Disciplina de Ocluzologie

Conf. Dr. Corina Mărcăuţeanu

Asist. Dr. Enikö Tünde Stoica
Asist. Univ. Dr. Negru Daniel

Uzura
Uzura dentară
Bruxismul
Bruxismul
 UZURA DENTARĂ
pierderea
pierderea de
de ţesuturi
ţesuturi dure
dure dentare
dentare care
care nu
nu este
este provocată
provocată
prin
prin leziuni
leziuni carioase
carioase sau
sau macrotraumatisme
macrotraumatisme

44 mecanisme
mecanisme principale
principale •• ATRIŢIE
ATRIŢIE
de
de producere
producere aa uzurii
uzurii •• ABRAZIUNE
ABRAZIUNE
dentare
dentare •• EROZIUNE
EROZIUNE
•• ÎNCOVOIERE
ÎNCOVOIERE

ACŢIUNE
ACŢIUNE ASOCIATĂ!
ASOCIATĂ!
 Când restaurăm dinţii cu
uzuri exagerate?
•• Prejudicierea aspectului estetic
estetic şi a
schemei ocluziei funcţionale
funcţionale
•• Hipersensibilitate dentinară gravă
•• Risc de deschidere a camerei pulpare
prin mecanismele uzurii
•• Agravarea pierderii de ţesuturi dure
dentare poate crea dificultăţi în
realizarea
realizarea restaurărilor directe
directe sau
sau
indirecte

Indicele de uzură dentară

2-4
Indicele
Indicele de
de uzură
uzură Fiecare
Fiecare suprafaţă
suprafaţă dentară
dentară vizibilă
vizibilă
este
este evaluată
evaluată pe
pe baza
baza unei
unei scale
scale
dentară
dentară cu
cu valori
valori cuprinse
cuprinse între
între 00 –– 44
(V
(V–– suprafaţa
suprafaţa vestibulară
vestibulară
Smith
Smith && Knight
Knight Ocl
O O –– suprafaţa
–
suprafaţa orală
suprafaţa
orală
ocluzală
Ocl – suprafaţa ocluzală
II –– marginea
margineaincizală
incizală
(1984)
(1984) CC–– cervical)
cervical)

Valoare IUD Suprafaţă dentară Criteriu

Smith & Knight

0 V,O,Ocl, I Nu se observă pierderea caracteristicilor superficiale ale stratului de smalţ

C Contur nemodificat
1 V,O,Ocl, I Pierderea caracteristicilor superficiale ale stratului de smalţ
C Pierderi minime ale conturului
2 V,O,Ocl Piederea smalţului cu descoperirea dentinei pe < 1/3 din suprafaţă
I Piederea smalţului cu descoperirea dentinei
C Defect cu o adâncime < 1mm
3 V,O,Ocl Piederea smalţului cu descoperirea dentinei pe > 1/3 din suprafaţă
I Piederea smalţului şi pierderea semnificativă a dentinei, dar fără deschiderea
camerei pulpare
C Defect cu o adâncime de 1-2 mm
4 V,O,Ocl Piederea completă a smalţului sau deschiderea camerei pulpare sau
descoperirea dentinei secundare
I Deschiderea camerei pulpare sau descoperirea dentinei secundare
C Defect cu o adâncime > 2 mm sau deschiderea camerei pulpare sau
descoperirea dentinei secundare

ATRIŢIE
procesul în care pierderea de
substanţă dură dentară se
produce prin contactele
dento-dentare:
- funcţionale (masticaţie,
deglutiţie)
- parafuncţionale (bruxism)
•• ATRIŢIE
ATRIŢIE
•• ABRAZIUNE
ABRAZIUNE
•• EROZIUNE
EROZIUNE
•• ÎNCOVOIERE
ÎNCOVOIERE
Atriție fiziologică – 10.7 µm/an
M. R. Pintado, G. Anderson, R. DeLong, W.
Douglas, “Variation in tooth wear in young
adults over a two-year period“,J Prosthet
ATRIŢIE
Dent, 77, 313 – 320 (1997)
fiziologică
Atriție patologică – pierderea a 1
mm sau mai mult ATRIŢIE
din țesuturile dure
dentare
Cunha-Cruz J., patologică
Pashova H., Packard J.D.,
Zhou L., Hilton T.J. “Tooth wear: prevalence
and associated factors in general practice
patients”, Community Dent Oral Epidemiol;
38: 228–234 (2010)
 •• ATRIŢIE
ATRIŢIE
•• ABRAZIUNE
ABRAZIUNE
ATTRIȚIE •• EROZIUNE
EROZIUNE
•• ÎNCOVOIERE
ÎNCOVOIERE

- fațete de atriție lucioase, localizate pe suprafețele

ocluzale (dinți posteriori) și pe suprafețele palatinale și pe
marginile incizale (dinții anteriori)
- dentina are tendinţa de a se uza în același ritm cu smalţul
înconjurător
 •• ATRIŢIE
ATRIŢIE
•• ABRAZIUNE
ABRAZIUNE

ABRAZIUNE Bartlett 2000 •• EROZIUNE

EROZIUNE
•• ÎNCOVOIERE
ÎNCOVOIERE

pierdere de substanţă dură dentară

printr-un proces mecanic anormal
sau neobişnuit

Un efect abraziv
abraziv asupra dinţilor:
dinţilor:
- periile de dinţi
dinţi
- menţinerea de obiecte între
între arcade
arcade
- un
un regim alimentar dur
dur

NU este provocată de contactele

ocluzale funcţionale din timpul
masticaţiei, deglutiţiei
 ABRAZIUNE
• piercing limbă
 •• ATRIŢIE
ATRIŢIE

EROZIUNE •• ABRAZIUNE
ABRAZIUNE
•• EROZIUNE
EROZIUNE
•• ÎNCOVOIERE
ÎNCOVOIERE

proces
proces chimic
chimic înîn care
care pierderea
pierderea ţesuturilor
ţesuturilor dure
dure dentare
dentare
superficiale
superficiale are
are loc
loc progresiv
progresiv în
în absenţa
absenţa plăcii
plăcii bacteriene
bacteriene

Factorii cu potenţial eroziv cu origine

•intrinsecă: reflux gastroesofagian, tulburări de alimentaţie - bulimie, anorexie
•extrinsecă: sucuri proaspete din fructe, băuturi carbogazoase, alimente acide,

anumite procese industriale

 •• ATRIŢIE
ATRIŢIE
ÎNCOVOIEREA ţesuturilor dure •• ABRAZIUNE
ABRAZIUNE
•• EROZIUNE
dentare sub acţiunea stresului EROZIUNE
•• ÎNCOVOIERE
ÎNCOVOIERE
ocluzal
pierderea
pierderea patologică
patologică aa ţesuturilor
ţesuturilor dure
dure
dentare
dentare cervicale
cervicale prin
prin flectarea
flectarea smalţului
smalţului
şi
şi//sau
sau aa dentinei
dentinei sub
sub acţiunea
acţiunea forţelor
forţelor
ocluzale
ocluzale exagerate
exagerate şişi//sau
sau para-axiale
para-axiale

abfracţiile (Grippo 1991)

Eroziunea şi abraziunea pot agrava şi ele

pierderea de substanţă dură dentară, dar
cauza iniţială a abfracţiei o constituie
suprasolicitarea ocluzală paraaxială (Lee şi
Eagle 1984)
Restaurarea
Restaurarea dinţilor
dinţilor frontali
frontali cu
cu uzuri
uzuri patologice reprezintă
reprezintă oo provocare
provocare
pentru medicul dentist deoarece
deoarece spaţiul protetic lipseşte.
lipseşte. Fenomenul
Fenomenul
de
de uzură este
este însoţit adeseori de compensaţie
compensaţie dento-alveolară.
dento-alveolară.
Folosirea şinei
şinei Dahl
Dahl pentru
pentru aa crea
crea un
un spaţiu
spaţiu protetic suficient în
regiunea
regiunea frontală.
frontală.

38 ani, masculin

ATRIŢIE PATOLOGICĂ + EROZIUNE

ATRIŢIE PATOLOGICĂ + EROZIUNE

consum exagerat băuturi

Bruxism excentric carbogazosoase

Suprapunere faţete atriţie în protruzie

Hipersensibilitate
dentinară
suprafeţe de uzură lucioase, lipsite de coloraţii

mecanismele de atriţie
patologică şi eroziune
ACTIVE!
• Măsuri profilactice imediate
• Restaurarea dinţilor frontali uzaţi justificată
justificată de:
–– prejudicierea aspectului estetic
estetic
–– instabilitatea
instabilitatea contactelor
contactelor ocluzale
ocluzale statice
statice
–– ineficienţa
ineficienţa ghidajului
ghidajului anterior
anterior şi
şi aa celui
celui canin
canin
–– hipersensibilitate
hipersensibilitate dentinară
dentinară
–– risc de deschidere a camerei
camerei pulpare prin agravarea ulterioară
ulterioară a uzurii
–– există deja
deja probleme în restaurarea
restaurarea protetică
protetică a dinţilor frontali
frontali
IUD 3

IUD 2
UZURA EXAGERATĂ
A FRONTALILOR
însoţită de
COMPENSAŢIE
DENTO-ALVEOLARĂ

ABSENŢA SPAŢIULUI
PROTETIC ÎN
REGIUNEA
FRONTALĂ
Alegerea metodei de creare a
spaţiului protetic frontal
 Crearea spaţiului protetic în
regiunea frontală
1.
1. Şlefuirea
Şlefuirea dinţilor
dinţilor frontali
frontali uzaţi,
uzaţi, în
în condiţiile
condiţiile conservării
conservării DVO
DVO existente
existente

bonturi protetice prea scurte, chiar şi în epoca restaurărilor adezive, cu

prejudicerea vitalităţii pulpei

alungirea coroanei clinice:

- gingivo-alveoloplastiei
- reconstituiri corono-radiculare angulate
2. Şlefuirea conservatoare a dinţilor frontali uzaţi, în condiţiile
creşterii DVO
• Restaurarea obligatorie a dinţilor posteriori
3. Şlefuirea conservatoare a dinţilor frontali uzaţi, în condiţiile
creşterii DVO fără restaurarea dinţilor posteriori!
• ŞINA DAHL ca etapă terapeutică intermediară
Şina
Şina Dahl,
Dahl, realizată
realizată înîn supraocluzie,
supraocluzie, aa fostfost aplicată
aplicată lala nivelul
nivelul unor
unor dinţi
dinţi frontali
frontali
uzaţi.
uzaţi. Poate
Poate fifi confecţionată
confecţionată dintr-un
dintr-un aliaj
aliaj metalic
metalic nenobil
nenobil de
de CrCr –– Co
Co sau
sau
dintr-un
dintr-un material
material pepe bază
bază de
de polisticlă.
polisticlă. Şina
Şina acoperă
acoperă suprafaţa
suprafaţa incizală
incizală şi
şi cea
cea
palatinală
palatinală aa dinţilor
dinţilor frontali
frontali şi
şi are
are oo grosime
grosime de de 22 –– 33 mm.
mm. S-a
S-a verificat
verificat dacă
dacă
există
există un
un spaţiu
spaţiu de
de inocluzie
inocluzie la la nivelul
nivelul tuturor
tuturor dinţilor
dinţilor posteriori.
posteriori.

ŞINĂ DAHL mobilizabilă

Şina Dahl în ORC
- grosime 2-3 mm
- contacte uniforme pe dinţii frontali
- spaţiu de inocluzie la nivelul tuturor dinţilor posteriori

SCOP - obţinerea spaţiului protetic frontal prin egresia

dinţilor posteriori asociată cu intruzia dinţilor frontali
28 ani, feminin BRUXISM EXCENTRIC

ATRIŢIE PATOLOGICĂ
localizată frontal
IUD 3

ŞINĂ DAHL fixă

ARTGLASS
ŞINĂ OCLUZALĂ PARŢIALĂ
Control 14 luni
PROTECŢIE ÎN SOMN!
Egresia dinţilor posteriori a debutat la aproximativ 2
săptămâni de la inserarea şinei DAHL.
Restabilirea stopurilor centrice de la nivelul tuturor
dinţilor din zona de sprijin după o perioada de
monitorizare de circa 18 luni
Creşterea dimensiunii verticale de ocluzie a fost bine
tolerată de către SSG al pacienților

Şina
Şina Dahl
Dahl este
este utilă
utilă în
în terapia
terapia dinţilor
dinţilor frontali
frontali cucu uzuri
uzuri
patologice.
patologice.
Ea
Ea asigură
asigură conservarea
conservarea ţesuturilor
ţesuturilor dure
dure şişi aa vitalităţii
vitalităţii pulpare
pulpare
în
în cazul
cazul acestor
acestor dinţi,
dinţi, pe
pe care
care se
se pot
pot insera
insera ulterior
ulterior restaurări
restaurări
protetice
protetice de
de durată.
durată.
 Bruxism
• parafuncţie - scrâşnirea şi/sau încleştarea puternică,
inconştientă, involuntară, ritmică sau spasmodică a
dinţilor
(The
(The Glossary
Glossary of
of Prosthodontic
Prosthodontic Terms
Terms GPT9
GPT9 -- The
The Journal
Journal of
of Prosthetic
Prosthetic
Dentistry
Dentistry 2017)
2017)
 Parafuncţie
•• bruxism
bruxism
•• obiceiuri
obiceiuri vicioase
vicioase care
care introduc
introduc forţe
forţe intra-
intra- şi
şi extraorale
extraorale nedorite
nedorite

Parafuncţie Veghe Somn

Încleştarea dd X X
Scrâşnirea dd X X
Onicofagie X
Sugerea degetului X X
Muşcarea mucoasei jugale, labiale X X
Poziţia ventrală în somnului X
Sprijinul feţei în mâini, menţinerea telefonului între faţă şi X
umăr, cântat la vioară
Menţinerea între arcade a creion, pipă, instrument de suflat X
Succiune oro-labială asociată fumatului X
Presarea limbii pe feţele orale ale dd X X
Consum abuziv alimente dure, gumă de mestecat X
 Suprasolicitarea
Parafuncţiile componente
SSG

Hiperactivitatea musculară
creşterea contracţiei muşchilor
masticatori şi cervicali neasociată
unui scop funcţional
(NU masticaţie, deglutiţie, fonaţie)
 1901 - 2011
• 1901 Karolyi „nevralgia traumatică”
Beobachtungen über Pyorrhea Alveolaris, Osterr.- ungar. Vrtljschr.
Zahnh. 1901;
1901; 17: 279
279
• 1907 Marie şi Pietkiewicz „bruxomania”
La bruxomanie. Rev De
De Stomat.
Stomat. 1907;
1907; 14:
14: 107
107
• 1931 Frohman „bruxism”
The application
application of psychotherapy
psychotherapy to dental problems. Dent.
Cosmos, 1931; 73: 1117
1117
• 1962 Drum „parafuncţie”
Die
Die praktische Bedeutung der Parafunktionen.
Parafunktionen. Zahnärtzl.
Zahnärtzl. Prax.
Prax.
1962; 13: 238; Parafunktionen und Autodestruktionsprozesse. Die
Quintessenz Berlin 1969
1969
• 1971 Ramfjord şi Ash „bruxism centric şi excentric”
Occlusion. Second Edition. Ed. Saunders Philadelphia 1971
 Clasificare bruxism

1. Momentul practicării parafuncţiei

2. Poziţia mandibulară
3. Direcţia dominantă şi amplitudinea
mişcărilor parafuncţionale
4. Tipul complicaţiilor
5. Factorul etiologic principal (primar,
secundar)
1.
1. Momentul
Momentul practicării
practicării parafuncţiei
parafuncţiei
2.
2. Poziţia
Poziţia mandibulară
mandibulară
3.
3. Direcţia
Direcţia dominantă
dominantă şi amplitudinea mişcărilor
mişcărilor
parafuncţionale
parafuncţionale
4.
4. Tipul
Tipul complicaţiilor
complicaţiilor
5.
5. Factorul
Factorul etiologic
etiologic principal
principal (primar,
(primar, secundar)
secundar)

•diurn
Bruxism
•nocturn
• în stare de veghe
• în timpul somnului Considerate a fi
entităţi clinice diferite!
 Bruxismul din timpul
somnului
• exagerare a activităţii ritmice normale a muşchilor
masticatori (ARMM)
- ARMM - în somnul a 60% adulţi
- creşterea frecvenţei, intensităţii şi duratei

ARMM la subiecţii care practică bruxismul

• disfuncţie motorie corelată mai ales cu trecerea din
stadiile profunde ale somnului în cel superficial

REM – rapid eye

movement
• Bruxismul în stare de veghe:
- 5-25% dintre copii şi adulţi
- prevalenţă mai mare la femei şi scade cu vârsta

•Bruxismul în timpul somnului:

prevalenţă egală la ambele sexe, dar scade cu
vârsta:
+ 14-20% la copii sub 11 ani
+ 13% adolescenţi
+ 5-8 % adulţi
+ 3% persoane peste 60 ani
3 – 25%
1.
1. Momentul
Momentul practicării
practicării parafuncţiei
parafuncţiei
2.
2. Poziţia
Poziţia mandibulară
mandibulară
3.
3. Direcţia
Direcţia dominantă
dominantă şi şi amplitudinea
amplitudinea mişcărilor
mişcărilor
parafuncţionale
4.
4. Tipul
Tipul complicaţiilor
complicaţiilor
5.
5. Factorul
Factorul etiologic
etiologic principal
principal (primar,
(primar, secundar)
secundar)

Bruxism

• centric • excentric
(încleştarea dd -încleştarea dd
în IM) -scrâşnirea dd
 1. Momentul practicării parafuncţiei
2. Poziţia mandibulară
3. Direcţia dominantă şi amplitudinea mişcărilor
parafuncţionale
4. Tipul complicaţiilor
5. Factorul etiologic principal (primar, secundar)

Bruxism excentric - scrâşnirea dinţilor

• B. orizontal • B. vertical
 Amplitudine foarte  Amplitudine
mare a mişcărilor mică mişcărilor
parafuncţionale parafuncţionale
 Protruziv sau (câţiva mm)
antero-lateral  Protruziv
Tablou clinic şi prognostic diferit!
 Bruxism excentric orizontal

Atriţia elementelor ocluzale care vin în contact în

timpul mişcărilor excentrice ample ale mandibulei:
- vârful cuspidului caninului maxilar şi mandibular
- marginile incizale superioare şi inferioare
- cuspizii vestibulari ai dinţilor posteriori max şi md ...

antero-lateral
protruziv
 Probleme estetice prin
“amputarea”
vârfului cuspidului
b. 26 ani caninului

Faţete de atriţie care nu se

suprapun în PIM, ci în
poziţia antero-laterală
a md.
Confirmare b. excentric orizontal antero-lateral
practicat în timpul somnului
prin şină ocluzală rigidă
 Bruxismul excentric orizontal antero-lateral –
prognostic nefavorabil în absenţa
tratamentului
• Atriţia gravă a caninilor şi ulterior a marginilor incizale max şi
md overbite-ul scade continuu
• Transformarea ghidajului canin în "funcţie de grup“ incorectă
• Faţete de atriţie patologică pe cuspizii vestibulari ai dinţilor
posteriori de partea parafuncţiei
• Interferenţe de parte nelucrătoare laterotruzie
laterotruzie şi
şi în timpul
mişcărilor parafuncţionale antero-laterale

Instabilitate ocluzală
majoră
DEPISTARE PRECOCE!
 Bruxism excentric orizontal protruziv
• Atriție importantă pe frontali „cap la cap”
• Poziţia protrudată a md dificultăţi la ghidarea md
în RC

Dd posteriori md pierduţi
prin fracturi corono-
radiculare
•Diminuarea DVO? Cât s-a
compensat prin egresie ? În
cazurile de gravitate mică şi
medie DVO rămâne
nemodificată
Bruxism excentric vertical
 Bruxism excentric vertical
Atriţia s. palatinale ale frontalilor max şi a s. vestibulare
ale frontalilor md creşterea progresivă a overbite
-ului, prin egresia compensatorie a frontalilor (contact
margini incizale inferioare cu papila retroincisivă)
ghidaj anterior atât de eficient încât iniţial nu
permite uzura dinţilor posteriori
 Marginile incizale şi vârful caninilor sunt afectate minim

Lungimea
Lungimea coroanelor clinice ale frontalilor relativ constantă, dar
coletul
coletul lor îşi
îşi modifică poziţia

Cazuri grave
- margine incizală de smalţ subţire, care se fracturează
progresiv
- faţete de atriţie abrupte (chisel-like) pe pantele cuspidiene ale
dinţilor posteriori
 1. Momentul practicării parafuncţiei
2. Poziţia mandibulară
3. Direcţia dominantă şi amplitudinea mişcărilor
parafuncţionale
4. Tipul complicaţiilor
5. Factorul etiologic principal (primar, secundar)
•• suprasolicitarea
suprasolicitarea unităţilor
unităţilor odonto-parodontale,
odonto-parodontale,
implantare,
implantare, muco-osoase
muco-osoase (disfuncţie
(disfuncţie ocluzală):
ocluzală):
-- atriţie
atriţie patologică
patologică (localizată,
(localizată, generalizată)
generalizată)
-- abfracţii
abfracţii
-- mobilitate
mobilitate dentară
dentară exagerată,
exagerată, însoţită
însoţită sau
sau nu
nu
de
de migrări
migrări
-- retracţii
retracţii gingivale
gingivale
-fracturi
-fracturi coronare,
coronare, corono-radiculare,
corono-radiculare, implantare
implantare
sau
sau ale
ale restaurărilor
restaurărilor
-- dureri
dureri pe
pe creasta
creasta alveolară
alveolară înîn cazul
cazul purtătorilor
purtătorilor
de
de proteze
proteze mobilizabile
mobilizabile
•• disfuncţia
disfuncţia temporo-mandibulară
temporo-mandibulară (DTM) (DTM) miogenă
miogenă
şi/sau
şi/sau artrogenă:
artrogenă:
-- cefalee
cefalee dede tensiune
tensiune
-- dureri
dureri musculare
musculare şi/sau
şi/sau articulare
articulare
-- cracmente
cracmente sau sau crepitaţii
crepitaţii
-- devierea/deflectarea
devierea/deflectarea traiectului
traiectului de
de deschidere
deschidere
aa CB
CB
-- limitarea
limitarea amplitudinii
amplitudinii mişcărilor
mişcărilor mandibulei
mandibulei
 1. Momentul practicării parafuncţiei
2. Poziţia mandibulară
3. Direcţia dominantă şi amplitudinea mişcărilor
parafuncţionale
4. Tipul complicaţiilor
5. Factorul etiologic principal (primar, secundar)
• Etiologie multifactorială
• Controversată! Importanţa relativă a diferiţilor factori

> I. Factori centrali

- psihologici: stres, personalitate de tip A
- fiziopatologici:
•bruxismul din timpul somnului = componentă a
procesului de trezire (sleep arousal response)

•perturbări ale metabolismului dopaminei (boala

Parkinson, sindr. Gilles de la Tourette etc.)
0 II. Factori periferici – morfologici – dizarmonii ocluzale
 Stres Selye – răspuns nespecific al
org. la solicitări

Formă de energie

Mecanisme de eliberare

Extern Intern
-violenţă verbală -afecţiuni psihosomatice (ulcer, HTA)
sau fizică -creşterea tonusului musculaturii
-exerciţii fizice cranio-cervicale pe calea γ eferenţelor,
activarea SNS
-parafuncţii: bruxism, obiceiuri vicioase
 Bruxismul

= Parafuncţie nocivă

?? Potenţială funcţie a SSG de descărcare a

stresului emoţional în exces ??
Slavicek
 Personalitate tip A

• Hiperactivitate, nevoia de a exercita

controlul
• Nevoia de a obţine din ce în ce mai mult
într-un timp din ce în ce mai scurt
• Nevoia de competiţie şi recunoaştere
• Anxietate
 Dizarmonii ocluzale
• Pacientul nu practică bruxismul pentru a realiza o
autoechilibrare ocluzală!
• Ocluzia nu este importantă ?!

BA DA!
Eliminare bruxism

TERAPIA OCLUZALĂ

Risc disestezie ocluzală! Transmiterea mai favorabilă

a solicitărilor la nivelul
Clark 1997 componentelor SSG
 DIZARMONIE OCLUZALĂ ACUTĂ
(ex. restaurare cu relief ocluzal incorect)

Activitate Bruxism
funcţională

Modificarea bruscă a aferenţelor proprioceptive

Hiperactivitate Reducerea temporară a

musculară bruxismului

ADAPTARE DTM sau ocluzală ACOMODARE

(engrame musculare
noi pt. ocolirea
contactelor
nefiziologice) Revenirea activităţii
parafuncţionale
DIZARMONIE OCLUZALĂ
CRONICĂ

ECHILIBRU ÎN TOLERANŢĂ
FIZIOLOGICĂ A SSG (ocluzie
habituală)

FACTORI PERTURBATORI
BRUXISM

Depinde fundamental
de nivelul stresului
DECOMPENSARE SAU NU emoţional
f. 24 ani
Bruxism excentric orizontal
protruziv, complicat cu dislocare
anterioară ireductibilă a discului
articular, pe fond de DO cronice
 BRUXISM

ocluzie Ocluzie
habituală traumatică
BRUXISM +
 Factori de risc
• Fumătorii suferă cu 50% ai multe episoade de
bruxism decât nefumătorii; nicotina stimulează
sistemul dopaminergic, care a fost corelat cu
bruxismul din timpul somnului.
• Consumul zilnic a cel puţin un pahar de alcool şi a
şase căni de cafea creşte numărul episoadelor de
bruxism.
• Abuzul de droguri (cocaina, amfetaminele) creşte
concentraţia dopaminelor.
• Inhibitorii selectivi ai reabsorbţiei serotoninei
(Selective serotonin reuptake inhibiters SSRIs) –
medicaţie antidepresivă - pot iniţia sau intensifica
episoadele de bruxism.
• Mimetism familial sau social
 Particularităţi bruxism
• F brux
brux ≈ 60% din F de
de contracţie
contracţie maxima
maxima aa muşchilor
muşchilor
ridicători
ridicători

NU BENEFICIAZĂ DE
PROTECŢIA
REFLEXULUI
NOCICEPTIV!
• Abordează dinţii posteriori în direcţie paraaxială
disfuncție ocluzală
• Transmite solicitări ocluzale mari pe un număr redus
de dd
• Contracţie musculară izometrică de durată suficientă
pentru a provoca mialgia muşchilor masticatori
11,4 minute pe noapte, în episoade de 20 - 40 sec
• B. excentric surprinde condilii coborâţi pe panta
posterioară a tuberculului articular, departe de
poziţia stabilă de RC
 Bruxism activ
Criterii
Criterii diagnostice
diagnostice
clinice
clinice validate
validate
- raportarea zgomotelor provocate de scrâşnirea
dinţilor (de obicei de către partener)
- hipertrofia muşchilor maseteri
- disconfortul, oboseala sau durerea muşchilor
masticatori dimineaţa la trezire (însoţite sau nu de
cefalee în regiunea temporală) – cracmente
temporare
- transformarea unei faţete de atriţie lucioasă într-o
suprafaţă mată prin pensularea de acid maleic 10%;
dacă pacientul prezintă un bruxism activ, faţeta de
atriţie va fi din nou lucioasă după 48 h;
- analiza faţetelor de atriţie de pe şina ocluzală;
-depistarea amprentei dinţilor pe marginile limbii -
muşcarea obrazului;
- confirmarea unui test de provocare pozitiv la
suprapunerea a două faţete de atriţie antagoniste
excentrice.
 Diagnosticul precoce al bruxismului
activ!

• Înregistrări polisomnografice realizate în laboratoare de analiză a somnului

- standard de aur
• Electromiografe portabile pentru înregistrarea ambulatorie a activităţii
muşchilor masticatori – dispozitive BiteStrip - înregistrări EMG realizate pe
parcursul a trei nopţi/1 lună

Ahlberg K., Savolainen A., Paju S., Hublin C., Partinen M., Kononen M.,
Ahlberg J. Bruxism and sleep efficiency measured at home with wireless
devices. J Oral Rehabil 35; 567–571 (2008); Koyano K., Tsukiyama Y., Ichiki
YR., Kuwata T. Assessment of bruxism in the clinic. J Oral Rehabil 35; 495–
 BITESTRIP (Scientific Laboratory Products SLP Ltd.)
“electromiograf portabil” de dimensiuni foarte reduse (2 cm x 7 cm)
de unică folosinţă
scanarea pacienţilor în vederea identificării bruxismului activ

ACTIVARE
Citire “ SCOR B” la 7 h

>30% FVM
> 0,25 sec

L – absenţa bruxismului
1 – bruxism blând (40-74
evenimente)
4 -5 încleştări maxime ale dinţilor pe un 2 – bruxism moderat (75-124
separator de lemn de unică folosinţă, pentru evenimente)
a stabili un prag individual pentru 3 – bruxism sever (>125
monitorizarea activităţii muşchiului maseter evenimente).
 Şina ocluzală
• Dispozitiv intraoral care acoperă suprafeţele
ocluzale ale dinţilor unei arcade
• Maxilară sau mandibulară
• Metodă reversibilă de tratament ocluzal în
bruxism, complicat sau nu cu disfuncție ocluzală
sau DTM (miogenă, artrogenă, mixtă)
 Tipuri de şine ocluzale
• Şina de relaxare musculară

}
Acoperă
• Şina de repoziţionare anterioară întreaga arcadă
• Şina moale sau rezilientă dentară
• Planul ocluzal anterior
• Planul ocluzal posterior
• Şina de pivotare Risc scăzut de
migrări dentare
nedorite
Şina ocluzală de relaxare musculară
Obiective
• Diminuarea intensităţii, duratei şi frecvenţei
episoadelor de bruxism
• Transmiterea mai favorabilă a solicitărilor la
componentele SSG
• Protecţia dinţilor, a parodonţiului de
susţinere şi a restaurărilor faţă de solicitările
ocluzale nocive din bruxism

NU POATE FI OPRIT, VINDECAT!

 Şina ocluzală de relaxare musculară
Mecanisme de acţiune
(caracter temporar)

• Realizarea unor contactelor ocluzale ideale

(nu solicită capacitatea de adaptare a SSG)
• Plasarea condililor într-o poziţie stabilă - RC
• Creşterea DVO
• Conştientizarea pac. - practicarea bruxismului
• Efect placebo
• Modificarea aferenţelor periferice către SNC!
 Eficienţa şinei ocluzale
70 – 90%
elimină
• Dureri în muşchii masticatori sau ATM Dimineaţa
la trezire
• Cefalee de tensiune sau PM
• Cracmente prin adeziuni temporare
• Ritmul atriţiei patologice
• Recidiva abfracţiilor
• Retracţia gingivală ± hipersensibilitate dentinară
• Mobilitatea dentară
• Fracturi cuspidiene, radiculare, ale restaurărilor
Şina ocluzală = metodă de terapie
ocluzală reversibilă

Acţiunea favorabilă a şinei

NUMAI PE DURATA PURTĂRII!
Maxilară sau mandibulară?
M>m
• retenţie şi rezistenţă
• stabilitate ocluzală
• Posibilitatea de a realiza contacte ocluzale
ideale ale frontalilor în anomalii clasa a II-a
şi a III-a Angle
m>M
• fonaţie
• estetică
Probleme
Anomalii mari de poziţie, număr sau formă
a dinţilor nu permit inserţia / dezinserţia
şo
maxilare

•molarii de minte în vestibulo-poziţie

•frontalii maxilari cu overjet şi overbite f. are
 Şina ocluzală maxilară
LONG CENTRIC! Contact tripodic
Criterii
• Adaptare perfectă pe dinţii maxilari
• Suprafaţa ocluzală a şinei - cât mai plată
• ORC – toţi cuspizii vestibulari mandibulari realizează
contacte uniforme cu suprafeţe plate antagoniste
• Dinţii posteriori au contacte mai intense decât dinţii anteriori
în ORC, cu pacientul în ortostatism
 Şina ocluzală maxilară
Criterii
• Caninii ghidează simultan mişcarea de protruzie, având
contacte de intensitate egală cu şina
Excepţie! Overbite exagerat
• Caninul mandibular de parte lucrătoare ghidează
laterotruzia
 Şina ocluzală maxilară
Criterii

• Dinţii posteriori realizează contacte cu şina

numai în ORC – dezocluzia în mişcările
excentrice ale mandibulei
• Lustruire perfectă – nu irită ţesuturile orale
moi