IZOLAREA CÂMPULUI

OPERATOR
Izolarea câmpului operator reprezintă o etapă absolut necesară în
tratamentul leziunilor carioase.

Saliva, fluidul gingival, uneori sângele sau fluidele provenite

din parodonțiu, umiditatea respirației, dar și părțile moi
învecinate pot împiedica o vizibilitate adecvată şi un acces optim
al instrumentelor la nivelul leziunilor carioase.

În acelaşi timp, în absenţa izolării nu se poate obţine o plagă

dentinară neinfectată, iar prezența fluidului oral face imposibil
un contact intim al materialului de restaurare cu substructura
dentară, o închiderea marginală bună a restaurării și influenţează
în mod negativ calităţile materialului.
 AVANTAJELE IZOLARII
- menține un câmp operator uscat şi curat;
- permite un acces şi vizibilitate optime;
- determină obținerea unor restaurări cu proprietăţi fizice şi chimice
superioare, în special ale materialelor hidrofobe, crescând astfel perioada
lor funcţională;
- oferă protecţia operatorului şi a pacientului;
- conferă eficienţă operatorie;
- crește posibilitatea detectării leziunilor carioase necavitare; saliva
deformează imaginea suprafeţei dentare şi poate masca aceste leziuni;
- scade riscul de infectare a dentinei în timpul manoperelor.
1. MATERIALE ABSORBANTE
1.1. Rulourile
Sunt confectionate din vata hidrofilă, iar în ultima perioadă din vată acoperită cu
material absorbant. Conform anatomiei vestibulului oral și a spațiului paralingual,
rulourile sunt confecționate având lungimi (3-5 cm) și grosimi diferite, numerotate
de la l la 4, în ordine crescătoare a diametrului: l = 0,9 cm; 2 = 1,5 cm; 3 si 4 = 2,5
cm.
Ele au: -suprafaţa plană
- suprafața texturată
Ele absorb saliva, asigurând un câmp operator uscat pe perioade scurte de
timp (examinare, sigilare, lustruire şi aplicări topice de fluor).
Un avantaj al acestora este şi îndepărtarea uşoară a buzelor şi obrajilor din
câmpul operator.
Pentru arcada maxilară ele se plasează în fundurile de sac
vestibulare
La mandibulă vestibular 2 rulouri parafrenular şi paralingual,
suplimentar adăugându-se un rulou în vestibulul maxilar în
dreptul canalului Stenon.

Ele nu sunt eficiente la pacienţii cu hipersalivaţie

 Rulouri pentru întreaga arcadă
-utilizarea bucală: presiune usoară asupra glandelor salivare reducând fluxul
salivar
- utilizare linguală: izolează limba
- utilizare vestibulară: permite retractia buzelor

Parotisroll (Roeko)
1.2. Compresele de tifon
Sunt standardizate sub formă de pătrate cu latura de 2 cm, îndeplinind aceleaşi
funcţii ca şi rulourile. Sunt mai bine tolerate de către ţesuturile fine orale deoarece
adeziunea lor la aceste ţesuturi uscate este mult mai mică.

Schimbarea rulourilor şi compreselor se face frecvent, dar nu înainte ca acestea să

fie saturate cu salivă. Dacă este nevoie să se îndepărteze rulourile sau compresele înainte
de a fi pe deplin îmbibate, ele sunt îmbibate   cu apa de la spray-ul unitului dentar astfel
încât să nu se exfolieze odată cu ele şi epiteliul mucoasei orale.
Există şi dispozitive metalice sau din plastic care ajută la
menținerea rulourilor și compreselor în poziție și care
împiedică deplasarea lor prin mişcările involuntare ale
limbii, obrajilor sau buzelor în timpul manoperelor, evitându-
se astfel antrenarea lor de către instrumentarul rotativ sau
interferarea lor cu procedurile efectuate.
1.3. Pernute de hârtie absorbante

Prezintă diferite forme pentru a se adapta în multiple zone ale

cavităţii bucale.

Exemple: Dry tips (Microbrush International), Dri-Angle (Dental Health Products

Inc.), Dry Angles (Benco dental), Neo Drys (Microcopy)
Avantaje:
- sunt mult mai absorbante decât
rulourile şi compresele
- sunt bine tolerate de ţesuturile orale.
- acoperă complet orificiul canalului
Stenon şi mucoasa jugală din jur
- nu lasă fibre după îndepărtare,
- uşurează manoperele în zona cea mai
posterioară a cavității orale,
- sunt destul de flexibile pentru a se
adapta mişcărilor mandibulare
- sunt autoretentive prin adeziunea fizică
pe care o au după o oarecare imbibiţie cu
salivă;
- sunt uşor de îndepărtat.
Există și varinta de pernuțe absorbante sublinguale (Dry
Dent Sublingual, Directa)
II.Sistemul de izolare cu digă
Motivul pentru care este atât de frecvent întrebuințată astăzi în cariologie
îl constiuie utilizarea materialelor de restaurare adezive extrem de
sensibile la contaminarea cu fluidele orale. Majoritatea autorilor consideră
ca fiind obligatorie folosirea digăi în cazul restaurărilor cu rășini compozite şi
preferă această metodă și pentru restaurările cu compomeri sau cimenturi
glassionomer modificate cu răşină.
 Interesul pentru aplicarea digăi creşte atunci când se
tratează leziuni carioase la care una din margini este aproape
de marginea liberă a gingiei deoarece izolarea prin metodele
clasice este ineficientă.
 Avantaje:
 protejarea pacientului de înghiţirea sau aspirarea instrumentelor, a detritusurilor
dentare rezultate din prepararea dintelui, a pulberilor de materiale produse în
timpul îndepărtării restaurărilor mai vechi, a soluţiilor de irigare, a substanţelor
iritante şi caustice (cum ar fi acidul utilizat pentru gravajul smalţului);
 protejarea părţile moi de acţiunea secantă a frezelor
 protejarea medicului de eventualele infecţii infectii transmisibile de la pacient;
 izolarea excelentă a câmpului operator de salivă, sânge şi alte fluide tisulare pe
toată durata tratamentului; dinţii restauraţi sub protecţia digăi sunt mai puţin
predispuşi la complicații postrestauratorii legate de contaminarea cu fluide
orale;
 reducerea riscului de infectare al plăgii dentinare;
 vizibilitatea îmbunătăţită datorită câmpului perfect uscat, culorii contrastante a
digăi şi eliminării aburirii oglizii dentare;
• reducerea riscului infectiei incrucisate in cabinet prin diminuarea
contaminarii cu aerosoli.
• reducerea deshidratarii mucoaselor si dintilor ramasi sub diga
 creșterea eficienţei prin eliminarea timpului cât pacientul clăteşte și prin
eliminarea discuţiilor excesive cu unii pacienţi;
 facilitarea tratamentului restaurativ pe mai mulți dinți (în funcție de numărul
dinților izolați)
 creșterea accesul la nivel lezional prin retracția părților moi, dar și a ţesutului
gingival care asigură astfel un acces mai facil și pe peretele gingival al
cavităților .
 menținerea pacientului cu cavitatea orală larg deschisă pe toată durata
procedurii terapeutice
 determină ușoară protruzie mandibulară, ceea ce favorizează expunerea
dinților distali mandibulari
Dezavantaje:

• preţul de cost mai ridicat al manoperei,

• disconfortul indus pacientului,
• timpul prelungit şi tehnica laborioasă de aplicare a acesteia,
însă un practician cu experienţă o aplică în doar 3-5 minute,
atât cât este necesar + să se instaleze anestezia
• utilizarea ei impune alegerea culorii materialului estetic de
restaurare anterior fixării acesteia
• în cazul restaurării directe cu materiale plastice nu permite
realizarea modelării funcționale a restaurării decât după
îndepărtarea ei.
 Indicaţii
• Îndepărtare obturaţiilor amalgam
• Restaurări directe din materiale adezive și amalgam
• Sigilarea șanțurilor și fosetelor, sigilare proximală
• Tratamentul leziunilor carioase necavitare prin metoda infiltrării
cu rășini
• Aplicații ale unor produse de remieralizare
• Tratament de albire
• Cimentare adezivă
Contraindicaţii

Locale
• - dinti ce nu au erupt suficient pt. a fi aplicate clemele
• - dinti conici fără convexităti, cu anomalii de formă
• - unii molari de minte
• - dinti in malpozitie exagerată
• - alergie la latex, oțel, nichel sau crom
• - macroglosie
Generale
• - pacienți cu vegetații adenoide, deviații de sept
• - pacienți cu astm bronșic
• - pacienți cu probleme psihice
Componentele sistemului de digă clasică
Folia din latex sau silicon
Foliile sunt de unică folosință, pot fi pudrate cu talc pe o față (cea care se
așează spre tegumente) sau pot prezenta o față mai lucioasă și una mai
mată (cea care se așează către operator).
 Poate avea diverse grosimi (subţire - 0,15 mm, medie -
0,20 mm, groasă -0,25 mm , foarte grosă – 0,30 mm şi
special – 0,35 mm) și culori variate (galben deschis,
albastru, verde, gri etc.)
Ele pot fi pătrate (sistemul clasic), dreptunghiulare, ovalare
(OptiDam, Kerr), circulare (Insti Dam, Dentsply), trapezoidale
(Insta Dam , Dentsply) sau sub formă de rulou din care se
decupează forma dorită.

OptiDam, Kerr Insta Dam , Dentsply

Insti Dam Tip rulou

 Foliile pot fi plane (clasice) sau preformate, cu concavități:
a. OptiDam (Kerr) cu concavitate mare, simetrică pentru zona
anterioară sau asimetrică pentru zona posterioară; prezintă protuberanțe
corespunzătoare dinților
b. de tip sac Optra Dam (Ivoclar) care prezintă două cadre, unul
intraoral, altul extraoral, iar folia are prenotați dinții.

OptiDam (Kerr)
Optra Dam (Ivoclar)
 Componentele sistemului
• Cadrul (rama)
– Material: oțel, plastic
– Formă: U, ovală, rotundăclavabilă
Componentele sistemului
Perforatorul
- Permite realizarea de perforații de diametre variabile în
folie
- Are un platou cu 5-6 orificii cu diametru diferit
Numărul perforațiilor este în funcție de numărul dinților care urmează să fie
izolați. În odontoterapia restauratoate se preferă izolarea a cel puțin unui dinte
mezial și a unui dinte distal față de cel la care urmează să fie realizat
tratamentul operativ restaurativ.
Pozitionarea orificiului

Stabilirea și notarea locului viitoarelor perforații se pot face după următoarele

metode:
- delimitarea foliei în 4 cadrane
- deliminarea foliei în 9 cadrane
- șabloane
- model preliminar
- amprenta zonei ocluzale
Utilizarea șabloanelor (ghidurilor pentru perforații)
Utilizarea șabloanelor (ghidurilor pentru perforații)
Utilizarea șabloanelor
 Fixarea foliei de digă în jurul dinţilor se face prin:
- constricția elastică exercitată de grosimea foliei la nivelul punctelor de
contact sau de marginile perforației
- prin mijloace specifice: pene elastice sau cu cleme metalice de diverse
forme şi mărimi, corespunzătoare tuturor tipurilor de dinţi
- Suplimentar se pot folosi și ligaturi.
Pene elastice
Clemele (inele)
Clemele sunt dispositive metalice sau din plastic care se poziționează la
nivelul coletului clinic al dintelui de ancoraj, producînd și o retracție
gingivală de 1-3 mm în funcție de starea parodonțiului.
Elementele unei cleme
 În general ele se se identifică după numărul sau litera inscripționată
pe arc sau după descrierea elementelor specifice: înălțimea și numărul
arcurilor, forma platoului (plan sau concav), prezența aripioarelor (cu sau fără
aripioare), distanța dintre vârfurile de contact ale brațului
- peste 7 mm pentru molari,
- 3-7 mm pentru premolari, incisivi, canini,
- sub 3 mm sunt clemele cervicale.
 Brațele sunt elementele rigide ale clemei care mențin folia sub coletul clinic.
Ele prezintă: platoul- zona centrală a clemei și pentru unele cleme aripioara- o
prelungire laterală orientată diferit față de arc (spre gingival). Aripioara servește la
menținerea foliei pe brațul clemei atunci cînd se aplică folia și clema simultan, la
lărgirea câmpului operator, crescând vizibilitatea, previne deteriorarea foliei și oferă
sprijin pentru degetele medicului.
Clemele pot fi cu sau fără aripioare (acestea sunt notate cu W- wingless).

Clemă fără aripioară Clemă cu aripioară

 Pintenul este elementul lamelar poziționat pe brațul anterior
în prelungirea platoului. El servește la poziționarea foliei la
distanță și la încadrarea foliei pe braț. El lipsește la clemele fără
aripioare, la cele pentru retracție gingivală și la cele cu două
arcuri.

Cu pinteni
 Vârfurile de contact sunt elemente lamelare asuțite care
se poziționează strâns în jurul coletului Servesc la fixarea și
menținerea clemei pe dinte. Ele se poziționează sub zona
care va fi instrumentată

În plan ocluzal contactul clemei cu dintele de ancoraj se poate realiza

în 4 puncte (câte 2 puncte de contact pe braț)- cel mai frecvent, în 5
puncte, în 6 puncte, circumferențial (contact activ al brațelor cu zona
cervicală), multiplu neregulat sau mixt.
Cleme rășinice (Soft Clamps, Kerr)
- reprezintă o alternativă pentru clemele metalice
- reduc riscul de lezare a gingiei, a structurilor dentare sau a
restaurărilor delicate
Pensa portclemă (forcepsul)- permite menţinerea şi
manipularea clemelor în timpul plasării şi îndepărtării acestora
Stabilitatea clemelor la nivelul dintelui de ancoraj se verifică prin apăsare
și tracțiune cu indexul pe arcul clemei. Ea trebuie să se mențină stabilă pe
toată durata manoperei.

Pentru a preveni unele incidente sau accidente pe durata actului medical

(aspirarea sau înghițirea fragmentelor clemei în caz de fractură) se poate
realiza ligatura clemei folosind ață dentară
Materiale și instrumentar ajutătoare:
1. Lubrefianți
a. pentru părțile moi: cremă emolientă și antiseptică pe bază de vaselină, unt
de cacao, glicerină - previne iritațiile mecanice și lipirea șervețelului de buze

b. pentru folia elastică și penele elastice: săpun lichid sau solid umectat,
ulei solubil în diverse variante de produse- cu pulpa degetului de atinge
lubrefiantul și se depune un film în jurul perforațiilor

2. Șervețelele de protecție (absorbante)

Sunt șervețele din hârtie (monostrat sau pluristratificate, mai eficiente) sau din
pânză (bumbac) care se interpun între țesuturile faciale și folia de digă, absorb
umiditatea, împiedică iritația parților moi și previn scuregrea salivei pe la nivelul
comisurilor. În general se prezintă în două marimi: pentru adulți și pentru copii.
3. Benzi abrazive pentru separarea interdentară

4. Penele interdentare elastice- au rolul de a stabiliza folia și de a

comprima papila interdentară. Pot fi sub formă de cordon, de lanțuri sau
conuri În unele situații pot fi o alternativă pentru clemele de fixare a
foliei, putând fi aplicate la unul sau la ambele capete ale zonei de lucru.
5. Șabloane pentru stabilirea perforațiilor- sunt plăci de
mărimea foliei pe care s-a notat, prin puncte sau perforații,
poziția unităților dentare maxilare și mandibulare.
 6. Materiale de etanșare (cimenturi chirurgicale, cimenturi
tranzitorii)- sunt materiale care corectează anumite imperfecțiuni de izolare
(diametru incorrect al perforației, plasarea incorectă a perforației, mici
dilacerări ale foliei).
Pot fi :
-materiale destinate acestui scop: One Seal (Ultradent), TopDam (FGM),
materiale rășinice folosite și pentru protecția parodontală în tehnicile de albire dentară
(Opal Dam (Ultradent), Gingival barrier (SDI)) sau
-materiale care sunt destinate altui scop dar care sunt eficiente și pentru etanșarea
digăi:
• banzi de teflon
• cimenturi chirurgicale (Reso-Pac (Hager-Werken), PerioCare (Pulpdent), Septo-
pack (Septodont), PeriPack (Visfial))
• materiale folosite în laborator pentru confecționarea rezervoarelor pentru gutierele
de albire (LC Block-Out Resin (Ultradent)).
 7. Materiale pentru fixarea clemei- atunci cînd nu există suficientă
de bună retenție pe una dintre fețele dintelui. Ele pot fi aplicate la nivelul brațului
(rășini composite fluide) sau la nivelul arcului (materiale termoplastice sau rășini
composite folosite pentru realizarea restaurărilor indirecte tranzitorii- Revotek (GC))

8. Banda occipitală
(cervicală)

9. Pensele pentru
lărgirea punctelor de
contact
 Tehnici de aplicare a digăi:
 
I. Timpul psihologic (de explicare și acceptare de către
• Topică (gel benzocaină)
pacient)
• Loco-regională
II. Timpii operativi (de lucru)
II.1. Pregătirea zonei de lucru:
a. igienizarea cavității orale (soluții de clătiri orale cu
substanțe antiseptic) și a unităților dentare (detartraj, periaj
professional)
b. verificarea punctelor de contact – cu firul de ață dentară sau
cu matrici metalice
c. anestezia
 II.2. Alegerea și pregătirea clemei și a sistemelor auxiliare
de fixarea foliei
II.2.1. Proba clemei pe dinte (ligatura clemei)
II.2.2. Stabilitatea clemei

II.3. Alegerea și pregătirea foliei

II.3.1. Stabilirea poziției perforațiilor
II.3.2. Stabilirea mărimii perforațiilor în folie
II.3.3. Stabilirea perforației pentru aspirator
II.3.4. Evaluarea septului interdentar al foliei
II.4. Lubrefierea părților moi și a foliei
II.5. Aplicarea digăi- tehnici
II.5.1. Aplicarea foliei, apoi a clemei
II.5.2. Aplicarea clemei, apoi a foliei
II.5.3. Aplicarea simultană a foliei și clemei
a. folia aplicată pe arcul clemei (tehnica în parașută)
b. folia aplicată pe aripioarele clemei
b.1. fără cadru aplicat
b.2. cu cadru aplicat
 II.5.1. Aplicarea foliei, apoi a clemei

Celelalte elemente se aplică ulterior (șervețelul, cadrul, aspiratorul,

sistemele adjuvante, penele).
Este metoda indicată în special atunci atunci când se utilizează cleme
cu două arcuri (fluture).
Dezavantaje:
- la aplicarea clemei nu există vizibilitate asupra zonei de colet a dintelui
- clema poate prinde folia la nivelul vîrfurilor de contact
- la dinții cu înălțime redusă este greu de stabilizat folia pînă la aplicarea
clemei
Aplicarea foliei de latex pe dinte
până la nivelul gingiei

Aplicarea clemei de către o a

doua persoană
II.5.2. Tehnica de aplicare întâi a clemei, apoi a foliei
Se aplică întâi clema (se verifică stabilitatea ei), apoi folia. Folia este împăturită
în treimea superioară cu marginile spre medic, se întinde perforația prin
prinderea foliei înte degetele arătătoare de la ambele mâini ale medicului și se
trece perforația peste arcul clemei, apoi peste brațul oral și cel vestibular.
Celelalte elemente se aplică ulterior.
Avantajul metodei: oferă o bună vizibilitate asupra zoeni de colet a dintelui pe
care se aplică clema.
Dezavantaje:
-pentru dinții distali folia trebuie întinsă foarte mult, ceea ce poate duce la
deteriorarea ei
- necesită o bună manualitate
-este o tehnică dificilă pentru dinții distali
- Clema aplicată pe dinte
- folia de latex este trecută peste clemă și fixată la nivelul
coletului dintelui
 II.5.3. Tehnica de aplicare simultană a foliei și clemei

a. folia aplicată pe arcul clemei (tehnica în parașută)

La nivelul perforației folia este aplicată pe arcul clemei, clema încărcată în
pensa portclemă se aplică la nivelul coletului dintelui (se preferă cleme W, fără
aripioare), se face apoi deplierea foliei de pe brațele clemei, controlul stabilității
clemei și aplicarea celorlalte elemente ajutătoare.
Avantaj: oferă o bună vizibilitate asupra coletului
 b. folia aplicată pe aripioarele clemei
b.1.b fără cadru aplicat
La nivelul perforației folia este aplicată pe aripioarele clemei, clema
prinsă în pensa portclemă cu folia întinsă pe aripioare se aplică pe dinte. Cu
cât baza aripioarelor este mai mare, cu atât deschiderea foliei este mai mare
și aplicarea pe dinte mai facilă. Se verifică stabilitatea clemei, se descarcă
folia de pe aripoare prin apăsare cu indexul sau cu ajutorul unor instrumente
din plastic pentru a nu perfora folia și se așează sub brațele clemei astfel
încât marginile perforației să închidă ermetic zona coletului. Ulterior se
aplică șervețelul, cadrul, aspiratorul și sistemele auxiliare.
Dezavantaje: prin fanta redusă și datorită înclinării nu există o bună
vizibilitate asupra coroanei și marginii gingivale.
- Cu ajutorul acestei metode diga poate fi aplicată doar de către medicul
dentist
 b.2. cu cadru aplicat
Clema cu folia prinsă pe aripioare și întinsă pe cadru (cadrul aplicat
sub folie sau deasupra acesteia) este prinsă în pensa portclemă.
Avantaj: rapiditate
Dezavantaj: vizibilitate redusă a coroanei prin perforația întinsă de
clema în tensiune și risc de lezare a gingiei.
- Diga este fixată pe cadru
- Clema fixată în folie

Aplicarea clemei la nivelul dintelui

Folia este trasă peste aripioarele

clemei
 II.7. Inversiunea foliei
Este procedura prin care operatorul impinge periferia orificiului foliei
în zona cervicală a dintelui și în sulcus. Pentru aceasta folia trebuie să stea
în jurul coletului în mod pasiv.
II.7.1. Cel mai simplu mod în care se poate realiza inversiunea foliei
este prin utilizarea spray-ul de aer de la unitul dentar, în timp ce marginea
foliei este împinsă în sulcus cu ajutorul unei spatula bucale.
II.7.2. Se poate realiza inversiunea prin utilizarea aței dentare plasate
în jurul dintelui pe care se lucrează, dar și în jurul dinților vecini
izolați.
 II.7.3 Altă posibilitate este reprezentată de înnodarea aței dentare în
cona cervicală
 II.8. Îndepărtarea digăi de pe câmpul operator
-cu aspiratorul cu debit mare, apoi cu o compresă se îndepărtează particulele solide din
câmpul operator care riscă să fie proiectate pe fața medicului în momentul desprinderii
foliei
- se scot în ordine: instrumentarul auxiliar (portmatrice, matrice, pene), mijloacele
auxiliare de ancoraj (penele elastic, ligaturile), aspiratorul,
- se secționează septurile interdentare cu foarfecele
- se îndepărtează clemele de ancoraj (cu pensa portclemă)

- se scoate folia simultan cu cadrul

- se șterg tegumentele și buzele cu șervețelul
- pacientul este invitat să clătească cavitatea orală
- se verifică integritatea foliei în zona septurilor. Dacă există fragmente interdentar,
acestea vor fi îndepărtate cu sonda sau cu ață dentară.
- dacă marginea gingivală este lezată de vârfurile de contact ale clemei, se aplică topic
un produs antiseptic sau se masează zona cu un vehicul gras (glicerină).
Alte sisteme de digă
Optidam, KERR-HAWE

- OptiDam este prima diga din cauciuc, tridimensionala, cu protuberante.

- Forma tridimensională a OptiDam impreuna cu rama anatomica se
adapteaza perfect pe conturul gurii si astfel măresc dentistului accesul catre
zonele orale
-OptiDam este disponibilă în 2 versiuni, anterioară și posterioară
OptiDam creaza un câmp de operare uscat și curat, permițând desfășurarea
procedurilor dentare în siguranță
OptiDam izolează toate țesuturile moi pentru un acces perfect. Limba
pacientului nu mai trebuie să fie fixată, iar obrajii, buzele și gingiile pacientului
nu vor mai interfera cu activitatea medicului
OptiDam asigură o zona necontaminată
 Materialele sensibile la umezeală pot fi utilizate corect.
Zona de lucru este mentinută complet uscată
OptiDam ofera protecție optimă atât pentru pacient, cât și pentru personal.
 Pacienții sunt protejați împotriva aspirării sau ingerării obiectelor străine.
Resturile antrenate de aer sunt reduse.
 Optidam limiteaza riscul infectării prin salivă și particulele de sânge
antrenate de aer
 OptraDam Plus (Ivoclar vivadent)

- digă nouă şi inovatoare, confecţionată dintr-o combinaţie de plastic şi

elastomer.
- noutate: sistemul nu conţine cleme metalice de fixare
- are armatură integrată
- poate fi aplicată doar de o singură persoană
- este confortabilă pentru pacient datorită flexibilității sale tridimensionale
Pentru simplificarea metodei şi pentru ameliorarea disconfortului
s-a introdus în ultima vreme minidiga, care prezintă un cadru
încorporat, mai elastic, are o suprafaţă mai redusă şi este de unică
folosinţă
III. ADMINISTRAREA DE MEDICAMENTE
III.1.ANTISIALOGOGE
- sunt destul de rar folosite
- la pacienti cu flux salivar extrem de abundent
- atropina 5 mg cu 30 min. inainte de tratament
Contraindicatii
- femei care alaptează
- pacienti cu tensiune oculară – glaucom
- probleme cardiovasculare
II.2 ANESTEZICELE LOCALE
- elimină disconfortul
- reduc salivatia
- cele ce contin vasoconstrictor vor reduce și fluxul
sanguin – reduc hemoragia
IV. EVACUAREA REZIDUURILOR ŞI FLUIDELOR ORALE
IV.1. ASPIRATORUL DE SALIVA
- Colectează saliva acumulată pe planşeul bucal
- Se foloseşte împreună cu rulourile de vată, comprese sau diga
- Canulele pot fi din metal sau din plastic (unică folosinţă)
Reguli în utilizarea acestor dispozitive:
• aspiratorul se plasează de obicei pe planşeul bucal, în zona opusă celei în care se
lucrează;
• vârful aspiratorului nu va fi plasat în contact direct cu planşeul bucal deoarece
mucoasa fină a acestuia poate fi aspirată în găurile aspiratorului, fiind
traumatizată de puterea de vacuumare;
• pentru a preveni lezarea planşeului, sub vârful aspiratorului se vor aplica rulouri
sau comprese sau vârful va fi învelit cu tifon;
• aspiratorul va trebui scos la anumite intervale de timp pentru a schimba
compresele şi rulourile îmbibate şi a decela eventualele leziuni apărute;
• aspiratorul nu va veni în contact direct cu
comisura bucală, iar dacă acest lucru nu
poate fi împiedicat, se va aplica la nivelul
respectiv un lubrifiant pentru a reduce
iritaţia fricţională;
• aspiratorul nu va fi manipulat agresiv
pentru a preveni lezarea ţesuturilor moi
înconjurătoare şi va fi îndepărtat dacă
interferează cu direcţia de acţiune a
instrumentelor în câmpul operator;
• când se foloseşte împreună cu diga, este
mai indicat să fie imobilizat printr-un
orificiu practicat în folia de cauciuc decât
prin plasarea lui sub aceasta. Orificiul din
digă va stabiliza aspiratorul într-o poziţie
unică şi corectă.
Hygoformic saliva Ejector, Hydro-
Vac
Avantaj: realizează protecția limbii
prin menținerea ei posterior
Swe Flex saliva ejector, Hager Worldwide
Avantaj: capul preconformat al aspiratorului menține limba
în poziție posterioară
Lingua-Fix Saliva Ejector, Henry Schein
Oglinzi duble, cu funcție de aspirație

Microvac saliva ejector, Practicon

Nu-Bird HV
Suction
Mirror
IV2. ASPIRATORUL CHIRURGICAL
A. Dispozitiv pasiv intraoral
B. Dispozitiv manipulat de medic sau asistentă
- este eficient când absoarbe 150 ml/ s

- este eficient în aspirarea întregii cantităţi

de apă eliberate de spray-ul de răcire de
la turbină
- are vârf bizotat pt. evacuare optimă
V. IZOLAREA ŞI PROTECŢIA PARODONTALĂ
V.1. Parodonţiu sănătos
Firul de bumbac retractor
- Se utilizeaza in tratamentul leziunilor cervicale, pentru
izolare si retractie
- Impiedica acumularea de material restaurativ , o buna
adaptare a obturatiei la peretele gingival
- Creste accesul si vizibilitatea
- Protejeaza gingia de actiunea frezelor
Firele pot fi obținute prin răsucire sau împletire
Principii de utilizare :
• Inserarea firului se face după instalarea unei anestezii eficiente şi înainte
de prepararea cavitătii în leziunile cervicale sau îndepărtarea dentinei
infectate în cariile proximale, protejând astfel gingia de eventuale
traumatisme.
• În acest mod nu se va produce nici deschiderea capilarelor, având loc o
absorbţie minimă a oricărei substanţe cu care a fost îmbibat firul retractor.
• Când este corect aplicat, firul nu lezează ţesuturile moi, asigurând
împreună cu rulourile o izolare perfectă , un acces şi o vizibilitate optime;
• Diametrul firului va fi astfel ales încât atunci când este introdus în sulcus să
producă o uşoară deschidere a acestuia prin deplasarea laterală, fără însă ca
gingia marginală să se albească din cauza ischemiei prin presiune. În cazul în
care apare ischemia, firul va fi înlocuit cu unul mai subţire.
• Aplicarea lui se face cu partea laterală a sondei dentare sau cu instrumente
subţiri şi cu vârful bont (exemplu: Slide Packer, Ultradent). Inserarea se face
din aproape în aproape, revenind ulterior cu capătul firului în zona de unde s-a
început aplicarea, pentru ca firul să nu iasă din sulcus. Nu se va presa prea mult
în profunzimea sulcusului gingival pentru a nu leza epiteliul de joncţiune
UltradentTM Slide Packer Hu-Friedy

Roeko
GS Dental
 Dacă este nevoie de un fir foarte subţire, putem desfăşura firul standard
împletit şi utiliza numai unul din componentele lui. Peste acesta, în cariile
proximale unde papila gingivală este mai voluminoasă, se poate plasa încă un
fir standard.
Utilizarea acestei metode prezintă riscul de lezare parodontală importantă
dacă în timpul preparării pragului cervical se foloseşte instrumentar rotativ,
care poate agăţa şi smulge firul retractor.
 Se recomandă aplicarea în zonele hemoragice a produselor ce conțin
sulfat feric (soluție: 15.5% Hemostatic solution (Po-Option), Astringedent
(Ultradent), 12,7% Astrigedent X (Ultradent); gel: 15,5% Stat Gel FS (Pascal),
Quick Stat F3 (Vista))
clorură de aluminiu (25% Racestyptine, (Septodont); gel: 25% Racegel
hemostatic agent (Septodont), 20% ViscoStat (Ultradent), 15% Hemostasyl gel
(Kerr))
Ele realizează o sigilare a capilarelor şi un cheag profund ce poate fi mai
greu dislocat în timpul manoperelor terapeutice.
 Apariţia sângerării gingivale în timpul preparării unei cavităţi ce urmeză a fi
restaurată cu materiale adezive şi estetice necesită de cele mai multe ori temporizarea
restaurării deoarece prezenţa sângelui determină eşecul adeziunii şi colorarea
obturaţiei. Chiar dacă se realizează o bună hemostază, este preferabilă temporizarea
tratamentului definitiv deoarece este puţin probabil ca manoperele următoare (spălarea
cu jet de apă, uscarea cu spray de aer, adaptarea matricii, a penelor, condensarea
materialului şi finisarea obturaţiei) să nu determine totuşi dislocarea cheagului şi
reapariţia gingivoragiei.
V.2 Parodontiu marginal afectat
-gingia marginala este deja iritata prin acumularea placii în
retentivitatea creata de carie
- crestere de volum a gingiei și sangerarea constituie
impedimente în realizarea unui cimp operator uscat, curat
- temporizarea tratamentului pina la ameliorarea starii de
sanatate parodontala
V.2.1. Utilizarea gutapercii ce este un material neiritant
pentru
gingie
- priza ei nu necesita izolare
- se utilizeaza in proliferari minore gingivale in cavitati de
clasa a-V-a
- vindecarea parodontiului se va produce in citeva zile fara
alt tratament si permite obturarea definitiva
V.2.2 Substante caustice
- acid tricloracetic
- anhidrida cromica
- dezavantaj – leziuni extinse ale mucoasei
- poate compromite vitalitatea dintelui

V.2.3. Chirurgical
V.2.3.1. Incizii intrasulculare asociate cu incizii de descarcare
verticale – lambou- aplicare diga cu cleme- finalizare
restaurarii
V.2.3.2. TERMOCAUTERUL
- risc de compromitere a pulpei
prin atingerea dintilor
- perioada de cicatrizare lunga

V.2.3.3. LASER-UL
- utilizat in gingivectomii
- gingivectomii cu gingivoplastii
pentru a modela un con-
tur gingival cât mai estetic si
functional, permitind o corecta
izolare

Cele mai utilizate lasere sunt cele cu

dioxid de carbon, cu diodă și cel
Yttrium aluminium garnet (YAG, Y3
Al5O12)
 SEPARAREA DENTARĂ

Obiective
- crearea unui spatiu minim interdentar pt. a detecta o leziune
incipienta in smalt
- obtinerea unui acces direct minim in cariile de smalt cavitare
- obtinerea unui spatiu minim interdentar pt. a plasa corect
matricile
- compensarea grosimii matricilor si obtinerea unui punct de
contact fiziologic cu dintii vecini
- indepartarea corpilor straini impactati interproximal
- faciliteaza lustruirea adecvata a suprafetei proximale a
restauratiilor
 I. SEPARAREA RAPIDĂ
I.1. Separatorul Elliot (cleşte de crab)
- separare de scurtă durată
- util în – examinarea feţelor proximale
- lustruirea finală a punctelor de contact
- sunt pt. dinţi anteriori şi pt.dinţii posteriori
- cele 2 brate active se aplica interproximal
- prin infiletarea surubului bratele se apropie si se obtine
separarea dorită
I.2. Separatorul Ivory
- se bazeaza pe acelasi principiu de functionare ca cel de
mai sus
3. Metoda tracţionării
- se realizează prin dispozitive mecanice care înconjoară dintii
separat circumferential, cu ajutorul unor brate
3.1. Separatorul circular
- separare stabilizata continua in timpul manoperelor terapeu-
tice
3.2. Separatorul Ferrier
- inconjoare dintii de separat pe fetele laterale
- distanta de separare se obtine prin deplasarea a 2
dinti vecini
 II. SEPARAREA LENTĂ
II.1. Penele
- din lemn – santal, laminaria
- pot fi triungiulare sau circulare
- se introduc intre dinti, in ambrazura corespunzatoare
- cu cit sunt introduse mai mult interdentar, cu atât distanta
de separare va fi mai mare
II.2. Inele ortodontice menținute în poziție 2-3 zile.
Jumătate din inel este plasat în ambrazura ocluzală,
jumătate sub punctul de contact