Elaborarea metodica nr.

11
Tema:”Turnarea metalelor si aliajelor.Tehnica realizarii
canalelor de turnare.Metoda de ambalare si material
utilizate.Turnarea.Aparate de turnare.”
1.Metode de turnare a metalelor.Caracteristica.
3 metode:

-presiunea vaporilor de apa(clasica)-se introduce aliajul in pilnia tiparului si este topit ca o sursa
de caldura.In momentul cind devine fluid se astupa cu un clopot,in interiorul careia se afla o
pelicula de azbest umezit sau argila.Datorita temperaturii aliajul topit asupa arbestului se
formeaza vapori de H2O care prin presiune imping metalul prin canalele de turnare.

-prin actiunea aerului comprimat –we bazeaza pe principiul absorbtiei a aerului sin porii
tiparului si impingerea liajului in interiorul tiparului cu aer comprimat (2-6 atm).

-prin forta centrifuga-se utilizeaza aparate special cu notatie pe vertical sau

orizontala,ex:poate servi sonda manuala,centrifuga orizontala automata fara sursa proprie de
caldura,centrifuge automate moderne.

Prin tehnica de turnare se necesita respectarea urmatoarelor operatiuni:realizarea machete

canalelor de turnare,realizarea tiparului,prelucrarea termica a tiparului,topirea si turnarea
aliajului in tipar,dezasamblarea si prelucrarea componentei metalice.

2.Metale si aliaje destinate la confectionarea protezelor

dentare prin tehnica turnarii.
 aliaje nobile conventionale: 950-1150ºC
 aliaje baza aur pentru metalo-ceramica: 1150-1250ºC
 aliaje nenobile: Ni-Cr :1250-1350ºC ; Co-Cr-Mb :1350-1450ºC,
 aliaje baza titan: 1600-1700ºC (1650-1750ºC)

1
3.Formarea tiparului.Instrumentele,materialele si
utilajele necesare(masele de
ambalat,component.Conformator pentru turnare,hirtie
de azbest,constructia tiparului.)
Tiparul reprezinta o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei, situata in
interiorul unui material refractar specific(masa de ambalat).

Etape de obtinere: - identice cu cele prezentate la incrustatia metalica:

 Pregatire macheta pentru ambalare (modelaj final, detensionare, tijare,
degresare) ;
 Ambalarea cu material refractar (mase de ambalat specifice) ;
 Evacuare macheta din ambalaj prin conditionare termica=obtinere tipar;
Etape:
1. Macheta canalului principal de turnare:
Se aplica o tija metalica cu diametrul de 1,5-2 mm. Tija poate fi din ceara la aceleasi
dimensiuni sau din material plastic.Tija metalica e calibrata prin picurarea cerii.
Pozitia: verticala.
Lungimea :30mm.
Tijarea cea mai indicata : din ceara calibrata si material plastic deoarece sunt livrate
prefabricat(contin macheta rezervorului de metal fluid+istmul)
2. Macheta rezervorului de metal fluid (sfera de contractie, bila de contractie):
Se situeaza la 2,5-3mm de suprafata ocluzala.
Reprezinta rezervorul de unde se absoarbe metalul in tipar.
Diametrul: 3,5-4,5mm.
Forma: sferica (volum maxim pentru dimensiuni minime).
3. Macheta istmului:
Tija se ingroasa intre macheta rezervorului de aliaj fluid si suprafata ocluzala.
Diametrul 2-2,5 mm pentru a mari calea de acces a metalului spre tipar.
4. Fixarea machetei pe capacul conformatorului:
Macheta se transfera de pe model pe capac si se pozitioneaza cu macheta rezervorului de
metal in centrul termic al tiparului.
Observatie

Macheta sa nu fie plasata excentric. Ea trebuie sa fie la ½ conformatorului cu macheta

rezervorului de metal in centru.

5. Detensionarea:
Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul conformatorului dupa fixarea machetei
pe acesta.
6. Macheta canalului de evacuare a gazelor din tipar:
Se realizeaza din ceara trefilata cu diametrul de 1 mm sau fir de nylon. Ceara sau nylonul
se aplica in portiunile exterioare ale machetei si se lipesc pe versantele conului.
7. Degresarea:
Macheta fixata pe conul capacului e degresata cu solventi organici tip :acetona,
cloroform, toluen, alcool.
2
 Se face acest lucru pentru a indeparta urmele de grasime rezultate din contactele digitale
din timpul modelajului.

Ambalarea :
Este o subetapa tehnica necesara obtinerii tiparului ce consta in aplicarea materialului refractar
pe macheta pregatita pentru ambalare.

Materiale si aparate:
Materiale de ambalare - mase de ambalat:
 pe baza de sulfati (Kerr, Cristobalite)
 pe baza de fosfati : Thermovest,(Kerr),Auroplus (Bego).
Instrumentar:
 Dozatoare;
 Bol de cauciuc;
 Spatule ;
 Vacuum malaxor ;
 Masa vibratoare;
 Conformator cilindric(metalic, material plastic) si capac prevazut cu orificii concentrice
de dimensiunio diferite in care se aplica conformatoare cilindrice. Capacul are un con in
orificiul caruia se fixeaza macheta. Prin asamblarea conformatorului pe capac rezulta o
incinta in care se poate aplica masa de ambalat preparata.

Mase de ambalat:
 Se livreaza in sistem pulbere+lichid(apa distilata)
 Cele mai indicate mase de ambalt sunt cele pe bazade fosfati deoarece se evita
contaminarea aliajului fluid . Nu rezulta produsi sulfurosi ca la cele pe baza de sulfati.

Etapele ambalarii:
1. Dozarea , prepararea materialului refractar
Prepararea manuala in bol sau in vacuum malaxor(cea mia indicata metoda).
Cantitati dozate:100 grame pulbere cu 45 cm 3 apa distilata. Se aplica in recipient sau
vasul vacuum si se prepara. Rezulta o pasta semifluida aplicabila in conformator prin
pensulare.
Metoda manuala determina aparitia incluziunilor de aer, rezulta tipare poroase si
rezistenta la soc mica.
Se indica metoda electromecanica cu malaxor vacumate.
2. Aplicarea masei de ambalat
Se realizeaza cu pensula si vibrare mecanica sau direct in conformator pana la umplerea
cu vibrare mecanica.
3. Priza masei de ambalt are loc in 30-40 minute.
Observatie clinica:

Inainte de a aplica masa de ambalat conformatorul este captusit cu azbest sau hartie pentru
absorbtia apei, favorizarea dilatarii totale a masei de ambalt si evacuarea ambalajului din
conformator.

Metode de ambalare:
 intr-un timp cu 1 material;
 in 2 timpi : in timpul 1 se obtine un nucleu prin aplicarea cu pensula+ vibrare manuala a
masei de ambalt, grosime de 5 mm.Priza nucleului :5 minute.Izolare in apa.In timpul 2 se
aplica masa de ambalat in conformator pana la umplere.Este metoda de ambalare cea mai
exacta in tehnologia coroanelor fixe.
 in 2 timpi cu 2 materiale : unul specific :masa de ambalat si 2 nespecifice : nisip +gips. Se
contraindica in tehnologia incrustatiilor.

3
4.Realizarea canalelor de turnare.Metoda.
Pregatirea machetei pentru ambalare
Sistemul de tijare:
1. Sistemul clasic (vezi inlayul metalic)
2. Sistemul modern;

Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu lungimea de 30mm, grosimea de 1-1,5-
2mm, pentru turnarea aliajelor nobile +accesorii ce se aplica pe tija principala.
Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare a puntilor se
indica metoda moderna de tijare (metoda/sistemul BEGO-HERAEUS).
Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a canalelor secundare, cu diametrul
variabil pentru nenobile 2,5mm cu o inaltime de pana la 3mm unite de un canal intermediar cu diametrul
variabil asemanator de aliaj. Din canalul intermediar emerg convergent 2 canale principale.

Dimensiuni ale tijelor:

Pentru aliajele nobile utilizate in tehnologia metalo-ceramica si nenobile substituente (Ni-Cr, Co-
Cr) se indica un sistem de tijare mai gros, cu dimensiuni mari : 3,5mm canal secundar ; 5mm canal
intermediar ;5mm canalele principale ;
Aliajele nobile si nenobile pentru tehnologia metalo-ceramica, metalo-compozita in stare topita
sunt mai vascoase , curg mai greu in tipar.Utilizand acest procedeu se toarna mai exact, cu coeficient de
contractie compensabil fara incluziuni gazoase in turnatura.Canalul intermediar=rezervorul de metal
fluid, situat in centrul termic al tiparului care se raceste cel mai tarziu. Are un rol esential in scaderea
contractilor.Tijele se plaseaza in unghi drept sau mai mare de 90ºC pentru a evita turbionarile aliajului
fluid in momentul turnarii. Se utilizeaza tije calibrate (varianta moderna) sau necalibrate (metalice  :
agrafa, freza sau ceara –varianta clasica)
Cu cat aliajul este mai dificil de turnat cu atat se iau masuri suplimentare de contracarare erori.
Pentru aliaje nenobile (baza cupru), macheta rezervorului de metal si diametrul tijelor vor fi mai
mari , de 5-8mm deoarece aliajul are conductivitate termica foarte mare (se raceste relativ repede).
La nivelul rezervorului de metal avem nevoie de o cantitate mai mare de material fluid.
Se forteaza aliajul sa intre in tipar prin catapultare.
Plasarea tijelor se realizeaza pe cuspizii inactivi sau pe fetele proximale pentru a se evita
obtinerea de porozitati la nivelul cuspizilor activi. Plasarea in unghi mai mare de 90º, combate
turbionarea aliajului.
Se va plasa macheta rezervorului de metal fluid in centrul termic al tiparului.
Machetele propriu-zise-plasate excentric.
Dupa tijarea machetei urmeaza aplicarea pe conul conformatorului a machetei cu plasare in
centrul conformatorului a machetei rezervorului de metal fluid.
5.Prelucrarea termica a tiparului.Preincalzirea tiparului.
Turnarea aliajelor in tipare poate fi realizata prin doua metode:1)in tipare reci;2)in tipare
firebinti.

1)Prima metoda este aplicata la uzine pentru turnarea pieselor cu volum mare,imprecise,care
dupa prelucrare se aduc la dimensiunile necesare.

2)A doua metoda,de turnare precisa,este realizata prin turnarea in piese dentare cu dimensiuni
mici,exacte,cu pereti subtiri(0,3-0,5),netezi,iar aliajul de turnare este omogen.Avntaje ale
componentelor metalice sunt obtinute datorita prelucrarii termice a tiparului in timpul careia se
realizeaza:

1)uscarea totala a tiparului2)evacuarea cerii sau a materialului plastic din care este constituita
machete
4
3)arderea din porii tiparului a particelelor de carbon formate la evacuarea materialului
machete

4)dilatatrea termica a tiparului necesara pentru compensarea contractiei specific fiecarui aliaj
la trecerea din stare frlui in stare solida

5)apropierea intre temperature tiparului si temperature aliajului topit

6)tiparul ferbinte ofera posibilitatea racirii treptate a aliajului(racinduse de la inceput aliajul

de pe peretii tiparului).

Prelucrarea termica a tiparului se realizeaza in cuptoare special ci cuprinde 2 faze:

1)preincalzirea

2)incalzirea tiparului.

….1)Preincalzirea tiparului este un process termic reglabil care prevede ridicarea lenta a
temperaturii timp de 1 ora pin ala 200 grade si mentinerea la aceasta temperature timp de 30
min,pentru ca vaporii de apa ce se formeaza la incalzire sa nu eercite presiuni mari asupra
peretilor tiparului producind fisuri sau alte modificari care pot duce la aparitia diferitelor
defectiuni in component metaleor.Preincalzirea este utilizata in scopul uscarii tiparului,topirii
si scrugerii materialului machetei,arderea lui.Se utilizeaza cuptoare cu gratare pentru asezarea
tiparelor,cu hote(hogiag) pentru evacuarea vaporilor,gazelor si dispositive de reglare a
temperaturii.Tiparul se introduce in cuptor dupa 60-90 min dupa prize definitive a pastei,in caz
de folosire a maselor de ambalaj din u liant,gips,sua fosfat,si imidiat dupa umplerea
conformatorului cind se folosesc masele de ambalat cu liant din sticla.Inainte de a introduce in
cuptor tiparul se elibereaza de conformator iar tijele sunt inlaturate prin incalzirea
extremitatilor libere si prin tragerea cu clestele,-la folosirea conformatoarelor din masa plastic
si a tijelor metalice pentrui realizarea machetelor canalelor de turnat.Tiparele sunt introduce in
cuptor vertical cu pilnia in jos pentru ca materialul machete sa se scurga dupa 90 minute de
preincalzire tiparul este scos din cuptor si introdus in alt …2)..cuptor incalzit pina la 200
grade,cu ridicarea ulterioara a temperaturii pin ala 1000 grade,pentru a arde produsele ramase
in interiorul tiparului.Tiparul este introdu in cuptor vertical sau orizontal,se regleaza timpul si
viteza de incalzire a cuptorului pentru o dilatare corespunzatoare a tiparului temperature se
ridica de la 200-500 grade timp de 60 minute de la 500-600 grade inca 60 minute,de al 600-800
30 minte,si cu mentinerea la temperature finala 30-45 minute pentru masele cu linat din gips.
(temperaturile mai inalte descompun gipsul in sulfated calciu di trioxide de sufl)Dupa aceia in
tipar se introduce aliajul topit.

Preincalzirea:
Pentru aliaje nobile :0-200ºC lent (vezi inlay).
Pentru aliaje nenobile : 0-400ºC. timp de 1 ora.
Fenomene produse: eliminarea partiala prin topire a machetei din ceara sau eliminarea prin
ardere a machetei din rasini acrilice simple.

Incalzirea:
Pentru aliaje nobile 200-750ºC strict in ritm lent; depasirea valorii expune ambalajul la
descompunerea liantului sulfat de calciu, rezultand produsi sulfurosi (anhidride) care vot contamina
aliajul fluid.

5
 Pentru aliaje nenobile :400-1000ºC, cu mentinerea mai lunga la aceasta temperatura (de la
30minute la 1 ora) , functie de clasa de aliaj din care turnam coroana.
Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala a machetei si pregatirea masei de
ambalat, rezulta tiparul.

6.Surse energice si topirea metalelor(combustia gazelor,arc

voltaic,aparat de turnat cu frecventa inalta)Tehnici de
introducere a aliajelor in tipar.
Sursa de topire
Pentru topirea aliajelor in general se utilizeaza ca surse caldura degajata de:
 Flacara produsa de amestecul oxigenului cu gaze naturale :gaz metan, propoan, butan,
hidrogen, acetilena.
Amestecul cu butan, propan, gaz metan dezvolta o temperatura intre 1500-2000ºC
suficienta pentru topirea metalelor nobile.
Amestecul oxigenului cu hidrogenul (flacara oxihidrica) sau a oxigenului cu acetilena
(flacara oxiacetilenica) dezvolta temperaturi prea mari pentru metalele nobile , deci
indicate pentru materialele nenobile (Cr-Ni, Cr-Co, Ti), aliaje inalt fuzibile.
Caldura degajata de amestecul gazelor este cea mai utilizata.
 Curentii electrici sub forma rezistentelor si a bobinelor de inductie=curenti de inalta
frecventa, medie si joasa frecventa.
Este o sursa de topire rapida, necontaminanta cu valori ridicate :2000-3000ºsi
programabile la aparatele de turnat electronice.
 Laserul - sursa energetica focalizata foarte eficienta, dezvolta temperaturi mari,
necontaminante; putin utilizata in tehnica de laborator;
 Spotul (jetul ) plasmatic - sursa de topire cu utilizare industriala; in tehnica dentara
utilizata restrans; mai eficient ca laserul.
Cea mai frecvent utilizata susa de topire este repreyentata de flacara produsa de amestecul
oxigenului cu gazul metan - flacara oxigaz. Amestecul se produce in camera de amestec a pistolului de
topit de unde gazul este eliminat printr-un orificiu (duza) si prin aprindere formeaza o flacara cu 3 zone:
 Zona rece;
 Zona oxido-reducatoare necontaminanta, cea mai eficace;
 Zona oxidanta ineficienta, neindicata in topire.
Aliajul topit in stare fluida necesita introducerea rapida in interiorul tiparului. Introducerea se realizeaza
cu ajutorul fortei centrifuge veticale sau orizontale

Topirea – turnarea.

Reprezintă faza tehnologică în care se materializează piesa protetică metalică.

Această fază cuprinde următoarele operaţiunii:

 de alegere calitativă şi cantitativă a aliajului;

 de topirea lui;
 de introducere în tipar.
Topirea – turnarea aliajelor nobile şi seminobile

6
 Sursa de căldură se impune să acţioneze asupra întregii cantităţi de aliaj. Dacă este folosită ca sursă de
căldură flacăra oxi–metan, va fi foarte bine reglată încât să se evidenţieze cele trei zone conice ale acesteia. Conul
central albastru deschis este zona cu combustia aproape completă, fiind partea cea mai fierbinte a flăcării şi uşor
reductoare. Această parte a flăcării trebuie să atingă aliajul şi să-l acopere cât mai complet, pentru ca topirea să
se efectueze în timp scurt, şi totodată să-l protejeze contra oxidării. După lichefierea aliajului apare riscul oxidării.
Acest fenomen apare, în special, la aliajele de aur dentar tipul „dur” care conţin elemente ce se oxidează cu
uşurinţă în cursul topirii. La solidificarea aliajului, oxigenul care s-a dizolvat în masa lui este expulzat, iar în locul
acestuia apar microspaţii, care sunt repartizate pe suprafaţă sau în adâncime, cunoscute sub numele de porozităţi.

În timpul topirii se produce o oarecare oxidare, chiar dacă arzătorul a fost reglat şi utilizat în mod
corespunzător. Este foarte important ca aliajul să fie bine protejat contra oxidării, utilizând un decapant
(dezoxidant). Decapantul formează un înveliş (crustă) protector şi, totodată, reduce oxizii, cu forme de metal
curat, păstrându-se compoziţia aliajului şi proprietăţile fizico–chimice.

Substanţa decapantă se adaugă în două momente:

1. când aliajul începe să se lichefieze

2. înainte de a se turna (declanşa forţa de împingere)

Supraîncălzirea aliajului, temperaturile înalte, produc oxidare excesivă şi absorbţia gazelor. Supraîncălzirea
determină turnături cu suprafeţe ruguase (cu granulaţie mare) care sunt mai puţin rezistente la rupere (chiar
casante). Pe suprafaţă apar porozităţi şi decolorări. Dacă pe suprafaţa aliajului de aur topit apare o peliculă mată,
este dovada oxidării; suprafaţa lucioasă, strălucitoare ca oglinda, arată aliaj redus (curat).

Porozităţile reprezintă defecţiuni foarte grave, deoarece au următoarele consecinţe:

 suprafaţa poroasă oferă adăpost pentru lichidul bucal, resturi alimentare şi microorganisme;
 suprafaţa cu porozităţi nu se poate prelucra să se obţină luciul caracteristic aliajului respectiv;
 duritatea, rezistenţa la rupere şi ductibilitate, proprietăţi fizice ce caracterizează aliajul şi pentru care a
fost preparat sunt reduse, fiind necorespunzătoare scopului urmărit.

TIPARUL repreprezintă o cavitate sau mai multe cavități și este obținut în urma operațiunii de ambalare și de
ardere,avînd formă și volum identice cu ale machete și ale viitoarei construcții protetice.Pentru a se obține după
machete din ceară o piesă protetică fără porozități,cu o suprafață omogenă și adaptată cu precizie la cîmpul
protetic,după realizarea machetelor canalelor de turnare se efectuează ambalarea.prin ambalare se înțelege
includerea machete din ceară împreună cu tijele canalelor de turnare într-un material termorezistent,în vederea
realizării tiparului.operațiunea de ambalare se realizează în conformatoare cunoscute în literature de specialitate
și sub numele de chiuvetă sau mufă,reprezentate de cilindri metalici sau din materiale plastice cu diameter diferite
7
(în funcție de numărul și mărimea machetelor).De o extremitate a conformatorului se solidarizează un capac ce are
în central suprafeței un con îndreptat în interiorul cilindrului,care în tipar formează pîlnia de turnare.

În dependență de materialele utilizate la ambalare,turnarea aliajelor poate fi realizată în tipare împreună cu

conformatorul și fără el.De aceea și tehnica de ambalare va fi diversă.Astfel deosebim:1)ambalare în mase cu liant
din sticlă;2)ambalare în mase cu liant din ghips sau fosfat.

Tehnica ambalării într-un singur material în doi timpi

Această tehnică a fost imaginată în dorinţa de a se obţine o expansiune optimă a cavităţii tiparului, atât în
faza de priză cât şi termică care să compenseze în totalitate contracţia aliajului la solidificare. Indicaţia nu are
limite, poate fi utilizată pentru toate tipurile de microproteze precum şi pentru punţile dintr-o bucată.

Procedeul tehnologic se desfăşoară astfel:

 Se amestecă o cantitate redusă de pudră de masă de ambalat cu apă distilată (la temperatura camerei).
Proporţia să fie numai cea scrisă la prospectul produsului. Spatularea se efectuează manual, mecanic sau la
vacuum.
 Se acoperă macheta de ceară prin pensulare şi vibrare, cu grijă să nu se producă incluzii de bule de aer la
suprafaţă. Stratul este foarte subţire.
 Cu pensulă (păr moale) se pulverizează pudra uscată de masă de ambalat peste pasta depusă; se vibrează
cu un instrument ce prezintă crestături, să se absoarbă toată pudra. Se repetă de 3–4 ori, alternativ,
depunerea pastei cu depunerea pudrei. Macheta va fi inclusă într-o formă ovală, de masă de ambalat.
Macheta de ceară, astfel ambalată, este lăsată să facă priză 5–10 min.
 Se prepară un alt amestec din acelaşi produs (de masă de ambalat), dar în cantităţi duble.
 Pasta este turnată în cilindrul metalic. Macheta de ceară, ambalată înainte (nucleu). Suprafaţa exterioară
este umezită prin introducerea şi scoaterea imediată din apă. Nucleul este inserat în pasta de masă de
ambalat din cilindru.
 Ambalajul este lăsat să facă priză 45 min. Se continuă procedeele cunoscute de scoatere a pâlniei, a tijei
şi cu preîncălzirea.

Scoaterea tijei de turnare

Tija de turnare este scoasă la 40–50 min. de la ambalare după următorul procedeu:
 este îndepărtat capacul de cauciuc al conformatorului care a creat pâlnia de turnare;
 particulele de masă de ambalat sunt îndepărtate din jurul tijei cu ajutorul unei pensule pentru a nu
pătrunde în locul acesteia după scoatere;
 extremitatea tijei este încălzită la flacăra becului Bunsen şi trasă progresiv cu cleştele crampon în jos din
ambalaj. Lasă o trecere liberă la macheta de ceară, după care marginea canalului de curgere este
curăţată, fiind detaşate particulele nesusţinute din jurul orificiului, care ar putea pătrunde în interiorul
tiparului.
În laboratoarele care sunt dotate cu aspirator pentru ceară din tipare, chiuveta este introdusă 2-3 min. în apă
fiartă, ceara înmuiată este eliminată prin vacuum.
8
 După eliminarea cerii, chiuveta este aşezată într-un cuptor rece, cu pâlnia în jos, care este apoi conectat la
sursa de energie calorică.Tiparul va fi încălzit la o temperatură destul de înaltă (750 - 800°C) într-o perioadă lungă
de timp pentru a elimina complet ceara. Când se elimină ceara, o parte din ea este absorbită de masa de ambalat,
aceasta necesită un timp mai lung ca să fie arsă; să nu rămână obstruaţi porii din pereţi cu carbon.

Arderea la temperaturi înalte are scopul să elimine toată ceara şi carbonul rezidual, de a se ajunge la o cavitate a
tiparului care să fie duplicatul machetei de ceară. Totodată se obţine şi expansiunea termică. Supraîncălzirea
tiparului este dăunătoare şi se evită întotdeauna, deoarece, liantul din masa de ambalat, ghipsul, care, chimic,
este sulfatul de calciu, la temperaturi peste 800°C, se descompune lent şi degajă sulf sau compuşi de sulf. Sulful se
combină cu anumite elemente din aliajele topite în special cu argintul şi cuprul, rezultând la suprafaţa piesei
turnate o peliculă de sulfuri care produce o coloraţie specifică, greu de înlăturat. Sulful corodează inelele metalice
(conformatoarele) şi elementul de încălzire al acestuia, provocând deteriorarea.

Recomandabil este ca într-un laborator să se stabilească un ciclu de ardere care să devină o obişnuinţă.

7.Tehnica dezambalării pieselor turnate.

Dezambalarea este o operațiune de desprindere a machete componentei metalice din tipar după tunare.Cercetările
effectuate în acest domeniu denotă că proprietățile fizico-chimice ale aliajului de la trecerea lui din stare lichidă în
stare solidă,sunt în raport cu timpul necesar pentru răcirea tiparului împreună cu aliajul turnat.Astfel este dovedit că
la răcirea lentă aliajele nobile și oțelurile formează o structură macrogranulară,iar la răcirea rapidă-o structură
microgranulară cu proprietăți mecanice superioare.Din aceste considerente după turarea aliajelor tiparul este lăsat
să se racească 5-10 minute,după ce se cufundă în apă rece.

După răcirea definitivă a tiparului component metalică se eliberează de masa de ambalat.La utilizarea tiparelor cu
chiuvetă,aceasta se prinde cu un clește și prin ciocănirea pereților chiuvetei(conformatorului)de jur împrejur sunt
eliberate componentele metalice din interior.

În tiparele fără chiuvete masa de ambalat se fracturează cu un clește desprinzînd-o totodată și de piesele metalice.

Protezele turnate din aliaje nobile sunt curățate definitive și dezoxidate prin fierberea lor în soluție de acid clorhidric
25-50% timp de 1-2minute.

Piesele dentare turnate din oțeluri inoxidabile sunt fierte inițial în sondă caustic și după spășarea lor cu un jet de apă
iarăși sunt fierte în soluție de H2O-900 ml + HCl-100ml+HNO3-50 ml,timp de 1-2 minute.

În present atît curățarea definitivă cît și dezoxidarea pieselor dentare turnate din aliajele inoxidabile,crom-cobalt și
crom-nichel se realizează în aparate mecanice modern cunoscute sub numele de sablatoare.aparatele de sablare
sunt diverse :unele cu capacități mai mari,automatizate,utilizate pentru prelucrarea mecanică a pieselor
turnate,altele mai mici utilizate pentru finisarea pieselor metalice,cît și la pregătirea lor pentru aplicarea maselor
ceramic.

După ce componentele metalice au fost curățate,s secționează tijele canalelor de turnare din locul solidarizării lor cu
component metalică a piesei dentare.operațiunea de secționare a tijelor turnate din aliaje nobile se realizează cu
ajutorul unui clește sau a unui ferestrăumiar tijele turnate din aliaje inobile se secționează cu abrasive rotatve
aplicate de obicei la mașina de șlefuit:discuri de carborund cu grosime de 0,8-1,5 mm fixate în mandrene;pietre sau
freze special extradure.
9
8.De ce se prelucrează chimic piesele turnate ?
-permite indepartarea usoara a resturilor de amestec;

Prelucrarea electro – chimică  utilizează:

– baia galvanică – este utilizată uneori pentru realizarea modelelor dar soluţia electrolitică este alta
decât cea cu sulfat de cupru şi piesa este aşezată la anod. Curentul continuu se scurge de la anod la catod
(„smulge” piesa protetică care apare lustruită).

– baia cu ultrasunete este alcătuită din:

 recipient
 soluţie
 sursa care produce ultrasunete care au o frecvenţă mai mare decât a sunetelor
obişnuite care echivalează cu aluminiul.
Prelucrările sunt realizate în alte încăperi decât în încăperile unde se prelucrează mecanic; încăperi
fără pulberi în atmosferă. Aceste prelucrări sunt de mare precizie, solicită materiale speciale şi sunt
prezente numai în laboratoarele dotate.

Lustruirea pieselor. Este o prelucrare mecanică sau electrochimică prin care se obţin suprafeţe cu un
aspect care-l imită pe al sticlei prelucrate cu luciu, sau al oglinzilor. O suprafaţă lustruită, macroscopic nu
prezintă microdenivelări ci este continuă.Scopul pentru care se obţine lustruirea:

Părţile moi (limbă, obraz)

1. nu sunt lezate
2. se asigură un grad de confort
3. nu favorizează menţinerea resturilor alimentare
4. alunecă foarte uşor pe ele.

Cu cât aliajul este mai dur cu atât se obţine un luciu perfect şi de lungă durată. Luciul este modificat la
aliaje prin coroziune. Coroziunea mătueşte lucrarea.

Luciul pieselor protetice din metal se realizează prin fixarea unor perii, pufuri, pâsle şi gume la
motorul orizontal. Se foloseşte oxidul de crom care are o acţiune deosebită în redarea

9.Greseli posibile la etapa de turnare.Profilaxia lor.

DEFECTE DE TURNARE
I. Lipsa piesei protetice :

a) totala (absenta turnaturii din tipar, cu obtinerea sistemelor de tijare) ;

10
 b) partiala (absenta unei margini, perforarea coroanelor).
A. Lipsa totala :

 aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ;

 aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste vascozitatea
prematura a turnaturii)

B. Lipsa partiala:

cantitate insuficienta de aliaj;

topirea insuficienta , prin nerespectarea intervalului de topire al aliajului ;
incalzirea tiparului la o temperatura inferioara, neconcordanta ;
absenta machetei de evacuare a gazelor ;
existenta unor zone inguste, subdimensionari ale tiparului , ce devin obstacole in
curgerea aliajelor in tipar ;
 forta de centrifugare si timpul insuficiente.
II. Defecte de turnare pozitive :

1. Sfere :

incorecta degresare a machetei ;

absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza microspatii in care patrunde aliajul
fluid ; aceste defecte de turnare daca sunt fara porozitati pot fi corectate.
2. Aciforme, lamelare:

 conditionarea termica a ambalajului refractar defectuoasa;

 evaporarea apei accelerata;
 ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri, unde patrunde metalul fluid;
 aliajul catapultat in zonele de minime rezistenta in momentul topirii-turnarii;
III. Defecte de turnare negative:

Microcavitatile, porii:

subdimensionarea canalului principal, a machetei rezervorului de aliaj fluid si plasarea

rezervorului excentric ;
 supraincalzirea aliajului ;
 forta de impingere si topirea insuficiente ;
 absenta mediului de protectie.
IV. Defecte de turnare volumetrice :

1. Supradimesionarea :


restaurarea fixa nu se insera pe bont :
 datorita detensionarii incorecte a machetei ;
 neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat, mai mare decat
coeficientul de contractie al aliajului la racire.
2. Subdimesionarea :

 restaurarea se insera lejer ;

 coroanele nu se insera pe bont deoarece :
 s-a racit repetat macheta in etapa de modelare; s-a contractat macheta si a
rezultat o incrustatie mai mica;
 izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor;
 masa de ambalat nespecifica.

11
 Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta a machetei cu
sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus).

10.Dezambalarea și sablarea ieselor turnate.

Dezambalarea

Este marcată de evidenţierea coroanelor turnate care fac corp comun cu tijele de turnare şi conul de
turnare. Operaţiile de secţionare a tijelor de turnare şi prelucrarea sunt cunoscute.

Pentru aliajele de aur răcirea imediat după turnare va produce modificări în structura aliajului; astfel
devine foarte moale şi maleabil. Răcirea lentă (în tipar sau în cuptor) după turnare măreşte duritatea,
rezistenţa la tocire şi fragilitatea aliajelor (aliajele devin mai dure)

Tratamentul termic pentru înmuiere sau durcisare (întărire), poate fi efectuat în mod eficient prin reglarea
timpului în care piesa turnată este lăsată să se răcească în masa de ambalat după turnare. Pentru
înmuiere, chiuveta este introdusă în apă timp de un minut sau două, imediat după turnare. Pentru a se
obţine întărirea, chiuveta este lăsată să se răcească lent între 3–6 min. înainte de introducerea în apă.
Dezambalarea este marcată de evidenţierea coroanelor turnate, care fac corp comun cu tijele de turnare şi
conul de turnare.

Prelucrarea mecanică – care realizează reduceri ale volumului, schimbări de formă prin consum de
material, metal. Cu cât prelucrarea este redusă, pierderea de material este mai mică. Prelucrarea metalului
este obţinută cu ajutorul micromotoarelor pentru prelucrări mecanice care îndepărtează gradat o parte din
plusul existent pe feţele protezei. Motorul orizontal la care se fixează un disc este utilizat pentru prelucrări
mari şi pentru secţionarea tijelor la aliaje extradure. Secţionarea tijelor care au rezultat din canalele de
turnare, la toate aliajele nobile se face cu un cleşte care secţionează fără rumeguş.

Materiale abrazive – gorund, pietrele care conţin bioxid de siliciu şi trioxid de aluminiu. Sunt utilizate şi
la sablator. Toate prelucrările debutează prin sablare.

Sablarea utilizează jetul de nisip format de aurul comprimat şi particulele de materiale sub formă de
granule cu dimensiuni variabile în funcţie de scop.

Sablarea se realizează în vederea următoarelor scopuri:

a. Îndepărtarea feţelor de ambalat

b. Îndepărtarea oxizilor (în timpul răcirii piesei aliajul se oxidează).
Instrumentele de prelucrare: cilindrice şi roată, ele acţionează circular. Aceste pietre sunt fie fixate, fie
mobile; au culori diferite (alb, brun, gri închis), culoarea arată duritatea. În prezent sunt comercializate –
freze tunstor carbid – aliaj dur pentru lucrări care au ca scop îndepărtarea unei cantităţi minime –
prelucrare pentru netezirea feţelor. Aceste freze au forme şi dimensiuni diferite.

12
13