 CURS 3

 Catedra de Propedeutică şi Materiale Dentare

 Prof. Dr. Ion Pătraşcu
 AMALGAMELE DENTARE
 TEHNICA DE LUCRU:
 Instrumentar exclusiv metalic:
 Portamalgame,
 Fuloare,
 Spatule,
 Benzi metalice (matrici),
 Portmatrice.
 Anterior inserării, tratarea cavităţilor: parapulpar sau plaga dentinară este
condiţionată cu lineri (termolineri), lacuri.
 Obturaţie de bază blocare transmitere variaţii termice.

 AMALGAMELE DENTARE
 APLICAREA ÎN CAVITĂŢI:
– Amalgamul preparat - portamalgame, condensare- fuloare. Fulare rapidă; înlăturarea
excesului de Hg. Menţinerea în cavităţi portmatrice.
– Aplicare în exces:
• Amalgame cu priză rapidă (Cu: 40%),
• Cu priză lentă (3-4 ore, priza finală la 24h).
– Nu contaminarea amalg. cu apă.
– Prezintă - plasticitate de adaptare & plasticitate de lucru sculptarea obturaţiei.
– Prelucrarea & adptarea:
• Amalg. moderne: în aceeaşi şedinţă,
• Amalg. convenţionale: după 7 zile.
AMALGAMELE DENTARE
 PROPRIETĂŢI FIZICE:
• STABILITATEA DIMENSIONALĂ:
 Contracţie –absorbţia Ag3Sn;
 Dilatare -γ1+ γ2;
 Contracţie - Hg Ag3Sn (nereacţionate)
 ADA 0-20 nm (0-20 nm)
 AMALGAMELE DENTARE
 STABILIATEA DIMENSIONALĂ:
 AMALGAMELE DENTARE
 DILATAREA TERMICĂ:
 De 2> ţesuturile dentare separaţie marginală datorită diferenţei celor două dilatări;
 Percolare condiţionată termic = pătrunderea / expulzarea salivei (modificările < 3-6
μm).
 AMALGAMELE DENTARE
 REZISTENŢA LA COMPRESIUNE:
 Compoziţia aliajului;
 Dimensiunea particulelor;
 Timpul de preparare insuficient fragil;
 Cantitatea de Hg;

 AMALGAMELE DENTARE
 REZISTENŢA LA TRACŢIUNE:
 < ca la compresiune;
 Solicitarea > la compresiune;
 ÎNTINDEREA:
 Deformare lentă, progresivă –ireversibilă (pres. 105Kg/cm 2 -21h);
 L.M. 3%
 Deformarea amalgamului la 14 zile  P;

1
 AMALGAMELE DENTARE
 FLUAJUL:
 Dinamic ( 35-703Kg/cm2 -4h);
 Static (369Kg/cm2 -4h).
 DURITATEA:
– 110 H.K. –la o oră de la inserare.
 CONDUCTIVITATEA TERMICĂ:
– Bune conducătoare de căldură.
– Obturaţie de bază.

 AMALGAMELE DENTARE
 ETANŞEITATEA:
 NU asigură:
 Închiderea ermetică a obturaţiei,
 Integritatea marginală a obturaţiei.
 Coroziunea amalgamului căptuşeşte hiatusurile dinte-obturaţie,
 Stab. dimensională variabilă.
 POROZITATEA:
 Bulele în interior datorită Hg.
 Porii la supraf. obt. elimin Hg. în timpul lustruirii obt.
 Microporii în masa obturaţiei defecte structurale. expansiune, > Hg, < condensarea.

 AMALGAMELE DENTARE
 PROPRIETĂŢI CHIMICE:
 COROZIUNEA.
 MODIFICĂRI DE CULOARE.
FACTORII:
 COMPOZIŢIA ALIAJULUI - Zn REZIST. > LA COROZIUNE.
 DIMENSIUNEA PARTICULELOR: << R. LA COROZIUNE >
 CALITATEA OBTURŢIEI,
 FACT. PACIENT -IGIENĂ.
 AMALGAMELE DENTARE
 PROPRIETĂŢI BIOLOGICE:
 INFILTRĂRI CANALICULI DENTINARI - Sn, Ag, Cu COLORAŢII (PROTECŢIE CU
LACURI).
 FINISARE PELICULA PROTECTOARE NU DEPOZITE DE COROZIUNE.
 AMALGAMELE DENTARE
 UTILIZAREA:
 SUA: 144t Hg 80.000.000 OBTURAŢII;
 Hg ca sursă pentru organism: alimente + obturaţii din amalgam;
 OBT. AMALGAM  Hg FORMA ELEMENTARĂ - VAPORI ABSORB. ÎN PLĂMÂNI,
DIGESTIV, CUTANAT LEZIUNI (EFECT CUMULATIV).
 TIMP DE ÎNJUMĂTĂŢIRE Hg: 70 ZILE
 ABSORBŢIA: SNC, RINICHI, FICAT.
 ÎNCORPORAREA Hg/zi: 1,2  10-20μg.
 NIVELUL MAXIM ADMIS: 0,05 mg/m3.
 INTOXICAŢIA ACUTĂ CU Hg: hipersalivaţie, gust metalic, greaţă, hematurie, eventual
moarte.
 Intoxicaţia cronică cu Hg (stomatolog): lizereu gingival. Fixare la nivel hepatic, rinichi,
SNC.
 AMALGAMELE DENTARE
 RECOMANDĂRI:
– Închiderea ermetică a flaconului cu Hg (eventual incasabil),

2
 – Necontaminarea elementelor,
– Utilizarea sistemului capsulat,
– Preparare electro-mecanică,
– Utilizare mânuşi protecţie, masca, aerisirea cabinetului,
– Deşeurile se aruncă în flacoane speciale,
– Evaluarea periodică a Hg din cabinet.

 AMALGAME CUPRU
 Sistem pilitură + Hg:
 Amalgame moderne, îmbogăţite cu Cu,
 Particule sferice fine, sferoidale sau amestec,
 Amalgame bifazice (non gama),
 Proprietăţi superioare celor convenţionale:
 Timp priză rapid;
 Rezist. la coroziune, compresie, etanşeizarea cavităţii.
 Sistem tablete de forme diferite (sferice, paralelipipedice):
 Specifică amalgamelor clasice, binare (Hg+Cu),
 C% Hg înlocuite în practica stomatologică de cele cu Cu.

 AMALGAME CUPRU
 PREPARAREA:
– Aliaje clasice:
• Plastifierea pastilelor în lingură metalică prin topire,
• Omogenizarea în mojar+pistil  pastă vâscoasă
 INDICAŢII:
– Restaurări coronare zona lat.;
– Obturaţii retrograde în rezecţia apicală.
 AMALGAM GALIU
 Hg este înlocuit de Ga (pct. topire 29,8oC);
 Nu are proprietăţi superioare amalgamelor cu Hg.
 AMALGAMELE DENTARE
 INDICAŢII:
– CAV. CLASA I, I!, V, PM., M.;
– RESTAURĂRI CORONARE SIMPLE SAU ARMATE;
– MODEL DE LUCRU (NU).
 AURUL PRECIPITAT
 PROPRIETĂŢI:
 ETANŞEITATE MARGINALĂ,
 REZISTENŢA LA COROZIUNE MARE,
 TOLERANŢĂ BIOLOGICĂ MAI MARE.
 DEZAVANTAJE:
 INDIC. LIMITATE,
 TEHNICA DE LUCRU>,
 CULOARE,
 PREŢ COST.
 AURUL PRECIPITAT
 AUR PULBERE,
AUR MAT,
ELECTRALLOY = Au+Ca,

 Aur precipitat:
– Obţinut prin atomizare şi electrodepunere,
– Particule de 5-75 m; sinterizate şi acoperite cu o folie de Au coeziv + tratate cu Cl sau NH3
pt a nu se contamina până la utilizare.
 FOLIE SIMPLĂ,
FOLIE ONDULATĂ,

3
 FOLIE Au+Pt,
FOLIE LAMINATĂ.
 Aur mat:
– Obţinut prin electrodepunere
– particule sinterizate pt. Creerea unei coeziuni minime.
 AURUL PRECIPITAT
 TEHNICA DE LUCRU:
 DEGAZAREA:
 SPIRTIERĂ – 3-5 sec,
 PLACA MICĂ – 5min,
 ELECTRICA>,
 CONDENSAREA:
 INSTRUMENTE DE MÂNĂ: fuloare, ciocane  traumatică.
 PNEUMATICĂ  lipsa controlului forţei,
 ELECTRONICĂ: cea mai indicată.

 MATERIALE MODERNE RESTAURĂRI CORONARE DIRECTE

 RĂŞINILE ACRILICE SIMPLE:
– valoare istorică
 RĂŞINILE ACRILICE SINTETICE:
 ISTORIC:
 Chimic: RAS;
 Elaborate de: MASUHARA&MIURA pentru ameliorarea compoziţiei
macromoleculare;
 Au deschis calea pentru răşinile compozite;
 MATERIALE MODERNE: RESTAURĂRI CORONARE DIRECTE
 RĂŞINILE ACRILICE SINTETICE:
• CHIMIC:
 Catalizator (BOR): 3N-BUTIL-BOR:
 Descomp. rad. liberi în prezenţa apei;
 Măreşte adeziunea răşinii.
• TRUSA:
 Agent
 Cuplare,
 Gravare.

 RĂŞINILE ACRILICE SINTETICE:

 UTILIZARE:
 Tehnici adezive: protetică & ortodonţie.
 DENUMIRI COMERCIALE:
 PALAKOV (KULZER-D);
 ORTHOMITE (USA);
ADHESIVE.

 RĂŞINILE DIACRILICE COMPOZITE

 CLASIFICARE:
 COMPOZIŢIE:
 NEŞARJATE;
 ŞARJATE.
 REACŢIA DE POLIMERIZARE:
 AUTOPOLIMERIZABILE;
 FOTOPOLIMERIZABIE:
 U.V.
 RAD.VIZIBILE INCOERENTE;
 RAD. VIZIBILĂ COERENTĂ –LASER.

4
  RĂŞINILE DIACRILICE COMPOZITE
(RDC)
 MATRICEA ORGANICĂ:
 BIS-GMA;
 U.D.M.A.
 MIXTE.
 PARTICULE DE UMPLUTURĂ:
 COMPOZITE CLASICE – macroumplutură;(10-100,15-20nm);
 COMPOZITE microumplutură (0,01-0,1 nm);
 COMPOZITE hibride (condensate);
 RĂŞINILE COMPOZITE
 FORMA DE PREZENTARE:
 Sistemul P+L: SMILE, KERR (GEN. I);
 Sistemul P+P: CONCISE, ADAPTIC (fără agent de gravaj);
 Sistemul
 P+L,: PALAKOV, EVICROL,
 P+P: CONCISE, ADAPTIC.
 Sistemul PASTĂ:
 COMPOUND- godeu,
 VALUX-P50,TETRIC-CERAM,HERCULITE, seringa.
 Sistemul CAPSULAT: COMPOCAP, POLYCAP.
 RĂŞINILE COMPOZITE
 COMPOZIŢIA CHIMICĂ:
 FAZA ORGANICĂ:
 FAZA ANORGANICĂ:
 AGENŢII DE CUPLARE:
 FAZA ORGANICĂ:
 Monomerii de bază: BIS-GMA, BIS-MA, BIS-EMA, BIS-PMA.
 Monomerii de diluţie: ACID METACRILIC+M.M.A. (viscozitate/masa molec. <)
 Sistem de iniţiere: P.O.B. (0,5-2,5%),
 Accelerator de polimerizare:
 N,N-DIMETL-PARATOLUIDINA 0,5-3,2%
 N,N-DIETANOL-PARATOLUIDINA 0,5-3,2%
 Sistem de iniţiere:
 U.V.;
 RAD. L. HALOGEN;
 RAD. L. COERENTE-LASER.
 Fotosensibilizatori:
 ETER ETILIC;
 BENZOINA 0,2%;
 CAMFORO-CHINONĂ 0,1-0,2%.
 Inhibitori de polimerizare (0,1%):
 HIDROCHINONA,
 METIL-FENOL.
 Stabilizatori –U.V.: previn îmbătrânirea prematură.
 Coloranţi, pigmenţi.

 FAZA ANORGANICĂ (15-55%vol.):

 Cuarţ;
 Silice coloidală,
 Alumino-silicaţi,
 Boro-silicaţi: Li, Ba, Zr, Sr.
 Fibre-sticlă, triclorură yterbiu.
 Oxizi metalici, fluorură de Ba,
 Macroumplutură (10-100μm); 1-10μm=Medie
 Microumplutură (0,01-0,1μm),

5
  Hibridă,
 Micro+medie (1-10μm)
 Nanoparticule(0,50-0,70 nm)
 AGENŢII DE CUPLARE:
H2O

SILANI SILANOLI

X-Si-(OR)3
 RĂŞINILE COMPOZITE
 DOZAREA/PREPARAREA:
 SISTEMELE MODERNE
 PREDOZATE - SERINGI;
 SISTEMELE CLASICE:
 P/L, P/P- DOZAREA EXTEMPORANEE;
 PREPARARE:
 MANUAL;
 MECANIC.
 RĂŞINILE COMPOZITE
 TEHNICA DE LUCRU:
 ALEGEREA RĂŞINII COMPOZITE;
 CONDIŢIONAREA:
 DENTINEI:
 LINER,
 ADEZIV (PRIMER).
 SMALŢULUI:
 GRAVAJ ACID –H3PO4 (35-50%),
 AGENT DE CUPLARE.
 APLICAREA RĂŞINII COMPOZITE;
 POLIMERIZAREA RĂŞINII;
 FINISARE.
 RĂŞINILE COMPOZITE
 PROPRIETĂŢI:
 TIMP DE GELIFICARE:
 MODERNE: RAPID;
 CLASICE: 5-10 min.
 STABILITATEA VOLUMETRICĂ:
 F.B. –CONTRACŢIA DE POLIMERIZARE - 0,25-1,9%
 SEPARAŢIA MARGINALĂ: mai mică de 10μm.
 POROZITATE - aproximativ 10μm (în funcţie de mărimea particulelor).
 RĂŞINILE COMPOZITE
 PROPRIETĂŢI:
 PROPRIETĂŢI TERMICE:
 CONDUCTIVITATEA
 DIFUZIBILITATEA
 PROPRIETĂŢI MECANICE:
 DURITATE = AMALGAMELE.
 MODUL ELASTICITATE:
 = SMALŢ/DENTINĂ/MENŢINERE, ADAPTARE MARGINALĂ.(< D/S)
 RĂŞINILE COMPOZITE
 PROPRIETĂŢI:
 STABILITATEA CROMATICĂ:
 RELATIV BUNĂ.
 BIOLOGIC: EFECT PULPOTOXIC.

6
  ADEZIUNEA:
 MECANICĂ: GEN I- FĂRĂ CONDIŢIONARE.
 MECANO-CHIMICĂ: GEN II, III,- CONDIŢIONARE.
 !! DE 4 ORI MAI MARE LA SMALŢ/DENTINĂ.
 ABSORBŢIE H2O:
 COMPOZIT CU MICROUMPLUTURĂ.
 RĂŞINILE COMPOZITE
 INDICAŢII:
 CAVITĂŢI (I-V),
 HIPO ŞI DISPLAZII,
 SIGILARI,
 FRACTURI CORONARE,
 FIXARE FAŢETE,
 PROTEZĂRI IMEDIATE,
 IMOBILIZĂRI.
 CONTRAINDICAŢII:
 NU PREZINTĂ
 PM,M-selectiv
 RĂŞINILE COMPOZITE
 RECOMANDĂRI PRACTICE:
 CAVITĂŢI CU RETENŢII NORMALE;
 LINERI+OBTURAŢII DE BAZĂ;
 BIZOTARE < SUPRAF., NETEDE;
 CONDIŢIONAREA DENTINĂ+SMALŢ;
 NU STRAT SUBŢIRE FRACTURI.
 CAVITATI CU PERETI SMALT