APARAT RESPIRATOR CURS 2

GENERALITATI
• Cele 4 componente majore ale examenului clinic al
aparatului respirator -inspectia, palparea, percutia si auscultatia-
sunt deasemenea folosite si la examinarea aparatului
cardiovascular, si abdomenului.
• Insusirea tehnicii de examinare a acestuia va creste abilitatea
de examinare corecta a celorlalte segmente
INSPECTIA-OBSERVATIA
• O cantitate apreciabila de informatie poate fi obtinuta doar
prin simpla observare a respiratiei pacientului:
– Pacientul respira confortabil?
– Este anxios?
– Are respiratie “greoaie”?
– Foloseste musculatura respiratorie accesorie?
– Sunt miscarile respiratorii profunde, regulate?
INSPECTIA
• Generala
– Atitudinea bolnavului
– Starea de nutritie
– Facies
– Tegumente, mucoase
– Fanere
INSPECTIA
• Coloratia (unghii, buze)A! ALBASTRU=NU E BINE
• Efortul de vorbire(cu cat este mai dispneic poate vorbi mai putin)
• Zgomote asociate cu respiratia(wheesing, “haraiala” datorita
secretiilor din cai respiratorii superioare)
• Miscari paradoxale ale abdomenului in timpul
respiratiei(emfizem)
• Modificari congenitale/dobandite ale cutiei toracice( pectus
excavatus, cresterea diametrului anteroposterior al toracelui in emfizem,
cifoza, scolioza)
 INSPECTIA
• Pozitia ( fixarea toracelui cu bratele pe genunchi, respiratie cu gura
intredeschisa-semne de suferinta respiratorie)
 Ortopneea-pozitie semisezanda pentru usurarea schimburilor gazoase
la nivel pulmonar(scade intoarcerea venoasa datorita gravitatiei)
 Apare in:
 bronhopneumonii, pneumonii, astm bronsic, pneumotorax, neo pulmonar cu
obstructie bronsica

INSPECTIA
• Decubitul
 Pleurezie uscata-decubit pe partea sanatoasa(durere intensa)
 Pleurezie cu revarsat important-decubit pe partea bolnava(ventilatie
compensatorie de partea sanatoasa)
 Supuratii bronhopulmonare-decubit care sa avantajeze eliminarea
secretiilor(drenarea acestora)
INSPECTIA
• Starea de nutritie=gravitatea bolii
 Casexie, emaciere-neo pulmonar, tbc pulmonar
• Facies
 “Vultuos”(hiperemic)=facies febril
– Pneumonie pneumococica(semnul JACOUD)+/- herpes labial
 Palid(“venetian”) descris de Landouzy(pictat de Tizian)-tenta galbuie,
ochi stralucitori, infundati in orbite, pometi rosii
– Tbc pulmonar
INSPECTIA
Facies
 Cianotic-cianoza marcata a tegumentelor, mucoaselor, varful nasului
 Afectiuni pulmonare grave(pneumonie masiva, bronhopneumonii, neo pulmonar)
 Cianotic si edematiat=“buhait(“blue bloatter”)
 Cord pulmonar cronic, compresia venei cave superioare
 Cianotic si anxios, cu dificultate extrema in respiratie
 Astm bronsic
 INSPECTIA
Tegumente
 Palide(neo pulmonar, tbc pulmonar)
 Cianotice(cord pulmonar cronic, oricealta suferinta cu
insuficienta respiratorie severa)
 Herpes nazolabial
 Cicatrice laterocervicala(interventie pentru tbc ganglionar)

INSPECTIA
Fanere
 Palide, cianotice
 Unghii in “sticla de ceasornic”-hipocratism digital( boli
pulmonare cronice)

INSPECTIA
Pentru efectuarea.inspectiei, percutiei, auscultatiei toracele a fost impartit conventional
cu linii orizontale si verticale
Linii verticale
 Mediosternala(longitudinala prin stern=>2 jumatati)
 Sternala (pe marginea laterala a sternului)
 Parasternala(intre linia sternala si cea medioclaviculara)
 Medioclaviculara( mijlocul claviculei)
 Axilara anterioara(tagent anterior axilei, marginea inferioara a marelui pectoral)
 Axilara mijlocie(de la varful axilei pana la nivelul falselor coaste)
 Axilara posterioara( tangent posterior axilei, prin marginea inferioara a marelui
pectoral)

INSPECTIA
Linii orizontale
 Prin spina omoplatului
 Prin varful scapulei
 Determina zone importante
 Zona supraspinoasa(suprascapulara)-portiunea interna=zona de alarma Chauvet
si zona interscapulovertebrala(proiectia hiluri pulmonare)
 Regiunea subscapulara(proiectia partilor posterobazale ale plamanilor)
 INSPECTIA
• Zona supraclaviculara(intre clavicula, mm scm si trapez)-
zona de proiectie varfuri pulmonare, ggl supraclaviculari,
prescalenici
• Zona infraclaviculara(intre clavicula, deltoid,marele
pectoral si stern)
– Regiunea superoexterna=foseta Mohrenheim

Spatiile intercostale se numara de la unghiul lui

LOUIS( coasta a 2 a)
INSPECTIA
• RAPORTURILE PLAMANILOR
• Varfuri- fosa supraclaviculara( 3-5cm deasupra)
• Bifurcatia traheei la nivelul T4
 INSPECTIA
• Dispneea
 >20 resp/min=POLIPNEE
 <16resp/min=BRADIPNEE
• INSPIRATORIE/EXPIRATORIE
• Ampliatii costale – normal egale
 Patologic(pleurezii masive, tumori/chisturi pulmonare, pneumonii masive)-
INEGALE, ASIMETRICE
 Retractii in inspir a spatiilor intercostale=TIRAJ
PALPAREA
• Generala (pe intregul torace)
 Temperatura tegumentelor
 Umiditatea tegumentelor
 Denivelari/deformari/formatiuni tumorale/supuratii/noduli/fracturi
 Pulsatii la nivelul toracelui anterior(anevrism de aorta)
 Crepitatii tegumentare(emfizem cutanat)
 Durere
 traumatism
 Puncte Valleix dureroase-nevralgii intercostale
 Fracturi costale, claviculare

PALPAREA
Amplitudinea miscarilor respiratorii
 Cu ambele maini-varfurile degetelor 2-5 la nivelul foselor
supraclaviculare, cu policele situate posterior pe torace, unul in
dreptul celuilalt
 Ridicarea unuia din police reprezinta ampliatii inegale
 Tumori ale varfului pulmonar, tbc varf pulmonar(semnulRault)

PALPAREA
• Freamat pectoral/Vibratii vocale=pronuntia unor cuvinte care
contin consoane cu nota vibranta(“33”)=> sunet care se propaga de-a lungul
arborelui bronsic(daca e liber)
 Palpare cu aceeasi mana si simetric
 Mai bine percepute la indivizi slabi, cei cu voce grava, perete toracic subtire, zona
suprascapulara dreapta (bronhie>, distanta mai scurta de la glota)
 Mai slab percepute la femei, baza toracelui, la nivelul omoplatilor
 PALPAREA
• Freamat pectoral patologic
 Accentuat -condensare pulmonara(pneumonii, tumori, infarct pulmonar); procese cavitare( cutie
de rezonanta)-cel putin 6cm diametru, la periferie
 Diminuat -obstructii incomplete de bronsii( secretii, corpi strani, tumori, emfizem, revarsate
pleurale); procese de condensare masiva care comprima bronhia aferenta(tumori mari, pneumonii
masive); scaderea elasticitatii pulmonare( emfizem); interpozitie de lichid incantitate mica; pahipleurita
 Abolit –afectiuni laringiene-crup difteric, tumori laringiene mari, obstruare completa a
bronsiilor( cancer, corp strain, compresie de vecinatate), pleurezie masiva; pneumotorax cu supapa

PERCUTIA
• Metoda care foloseste “ciocanirea”peretelui toracelui, cu
scopul obtinerii unor date despre organele intratoracice
• Sunetele obtinute sunt vibratii combinate ale
 peretelui toracelui,
 tesutului pulmonar si
 aerulului din acesta
PERCUTIA
• Intensitatea este conditionata de puterea percutiei, grosimea
toracelui, elasticitatea regiunii percutate si prezenta aerului in regiunea
pulmonara examinata
• Tonalitatea- in raport cu numarul vibratiilor pe unitatea de
timp( frecventa)
 Creste o data cu frecventa; poate fi
 Normala
 Inalta(ascutita)
 Joasa ( grava)
 Cresterea tonalitatii=scaderea sonoritatii
PERCUTIA
• Percutie digito-digitala cel mai frecvent
• Pacientul este asezat in pozitie sazanda, examinator pe partea
dreapta, capul pacientului usor flectat in fata, maini pe langa corp
• Percutia anterioara a toracelui se poate face in decubit dorsal
 PERCUTIA
• Se urmaresc sunetele
 Sonor
 Mat
 Timpanic
PERCUTIA
• Manevra Hirtz-dupa fiecare linie de percutie
– Evidentiaza mobilitatea diafragmului
– Se executa percutie in inspir profund, dupa ce s-a percutat in expir
 Matitatea se mentine in inspir profund- matitatea tine de suferinta
aparatului respirator
 Falsa matitate-diafragm impins in sus de organele abdominale, lichid
peritoneal, etc

PERCUTIA
• Se incepe cu varfurile pulmonar- bandelete Krönig( zone
longitudinale pe marginea superioara a trapezului, late de aprox 5 cm)-
percutia se face perpendicular pe ele
• Normal
 1/3 interna sonora
 2/3 externe submate
• Mat
 tbc pulmonar, neo de varf pulmonar, pahipleurite apicale, adenopatie
supraclaviculara masiva

PERCUTIA
• Determina matitatea cardiaca
• Spatiul Traube( sonor timpanic)
 Este delimitat de varful cordului si marginea inferioara a plamanului(superior)
lateral de marginea mediala a splinei, inferior de rebordul costal
• Limita inferioara a plamanului
 Mai coborata in emfizem-bilateral; pneumotorax- unilateral
 Mai ridicata- ciroza hepatica cu ascita, hepatospenomegalii, meteorism sever,
tumori abdominale, pneumonii bazale, pahipleurite
PERCUTIA
Diminuarea sonoritatii pulmonare
• Submatitate=prepoderenta zonelor aerate
– Modificari ce tin de perete toracic
• Tesut adipos in exces
• Edem de perete
– Procese patologice intratoracice
• Corticopleurite
• Pneumonie stadiu incipient
• Atelectazie segmentara
• Infarct pulmonar

PERCUTIA
• Matitate relativa=preponderenta zonelor neaerate
 Condensari pulmonare de dimensiuni mari
 pneumonie in faza de hepatizatie,
 infarct pulmonar intins,
 bronhopneumonie,
 tumori pulmonare,
 tbc pulmonar,
 fibrotorax,
 atelectazie lobara,
 chist hidatic,
 abces pulmonar mare,

PERCUTIA
• Matitate absoluta=zgomotul mat este scurt, sec, fara
rezonanta
 Revarsate pleurale abundente
 Pneumonie franca lobara
 Bronhopneumonie cu focare confluente intinse
 Atelectazie prin obstructie completa a bronhiei principale sau lobare

PERCUTIA
• Matitate delimitata/suspendata- expresia unui proces
inflamator/tumoral
• Pneumonii
– pneumonia franca lobara in general matitate relativa
• Bronhopneumonii- cand sunt focare mici
– submatitate greu de evidentiat
• Tbc infiltrativ
– submatitate, in special la varful plamanilor
• Abcese pulmonare, chisturi hidatice
– matitate/submatitate( cand se golesc dispare matitatea- timpanism)
PERCUTIA
• Matitate delimitata/suspendata
 Tumori pulmonare
 Matitate ferma, degetul percutant poate percepe senzatie lemnoasa
 Pleurezii inchistate interlobar
 Matitate pe traiectul scizurii

PERCUTIA
• Matitate bazala= pleurezie medie
 Relativ ferma
 Limita superioara descrie o curba= “curba lui Damoiseau”- porneste oblic de la coloana
vertebrala, formeaza un unghi cu varful in jos( unghiul Garland), se ridica, apoi pana la linia axilara medie,
de unde coboara lent pana la stern
 Paramedian de coloana vertebrala, de partea opusa pleureziei- matitate triunghiulara, datorata
deplasarii mediastinului( triunghiul lui Grocco- Raychfuss)
 Anterior, in pleureziile stangi, dispare sonoritatea spatiului Traube
 In pleureziile drepte semnul denivelarii lui Pitre- nivelul superior al matitatii coboara in decubit
dorsal( lichidul se deplaseaza posterior)

PERCUTIA
• Hidropneumotorax
– Limita superioara a matitatii este dreapta, orizontala
– Deasupra- zona de hipersonoritate( skodism)

PERCUTIA
• Matitate bazala de mici dimensiuni
• Diagnostic diferential
 Ascensionare difragmului( procese abdominale- abdomen marit, baza
toracelui dilatata, pareza diafragmului)
 Procese patologice supradiafragmatice
 Manevra Hirz pozitiva in procesele subdiafragmatice
PERCUTIA
• Cresterea sonoritatii pulmonare= cresterea cantitatii de aer
din plaman
 Dupa intensitate
 Timpanism
 Rezonanta amforica
 Zgomot de “oala sparta”
 Skodism
PERCUTIA
• Timpanism= zgomot de intensitate crescuta, ton grav,relativ
muzical, asemanator cu cel obtinut prin percutia unei anse
intestinale destinsa de gaz, sau a spatiului Traube
 Apare in
 Emfizem pulmonar difuz/circumscris
 pneumotorax
PERCUTIA
• Rezonanta amforica= hipersonoritate cu ton scazut, timbru muzical,
metalic
 Apare in
 Caverne mari superficiale
 Pneumotorax difuz/inchistat
• Zgomot de “oala sparta”
 Apare in
 Caverne ce comunica cu o bronhie ingustata
 Pneumotorax cu fistula bronhopleurala( de obicei supraclavicular)
PERCUTIA
• Skodism= varietate a timpanismului cu tonalitate mai
inalta( fenomen descris de Skoda)
 Apare in zonele de compensatie functionala, deasupra unei
zone de matitate
 Proces parenchimatos intins
 Proces pleural intins
AUSCULTATIA
• Cea mai importanta metoda de examinare a aparatului
respirator
Scopul
 Sesizarea diferitelor zgomote produse in torace ,in cursul
respiratiei, tusei, vorbirii
AUSCULTATIA
Tehnica
 Directa, imediata-aplicare directa a urechii pe toracele pacientului
 Indirecta/mediata-instrumente interpuse intre toracele pacientului si
urechea medicului (stetoscopul)
 Pozitie sezanda, comoda a pacientului, cu mana pe cap, pentru partile
laterale
 Respiratie mai profunda, cu gura intredeschisa
 Simetrica, bilateral, de sus in jos
 A!!! Nu se uita axilele, varfurile pulmonare, reg. ant.

AUSCULTATIA
Normal
• Suflu/zgomot laringo-traheal- trecerea aerului prin orificiul glotic,
trahee, bronhii
 In dreptul sternului, spatii interscapulare
 Asemanator cu suflatul intr-un tub de carton
 Conditionat de volumul si viteza curentului de aer
 Se percepe in ambii timpi ai respiratiei( in inspir mai ascutit)
AUSCULTATIA
Normal
• Murmur vezicular= zgomot respirator normal format din inspir( mai intens si
prelungit) si expir( mai slab ca intensitate si mai scurt)- raport 2/1-3/1
 Se produce prin trecerea aerului prin bronhii de calibru mic, bronhiole
supralobulare, duct alveolar si alveole-se naste in bronhiole si depinde de tonusul
musculaturii bronsice
 Conditii
 Permeabilitatea arborelui respirator
 Curent de aer cu viteza satisfacatoare prin conductele aeriene
 Comparat cu respiratia unui individ care doarme linistit
MURMUR VEZICULAR
Variatii fiziologice
 Mai accentuat
 In dreapta
 La copii( perete toracic subtire, miscari accelerate ale aerului in conductele
respiratorii)
 Miscare fortata respiratorie( creste viteza circulatiei aerului
 In zone de compensatie( skodism)
 Mai diminuat
 Batrani, debili, astenici, sedentari( scade viteza de circulatie a aerului)
 Obezi( prin ingrosarea peretelui toracic)

MURMUR VEZICULAR
• Modificari patologice
Accentuat
 Zone de compensatie pulmonara, in vecinatatea unor procese patologice intinse
 Congestii pulmonare la inceput
 Bronsite acute in primele zile
Diminuat
 Obstructii bronsice incomplete
 Congestii pulmonare,
 Tumori pulmonare
 Pneumotorax
 Mic revarsat pleural
MURMUR VEZICULAR
Abolit
 Obstructie bronsica totala
 Corp strain intrabronsic, pneumonie cu bronhie obstruata
 Interpozitie masiva de aer, lichid sau tesut solid intre parenchimul
pulmonar si ureche
 Revarsat pleural mare
 Pneumotorax
 Tumora pleurala

AUSCULTATIA
Respiratia suflanta- tonalitate mai ridicata si expir mai
prelungit( intre murmur vezicular normal si suflu tubar)
 Congestii pulmonare
 Pneumonii
 Bronhopneumonie
 Tbc nodular, infarct pulmonar
AUSCULTATIA
Respiratia aspra
 Micsorarea lumenului bronhiolelor si cresterea vitezei de
circulatie a aerului- bronsiolite congestive incipiente
 Transmiterea modificata a murmurului vezicular- congestii,
infiltrate, scleroze
 Zone de supleanta, compensatorii

AUSCULTATIA
Respiratia sacadata
 Bronsite, bronsiolite- impiedica trecerea aerului datorita
inflamatiei
 Unele pahipleurite cu distensie neuniforma pa plamanilor
 Procese ale peretelui toracic- nevralgii intercostale, miozite,
fracturi costale
AUSCULTATIA
Expir prelungit- iesirea aerului este jenata
 Emfizem difuz- scade elasticitatea pumonara
 Astm bronsic- spasm la nivalul bronhiolelor
 Bronsite- spasm al musculaturii bronsice
 Scleroze pulmonare- scaderea elasticitatii parenchimului

ZGOMOTE RESPIRATORII ANORMALE

• Comune
 Sufluri
 Raluri
 Frecaturi
• Rare
 “Zanganitul” metalic
 Zgomotul de “drapel”
 Zgomotul de “supapa”
SUFLURILE
• Def. = Zgomote respiratorii cu caracter acustic particular ( timbru, tonalitate,
intensitate), ce inlocuiesc murmurul vezicular normal
Suflu tubar- intensitate mare, tonalitate joasa, timbru aspru, in ambii timpi
respiratori( mai ales in inspir)
o Transmiterea suflului laringo-traheal printr-un bloc de condensare pulmonara cu
bronhie permeabila
 Pneumonii
 Bronhopneumonie cu focare confluente
 Compresii ale unor bronhii mari( adenopatie traheobronsica masiva, tumori mediastinale)
 Infarct pulmonar
 Tumori cu bronhie libera

SUFLURILE
Suflul pleuretic – ascutit, aspirativ, dulce,departat de ureche, mai
bine in expir( asemanator pronuntiei literei “e” sau”h” aspirate)
 Pleurezii cu lichid in cantitate medie
 Necesita prezenta unei bronhii permeabile
 Mai rar in pneumonii/ corticopleurite in care parenchimul este infiltrat
cu serozitate
SUFLURILE
Suflul cavernos sau cavitar- grav, rezonant si tare, timbru “gaunos”
o Cavitate mare, relativ uscata, pereti elastici, care comunica cu bronhia, in periferie
o Transmiterea zgomotului laringotraheal prin cavitate
o I n cavitati mari( cel putin 6cm diametru), superficiale,care comunica cu bronhia, cu pereti
netezi, elastici, cu zona de condensare in jur
 Caverne tbc
 Abcese/chisturi hidatice deschise in bronhii
SUFLURILE
Suflu pseudocavitar- in pleurezii masive, cu plamanul impins
spre hil
o Perceptibil posterior, in regiunea interscapulovertebrala
o Plamanul colabat – rol de tesut de condensare

SUFLURILE
Suflul amforic- dulce, slab, foarte grav, cu rezonanta muzicala
o Transmiterea zgomotului laringo- traheal printr-o cavitate peste 6cm diametru,
cu pereti netezi, elastici, situata superficial, cu zona de condensare in jur si care
comunica cu bronhia de drenaj pritr-un orificiu relativ ingust( suflat in ulcior cu gatul
ingust)
 Caverne foarte mari
 Pneumotorax total( plamanul colabat= mediu de transmitere
RALURI
• Iau nastere in bronhii/ alveole pulmonare, ocupate de secretii
patologice
• Rezulta din actiunea aerului asupra secretiilor din bronhii/alveole.
CLASIFICARE
 Dupa origine
 Bronsice
 Ronflante
 Sibilante
 Subcrepitante
 Alveolare
 Crepitante

RALURI
 Dupa timbrul acustic
 Umede
 Crepitante
 Subcrepitante
 Cavernoase
 Uscate
 Ronflante
 Sibilante
RALURI USCATE
Ronflante- joase, groase, vibrante, ca un sforait( uneori se pot palpa/auzi)
o In bronhii mari, prin vibratia pintenilor mucosi de la nivelul acestora, care sunt
inflamati/congestionati
Sibilante- inalte, ascutite, cu timbru muzical, ca piuitul de vant, fluierat
o Apar in bronhii mici, datorita aerului care trece prin conducte stramtorate prin
spasm, edem de mucoasa si /sau depozite de mucus aderent

 Se intalnesc in bronsite acute/cronice, astm bronsic, compresiuni/stricturi bronsice

 Se aud in ambii timpi ai respiratiei
RALURI UMEDE
Crepitante –
 Origine alveolara, caracter uscat, fine, regulate, egale, seci, exclusiv in
inspir,catre sfarsit, se inmultesc”in ploaie” dupa tuse( sare pe plita
incinsa, frecarea unei mese de par intre degete)
 Exsudat fibrinos in alveola- fara umplere completa
 Mecanism=decolarea fibrinei si deplisarea cu deschiderea alveolei,
sub actiunea aerului inspirat
CREPITANTE
 Pneumonii
 In prima faza- raluri fine, neregulate
 In faza de hepatizatie rosie- crepitante tipice( asociaza suflu tubar)
 In faza de remisiune- crepitante de intoarcere- in inspir si la inceputul expirului,
mai groase, mai putin uscate, mai neregulate( seamana cu subcrepitantele)
 Edem pulmonar
 Infarct pulmonar

SUBCREPITANTE
• “Buloase”/”Mucoase”
o Neregulate, inegale, in ambii timpi respiratori, se modifica cu tusea( se
raresc/dispar)- asemanatoare cu apa care incepe sa fiarba/suflat cu un pai in apa
 Mecanism
 Se produc in bronhii( mai ales) si in zone de ramolitie pulmonara
 Functie de calibrul bronhiei in care se produc- fine, medii, groase
 Prezenta in cai respiratorii a unei secretii seroase/mucoase/mucopurulente
 SUBCREPITANTE
Sunt intalnite in:
 Bronsite acute- faza de coctiune
 Bronsite cronice
 Bronsiectazii
 Bronhopneumonii
 Congestii pulmonare cu exsudat nefibrinos
 Abcese pulmonare
 Tbc infiltrativ
 Staza pulmonara de origine cardiaca
CRACMENTE
• =Varietate de subcrepitante
• Apar in grupe mici
• Rare, inegale
• Timbru aspru, uscat( creanga care se rupe)
• Caracteristic in leziuni tbc( exclusiv la varfuri)
• Dispar dupa mai multe respiratii
• Accentuate de tuse

RALURI CAVERNOASE
• =Subcrepitante groase, mari, buloase
• Timbru cavitar, rezonant, metalic
 Mecanism- trecerea aerului printr-o cavitate care comunica cu o
bronhie si care contine o cantitate de lichid( mucus/puroi)
 Tbc pulmonar( caverna)abces partial golit
 Chist hidatic partial evacuat
 Chisturi aeriene suprainfectate
 Bronsiectazii mari
RALURI
• Garguimentul = asociere de ral cavernos cu suflu
cavernos( ca un “galgait”)
• Raluri consonante= raluri umede, timbru metalic special
• Sunt raluri subcrepitante, sau cavernoase care se formeaza in
bronhii in jurul carora exista tesut pulmonar condensat, care le
amplifica
FRECATURA PLEURALA
 Zgomote supraadaugate murmurului vezicular, care iau nastere prin
frecarea celor doua foite pleurale, intre care s-a depus fibrina
 Sunt zgomote aspre, uscate
 Sediu fix, superficiale( sub ureche)
 Invariabile ca intensitate
 Nemodificate de tuse
 In ambii timpi respiratori( mai ales in inspir)
 Se accentueaza prin respiratii profunde/prin apasarea stetoscopului

FRECATURA PLEURALA
Intensitate
 Fina- asemanare cu mesa de par frecata in mana
 Medie- ca frecarea unei bucati de matase
 Groasa- indoirea unei bucati de piele noua
Intalnita in:
 Pleurezia uscata, fibrinoasa- dispare odata cu acumularea lichidului
 Pahipleurita

RAL- FRECATURA
 Zgomote fine ce apar la sfarsitul inspirului si expirului
 Caracter mixt( greu de diferentiat intre ral si frecatura)
 Corticopleurita
AUSCULTATIA VOCII
Normal la palparea vibratiilor vocale nu se percep decat sunete neclare, confuze, care
variaza functie de tonalitatea vocii
Patologic transmisia vocii se modifica:
 Bronhofonia =transmisia exagerata a vocii, cuvintele se aud clar
 Apare in:
 Tbc pulmonar
 Pneumonie
 Infarct pulmonar
 Bronhopneumonii
 Adenopatii hilare mari

AUSCULTATIA VOCII
 Pectorilocvia = vocea cavernoasa- timbru modificat, cavernos al
vocii
Se produce cand in parenchim exista cavitate mare
 Caverna tbc
 Abces golit
 Dilatatii bronsice mari
AUSCULTATIA VOCII
• Vocea amforica-corespunzatoare suflului amforic( timbru
particular amforic, vocea este clara)
 Caverne mari cu pereti netezi, vibranti
 Pneumotorax comunicant cu caile respiratorii

AUSCULTATIA VOCII
 Egofonia –”vocea de capra”- timbru ascutit, strident, tremurat
 Revarsate pleurale medii( insoteste suflui pleuretic)
 Bronhoegofonia – voce exagerata, vibranta
 Pneumonie cu reactie pleurala
 Revarsate pleurale ce colabeaza plamanul la hil
 Pectorilocvia afona( semnulBaccelli)-transmitere clara a vocii
soptite, care pare a fi pronuntata chiar sub ureche
 Condensari pulmonare cu bronhie libera
 Revarsate pleurale medii