Universitatea de Medicină şi

Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi

Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina de Cariologie și
Odontoterapie Restaurativă

L.P. 6.

UZURI DENTARE
(UD)–
TRATAMENT
 Tratamentul UD

 ETIOLOGIC(îndepartarea factorilor etiologici este obligatorie pentru a obține un

succes terapeutic final);
 SIMPTOMATIC(tratamentul hipersensibilității dentinarare, leziuni de mucoasa);
 PREVENTIV (creșterea rezistenței țesuturillor dure dentare la atacurile acide);
 RESTAURATIV(refacerea substructurilor dentare pierdute);
 DISPENSARIZARE (urmărirea evoluției in timp).
 Tratamentul UD

ETIOLOGIC

Îndepartarea factorilor etiologici implicați in funcție de

caracterul evolutiv si tipul de uzura dentara prezenta.
 Tratamentul UD

SIMPTOMATIC (trat. Hipersensibilității

dentinare, lez. de mucoasă)

Dacă diagnosticul confirmă hipersensibilitatea dentară asociata

UDNC, specialistul poate folosi urmatoarele etape pentru a-l face pe
pacient sa coopereze:
•Recomandarea schimbării metodelor de periaj a dinţilor.
•Îndepărtarea posibililor factori de risc prin educarea pacientului referitor la
acizii din regimul alimentar şi la modificarea regimului de
îngrijire orală acasă,
•Recomandarea unui regim de desensibilizare la domiciliu, cum ar fi geluri
cu fluoruri şi/sau apă de gură şi paste de dinti antihipersensibilizante.
•Aplicarea topică de agenţi de desensibilizare la cabinet cum ar fi geluri,
lacuri, primeri care contin HEMA, cimenturi glassionomer si rașini
adezive(IN PREZENȚA CAVITĂȚII) ionoforeza,terapia cu laser.
Provocarea în această etapă de tratament o reprezintă
dinţii sensibili care nu au sau nu necesită restaurări.
 PREVENTIV-UD

PREVENTIV
CREȘTEREA RZISTENȚEI ȚESUTURILOR
DURE DENTARE LA ATACURILE ACIDE:
SALIVA
Remineralizarea produsă de salivă este minoră și
este un proces lent, cu tendința ca, datorită diferenței
mici de concentrație ionică dintre salivă și interiorul
leziunii, eventualul câștig net de minerale să se facă
în stratul de suprafață al leziunii.
 PREVENTIV-UD

PREVENTIV- CREȘTEREA RZISTENȚEI

ȚESUTURILOR DURE DENTARE LA ATACURILE
ACIDE:

I. Agenți remineralizanți ce conțin exclusiv

fluor;
II. Agenți remineralizanți nefluorurați: pe bază
de fosfat de calciu (organici, anorganici,
cristalini, amorfi); sticle bioactive; peptide
III. Combinații între primele două.
 PREVENTIV-UD

CREȘTEREA RZISTENȚEI ȚESUTURILOR DURE DENTARE LA

ATACURILE ACIDE: I. PRODUSE PE BAZĂ DE FLUOR

Fluorura de
Monofluorfosfat de Fluorura de
sodiu
sodiu staniu

Tipuri de fluoruri

Aminofluoruri
 PREVENTIV-UD

CREȘTEREA RZISTENȚEI ȚESUTURILOR DURE DENTARE LA

ATACURILE ACIDE:
II. AGENȚI NEFLUORURAȚI

II.1 PRODUSE PE BAZĂ DE FOSFAT DE CALCIU FUNCŢIONALIZATE

II.2 DERIVAŢI DE CAZEINĂ ŞI FOSFAT DE CALCIU AMORF
II.3 PRODUSE PE BAZĂ DE NANOHIDROXIAPATITĂ
II.4 PRODUSE DIN STICLĂ BIOACTIVĂ
II.5 FILERI AI IONOMERILOR DE STICLĂ CU SUPRAFAȚA PRE- ACTIVATĂ
(SURFACE PRE-REACTED GLASS-IONOMER FILLER- SPRG)
II.6 PEPTIDE AUTO-ASAMBLATE (SELF-ASSEMBLING PEPTIDES)
II.7 TEOBROMURA
 PREVENTIV-UD

CREȘTEREA RZISTENȚEI ȚESUTURILOR DURE DENTARE

LA ATACURILE ACIDE:
III. AGENȚI MICȘTI

III.1 TEHNOLOGIA PROARGIN

III.2 TEHNOLOGIA CAVISTAT
III.3 XILITOLUL
III.4 IONUL DE TRIMETAFOSFAT (TMP) ȘI HEXAMETAFOSFAT (HMP)
 RESTAURATIV-UD:

RESTAURATIV: obiective
 menţinerea în totalitate a ţesuturilor dure restante
 reducerea concentrării stresului la nivel cervical;
 reducerea flexiunii cervicale;
 elimină sensibilitatea cervicală;
 oferă comfort ţesuturilor moi adiacente;
 îmbunătăţeşte aspectul estetic;
 previne colectarea resturilor alimentare;
 uşurează efectuarea igienei orale;
 creşterea rezistenţei dentare;
 previne implicarea pulpară;
 elimină disoluţia acidă sau coroziunea;
 prevenirea cariilor radiculare;
 recâştigarea încrederii pacientului (atât în ce priveşte abilitatea
lui de a-şi controla propria condiţie cât şi a posibilităţii ca
ţesuturile dure restante să funcţioneze pe tot parcursul vieţii) .
 RESTAURATIV: -UD

RESTAURATIV: indicaţii:

 Cand este ameninţată integritatea structurală a dintelui;

 Dintele (dentina) este hipersensibil(ă);
 Defectul este d.p.d.v. estetic inacceptabil pentru pacient;
 Se anticipează o deschidere a camerei pulpare;
 Localizarea leziunii compromite designul unei proteze parţial amovibile.
 RESTAURATIV: _UD
RESTAURATIV: materiale de
restaurare:
1. Rasini Compozite (RC) conventionale (Hibride, Microhibride)
2. Rașini Compozite fluide (Low Flow, Heavy Flow)
3. Cimenturi Glassionomer (CGI)/Cimenturi Glassionomer Modificate cu
Rasini (CGmr)
4. Compomeri (C) * (doar in cavitațile mixte corono-radiculare, in cazuri
excepționale, cand avem margini cavitare plasate in smal ț si accesul si
izolarea pot fi realizate in condi ții optime)
5. Ormoceri (O)
6. Amalgam (A)

TEHNICI DE RESTAURARE:
 CAVITATI MICI: tehnica “in bloc” cu: RC, RC fluide, CGI, CGmr, C.
 CAVITATI MEDII: tehnica “in bloc” sau tehnici de stratificare:
 tehnica combinata: RC fluida+RC conven ționala,
 tehnica laminata: RC conven ționale + CGI/CGmr
 CAVITATI EXTINSE: tehnici de stratificare :
 tehnica combinata: RC fluida+RC conven țional ă,
 tehnica laminata: RC conven ționale + CGI/CGmr sau CGI+A.
 RESTAURATIV: - UD

RESTAURATIV: particularități

Protocolul restaurativ al UD va varia in functie de:

 Dimensiunile pierderilor de țesut dur dentar
(profunzime, suprafată);
 Localizare: coronar, radicular sau mixte (corono-
radiculare);
 Factorii etiologici implicați;
 Tipul de material ales pentru restaurare;
 Posibilitățile de izolare;
 Exigențile estetice ale pacientului.
 RESTAURATIV: UD

RESTAURATIV: particularități
Deşi restaurările cervicale sunt destul de frecvente, ele reprezintă
unul din cele mai puţin durabile tipuri de restaurări cu un indice mare de
mobilizare, exces marginal şi carii secundare.

Eşecul adeziv este atribuit:

 unui control inadecvat al umezelii;
 necesităţii de a face să adere acelaşi material la substraturi diferite
(smalţ, dentină şi cement);
 diferenţelor în compoziţia dentinei şi
 deformării cuspidiene în timpul ocluziei.
 RESTAURATIV-UD:

RESTAURATIV: particularități

 O bună izolare este primul pas în succesul

unei restaurări a LCN dar în ciuda faptului
că reprezintă fundamentul paşilor ulteriori,
este cel mai subestimat!
 CGI, CGmr, o bază din CGI/CGmr laminată
cu un strat de RC sau o RC cu sistemul său
adeziv reprezintă cele mai bune opţiuni
restaurative.
 În leziunile de abfracţie sunt indicate RC
microfill sau fluide (heavy-flow) care au un
modul de elasticitate mare, flexându-se
odată cu dintele, adeziunea nefiind
compromisă.
 RESTAURATIV: -UD

RESTAURATIV: particularități
 În cavităţile nedureroase se aplică gravajul
total convenţional (ac fosforic 37%) timp
de 20 sec. pe smalţ şi pe dentină pentru a
elimina detritusul dentinar remanent (SL).

 Dacă folosim CGI tradiţional vom

condiţiona iniţial dentina cu un acid
poliacrilic pentru a obţine un nivel optim
de umezire a suprafeţei.

 Dacă folosim un CGmr apelăm la acidul

poliacrilic.
 RESTAURATIV: -UD

RESTAURATIV: particularități
Inainte de restaurarea UD nedureroase, este
indicată o „asprire” lejeră cu o piatră diamantată a
dentinei superficiale;
Dacă leziunea este profundă, având în vedere
prezenţa unui substrat mai bogat în calciu la care CGI
aderă mai bine, vom aplica tehnica laminată.
Pentru UD dureroase tubulii sunt deschişi şi
gravajul va fi lejer:
 Prima opţiune vor fi adezivii AG(adezivi
autogravanți) în 2 paşi, dar cu un gravaj iniţial al
marginilor de smalţ acolo unde ele există: gravaj
selectiv;
 Vom face o aplicare activă a acestor adezivi timp
de 15 secunde, după care aşteptăm alte 15 secunde
pentru volatilizarea solventuluI, deoarece peretele
cervical al cavităţii tinde să reţină excesul de adeziv
(modificării de culoare şi spaţii marginale).
 RESTAURATIV: -UD

RESTAURATIV: particularități
 Deoarece adeziunea la smalţ este mai puternică,
mai stabilă şi mai predictibilă, inserţia materialului
trebuie să înceapă de la peretele gingival, fără să
fie implicat smalţul înconjurător;
 Ori de cîte ori este posibil, restaurarea va fi făcută
in straturi. Ultimul va fi plasat în legătură cu
peretele de smalţ: tehnica aditivă şi nu
substractivă: este posibil să obţinem o restaurare
finală la care să nu fie necesare tehnici de finisare
şi lustruire ulterioare laborioase;
 Din punct de vedere estetic, culoarea zonei
cervicale este uşor de obţinut de obicei cu o
saturaţie mai mare şi o transluciditate mai mică în
comparaţie cu celelalte 2/3 ale dintelui.
 RESTAURATIV: -UD

ETAPELE PREMERGATOARE
TRATAMENTULUI:

 Curățirea profesională (periaj mecanic profesional, detartraj)

 Alegerea culorii in vederea restaurării dupa cheia de culorii
 Izolarea (preferabil cu diga), fir retractor

Alegerea culorii

Anestezia

Igienizarea suprafețelor ce vor fi

restaurate Alegerea culorii cu dispozitivul
Shade Scan
 RESTAURATIV: -UD

ETAPELE PREMERGATOARE :

1. Izolarea parodontala

 saliva, fluidul gingival sau hemoragia gingival ă trebuie eliminat ă în toate

etapele terapeutice
deseori marginea gingivală a cavități preparate este situat ă sub marginea liber ă a
gingiei, in acest caz se recomanda retrac ția gingival ă;
- asigur--un bun acces
- elimin—opreste trecera fluidului spre
cavitate

- gingia marginală inflamată care a proliferat în cavitate poate fi indepartata prin:

 metode mecanice (obturare cu material de obtura ție provizorie sau gutaperca
incalzita in exces)
 metode mecano-chimice (fir retractor impregnat cu o sol. astringenta)
 metode chirurgicale (clasice, termocauterizare, Lasser).
 RESTAURATIV: -UD

RESTAURATIV: particularități

1. PERIAJ PROFESIONAL CU PASTA ABRAZIVA FĂRĂ FLUOR;

2. ALEGEREA CULORII (in lumina naturala; dinti hidratati);
3. IZOLAREA (fir retractor);
4. APLICAREA SISTEMULUI DE MATRICE + PANA (doar daca e
necesar, in cavitatile care se extind si proximal sau pentru stabilizarea
matricii);
5. APLICAREA SISTEMULUI ADEZIV + FOTOPOLIMERIZARE
20 SEC;
6. APLICAREA RAȘINII COMPOZITE + FOTOPOLIMERIZARE 40
SEC;
7. ÎNDEPARTAREA PENEI, MATRICII;
8. REMODELARE + RECONTURARE (daca este necesar);
9. FINISARE + LUSTRUIRE.
 EROZIUNEA DENTARA

RESTAURATIV: -eroziune
DIAGNOSTIC GRAD TRATAMENT COST

Eroziune vestibulară 0 Măsuri preventive *

1 Măsuri preventive sau *
reconturări cu RC
Adezivi dentinari dacă este
**
2 sensibilitate. Reconturare *
cu RC, CGI sau
compomeri. **
Restaurări cu RC,CGI, **
Compomeri, Faţete sau
3 Coroane
**
Măsuri preventive ****
Măsuri preventive sau ****
Eroziune linguală 0 reconturare linguală cu RC *
1 Restaurări cu RC, CGI, **
Compomeri, faţete
metalice şi coroane
Măsuri preventive
2 Restaurări cu RC a ***
depresiunilor erodate
ocluzale
Coroane sau punţi
Reechiloibrări ocluzale
Eroziune ocluzală 0 împrună cu tratament *
1 restaurativ **
Gutiere nocturne

2 ***
Cofactor-abfracţia - ***

**
 EROZIUNEA DENTARA

Măsuri preventive individuale în EROZIUNEA

DENTARĂ indiferent de etiologie

 Perie de dinţi cu duritate medie;

 Paste de dinţi puţin abrazive, cu fluor şi bicarbonat;
 Fără periaj imediat după un atac acid;
 Tehnică de periaj fără presiuni exagerate;
 Gel cu fluor neutru concentrat (1-2% F), de 2 ori pe
săptămână;
 Gume de mestecat, fără zahăr, preferabil cu
bicarbonat, uree, utilizate alternativ cu cele ce
conţin fluor pentru a stimula fluxul salivar după un
atac acid;
 Utilizarea unor paste de dinți cu grad de abraziune
(RDA) mic.
 EROZIUNEA DENTARA

Măsuri preventive recomandate în controlul aportului şi

reducerea expunerii la acid

 Reducerea expunerii la acid prin scăderea frecvenţei

aportului de acid şi a reducerii timpului de contact:
doar la mesele principale;
 A se evita consumul de alimente şi băuturi acide ca
ultim aliment înainte de culcare;
 A se evita stagnarea sau barbotarea băuturilor acide în
gură;
 Evitarea sorbirii acestor băuturi;
 Consumul acestora cu paiul, asigurându-se că nu există
contact cu nicio suprafaţă dentară;
 Alegerea unor băuturi bogate în calciu sau băuturi
pentru sportivi modificate şi a unor alimente cu
potenţial eroziv minim, mesele se finalizează cu
alimente alcaline;
 Atenţie la medicaţia acidă.
 EROZIUNEA DENTARA

Măsuri preventive profesionale în

EROZIUNEA DENTARĂ indiferent de
etiologie
 Informarea pacientului şi instruirea lui in ceea ce
privesc cauzele eroziunii;
 Consilierea pacientului privind tehnicile si produsele
de igienă orală cele mai indicate;
 Îndepărtarea profesională a coloraţiilor pentru a
descuraja utilizarea de către pacient a pastelor
foarte abrazive;
 Aplicarea de produse care cresc rezistența
țesuturilor dure dentare pe leziunile erozive
incipiente de 4 sau mai multe ori pe an, in funcţie de
stadiul de activitate al leziunii;
 Monitorizarea progresiei eroziunii la fiecare 6 luni,
comparând stadiul respectiv cu cel iniţial înregistrat
pe modele.
 EROZIUNEA DENTARA

 A nu se consuma un meniu foarte consistent înainte

de culcare;

 Evitarea unor alimente sau băuturi care pot induce

refluxul gastro-esofagian: vin, citrice, oţet, alimente
grase prăjite, tomate, cafea, ceai negru, ciocolată;

 Recomandarea de gume de mestecat protective care

stimulează secreţia salivară şi reduc refluxul
postprandial;

 Anorexia/bulimia: tratament psihologic sau psihiatric;

 Se evită periajul intempestiv imediat după vomisment;

 Se clăteşte gura cu ape de gură cu fluorură de staniu

cu o soluţie de bicarbonat de sodiu sau cu apă simplă
de la robinet.
 EROZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV:
-rășini composite-Tetric Evoflow (IVOCLAR)
 EROZIUNEA DENTARA

RESTAURATIV:
-rasini composite-Tetric Evoflow (IVOCLAR)
 EROZIUNEA DENTARĂ

Protocol restaurativ – ciment glassionomer

(CGmr)

Ketac™ Nano Light-Curing Glass Ionomer Restorative

 EROZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV: -Eroziune cervicală

CGmr (ciment glass-ionomer modificat cu rășini)
 EROZIUNEA DENTARA

RESTAURATIV: -Eroziune cervicală

Compomer
COMPOMER* (doar in cavitățile mixte corono-radiculare, in cazuri exceptionale, cand
avem margini cavitare plasate in smalț si accesul si izolarea pot fi realizate in conditii
optime)
 EROZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV: -Eroziune cervicală

amalgam
 EROZIUNE

RESTAURATIV: -Eroziune ocluzală/incizală

Plan de trament în pierderi de <0,5mm dimensiune verticală: sigilare sau

restaurare coronară cu materiale compozite

 O măsură de tratament minim invaziv este sigilarea.

 Un studiu care a utilizat Seal and Protect (Dentsply DeTrey, Konstanz,
Germany) şi Optibond Solo (Kerr, West Collins, Orange, Calif., USA), in
vitro şi in vivo, a demonstrat succesul sigilării în tratamentul uzurii dentare
erozive în stadii incipiente (Azzopardi & col., 2001).
 Un alt studiu a demonstrat efectul protectiv al sistemelor adezive aplicate
pe suprafaţa dentinară după expunere la atacuri acide şi abrazie prin periaj.
 EROZIUNE

RESTAURATIV: -Eroziune ocluzală/incizală

Plan de trament în pierderi de <2,00mm dimensiune verticală: reconstrucţie

coronară cu materiale compozite
În măsura în care există o pierdere de maxim 1-2 mm de spaţiu interocluzal,
dimensiunea poate fi reconstruită cu răşini compozite.
O astfel de creştere a dimensiunii verticale poate fi tolerată de pacienţi.
Suprafeţele ocluzale vestibulare sau cele palatinale afectate de uzură dentară
erozivă pot fi reabilitate prin restaurare directă cu răşini compozite.
 EROZIUNE

RESTAURATIV: -Eroziune ocluzală/incizală

Plan de trament în pierderi de >2mm dimensiune verticală: reabilitare
coronară cu faţete ceramice sau overlay
În situaţiile în care frontalii maxilari sunt sever afectaţi trebuie luată în
considerare reabilitarea cu ajutorul faţetelor ceramice.
Dacă defectele sunt localizate la nivelul dinţilor posteriori şi se extind la
nivelul a două suprafeţe, iar pierderea dimensiunii verticale depăşeşte
2mm, este recomandabilă reabilitarea cu restaurări overlay ceramice.
 EROZIUNE

RESTAURATIV: -Eroziune ocluzală/incizală

Plan de trament în pierderi de >4mm dimensiune

verticală: reabilitare coronară cu restaurări ceramice

În cazul pacienţilor cu uzură dentară erozivă severă, asociată

cu pierdere severă de substanţă dentară, asociată cu
pierderea dimensiunii verticale de minim 4mm, este
obligatorie reconstrucţia cu coroane sau punţi dentare
ceramice.
 ABRAZIUNE
PREVENTIV – Abraziune
Sugestii pentru pacienti:
evitarea folosiri unei mari cantități de pastă sau
reaplicarea unei noi cantități de pastă in timpul
aceluiaș periaj;
evitarea periuțelor foarte dure sau foarte moi (vechi)
cu perii ce au capatul rotunjit;
evitarea periajului imediat dupa un atac acid
alimentar;
evitarea unui periaj agresiv cu forța si timp
indelungat;
evitarea unui flossing excesiv sau utilizarea incorecta
a altor dispozitive de igiena interdentară.

Sugestii pt medici:
evitarea unui detartraj-surfasaj prea agresiv;
evitarea lustruirii exagerate in timpul îndepartării
coloratiilor;
evitarea agresării spatiului biologic prin aplicarea de
coroane prea lungi;
 Rata de retenţie a restaurărilor după 3 ani variazăDENTARĂ
ABRAZIUNEA între 90 şi 100%. CG
sigilante deoarece ele suferă o contracţie de priză mai mică şi au in coeficient d
RESTAURATIV:-Abraziune cervicală
expansiune termică asemănător cu cel al dintelui. CGI tradiţionale nu sunt indicate
suprafaţă destul de aspră şi se dezintegrează destul de uşor în mediul acid. Unele
Rășini composite- Filtek Ultimate 3M
reâncărcate cu fluor menţinându-le astfel un potenţial anticariogen de durată .
 ABRAZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV:- Abraziune cervicală

Restaurări CGmr

Pregatirea Aplicarea Restaurare Rezultatul

cavitatii cu Fuji II Finisare cu
agentului de final
LC G-Coat Plus
condiționare
 ABRAZIUNEA DENTARĂ
RESTAURATIV:- Abraziune cervicală

Tehnica de restaurare cu CGmr

Pregătirea cavitații
Condiționare acidă
Spalare, uscare

Aplicarea CGmr
Fotopolimerizare
Finisare

Aplicarea unui varnish de

protectie

Aspect final
 ABRAZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV:- Abraziune
incizal ă/ocluzal
Restaurare ă
cu rășini compozite a unei leziuni necariogene
datorată demasticației (consum de semințe)
 ABRAZIUNEA DENTARA

RESTAURATIV:- Abraziune
incizalăprin
Restaurare /ocluzal
tehnicaăde injectare a compozitului in ghid.
 ABRAZIUNEA DENTARĂ

RESTAURATIV:- Abraziune incizală/ocluzală

Reabilitare tisulară si restabilirea dimensiunii verticale prin metode
indirecte : COROANE CERAMICE
 ABFRACTIE

PREVENTIV :-Abfractie

 Echilibrarea ocluzală face parte din arsenalul

terapeutic al leziunilor dentare cervicale de tip
abfracţie, fiind necesară atât în prevenirea sau oprirea
în evoluţie a acestei categorii de leziuni, cât şi în
prevenirea eşecului restaurărilor cervicale. Prin
şlefuirile ocluzale se pot modifica înclin ările pantelor
cuspidiene şi pot fi îndepărtate contactele premature
şi interferenţele
 ABFRACTIE

RESTAURATIV:-Abfractie (bruxizm)

compozit microhibrid universal Filtek Z 250 (3M ESPE)

Adezivul utilizat a fost 3M Single Bond Dental Adhesive.
 ABFRACTIE+ABRAZIUNE

RESTAURATIV:-Abfractie

Rășini compozite

Compozit Grandioso Heavy Flow VOCO

 ABFRACTIE

RESTAURATIV:
Glassionomer (CGI) GC Fuji IX Extra