Sunteți pe pagina 1din 53

COLOCVIU

1. Structura histologic i compoziia chimic a adamantinei.

2. Fiziologia i biologia adamantinei.

Smaltul- singurul tesut calcificat de origine epiteliaala, rezultat prin mineralizarea matricei
organice, sintetizata si secretata de ameloblasti.Ecel mai dur tesut din organism, puternic
mineralizat, acoperind coroana anatomica a dintelui, sprijinindu-se pe dentina subiacenta si
terminindu-se la coelt.
Grosimea variaza in functie de dinte- 2.6 mm la molari, 2-3 mm la premolari, 2 mm la incisivi.
Are o culoare alb-gri sidefie si variaza dupa individ.Culoarea valriaza dupa dinte, zona coroanei,
grosimea smaltului, gradul de transparenta, compozitia chimica, starea patologica, arhitectura
prismelor din care e alcatuit, grad de mineralizare.
Proprietati fizice- rezulta din continutul de elemente minerale
-duritatea- 5-8 grade pe scara lui Moohs
-fragil- nu e sustinut de dentina subiacenta
-mai radioopac
-vulnerabil la atacuri acide
-transluciditate
-grosime
-eliberat de depozite organice exogene, suprafata smaltului sanatos e neteda si stralucitoare
Compozitia smaltului
95-96% substante minerale anorganice
0.2-0.5% substante organice
3-4% apa
Repartitia componentelor variaza de la o zona la alta. Astfel fractiunea anorganica e mai bogata
la suprafata decit la jonctiunea amelodentinara. La exterior (maxim) , in profunzime (mai putin).
Fractiunea organica slab dezvoltata la suprafata bine dezvoltata la jonctiuni. Circa 90% din
substante minerale sunt formati din fosfati de calciu , sunt constituite din hidroxiapatite si 3%
fluoroapatita, iar restul sunt silicate, carbonatii siliciului.
Cristalul de hidroxiapatita are forma hexagonala inconjurat de un strat hidratat, care constituie
pe o parte o zona de shcimb si difuziune ionica, sip e de alta parte o zona de legatura cu fractiune
organica.
Ionii mineral ce intra in combinatii chimice ale acestor saruri pot fi in cantitate mare si pot fi
numiti constituent majori.
Consitutenti majori
Ca, P, CO2, Na,Mg,Cl
Consitutenti minori
F,Zn,Ba,W,Cu,Mn,Au,Ag,Cr
Componenta organica curpinde 35-40% fractiuni insolubile de aminoacizi structurate in lanturi
polipeptidice asemanatoare prin unele caractere cu colagenul, iar prin altele cu keratina
60-65% de susbtanta organica e prezentata de fractiune solubila din protein solubile, peptide,
acid citric, glicoproteine. Apa smaltului in 97% din continutul ei e legata de molecule proteice.
Doar o cantitate extreme de mica fiind libera in spatii interprismatice , mai ales in locul
jonctiunii smalt-dentina.
Din punct de evedre structural, smaltul e un tesut acelular datorita acestui fapt se explica
imposibilitatea sa de refacere in cazul pierderii de substanta. La microscop smaltul apare ca
subunitati mici cristaline. Cristalele se grupeaza in unitati morfologice ca prisme.Nr prismelor
variaza in dependent de volumul dintilo.
Prismele au traiect oblic fata de suprafata dintelui. Prismele individualizate de la inceputul
formarii smaltului ramin in aceeasi pozitie si relatie unele fata de altele pe tot parcursul vietii.
Prismele sunt orientate pentru a rezista presiunii masticatorii. La limita smalt-dentina
prismele s eindreapta radiar spre suprafata coroanei, dar traiectul e usor ondulat ceea ce le
confera o elasticitate. Ondulatiile orizontale ale prismelor fac ca pe sectiunea longitudinala
examinata sa fie prinse doar fragmente de prisma si nu toata prisma in lungimea ei, determinind
aparitia unui fenomen optic striile Hunter-Schreger. Ele apar pe dinti sectionati longitudinal
ca benzi clare si intunecate

-benzele clare se numesc parazonii si corespund prismelor care au fost prinse in sectionare pe
lungime mai mare
-benzele intunecoase diazonii si corespund prismelor sectionate pe o latura a curburii lor
transversale (deci pe o suprafata mai mica). Diazoniile au o cantitate mai mare de substanta
organica fiind mai putin mineralizate Substantele acide ataca mai tare diazonii decit parazonii.
Pe sectiune transversal conturul prismelor e polimorf si ele au o forma poligonala, dar pot exista
si sub forma rotunda, ovala, solzi de peste la care portiunea centrala reprezinta mijlocul prismei ,
iar portiunea ingustata- pedunculul sau piciorusul prismei.
Prismele se aranjeaza asa ca piciorusul unei prisme se afla intre 2 centre. La periferia prismei se
afla o zona inconjuratoare ingusta numita teaca prismei.
Are un grad mai scazut de minrealizare si mai bogat in substanta organica. Teaca participa la
difuziunea substantelor in interiorul prismei, schimbul de substanta din spatial interprismatic.
Centrul prismelor nu e identic intre peretii lor nu are loc apropierea intima si apare un spatiu,
aceasta zona e mai slab mineralizata, neregulat.
De aceea ea e mai putin rezistenta la dezvoltarea cariei.
Substanta interprismatica apozitia stratrilor successive de smalt e marcata prin linii d ecrestere
striile Retzius.Striile Retzius urmeaza conturul morphologic al dintelui incepind cu primul strat
de smalt format pe sectiune transversal aparind ca inele concentrice. Majoritatea din ele se
termina pe suprafata smaltului si formeaza perichematele. Unele s etermina la jonctiunea smaltdentina pe partea opusa.Distanta dintre ele ca timp e de 8 zile.
La nivelul smaltului din zona de jonctiune sunt prezente
smocurile- sunt zone hipomineralizate pot sa se prelungeasca in smalt sub forma unor lame de
maerial organic ce ajung uneori pina la suprafata dintelui. Din cauza perturbarilor ce au loc la
formarea structurilor prismatice.
Lamelele- sunt formatiuni liniare care strabat toata grosimea smaltului de la suprafata de
dentina, patrunzind si in interiorul ei. Localizarea lor e variabila , cel mai des pot fi observate in
smaltul cervical sau in dreptul gropitelor de pe suprafata ocluzala. Lamelele sunt prisme de
smalt nemineralizate, fie substanta organica interprismatica cu grad mic de mineralizare.
Fusurile- sunt zone de material organic cu deficit de mineralizare. Au forma fusiforma sunt
localizate in treimea interna a smaltului in vecinatate cu dentina. Se considera ca sunt prelungiri
ale fibrelor Tomes in smalt, ceea ce se explica prin sensiblitatea la nivelul fusurilor in timpul
prepararii cavitatii.

3. Structura histologic i compoziia chimic a dentinei.

4. Structura histologic i compoziia chimic a cementului.

5. Structura histologic a pulpei dentare.

6. Funciile pulpei dentare.


Functia formativa consta in formarea dentine, in cursul procesului de dentinogeneza.
Elementul cellular principal este odontoblastul. Momentul initial este reprezentat de
diferentierea celulelor ectomezenchimale periferice ale papilei dentare in
odontoblaste. Odontoblastele isi pastreaza capacitatea de a elabora dentina si dupa
maturizarea dintelui, prin sinteza si mineralizarea dentine secundare fiziologice.
Functia nutritive, prin care se mentine vitalitatea dintelui, este asigurata prin
elementele de vascularizatie. Prin intermediul acestora se realizeaza aportul de
substante organice si apa atit pentru tesutul pulpar propriu-zis, cit si pentru dentina
adiacenta, avasculara. Un rol deosebit revine plexului capilar subodontoblastic si
capilarelor care patrund chiar pina la apropierea odontoblastelor, ele aprovizioneaza
direct corpul celularsi prelungirea odontoblastica, deja sechestrata in tubul dentinar.
Se pare ca prelungirea odontoblastica insasi intervine in transportul de molecule spre
dentina.
Functia protectiva este asigurata prin elementele nervoase care realizeaza inervatia
pulpei dentare si care, partial, pot penetra dentina. Fibrele nervoase, stimulate in
anumite conditii, sunt responsabile de senzatia de durere si sensibilitatea pulpei
dentare si a dentine. De asemenea, terminatiile nervoase sunt implicate direct in
reglarea fluxului sanguin la nivel pulpar.
Functia defensiva sau de aparare este modalitatea de raspuns a pulpei dentare la
actiunea unui anumit tip de stimuli iritativi. Prin interventia celulelor cu rol de
aparare din structura pulpei si prin reactiile immune care se pot desfasura, pulpa
dentara reactioneaza cu semnele clasice de inflamatie: dilatarea vaselor sanguine,
cresterea permeabilitatii vasculare, edemul, migrarea transvasculara a leucocitelor.
Aparitia exsudatului determina cresterea presiunii exercitate asupra terminatiilor
nervoase, fapt ce se traduce prin instalarea durerii. Stimularea de intensitate medie si
de scurta durata, in cazul in care stimularea de intensitate medie sau crescuta dar
cronica, corelata cu depasirea capacitatii functionale a sistemelor de aparare,
determina modificari nereversibile (moarte celulara, necroza locala)
Functia reparativa consta in producerea si depunerea de dentina noua, ca raspuns la o
lezare fizica sau chimica, ori de cite ori este necesar.
Functia inductive se exercita in perioada de dezvoltare a dintelui, cind tesutul
mezenchimal care va constitui papilla dentara are rol inductive asupra diferentierii
apiteliului oral in lamina dentara si ulterior in formarea organului smaltului. Papilla
dentara are capacitate particulare care vor determina transformarea organului
smaltului intr-un anumit tip de dinte.

7. Modificri de vrst a pulpei dentare.

Trabsformarile pulpei dentare in relatie cu virsta determina o rezistenta mai


crescuta la factorii agresivi din mediu. Totusi, inaintarea in virsta scade
capacitatea de reparare a pulpei. Pulpa dentar pe parcursul vieii este
supus unor modificri att n raport cu vrsta, ct i fiind condiionate de
aciunea factorilor endo- i exogeni.Concomitent cu pulpa cavitatea dintelui
cu vrsta i micoreaz volumul su esenial n urma depunerii permanente
pe pereii ei a dentinei secundare. Pn la edificarea complet a apexului
radicular, corelaia pulpei cu esuturile limitrofe este foarte bine pronunat.
esuturile periapicale sunt nc nematurizate, iar fasciculul neuro-vascular
este nconjurat de esutul conjunctiv lax, care nu mpiedic irigarea pulpei cu
substane nutritive necesare pentru a-i exercita funciile sale.E tiut c
pulpa coronar i cea radicular se deosebesc dup structura sa
morfologic, ns cu vrsta aceast diferen sporete.Odat cu edificarea
complet a apexului radicular orificiului apical se ngusteaz, iar pachetul
neuro-vascular este mai compact. Nectnd la prezena ramificrilor deltoide
din zona apical fluxul i refluxul sanguin al pulpei totui se modific. Cu
vrsta, n urma ngustrii canalului radicular pulpa sufer schimbri
caracteristice procesului de mbtrnire.Dup formarea dentinei primare
stratul odontoblastelor treptat suport unele restructurri, - el devine mai lax
cu o tendin spre micorarea numrului elementelor celulare. Unele
odontoblaste degenereaz, iar n locul lor apar caviti.n pulp se reduce
numrul de celule n toate straturile ei; n condiii noi pulpa nu formeaz
uniform straturi de dentin secundar,n aceste condiii ea preponderent
asigur troficitatea dintelui. Pulpa la persoanele n vrst i pstreaz i
funcia de dentinogenez, ns elaborarea dentinei are loc n diferite
sectoare ale pulpei. In procesul de mbtrnire o mare parte din celulele
stratului odon- toblastelor degenereaz, are loc vacuolizarea lor, apar
vacuole cu o form rotund sau oval, se observ citoliza cu formarea unor
cavitti cu continut lichid.Vacuolizarea celulelor se petrece i n alte straturi
ale pulpei. De rnd cu cele menionate sporete evident coninutul de fibrile
colagene n pulp.Pulpa dentar este supus n totalitate procesului de
distrofie re- ticular. Vasele sanguine sunt sclerozate, flasce. Distrofia
reticular ntr-un dinte intact n esen este o modificare fiziologic de vrst
a pulpei dentare.
Procesele distrofice genereaz formarea concrementelor, petrificatelor,
denticulilor n pulpa dentar.Un rol important la formarea concretiunilor i
revine i dezorganizrii substanei fundamentale i a structurilor fibrilare.

8. Structura histologic a periodoniului.

Periodoniul (pericementul, ligamentul alveolodentar, desmodotttul, membrana periodontal, lat.


Periodontum) este un esut localizat in spaiul dintre lama compact a alveolei i cementul
radicular, fanta periodontal.
Spaiul dento-alveolar are o form de clepsidr, fiind mai ngust n zona de rotaie hypomochlion, i mai larg - n zona cervical.
Fanta periodontal are dimensiunile de 0,20-0,25 mm, iar n regiunea cervical - pn la 0,38
mm. Deci, grosimea periodoniului este n aceleai limite. In regiunea dinilor superiori grosimea
peri odoniului este de 0,20-0,25 mm, pe cnd n regiunea celor inferiori dup datele lui Gofung
ea este de 0,15-0,22 mm. n dinii care nu funcioneaz fanta periodontal i grosimea
periodoniului sunt mai nguste (0,05-0,1 mm). La oamenii mai n vrst periodoniul se ngroa
i fanta periodontal este mai larg.
Periodoniul este constituit dintr-o component fibroas foarte bogat n fibre colagene, de
asemenea se gsesc fibre reticulare i elastice, substana fundamental interfibrilar i celule
(fibroblastc, eementoblaste, osteoblaste, histiocite, celule epiteliale), vase sangvine, nervi i
puine fibre argentafine.
n substana fundamental a periodoniului se conin mucopoli- zaharide neutre i acide.
Mucopolizaharidele acide se conin cu precdere n partea periodoniului de la colet i cea
periapical, iar cele neutre se conin n toate structurile periodoniului.
Clasificarea fibrelor ligamentului parodontal (citat dup Irina-Draga Cruntu Histologia
sistemului stomatognat")
Morfologia ligamentului parodontal este reprezentat n esen de fibrele principale, care
realizeaz cea in.ii mare parte a ligamentului. Ele sunt organizate n fascicule bine definite,
distincte.
Clasificarea fibrelor are la Im. a modalitatea de orientare, punctul de plecare i punctul de
ancorare.
Fasciculele de fibre principale, care conecteaz cementul i osul alveolar, sunt reunite n grupul
dentoalveolar Acestui grup i se adaug, fr a aparine direct ligamentului parodontal, un grup
gingival.
n raport cu localizarea, se descriu 5 grupuri diferite de fibre:
grupul crestei alveolare;
grupul orizontal;
grupul oblic;
grupul apical;
grupul interradicular.

Grupele principale de fibre ale periodoniului


Fibrele crestei alveolare. Se afl sub epiteliul joncional, au o direcie
uor oblic de la creasta alveolar spre cementul radicular.
Fibrele orizontale sunt dispuse in unghi drept fa de axul longitudinal
al dintelui, de la creasta alveolar la cementul radicular.
Fibrele oblice ncep de la osul alveolar i se inser n cement mai apical
dect pe os.
Fibrele apicale au o direcie radial, oblic sau vertical de la apexul
rdcinii n osul alveolar.
Fibrele interradiculare sunt prezente numai n dinii pluriradi- culari i
sunt orientate de la suprafaa rdcinii perpendicular pe creasta
interradicular.

Fibrele sunt situate n fascicule cu o grosime de cca 5-10 (im n diametru. Ele au o direcie
orizontal la nivelul coletului dentar,apoi oblic, iar n regiunea apexului - vertical. Captul de
sus la fasciculele orizontale i oblice este ataat de osul alveolar, iar cel de jos se ntreese cu
fibrele Sharpey ale cementului dentar, deaceea aici fasciculele sunt mai fine dect captul de sus.
n regiunea coletului exist un grup de fibre colagene care ptrund prin septurile interdentare, a.n. fibre transseptale, care unesc dinii nvecinai ntre ei. O astfel de aranjare a fibrelor este
dictat de funcia dinilor cu necesitatea de a limita micarea dintelui n diferite direcii n timpul
masticaiei. Cele radiale nu-i permit rotirea dintelui n jurul axului, iar cele oblice i dau
posibilitatea n timpul inflamaiei desmodontului s se deplaseze puin din alveol.
n periodoniu sunt fibre elastice i oxitalanice (fibre rezistente ctre aciunea diferitor acizi).
ntre fibrele colagene se afl o cantitate mare de elemente celulare - fibroblaste, mastocite i
histiocite, celule adventiiale perivasculare i mastocite.
Mastocitele conin o cantitate mare de heparin i histamin, care particip la reglarea
permeabilitii substanei fundamentale.
n regiunea coletului n periodoniu se depisteaz celule plasma- tice. n periodoniul de lng
cement se afl cementocite, iar lng os - osteoblaste.
n periodoniu se mai afl insulie (sau relicte) epiteliale Malassez. Aceste relicte epiteliale sunt
(dup unii autori) nite resturi rmase din perioada de dezvoltare a dinilor n urma dezagregrii
tecii epiteliale Hertwig. Ele sunt depistate mai des n regiunea coletului i apexului dentar. Dup
prerea unor autori numrul celulelor epiteliale cu vrsta scade.
Exist i prerea c epiteliul acestor insulie pot provoca n anumite condiii chistogranuloame,
chisturi, ba chiar i neoformaiuni maligne.
9. Funciile periodoniului.
Periodoniul ndeplinete urmtoarele funcii: de suport, de repartiie (disjuncie) a presiunii,
plastic, trofic, senzorial i de protecie.
Funcia de suport. Periodoniul fixeaz bine dintele de osul alveolar, dat fiind faptul c formeaz
un ligament cu o direcie diferit a fibrilelor colagene, care sunt dispuse n aa mod c nu-i
permit dintelui deplasarea nici ntr-o direcie. Se formeaz o articulaie de tipul gomfozei.
Funcia de repartiie a presiunii. Periodoniul repartizeaz uniform presiunea aplicat asupra
dinilor n timpul masticaiei i angrenrii lor. n periodoniu se conine cca 60% de lichid tisular.
n afar de aceasta n el sunt glomerule sangvine, limfatice, care servesc drept sistem hidraulic,
care repartizeaz uniform presiunea mas- ticatorie.
Funcia plastic. Periodoniul este dotat cu nsuiri plastice ca reacii compensatorii. n timpul
vieii celulele osteoblaste i cemen- toblaste formeaz cementul, apare hipercementoza n stri
patologice, are loc formarea osului alveolar. n stri patologice are loc procesul de reparare
permanent.
Funcia trofic. Reeaua bogat de vase sangvine i nervi asigura nutriia cementului radicular i
a compactei interne a osului alve olar.
Funcia senzorial. Terminaiunile nervoase de tip receptor tactil i de presiune. Contribuie la
formarea reflexului parodonto-mus cular, care de asemenea regleaz presional (prin presiune)
asupra dinilor n timpul masticaiei.
Funcia de protecie. Periodoniul are capacitatea de aprare, func ia sa fiind de a proteja esutul
periodontal de aciunea diferitor factori nocivi, care pot aciona asupra lui.

10. Dezvoltarea dintelui ( formarea i diferenierea primordiilor dentare).


In stadiile de dezvoltare a germenilor dentari mezenchimul odontogen are rol inductor si se
adreseaza epiteliului supriacent.
raspunsul epiteliului consta itnitial intr-o intenfsificare a multiplicarii celulare la acest nivel si va
determina o crestere localizata a nr straturilor superficiale.
Celulele stratului bazal epitelial prolifereaza si realizeaza o lama epiteliala ce se afunda in

mezenchim. Initial se formeaza o lama primitiva ca o potcoava pentru fiecare maxilar


(superioara si inferioara).
Concomitent la suprafata epiteliului bucal in zona unde a inceput proliferarea lamelor are loc
dezintegrarea celuleor, ceea ce duce la aparitia unei fisuri care adincindu-se induce despartirea
lamei epiteliale primitive in doua lame.
- o lama orientate palatinal (sau lingual)
- o lama orientate spre exterior (vestibulara)
In cursul dezvoltarii lama vestibulara se imaprte in 2 foite separate prin spatiu larg.
-foita externa a lamei vestibulare cu mezenchimul corepunzaor vor forma mucoasa vestibulului
cavitatii bucale (labial si jugala)
-foita interna si mezenchimul corespunzator- vor forma mucoasa gingivala.
Lama dentara primara se afla in pozitie palatine la nivelul maxilarului si in pozitie lingual la
nivelul mandibulei. Intre sapt 6-8 din fiecare lama dentara primara (superioara si inferioara) vor
prolifera 10 muguri epiteliali ce vor corespunde viitorilor 10 dinti temporary.
- din lama dentara primara se vor diferentia dentittia temporara si mugurii molarilor permanenti
Odata cu dezvoltarea mugurilor temporary, lama dentara se subtiaza si da nastere la prelungiri
epiteliale deaupra fiecarui mugure temporar asa se dezvolta lama dentara secundara
Din ea se diferentiaza dintii permanenti (incisive, canini, premolari).
Pe lama dentara primara in sapt 6-8 a dezvoltarii intrauterine au loc proliferari celulare la nivelul
stratului bazal epithelial.Datorita multiplicarilor rapide celulele ramin grupate cu aspectul de
mugure rotund.
Mugurii epiteliali se adincesc in mezenchim, dar ramin uniti de lama epiteliala pirntr-un cordon
epithelial numit- gubernaculum dentis.
Ulterior prin proliferarea celuleor mezenchimului situate sub mugurele dentar are loc
invaginarea lui in portiunea mijlocie a extremitatii sale inferioare. Astfel mugurele epithelial ia
un aspect de cupa sapt
9-10.
In stadiul de cupa- legatura cu lama epiteliala se alungeste si se sbtiaza iar ca urmare a
proliferarii celulare (a epiteliului celulei) mugurele creste in dimensiuni. Celulele aflate pe
suprafata convexa a cupei ramin mici, asezate intr-un rind strins unite intre ele si separate de
mezenchim printr-o membrane bazala continua. Ele formeaza- stratul epitelial extern
Celulele din marginea concava (interior) a cupei devin inalte , prismatice, dispuse intr-un rind
si formeaza stratul epitelial intern
Intre cele 2 straturi celulele devin stellate cu prelungiri ce se jonctioneaza formind pulpa
smaltului(tesutul reticular al organului smaltului)
Deasupra epiteliului intern sunt 4-5 straturi de cellule mici, cuboide, cu nuceli rotunzi ce
formeaza- stratul epitelial intermediar
Mezenchimul de la nivelul concavitatii organului smaltului prolifereaza si se formeaza- papila
mezenchimala.
Mezenchimul din jurul organului smaltului si al papilei se condenseaza formind- sacul dentar
(folicular)
Prin adincirea si cresterea papilei dentare, organul smaltului va lua forma unui clopot stadiul
de clopot adamantin
In acest stadiu, germenele dentar e format din 2 primordii
1) primordii epiteliale (organul smaltului)
2) primordial mezenchimal (papilla mezenchimala)
Organul smaltului e separate de papilla mezenchimala si sacul follicular printr-o membrane
bazala, care controleaza schimburile metabolice.
In structura organului smaltului intra
-epiteliul adamantin extern
-tesut reticular stelat (pulpa organului adamantin)

-stratul epithelial inetrmediar


-epiteliul adamantin intern
Epiteliul adamantin extern- e constituit dintr-un strat de cellule cuboide cu nucleu, organite
intracitoplasmatice. Functia de acoperire, de tranzitie, reglare, aparare. Astfel substantele
inglobate sunt distruse / eliminate in matricea reticulului stelat.
Tesut reticular stelat ocupa centrul organului smaltului . Celulele au aspect stelat.Nucleul
ocupa centrul celulei, citoplasma e putin abundenta.AG e bine dezvoltat.Aceste incluziuni
(organite) depisteaza calciul necesar pentru formarea smaltului.
Stratul epithelial intermediar- e intre tesutul reticular stelat si epiteliul adamantin intern.E
format din 4-5 straturi celulare strins legate intre ele.Celule puternic aplatizate cu nucleu si
citoplasma.Are rol de protectie a ameloblastilor si reprezinta o rezerva pentru formarea de noi
ameloblasti sua de celule pulpare.
Epiteliul adamantin intern- e format din cellule inalte, legate de membrane bazala care le separa
de papilla mezenchimala in urma fragmentarii membrane bazale si a contactului cu celulele din
papilla.
(Celulele epiteliului adamantin intern se vor diferentia in ameloblasti care vor incepe sa formeze
smaltul.)
La extremitatile inferioare ale bratului clopotului are loc unirea epiteliuluui extern care devine
intern. In aceasta zona celulele se multiplica active. Zona din intrepatrundere e formata din
epiteliul extern si intern, fara tesut reticular si strat epithelial intermediar.
Cresterea organului smaltiar se va face pornind de la zona de intrepatrundere la care sunt cellule
tinere nediferentiate.
Papila mezenchimala- structural e din cellule mezenchimale ce sunt prelungiri citoplasmatice si
organite intracitoplasmatice. Papilla e vascularizata inca in stadiul de cupa, de vase ce patrund
prin portiunea bazala a papilei si care s eramifica la nivelul tesutului mezenchimal.
La papilla mezenchimala se vor distinge 2 zone
-centrala- ce va pastra aspectul structural al tesutului conjunctiv predominant cellular ce vor
forma pulpa dentara
-periferica- subiacena epiteliului adamntin intern cu o concentrare celulara (fibrilara) si prin anse
capilare terminale.
Prin fragmentarea membrane bazale de la periferia papilei au loc contacte epitelio-mezenchimale
ce vor induce diferentierea celulelor mezenchimale de la periferia pulpei in odontoblasti.
la nivelul bratelor clopotului adamantin, starturile epiteliale (intern, intermediar, extern) se unesc
intre ele si formeaza o excrescenta epiteliala- teaca Hertwick care prolifereaza in profunzime in
jurul papilei mezenchimale.
Tesutul conjunctiv din jurul organului smaltului si a papilei mezenchimale e constituit din cellule
si fibre colagene formind sacul dentar (folicular)ce are rol de protectie a mugurelui dentar pe
parcursul etapelor de dezvoltare si de a asigura prin intermediul vaselor organelor smaltului
elementele nutritive necesare pentru etapa de amelogeneza.
Mai tirziu la formarea radacinii, la nivelul sacului folicular se vor produce pronind de la
elemenetle celulare si fibrilare- procese de histo si cito diferentiere ce vor conduce la aparitia
tesuturilor de sustinere a dintelui (osul alveolar, desmodontiul si cementul).

11. Dezvoltarea dintelui ( histogeneza esuturilor dentare).


Se incepecatre finele lunii a 4-a de viata intrauterina. Initialincepe sa se dezvolte dentina, apoiadamantina si pulpa dentara.
Cementul si dentina radiculara se formeazacatre a 4-5 luna de viata postnatala, atunci cind are
loc dezvoltarea radacinilordintilor temporari.
Dentina coroanei apare la sfirsitul lunii a 4a a vietii embrionare. La formarea dentinei activ
participa odontoblastele. Dentina se formeaza intre odontoblaste si epiteliu adamantin intern. In

aceste celule se formeaza fibre fine de precolagen, care se rasfira in directie radiala. Capetele
periferice ale acestor fibre, orientate catre celulele adamantine interne, formeaza o perie din fibre
radial orientate, care servesc drept inceput pentru jonctiuneaenamelo-dentinara.
Capetele centrale ale acestor fibre radiale se pierd in tesutulmezenchimal al papilei dentare.
Impreuna cu ectoplasma, care le inconjoara, aceste fibre se indeparteaza de celule si se
transforma in substanta fundamentala a dentinei tinere, nemineralizate.
Cind stratul de predentina cu fibrele radiale atinge o grosime oarecare, el este impins spre
periferie de catre straturi noi de predentina, in care fibrele merg deja in directierangentiala, adica
paralel suprafetei papilei dentare.
Spre deosebire se fibrele radiale, cele tangentiale nu trec prin stadiul fibrelor de precolagen, ci
dintr-o data apar ca fibre de colagen.
In continuare stratul intern de dentina, bogat de fibre tangentiale (sau fibre Ebner), formeaza
dentina parapulpara, iar cele radiale (sau fibrele Korff), se afla amplasate in portiunile acela mai
externe ale dintelui, in componenta dentinei manta.
Pe masuradezvoltariisubstantei fundamentale a dentinei odontoblastele lasa in ultima
prelungirile sale protoplasmatice fine fibrele Tomes, amplasate in cavitatile ducturilor
dentinare.
Insasidodntoblasteleramin in portiunea externa a papilei,iar mai apoi in stratul pulpar extern.
Particularitatea caracteristica a dezvoltarii si structurii dentinei este aceea, ca in decursul intregii
perioade a existentei sale ea este un tesutacelular.
Odontoblastele joaca un rol important si in procesul de mineralizare a dentinei. Cu ajutorul
prelungirilor sale protoplasmatice ele contribuie la plasarea sarurilor minerale din singe in
substanta fundamentala a dentinei in dezvoltare.
Mineralizarea dentinei debuteaza la sfirsitul lunii a 5a a vietii embrionare.
Calcifierea dentinei putinramine in urma de formarea substantei fundamentale a dentinei, asa ca
pe suprafata interna a dintelui intotdeauna este prezent un strat de predentina nemineralizata,
care ramine si in dintele matur.
Mai intii de toate, depunerile sarurilor de calciu se observa in dentina, ce acoperavirful papilei
dentare, adica in regiunea viitoarei margini incizale sau a tuberculilor masticatori.
In urma acestui fapt apare o lama de dentina calcifiata, care se numeste calota dentara.
Depunerile sarurilor minerale ale dentinei in substanta fundamentala se produc sub forma de
globule si granulatii care, fuzionind, formeazaportiuni sferoide calcosferiti.
Intre aceste calcosferiti pot ramineaportiuni de dentina hipomineralizata. Din punct de vedere
chimic, procesul de mineralizare consta in depunerea sarurilor minerale in matricea organiza a
dentinei.
Sarurile se depun doar in substanta de cementare amorfa. Mineralizarea insasi a fibrelor de
colagen nu se produce.
Ramin nemineralizate si prelungirile odontoblastelor in tubuliidentinari.
Pulpa dentara se dezvolta din mezenchimul papilei dentare. Acest proces debuteaza de la virful
papilei dentare. Concomitent cu formarea odontoblstelor la periferia papilei dentare se produce
diferentierea mezenchimului papilei dentare. Acest procesdebuteaza de la virful papilei
dentare. Concomitent cu formarea odontoblastelor la periferia papilei
dentare se produce diferentierea mezenchimului elementelor ale portiunilor
centrale ale acesteia.
Celulleemezenchimale se transforma treptat in celule conjunctive ale pulpei
coroanei dentare. Fibroblastelesintetizeaza componente obisnuite ale
substantei intercelulare.
De aceasta sinteza este legat unul din momentele-cheie de dezvoltare a
dintelui. La un moment oarecare fibroblasteleincep a produce cu viteza
sporita substanta amorfa a pulpei coronare dentare. De aceea in pulpa se
mareste presiunea, care stimuleazaeruptia dentara.

Dezvoltarea smaltului.In scurt timp dupa debutul mineralizarii dentinei la


virful papilei dentare se incpee formarea smaltului, care apare datorita
activitatiiadamatoblastelor.
Depunerea pe virful papilei dentare a unui strat fin de dentina este o conditie
necesara pentru inceperea formarii smaltului.
La inceputul alelogenezei se modifica polaritatea fiziologica a
ameloblastelor: nucleele lor incep a se deplasa din portiunile interne ale
celulelor spre cele externe (spre pulpa organului smaltiar), iar organitele
celulare se misca in directia opusa (spre dentina), ocolind nucleul.
Schimbarea polaritatii celulelor adamantoblastelor se datoreaza depunerii la
virful papilei dentare a unui strat de dentina, care deconecteaza celulele
de sursa de alimentare de cindva, vase sangvine ale papilei dentare. Din
acest moment afluxul de substante minerale sau de alta natura
catreadamantoblaste se produce dinspre vasele sacului dentar.
Prin acesta se finalizeaza maturarea celulelor.
Enameloblastele mature seamana cu dentinoblastele:
1) sunt si ele inalte si prismatice
2) sunt de asemenea orientate perpendicular fata de suprafata dintelui
3) prezinta pe suprafata apicala, orientata catre dentina, o prelungire
digitiforma, prin care se incepesecretia componentelor adamantinei.
In dezvoltarea smaltului se deosebeste a deosebi 2 faze:
formarea matricei organice a prismelor smaltiere si
mineralizarea lor primara.
Maturatia smaltului consta in mineralizarea definitiva a prismelor smaltiere.
Pe parcursul primei faze de dezvoltare a smaltului fiecare adamantoblast se
transforma in urma unor modificari complexe intr-o prisma adamatina. Avest
proces debuteaza prin alungirea portiunilor apicale ale adamatoblastelor,
orientate spre dentina, si formarea la capetele sale a unor expansiuni
protoplasmatice scurte- prelungirile Tomes.
Anume aceste prelungiri si formeaza prismele adamantine. In protoplasma
adamatoblastelor apar granule de secretie apicala, care s4e deplaseaza in
fibra Tomes, - ele impregneaza cu substanta sa prisme adamantine in curs
de formare.
Concomitent cu acesta din contul transformarii ectoplasmei
adamantoblastelor apare substantainterprismatica aglutinanta a smaltului.
Ea acopera prelungirile Tomes, si se contopeste cu membrana preformativa
(sau jonctiuneaamelodentainara), care separa celulele organului adamantin
de dentina.
Cind lungimea prismelor proaspat formate atinge o valoare de cca 20, ele
incep, la fel ca si substantainterprismatica ce le inconjoara, sa se
impregrneze cu saruri minerale, acest proces fiind orientat de la suprafata
spre centru. In procesul de formarea a prelungirilor Tomes si a transformarii
lor in prisme smaltiere se observa un ritm nictemeral / 24 ore / in activitatea
adamantoblastelor. Acesta se manifesta pe sectiuni transversale prin strii
(alternarea unor benzi intunecate si deschise la culoare).
Procesul de maturatie a smaltului de apa, substante organice, in acumularea
si cristalizarea sarurilor minerale.
Dezvoltarea radacinii si cementului dintelui deruleaza cu putininainte de
eruptia dintelui, adica in perioada postembrionara. La acest moment
coroanele dintilor deciduali sunt in mare parte formati.

Deasupra stratului de smalt, ce imbraca coroana dentara, sunt amplasate


resturile de organ adamantin, care consta din citevarinduri de celule
epiteliale pavimentoase.
Acestea sunt asa numitul epiteliu adamantin redus, care este strinsatasat de
smalt si este remanent pe suprafata coroanei dentara pina la eruptia
acestuia (membrana Nasmyth).
Modificarile regresive ale organului adamantin nu afecteazamerginile lui,
adica acele portiuni, unde celulele adamantine interne trec in epiteliu
adamantin extern.
Marginile organului adamantin nu numai ca nu sunt supusi atrofiei, ci, din
contra, manifesta semne de proliferare si se transforma in asa numita teaca
epiteliala Hertwig.
Acesta teaca epiteliala este constituita din 2 rinduri de celule ale organului
adamantin interne si externe, care strinscontacteaza intre ele.
Pulpa organului adamantin si stratul lui intermediar aici sunt absente.
Celulele adamantine interne ramin joase in teaca epiteliala Hertwig, si nu se
transforma in adamantoblaste. Teaca epiteliala concresteadinc in
mezenchimul subiacent, separind aceste portiune, care va merge pentru
formarea radacinii dentare. Celulele mezenchimale ale papilei dentare, care
tapeteaza din interior teaca epitelial Hertwig, se transforma in odontoblaste,
care participa la formarea dentinei radiculare.
Dupa formarea dentinei radacinii dentare teaca epiteliala Hertwiggermineaza
cu celule mezenchimale ale sacului dentar, isi pierde continuitatea si se
fragmenteazaintr-un sir de resturi epiteliale.
In rezultatul acestui fapt celulele mezenchimale ale sacului dentar intra in
contact direct cu dentina radacinii.
Ele se diferentiaza in cementoblaste, care incep sa depuna cement pe
suprafatarediculara.
Cealalta parte a sacului dentar, ce inconjoararadacina dentara in formare,
serveste la formarea periodontiului.
Orificiul apical larg al canalului radicular se ingusteaza treptat gratie
depunerilor noilor mase de dentina si cement, dar acest proces de formare a
apexului nu se termina in momentul eruptiei dintelui, si continua inca mult
timp dupa acesta. In dintiimultiradiculari decurge o evolutie a radacinilor
mult mai complexa.
Canalul radicular initial unic al acestor dinti se desparte in procesul
dezvoltarii in 2-3 canale, in dependenta de tipul dintelui.

12. Histogeneza adamantinei.


Amelogeneza-formarea smaltului
Amelogeneza este un process de secretie celulara ce se termina inaintea eruptiei dintelui in
cavitatea orala. Procesul incepe in stadiul de clopot, cind mugurele dentar e format din 4 straturi.
Amelogeneza decurge in 3 faze
a) diferentierea celuleor secretorii ale precursorilor matriciali
b) formarea matricei organice a adamantinei si mineralizarea ei.
c) maturizarea adamantinei
A. Diferentierea ameloblastilor incepe la nivelul celulelor epiteliului adamantin intern al
organului smaltului. Prin actiunea inductoare a papilei mezenchimale are loc multiplicarea
celulelor epiteliale si in acelasi timp isi modifica si morfologia.
In acest stadiu celulele se numesc preameloblasti. Preameloblastii epiteliului adamantin intern

determina diferentierea fibroblastilor papilei mezenchimale in odontoblasti ce vor secreta


matricea predentinara. Prezenta predentinei conditioneaza diferentierea ameloblastilor deoarece
capacitatea ameloblastilor de a sintetiza proteine precursoare ale matricei organice a smaltului
nu are loc decit in prezenta predentinei.
Trcerea din stadiu de preameloblast in acel de ameloblast functional e marcata de
*oprirea mitozelor
*alungirea celulelor
*dezvoltarea extremitatilor apicale (polul secretor)
Ameloblastul are un corp cellular alungit. Nucleul e situate bazal. Organitele sunt numeroase si
bine dezvoltate. Polul apical al celulei care in stadiul de preameloblast prezinta numeroase
microvilozitati se dezvolta sub forma unei expansiuni piramidale ce vor forma prelungirea
Tomes.
Polul bazal prin intermediul desmozomilor se leaga de celulele stratului intermediar.
Ameloblastii sunt legati intre ei prin bare terminale, la nivelul polului bazal si prin desmozomi
asociati cu bare terminale intre corpul cellular si prelungirea Tomes.
B. precursorii matricei organice a smaltului sunt sintetizati de catre ameloblasti. Produsul de
secretie a ameloblastilor e un gel complex heterogen, la nivelul caruia se disting
-amelogenine
-enameline
-fosfoproteine
Materialul sintetizat e eliminate prin polul apical in apropiere cu dentina in curs de
mineralizare. E format din structure fibrilare sau cristaline, deci e un material aprismatic (smaltul
aprismatic).
odata cu depunerea smaltului aprismatic polul apical ala ameloblastului imbraca un aspect de
triunghi si la acest nivel se schiteaza viitoarea prelungire Tomes. Secretia se produce la nivelul
prleungirilor Tomes sub forma de granule asezate unele linga altele astfel incit intreaga
prelungire Tomes se transforma intr-o prisma adamantine de natura organica.
Depunerea smaltului se face progresiv
1) smaltul intern aprismatic
2) smaltul prismatic- apoi se formeaza. Datorita schimbarii orientarii prleungirilor Tomes ce vor
forma un unghi cu corpurile ameloblastilor. Prelungirile ameloblastilor se retrag progresiv, ceea
ce determina in faza finala sa se formeze smaltul de suprafata care e aprismatic si e in continuare
cu smaltul interprismatic din profunzime.
3) Mineralizarea matricei smaltului se face prin mechanism dublu, d eretragere a apei si a unei
parti din substanta oraganica si depunerea masiva de saruri minerale cu cristalizarea lor.Astfel
incit se ajunge la formarea in smalt a sarurilor minerale la o concentratie de 96%.
In asa mod matricea smaltului va trece de la un stadiu de gel amorf la starea cea mai puternic
mineralizata din organism. Orientarea si depunerea cristalelor se va face in functie de liniile de
tensiune create la nivleul gelului matricial.
Organizarea spatiala va duce la formarea unitatii elementare caracteristice smaltului- prisma.
Intotdeauna mineralizarea smaltului incepe pe fata ocluzala care erupe prima. Ea se realizeaza
ritmic prin liniile de depunere de la jonctiunea smalt-dentina spre suprafata. Dupa initierea
formarii radacinii, nu se mai fac depuneri de smalt. Dup ace smaltul s-a depus, scade secretia
ameloblastilor pina la disparitie.
Oprirea secretiei marcheaza sfirsitul amemlogenezei. Inaintea eruptieie dintelui el e a coperit cu
o cuticula cu rol d eprotectie contra resorbtiei, ferind dintele de contact direct cu tesutul
conjunctiv. Aceasta cuticula e produsul final al ameloblastilor- membrane Nasmyth.
Dupa eruptive ea se distruge si dispare, in locul ei se formeaza o pelicula apoasa de origine

salivara si bacteriana.

13. Histogeneza dentinei.


Dentinogeneza
Incepe din momentul cind clopotul adamantin a atins dezvoltarea finala. Dentinogeneza e un
ansamblu de fenomene ce duc la mineralizarea progresiva a zonei externe a papilei
mezenchimale.
Partea central a papilei nemineralizata=pulpa
Dentinogeneza are 2 faze
a)celulara- odontoblastii sintetizeaza precursorii substantei organice a dentine
b)extracelulara- mineralizarea si formarea dentine propriu-zise.
Diferentierea odontoblastilor e conditionata de prezenta supriacenta a preameloblastilor.
Membrana bazala dintre cele 2 tesuturi incepe sa disocieze astfel incit celulelele epiteliale si
mezenchimale vor fi in contact, ceea ce conditioneaza trecerea informatiei inductoare.
Odontoblastii sunt cellule secretorii asezate in palisade la periferia pulpei dentare.Au corp
cellular si prleungire citoplasmatica. Matricea dentinara e sintetizata si secretata de odontoblasti
si e formata din proteine si proteoglicani. Colagenul e partea cea mai importanta reprezentind
80-85% din matrita si e sintetizat de odontoblasti sub forma de precolagen.
Molecula de precolagen e vehiculata in mediul extracellular.Aici prin asocierea moleculelor de
precolagen se formeaza colagenul. In cursul amturizarii predentinei se observa densificarea
fibrelor de collagen ce vor forma o retea ce inconjoara prelungirile odontoblastilor.
Mineralizarea dentine e rezultatul impregnarii matricei secretate de odontoblasto cu saruri de Ca
ce se cristalizeaza sub forma de hidroxiapatita.
Depunerea sarurilor minerale are loc sub forma de granule (calcosferite) care apoi sunt inglobate
intr-o masa de saruri minerale. Fuzionarea calcosferitelor va forma dentina intertubulara.
Ritmicitatea mineralizarii e marcata prin prezenta liniilor de crestere Ebner si Owen.

14. Histogeneza folicului dentar.


Sacul dentar este reprezentat de o condensare de tesut mezenchimal care inconjoara organul
smaltului si papila dentara, oe intreaga perioada de dezvoltare a dintelui. Desi exista o
vascularizatie si inervatie intensa incit din stadiile precoce de dezvoltare, momentul in care
elementele vasculare si nervoase se maturizeaza si capata un caracter definitiv nu este cunoscut.
Conform datelor clasice din literatura de specialitate, celulele sacului dentar apar in stadiile
evolutive foarte timpurii si inca de la inceputul formarii radacinii, au o activitate proliferativa
crescuta, controlind structura viitoarelor componente ale paradontiului.
Celulele localizate cel mai intern, linga radacina in formare, se vor diferentia in cementoblaste si
vor elabora cement, celulele amplasate cel mai extern se diferentiaza in osteoblaste si vor tapeta
alveola osoasa, contribuind la edificarea osului, celulele localizate central se vor diferentia in
fibroblaste responsabile de producerea fibrelor de colagen ale ligamentului paradontal, fibre ale
caror capete terminale se vor ingloba atit in cement, cit si in os, si vor fi mineralizate.
Germenii dintilor permanenti sunt situati initial in acelasi sac dentar cu corespondentii lor
deciduali. Aceasta localizare se mentine pina in momentul aruptiei dintilor deciduali, dupa care
germenii dintilor permanenti sunt inconjurati de saci separati, in interiorul unei cripte separate.
Caviatatea osoasa care contine un germene dentar in dezvoltare se numeste cripta si este
construita tot prin participarea sacului dentar (sub forma unei extensii fibroase care contine
uneori celule epiteliale, posibil resturi ale laminei dentare) se insinueaza si ies, stabilind astfe
contact cu mucoasa orala. Extensia fibroasa a dintilor permanenti se numeste coarda
gubernaculara, dupa eruptia dintilor deciduali ea ramine localizata in interiorul unor canale
osoase- canale gubernaculare, in fapt extensii ale criptelor dintilor permanenti.

Sacul dentar indeplineste astfel urmatoarele functii: de protectie si fixare a dintelui-in procesul
de dezvoltare si intimpul eruptiei; de nutritie si inervatie- in procesul de dezvoltare, si de formare
a elementelor paradontiului- cement, ligament paradontal, os de tapetare alveolar.

15. Debutul mineralizrii i termenii de erupie a dinilor permaneni.


16. Debutul mineralizrii i termenii de erupie a dinilor temporari.
17. Termenii de formare a rdcinilor dinilor temporari.
18. Termenii de rezorbie a rdcinilor dinilor temporari.
19. Termenii de formare a rdcinilor dinilor permaneni.

20. Organizarea i structura policlinicii,seciei stomatologice.


Organizarea asistentei stomatologice in R. Moldova
Asistenta stomatologica- forma de masa de asistenta medicala, planificata, cu orientarea
profilactica ce realizeaza legatura dintre stiinta si practica.
In 95% din cazuri asistenta stomatologica se realizeaza in policlinici, iar necesitatea
tratamentului therapeutic este fundamentala.
In organizarea asistentei curativ-profilactice in teritoriul administrative un rol important revine
stomatologului principal.
In R. Moldova avem o structura organizatorica in corespundere cu rangul professional.

Principalul stomatolog RM
Medici efi ai clinicilor
stomatologice
efi de secie
Medici stomatologi de diverse
specialiti

USMF Nicolae Testimieanu


Decanul facultii
efi de catedr
Profesori, condereniari, asisteni
universitari
Studeni

Nomenclatura reelei institutiilor policlinice si de despensarizare.


Policlinici stomatologice independente (republican, orasenesti, rationale)
Sectii stomatologice in cadrul policlinicilor cu diverse profiluri, unitati sanitare de
intreprindere si institutii
Cabinete stomatologice in cadrul spitalelor, scolilor (cu un contingent de peste 800
elevi)
Policlinici stomatologice cu autogestiune
Cabinete particulare cu primire mixta, clinici particulare cu toate serviciile
stomatologice, centre medicale (stomatologice)
Categoriile policlinicilor, determinate de numarul specialistilor din schema.
I-a categorie
II-a categorie
III-a categorie
IV-a categorie
V-a categorie

30-40 medici
25-29 specialisti
20-24 specialisti
15-19 specialisti
10-14 specialisti

Posturile medicilor stomatologi pentru stomatologia terapeutica la 10000 populatie.


4 posturi pentru 10000 persoane din pop. adulta din orase
2.5 posturi pentru 10000 pers. din populatia rurala
2.7 posturi pentru 1000 pers. din pop. adulta din alte localitati

A
n
u
l
N
r
.
d
e
s
t
o
m
.

2
0
0
0
3
.
7

2
0
0
1
3
.
7

2
0
0
2
3
.
8

2
0
0
3
3
.
9

2
0
0
4
4
.
0

2
0
0
5
4
.
2

2
0
0
6
4
.
2

2
0
0
7
4
.
4

2
0
0
8
4
.
5

2
0
0
9
4
.
6

2
0
1
0
4
.
7

Structura si functiile policlinicii stomatologice


Institutiile de profil stomatologic sunt, de regula, amplasate in cladiri aparte si doar in cazuri
de exceptie (daca nu au in organizarea sa serviciu (cabinet) radiologic sau fizioterapeutic) in
spatii nelocuibile.
Ele trebuie sa corespunda normelor igienico-sanitare si rigorilor protectiei muncii, tehnicii de
Securitate si rigorilor protectiei antiincendiu.
In clinica stomatologica trebuie sa fie obligatoriu :
asigurata alimentarea centralizata cu apa rece si calda, canalizare, containere cu capac
pentru colectarea gunoiului si materialelor contaminate, dupa dezinfectarea lor.
Asigurata alimentarea centralizata cu energie electrica, plus o sursa autonoma de energie
pentru cazuri eventuale.
Holul trebuie sa aiba o suprafata suficienta pentru amplasarea pacientilor (~0.3m^2/pers.,
nu mai mic de 18m^2) tot aici trebuie sa fie amplasat spatiu pentru serviciile
informationale.
Vestiarul pentru vizitatori trebuie sa fie organizat reiesind din calculul de cel putin 0.1m^2,
iar pentru colaboratori- peste 0.8m^2/1loc.
Registraturii ii revine nu mai putin de 5m^2 pentru 1 functionar
WC-urile pentru personalul medical si pentru client se recomanda a fi separate
Disponibile unitati de transport si de comunicatii telefonice, iar pentru pacienti- un post de
telefon cu cartela/fise.
Asigurarea in volum deplin cu mobile si inventor auxiliary.
Serviciile si cabinetele cu profil pediatric nu trebuie sa comunice cu cele pentru adulti, ele
necesita o intrare separate, hol, vestiar si WC.
Structura administrative:

2
0
1
1
4
.
8

Medic
principal

medic
principal
adjunct cu
probleme
curative

fisier

sectie
terapie

medic
principal
adjunct cu
probleme
administrative

Sora
medicala
superioara

Cabinet
fizioterapeu
tic

Sectia
chirurgie

Radiografie

Sectia
ortopedie
Functii:
Acorda asistenta stomatologica calificata
Desfasoara actiuni de profilaxie a imbolnavirilor din regiunea maxilofaciala
Depistarea si tratarea celor mai timpuriii forme de afectiuni ale ADM
Introduce metode noi de tratament si diagnostic
Analiza morbiditatii zonei maxilofaciale
Desfasoara perfectionarea medicilor si personalului
Tine sub observatie anumite categorii de bolnavi cu afectiuni stomatologice

21. Cabinetul de stomatologie terapeutic (cerinele sanitaro-igienice, suprafaa,


ventilarea, iluminarea cabinetului).

Normative si cerinte fata de organizarea cabinetului stomatologic.


Conform normativelor in vigoare, cabinetul stomatologic pentru un singur medic va avea o
suprafata nu mai mica de 16m^2. E de dorit ca fiecare unitate de lucru sa fie amenajata intr-o
incapere aparte sau daca nu este posibil, se pun fotolii adaugatoare.
Daca in cabinet se instaleaza citeva fotolii, suprafata acestuia se calculeaza adaugind la
normative 10m^2 pentru fiecare fotoliu cu dispositive universal. Intre fotolii trebuie sa existe
spatiu suficient pentru trecerea libera.
Deoarece la plombarea dintilor se aplica amalgam, se acorda atentie deosebita finisarii
dusumelelor, peretilor si tavanului.
Dusumeaua va fi:
Tapetata cu linoleum, marginile caruia vor trece pe pereti la o inaltime de 10cm.
Pardosita cu gresie
Locurile de iesire a tevilor vor fi chituite si vopsite cu vopsele nitro.
Peretii si tavanul cabinetelor se vopsesc cu pasta de silicat lavatila (se admite si de ulei)
pentru a facilita prelucrarea sanitara eficienta (excluderea oricarei posibilitati de acumulare
a mercurului)
Dotarea cabinetului cu o nisa de ventilatie si chiuveta pentru prepararea acestuia. Cabinetul
va fi prevazut cu ventilatie prin refulare si aspiratie, cu ferestruici si oberlihturi.
Iluminarea o asiguram prin folosirea combinata a luminii naturale si a celei artificiale.
Lumina naturala o primim prin orientarea ferestrelor cabinetului spre Nord. Fotoliul
stomatologic trebuie sa fie asezat in fata geamului, astfel incit sa beneficieze la maxim de
lumina naturala. Lumina arfificiala de se imparte in 2 surse: *una pentru cabinetul
stomatologic, care sa permita o activitate comoda a personalului( Sursa de lumina nu
trebuie sa fie prea puternica , intrucit trecerea continua a privirii de la cimpul operator la
restul camerei oboseste ochii. Deoarece peretii vopsiti in alb si mai ales in ulei sau cu
faianta dau o reverberatie a luminii foarte neplacuta si obositoare pentru medic, se
recomanda vopsirea peretilor in culori foarte palide), *a doua pentru iluminarea cimpului
operator (trebuie sa fie mai puternica decit restul cabinetului . Sursa de lumina a cimpului
operator trebuie sa fie puternica, necesitind o lampa care sa trimita un fascicul luminous
destul de intens. In acest scop exista reflectoare special( care retin undele infrarosii),
acestea fiind fixate pe un brat articulat, pot fi dirijate in directia necesara. Cabinetul va fi
inzestrat cu lampi de cuart, cu ajutorul caruia se face dezinfectarea aerului.
Utilizarea cabinetului stomatologic.
De a oferi ingrijire stomatologica accesibila, rezonabila pentru pacienti.
De a asigura furnizarea serviciilor medicale stomatologice, adecvate nevoilor
pacientilor, punerea accentului pe preventii
Tratarea si profilaxia afectiunilor sistemului stomatognat
Acordarea asistentei stomatologice specializate la nivelul contemporan
Din ce consta locul de munca al medicului
Locul de munca al medicului este alcatuit dintr-o instalatie stomatologica, fotoliu, masuta pentru
medicamente si material, scaun pivotant.
Locul de munca al asistentei medicale
Include masa pentru resortarea instrumentelor, un autoclave, sterilizator, masuta sterile.
Locul de munca al infirmierei.
Masa pentru sortarea instrumentelor folosite, lavoar pentru spalarea instrumentelor.

22. Instrumentarul stomatologic. Clasificarea.


1. Instrumente pentru examenul stomatologic
Oglinda, sonda, pensa
2. Instrumente necesare pentru prepararea cavitatilor
Cu energie de sursa mecanica
Freze dentare, pietre dentare, discuri, perii, pufuri, polipanturi, gume de lustruit
Cu energie umana
Toporiste de dentina, de smalt,Daltile de smalt, lingurile, bizotatoarele de prag bingival,
excavatorul dentar
3. Instrumente pentru obturarea cavitatiilor carioase
Placute de amestecat, spatula bucala si netezitoare, fuloarul, matricele si protmatricele, benzile
de metal sau celuloide, bisturiu, pensa chirurgicala.
4. Instrumente pentru finisarea obturatiilor
Pietre abrazive, discuri, freze de finisat si lustruit, periute
5. Instrumente pentru inlaturarea depunerilor
Excavator, cirlige stomatologice, dalta de smalt
6. Instrumente pentru tratament endodontic
Pentru pemeabilizarea canalului radicular
Pentru indepartarea continutului radicular
Pentru largirea canalului radicular
Pentru obturarea canalelor radiculare

23. Instrumentele pentru examinarea cavitii bucale.


Oglinda, sonda, pensa
Oglinda dentara e compusa din miner ( lungimea= 95-135 mm) si oglinda propriu zisa
Aceste componente pot forma un ansamblu sudat sau dessurubabil.
Poate fi din otel inoxidabil, otel cromat sau nichelat, material plastic.
Oglinzile propriu zise
Dupa imagine : plane (imaginea reala) si concave (imagine marita)
Dupa marime 16, 18, 20, 22, 24 mm
Dupa aspectul tijei: dreapta cotita, in forma de furca
Sondele dentare sunt de 2 feluri: rigide si flexibile.
Sondele dentare rigide
Material: otel inoxidabil
Componente: parte activa + miner (hexagonal, L=120 mm)
Tipuri:
Sonde dentare drepte >dinti frontali superioro
Sonde dentare in baioneta > premolarii si molarii superiori
Sonde curbe > zone de colet, suprafetele distale ale molarilor
Sonde cu 2 curburi in acelasi plan >peretii interdentari
Sonde cu 2 curburi in 2 plane diferite >peretii meziali si distali
Sonde dentare duble
Sonde dentare flexibile = ace Miller
Pensa dentara

Material: otel inoxidabil


Lungime: scurte (120 mm) si lungi (150 mm)
Deschiderea dinte bratele active : 10 25 mm
Structura: instrument apucator din 2 brate curbate si efilate terminal. Dispozitivul de centrare
este alcatuit dintr-un pivot pe un brat si un orificiu pe alt brat.

24. Instrumentele pentru tratarea cariei.


Instrumente necesare pentru prepararea cavitatilor
Cu energie de sursa mecanica
Freze dentare
Cu energie umana
Toporiste de dentina, de smalt, Daltile de smalt, lingurile, bizotatoarele de prag bingival,
excavatorul dentar
Instrumente pentru obturarea cavitatiilor carioase cu diferite materiale restaurative
Placute de amestecat, spatula bucala si netezitoare, fuloarul, matricele si protmatricele, benzile
de metal sau celuloide, bisturiu, pensa chirurgicala.
Instrumente pentru finisarea obturatiilor
freze de finisat si lustruit, periute

25. Principiile de baz i metodele de sterilizare n stomatologie.


Asepsia constituie un sistem de actiuni profilactice care au drept scop prevenirea aportului me
microorganisme in plaga, organe si tesuturi ale bolnavului in procesul oricaror manopere
medicale si include:
a) sterilizarea instrumentelor, materialelor, aparatelor etc cu care contacteaza pacientul
b) toaleta mainilor si protejarea cu manusi
c) executarea unor procedee specifice in timpul interventiilor medicale
d) efectuarea unor actiuni igienice si organizatorice speciale in institutia curativa.
Medicul stomatolog va aplica regulile generale de comportare si asepsie, care privesc
urmatoarele 3 aspecte:
Tinuta medicului si a colaboratorilor sai;
Organizarea locului de munca
Intretinerea si igiena cabinetului stomatologic.
Procesul de sterilizare include:
-dezinfectie
-curatire mecanica
-sterilizare propriu zisa
Metodele de sterilizare in stomatologie
Metode fizice: tratarea cu temperaturi inalte (fierberea, tratarea cu vapori sub presiune, tratarea
cu aer uscat); cu raze ultraviolete, cu ultrasunet, sterilizare prin filtrare.
Metode chimice: aplicarea substantelor chimice in faza gazoasa (formaldehida) sau sterilizarea
in solutii de preparate chimice (iod, alcool, apa oxigenata, cloramina, etc). Conditia principala in
aplicarea materiilor chimice o constituie capacitatea lor bactericida si lipsa de agresivitate fata de
materiale sau instrumente.

26. Sterilizarea instrumentelor folosite la examinarea cavitii bucale.


Cufundarea in ultradesmith 2 % timp de 15 minute.
Oglinzile stomatologice sunt tinute 1 ora intr-un vas inchis ce contine solutie de 3% de
cloramina sau o solutie de 6 % de apa oxigenata. Apoi oglinzile sunt clatite in apa curgatoare,

sterse cu un servetel steril si pastrate in tavita sterila acoperite cu un servetel steril sau intr-un vas
inchis.
Sterilizarea uscata cu aer fierbinte (pupinel) timp de 20 minute la 180 C.

27. Caracteristica elementelor cavitii carioase formate.


Elementele cavitatii carioase preparate
1-bizoul peretilor axiali
2-istm
3-bizou ocluzal
4-cavitate de retentie
5-cavitatea verticala
6-bizou gingival

28. Condiile de preparare indolor a cavitilor carioase.


Prevenirea si combaterea durerii in tratamentul cariei dentare simple
Se efectueaza o anestezie loco-regionala care ofera o liniste in cursul timpului
chirurgical.Adaugarea vasoconstrictoarelor in anestezia ofera potentarea si prelungirea efectului
anestetic prin reducerea fluxului sangvin.(desi ajuta la anestezie,duce la o scadere a irigatiei
pulpare cu suferinte funcionale si metabolice consecutive.)
Adrenalina in concentratie 1:100.000 adaugata la xilina 2% produce reducerea fluxului sangvin
pulpar in mod semnificativ.Timpul acestei actiuni este limitat si irigarea sangvina se va relua
progresiv pana la normalitate.
Scaderea irigatiei sangvine la nivelul pulpei din cauza unui vasoconstrictor poate afecta
capacitatea ei de aparare si de reparatie si se pot provoca leziuni pulpare ireversibile.Asta se
datoreaza la stagnarea si acumularea substantelor inflamatori care in conditii normale sunt
preluate eficient din fluxul circulator.
De aceea cand tratam un dinte vital si trebuie efectuata o anestezie este preferabil sa se evite
adaugarea unui vasoconstrictor.
Caldura,presiunea instrumentelor si vibratiile produse in timpul frezarii produc un raspuns de
aparare al pulpei sub forma de durere.
Caldura
Rezulta prin transformarea energiei cinetice a instrumentarului in energie termica care este
proportionala cu timpul si intensitatea frecarii.
- Frezele de otel fiind ineficiente la taiere produc mai multa caldura decat cele din carbid.
- Frezele diamantate genereaza mai multa caldura decat frezele din carbid.
- Frezele cu lame elicoidale produc mai multa caldura decat frezele cu lame drepte.

Pregatirea unei cavitatii fara racire duce intotdeauna la o reactie pulpara care poate merge de o
simpla perturbare la adevarate leziuni de arsura daca T depaseste 460C
Factori care provoaca o crestere nociva a temperaturii
frezarea prelungita fara intrerupere
piese de mana fara sistem de racire
freze uzate
presiunea prea mare a frezei pe tesutul dentar
utilizarea frezelor inadecvate tesutului de tratat.

Vibratiile
Apar in urma contactului dintre instrumentul in miscare si suprafata dentara pe care se lucreaza.
Cauze care provoaca vibratii nocive
utilizarea instrumentarului la viteze necorespunzatoare
utilizarea frezelor neadecvate pentru tesutul tratat.
piese uzate care nu fixeaza bine frezele
Viteza de rotatie a instrumentelor
Are un rol important in prepararea cavitatiilor pentru ca genereaza caldura presiuni si vibratii.
- De la 3.000 la 30.000 turatii/min chiar si cu racire exista intotdeauna o reactie inflamatorie la
nivelul pulpei
- La mai putin de 3.000 turatii/min daca temperatura se controleaza prin racire nu exista reactii
pulpare
- Dincolo de 200.000 turatii/min sub racire nu exista practic modificari la nivel pulpar.
Observatii Stanley si Swerdlow
De la 6.000 la 20.000 turatii/min intensitatea reactiei pulpare este :
-independenta de tipul de instrument folosit
-direct legata la calitatea racirii
-direct proportionala in intensitate cu adancimea cavitatii

De la 20.000 turatii/min intensitatea reactiei pulpare este :


-direct proportionala cu adancimea cavitatii
-independenta de tipul de restaurare folosit
Pentru a reduce traumatismele din timpul prepararii cavitatilor trebuie combinati sprayul
izotermal,un sistem de evacuare eficient,instrumente sferice taietoare de dimensini
reduse,turatii inalte,lumina si lucrul intermitent.
Masuri profilactice de preventie si combatere a durerii la tratamentul cariei dentare simple
Caldura frezarii sa fie mentinuta cat mai joasa
trebuie evitate substantele si materialele toxice si nocive pentr pulpa
trebuie evitata incalzirea directa,puternica si de lunga durata si racirea prelungita
metodele folosite pentru inlaturarea durerii sa nu provoace dureri pre si post operatori
anestezia sa dureze cat este necesar pentru tratament
instrumentele folosite sa fie ascutite si taioase
instrumentul rotativ pentru smalt (pietre montate de carborundum sau diamantate) la 4.0005.000 turatii/min
in dentina se va lucra la turatie mica de 600-1.000 turatii/min
instrumentele diamantate se vor folosi la turatii mari de 4.000-14.000 turatii/min
Adancimea cavitatii

Este elementul determinant al reactiilor la actiunea instrumentelor rotative.Intensitatea reactiei


pulpare creste cu micsorarea distantei intre cavitate si pulpa.
Trebuie sa se tina cont ca orice tehnica traumatizanta duce la formarea unor cantitati prea mari
de dentina tertiara de reactie care mai mult favorizeaza decat impiedica formarea agresiunilor
ulterioare.
In timpul prepararii cu ajutorul instrumentelor apare caldura, vibratiile si presiunea. Pentru a
inlatura aceste efecte nocive exista mijloace de reechilibrare.
a) mijloace fizice- la prepararea cavitatilor s efolosesc freze ascutite, taioase. Se umecteaza
neintrerupt si des se fac pauze pentru a evita supraincalzirea. Se face racirea cu jetul de aer.
b) mijloace chimice se administreaza pe cale generala sau locala. Cu o zi inainte
medicamenetle pot fi administrate de pacientii anxiosi (ca sedative)
* substante cu actiune locala- se pot aplica pe citeva minute sau pe 4 ore, pe 48 ore dupa care
necesita preparare cu pasta speciala. Deobicei dispare sensibilitatea la caldura, dar la rece
ramine.
*anestezia cu injectie- se face prin infiltratie plexala sau anestezie tronculara periferica
*electroosmoza- difuziunea anestezicului in canaliculele dentinare prin curenti electrici.Un
electrod e bucatica de vata cu anestezie ce se afla in cavitate, alt electrod e in mina pacientului.
Procedura dureaza circa 5 minute.
*anestezie generala- se practica in cazuri generale sau spitalizare.

29. Clasificarea cavitilor carioase dup Black.


Cav carioase de clasa I sunt cele localizate in santurile si fosetele ocluzale ale molarilor si
premolarilor, in fosetele vestibulare si in santurile orale ale molarilor, precum si in fosetele orale
supracingulare ale frontalilor superiori.
Cav carioase de clasa a II-a sunt cele situate pe fetele aproximale ale molarilor si premolarilor
Cav carioase de clasa a III-a sunt cele localizate pe fetele aproximale ale dintilor frontali, la
care unghiul incisal este pastrat.
Cav carioase de clasa a IV-a sunt cele situate pe fetele aproximale ale incisivilor si caninilor cu
unghiul incisal si marginea incizala distrusa
Cav carioase de clasa a V-a sunt cele localizate in treimea cervicala a tuturor dintilor pe fetele
vestibulare (labiale, jugale) si orale (linguale, palatinale)
Cav carioase de clasa a VI-a sunt cele situate pe fete atipice- marginea incizala a dintilor
frontali si cuspizii dintilor laterali.

30. Prepararea cavitilor de clasa I. Numii varietile cavitilor.


-se afla in fose si fisuri de pe suprafata ocluzala a moalrilor si premolarilor
suprafata palatinala a frontalilor maxilari
fostele vestibulare si orale a molarilor ce comunica cu fata ocluzala
Variante de cav carioase clasa I
*carii cu orificiu mare ce au debutat in gropite vestibulare
*carii cu orificiu mare de deschidere
*carie punctiforma singular sau multipla
*carie sub forma de marmoratii in santuri si gropite
*combinatii dintre cele enumerate
*carii punctiforme in gropite vestibulare
*mamromartii in gropite si santuri pina la creasta marginala
*carii punctiforme in gropite orale a frontalilor superiori.
I.

-de obicei accesul e direct deoarece cariile sunt deschise


Deschiderea cavitatii carioase

II.

III.

IV.

Consta in indepartarea marginilor debordante ale smaltului, miscari de la


planseu spre exterior
Instrumente: freza diamantata sferica sau fisurala de dimensiuni mici, la o
instalatie cu turbine(marimea frezei nu trebuie sa depaseasca marimea
orificiului de intrare in cav carioasa)
Extensia preventive a cavitatilor carioase
Sunt indepartate marginile smaltului
Prepararea fisurilor afectate
Se rotungesc unghiurile ascutite
De pe pereti e indepartata dentina partial ramolita
Scopul: prevenirea recidivarii cariei
Instrumente: freza fisurala, con invers (diamantata sau din aliaj dur)
La viteze mari cu o piesa de turbine
Racire cu apa-aer
Necrectomia
Indepartarea dentine alterate (ramolite si pigmentate)
Limitele cavitatii sunt create in zona dentine transparente si intacte
De obicei inlaturarea se face ori cu excavatorul, ori cu freze de dimensiuni
mari (sferice, para)
Daca e prezenta o cantitate mare de dentina alterata -> excavator
ascutit( miscari dinspre baza spre peretii laterali, turatii mici)
Bizotarea
Prelucrarea finala, netezirea
Indepartarea portiunilor lezate
Instr: freze de finisare din aliaj dur sau cu o piatra diamantata in granulatie
fina, turatii mici, fara presiune
Racire apa-aer
Reduce formarea microscurgerilor.

31. Prepararea cavitilor de clasa II. Numii varietile cavitilor.


-se afla de obicei pe fetele proximale a molairlor si premolarilor
pot afecta o suprafata de contact sau ambele
Variante de cav carioasa cl II
*caria ce a subminat si a interrupt creasta margianal si substanta s-a pierdut dinspre ocluzal
*caria la nivelul punctului d econtact dar ce nu a interrupt creasta marginala
*caria sub punctual de contact
*caria pe ambele fete proximale ale dintelui
*carii pe o fata proximala sip e una ocluzala
*carie pe o fata proximala si la colet
*carie aproximala
*carii fata in fata de pe fetele proximale a celor 2 dinti vecini
Prepararea
- deschiderea s efface cu indepartarea smaltului si dentine de pe fata ocluzala. Cu o freza-roata se
intrerupe creasta marginala apoi s etrepaneaza cu o freza sferica pina cind se patrunde in
cavitate.
-cavitatea se extinde cu freze fisurale prin pendualre in sens jugal-lingual.
cind se ajunge la focarul leziunii se indeparteaza smaltulu subminat de pe suprafata de contact.
Se face cu un excavator sau freza la turatii mici. Peretii laterali ai cav se deschid asa ca marginile
cav prelucrate sa nu fie in contact cu dintele vecin.
-peretele gingival se dezgoleste daca gingia e atrofiata cu coagulatorul sau laser. Trebuie sa fie
perpendicular fata de planseul cavitatii. Cavitatea se spala si se usuca.
-daca smaltul cuspizilor e subminat, atunci se inlatura
*se formeaza cavitatea verticala principala
*se formeaza platoul suplimentar
Platoul accesoriu se face in limitele smaltului cu 0.5-1 mm mai jos de jonctiunea smalt-dentina.
Latimea paltoului e egala cu latimea cav. Prinicpale
Cav verticala trece in orizontala intre cuspizi si trecerea trebuie sa fie de 2 ori mai mica ca
latimea cav. principale. Trebuie sa fie un unghi intre cav verticala si orizontala.
Prepararea se poate face si prin tunelizare
-metoda clasica
-metoda de preparare in tunel descendent,orizontal, ascendent (acces gingival)

32. Prepararea cavitilor de clasa III. Numii varietile cavitilor.


-se afla pe suprafetele proximale a incisivilor si caninilor, cu margine si unghi incizal pastrat.
-se face *acces prin fata orala, cind e afectata creasta
*acces prin fata vestibular
*acces direct pe fata proxiamal lezata cind lipseste un dinte vecin, este o diastema sau
trema
Prepararea
In toate aceste cazuri se creeaza o cavitate-caseta ca un triunghi cu colturi rotunjite.
-baza triunghiului e la marginea gingivala
-peretii laterali (labial si jugal) sunt apropiati spre marginea incizala
-virful triunghiului se afla linga marginea incizala
-cu freza fisurala sau con invers se face peretele gingival- freza se tine parallel la baza dintelui si
se misca antero=posterior
-peretii laterali se fac cu miscari dinspre gingie carte marginea incizala
-la dintii inghesuiti pentru a accede la carii se foloseste fata lingual. Se face cu o freza sferica
diamantat mai departe de margine. Apoi se face excizia peretelui lingual si apoi cleui de contact.
Smaltul neafectat de pe fata labial e necesar sa fie pastrat chiar daca mi e dentina subiacenta.
Daca s-a afectat peretele vestibular, dar cel lingual e pastrat, prepararea se face prin cel
vestibular.
* se pastreaza unghiul coronar, chiar daca e aproape de focarul carios.
-cu freze special se fac gropite de sprijin pe margiena incizala si crestaturi in peretii gingivali si
laterlai
-daca cavitatea e adinca pe suprafata de contact, atunci e nevoie sa se creeze un paltou
suplimentar. Platoul suplimentar fixeaza obturatia si repartizeaza presiunea.
-daca peretele gingival e distrus sic aria e pe cementul radicular
*se deschide marginea gingivala a cavitatii
*se face un perete gingival plat
*daca papilla interdentara e atrofiata, papila inflamata e coagulate sau excizata
Bizotarea e obligatory si se face un bizou smaltiar pronuntat mai ales pe fata vestibulara cu freze
diamantata cu granulatie fina.

33. Pepararea cavitilor de clasa IV. Numii varietile cavitilor.


Variante:
-

Distructie redusa a unghiului incizal


Distructie mai avansata a unghiului incizal
Distructie masiva a unghiului incizal care necesita mijloace speciale de retentie,
indiferent daca materialul de obturatie are sau nu proprietati adezive.
Cariile de clasa a IV-a se formeaza din agravarea cariilor de clasa a III-a. Deschiderea cavitatii
nu se ofera de la sine, din cauza distrugerii unghiului incizal. Exereza dentinei alterate se poate
face cu linguri Black sau freza sferica din otel.
La formarea cavitatii tinem cont de principiul estetic!
Ducem cont de urmatoarele obiective:
Exprimarea unghiului dintre peretele parapulpar si peretii laterali cu
creearea unei inclinatii divergente peretilor V si O spre cel parapulpar.
Exprimarea unghiului de intilnire dintre peretii laterali asupra unghiului
dintre peretele V si O
Creearea unei cavitati suplimentare de retentie pe fata orala a coroanei:
trapez ; trifoi ; coada de rindunica
Prepararea se va finisa cu netezirea marginilor de smalt.

34. Prepararea cavitilor de clasa V, VI. Numii varietile cavitilor.


Cavitatile de clasa V
-se afla in 1/3 gingivala (cervicala) a suprafetelor vestibulare si orale ale dintilor.
-pot fi leziuni la nivelul coroanei si pe suprafata dentine denundate ca ex
*carie de colet superficiala situate vestibular la dintii laterali/frontali
*carie de coelt profunda situate vestibular la dintii laterali /frontali
* carie de colet superficiala sau profunda situata oral la dintii laterali/frontali
*carie circulara de colet
Prepararea- cind sunt citeva cavitati apropiate ele se unesc in forma de oval sau de rinichi.
-cavitatea se face cu o freza con invers sau fisurala
-gingia se indeparteaza daca impiedica formarea cavitatii subgingivale
-cavitatea nu se face adinca pentu a nu perfora accidental fundul cavitatii, de aceea trebuie sa
repete curbura suprafetei vestibulare
-cu freza fisurala ce se tine perpendicular si se penduleaza in dreapta si stinga se face fundul si
peretii si unghiurile bine exprimate
-se fac portiuni de retetie cu latimea de 1.5-2 mm
-daca marginea gingivala se afla in cementul radicular sau dentina, se bizoteaza marginea
incizala iar la colet se face retentive macromecanica
-dupa prepararea cavitatea de clasa a 5 are forma de rinichi

Cavitatile de clasa VI
-se afla la mrginile incizale ale dintilor anteriori si virfurile cuspizilor dintilor laterali
-apar din cauza abraziunii tesuturilor dentare pina la dentina ca ex
*denudarea dentine pe cuspid
*lipsa antagonistilor din care cauza e absenta autocuratirea cuspizilor la masticatie

*abraziunea fiziologica pina la dentina


*abraziunea patologica
*bruxismul-automatism masticator prin miscari bruste, repetate in timpul somnului
Dentina se abraziaza rapid si apar defecte punctiforme ce devin apoi sulculare. Marginile
smaltului sunt deobicei ascutite si fragile.
Prepararea
-se analizeaza raporturile ocluzale si se fixeaza punctele de contact ocluzale (cu hirtia indigo)
-cavitatile de obicei nu se deschid din cauza formei sale accesibile.
-cavitatea nu se extinde. La cuspizii dintilor laterali se exclude extensia dintre obturatie si
tesuturi prin puncte ocluzale , iar la frontali nu se face.
-tesuturile lezate se indeparteaza econom, pentru a pastra rezistenta la presiunea masticatorie. Se
indeparteaza dentina pigmenatate, smaltul daca este posibil se pastreaza pentru ca ulterior sa fie
intarit cu compozit.
-pe virful cuspidului se face o cavitate cilindrica de 1.5-2 mm adincime. Peretii pot fi paraleli sau
pot converge spre planseu. Apoi se slefuiesc marginile ascutite.
Cavitatea in regiunea marginii incizale a incisivului se face ca un sant cu fund ingustat. Exereza
e minima si smaltul se pastreaza.
-finisarea marginilor se face cu freze diamantate fine, freze de finisat din aliaj dur.

35. Prepararea cavitilor carioase atipice i profunde.


Cavitatile carioase atipice- leziuni caracterizate prin lozalizarea neobisnuita a procesului
patologic ce combina elemente caracteristice pentru leziuni cu caracter carios a doua sau mai
multe clase. Sunt localizate pe suprafata cuspizilor, pe marginea incizala, cav. Localizate
subgingival, cav. MOD.
La preparare este imposibila respectarea tuturor principiilor clasice, astfel se prepara in
dependenta de caracterul si volumul procesului patologic.
Pentru o buna fixare a obturatiei se realizeaza atit cavitati suplimentare cit si puncte de retentie.
In procesul prepararii sunt indepartate toate tesuturile modificate si devitalizate.
Prepararea se efectueaza cu freze sferice din otel, con-invers.
Restaurarea se poate efectua uni-momentan cu ajutorul unui compozit sau prin metoda de
laborator.Alegerea metodei este conditionata de pastrarea smaltului care asigura o adeziune a
compozitului, solicitare functionala, aspect estetic bun.
Caria profunda- leziune ce afecteaza smaltuol, dentina si poate provoca denudarea pulpei.
La prepararea cavitatilor profunde trebuie de tinut cont de topografia camerei pulpare preparind
peretii in mod standart dupa regulile generale fara a ajunge +2mm pina la planseul cavitatii, iar
in peretele pulpar se lasa un strat neinsemnat de dentina ramolita. Nu se respecta formarea
unghiului de 90 grade dintre pereti si planseu.
Pentru clasa I si II planseul se formeaza in trepte in regiunea cornului pulpar.
Pentru alte cavitati planseul va fi convex pentru a nu subtia prea mult dentina.

36. Prepararea cavitilor carioase compuse.


Cavitatea de clasa a II-a este o cavitate compus, alctuit din dou componente: vertical i
orizontal.
Componenta vertical rezult din pregtirea procesului carios.

Componenta orizontal poate rezulta din pregtirea unui proces carios care ntmpltor a
evoluat n acelai timp cu cel de pe suprafaa vertical a dintelui, coinciden extrem de rar, sau,
de cele mai multe ori, rezult din necesitatea de a crea accesul la procesul carios prin
intermediul suprafaei ocluzale a dintelui i din necesitatea de a defini cavitii finale forma de
retenie.
n ultim instan este vorba despre dou caviti distincte ca form, constituite una n
prelungirea celeilalte; ntre ele trebuie s existe rapoarte diferite care s asigure ntregii caviti
de clasa a II-a anumite caracteristici:
Cavitatea vertical:
-

adncimea cavitii, raportat prin limea peretelui gingival trebuie s fie de minimum 2 mm;
pereii vestibular i oral trebuie s fie uor nclinai n plan axial, convergent spre ocluzal; n

plan transversal, trebuie s existe o deschidere n evantai spre dintele vecin;


peretele parapulpar trebuie s fie plan; se obine fie prin sculptarea n dentin, fie prin aplicarea

unei obturaii de baz;


unghiurile de ntlnire ntre perei trebuie bine precizate.
Cavitatea orizontal:

conturul cavitii depinde de desenul ocluzal;


trebuie s fie n prelungirea cavitii verticale, n aa fel nct dac cele dou caviti ar fi

desfurate pe o suprafa plan, axele lor longitudinale s constituie o singur dreapt;


ntre cele dou caviti apare o zon de trecere numit istm; limea istmului trebuie s fie 1/3

din limea maxim a cavitii i este indicat bizotarea lui;


este recomandabil ca suprafaa cavitii ocluzale s reprezinte maximum 1/2 din suprafaa

cavitii verticale;
adncimea acestei caviti este, n medie, de 2 mm, dar se admit concesii n plus sau n minus;
astfel, la dinii care prezint abraziune accentuat, adncimea cavitii de retenie poate fi
redus, dar cavitatea va fi extins n suprafa, n timp ce la dinii cuspidai (cu relief ocluzal
accentuat), adncimea poate fi mai mare.
La premolari si in cazul unor leziuni mari ale molarilor la trecerea cavitatilor pe suprafata
masticatorie se pot contura doua cavitati preparate de clasa II-a, cu ambele platouri orizontale
separate printr-un perete adamantin nerezistent (<2mm), ceea ce impune in mod normal unirea
lor intr-o cavitate comuna tip MOD.
. Pregtirea unei caviti comune mezio-ocluzo-distale. Aceast situaie solicit o pierdere mai
mare de substan dentar sntoas i devine necesar frecvent la nivelul premolarilor, a cror
suprafa ocluzal ngust nu permite pregtirea distinct a dou caviti de clasa a II-a.
Pregtirea propriu-zis a cavitii MOD se realizeaz urmrind aceleai faze ca la pregtirea
unei caviti tipice de clasa a II-a.
Deschiderea proceselor carioase poate fi obinut n dou moduri:

deschiderea separat a fiecrui proces carios, prin mijloace corespunztoare strii crestei lor
marginale;

deschiderea simultan a celor dou procese carioase;

n afar de instrumentarul descris la situaiile anterioare, deschiderea se poate realiza i cu o


frez con invers sau cilindric pentru turbin; se acioneaz de-a lungul anului intercuspidian
mezio-distal, pn se ajunge la suprafaa dentinei. Dac unul din cele dou procese a subminat
creasta marginal de smal, prin aciunea frezei de turbin se cade, la acest nivel, n cavitatea
carioas, lrgindu-se n continuare accesul.
n cazul n care creasta marginal de smal este integr, pentru deschidere se acionez
vertical cu o frez sferic extradur deasupra tavanului cariei pn se creeaz un tunel.
Prin largirea tunelului cu freza sferic, se obine o bre care este mrit pn se asigur un
acces satisfctor.
Celelalte faze de lucru se realizeaz ca la orice cavitate de clasa a II-a.
Poriunea orizontal a acestei caviti difer prin urmtoarele caractere:
-

are un aspect liniar;

este continu pe toat suprafaa ocluzal de la cavitatea mezial la cea distal;

are o lime aproape uniform pe tot traiectul ei;

respect desenul cuspidian;

este mai puin adnc (mai ales la premolari, pentru a nu aciona ca o pan) i mai lat.

37. Sisteme speciale de retenie n restaurrile coronare ale dinilor vitali.


- exprimarea unghiului dintre peretele parapulpar si peretii laterali, cu crearea unei inclinatii
divergente a peretilor vestibular si oral spre parapulpar;
- exprimarea unghiului de intalnire dintre peretii laterali , insistandu-se in masura in care nu
periclitam pulpa;
- crearea unei cavitati suplimentare de retentie pe fata orala a coroanei ( coada de randunica,
trapez, etc.);
- pivotii parapulpari ( cementati, introdusi prin frictiune, insurubati)

38. Metoda de preparare a cavitilor prin tunelare.


Deosebim:
I.
Tunelizare oblica
II.
Tunelizare orizontala
III.
Tunelizare ascendenta
I.
Tunelizarea oblica
Completa- perfoarea smaltului demineralizat sub punctul de contact
Incompleta fara perfoarea smaltului fetei proximale
Prepararea presupune intrarea prin foseta triangulara a fetei ocluzale, la 2-2.5 mm de la creasta
marginala. Dupa prepararea smaltului, se creeaza un tunel in dentina orientat spre carie. La
ajungerea in cav. Aceasta se prepara cu o freza sferica la turatii reduse.
In spatiul interdentar fixam matricea.
Prin tunel se realizeaza inlaturarea tesuturilor necrotizate, dezavantajul fiind imposibilitatea
controlului vizual al calitatii necrectomiei.
II.
Tunelizarea orizontala- prepararea dinspre O sau V

Deschiderea cu o freza sferica perpendicular pe procesul carios; cit mai aproape de gingie
pentru a rezecta punctul de contact.
Necrectomia- cu o freza sferica din aliaj dur
Cavitatea formata trebuie sa aiba unghiurile rotungite si contururi netezite.
Daca: accesul dinspre lingual marginile smaltului netezite
Accesul dinspre vestibular- smalt bizotat 2mm
III.
Prepararea ascendenta- la migrarea dentara, denudarea coletului dentar.
Cavitatea carioasa se prepara cu o freza sferica la turatii mici. Etapa se considera finalizata cind
la sondare va fi sunetul crepetant, iar tactil peretii cavitatii vor fi formati din dentina dura si
sanatoasa.
* Tehnica pregtirii cavitii de clasa a II-a tip tunel. Acest tip de cavitate este o alternativ la
cavitatea de clasa a II-a tipic, folosit atunci cnd procesul carios proximal este de mici
dimensiuni. Este o tehnic dificil, necesit un control foarte bun al preparaiei i datorit
nclinaiei frezei n timpul preparrii riscul deschiderii accidentale a camerei pulpare este
crescut. Datorit orificiului mic de deschidere vizibilitatea este mult diminuat i nu exist un
control riguros asupra exerezei dentinei ramolite.
Abordarea procesului carios se face dinspre faa ocluzal, astfel nct creasta marginal de
smal rmne integr i sacrificiul de esut dentar sntos este minim. Se folosete, n acest scop,
o frez sferic mic de turbin, nclinat spre procesul carios. Deschiderea se face pe faa
ocluzal, la 2 mm de creasta marginal de smal. Exereza dentinei ramolite se face cu o frez
sferic mic la turaie convenional. Datorit vizibilitii foarte reduse este recomandat
folosirea unei soluii revelatoare de dentin afectat i a unor ochelari cu lupe.
Dup ndeprtarea dentinei alterate, se va evalua leziunea proximal din smal. Dac pe
suprafaa proximal nu exist soluie de continuitate, nu se intervine la acest nivel. Leziunea
incipient din smal este mai rezistent la atacul carios dect smalul neafectat i, ca atare, nu ar
trebui ndeprtat, ci ar trebui ncercat tratamentul de remineralizare.
n cazul n care pe suprafaa proximal a aprut leziunea cavitar, orict de mic ar fi, se va
renuna la preparaia tip tunel datorit riscului apariiei fracturii crestei marginale de smal i se
va realiza o cavitate de clasa a II-a tipic.

39. Erori i complicaii n prepararea cavitilor carioase.

Perforarea camerei pulpare


Traumarea pulpei
Neinlaturarea suficienta a dentinei ramolie
Formarea cav ce nu asigura o retentie buna plombei
Complicatii-pulpite,carie secundara,recidiva

40. Materiale de obturaie. Clasificarea.


I. Materiale pentru obturaii definitive pt restabilirea formei anatomice i a funciilor
Materiale pentru obturarea direct a dinilor
Cimenturi
Materiale de obturaie metalice

Materiale de obturaie polimerice (mase plastice, compozite, compomere, ormocere)


Materiale pentru obturarea indirect a dinilor
Metalice
Ceramice
Polimerice
II. Materiale pentru obturaii coronare provizorii pentru obturarea temporar a cavitilor
III. n dependen de funcionalitate
Curative
Provizorii
IV. Materiale pentru umplerea canalelor radiculare
Materiale pentru obturaii provizorii
Paste
Fillere
V. Adezive
Autopolimerizabile
Fotopolimerizabile
Dual cure
VI. Sigilani superficiali
Fisurali
Radiculari
Pentru obturaii

VII. Din punct de vedere merceologic


Cimentruri
Materiale de obturaie metalice
Materiale de obturaie din mase plastice, polimere
Adezive i sigilani stomatologici
Materiale compozite

41. Materialele de obturaie provizorii, componena chimic, caracteristica.


Materialele de obturaie provizorie sunt folosite pentru nchiderea etan provizorie a cavit ii
(cu scop diagnostic sau curativ) n cazurile cnd conform indicaiilor clinice, este imposibil de a
finaliza tratamentul cariei i complicaiilor ei ntr-o singur vizit, cu scopul de a izola cavitatea
carioas i cea dentar (sau canalele radiculare) de mediul extern, sau pentru a fixa preparatele
medicamentoase. n calitate de materiale de obturaii provizorii se folosesc: dentina artificial,
dentin-pasta; vinoxolul; cimenturile ZOE; policarboxilatele; materiale polimerice.
Componena chimic a dentinei artificiale: oxid de zinc (66%); sulfat de zinc (24%); caolin
(10%); ap distilat (n calitate de fluid). Alte materiale de obturaie provizorii pe lng
componentele dentinei artificiale mai conin i sulfat de calciu, carbonat de calciu, eugenol,
polistirol, guajacol i alte componente n diferite proporii care le confer diferite caliti.
Caracteristici: simpleea utilizrii; etanare bun a cavitii; rezisten insuficient fa de
agenii mecanici (dentina artificial), rezisten sporit (dentin pasta); indiferen fa de pulpa
dentar, substane medicamentoase i organism n general; aplicarea i modelarea simpl,
ndeprtarea cu uurin; cost redus; aciune antiseptic, hidrofob.

42. Cerinele ctre materialele de obturaie provizorii.

S adere relativ bine la pereii dentari i s asigure o etanare bun a cavit ilor de orice
localizare prin impermeabilitate i adaptare marginal adecvat;
S fie suficient de trainice pe un termen util;
S fie introduse, aplicate i modelate uor n cavitatea carioas;
S fie ndeprtate cu uurin din cavitatea carioas cu ajutorul instrumentelor de mn sau a
celor rotative;
S nu coloreze dintele;
S fie ieftine din cauza folosirii abundente;
S poat fi pstrate ndelungat n condiiile unui cabinet stomatologic;
S aib un timp de priz convenabil (5 20 min);
S aib n mediul bucal o rezisten mecanic suficient la aciunea forelor masticatorii;
S nu inactiveze substanele medicamentoase ale obturaiilor curative;
S fie indiferente pentru pulpa dentar, esuturile dure dentare, parodoniul marginal;
S acioneze stimulator asupra pulpei dentare;
S aib n mediul bucal o rezisten mic, pentru a putea fi meninute cel puin 15-30 zile;
S posede proprieti antiseptice;
S nu intre n combinaie chimic cu medicamentele pe care le protejeaz;
S nu conin componente ce perturbeaz procesele de adeziune i de priz a materialelor de
durat;
S fie plastice;
S fie indiferente fa de esuturile moi a cavitii bucale;
S nu fie nocive fa de ntregul organism;
S posede funcii stimulatorii asupra pulpei dentare;
S fie bune izolatorii termice i electrice;
S prezinte gust i miros agreabil, sau s lipseasc acesta absolut.

43. Indicaii ctre utilizarea materialelor de obturaie provizorii.


Tratamentul cariei profunde;
Tratamentul pulpitei prin metoda biologic;
Obturarea provizorie dup umplerea canalului radicular;
Obturaii izolatorii sub obturaii de durat;
Fixarea provizorie a punilor dentare i coroanelor artificiale.

44. Materiale pentru obturaie de baz curativ,cerinele ctre ele.Clasificarea


lor.

Se folosesc pentru tratamentul manifestrilor inflamatorii ale pulpei i


stimularea funciilor ei plastice. Se aplic ntr-un strat fin n cazul prezenei
une caviti carioase profunde, cnd 80% din planeul cavitii este ocupat
de lumene cu prelungirea odontoblastelor; precum i n cazul deschiderii
accidentale a cavitii pulpare. Obturaia curativ nu este rezistent, se
solidific lent, se poate absorbi, rezist ru condensrii, poate interaciona
inoportun cu materialul restaurator, necesit protecia nsi a pastei
curative.
Cerine:

S
S
S
S
S
S
S
S

nu afecteze pulpa dintelui;


aib efect antiinflamator i reparator asupra pulpei dentare;
exercite o aciune bactericid i bacteriostatic;
exercite o aciune odontotrop;
manifeste o adezivitate suficient;
fie plastice;
asigure o etanare a dentinei subiacente;
suporte presiuni masticatorii dup ntrire.

Clasificarea obturaiilor curative


I.

II.

III.

IV.

Cu coninut de hidroxid ce calciu


Autopolimerizabile
Fotopolimerizabile
Cimenturi de zic-eugenol
Cimenturi Zincoxideugenol propriuzise (nemodificate)
Cimenturi
Zincoxideugenol
armate
cu
umplutur
polimer
(polimetacrilat de metil)
Cimenturi Zincoxideugenol armate cu alumin Al2O3 i acid
ortoetoxibenzoic (EBA)
Paste curateve ce conin fluor
Gel Elmex
Ciment zinc fosfat cu fluor
Paste medicamentoase combinate, ce conin remedii curative
Paste curative combinate, gata preparate
Paste curative combinate, preparate n farmacii

45. Tehnica de preparare i aplicare a obturaiei de baz izolante.


Sunt destinate izolrii pulpei i dentinei de la iritanii exteriori, aciunea nedorit a
materialelor obturatorii permanente, precum i pentru tratamentul manifestrilor inflamatorii ale
pulpei i stimularea funciilor plastice.
Obturaia izolatorie se aplic pe planeul i 2/3 a pereilor cavitii, pn la jonc iunea smaldentin. Nu trebuie s perturbeze configuraia cavitii formate. Nu trebuie s ias pn la
marginile cavitii (deoarece se va dizolva).
Obturaiile izolatorii se clasific n obturaii de baz i lineri. Obtura ia de baz: strat mai
mare de 1-1,5 mm. Linerul: izoleaz pulpa de iritani i asigur legtura dintre pere ii cavit ii i
materialul de restaurare.

46. Materiale pentru obturaiile coronare de durat. Cerinele ctre ele.


47. Materiale pentru obturaiile coronare de durat.Clasificarea lor.

Clasificarea cimentrurilor minerale:


Minerale pe baz de acid fosforic: fosfat de zinc (FOZ); Silicate (CS);
Silicofosfate (CSF)
Polimerice pe baza acidului poliacrilic: Policarboxilate (PCZ);
Glasionomere (CIS)

Clasificarea cimenturilor rini (acrilice i diacrilice):

Clasa 1 autopolimerizabile
Clasa 2 fotopolimerizabile
Clasa 3 dual cure (auto i fotopolimerizabite)
Clasificarea amalgamelor:

Amalgam de argint
Amalgam de cupru

48. Materialele compozite. Clasificarea. Caracteristica.

I. Dup dimensiunea particulelor umpluturii:

Macrofile (cu macroumplutur);


Minifile (cu miniumplutur);
Microfile (cu microumplutur) 0,04 0,4 microni;
Hibride;
Microhibride (hibride cu dispersie fin);
Microhibride neomogene;
Total fcute.
II. Dup modul de polimerizare:

Termic;
Autopolimerizabile;
Fotopolimerizabile;
Dubl (dual-cure)
III. Dup consisten:

Vscoase (consisten obinuit);


Fluide (flowable);
Compactabile (condensabile, packabile).
IV. Dup compoziie:

Nearjate conin doar faz organic


arjate cu compozite n faza organic sunt dispersate particule de
umplutur anorganic;
V. Dup tipul matricei organice:

Pe baz de Bis-GMA
Pe baz de uretandimetacrilai UDMA
Mixte
Ali monomeri de baz
VI. Dup destinaie:

Pentru obturarea dinilor masticatori;


Pentru obturarea dinilor frontali;

Universale.

49. Tehnica de obturare a cavitilor cu diferite materiale compozite


fotopolimerizabile.

Anestezia
Pregtirea dinilor pentru restaurare igiena profesional a cavitii bucale, nlturarea
depozitelor dentare
Alegerea culorii materialului de restaurare nainte de nceperea restaurrii, cnd dintele
nu este usacat.
Prepararea cavitii carioase prin tehnica minim invaziv
Izolarea dintelui de fluidul bucal
Aplicarea matricilor, portmatricilor i penelor
Prelucrarea i uscarea cavitii
Gravajul smalului, pereilor i fundului cavitii
ndeprtarea gelului acid i uscarea
Aplicarea primerului
Aplicarea adezivului (bonding)
Aplicarea matricei
Introducerea compozitului
lefuirea i lustruirea obturaiei
Postbonding (strat de sigilat aplicat pe obturaie cu scop protectiv)
Fluorizarea smalului
Fotopolimerizarea de finisare.

50. Tehnica de obturare a cavitilor cu materiale compozite autopolimerizabile.


Tehnica de lucru se aseamnn cu cea a compozitelor fotopolimerizabile, n afar de faptul c
sistemul adeziv nu se polimerizeaz cu lumin ci chimic iar materialul compozit trebuie malaxat
preventiv i apoi aplicat ntr-o porie n cavitate.

51. Tehnica de preparare a materialelor compozite. Indicaii ctre utilizare.


Indicaii ctre utilizare:
Necesitatea de a restaura parametrii estetici i funcionali ai dintelui n tratamentul cariei i
al complicaiei acesteia, leziunilor necarioase i traumatismelor;
Corectarea parametrilor estetici ai dintelui (la cererea pacientului);

52. Sisteme adezive.Clasificare.

Sistemele adezive n stomatologie sunt preparatele sau materialele


folosite pentru a pregti cavitatea dentar pentru aplicarea obturaiei din
materiale compozite. Gravajul acid condiioneaz esuturile dure denare i le
pregtete pentru aplicarea primerului care ptrunde n microfisuri i tubulii
dentinari. Primerul acioneaz ca un intermediar ntre esuturile dure i
material, de el se fixeaz bondingul la fotopolimerizare. Bondigul este
matricea compozitului fr umplutur i reprezint o rin diacrilic. n
urma aplicrii sistemului adeziv se formeaz stratul hibrid care formeaz o

retenie micromecanic cu esuturile dure dentare i o adeziune chimic cu


compozitul.
Clasificarea:
Dup generaie:

Generaia
Generaia
Generaia
Generaia

IV
V
VI
VII

Dup numrul de componente:

Cu
Cu
Cu
Cu

1 component
2 componente
2-3 componente
2-5 componente

Dup aciunea asupra stratului ters:

Meninerea i mbibarea cu adeziv a stratului ters


Dizolvarea i ndeprtarea stratului ters
Transformarea stratului ters

53. Cimenturile ionomeri de sticl.


Constau din dou componente: pulbere de sticl fluoroaluminosilicat (cu
cantitate mare de calciu i fluor i cantitate mic de fosfai i sodiu) i fluidul
homo sau copolimerilor acidului poliacrilic/polialchenoic/polimalenic diluat cu
apa care este un component necesar procesului de priz.
Priza CIS: 1. Dizolvarea (hidratarea, degajarea ionilor); 2. ngroarea
(gelifierea primar, solidificare iniial); 3. Solidificare (dehidratarea,
maturarea, solidifierea final).
Proprieti de baz:

Adeziune chimic la esuturile dure dentare fr gravaj acid (grupele


carboxilate sunt capabile s formeze compui chelai cu calciul
hidroxiapatitei) dar cu o rezisten slab 2-7 Mpa.
Adeziune chimic la majoritatea materialelor utilizate pentru lucrri
restaurative (prin capacitatea CIS de a forma legturi chelate i de
hidrogen cu diverse materiale).
Efect cariostatic fluor-dependent: degajarea fluorului i formarea unui
strat de apatite, ce conin fluor la interfaa material esuturi dure
dentare. Degajarea de fluor debuteaz dup amestecarea pulberii i
lichidului, atinge nivel maxim n 24-48 ore dup care scade brusc i apoi
se degaj foarte sczut.
Proprieti antibacteriene prin aciunea fluorului degajat.

Biocompatibilitate bun i netoxicitate ofer posibilitate de a fi folosite


i fr obturaie izolatorii dar iritarea pulpei din cauza aciditii nalte
dicteaz necesitatea aplicrii cptuelilor cu coninut de calciu.
Aproximativitatea coeficientului de dilatare termic cu cel al smalului i
al dentinei ;
Rezisten nalt la compresiune;
Rezisten joas la traciune diametral;
Modul redus de elasticitate;
Tasarea 1-3,6% n volum;
Stabilitatea marginal bun: adeziunea chimic la smal i dentin,
tensiune minim datorit reaciei de polimerizare, compensarea
contraciei cimentului ca urmare a expansiunii hidroscopice a
materialului;
Solubilitatea cimenturilor nematurizate (primele 24 ore);
Rezisten redus la abraziune;
Proprieti estetice destul de satisfctoare
Clasificarea CIS:

Tipul I Glasionomeri de cimentare (de fixare, de lipire);


Tipul II Glasionomeri de restaurare (estetice/armate);
Tipul III Lineri sau obturaii de baz (cu priz rapid).

Cimenturi ionomere metalice se mai numesc i cermet, sunt cis


modificate prin adugarea metalelor (particule de Ag). Se caracterizeaz prin
rezisten sporit fa de CIS clasice i un aspect estetic ridicat fa de
amalgame.
Cimenturi ionomere de sticl hibride se caracterizeaz prin adugarea la
CIS a unei rini sintetice, polimerizabile care sporete proprietile acestui
material. Se cunosc 2 feluri: CIS hibride (mai apropiate de CIS) i Compomeri
(mai apropiate de rinile diacrilice).

54. Proprietile pozitive i negative a cimenturilor.


Duritate buna
Adeziune buna fata de tesuturile dentare
Termoconductibilitate si electroconductibilitate redusa
Negative: la majoritatea proprietatile estetice lasa de dorit; unele sunt toxice (silicate
Proprietati pozitive FOZ: adeziune buna, coeficientul de dilatare termica e apropiat de
coeficientul tesuturilor dintelui, nu irita pulpa, impenetrabil pentru acizii si monomerii obturatiei
permanente, conductibilitate termica joasa, contrastabil.
Proprietati negative FOZ: se dizolva in lichidul bucal, rezistenta mecanica joasa, nu are efecte
antiinflamatorii si antiseptice, nu are calitati estetice.
Proprietati pozitive cimenturi silicate: culoare apropiata cu cea a smaltului, riscul redus pentru
aparitia cariei secundare
Proprietati negative cimenturi silicate: toxic, adeziune slaba, rezistenta mecanica joasa,
solubilitate relativ inalta in lichidul bucal.

Proprietati pozitive cimenturi silicofosfate: adeziune buna, rezistenta mecanica mai inalta ca CS
Proprietati negative cimenturi silicofosfate: toxic, neestetic, putin rezistent.
Proprietati pozitive CIS: adeziune chimica, compatibilitate biologica cu tesuturile dintelui,
absenta toxicitatii asupra pulpei, tasare joasa, coeficientul de dilatare termica e apropiat de
coeficientul tesuturilor dintelui, contrastabil.
Proprietati negative CIS: rezistenta mecanica insuficienta.

55. Indicaiile obturaiilor de ciment.

Obturaii de baz n caviti medii sau reduse;


Obturaii de baz n caviti profunde dar cu protecia pulpo-dentinar;
Cptuirea pereilor nesusinui;
Nivelarea fundului cavitii orizontale;
Obturaii de canal;
Coafaj indirect;
Obturaii provizorii;
Sigilarea anurilor i fosetelor.

56. Tehnica de preparare a cimenturilor ionomeri de sticl.Indicaii ctre


utilizare.
. Tehnica de preparare a cimenturilor ionomeri de sticl.Indicaii ctre utilizare.

Amestecarea materialului (se recomand ghidarea din bucletul cu instruciuni) se face pe o


plac din sticl cu ajutorul unei spatule din plastic. Pulberea este introdus n lichid n 2 pr i,
fiecare porie se amestec 20 secunde. Se amestec pn la o sonsisten pstoas fin i
suprafa lucioas (la pierderea luciului, masa cimentar nu se mai folosete)
Indicaii pentru utilizare:
Obt cavitilor carioase de clasa 3 i 5, inclusiv extinse radicular;
Obt cavitilor carioase de clasa 1 n cmpul neocluzal;
Obt cavitilor carioase de orice clas a dinilor deciduali i sigilarea profilactic a din ilor
permaneni;
Obt leziunilor esuturilor dure dentare cu localizare cervical, de origine necarios;
Obt cavitilor n carii radiculare;
Obt temporar amnat;
Sigilarea fisurilor;
Tratamentul cariilor dentare cu utilizarea tehnicii ART;
Tratamentul cariilor prin utilizarea unor tehnici de tunelizare;
Acoperirea defectelor marginale ale coroanelor, n cazul recisivei gingivale;
Substituia dentinei la utilizarea variantei nchise a tehnicii de laminare;
Reconstrucia/crearea unei baze de restaurare n cazul unei coroane puternic distruse, nainte de
protezare;
Utilizarea cu material de izolare sub compozite, amalgam, incrustaii ceramice;
Fixarea faetelor, construciilor protetice, aparatelor ortodontice;
Obt canalelor radiculare cu conuri de cutaperc;
Obt retrograd a canalelor radiculare n cazul rezeciei apexului radicular;
nchiderea operatorie i non-operatorie a perforaiilor peretelui radicular i ale fundului
cavitii dintelui.

57. Amalgam, caracteristica, proprietile fizico-chimice.


Baza amalgamelor cel mai des este argintul i cuprul. Este un material de obtura ie foarte
durabil. La formarea amalgamelor are loc dizolvarea n mercur a particulelor de metal, reacie
chimic cu formare de intermetaloizi, datorit crora amalgamul se solidific.
Avantaje: duritate mare, plasticitate nalt ce permite restabilirea simpl a formei anatomice,
rezisten fa de umezeal, aciunea antiseptic a argintului, proprietatea de a provoca
mineralizarea intens a esuturilor dure dentare ce vin n contact cu el.
Dezavantaje: lipsa adeziunii, conductibilitate termic nalt, necorespundere fizionomic a
culorii, schimbarea volumului, prezena n compoziia sa a mercurului.
Amalgam se numeste un aliaj de mercur cu unul sau citeva metale.Baza unui amalgam este cel
mai des Ag (amalgame de argint) si Cu(amalgame de cupru) iar in calitate de celelelalte
componente ale aliajului serveste staniul,paladiu,platina,indiul si seleniu.
Proprietati:
1) Duritate mare
2) Plasticitate inalta a materialului, care permite restabilirea simpla a formei anatomice a dintelui
3) Rezistenta amalgamelor fata de umezeala ce permite manipularile in conditii cind in cav
carioasa nimereste saliva sau singe, acest fapt are importanta la obturarea cav cervicale si
dintilor de lapte
4) Actiune antiseptica a argintului
5) Proprietatea de a provoca mineralizare intensa a tesuturilor dure dentare, ce vin in contact cu
el.
6) Se dilata si contracta la caldura si frig, este termoconductibil ,instabil si poate coroda masiv.

58. Indicaiile obturaiilor de amalgam.

Obturarea cavitilor carioase n situaii clinice, n cazul necesitii unei rezistene nalte;
Obturarea cavitilor carioase de clasa I i II, clasa V a dinilor laterali;
Obturarea preponderent a molarilor superiori, n locuri greu vizibile;
Obturarea cavitilor carioase n cazul cnd este neglijabil aspectul estetic;
n unele cazuri se utilizeaz la obturarea cavitilor de clasa V n premolarii maxilarului
inferior deoarece obturaiile de ciment se distrug sub aciunea salivei.

59. Contraindicaiile obturaiilor de amalgam.


n cazul necesitii unei obturaii estetice i fizionomice;
n cazul distrucie extinse a esuturilor dure dentare;
Caviti mici de clasa I i II
Sensibilitate crescuta sau alergie la amlgam
Intoxicatie cronica cu mercur
Prezenta in cavitatea bucala a protezelor din Au, hotel si alte metale, in special la contactul
acestora cu obturatia din amalgam
Absenta conditiilor de lucru cu amalgam in clinica
Refuzul pacientului

60. Tehnica de preparare ale obturaiilor de amalgam de argint prin metoda


manual i n amalgamator.
1) Prepararea cavitatii carioase
Se prepara dupa princiipile generale si
-se extinde pina la zonele immune dupa Black
-cavitatea e in forma de cutie cu unghiuri drepte intre peretii si fundul cavitatii ?

-se fac retentii la jonctiunea smalt-dentina


-se face bizotarea smaltului sub 45 grade
2) Aplicarea obturatiei izolatorii
Din cauza ca amalgamul conduce bine e claudra e necesara aplicarea obturatiei izolatorii din
ciment zincfosfat, policarboxilat si sticloionomer.Grosimea stratului e de 1-1.5 mm.
3) Prepararea amalgamei
Se face manual prin utilizarea mojarului si pistilului sau mechanic cu ajutorul amalgamatorului
timp de 15-60 secunde. La comprimarea intre degtee, amalgamul corect preparat emite un sunet
crepitant.
4) Aplicarea condesarii in cavitatea si condensarea
Se introduce in portii mici si fiecare strat se condenseaza si se indeparteaza mercurul de pe
suprafata. Dupa care se aplica un strat nou.
5) Modelarea amalgamei
De la inceput se face cu un bulete de vata muiat in spirt. Apoi de ex cu excavatorul s
eindeparteaza stratul de la suprafata si se fac fisuri.
6)Slefuirea
Se face pentru a diminua porozitatea si pentru a asigura o adeziune cit mai buna la margini.
7)Slefuirea si poleirea
Se face circa peste 24 ore. Slefuirea s efface cu peite de carborund, freze de finisat. Lustruirea se
face cu cupe de cauciuc, discuri.

61. Tehnica de obturare a cavitailor carioase cu amalgam de argint.


1. Prepararea cavitilor carioase se efectueaz n conformitate cu regulile clasice, n caset,
pn la zonele imune, cu bizotare obligatorie.
2. Aplicarea obturaiei izolatorii uscarea de saliv, prelucrare cu etanol, uscare. Fundul i
pereii pn la jonciunea smal dentin se acoper cu obturaie izolatorie. Actualmente se
folosesc sisteme bonding pentru a sigila tubulii dentinari.
3. Prepararea amalgamului se prepar n varianta clasic ntr-un godeu de porelan sau n
amalgamator. Metoda clasic: se prepar la momentul ntrebuinrii prin amestecarea piliturii de
metal i mercur (4:1), se tritureaz riguros cu pistilul prin micri circulare puternice timp de 1,5
2 minute pn la formarea unei mase plastice omogene ce se lipete de pere ii godeului.
Amalgamul se prepar ntr-o ni ventilat sau camer special. n amalgamator: se introduce
capsula i se seteaz timpul de aciune. Prim micri vibratile, amalgamatorul amestec
componentele n interiorul capsulei. Eficacitatea obturaiei depinde de factorii care influieneaz
la calitatea preparii amalgamului (timpul, viteza i efortul amestecrii). Amalgamul corect
preparat emite un sunet crepiant i nu se fractureaz.
4. Introducerea i condensarea amalgamului n cavitate se introduce n porii cu instrument
special, port-amalgam. Poriile sunt condesate ferm cu fuluare pentru amalgam. La condensare
se elimin mercur care trebuie nlturat.
5. Modelarea obturaiei se efectueaz n timpul ct amalgamul este maleabil. Se creaz
fisuri, cuspizi i creste. Se terge suprafaa cu un tampon pentru a elimina excesul de amalgam.
6. lefuirea i lustruirea se face a 2-a zi, nu mai devreme de 24 ore. Se face cu diverse pietre
de carborund, freze de finisaj, discuri. Obturaia se consider finisat cnd: nu se simt rugozit i
la verificarea cu sonda, nu sunt prezente anuri la marginea smalului, are un luciu de oglin,
flosul intr cu greutate n spaiul interdentar i lunec uor pe suprafaa de contact a dinilor.

62. Aciunea odontotrop a unor preparate medicamentoase. Numii-le.


Obturaiile curative cu aciune odontotrop contribuie la formarea dentinei
reparatorii prin prezena hidroxidului de calciu n componena lor. La
aplicarea lor, vehiculul hidric se evapor i las un film fin de hidroxid de

calciu care se resoarbe n 1-1,5 luni. Este necesar de aplicat o obturaie


provizorie. La aplicarea pastei cu hidroxid de calciu polimerizabile, nu este
necesar aplicarea obturaiei provizorii deoarece aceasta e destul de
rezisten.
Compoziie CaOH + ap/soluie fiziologic => past nesolidifiant. Ph-ul
este de 12,4 fapt ce asigur principalele efecte biologice i curative.
Proprieti pozitive a CaOH:

Aciune antiseptic i bactericid


Coagularea i solubilizarea esuturilor necrotizate
Stimularea formrii dentinei reparatorii n coafaj direct sau indirect
Aciune antitoxic prin denaturarea enzimelor i toxinelor microbiene
ptrunse n dentin i stratul periferic
Compatibilitate biologic nalt
Proprieti negative a CaOH:

Alcalinitate crescut poate provoca necroza pulpar


Formarea denticulilor i petrificatelor poate duce la obliterarea cavitii
dintelui

Materiale ce conin CaOH: Dycal(Dentsplay); Calcipulpe(Septodont);


Life(Kerr); Calcimol(Voco); Contrasil(Septodont); Calxid(Spofa Dental).
Cimentul Zinc oxid eugenol i Ionomer de sticl la fel posed proprieti
odontotrope.

63. Probleme de deontologie i etic medical.


Provine de la grecescul deon- datorie. Deontologia are la baza idee ca
datoria medicului e de asi pune interesele personale mai prejos ca intresele
pacientului.
Deontologia medicala presupune o serie de norme etice si principii de
comportament a personalului medical la executarea functiilor, atributiilor
profesionale.
Cerintele catre student ca viitor medic presupun respectarea formei (halat
curat, calcat: incaltaminte de schimb), folosirea in cadrul vizitei pacientului a
manusilor, mastilor.

Manopere practice.
1. Selectai instrumentarul necesar pentru examinarea pacienilor.Caracteristica.
2. Selectai instrumentarul manual utilizat n prepararea cavitilor
carioase .
3. Selectai instrumentele rotative necesare pentru prepararea cavitilor
carioase.
4. Selectai i caracterizai instrumentele pentru obturarea cavitilor.
5. Caracterizai piesa turbin i selectai freza corespunztoare.
6. Caracterizai piesa micromotor contraunghi i selectai freza corespunztoare.
7. Caracterizai piesa dreapt i selectai freza corespunztoare.

8. Selectai freze diamantate de diferite forme compatibile pentru turbin.Descriei destinaia


lor.
9. Selectai freze diamantate de diferite forme compatibile pentru piesa micromotor.Descriei
destinaia lor.
10. Selectai freze extradure de diferite forme compatibile pentru piesa micromotor. Descriei
destinaia lor.
11. Selectai substanele antiseptice utilizate n prelucrarea medicamentoas
a cavitilor carioase.
12. Alegei tipuri de matrice i portmatrice cu descrierea utilizrii lor.
13. Descriei tipuri de pene i destinaia lor.
14. Instrumente i accesorii utilizate la obturare.
15. Caracterizai coferdamul.
16. Descriei clamele din setul de coferdam.
17. Caracterizai sistemele adezive dup generaii.
18. Descrii tipuri de fuloare i netezitori.
19. Alegei remediul cu efect curativ.Tehnica preparrii i aplicrii.
20. Caracterizai componena setului nanocompozituluiGradia Direct X.
21. Caracterizai componena setului nanocompozituluiEsthet X.
22. Caracterizai compozitul microhibrid Hercilite XRV .
23. Caracterizai componena setului compozitului autopolimerizabil Charisma.
24. Caracterizai componena setului compozitului autopolimerizabil Composite.
25. Caracterizai componena setului compozitului fluid Vertise Flow.
26. Caracterizai componena setului i descrii tehnica de malaxare a
cimentului zinc-fosfat Unicem.
27. Caracterizai componena setului i descrii tehnica de malaxare a
cimentului silicat Fritex.
28. Caracterizai componena setului i descrii tehnica de malaxare a
cimentului glasionomer GS Fuji II.
29. Caracterizai componena setului i descrii tehnica de malaxare a
cimentului glasionomer Cemion.
30. Caracterizai componena setului i descrii tehnica de malaxare a
cimentului glasionomer GS Fuji IX.
31. Desrii utilajul anex pentru protecia medicului n timpul lucrului.
32. Alegei materiale pentru obturaia de baz izolatorie .Tehnica preparrii
i aplicarii.
33. Alegei setul de instrumente pentru lefuirea i poleirea obturaiilor.
34. Selectai paste utilizate la etapa de poleire a obturaiilor.
35. Selectai instrumentarul necesar pentru examinarea pacienilor.Caracteristica.