea subţire pe faţa dorsală şi
groasă pe faţa plantară;
 Ţesutul subcutanat slab
dezvoltat;
 Aponeuroza dorsala e formată
de tendoanele extensorilor dar
cea plantara de tendoanele
flexorilor.Vasele şi nervii sunt
situaţi marginal.
Articulaţiile
 Au importanţe mari în intervenţiile
chirurgicale;
 Art.transversa a tarsului (Chopart)
după înlăturarea lig.bifurcat (lig.cheie)
e posibilă înlăturarea liberă a porţiunii
distale a piciorului;
 Art.cuneonaviculară(cheie
ligg.cuboidonaviculare);
 Art.tarsometatarsiana(cheie
lig.cuneometatarsian interosos
medial).
 Linia de proiecţia a a. tibialis posterior
•proximal - 1cm medial de
capul fibulei, distal -
mijlocul distantei dintre
tendonul "Ahile" si maleola medială
 Proiecţia a.
roiecţia Tibialis
anterior Proiecţia a.
Linia ce incepe dorsalis pedis
de la mijlocul Linia ce incepe de
distantei la mijlocul
dintre capul distantei dintre
fibulei si maleole şi se
tuberozitatii sfârşeşte în
tibiei şi spaţiul
mijlocul interdigital I.
distanţei
dintre maleole.
 Hemostaza arterei poplitee se
efectuează prin plasarea unui sul
în fossa poplitee şi flexia
maximală a gambei.

 Pulsul poate fi determinat:

 Pe artera poplitee in fossa
poplitee
 Pe artera tibială posterioară în
proiecţia canalului maleolar
medial (între tendonul achile şi
maleola medială)
 Pe a. Dorsalis pedis (linia de
proiecţie: mijlocul dintre maleole
şi spaţiul interdigital I).
 Mulţumesc
pentru atenţie .