Examen Reabilitare orala

Endodontie clinica (Gafar, Iliescu)

1. Simptomatologia pulpitei acute totale (corono-radiculara)
Simptomatologia in pulpita acuta totala consta in:
- dureri spontane, puternice, aproape continue, iradiate si cu caracter pulsatil,
- sensibilitate la cald,
- durerile nu cedeaza la calmante de tip analgetice.

2. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise ulceroase

Se face cu:
- pulpita cronica deschisa polipoasa,
- necroza pulpara
- gangrena pulpara.

3. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice inchise propiu-zise

- scaderea considerabila a vitalitatii pulpei la diverse teste de vitalitate
- procese carioase profunde sau cu obturatii care nu intereseaza camera pulpara
- existenta cariei secundare sau a recidivei de carie
- explorarea peretelui de dentina evidentiaza insensibilitate
- apare sangerare in momentul lezarii pulpei.

4. Aspectul radiologic al granulomului chistic

Se observa o radiotransparenta de marime variabila, chiar mai accentuata in centru. Se poate observa un
halou de demineralizare in cazul puseurilor repetate in formele incipiente.

5. Enumerati cele 4 zone ale granulomului simplu conjunctiv de la apex catre os

- Zona de necroza
- Zona exudativa
- Zona de iritatie
- Zona de stimulare (periferica).

6. Simptomatologia granulomului chistic

- Modificari de culoare a dintelui
- Prezenta sau nu a unui process carios
- Teste de vitalitate negative
- Lipsa sensibilitatii si a sangerarii pe canal
- La palpare, in dreptul apexului, se constata in formele avansate o consistenta redusa cu osul depresibil.

7. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice

- pulpita acuta seroasa totala
- pulpit acuta purulenta totala
- parodontita apicala seroasa (difuza)
- parodontita apicala cronica recidivanta (acutizarea uneia preexistente).

8. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute serosae (difuza)

 - durere cu caracter acut
- durere la percutia in ax a dintelui
- tumefierea mucoasei si a tegumentelor
- lipsa oricaror semne de vitalitate dentara
- stare generala afectata (febra, frisoane, inapetenta, insomnia).

9. Evolutia si complicatiile parodontitei apicale acute purulente (circumscrisa)

- resorbtie si vindecare temporara
- fistulizare si vindecare temporara
- complicare cu un process osteomielitic sau cu supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale.

10. Enumerati leziunile osteitice periapicale cu imagine radiologica conturata

- parodontita apicala cronica fibroasa
- granulomul simplu conjunctiv
- granulomul epitelial
- granulomul chistic
- parodontita apicala cronica cu hipercementoza
- abces cronic apical
- osteita paradentara (Merkior)
- parodontita apicala cronica specifica (din infectiile cu TBC, Lues, actinomicoze)- foarte rare.

11. Definiti necroza pulpara si gangrena pulpara

Necroza pulpara : Reprezinta mortificarea aseptica a pulpei, cu epuizarea mijloacelor sale defensive,
sub actiunea agresiva a unor agenti fizico-chimici.
Gangrena pulpara: Reprezinta mortificarea septica a pulpei si descompunerea sa sub influenta
germenilor anaerobi de putrefactie, care poate interesa strict teritoriul dintelui (gangrena simpla) sau si
cu implicarea parodontiului apical (gangrena complicata).

12. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare:

- Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare
- Fetiditate (nu este insa caracteristica ea putandu-se regasi si in cariile simple datorita proceselor
fermentative)
- Teste de vitalitate negative
- Examenul bacteriologic este pozitiv
- Imagine radiologica fara modificari ale aspectului parodontiului apical.

13. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare:

- Cu necroza pulpara- numai prin examenul bacteriologic
- Cu gangrena complicata cu o parodontita apicala acuta – congestia mucoasei vestibulare, edem, durere
la percutie.
- Parodontita apicala cronica- prin examenul radiologic
- Pulpitele cronice- sensibilitate la inteparea cu sonda, hemoragie, teste de vitalitate pozitive la intensitati
foarte mari.
Odontoterapie Restauratoare (OTR)
14. Functiile salivei
1.Regleaza pH-ul prin sisteme tampon
2.Mentine echilibrul ecologic al cavitatii bucale
3.Are rol de diluare(clearance)
4.Rol de lubrifiere a mucoasei bucale
5.Rol in digestie(formarea bolului alimentar cu ajutorul amilazei salivare)
6.Rol in excretia unor sustante organice si anorganice(Ca,F)
7.Favorizeaza perceptia gustativa prin dizolvarea excitantilor specifici

15. Aspecte caracteristice privind forma cavitatilor preparate ptr restaurari adezive cu materiale
compozite in terapia minim invaziva
Forma de contur a preparaţiei are caracter prioritar conservativ, nu preventiv (principiul economiei de
substanţă dură dentară modifică radical principiul extensiei preventive), însumează realizarea accesului,
deschiderea cavităţii şi exereza structurilor dure alterate ireversibil.
Forma de adeziune a preparaţiei însumează forma de retenţie, de rezistenţă şi finisarea marginilor de smalţ:
pereţii cavităţii sunt curbi, uşor concavi spre deschidere, nu plani, unghiurile interne ale cavităţii sunt rotunjite
si marginile de smalţ sunt bizotate.

16. Rolurile smaltului

- neutralizarea presiunilor masticatorii (Rolul capacitatii de sustinere a dd in alveola-se transmit la
nivelul ligamentelor pana la punctul de contact)
- protectia tesutului pulpar fata de excitatiile fizice,chimice si electrice din mediul bucal
- prin forma sa are un rol activ in procesul functional masticator (favorizeaza apucarea si taierea
alimentelor,triturarea si formarea bolului alimentar).

17. Modificarile smaltului in raport cu varsta

1. Uzura supafetei(functionala sau patologica):
- disparitia(totala sau pe unele portiuni) a smaltului aprismatic extern
- subtierea(uniforma sau pe anumite zone) a stratului de smalt
2. Modificarea culorii (prin incorporarea de substante colorante din mediul bucal si /sau datorita modificariilor
de la nivelul dentinei- pot deveni vizibile prin stratul de smalt subtiat datorita uzurii)
3. Reducerea permeabilitatii
4. Cresterea concentratiei de fluor din stratul superficial.
18. Functiile cementului
- substrat tisular pentru atasarea ligamentelor alveolo-dentare
- mentinerea relatiilor ocluzale(adaptarea functionala, compensarea pierderilor prin uzura)
- repararea pierderilor de substanta radiculara datorita: traumatismelor,rezorbtiei radiculare
externe,leziuni osteitice cronice periapicale/periradiculare
- depunere permanenta pe suprafata radiculara peste cementul imbatranit(se pastreaza intacte ligg
alveolo-dentare si functionalitatea lor).

19. Indicatiile generale ale incrustatiilor din compozit

- restaurarea molarilor şi premolarilor ambelor arcade dentare;
- dinţi care prezintă margini de smalţ necesare sigilării cu o grosime de cel puţin 0,5 mm;
- restaurări conservative ale dinţilor care au un istm vestibulo-oral de cel puţin 1/3 din dis-
tanţa intercuspidiană;
- restaurări estetice la pacienţi cu bruxism, pentru a modera abraziunea dinţilor antagonişti;
- inlocuirea unor restauraţii de amalgam din motive estetice sau datorită unor defecte de
închidere marginală ale acestora, fracturi ale restsunţiei sau a pereţilor dentari;
- inlocuirea restauraţiilor din materiale compozite compromise din punct de vedere al
integrităţii lor sau a aspectului coloristic.

20. Dezavantajele generale ale incrustatiilor din ceramica

- necesita timp de lucru mai lung şi o atenţie deosebită la prepararea, realizarea şi cimentarea lor;
- duritatea incrustaţiei necimentate e relativă astfel încât printr-o probă brutală a adaptării sale în
interiorul preparaţiei, marginile de porţelan se pot fractura uşor. După cimentarea sa prin aplicarea
adezivului, rezistenţa sa creşte substanţial;
- necesită un laborator bine utilat şi un tehnician competent
- determină abrazarea dinţilor antagonişti, mai ales atunci când există parafuncţii;
- după cimentare, orice adaptare ocluzală poate duce la pierderea colorantului de
suprafaţă şi fizionomia restauraţiei scade.
21. Enumerati factorii etiologici ai leziunilor dentare
- caria simplă dentară;
- uzura suprafeţelor corono-radiculare expuse în mediul bucal (cu sau fară participare funcţională-uzura,
eroziune, atritie, abraziune, abfractie);
- traumatismele dentare (în corelaţie cu eventuala componentă parodontală şi/sau alveolară a acestora);
- leziunile distrofice (distrofii dentare - legate de tulburări de dezvoltare ale componentelor respective).

22. Metode de cariodetecţie - exemple:

- inspecţie (înainte / după uscarea suprafeţei smalţului)
- inspecţie cu dispozitive optice de mărire a imaginii (lupe binoculare, microscop)
- inspecţie şi palpare cu sondele dentare (vizual / tactil)
- transiluminare (diafanoscopie)
- Rx - diagnostic (radiografie "bite - wing", radiografie retroalveolara)
- cariometrie electrică (conductanţă)
- cariodetecţie laser (fluorescenţă)

23. Rolurile firului de retractie gingivala (utilizarea in odontoterapia restauratoare )

- Realizeaza retractia gingiei pentru o expunere mai buna a marginii gingivale a leziunilor cervicale
- Favorizeaza o inchidere marginala ulterioara de buna calitate
- Realizeaza o izolare a zonei cervicale prin controlul umiditatii de la nivelul santului gingival

24. Definitia atritiei dentare si a abraziunii dentare.

Atritia dentara reprezinta actiunea de uzura sau tocire a substantei dure dentare datorata contactelor dento-
dentare directe, fara interpunerea bolului alimentar sau a altor factori externi.
Abraziunea dentara reprezinta uzura mecanica ireversibila a substantei dure dentare, ca rezultat al
frictiunii cu orice corp abraziv exogen, strain dintelui (bol alimentar, periuta de dinti, etc).

25. Clasificarea leziunilor traumatice functie de aspect clinic si terapeutic al leziunii (OMS)
- Leziuni dentare
- Leziuni ale tesutului parodontal
- Leziuni ale tesutului osos
- Leziuni ale gingiei si mucoasei orale
Protetica fixa si mobila (N. Forna)

26. Zona “Ah” – definitie si metode de examinare

Definitie: reprezinta o zona cheie periferica de inchidere marginala cu rol in realizarea succiunii a
protezelor totale.
Se examineaza prin inspectie, apreciindu-se diferenta de culoare dintre palatul dur si palatul moale.
Palparea se face cu fuloarul dinspre anterior spre posterior si de la dreapta spre stanga.
Examinarea dinamica a zonei “Ah” se face prin punerea in tensiune a valului palatin, prin manevra
Valsalva, prin tuse usoara si prin emisia vocalei “A”.

27. Examenul suportului parodontal la pacientii edentati

Se apreciaza, prin inspectie, palpare, sondaj parodontal urmatorii parametri:
- Aspectul gingiei (forma, culoare, contur, consistenta)
- Existenta sangerarii la sondaj
- Mobilitatea dentara
- Importanta pierderii de atasament

28. Edentatiile clasificate dupa Kennedy-Applegate si Costa:

Dupa Kennedy:
1. Clasa I : edentatii bilaterale la care bresele edentate sunt limitate numai mezial
de dinti
2. Clasa a II a: Edentatii unilaterale la care bresa edentata este limitata numai
mezial de dinti
3. Clasa a III a: Edentatii situate in zonele laterale ale arcadei, bresele edentate
fiind limitate atat mezial cat si distal de dinti
4. Clasa a IV a: Cuprinde edentatiile din zona frontala a arcadei, de o parte si de
alta a liniei mediene, bresa fiind limitata distal de dinti,
5. Clasa a V a (completare dupa Applegate): Edentatie subtotala, in care unitatile
odonto-parodontale restante sunt plasate in zona laterala. (2-3 dinti)
6. Clasa a VI a: Edentatie subtotala, in care dintii restanti sunt situati in zona
frontala (Lejoyeux) (2-3 dinti)
Dupa Costa:
1. Edentatie frontala : lipsa unora dintre dintii incisivi sau canini
2. Edentatie laterala : lipsa unora dintre dintii din regiunea premolara si molara,
bresa fiind delimitata atat mezial cat si distal de dinti restanti
3. Edentatie terminala : spatiul edentat fiind delimitat numai mezial de dinti,
lipsind dintii din regiunea premolara si molara
4. Edentatie mixta : cand pe o arcada exista cele 3 forme de bresa: laterale, frontale
si terminale.
5. Edentatie intinsa : absenta dintilor din 2 regiuni, frontal si laterala
6. Edentatie subtotala: cand raman 1 sau 2 dinti pe arcada

29. Definiti ambrazura gingivala si rolul acesteia

Defintie: Ambrazura gingivala reprezinta spatiul situat intre punctul de contact si osul alveolar. Acest
spatiu este ocupat in mod fiziologic de tesuturi moi (gingia papilara), insa o data cu varsta, sau in caz
de boala parodontala, se creeaza o spatiere la acest nivel.
Ambrazurile protejeaza gingia de tasarea alimentara si deviaza alimentele, furnizand santuri de
descarcare pentru alimente in timpul masticatiei. Absenta contactului sau prezenta relatiilor
interproximale neadecvate favorizeaza tasarea alimentara. Perturbarea suprafetei de contact
interproximal, antreneaza retentia alimentara, inflamatia gingivala si formarea de pungi, apoi pierderea
de os si mobilitatea dentara.
30. Clasificarea protezelor partiale fixe dupa materialul din care sunt confectionate:
- Integral ceramice
- Integral metalice
- Integral polimerice (acrilice)
- Metalo-polimerice (acrilice)
- Metalo-ceramice
- Metalo-compozite
31. Clasificarea protezelor partiale fixe dupa raportul intermediarilor (a corpului de punte) cu
creasta :
- Suspendate
- Punctiforme
- Tangentiale
- In semisa
- In sa
- Intramucoase
- Intraalveolare

32. Principiile de tratament ale edentatiei partiale prin punti dentare

- Principiul profilactic – prin asigurarea unei corecte profilaxii generale si locale si impune ca niciun act
therapeutic sa nu agraveze leziunile deja existente si sa nu determine aparitia altora noi.
- Principiul curativ- prin conceperea si realizarea restaurarilor fixe care trebuie sa restabileasca
integritatea morfologica si functionala corecta a arcadelor dentare in conditiile unui echilibru perfect al
sistemului stomatognat. (fonatie, masticatie, estetica)
- Principiul biomecanic – Restaurarea protetica sa nu-si modifice forma, volumul, starea de suprafata,
pastrand congruenta cu tesuturile vecine, conservand starea de normalitate a tesuturilor cu care vine in
contact (sa nu irite, sa nu lezeze, sa nu fie incompatibil cu tesuturile invecinate)

33. Enumerati principiile pregatirii preprotetice nespecifice – igienizare si asanarea cavitatii orale
- Suportul odontal: extractia resturilor irecuperabile, a dintilor cu mobilitate grad 3, a dintilor inclusi,
tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale, tratamentul leziunilor carioase simple si complicate.
- Suportul parodontal: detartraj, chiuretaj parodontal, tratament antiinflamator, eliminarea focarelor de
iritatie parodontala, chirurgie parodontala de asanare.
- Suportul muco-osos: leziuni inflamatorii cronice, leziuni tumorale.
- Parti moi: leziuni inflamatorii cronice, leziuni tumorale.

34. Etapele tratamentului protetic fix propriu zis:

- Pregatirea substructurilor organice
- Amprentarea
- Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene si transferul pe simulator
- Verificarea clinica, adaptarea si fixarea prin cimentare provizorie a puntii dentare
- Fixarea prin cimentare definitive a puntii dentare

35. Factorii locali care ar putea contribui la aparitia unei stomatopatii la pacientii edentati totali:
- Autocuratirea, care diminua atat prin acoperirea campului protetic, cat si prin scaderea fluxului salivar,
datorita atrofiei glandelor salivare
- Cresterea temperaturii locale sub placa acrilica
- Microporozitatile acrilatului care ofera conditii optime de dezvoltare a germenilor
- Igiena necorespunzatoare a piesei protetice
- Imperfectiunile de executie a protezei
- Purtarea timp indelungat a unor proteze necorespunzatoare ce pot produce leziuni de decubit
- Cauze ocluzale care pot intervene printr-un mechanism de instabilizare a protezei (microtraumatism)
sau prin suprasolicitarea campului protetic subiacent.

36. Muschii destabilizatori ai protezelor mobile la mandibula:

- M. mentonier
- M. coborator al buzei inferioare
- M. coborator al comisurii bucale
- M. platysma
- M. milohioidian
- M. genioglos
- M. constrictor superior al faringelui

37. Enumerati muschii coboratori si ridicatori ai mandibulei. Descrieti rolul acestora in protezarea
totala.
Ridicatori : maseter, temporal, pterigoidian medial
Coboratori: digastric, stilohioidian, milohioidian
M. ridicatori : rol major in masticatie, in determinarea relatiilor intermaxilare, activitatea lor fiind
remarcabila in parafunctii. (bruxism)
M. coboratori: cu predilectie, m. milohioidian decide stabilitatea unei proteze totale mandibulare.

38. Simptomatologia clinica a tulburarilor functionale si organice ale articulatiei temporo-mandibulare

- Durere localizata sau iradiata
- Limitarea miscarilor sau mobilitate asimetrica a mandibulei, cu deviere spre partea afectata
- Blocaje articulare
- Anomalii de ocluzie dentara
- Zgomote articulare (cracmente si crepitatii)

39. Enumerati materialele de amprenta in vederea confectionarii modelului la pacientul edentat total
- Material termoplastice (compound-uri, stents-uri)
- Hidrocoloizi ireversibili (alginatul)
- Hidrocoloizi modificati (system bifazic)
- Polivinil xiloxan
- Polieter
- Polisufuri
- Gips
- Pasta de ZOE

40. Enumerati reperele anatomice la nivelul campului maxilar in vederea confectionarii protezelor mobile:

- Frenul labial
- Vestibulul labial
- Frenul bucal
- Zona vestibulara laterala si spatial retrozigomatic
- Ligamentul pterigo-maxilar
- Zona palatinala distala (zona Ah)
- Foveele palatine
- Sutura palatina mediana
- Rugile palatine
- Papila incisiva