USMF “Nicolae Testemițanu”

Catedra de Chirurgie OMF și Implantologie “Arsenie Guțan”

Familiarizarea studenților cu componența

catedrei.Particularitățile chirurgiei
OMF.Organizarea cabinetului de chirurgie
dento-alveolară și secției de chirurgie OMF.

Elaborat de :Axenti Cătălina-

Francesca
Profesor coordonator:Iurie
Melnic
 ,, Cavitatea bucala este
oglinda restului corpului”
William Osler
 Definiție

Chirurgia oro-maxilo-faciala este ramura medicinii

dentare care se ocupa cu diagnosticul si tratamentul
afectiunilor localizate in sfera oro-maxilo-faciala care
necesita preponderent interventii chirurgicale.
 Interventiile chirurgicale sunt facute de catre medicul
specialist - chirurg oro-maxilo-facial, se ocupă de
diagnoza şi efectuarea procedurilor chirurgicale de la
nivelul feţei, capului, gâtului, feței, articulației temporo-
mandibulare, arcadelor, țesuturilor dure și moi din sfera
oro-maxilo-facială.
 Obiectul și sarcinile chirurgiei OMF.
Interrelațiile cu celelalte specializări ale
stomatologiei.
Chirurgia oro-maxilo-facială cuprinde două părţi:
 chirurgia orală (dento-alveolară, buco-dentară)
studiază indicaţiile şi tehnica extracţiilor dentare,
incidentele, accidentele şi complicaţiile acestora;
tratamentul chirurgical al tulburărilor de erupţie dentară;
metodele chirurgicale ajutătoare tratamentelor
endodontice; tratamentul chirurgical al parodontopatiilor
marginale cronice; metodele chirurgicale proprotetice, ca
şi alte tratamente chirurgicale ale afecţiunilor dento-
parodontale şi ale cavităţii bucale;
 chirurgia maxilo-facială cuprinde chirurgia tegumentului şi orificiilor feţei,
chirurgia părţilor moi cervico-faciale, a maxilarelor, articulaţiilor temporo-
mandibulare şi glandelor salivare, corectarea dismorfozelor faciale, refacerea
morfo-funcţională a teritoriului maxilo-facial.
Importanţa şi locul pe care-l ocupă chirurgia buco-maxilo-facială în rîndul
celorlalte specialităţi stomatologice rezultă din conţinutul său şi explică de ce
chirurgia buco-maxilo-facială constituie o specialitate de bază a
stomatologiei, fiind totodată singura specialitate din domeniul stomatologiei
recunoscută oficial şi inclusă pe lista specialităţilor chirurgicale.
 Sarcinile
 Traumatismele cranio-faciale
 Tratamentul plagilor mucozale și tegumentare
 Tratamenul fracturilor mandibulare/maxilare/zigomatice/orbitare
 Tratamentul luxațiilor dentare
 Patologia glandelor salivare
 Tratamentul afecțiunilor inflamatorii
 Tratamentul afecțiunilor litiazice
 Tratamentul afecțiunilor tumorale
 Tumori benigne și leziuni chistice cervico-faciale
 Tumori maligne cervico-faciale
 Managementul chirurgical al cancerelor de
buza/limba/oase/maxilare/glande salivare/piele/orbita;
 Evidări ganglionare cervicale
 Afecțiuni ale sinusului maxilar de cauză dentară
 Tratamentul curativ al sinuzitelor maxilare cronice
 Închiderea comunicărilor oro-sinusale
 Infecții și supurații cervico-faciale
 Tratamentul supurațiilor dentare
 Tratamentul adenitelor acute/cronice
 Tratamentul osteomielitelor (infecție a osului) maxilare
 Anomalii dento-maxilare
 Afecțiuni ale ATM
 Nevralgia nervului trigemen
 Istoricul chirurgiei OMF și al
catedrei.
 Începând cu anul 1961 a fost înființată de Catedra chirurgie oro-
maxilo-facială (OMF) condusă de cãtre Nicolai Fetisov, Savant
Emerit, doctor habilitat în medicină, profesor universitar. În această
perioadă cu suportul conferenţiarilor V. Titarev, A. Guţan, V. Ocuşco
au fost puse bazele clinice ale catedrei, au fost trasate direcţiile
principale de dezvoltare a specialităţii,
 Din 1968 până în 1994
catedra a fost condusă
de profesorul Arsenie
Guţan. În această
perioadă potenţialul
ştiinţifico-didactic al
catedrei a crescut
considerabil, a fost
perfecţionat procesul de
studii, au fost
modernizate bazele
clinice, a fost organizat
cursul de instruire
postuniversitară, ulterior
acesta fiind transferat în
componenţa facultăţii de
perfecţionare a
medicilor.
În perioada 1995 – 2012
catedra a fost condusă
de către Dumitru
Şcerbatiuc, doctor
habilitat în medicină,
profesor universitar. Din
2010, la iniţiativa
colectivului, catedra
poartă numele
eminentului savant şi
pedagog Arsenie Guţan.
În anul 2013 în
componenţa catedrei a
fost transferat cursul de
chirurgie OMF şi
implantologie orală a
Facultăţii de Educaţie
Continuă în Medicină şi
Farmacie şi, actualmente,
ea se numeşte Catedra
Chirurgie Oro-Maxilo-
Facială şi Implantologie
Orală Arsenie Guţan. Şef
de catedră a fost numit
Valentin Topalo, doctor
habilitat în medicină,
profesor universitar.
Anul 2015 a însemnat uniunea serviciilor de
propedeutică în chirurgie dento-alveolară cu maxilo
– facialã si înfiintarea Catedrei de chirurgie oral-
maxilo – facialã și implantologie orală „Arsenie
Guțan”, condusã începând cu acel an de cãtre dr.
șt.med., conf.univ. Chele Nicolae.
 În clinicã se asigurã pregãtirea studentilor din USMF
„N.Testemițanu” la urmãtoarele discipline:

• Prevenție în chirurgia OMF – anul II Facultatea de

Stomatologie
• Anestezie lîn stomatologie – anul II Facultatea de
Stomatologie;
• Odontectomia. – anul III Facultatea de Stomatologie;
• Infecțiile în regiunea OMF – anul III Facultatea de
Stomatologie;
• Traumele în regiunea OMF. – anul IV Facultatea de
Stomatologie;
• Implantologia dentară. – anul IV Facultatea de Stomatologie;
• Oncologia în chirurgia OMF. – anul V Facultatea de
Stomatologie;
• Chirurgia preprotetică și parodontală. Chirurgia
reconstructivă și estetică. – anul V Facultatea de Stomatologie;
• Medicina dentară. Facultatea de Medicinã Generalã, anul IV
 Formele de asistență chirurgicală
(profilactică, planică, de urgență) și
conținutul lor.
Formele de asistenta stomatologica chirurgicala:
 Asistenta stomatologica chirurgicala de urgenta se acorda in
primul rand pacientilor cu dureri acute, severe. Include
asistenta medicala in limita competentei si a posibilitatilor
tehnice medicale.
 Asistenta planica include: consultatia medicului chirurg,
manevre de mica chirurgie, prescriere de tratament,
recomandare la investigatii paraclinice pentru stabilirea
diagnosticului, monitorizarea tratamentului bolnavilor cronici.
 Asistenta profilactica – control profilactic anual (consulatie,
recomandare pentru investigatii), imunizare, educatie
medico-sanitara, depistarea precoce a cancerului,
dispensarizarea malformatiilor congenitale
Volumul asistentei medicale in sectia OMF – 25u.c = 5 pacienti/zi
 Principiile de bază ale organizării
asistenței stomatologice în ambulator și în
staționar

După principiile de activitate economico-financiară, instituțiile de profil

stomatologic din Republica Moldova, sunt divizate în
 instituții stomatologice de stat pediatrice cu o finanțare integrală din
contul asigurărilor obligatorii de sănătate;
 instituții stomatologice de stat pentru adulți ce activează după
principiile autogestiunii, cu finanțare parțial din contul asigurărilor
obligatorii de sănătate și parțial din contul serviciilor contra plată, •
 instituții stomatologice private care activează integral după principiile
autogestiunii și a economiei de piață (nici o instituție medicală
stomatologică privată nu este încadrată în sistemul de asigurări
obligatorii în medicină).
 Cerințele amenajării, de microclimă
și organizării cabinetului chirurgical.
 Cabinetul stomatologic este locul unde medicul împreună cu
asistenta îşi desfăşoară activitatea şi în acelaşi timp mediul în care
pacientul este tratat, de aceea, atunci când se amenajează acest
spaţiu trebuie ţinut cont atât de contiţiile tehnico-medicale pe care
trebuie să le îndeplinească, cât şi de crearea ambientului psihologic
adecvat atât pentru echipa medicală cât mai ales pentru pacient.
Conform teoriei, punctul „zero” al activităţii într-un
cabinet stomatologic îl reprezintă cavitatea orală a
pacientului. În jurul acestui punct de referinţă
trebuiesc organizate toate celelalte elemente.
Un spațiu de bază a cabinetului stomatologic: 14 m² pentru un
fotoliu și câte 10 m2 pentru fiecare utilaj suplimentar.
 Înălțimea tavanelor nu mai mică de 3 m.
 Pereţii trebuie să fie netezi, uniformi, acoperiţi cu material lavabil
pentru a putea fi curăţaţi şi dezinfectati cât mai uşor.
 Podeaua din material rezistent la roţile scaunelor medicului şi
asistentei.
Cromatica ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra psihicului, să
îmbunătăţească percepţia şi să diminueze oboseala şi efectele
negative ale factorilor de stres.
• În sala de aşteptare sunt de preferat culorile calde, pe holuri cele
deschise, iar în cabinet culorile neutre. Culorile naturale cum ar fi
plasticul laminat de culoarea lemnului sunt de preferat, deoarece
conferă un aer de siguranţă, fără a provoca un aspect îmbătrânit.
• Este de preferat să se pastreze combinaţia de culori de baza până
la cele mai mici detalii – clanţele uşilor, elementele decorative,
echipamentul personalului. Se va evita orice culoare sau material
reflectorizant.
 Lumina trebuie să nu aibă tentă gălbuie, să cadă din lateral,
oblic, paralel cu unitul dentar, iar lămpile să fie fixe, cu suprafeţe
uşor de curăţat. Intensitaea luminii scade prin uzura lămpii cu până
la 25%, de aceea se recomandă schimbarea în grup a lămpilor din
cabinet după aproximativ 75% din durata de viaţă a acestora –
neoane = 4 ani.
 În funcţie de zonele de lucru intensitatea luminii diferă: zona
operatorie 8000-15000 lux, zona unitului dentar 1000-2000 lux,
iluminarea generală a cabinetului 500-1000 lux compusă din lumina
artificială şi naturală
 Microclimatul depinde de mai mulţi factori cum ar fi
• necesarul de aer pentru o persoană = 12 m3 ,
• temperatura = 21-22°C, umiditatea = 42-52%,
• filtrarea aerului care trebuie să se facă atât la intrarea cât şi la
ieşirea acestuia din cabinet.
 • Zgomotul degajat de diferitele echipamente poate avea efect
negativ asupra tuturor persoanelor. Acesta se măsoară în intensitate –
decibeli (dB) şi frecvenţă – hertzi (Hz).
• Zgomotele ce depăşesc 1000 Hz şi 50 dB pot determina diminuarea
sau pierderea auzului cât şi scăderea capacităţii de muncă.
Cerinţe igienico-sanitare generale
pentru un cabinet stomatologic
Asigurarea calității asistenței medicale este una dintre
direcțiile prioritare in dezvoltarea sistemului național de
sănîtate și a siguranței acestuia.
Prin Hotărîrea de Guvern Nr. 663 din 23.07.2010 pentru
aprobarea Regulamentului sanitar privind condițiile de
igienă pentru instituțiile medico-sanitare s-au stabilit
anumite cerințe pentru:
 Amplasarea
 Amenajarea
 Utilarea
 Întreținerea instituțiilor medico-sanitare
 Precum și controlul infecțiilor în cadrul acestora
• Aprovizionarea cu apă potabilă;
• Racordarea la reţeaua de canalizare
a localităţii;
• Evacuarea deșeurilor: toate deşeurile
rezultate în urma activităţii medicale
vor fi colectate, depozitate, evacuate
și neutralizate conform prevederilor
legale în vigoare;
• Instruirea permanentă a personalului
medicosanitar privind precauţiile
universale.
• Instruirea permanentă a personalului
medicosanitar privind precauţiile
universale;
• Amplasarea cabinetului trebuie să fie
una accesibilă populaţiei, pe un teren
sigur, ferit de surpări, alunecări,
inundaţii şi nivelul apei subterane să fie
la minim 1 m sub nivelul fundaţiei;
• Asigurarea unui microclimat
corespunzător: 22-24 ºC în cabinete,
18-20º C în sălile de aşteptare
• Asigurarea iluminării naturale şi
artificiale necesare desfăşurării în
condiţii optime a activităţii de
medicină dentară.
• Ideal e să există o combinaţie între
lumina naturală şi cea artificială.
• Lumina naturală cea mai bună se
obţine prin orientarea nordică a
ferestrelor cabinetului- vom obţine o
lumina rece, difuză.
• Iluminarea artificială trebuie să fie
asigurată din două surse : pentru
cabinet – mai difuză( becul din
cabinet) şi pentru câmpurile operatorii
mai puternică şi focalizată( de la
lampa unitului).
• Limitarea zgomotului sub normele
admise şi/sau asigurarea protecţiei
antifonice eficiente în interiorul şi în
afară cabinetelor.
• Ventilaţia optimă se va obţine atât
natural prin ferestrele cabinetului cât şi
artificial prin sisteme exhaustive, care
insuflă aer din exterior sau mixte.
Suprafeţele de lucru, pavimentele, pereţii şi
tavanele din încăperile în care se desfăşoară activităţi
medicale trebuie să îndeplinească următoarele
caracteristici:
• să fie lavabile,
• rezistente la dezinfectante, la decontaminări
radioactive( dacă e cazul), la acţiunea acizilor,
• negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne
în aer,
• fără asperităţi care să reţină praful. Asigurarea cu
materiale pentru efectuarea curăţeniei zilnice.
• Asigurarea cu dezinfectante, antiseptice şi
decontaminante autorizate/înregistrate de Centrul de
Medicină Preventivă Municipal Chișinău.
• Folosirea acestora se va face în funcţie de instrucţiunile
de utilizare, la concentraţiile şi timpii de utilizare
specificați de producător.
 Dotarea cabinetului de
chirurgie dento-alveolară
 Unitul stomatologic  Dulap pentru pastrarea
 Scaunul medicului materialelor

 Masa de plasare a  Robinet pentru spalarea

instrumentului in timpul instrumentelor
lucrului  Robinet pentru spalarea
 Masa pentru instrumente mainilor
sterile  Sapun pentru spalarea
 Masa de birou a medicului instrumentelor

 Masa pentru prelucrarea  Sapun pentru spalarea mainilor

ambalajului  Setul de prim ajutor in caz de
 Dulap pentru pastrarea soc anafilactic
instrumentelor  Camera de sterilizare
 Dulap pentru pastrarea  Lampa de cuart
instrumentelor sterile
 Aparat de aer conditionat
 Organizarea asistenței medicale
stomatologice.Structura secției
de chirurgie OMF
Asistenta stomatologica chirurgicala se acorda in cadrul
policlinicilor de larg profil,stomatologice sau in cadrul spitalului
 Cabinetul chirurgical- amplasat la ultimul etaj, pentru ca
persoanele sa aiba acces restrins la aceasta sectie.
 Salonul curativ trebuie sa corespunda cerintelor sanitare sa
asigure regimuri sanitaro-igienice si antiepidemice optime
conditii pentru acordarea asistentei medicale populatiei si
conditii de munca pentru personalul medical.
 In cabinet trebuie sa fie asigurata alimentarea cu apa rece si
calda, canalizare, containere cu capac pentru colectarea
deseurilor si materialelor contaminate.
 Trebuie sa fie asigurata alimentarea centralizata cu energie
electrica si o sursa autonoma de energie electrica.
 Structura
 Sectia Chirurgie OMF  Hol-0,3m2/persoana,
 Cabinet chirurgical min.-18m2
 Saloanele  Registratura- Min 10m2 -
5m2/functionar
 Postul asestentei medicale
 Suprafata cabinetului-
 Sala de min14m2 (+10m2 pentru
pansamente(septica/aseptica) fiecare fotoliu
adaugator)
 Sala de proceduri
 Cabinetul Medicilor, Asistente
Medicale, Infirmierelor
 Sufrgeria (pentru bolnavi)
 Etica, deontologia și aspectul
medicului în instituția medicală
 Etica este ştiinţa despre totalitatea de
norme, prescripţii, îndatoririle medicale în  Medicul chirurg trebuie
activitatea lucrătorilor medicali, reguli să aibă un aspect
care sunt fundamentate pe distanţa între adecvat insitutiei in care
bine şi rău. se afla, deci trebuie sa
 Deontologia este ştiinţa care studiază fie echipat
conţinutul moral al faptelor şi acţiunilor corespunzator (costum
personalului medical în situaţii concrete. chirurgical, boneta,
Profesia medicală este incompatibilă cu masca, incaltaminte de
duritatea, apatia, indiferenţa pentru schimb), si sa respecte
regulile asepsiei și
oameni. Autoritatea asistentului medical antisepsiei.Pe linga
produce un efect psihoterapeutic aspectul exterior,
puternic. Ea este strâns legată cu medicul trebuie sa-i
categoriile general-etice cum ar fi: insufle pacientului
educaţie, cinste, încredere, datorie, incredere si sa-i alunge
comunicare, răbdare, voinţă, respect, stare de frica si
demnitate, omenie, zâmbet, bunătate, anxietate.
dragoste, înţelegere, competenţă,
responsabilitate, experienţă, talent
Vă multumesc
pentru atentie!