PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021

SEMESTRUL I
Tehnologia protezelor dentare fixe
-CURS 3-

PROTEZE FIXE PLURIDENTARE

PUNTI DENTARE

Puntea dentara: piesa mecano-protetica (proteza fixa pluridentara) ce

restabileste integritatea morfologica si functionala a aparatului dento-maxilar
(ADM) in cazul unei edentatii de 1-4 dinti.
Elemente componente:
● elementele de agregare (E.A.) ce se fixeaza (agrega) pe dintii stalpi prin
frictiune-cimentare
● corpul de punte (C.P.)- (dintii intermediari) ce inlocuieste dintii absenti
de pe arcada
●

1
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
Elementele de agregare sunt cel putin doua si sunt aplicate pe cei doi dinti
limitanti ai spatiului edentat.
Dintii pe care se cimenteaza elementele de agregare se numesc dinti stalpi.
Ei au rolul de a prelua presiunile masticatorii de la nivelul puntii dentare si le
transmit osului alveolar fiziologic, dento-parodontal, prin intermediul
ligamentelor dento-parodontale (o punte are sprijin dento-parodontal),
Elementele de agregare pot fi reprezentate de: incrustatii cls.a-II-a, coroane
partiale 3/4, 4/5, coroane de acoperire, coroane de substitutie.
Exista insa si situatii in care realizarea puntilor dentare poate fi limitata si anume:
1. dinti subdimensionati cervico-ocluzal (nu exista spatiu pentru cele doua
componente+retentia este precara)
2. pacientii tineri (camera pulpara este voluminoasa si nu se pot realiza
preparatii cu prag)
3. pacienti ce nu accepta sacrificiul biologic (depulpari in scop protetic).

Conceperea puntilor dentare tine cont de urmatorii factori:

1. topografia edentatiei;
2. intinderea edentatiei ;
3. conditiile tehnico-materiale;
4. gradul de fizionomie dorit;
5. starea dintilor viitori stalpi de punte;

1. dupa topografia zonei edentate

Conceperea unui anumit tip de punte ( ca forma a corpului de punte, materiale,
tipuri de elemente de agregare ) trebuie sa tina cont in primul rand de zona unde
se afla edentatia frontal sau lateral, la maxilar sau la mandibula.
2. intinderea bresei
Edentatiile partiale reduse de 1-3 dinti pot fi protezate prin punti dentare.
Marimea bresei influenteaza:
● alegerea dintilor stalpi si numarul lor;
● alegerea elementelor de agregare;

2
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
● forma si raportul corpului de punte cu creasta edentata,
● materialul din care se va confectiona puntea.
Edentatiile cu 4 dinti absenti nu se restaureaza prin punti dentare deoarece dintii
stalpi vor fi solicitati, corpul de punte se poate deforma sau chiar fractura.
exceptie: absenta celor 4 incisivi superiori/inferiori care se poate restaura
printr-o punte ce se vafixa pe dintii stalpi:caninii.
4. conditii tehnico-materiale
Procedeele tehnologice de obtinere a puntilor dentare sunt variate (in
principiu sunt aceleasi cu cele ale restaurarilor unidentare-vezi schema curs
1) si difera in functie de materialele din care vor fi realizate puntile .
Astfel, puntile dentare pot fi:
● metalice-aliaje nobile/nenobile
● nemetalice (RAS/RDC/mase ceramice)
● mixte (metalo-polimerice :metalo-acrilice sau metalo-compozite; metalo-
ceramice)
Alegerea materialului este conditionata de urmatorii factori: topografia si
intinderea edentatiei, exigentele estetice si conditiile tehnologice.
Exista un compromis intre rezistenta si fizionomie in functie de zona
frontala /laterala.Unele profesii impun o estetica deosebita, astfel incat se renunta
la o parte din rezistenta in favoarea factorului estetic.
Medicul va decide planul de tratament si va alege materialele din care se va
realiza restaurarea protetica tinand cont de nivelul de pregatire al echipei medic-
tehnician, precum si de dotarea cabinetului si a laboratorului.

Caracteristicile puntilor dentare:

● fixitatea -asigurata prin frictiune si cimentare /frictiune-adeziune pe dintii
stalpi;
● volumul egal cu al dintilor naturali pierduti, modelaj ocluzal anatoform
(integrare mai rapida din punct de vedere social comparativ cu tratamentul
prin proteze mobilizabile/mobile)
● sprijin fiziologic dento-parodontal=transmiterea fortelor dintilor stalpi-
parodontiului-osului alveolar

Avantajele puntilor dentare vs. proteze mobilizabile (PPA, PPS)

3
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
● masticatia se realizeza in limite fiziologice
● confortul prin : -volumul egal cu al dintilor naturali pierduti
-fixitatea restaurarii cu integrarea rapida a lucrarii
● biomecanic = rigide, rezistente mecanic in functie de materiale
Dezavantajele puntilor dentare vs. proteze mobilizable (PPA, PPS)
● igienizare deficitara -fata mucozala a corpului de punte prin morfologia
sa este dificil de igienzat, retentioneaza resturi alimentare si poate conduce
la halena fetida = miros urat al gurii. O alternativa ar fi realizarea unor
punti demontabile.
● fizionomia (estetica)
-la puntile mixte poate sa transpara componenta metalica prin cea estetica
-nu se poate realiza o individualizare privind forma, volumul si culoarea
dintilor naturali.
Protezele mobilizabile si mobile PPA, PPS. P.T. permit redarea tremelor si
a diastemei, din punct de vedere estetic fiind superioare puntilor dentare.
● conditiile clinico-tehnice (dotarea laboratorului+medic pregatit pentru
realizarea unor restaurari prin tehnologii moderne)
Campul protetic la proteze fixe pluridentare este reprezentat de totalitatea
elementelor morfologice ce vin in contact cu proteza:
● preparatiile dentare=dintii stalpi (cavitate/bonturidentare);
● tesuturile parodontale (gingia);
● creasta alveolara edentata;
● dintii vecini ;
● dintii antagonisti;
● relatia de ocluzie.
Toate detaliile campului protetic trebuie transmise in laborator pentru
executia corecta a restaurarii indirecte.

PRINCIPII PROTETICE DE REALIZARE A PUNTILOR DENTARE

4
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021

TIPURI DE CONTACTE OCLUZALE (dento-dentare)

5
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
CUSPIZI ACTIVI
TRIPODIC PUNCTIFORM ÎN SUPRAFATA

MORFOLOGIE INIȚIALĂ INIȚIALĂ SECUNDARĂ

DESCRIERE Contact pe versantele Contact varf cuspid- Contact pe suprafetele

cuspidiene (cuspid larg planseu fosa (cuspid cuspizilor (cuspizi larg-
– fosa îngustă) îngust - fosa largă) fosa largă)

CARACTERISTICI - funcțional - funcțional - nefuncțional

- stabil - instabil - instabil
-point centric - RC=IM - freedom in centric - -apare in parafunctii
(15%) RC≠IM (85%) - long (bruxism)
centric (sagital) +
wide centric
(transversal)

INDICATII PROTEZE MOBILE PUNTI CONTRAINDICAT

(PPA, PPS,PT)

In mod ideal, se prefera contactul tripodic, deoarece asigura o dinamica

functionala mandibulara cu alunecare libera. Acesta ofera stabilitate in
intercuspidare maxima si o eficienta maxima in masticatie.

6
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
In acest tip de contact se realizeaza contacte punctiforme intre convexitatile
versantelor cuspizilor activi ai corpului de punte si ai dintilor antagonisti. Este
posibil sa se obtina daca relieful ocluzal al dintilor antagonisti are pante abrupte
cu cuspizi inalti.
Contactul punctiform (varf cuspid- fund foseta) se realizeaza cand
suprafetele ocluzale ale dintilor antagonisti au versante cu inclinatie mica,
adica fosetele sunt larg deschise.Acest tip de contact asigura libertate
miscarilor mandibulei si eficienta masticatorie. Este indicat pentru punti
dentare.

Contactul in suprafata este reprezentat de un angrenaj foarte strans,

relieful ocluzal fiind reprezentat de cuspizi inalti. Este un contact ce
determina aparitia blocajelor in miscarile mandibulei si forte de frecare
mari.Este contraindicat.

PUNTI DENTARE-PRINCIPII PROTETICE

A. BIOFUNCTIONAL
1.Masticator
Cu ajutorul puntilor se poate realiza o masticatie in limite fiziologice daca
cuspidarea fetelor ocluzale este individualizata si permite rapoarte
ocluzalefunctionale cu arcada antagonista.
In zona frontala:
• refacerea ghidajului anterior -panta de ghidaj
• marginea incizală a dinţilor frontali inferiori - în contact cu zona
inferocingulară a dinţilor frontali superiori (stop ocluzal de gradul II)

In zona laterala:
• Suprafete ocluzale – identice dintilor absenti;

7
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
• Modelaj cuspidat (se contraindica modelaj aplatizat, îngustat vestibulo-
oral);
• Materiale: metale, mase ceramice (pe fata ocluzala pentru stopurile
ocluzale de grad I si III)
• Contacte dento-dentare:
-multiple
-stabile
-uniform repartizate - eficienţă masticatorie

2. Fonator
• corpul de punte în regiunea frontală înscris în configuraţia de arcada, cu
traiect arcuat.
• dimensiunea cervico-incizală şi vestibulo-orală identică cu a dinţilor
naturali ;
• modelajul feţelor orale identic cu al dinţilor naturali (creste marginale,
cingulum în 1/3 medie, convexitati, relief concav-convex);
3. Fizionomic
• forma, volumul şi culoarea identice cu ale dinţilor absenţi
• armonie dento-dentară şi dento-facială
• individualizarea dinţilor intermediari.

B. BIOMECANIC
1. Rezistenta
• sa nu se deformeze, abrazeze, fractureze
• asigurată de:
-materiale rezistente mecanic la deformare, rupere, abraziune : aliaje: Au-Pt,
aliajele inoxidabile (Co-Cr, Ni-Cr), baza Titan, mase ceramice (zircona)
-grosimea conectorului corpul de punte - elemente de agregare minim 3mm
8
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
-forma pe secţiune T, L, pătrată sau dreptughiulară, ovalara. Indiferent de forma
aleasa, diametrul mare trebuie orientat pe directia de actiune a fortelor
masticatorii.
Criterii de alegere a materialelor:
• intinderea edentatiei
• starea dintilor antagonisti
• constitutia pacientului

2. Insertia
-este asigurată de paralelismul dinţilor stâlpi
-axul de inserţie va fi:
-vestibulo-oral paralel cu jumătatea cervicală a dinţilor
-mezio-distal paralel cu suprafeţeleproximale ale dinţilor.
3. Stabilitatea
• Asigurata de frictiunea dintre elementele de agregare( E.A.) si dintiistalpi
• Frictiunea depinde de exactitatea protezei fixe unidentare (aliaje
nobile)si intindereasuprafetei de contact
• Frictiunea este asigurata in portiunea cervicala a preparatiei
Stabilitatea este doar augmentata de cimentare

C. PROFILACTIC
Să nu determine efecte patologice asupra elementelor campului protetic
Morfologic = autocurăţire + curăţire artificiala
1.Direcția corpului de punte (impusa de biomecanica si topografie)
In zona frontală:
• Curbă = arcuată = semicerc

9
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
• se contraindica subdimensionarea + aplatizarea
• se contraindica inocluzia sagitală + verticală
In zona laterala:
• linie dreapta, usorarcuata
• transmiterea fiziologică a fortelor ocluzale
In general se urmareste:
• Obtinerea contactelor multiple functionale cu dintii antagonisti
• Sa se incadreze in configuratia generala a arcadei dentare naturale

2. Relieful ocluzal si lățimea vestibulo-orala

Fețele ocluzale trebuie sa realizeze angrenarea cu dintiiantagonisti.
Se contraindică îngustarea corpului de punte.
Se contraindică modelajul aplatizat.
Modelajul ocluzal : -trebuie sa refacafunctiamasticatorie
-se realizeaza in concordanta cu morfologia dintilor
antagonisti si cu stereotipul masticator al pacientului.

Situatii ce impun remodelarea reliefului ocluzal al dintilor antagoniști!!

1. migrari ale dinților antagoniști (egresiune/extruzie)
2.dinti antagoniști reprezentati de o punte incorect executata ce nu respecta
curbele de compensatie
3. dinti antagoniști reprezentati de o P.P.A., P.P.S., P.T. incorect executate
Dupa remedierea acestora se va realiza puntea dentara ce va permite o totala
libertate a miscarilor mandibulei
3. Raportul cu creasta edentata
La maxilar:
• Frontal – şa, semişa (utilizare frecventă), ovoidal

10
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
• Lateral – tangent liniar la versant vestibular (dinti inalti si creasta ingusta V-
P), semişa (dintiscurti si creasta lată V-P), ovoidal

La mandibulă:
• Frontal – semişa (dinti scurti si creasta lata), tangent liniar la mijlocul crestei
(dinti inalti si creasta redusa V-P), ovoidal
• Lateral – tangent liniar la mijlocul crestei, punctiform, suspendat, ovoidal
4. Protectia papilei interdentare
-intre C.P si E.A.
-intre E.A. si dintele vecin dintelui stalp
Macheta corpului de punte trebuie sa fie modelata la distanta de papila.

5. Alegerea materialului
• Aliajele (lustru)+masele ceramice(glazurare)=tolerate de parodontiu
+favorizeazacuratirea artificiala.
• R.D.C - pierd în timp luciul de suprafață
• R.A.S. nu sunt tolerate datorita monomerului rezidual
• Evitarea galvanismului bucal-acelasi aliaj in restaurari multiple
• Masele ceramice =bune izolatoare

11
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
CORPURI DE PUNTE FRONTALE MAXILARE
Caracteristici :
concepute utilizând principiile protetice: biofuncțional, biomecanic, profilactic.
OBIECTIVE
1. FIZIONOMIA:
• Se restaurează armonia dento-dentară si dento-facială, prin formă,
culoare, volum
• Malpozitiile și înghesuirile sunt redate cu greu pe infrastructura
metalică
2. MASTICAȚIA (ocluzo-funcțional - ghidaj anterior)
• Refac stopurile ocluzale de gradul II (corpurile vor fi concepute în
contact cu marginile incizale inferioare (contacte inferocingulare la
nivelul crestelor marginale)
• Functie de ghidaj anterior
• Se contraindică modelajul în infraocluzie
3. FONAȚIA:
Prin morfologie anatoformă a dintilor frontali superiori:
• Redarea elementelor de detaliu (creste marginale, cingulum) cu
plasare spatială corespunzătoare
• Se contraindica subdimensionarea V-O, modelajul plat, pentru a
preveni tulburarile fonetice
• modelajul palatinal al dinților frontali maxilari și poziția lor în
sens V-P identic cu al dinților naturali pierduti (asigură pronuntarea
linguo-dentalelor - D, T)
4. RAPORTUL CU CREASTA EDENTATĂ
• Se recomandă raportul semisa, ovoidal
Se contraindică raportul sa (neigienic, iritatii cronice locale, inflamatii si
rezorbtii ale crestei alveolare).

12
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
Corpul de punte ovoidal este considerat cel mai estetic si cel mai
profilactic.

CORPURI DE PUNTE LATERALE MAXILARE

Caracteristici :
concepute utilizand principiile protetice: biofuncțional, biomecanicprofilactic.
OBIECTIVE
1. MASTICAȚIA:
• Suprafata ocluzala modelata cuspidat ;
• Contacte de tip cuspid-fosa, multiple si uniform stabile in pozitia
de intercuspidare maxima;
• Refacerea ghidajului de lateralitate (canin sau de grup)
• Dimensiunea V-O identica cu a dintilor naturali ;
• Directie rectilinie, usor curba ;
• Materiale rezistente (metalice, ceramice-zircona).
2. FIZIONOMIA:
• Se restaureaza fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor cu
componenta estetica
• Culoarea feței vestibulare identică cu cea a dinților naturali;

3. FONAȚIA
• Închiderea tubului fonetic, compensată de obicei de obraji

4. RAPORTUL CU CREASTA:
• Raportul tangențial liniar la versantul vestibular - când dinții sunt
înalți și creasta edentată îngustă

13
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
• Raport in semisa –cand dinții sunt scurți și creasta edentată este
lată
• Raport ovoidal
• Unghiuri largi de acces pentru autocuratire și curățire mecanică

CORPURI DE PUNTE FRONTALE MANDIBULARE

Caracteristici : concepute utilizand principiile protetice: biofuncțional, ,
biomecanic,profilactic.
OBIECTIVE
1. FIZIONOMIA:
• Dintii frontali inferiori sunt expusi mai putindecatdintii frontali
maxilari.
• În poziție de repaus sunt vizibile marginile incizale ale fetelor
vestibulare
• Varsta inaintata, hipotonia buzei inferioare - dintii frontali inferiori
expusi in totalitate.
• Gradul maxim de restaurare estetica se asigura prin volum si forma
individualizata a elementelor dentare

2. MASTICAȚIA (ocluzo-funcțional - ghidaj anterior):

• refac stopurile ocluzale de gradul II
• marginea incizala se concepe in contact cu dintii antagonisti,
contactul fiind in zona infero-cingulara

3. FONAȚIA
• Închiderea tubului fonetic, compensată de obicei de buza
inferioară

14
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
4. RAPORTUL CU CREASTA:
• Corpul de punte se concepe functie de morfologia crestei
• Rapoartele corpului de punte pot fi :
✔ tangent liniar la mijlocul crestei edentate - resobție
crescută, creastă îngustă
✔ semișa - resorbție moderată
✔ ovoidal

CORPURI DE PUNTE LATERALE MANDIBULARE

Caracteristici : concepute utilizand principiile protetice: biofuncțional,
biomecanic, profilactic.
OBIECTIVE:
1. MASTICAȚIA:
• Suprafata ocluzala modelata cuspidat ;
• Contacte de tip cuspid-fosa, multiple si uniform stabile in pozitia de
intercuspidare maxima;
• Refacerea ghidajului de lateralitate (canin sau de grup)
• Dimensiunea V-O identica cu a dintilor naturali ;
• Directie rectilinie, usor curba ;
• Materiale rezistente (metalice, ceramice).
2. FIZIONOMIA:
• Sunt vizibile suprafetele ocluzale si 1/3 vestibulara a fetei ocluzale;
• Estetica maxima se obtine la corpurile de punte ceramice
• Modelaj cu individualizare.

3. FONAȚIA
• Închiderea tubului fonetic, compensată de obicei de obraji

15
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021

4. RAPORTUL CU CREASTA:
• tangent liniar la mijlocul crestei - cel mai indicat;
• raport punctiform - determină retenție alimentară
• raport suspendat - dinți înalți (8-10 mm)/creastă resorbită, igienic
dar rar utilizat
• raport ovoidal

IMPORTANT!
Un alt criteriu de care trebuie sa se tina cont in realizarea corpurilor de punte
este functie de materiale.
Astfel in :
✔ zona frontala puntile dentare pot fi: partial /total fizionomice:

o metalo-polimerice (R.A.S., compozite)

o metalo-ceramice
o integral ceramice pe suport de disilicat de litium (rezistență
mecanică scazută)
o integral ceramice pe suport de zircona
✔ zona laterala puntile dentare pot fi: nefizionomice, parțial/total
fizionomice:
o metalice
o metalo-polimerice (R.A.S., composite)
o metalo-ceramice
o integral ceramice pe suport de zircona

16
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
Bibliografie

1. Suport curs disciplina – format PPT

2. I. Patrascu – Tehnologia protezelor fixe, Suport curs format word.
3. I. Patrascu – Tehnologia aliajelor dentare, editia a II-a, Editura Libripress
2002.
4. D. Oltean, Colab. Reabilitare Orala, Editura Universitara, Carol Davila,
2007, Bucuresti, pag. 312-319
5. Andrei Ionescu,Tratamentul edentatiei partiale cu proteze mobile, Editura
National, 2006, pag. 54
6. Mc Cracken's, RemovablePartialProsthodontics, TenthEdition,2000,
pag.20
7. Dorin Bratu, Robert Nussbaum, Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe,
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş" din Timişoara,
Editura Signata, 2001.
8. Bratu D., Leretter M., Romînu M.- Coroana mixtă. Ed.Signata, Timişoara,
1992
9. W. Att & colab. - Digital Workflow in Reconstructive Dentistry,
Quintessence 2019.
10. .S. Popşor: Elemente esenţiale de protezare fixă, Litografia Tg.Mureş,
2006
11. Shillingburg- Fundamentals of tooth preparations, Ed.Quintessence
Publishing Co.,Inc.1991.
12. Wheeler’sDentalAnatomy, PhysiologyandOcclusion, 7th edition, Major
M. Ash, Jr., DDS, MS, Dr.h.c
13. Cheung GS et al: A clinical evaluation of conventional bridgework, J Oral
Rehabil 17:131, 1990.
14. Miller TE: Orthodontic therapy for the restorative patient. I. The
biomechanic aspects, J Prosthet Dent 61:268, 1989.
15. Dykema RW et al: Johnston's modern practice in fixed prosthodontics, ed
4, Philadelphia, 1986, WB Saunders, p 4.
16. Shillingburg HT et al: Fundamentals of fixed prosthodontics, ed 2,
Chicago, 1981, Quintessence Publishing, p 20.

17
 PROPEDEUTICĂ 1 – Notițe de curs, 2020-2021
17. Ogawa T et al: Inclination of the occlusal plane and occlusal guidance as
contributing factors in mastication, J Dent 26:641, 1998.
18. Imfeld T: Dental erosion. Definition, classification and links, Eur J Oral
Sci 104:151, 1996.
19. Shillingburg HT et al: Fundamentals of fixed prosthodontics, ed 3,
Chicago, 1997, Quintessence Publishing, p 128.
20. Dykema RW et al: Johnston's modern practice in crown and bridge
prosthodontics, ed 4, Philadelphia, 1986, WB Saunders, p 27.
21. Council on Dental Therapeutics, American Dental Association: Accepted
dental therapeutics, ed Chicago, 1979, The Association, p. 247.
22. A. Wiskott: Fixed Prosthodontics. Principles and Clinics. Quintessence
Publishing Co. IL, 2011.

18