1.

Trsturile caracteristice ale preparaiei pentru coroana turnat (METALIC):

bontul preparat intr-o anumita ordine si nu haotic

lefuirea reducionala suficient a suprafeei ocluzale, pentru a asigura o grosime corespunztoare pentru
metal (1,5 pentru cuspizii funcionali i 1 mm pentru cuspizii nefuncionali);
lefuirea reducional ocluzal urmrete planurile anatomice ale cuspizilor;
lefuirea reducional axial, paralel cu axul lung al dintelui (6 grade);
terminaia marginal a preparaiei cu un design n chamfer i poziionat supragingival;
terminaia n chamfer s fie neted, clar i s permit o grosime a metalului de 0,5 mm (s fie replica
jumtii frezei diamantate n form de chamfer).
 2. Trsturile caracteristice preparaiei pntru o coroan de nveli ceramic (incisiv central
maxilar):

bontul preparat intr-o anumita ordine si nu haotic

lefuirea reducionala suficient a marginii incizale sau a suprafeei ocluzale, pentru a asigura o grosime
corespunztoare pentru ceramica 2 mm; urmrete planurile anatomice ale cuspizilor;
lefuirea reducional axial in doua planuri: initial jumatatea incizala la 45 de grade si apoi jumatatea
gingivala;
Conformarea pragului gingival, prag circular in unghi de 90 de grade si latime de 1mm. Prag circular:
integritate marginal i rezisten structural.
lefuire axial: retenie, rezisten i rezisten structural.

3. Prepararea dintilor pentru coroanele mixte metalo-ceramice (caracteristici generale)

ofera avantaje estetice dar cele integral ceramice le depasesc;

prepararea corecta implica o reducere cantitativa de tesuturi dure dentare; reducere importanta de
substanta dentara pentru crearea spatiului necesar materialelor de restaurare;
prepararea corecta asigura o grosime suficienta scheletului metalic cat si materialului fizionomic de
placare pentru un aspect natural al dintelui;
CMMC combina rezistenta metalului turnat cu estetica unei coroane jacket ceramice;
marginea cervicala vestibulara a restaurarii frontale poate fi plasata subgingival pentru efectul estetic
bun (apare riscul lezarii gingivale) dar si supragingival daca nu sunt contraindicatii estetice;
comparativ cu restaurarea ceramica integral efectul estetic este usor inferior
In cazul CMMC:
metalul are o grosime de 0,3-0,5 mm (aliaj nobil) sau 0,3 mm ( aliaj inoxidabil)
placajul ceramic impune un strat subtire de opac pentru a masca scheletul de baza si strat gros de
ceramica transparenta (crearea iluziei de smalt natural)
 prin urmare este necesara o reducere de 1,3-1,5 mm din zona vestibulara pentru CMMC realizata pe aliaj
nenobil si 1,4-1,7 mm pentru cel realizat pe aliaj nobil
reducerea inadecvata determina o supraconturare a coroanei in laborator.

4. RESTAURARI PROTETICE PE DINTII TRATATI ENDODONTIC

RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR

Etape:
-dezobturarea canalului radicular
-alegerea tipului de RDC
-calibrarea canalului radicular
-prepararea structurii dentare coronare
-cimentarea DR
-reconstituirea coronara directa;
Dezobturarea canalului radicular:
-ace plugger incalzite sau instrumentar rotativ alaturi de agenti chimici.
-lungimea de lucru nu se stableste cu freze de canal cu varf activ; se utilizeaza instrumentele cu varf de siguranta
Peeso-Reamers sau Gates-Glidden
Freza de canal activa se utilizeaza doar pentru paralelizarea peretilor.
-suprapunem pe o Rx o freza de canal Peeso si determinam lungimea de lucru si se marcheaza pe freza cu un
stoper.
Frezele de canal cu varf de siguranta sunt: -Peeso-Reamers si Gates-Glidden
-instrumentarul rotativ se va alege incat sa fie mai ingust decat canalul.
Selectarea tipului de DR
-cunoastem dimensiunile medii ale dintilor
-sa ramana 1 mm transversal
-grosimea sa nu depaseasca 1/3
Coroana de substitutie clasica: RP unidentara formata din DR cu placuta, inel si DC sub forma de caseta sau
semicaseta; cele doua componente turnate impreuna sau separat.
Scheletul metalic se toarna din aliaje rigide: Au cu Pt-Ir, Au-+12 % Pt, Cr-Co;
DC prevazut cu o caseta in care se aplica o fateda fizionomica;
Suprafata de sectiune se prepara in 2 planuri:
-ce formeaza un unghi diedru (acoperis de casa)
- bontul preparat cu o piatra diamantata efilata, in flacara, peretii axiali paraleli intre ei, bont cilindric
- se infunda peretele vestibular cu 0, 5 mm subgingival pentru a masca colereta metalica.
Lungimea: reprezinta 2/3 din lungimea canalului si sa fie egala cu inaltimea viitoarei coroane (raport optim 1,5:1)
canalul ramane obturat pe o distanta de 3-5 mm pana la apex , se realizeaza o convergenta apicala minima ca la
orice coroana turnata.
Grosimea DR sa nu fie mai mare decat 1/3 din diametrul transversal al radacinii. La DR turnate canalul radicular
se prepara cu pereti usor convergenti spre apex reprezentand 1/3 din grosimea radacinii indiferent de nivel. La
dispozitivele prefabricate grosimea se refera la o 1/3 din grosimea radacinii in zona cu diametrul cel mai mic;
peretii dentinari sa aiba peste tot o grosime de 1 mm. Canalul radicular se largeste atat cat sa se adapteze DR
pentru a asigura rezistenta si retentie. Largirea nu se face mai mare decat una sau doua unitati dimensionale acelor
folosite pentru tratamentul endodontic.
CR va fi centrat si va reproduce conturul coletului. Trebuie sa evitam terminatiile subtiri efilate care reprezinta
zone de concentrare de stress si provoaca fracturarea peretelui radicular. Pregatirea canaluluii radicular se face cu
instrumente de mana si rotative urmarind transpunerea principiilor enuntate. Prima data efectuam obturatia de
canal si apoi preparam canalul radicular acest lucru asigura inchiderea canalelor laterale. In cazul existentei unui
con de argint acesta se indeparteaza din canal urmand retratarea dintelui si obturat cu gutaperca sau un sealer si
con de gutaperca.Totdeauna se calculeaza lungimea DR care trebuie sa fie egala cu inaltimea coroanei anatomice
(sau 2/3 din lungimea radacinii) dar lasam si 5 mm de gutaperca apical. In cazul clinic al dintilor scurti nu este
posibila intrunirea ambelor restrictii si trebuie facut un compromis. Este necesara si in acest caz un minim de 3
mm de obturatie de canal in zona apicala.pentru sigilarea canalelor laterale.Dupa ce aflam lungimea DR lungimea
spatiului se poate determina cu usurinta.Se are in vedere reperul incizal sau ocluzal si de aceea nu trebuie sa
indepartam prematur structura coronara.
METODA DE LUCRU
se dezobtureaza canalul radicular pana in 1/3 apical cu ace Kerr si pile de canal si solventi
materialului din care s-a facut obturatia de canal; se ramoleste conul de gutaperca cu instrumente de
forme si marimi adecvate incalzite la flacara; frezele globulare cu tija lunga sunt de mare ajutor;
frezele rotative de tip Beutelrock sunt contraindicate in aceasta faza pentru ca se pot crea cai false sau
perforarea peretelui dentinar. Daca avem un con de gutaperca voluminos se poate folosi freza Gates
care are varful bont.
dupa indepartarea gutapercii urmeaza conformarea canalului cu instrumente endodontice de mana sau
freze tip burghiu la turatie mica. Rezultatul este inlaturarea neregularitatilor si prepararea canalului
pentru a permite agregarea unui dispozitiv radicular de dimensiune adecvata fara largirea excesiva a
canalului; este obligatorie cunoasterea lungimilor medii ale radacinii, instrumentarul folosit sunt
frezele Peeso ofera securitate deoarece au varf bont care ajuta la centrarea frezei in canal frezele sunt
numerotate de la 1-6 cu diametrul de 0,6 mm la 1,6 mm. Largirea se incepe cu freza ce are diametrul
cel mai mic, adancimea la care a ajuns se controleaza cu radiografia; largirea se face treptat pana se
ajunge la diametrul maxim pe dintele respectiv.
Dintii tratati endodontic pot fi restaurati si prin inserarea unui DR prefabricat inserat in canalul radicular de care
se solidarizeaza un DC pe care se aplica coroana de invelis.
- colereta metalica cu rol de incercuire de manson depaseste 2 mm jonctiunea dinte-restaurare pentru a preveni
fracturarea dintelui.

5. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE PARTIALE Coroana Carmichael 3/4

Restaurarea formeaza un semicilindru si se sprijina pe un prag semicircular.

Santurile proximale la dintii frontali trebuie sa fie:
-paralele cu cele 2/3 incizale ale suprafetei vestibulare
-paralele sau usor convergente intre ele (5-6 grade);
Santurile proximale la dintii laterali:
-paralele cu axul lung al dintelui
-la unirea treimii vestibulare cu treimea mijlocie; in zona de igienizare
-fundul santului plasat vestibular de varful papilei interdentare;
-la dintii ce prezinta forme rotunjite santul va avea in sectiune longitudinala forma de U iar forma de
paralelogram indica santuri in caseta (box like);
Prepararea peretilor axiali
-sa fie paraleli intre ei;
-convergenta admisa de 5-6 grade
-conformarea lor adecvata imbunatateste retentia
Zona terminala gingivala: -terminatie in chanfrein
Nota: instrumentarul cu granulatie medie este folosit pentru reducerea volumului iar cele fine pentru finisare;
-orificiile pentru crampoane sunt pregatite cu frezele tip burghiu speciale si finalizate cu freza din carbura de
tungsten
-frezele fisura se folosesc pentru prepararea cavitatilor si marginilor
-freza din carbid-tungsten con invers pentru prepararea bizourilor incizale
-instrumentele manuale pentru finisarea evazarilor proximale sau bizourilor
-cu sonda parodontala evaluam directia dimensiunii in cadruil diferitelor etape.

6. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE PARTIALE 4/5

7. PREPARATIILE INTRACORONARE incrustatii clasa I si II

Concepte de baza in prepararea dintilor pentru incrustatii:

-pereti divergenti spre ocluzal
-peretii axiali formeaza cu planseul un unghi obtuz asigurand o divergenta de 5-6 grade nedepasind 10 grade;
-axa de insertie a restaurarii sa fie perpendiculara pe planseul cavitatii, planseu paralel cu planul de ocluzie
-incrustatia nu trebuie sa faca jonctiune cap la cap cu zona periferica deoarece se dizolva cimentul in fluidul bucal
si apare un hiatus ce naste carii secundare.
-bizotarea smaltului se face in unghi de 35-45 grade pe o distanta de 0,5-1 mm cuprinzand jumatate din grosimea
lui;
Etapele clinico-tehnice de realizare a incrustatiilor metalice:
Prepararea cavitatii pentru incrustatie
Amprentarea prin tehnica de spalare cu siliconi cu reactie de aditie sau gume polietetice in linguri
individuale
Turnarea modelului realizarea machetei si turnarea incrustatiei
Prelucrarea si lustruirea
Adaptarea si cimentarea incrustatiei urmata de brunisare pentru perfectarea adaptarii marginale
(aliaje nobile
PREPARATII PENTRU INCRUSTATII OCLUZALE
-se aseamana cu obturatiile
-cu deosebire la: conformarea peretilor si a unghiului dintre pereti si suprafata dintelui
-retentia este direct proportionala cu adancimea cavitatii si invers proportionala cu unghiul de divergenta.
-unghiul muchiei marginale este unghiul format de peretii cavitatii cu suprafata dintelui de 90-95 grade se
bizoteaza un unghi de 45 grade ce cuprinde jumatate din grosimea smaltului
-freza cilindro-conica aplicata la nivelul unei fosete
-dupa excizie operatiunea se continua de-a lungul santului suprafetei ocluzale
-se include in preparare toate santurile existente de la nivel ocluzal
-cavitatea are adancime de 1,5 mm si latime de 1 mm
-se evita lezarea crestelor marginale
-se netezeste peretele pulpar
-se realizeaza extensii moderate de la nivelul santurilor vestibulare si orale si retentia in coada de randunica
-bizotarea muchiei marginale cu un instrument diamantat in forma de flacara si finisarea cu freza din carbura de
tungsten
Caracteristicile incrustatiei de clasa I
-bizou ocluzal
-perete vertical care asigura retentie si stabilitate
-perete pulpar ofera rezistenta
PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE PROXIMO-OCLUZALE
-indicate la premolari sau molari cu leziuni carioase de marime redusa sau obturatii anterioare
-restaurarea ocupa 2 fete meziala si ocluzala sau distala si ocluzala
-se confectioneaza din materiale rezistente:aliaje, ceramica,
-conturul marginal si forma de rezistenta realizata ca si la cavitatile pentru amalgam
-dislocarea restauratiei spre spatiul interdentar se previne prin retentia in coada de randunica;
-cavitatea ocluzala se prepara la fel ca la incrustatiile ocluzale grija contactele ocluzale sa nu se se realizeze pe
restaurare;
-cavitatea proximala se extinde vestibular si oral pana in punctul in care se desfiinteaza contactul cu dintele
adiacent
-peretele gingival in unghi drept sau putin inclinat spre peretele parapulpar
-se bizoteaza peretii vestibulari si orali ai cavitatii verticale
Caracteristicile pentru incrustatia clasa a II-a
-bizou peretilor axiali
-istm
-bizou ocluzal
-cavitate de retentie ocluzala
-cavitate verticala
-bizou gingival
Caracteristici ale preparatiilor pentru incrustatii ceramice:
Dimensiunile cavitatii mai mari decat pentru cele metalice
Fundul cavitatii plat intalnirea cu ceilalti pereti in unghiuri rotunjite
Absenta unghiurilor ascutite
Marginile nebizotate datorita fragilitatii bizoului
Unghiul ocluzal al incrustattiei va fi de 90 grade
Istmul foarte larg (cl a II-a)

8. PREPARAREA DINTILOR PENTRU RESTAURARI ESTETICE PRIN PLACARE CU FATETE

Caracteristici generale
-suprafata preparata usor convexa spre marginea incizala cat si pe suprafetele proximale spre aria de contact
-daca suprafetele proximale sunt necolorate si intacte preparatia va respecta suprafata de contact
-marginea incizala se reduce cu 1,5-2 mm nedepasind limita jonctiunii amelo-dentinare
-preparatia se va prelungi si pe fata palatinala pentru a proteja marginea fatetei si a preveni efectul de pana ce ar
putea apare in cursul miscarilor de propulsie.
-la periferia preparatiei (gingival, proximal si palatina) pragul va fi bine reprezentat si va fi rotunjit in chanfrein.
-adancimea de preparare cuprinsa intre 0,3-0,7 mm in functie de gradul de discromie al dintelui si pozitia dintelui
-nu se finiseaza ulterior