Sunteți pe pagina 1din 219

1367

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 57
Cinematica mandibular
BIBLIOGRAFIE:
8. S. Ioni, A. Petre - Ocluzia dentar, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1257001. Arcul facial de transfer, transfera in laboralor
A. Relatia centrica
B. ABT inregistrata la pacient la ABT a ocluzorului
C. ABT inregistrata la pacient la ABT a articulatorului semiadaptabil
D. Pozitia arcadei maxilare fata de ABT a articulatorului
E. Pozitia arcadei mandibulare fata de ABT a articulatorului
(pag. 36)

S1257002. Pentru determinarea sigura a axei balama terminale se foloseste:


A. Metoda antropometrica
B. Un dispozitiv numit arc facial de determinare
C. Un dispozitiv numit arc facial de transfer
D. Metoda palpatorie
E. O placuta intraorala cu ac inregistrator
(pag. 32-35,116)

S1357003. Actul functional al inciziei:


A. Permite reglarea unghiului de inclinare antero-posterioara (in plan sagital) a pantelor condiliene, cu ajutorul
unei inregistrari interocluzale.
B. Permite reglarea unghiului Bennett.
C. Permite determinarea axei balama terminale.
D. Permite inregistrarea relaiei de intercuspidare maxima
E. toate cele de mai sus
(pag. 90)

S1457004. Care afirmatie referitoare la conducerea canina este falsa:


A. Caninul este situat la distanta de punctul de sprijin al mandibulei;
B. aninul are cea mai lunga radacina dintre toti dintii;
C. Caninul are un os alveolar special structurat;
D. Caninul nu este un dinte sinusal;
E. Caninul are o sensibilitate proprioceptiva mai fina.
(pag. 133)

S1457005. Durata medie a unui ciclu masticator este de:


A. 200 ms;
B. 400 ms;
C. 700 ms;
D. 900 ms;
E. 1200 ms.
(pag. 100)

S1457006. in deglutitie, intre dinti se exercita forte medii de:

1367

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1368

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

6 8 kgf;
20 kgf;
30 40 kgf;
100 150 kgf;
400 kgf.
(pag. 84)

S1457007. inregistrarea grafica a miscarilor mandibulare in plan transversal are ca aplicatie directa
posibilitatea de identificare obiectiva a:
A. IM;
B. RC;
C. Contactului cap la cap in lateralitate;
D. Contactului cap la cap in propulsie;
E. DVO.
(pag. 116)

S1457008. Masticatia unilaterala nu este cauzata de:


A. Artralgii;
B. Factori constitutionali;
C. Edentatii ce fac dificila masticatia;
D. Dieta cu alimente abrazive;
E. Afectiuni dento parodontale ce fac dificila masticatia.
(pag. 105)

S1457009. Miscarea de propulsie este sustinuta, ideal, de:


A. Patru incisivi (doi maxilari si doi mandibulari antagonisti);
B. sase incisivi;
C. Caninii maxilari si mandibulari;
D. Opt incisivi;
E. Opt incisivi, alaturi de cei patru canini.
(pag. 125)

S1557010. in timpul ciclului masticator, contractia muschilor ridicatori si coboratori ai mandibulei este:
A. sincrona
B. asincrona
C. simetrica
D. multipla
E. simultana
(pag. 102)

S1557011. intr-un ciclu masticator obisnuit, amplitudinea miscarilor verticale si laterale este:
A. egala cu valoarea lor maxima
B. un sfert din valoarea lor maxima
C. aproximativ jumatate din valoarea lor maxima
D. aproximativ jumatate din valoarea miscarilor funcionale
E. un sfert din valoarea miscarilor functionale
(pag. 100)

S1557012. Metoda inregistrarilor ocluzale reprezinta o metoda de transfer:


A. a pozitiei cap la cap
B. a pozitiei de I.M.
C. a miscarii de protruzie

1368

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1369

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. a miscarii de laterotruzie
E. a miscarii de translatie a condililor mandibulari
(pag. 52)

S1557013. Ocluzia de necesitate reprezinta:


A. ocluzia centrica
B. ocluzia cap la cap
C. ocluzia psalidodonta
D. o intercuspidare de necesitate atunci cand mandibula evita unele obstacole ocluzale
E. ocluzia labiodonta
(pag. 41)

S1557014. Relatia centrica mai este denumita:


A. pozitie de protectie canina
B. pozitie ligamentara
C. pozitie anterioara
D. poziie sarniera
E. pozitie de repaus
(pag. 29)

S2157015. Axa balama terminal poate fi utilizat pentru:


A. Stabilirea poziiei relative a modelului mandibular fa de balamaua articulatorului
B. Stabilirea poziiei relative a modelului maxilar fa de balamaua articulatorului
C. Montarea modelului mandibular n R C
D. Montarea modelului maxilar n R C
E. Montarea ambelor modele n I M
(pag. 42)

S2157016. Care din urmtoarele poziii nu face parte din poziiile limit superioare?
A. R C
B. I M
C. R
D. C C P
E. P M
(pag. 92)

S2157017. Frecvena medie a ciclurilor masticatorii/minut este de:


A. 70-80
B. 90 100
C. 110 120
D. 130 140
E. 150 160
(pag. 84)

S2357018. Materialele elastice de nregistrare interocluzal (siliconi sau polieteri) se pot utiliza n
nregistrarea:
A. micrii de propulsie
B. micrii de lateralitate
C. IM i RC la subiecii care prezint point centric
D. IM i RC la subiecii care nu prezint point centric
E. RC la subiecii care nu prezint point centric
(pag. 53)

1369

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1370

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2357019. n cazul in care poziia CCP este susinut de un singur incisiv maxilar se vorbete de
A. interferen prematur n propulsie pe partea lucrtoare
B. interferen prematur n propulsie pe partea nelucrtoare;
C. contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare
D. contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare
E. contact prematur n lateralitate pe partea lucrtoare
(pag. 128)

S2357020. Determinantul posterior al ocluziei este:


A. muscular
B. dentar
C. parodontal
D. articular
E. alveolar
(pag. 27)

S2357021. Marea majoritate a autorilor susin c RC este poziia n care:


A. se efectueaz masticaia
B. se efectueaz deglutiia
C. se efectueaz fonaia
D. se efectueaz incizia
E. se efectueaz vorbirea
(pag. 31)

S2357022. La majoritatea subiecilor, punctul tegumentar in care se gsete axa balama terminal se
afl la
A. 13 cm anterior de tragus
B. 13 mm posterior de tragus
C. 13 mm anterior de tragus
D. 23 mm anterior de tragus
E. 23 cm posterior de tragus
(pag. 32)

S2557023. Ocluzia de necesitate reprezint :


A. ocluzia centric
B. ocluzia cap la cap
C. ocluzia psalidodont
D. o intercuspidare de necesitate atunci cnd mandibula evit unele obstacole ocluzale
E. ocluzia labiodont
(pag. 41)

S2657024. Dintre tumorile maligne ale mandibulei, carcinoamele mandibulare reprezinta:


A. 20%
B. 50%
C. 80%
D. 95%
E. 100%
(pag. 1070)

S2657025. Carcinoamele de mandibula cel mai frecvent se ntlnesc la:


A. barbati
B. femei

1370

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1371

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. copii
D. adolescenti
E. batrani
(pag. 1070)

S2657026. Formele primare ale cancerului mandibular sunt forme


A. mai rare
B. mai frecvente
C. nu apar niciodata
D. dureroase
E. nedureroase
(pag. 1070)

S2657027. n carcinoamele de mandibula la copii malignitatea este


A. redusa
B. deosebita
C. retrocedeaza
D. nu apare niciodata
E. nu da metastaze
(pag. 1070)

S2657028. Carcinoamele metastazice de mandibula sunt:


A. mai rare
B. mai frecvente
C. nu apar niciodata
D. nu exista aceasta forma
E. sunt imposibil de diagnostizat
(pag. 1071)

S2957029. Axa balama terminala


A. este o axa instantanee de rotatie
B. in jurul sau condilii fac o miscare de rotatie asociata cu translatia
C. pozitioneaza condilii pe panta posterioara a tuberculului articular
D. pozitioneaza condilii in relatie centrica
E. nu poate fi determinata
(pag. 31-32)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1257030. Pozitionarea mandibulei in RC este necesara in urmatoarele situatii:
A. La orice examen clinic stomatologic
B. Cand pentru realizarea unei punti pacientul prezinta ocluzie habituala
C. Pentru depistarea contactelor premature
D. Pentru depistarea interferentelor
E. Pentru orice lucrare care se realizeaza pe articulator semiadaptabil
(pag. 43)

S1257031. Arcul facial de transfer prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Este compus dintr-un cadru de forma literei"U"
B. Contine 2 tije corespunzatoare axei balama
C. O piesa intraorala in forma de potcoava ("furculita") care amprenteaza relieful ocluzal al arcadei maxilare

1371

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1372

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. O"furculita"care amprenteaza relieful ocluzal al arcadei mandibulare


E. Tijele corespunzatoare axei balama pot fi inlocuite cu 2 tije rotunjite care se aplica in conductele auditive
externe
(pag. 36-38)

S1257032. Arcul facial pentru determinarea axei balama terminale este compus din:
A. Un cadru de forma literei"U"
B. Un dispozitiv marcator plasat la extremitatea bratelor (mina de grafit)
C. Tija pentru punctul infraorbital
D. O portamprenta maxilara pentru amprentarea arcadei maxilare
E. O portamprenta mandibulara pentru amprentarea arcadei mandibulare
(pag. 34)

S1257033. Axa balama terminala prezinta urmatoarele particularitati:


A. in jurul sau condilul se roteste pornind de la pozitia de intercuspidare maxima pana la deschiderea maxima
a mandibulei
B. in jurul sau condilul se roteste pornind de la pozitia de relatie centrica pana la deschidere maxima
C. in jurul sau condilii realizeaza o miscare de rotatie pura
D. Poate fi determinata
E. Poate fi transferata in laborator
(pag. 31,31,40)

S1257034. Condilii se plaseaza in reletie centrica in urmatoarele pozitii functionale:


A. in masticatia alimentelor de consistenta mica
B. in masticatia alimentelor dure
C. in pozitia de intercuspidare maxima unde exista"long centric
D. in pozitia de intercuspidare maxima cu"point centric"
E. in deglutitie
(pag. 31)

S1257035. Depistarea unui contact prematur in pozitia de relatie centrica se poate face prin
urmatoarele manopere:54
A. Marcarea sa cu hartie de articulare in timp ce invitam pacientul sa ciocaneasca dintii
B. Marcarea cu hartie de articulare in timp ce medicul conduce mandibula in RC
C. Marcarea contactului prematur cu caera roz
D. Marcarea cu ceara de ocluzie
E. inregistrari interocluzale cu materiale rigide si transferul RC pe articulator
(pag. 43,48-)

S1257036. inregistrarea relatiei centrice se poate face prin urmatoarele metode


A. Cu ajutorul hartiei de articulare
B. Cu ceara de ocluzie
C. Cu sabloane de ocluzie
D. Prin conducere manuala a mandibulei
E. Prin inchiderea gurii de catre pacient
(pag. 48,56)

S1257037. Mandibula poate fi impiedicata sa ajunga in relatie centrica de urmatoarele formatiuni:


A. Capsula articulara a ATM
B. Ligamente
C. Contacte dento-dentare
D. Muschi
E. Absenta dintlor

1372

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1373

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 30)

S1257038. Teoria ocluzala a"protectiei mutuale"trebuie inteleasa astfel:


A. in pozitie cap la cap in propulsie sa existe contacte dentare la nivelul ultimilor molari
B. in miscarea de lateralitate pe partea lucratoare sa existe contacte intre cuspizii omonimi iar pe partea
nelucratoare intre cuspizii heteronimi (vestibulari inferiori cu palatinali superiori)
C. in miscarea de propulsie grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelor
D. in miscarea de lateralitate grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelor
E. in pozitii centrice (IM si RC) grupul lateral protejeaza grupul dintilor frontali
(pag. 71)

S1357039. Arcul facial de transfer:


A. permite transferul pe articulator a relatiei dintre axa balama terminala si elementele fixe ale craniului
B. este universal pentru toate tipurile de articulatoare
C. permite transferul pozitiei mandibulei in raport cu axa balama terminala
D. permite transferul poziiei arcadei maxilare faa de axa balama terminala
E. toate cele de mai sus
(pag. 36)

S1357040. Aria miscarilor mandibulare in plan transversal


A. are forma aproximativ romboidala
B. prezinta o suprafata functionala mai mare decat suprafata totala inscrisa
C. prezinta ca aplicatie clinica posibilitatea identificarii printr-o metoda grafica a RC.
D. prezinta ca aplicaie clinica posibilitatea identificarii printr-o metoda grafica a poziiei de repaos.
E. nici una dintre cele de mai sus
(pag. 116,117)

S1357041. Axa balama terminala:


A. materializeaza pozitia de relatie de postura
B. este o axa reala
C. este o axa imaginara
D. trece prin cei doi condili cand acestia efectueza o miscare de rotaie
E. trece prin cei doi condili cand acestia efectueza o miscare de rotatie pura
(pag. 32)

S1357042. Determinantii miscarilor mandibulare sunt:


A. determinantul posterior (muscular)
B. determinantul anterior (dentar)
C. determinantul mijlociu(muscular)
D. detreminantul mijlociu (articular)
E. toate cele de mai sus
(pag. 27)

S1357043. inclinarea tuberculului articular:


A. este unghiul pe care il face acesta cu un plan orizontal conventional ( planul lui Frankfurt sau Camper)
B. poarta denumirea de panta condiliana
C. se regleaza la articulatoarele semiprogramabile printr-o intregistrare interocluzala in lateralitate.
D. nu se poate regla la articulatoarele semiprogramabile
E. nici una dintre cele de mai sus
(pag. 107,108)

S1357044. inregistrarile interocluzale:

1373

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1374

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. reprezinta o metoda de transfer rar utilizata


B. reprezinta o amprenta a fetelor ocluzale (marginilor incizale) ale ambelor arcade, aflate in raportul dorit
(RC).
C. inregistrarea nu trebuie sa depaseasca ecuatorul clinic
D. inregistrarea trebuie sa cuprinda cuspizii vestibulari in intregime.
E. nici una distre cele de mai sus
(pag. )

S1357045. Intercuspidarea maxima:


A. este cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar
B. permite inregistrarea numarului minim de contacte dento-dentare.
C. este pozitia in care se inregistreaza o contractie voluntara maxima a muschilor masticatori
D. este denumita si poziie ligamentara .
E. este denumita si pozitie terminala
(pag. 67,69)

S1357046. Lateralitatea mandibulei cu contacte dento-dentare:


A. este din punct de vedere geometric o miscare de rotatie.
B. are drept centru condilul orbitant.
C. are drept centru condilul pivotant.
D. axa-orizontala, este situata la intersecia planurilor sagital si frontal.
E. nici una dintre cele de mai sus.
(pag. )

S1357047. Pozitia de relatie centrica:


A. este un raport osos
B. este pozitia cea mai joasa a condililor in cavitatea glenoida
C. este pozitia cea mai inalta a condililor in cavitatea glenoida
D. este poziia cea mai anterioara a condililor in cavitatea glenoida
E. nu este o pozitie diagnostica.
(pag. 28,31)

S1357048. Pozitia de repaus a mandibulei:


A. este o alta pozitie diagnostica, cu contacte dento-dentare
B. se afla pe traseul de deschidere maxima a gurii.
C. se afla pe traseul dupa care se face in mod obisnuit inchiderea gurii.
D. este determinata de contracia tonica a muschilor ridicatori ai mandibulei
E. toate cele de mai sus
(pag. 84,85)

S1357049. Pozitionarea mandibulei in relatie centrica:


A. urmareste initial obtinerea relaxarii musculare
B. se realizeaza prin intermediul contactelor dento-dentare.
C. se realizeza utilizand drept forta de pozitionare forta operatorului
D. se realizeza utilizand drept fora de poziionare fora dezvoltata de muschii ridicatori ai mandibulei
E. este indusa utilizand exclusiv gravitatia
(pag. 44-45)

S1357050. Propulsia mandibulei cu contacte dento-dentare:


A. intereseaza din punct de vedere clinic si functional doar pana la pozitia numita cap la cap in protruzie
B. nu este miscarea functionala
C. se inregistreaza in timpul miscarilor mandibulei in plan transversal

1374

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1375

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. se inregistreaza in timpul miscarilor mandibulei in plan vertical.


E. nici una din cele de mai sus
(pag. 87,88)

S1357051. Unghiul Bennett se regleaza prin rotatia elementului mobil al pantelor articulare de partea
opusa celei de care s-a facut miscarea pana cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:
A. modelele se asaza cu precizie in identatiile inregistrarii
B. condilul orbitant este in contact cu peretele posterior
C. condilul pivotant este in contact cu peretele posterior
D. condilul pivotant este in contact cu elementul mobil
E. toate cele de mai sus
(pag. 113,114)

S1457052. Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza metoda palpatorie de determinare a axei
balama terminale:
A. Determinarea ABT necesita folosirea unui arc facial;
B. Metoda se bazeaza pe existenta unui punct tegumentar la 13 mm anterior de tragus;
C. in cursul determinarii ABT, pot aparea erori de 1 3 mm;
D. in cursul determinarii ABT, pacientul deschide larg gura;
E. Pentru utilizare clinica uzuala, metoda palpatorie se asociaza cu metoda grafica.
(pag. 32-35)

S1457053. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la articulatorul Arcon sunt adevarate:
A. Are doua brate solidare, fiind greu manevrabil;
B. Bratul superior este detasabil;
C. Programarea pantei condiliene este precisa;
D. Meninerea modelelor in RC este dificila;
E. Este instrumentul de electie pentru realizarea machetelor protezelor totale.
(pag. 112)

S1457054. in cadrul clasificarii diagnostice a RIMO, dupa Mohl, Zarb, Carlsson, Rugh, ocluzia
functionala se caracterizeaza prin:
A. Absenta semnelor de suferinta dentara si parodontala, care pot fi atribuite solicitarilor ocluzale;
B. Absenta semnelor de suferinta articulara;
C. Posibilitatea coexistentei cu activitati parafunctionale;
D. Pacientul are acuze referitoare la aspectul fizionomice;
E. Nu necesita interventie terapeutica.
(pag. 80)

S1457055. in urma analizei miscarilor mandibulare cu contacte dento-dentare in plan sagital, se


evidentiaza urmatoarele relatii intermaxilare:
A. Pozitia IM, la care se stabileste DVO;
B. Pozitia cap la cap in propulsie;
C. Pozitia de RC la dentat si edentat;
D. Poziia de cap la cap in lateralitate;
E. Traseul de la IM la pozitia cap la cap in propulsie, cu contact dento-dentar.
(pag. 117)

S1457056. Metoda de inregistrare a contactelor ocluzale cu ceara de ocluzie are urmatoarele


caracteristici:
A. Este mai putin precisa decat cea care utilizeaza hartia de articulatie;
B. Nu permite lucrul fara ajutor;
C. Presupune un consum mare de folii de ceara;

1375

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1376

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Se adreseaza mai ales etapelor finale ale echilibrarilor ocluzale;


E. Presupune cresterea timpului de lucru, prin schimbarea repetata a foliilor de ceara.
(pag. 51)

S1457057. Ocluzia de necesitate:


A. Se instaleaza din cauza unui obstacol persistent mult timp;
B. Nu necesita uneori interventie terapeutica;
C. inlaturarea precoce a obstacolului duce la reinstalarea IM initiale;
D. Se mai numeste ocluzie de obisnuina;
E. Prevenirea aparitiei sale se face prin echilibrarea ocluzala finala.
(pag. 83)

S1457058. Relatia centrica:


A. Este o pozitie diagnostica;
B. Se determina frecvent pornind de la PIM;
C. Poate fi inregistrata si transferata doar pe articulator;
D. Este o poziie funcionala;
E. Poate fi inregistrata grafic prin diagrama orizontala.
(pag. 30, 116)

S1457059. Vertexul ciclului masticator este:


A. Unghiul dintre versantele interne ale cuspizilor;
B. Unghiul format de componenta ocluzala a ciclului masticator cu planul sagital;
C. Unghiul format de componenta ocluzala a ciclului masticator cu planul de ocluzie;
D. Diferit faa de unghiul funcional de ocluzie;
E. Unghiul dintre faza ascendenta si cea descendenta a ciclului masticator.
(pag. 101)

S1557060. Care dintre urmatoarele afirmatii privind axa balama terminala este corecta:
A. reprezinta o axa imaginara care trece prin cei doi condili mandibulari
B. reprezinta o axa imaginara care uneste condilii mandibulari in miscarea de translatie
C. reprezinta o axa imaginara care uneste centrii cavitatilor glenoide
D. permite realizarea miscarii de rotaie pura a condililor mandibulari
E. se caracterizeaza prin pozitionarea condililor mandibulari in relatie centrica
(pag. 31, 32)

S1557061. Care dintre urmatorii factori pot induce o masticatie unilaterala:


A. dieta moale, neabraziva
B. miscarile preponderent verticale din cadrul ciclului masticator
C. afectiunile dento-parodontale
D. edentaiile
E. dezocluzia dintilor de partea inactiva in miscarea de lateralitate
(pag. 105)

S1557062. Determinarea, inregistrarea si transferul pozitiei de relatie centrica poate fi facuta:


A. la nivelul oaselor maxilare
B. la nivelul condililor mandibulari
C. la nivelul tuberculului articular
D. la nivelul arcadelor dentare
E. la nivelul articulatiei Glasser
(pag. 40)

1376

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1377

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1557063. Din punct de vedere anatomic, articulatia temporo-mandibulara prezinta, in raport cu pozitia
meniscului articular, doua etaje:
A. suprameniscal
B. anteromezial
C. inframeniscal
D. posterodistal
E. distomeniscal
(pag. 31)

S1557064. Din punct de vedere functional, articulatia temporo-mandibulara permite:


A. miscari de protruzie
B. miscari de laterotruzie
C. miscari de translatie
D. miscari de rotaie
E. miscari libere
(pag. 31)

S1557065. Directia si amplitudinea miscarilor mandibulare sunt influentate local de:


A. prezenta contactelor premature si a interferentelor ocluzale
B. duritatea alimentelor
C. determinantul muscular
D. determinantul posterior
E. determinantul anterior
(pag. 118, 119)

S1557066. Pozitionarea manuala a modelelor in relatie centrica se poate realiza in urmatoarele conditii:
A. pozitia de R.C. sa coincida cu aceea de I.M.
B. pozitia de I.M. sa fie stabila
C. daca nu exista contacte premature sau interferente ocluzale
D. daca pacientul are long centric
E. numai daca pacientul prezinta ghidaj de grup antero-lateral in miscarea de lateralitate
(pag. 51, 52)

S1557067. Relatia centrica reprezinta o pozitie a condililor mandibulari in cavitatea glenoida, definind-o
ca fiind pozitia:
A. cea mai joasa
B. cea mai inalta
C. cea mai anterioara
D. cea mai posterioara
E. cea mai asimetrica
(pag. 28)

S1657068. Care din afirmatiile urmatoare caracterizeaza ocluzia ideala:


A. ADM este morfologic integru
B. Parodontiul este integru
C. Abraziunea nu depaseste gradul 2
D. in pozitia de repaus mandibular inocluzia este generalizata
E. Subiectul nu constientizeaza functionalitatea nici unei componente a ADM
(pag. 79)

S1657069. Care din conditiile de mai jos permit cumulate pozitionarea manuala a modelelor in R.C.:
A. Cand avem Long Centric

1377

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1378

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Cand avem Point Centric


Pozitia de intercuspidare maxima este stabila
Sa nu existe obstacole dentare (prematuritati si interferente)
Modelele de gips sa fie complete si exacte
(pag. 51-52)

S1657070. Eficienta protectiei canine este sustinuta de:


A. Situatie topografica privilegiata
B. Radacina puternica
C. Os alveolar special structurat
D. Sensibilitate propioceptiva parodontala fina si specializata
E. Caninul nu se gaseste in dreptul vreunui stalp osos al maxilarului
(pag. 133)

S1657071. Importanta pozitiei de relatie centrica (R.C), rezida din


A. R.C. este o pozitie constanta toata viata
B. R.C. este o pozitie diagnostica in unele analize diagnostice
C. R.C. este o pozitie functionala;
D. R.C este o pozitie ce poate fi determinata
E. R.C. nu este o pozitie functionala.
(pag. 30)

S1657072. Masticatia unilaterala poate fi indusa de:


A. Dieta moale neabraziva
B. Dieta consistenta abraziva
C. Afectiuni dento-parodontale sau edentatii ce fac imposibila masticatia pe una din parti
D. Altralgii ipsilaterale fata de partea preferata in masticatie
E. Constitutional
(pag. 105)

S1657073. Obiectivele tratamentului ocluziei de obisnuinta sunt:


A. Amendarea simptomatologiei disfunctiei cranio-mandibulare
B. Functionalitatea elementelor ADM sa nu fie perceptibila pentru pacient
C. Functionalitatea ADM sa fie satisfacatoare pentru pacient
D. Satbilitate ocluzala
E. Obtinerea integritatii parodontale
(pag. 83-84)

S1657074. Ocluzia functionala se caracterizeaza obligatoriu prin:


A. Ocluzie stabila
B. Abraziunea nu depaseste nivelul specific varstei subiectului
C. ADM este morfologic integru
D. Parodontiul este integru
E. Masticatia, fonatia si fizionomia conferite de dinti sunt acceptabile pentru subiect
(pag. 80)

S1657075. Situatiile care necesita pozitionarea mandibulei in R.C. sunt urmatoarele:


A. Pentru adaptarea intraorala a restaurarilor odontale
B. Pentru adaptarea extraorala a restaurarilor protetice
C. Pentru corectarea dizarmoniei ocluzale in cadrul tratamentului disfunctiei cranio-mandibulare
D. La orice examen clinic stomatologic
E. in vederea corectarii dizarmoniei ocluzale dupa aplicarea unei restaurari protetice

1378

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1379

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 43)

S2157076. Arcul facial pentru determinarea ABT :


A. Se fixeaz pe arcada dentar maxilar
B. Se fixeaz pe arcada dentar mandibular
C. Marcarea extremitii ABT se face pe rnd dreapta/stnga
D. Marcarea extremitii ABT se face simultan dreapta/stnga
E. Marcarea extremitii ABT se face printr-un arc de cerc
(pag. 34)

S2157077. n metoda antropometric punctul tegumentar n care se gsete ABT este:


A. Pe linia care unete tragusul cu comisura bucal
B. Pe linia care unete tragusul cu aripa nasului
C. Pe linia care unete tragusul cu unghiul extern al ochiului
D. La 18 mm anterior de tragus
E. La 13 mm anterior de tragus
(pag. 32)

S2157078. Micarea Bennett :


A. Este o micare de translaie a centrului de rotaie la nivelul condilului orbitant
B. Este o micare de translaie a centrului de rotaie la nivelul condilului pivotant
C. Modific traiectorie de deplasare a condilului orbitant
D. Modific traiectoria de deplasare a condilului pivotant
E. Modific traiectorie de deplasare a dinilor mandibulari
(pag. 108)

S2157079. Pentru deschiderea maxim a gurii condilii mandibulari efectueaz o micare de :


A. Rotaie n etajul inferior al ATM
B. Avansare i coborre n etajul inferior al ATM
C. Rotaie n etajul superior al ATM
D. Avansare i coborre n etajul superior al ATM
E. Coborre i retragere n ambele etaje ale ATM
(pag. 68)

S2157080. Planul de ocluzie:


A. Este paralel sau uor convergent spre distal fa de planul Camper
B. Este paralel sau uor convergent spre mezial fa de planul Camper
C. Este paralel cu planul Frankfurt
D. Are o convergen de 100 150 distal fa de planul Frankfurt
E. Are o convergen de 200 250 distal fa de planul Frankfurtv
(pag. 33)

S2157081. Relaia centric este o poziie ;


A. Limit
B. Determinat osos
C. Determinat ligamentar
D. Determinat prin contracia muchilor mobilizatori ai mandibulei
E. Pentru determinare necesit relaxarea muchilor mobilizatori ai mandibulei
(pag. 44-45)

S2257082. Proteza scheletata se poate diviza din punct de vedere didactic,in urmatoarele parti
componente:
A. conectori principali (majori)

1379

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1380

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare


pinteni ocluzali
conectori secundari (minori)
seile si dintii artificiali
(pag. 137)

S2257083. Caracteristicile comune ale conectorilor principali sunt:


A. rigiditatea
B. elasticitatea
C. asigurarea profilaxiei campului protetic
D. asigurarea confortului pacientului
E. solidarizarea dintilor restanti
(pag. 138)

S2257084. Confortul pacientului este asigurat prin:


A. simetrie conectorului principal fata de linia mediana
B. aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital
C. reproducerea cat mai fidela a contururilor anatomice pe care le acopera
D. suprafete netede, foarte bine lustruite
E. unirea conectorului principal in unghiuri ascutite cu celelalte componenteale protezei scheletate
(pag. 139)

S2357085. n cazul micrii de lateralitate cu conducere canin, acest dinte este in stare s suporte
singur ntreaga micare deoarece
A. are o situaie topografic privilegiat, la distan de locul de aplicare al forei si de punctul de sprijin;
B. este un dinte voluminos
C. are o radacin puternic (cea mai lung);
D. osul alveolar al caninului este special structurat
E. parodoniul caninului este dotat cu o sensibilitate proprioceptiv mai fin si mai specializat dect a
celorlali dini.
(pag. 133)

S2357086. Conform definiiei, poziia de relaie centric este poziia condilului in cavitatea glenoid:
A. cea mai nalt;
B. cea mai joas;
C. cea mai anterioar;
D. cea mai posterioar;
E. neforata
(pag. 28)

S2357087. Despre RC se pot afirma urmtoarele:


A. este o poziie diagnostic;
B. este o poziie inconstant;
C. este o poziie care poate fi determinat;
D. este o poziie funcional;
E. este o poziie nefuncional.
(pag. 30-31)

S2357088. n nregistrarea RC se folosesc ca medii de marcare:


A. hrtia de articulaie;
B. ceara de ocluzie;
C. stentz-ul;

1380

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1381

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. banda Joffe;
E. ghipsul
(pag. 48-51)

S2357089. Poziionarea manual a modelelor (fr o nregistrare special) in RC se poate realiza numai
n mod excepional, n urmtoarele condiii:
A. RC coincide cu IM;
B. IM sa fie instabil;
C. s existe obstacole dentare (contacte premature sau interferene) n RC;
D. modelele de ghips s fie incomplete;
E. modelele de ghips s nu aib plusuri la nivelul feelor ocluzale.
(pag. 51-52)

S2357090. O nregistrare ocluzal corect trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:


A. sa cuprind ntreaga fa vestibular a arcadei;
B. s cuprind ntreaga fa oral a arcadei;
C. s cuprind feele vestibulare si orale ale arcadei n ntregime;
D. nu trebuie s depeasc ecuatorul clinic al dinilor arcadei;
E. pe faa vestibular trebuie s cuprind numai vrfurile cuspizilor.
(pag. 52-53)

S2357091. Valoarea spaiului de inocluzie are dimensiunile:


A. 2-4 mm la nivelul premolarilor;
B. 2-4 cm la nivelul premolarilor;
C. 1,8-2,7 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar;
D. 1-4 mm la nivelul tuturor dinilor;
E. 2,7-3,8 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar.
(pag. 88)

S2357092. Poziiile-limit superioare a diagramei Posselt:


A. sunt nefuncionale cu excepia PM;
B. sunt determinate de contactele dento-dentare
C. mandibula se plaseaz in una din aceste poziii numai cteva minute pe zi;
D. sunt raporturile mandibulo-craniene cel mai frecvent utilizate pentru evaluarea clinic a relaiilor
intermaxilare de ocluzie;
E. sunt patogene.
(pag. 92-93)

S2357093. Controlul central asupra masticaiei se realizeaz la nivelul cortexului cerebral:


A. Direct;
B. indirect;
C. modelnd contracia muscular;
D. modelnd recepia periferic in timpul masticaiei;
E. prin feedback pozitiv si negativ.
(pag. 98)

S2357094. Muchii ridictori i cobortori implicai n ciclul masticator au contraciile:


A. simetrice;
B. asimetrice;
C. sincrone;
D. asincrone
E. simetrice si sincrone.

1381

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1382

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 102)

S2357095. Micarea Bennett:


A. se refer la condilul pivotant;
B. se refer la condilul orbitant;
C. este o micare de rotaie;
D. este o micare de translaie;
E. apare n propulsie.
(pag. 108)

S2357096. La ghidajul antero-lateral particip:


A. caninul;
B. unul sau mai muli incisivi;
C. premolarii;
D. molarii;
E. caninul si premolarii.
(pag. 153)

S2357097. Poziiile mandibulo-craniene din diagrama Posselt care se gsesc in interiorul diagramei
frontale sunt:
A. IM;
B. PM;
C. CCP;
D. DM;
E. R.
(pag. 94-95)

S2357098. Care afirmaii sunt corecte n ceea ce privete Point Centric i Long Centric dup Dawson:
A. 87% dintre subieci prezint PC;
B. 87% dintre subieci prezint LC;
C. 13% dintre subieci prezint LC;
D. 13% dintre subieci prezint PC;
E. 50% dintre subieci prezint PC.
(pag. 71)

S2357099. Ce afirmaii sunt corecte n ceea ce privete ocluzia (IM) de necesitate:


A. se instaleaz din cauza unui obstacol persistent mult timp;
B. se instaleaz din cauza unui obstacol recent;
C. nlturarea precoce a obstacolului duce la instalarea IM iniiale;
D. nlturarea tardiv a obstacolului nu este urmat i de revenirea mandibulei la IM iniiale;
E. este o IM diferit de cea iniial.
(pag. 83)

S2557100. Determinarea, nregistrarea i transferul poziiei de relaie centric poate fi fcut :


A. la nivelul oaselor maxilare
B. la nivelul condililor mandibulari
C. la nivelul tuberculului articular
D. la nivelul arcadelor dentare
E. la nivelul articulaiei Glasser
(pag. 40)

S2657101. Dupa locul de debut, carcinomul mandibulei se clasifica n:


A. carcinom cu debut superficial

1382

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1383

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

carcinom in situ
carcinoame cu debut profund
carcinom spinocelular
carcionom de mezostructura
(pag. 1071)

S2657102. Din punct de vedere topografic Spiesel si Schopp clasifica carcinoamele mandibulare n:
A. carcinoame localizate anterior de canin
B. carcinoame localizate anterior de incisiv central
C. carcinoame localizate posterior de canin
D. carcinoame localizate retromolar
E. carcinoame localizate posterior de premolari
(pag. 1070)

S2657103. Clasificarea dupa punctul de plecare al tumorii cuprind:


A. carcinoame primare
B. carcinoame secundare
C. carcinoame spinocelulare
D. carcinoame bazocelulare
E. metastaze mandibulare
(pag. 1071)

S2657104. Imaginim radiologice n carcinomul de mandibula sunt de:


A. os ros de soareci
B. os poros
C. bule de sapun
D. os ciuruit
E. os marmorat
(pag. 1073)

S2657105. Diagnosticul diferential n cancerul de mandibula (forme de debut) se face cu:


A. ulceratii banale
B. ulceratii specifice
C. herpes
D. zona zoster
E. lupus
(pag. 1074)

S2657106. Diagnosticul diferential n cancerul de mandibula (forma cu debut endoosos) se face cu:
A. osteita
B. osteomielita
C. tumori benigne endoosoase
D. carcinomul de limba
E. epulis
(pag. 1074)

S2657107. Se presupune ca sarcoamele ar avea ca precursori:


A. tumori benigne osoase
B. boala Paget
C. neuroblastom
D. liposarcom
E. displazia fibroasa

1383

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1384

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 1074)

S2657108. n functie de elementele histologice tumorile maligne ale mandibulei se mpart n:


A. sarcom osteoblastic
B. sarcom fibroblastic
C. carcinom spinocelular
D. liposarcom
E. mioblastom
(pag. 1074)

S2657109. n sarcomul Ewing simptomatologia este caracterizatata de:


A. febra
B. anemie
C. bilirubinemie
D. insuficienta renala
E. leucocitoza
(pag. 1075)

S2657110. n sarcomul Ewing metastazele precoce sunt la nivel:


A. altor oase
B. renal
C. hepatic
D. pulmonar
E. cerebral
(pag. 1075)

S2857111. In miscarea de lateralitate cu ghidaj canin, caninul este in stare sa suporte intreaga miscare
de lateralitate deoarece:
A. caninul este situat la distanta de locul de aplicare al fortei musculare si punctul de sprijin al mandibulei.
B. are o radacina puternica
C. are o sensibilitate proprioceptiva mai fina si mai specializata
D. are o sensibilitate proprioceptiva mai redusa ca a celorlalti dinti
E. osul alveolar este special structurat
(pag. 133)

S2857112. INL (interferenta nelucratoare in lateralitate) si CPNL (contact premature nelucrator in


lateralitate):
A. se realizeaza prin contacte dento-dentare intre un cuspid de sprijin si unul de ghidaj
B. se realizeaza prin contacte dento-dentare intre cuspizii de sprijin
C. indepartarea acestor obstacole se realizeaza prin slefuiri la nivelul cuspizilor palatinali maxilari.
D. indepartarea acestor obstacole se realizeaza prin slefuiri la nivelul cuspizilor vestibulari mandibulari
E. indepartarea acestor obstacole se realizeaza prin slefuiri la nivelul cuspizilor vestibulari maxilari.
(pag. 137)

S2857113. In restaurarea protetica fixa a unei brese de la canin la molarul secund se impune realizarea
in miscarea de lateralitate a unui:
A. ghidaj de grup lateral daca inainte de instalarea starii de edentatie, pacientul a avut un astfel de ghidaj al
miscarii de lateralitate
B. ghidaj de grup lateral indiferent de tipul de ghidaj al miscarii de lateralitate pe care pacientul la avut inainte
de instalarea starii de edentatie.
C. ghidaj canin
D. ghidaj antero-lateral daca caninul are o implantare scazuta
E. orice tip de ghidaj

1384

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1385

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 140)

S2857114. Despre pozitia de RC se poate afirma ca este o:


A. pozitie constanta
B. pozitie care se modifica in cursul vietii
C. pozitie diagnostica
D. pozitie care poate fi determinata
E. pozitie in care se efectueaza deglutitia
(pag. 30-31)

S2857115. Mediile de marcare:


A. permit inregistrarea pozitiei de RC
B. permit transferul pozitiei de RC
C. sunt alcatuite dintr-un suport flexibil pe care este depus un pigment
D. reprezinta o amprenta a fetelor ocluzale ale ambelor arcade.
E. toate de mai sus
(pag. 48)

S2957116. Relatia centrica prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este o relatie dento-dentara
B. este o relatie osoasa
C. e dependenta de ligamente
D. e dependenta de contractii musculare normale
E. este o pozitie terminala
(pag. 29-30)

S2957117. Determinarea axei balama terminale se face prin:


A. metoda antropometrica
B. metoda grafica
C. metoda palpatorie
D. marcare tegumentara
E. tatuaj intradermic
(pag. 32, 35, 40)

S2957118. Intercuspidarea maxima se caracterizeaza prin:


A. usurinta de determinare
B. usurinta de inregistrare
C. usurinta de transfer
D. se transfera in laborator cu arcul facial de transfer
E. pozitioneaza condilii in relatie centrica
(pag. 67)

S2957119. Ocluzia de obisnuinta:


A. se mai numeste intercuspidare maxima de obisnuinta
B. provoaca devierea mandibulei
C. provoaca abrazie asimetrica
D. e provocata de un contact prematur recent
E. e cauzata de un obstacol dentar persistent in timp
(pag. 81-83)

1385

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1386

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 58
Fiziologia cantactelor dento-dentare (ocluzia funcional)
BIBLIOGRAFIE:
8. S. Ioni, A. Petre - Ocluzia dentar, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1258001. Fenomenul tieleman se caracterizeaza prin
A. Interferenta in propulsie pe parte lucratoare
B. Interferenta in propulsie pe partea nelucratoare
C. Interferenta in lateralitate pe partea lucratoare
D. Interferenta in lateralitate pe partea nelucratoare
E. Contact prematur in relatie centrica
(pag. 163)

S1458002. Criteriile contemporane de evaluare pentru raporturile ocluzale au ca baza:


A. factori neuro-musculari;
B. factori morfologici;
C. factori estetici;
D. factori morfofiziologici;
E. factori somatici.
(pag. 146)

S1458003. Dupa Angle raporturile ocluzale de claasa a II-a se stabilesc:


A. cand molarul inferior (santul intercuspidian) este plasat distal fata de elementul de referinta;
B. cand molarul inferior (santul intercuspidian) este plasat mezial fata de elementul de referinta;
C. cand molarul inferior (santul intercuspidian) este plasat la nivelul elementului de referinta;
D. cand molarul inferior (sanul intercuspidian) este plasat la nivelul cuspidului meziovestibular (element de
referina) al molarului de 6 ani maxilar;
E. cand molarul inferior (santul intercuspidian) este plasat la nivelul cuspidului meziopalatin al molarului de 6
ani maxilar.
(pag. 144)

S1458004. Dupa Angle raporturile ocluzale de clasa a III-a se stabilesc:


A. cand santul intercuspidian al molarului de 6 ani mandibular este pozitionat mezial fata de varful cuspidului
meziovestibular al antagonistului;
B. cand santul intercuspidian al molaruluide 6 ani mandibular este pozitionat distal fata de varful cuspidului
meziovestibular al antagonistului;
C. cand santul intercuspidian al molarului de 6 ani mandibular este pozitionat la nivelul varfului cuspidului
meziovestibular al antagonistului;
D. cand sanul intercuspidian al molarului de 6 ani mandibular este poziionat la nivelul varfului cuspidului
meziopalatinal al amtagonistului;
E. cand santul intercuspidian al antagonistului de 6 ani este pozitionat distalfata de cuspidul meziopalatinal al
antagonistului.
(pag. 144)

S1458005. Dupa Angle raporturile ocluzale de clasa I sunt:


A. acelea la care varful cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani maxilar se gaseste in dreptul santului
intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani mandibular;
B. acelea la care varful cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani maxilar se gaseste distal fata de
santul intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani mandibular;

1386

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1387

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. acelea la care varful cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani maxilar se gaseste mezial fata de
santul intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani mandibular;
D. acelea la care varful cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani maxilar este situat la nivelul
ambrazurii ocluzale dintre premolarul 2 si molarul prim mandibular;
E. acelea la care varful cuspidului meziopalatinal al molarului de 6 ani maxilar e situat la nivelul ambrazurii
ocluzale dintre premolarul 2 si molarul prim mandibular.
(pag. 144)

S1458006. Dupa Hellman raporturile ocluzale normale sunt caracterizate de prezenta a:


A. 138 suprafete de contact interdentar in IM;
B. 128 suprafete de contact interdentar in IM;
C. 120 suprafete de contact interdentar in IM;
D. 138 suprafee de contact interdentar in RC;
E. 138 suprafete de contact interdentar in RC;
(pag. 144)

S1558007. in intercuspidare maxima la pacientii cu ocluzie labiodonta, dintii anteriori se gasesc:


A. in relatie distalizata
B. in relatie mezializata
C. in relatie cap la cap
D. in relaie inversa
E. in protruzie maxima
(pag. 160)

S1558008. in miscarea de protruzie, dezocluzia dintilor cuspidati se realizeaza lent daca:


A. dintii laterali au cuspizi inalti
B. dintii laterali au parodontiu sanatos
C. pacientul are ghidaj canin
D. pacientul are ghidaj de grup lateral
E. panta palatinala este mai lina, mai orizontala
(pag. 162)

S1558009. Schema miscarilor masticatorii cu predominenta orizontala se caracterizeaza prin:


A. ghidaj anterior mai deschis
B. ghidaj anterior mai abrupt
C. ghidaj anterior cu deviatie la dreapta
D. ghidaj anterior cu deviaie la stanga
E. ghidaj anterior cu participarea caninilor
(pag. 158)

S1558010. Teoria gnatologica asupra fiziologiei contactelor dento-dentare sustine:


A. miscarea de propulsie a mandibulei se realizeaza prin rotatia pura a condililor mandibulari
B. rapoartele de ocluzie multiple se realizeaza in pozitia de RC a mandibulei fata de maxilar
C. nici un individ nu prezinta point centric
D. stopurile ocluzale de gradul II sunt de tip varf cuspid- planseu foseta
E. stopurile ocluzale de gradul I si III sunt de tip tripodic
(pag. 146)

S1558011. Trauma ocluzala secundara apare cand solicitarile ocluzale actioneaza:


A. doar asupra cuspizilor vestibulari inferiori
B. asupra unui dinte cu paradontiu sanatos
C. doar asupra unui dinte cu radacini curbe
D. asupra unui dinte cu paradoniu slabit in prealabil

1387

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1388

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. doar asupra unui dinte rotit in ax


(pag. 151)

S1658012. Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula derapeaza tot spre
stanga, versantele cuspidiene care se confrunta sunt redate de formula:
A. BULL
B. LUBL
C. MUDL
D. DUML
E. BLLU
(pag. 155)

S1658013. Cand contactul prematur provoaca deraparea anterioara a mandibulei pantele care se
confrunta sunt redate de formula:
A. BULL
B. LUBL
C. MUDL
D. DUML
E. MUBL
(pag. 155)

S1658014. Care din factorii enuntati mai jos nu se regasesc, dupa Korber, printre factorii ocluziei
fiziologice:
A. Factorul timp
B. Factorul descarcare
C. Factorul continuitate;
D. Factorul forma
E. Factorul protrctiei
(pag. 154)

S1658015. Contactele premature in R.C. pot devia mandibula spre anterior afectand propulsia prin:
A. Abraziunea exagerata a dintilor laterali
B. Afectarea parodontala a dintilor laterali
C. Hipoactivitate musculara
D. Afectare parodontala a dintilor anteriori
E. Inactivitate musculara
(pag. 158)

S1658016. Daca in R.C. sau I.M. exista un contact prematur iar mandibula deviaza spre anterior,
pantele care se confrunta sunt:
A. B.U L.L
B. L.U B.L
C. M.U D.L
D. B.L L.U
E. M.L D.U
(pag. 155)

S1658017. Teoria functionalista Pankey-Mann-Schyles afirma urmatoarele criterii ale ocluziei


functionale:
A. in propulsie sa nu existe contact intre dintii posteriori
B. in lateralitate sa existe contact pe partea nelucratoare
C. in lateralitate sa se realizeze un ghidaj de grup lateral, excluzand caninul
D. Intercuspidarea maxima este anterioara pozitiei de relatie centrica cu 1,3 1,5 mm

1388

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1389

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Nu toti subiectii au Long Centric


(pag. 147)

S1658018. Teoria gnatologica afirma urmatoarele criterii ale ocluziei functionale:


A. Toti indivizii trebuie sa prezinte Long Centric
B. Deglutitia sa se efectueze totdeauna in intercuspidare maxima (I.M)
C. in pozitia " protruziva"a mandibulei sa mai existe contacte la nivelul dintilor posteriori;
D. Miscarea de lateralitate nu se face intotdeauna cu conducere canina
E. Contactele ocluzale corespunzatoare cuspizilor de sprijin trebuie sa fie de tip tripodic
(pag. 146)

S2158019. Dup Hellman, n I.M. trebuie s existe :


A. 118 suprafee de contact interdentar
B. 128 suprafee de contact interdentar
C. 138 suprafee de contact interdentar
D. 148 suprafee de contact interdentar
E. 158 suprafee de contact interdentar
(pag. 144)

S2158020. Fenomenul Thielemann


A. Este cauzat de o interferen n propulsie pe partea lucrtoare
B. Este cauzat de un contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare
C. Este cauzat de un contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare
D. Este cauzat de o interferen n propulsie pe partea nelucrtoare
E. Apare ntotdeauna n diagonal
(pag. 162-163)

S2158021. Ghidajul anterior mai deschis:


A. Este ntlnit n ocluzia adnc acoperit 2/3
B. Este ntlnit n inocluzia sagital
C. Este ntlnit n ocluzia labiodont
D. Convine unei scheme de micri masticatoare cu predominan orizontal
E. Se potrivete cu micrile predominant verticale
(pag. 158)

S2158022. Parodoniul unui dinte deplast prin traum ocluzal i care nu mai are contact cu
antagonistul :
A. Sufer o inflamaie aseptic
B. Sufer o inflamaie septic
C. Se consolideaz
D. Sufer o degenerescen hialin
E. Sufer necroz prin hipoxie
(pag. 150)

S2258023. Plasarea bratului crosetului in mod echilibrat nu se poate indeplini prin:


A. slefuire in cadrul tratamentului proprotetic
B. renuntarea la bratul opozant
C. utilizarea crosetelor Ney biactive si mixt
D. utilizarea crosetului R.P.I.
E. tilizarea pintenilor interni
(pag. 163)

1389

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1390

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2258024. Dintre manifestarile dentare ale crosetelor turnate se enumera urmatoarele mai putin
A. caria dentara
B. leziuni ale smaltului sic aria dentara
C. leziunile smaltului
D. leziunile smaltului
E. manifestari parodontale
(pag. 180)

S2258025. Factorii care nu pot afecta impantarea dintelui stalp sunt:


A. retentia alimentara
B. marimea suprafetei ocluzale
C. plasarea pintenului intr-un lacas situate intr-o foseta meziala sau distala
D. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta distala a dintelui stalp
E. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta meziala a dintelui stalp
(pag. 184)

S2258026. Crosetele Roach sunt urmatoarele:


A. crosetul caninului
B. crosetul T
C. crosetul Ackers
D. crosetul circular in ac de par
E. crosetul circular cu actiune dubla
(pag. 193)

S2258027. Crosetele Roach sunt urmatoarele mai putin:


A. crosetul C
B. crosetul L
C. crosetul U
D. crosetul S
E. crosetul caninului
(pag. 193)

S2258028. Din a doua grupa de crosete Roach nu fac parte:


A. gherute cu dubla extremitate libera
B. gherute cu o extremitate libera
C. gherute vestibule-orale
D. gherute mezio-distale
E. croset unibar
(pag. 193)

S2258029. Dintre crosetele Ney nu fac parte:


A. crosetul combinat I-II
B. crosetul combinat I-II
C. cu actiune anterioara
D. cu actiune posterioara
E. cu actiune posterioara inverse
(pag. 200)

S2258030. Avantajele crosetelor mixte sunt:


A. dezactivare in timp datorita oboselii aliajului
B. dificultate de lipire
C. dificultate de sudare

1390

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1391

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. deformare de catre pacient


E. rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnate
(pag. 207)

S2258031. Dintre sistemele de bare si calareti nu fac parte:


A. sistemul Gilmore
B. sistemul Dolder
C. sistemul Ackermann
D. sistemul CEKA
E. sistemul Gmur
(pag. 234)

S2258032. Dintre sistemele speciale nu fac parte:


A. amortizorii de forte
B. crosetele turnate
C. ruptorii de forte
D. sistemele magnetice
E. sistemele de capse
(pag. 234)

S2258033. Conectorii secundari sunt urmatorii mai putin:


A. secundari interdentari
B. secundari interni
C. secundari proximali
D. secundari ai bratelor elastice ale crosetelor divizate
E. secundari elastici
(pag. 266)

S2258034. Conditiile seii unei proteze scheletate sunt urmatoarele mai putin:
A. adaptarea intima si precisa la tesuturile cu care vine in contact
B. greutate marita
C. suprafete externe bine lustruite
D. buna conductibilitate termica
E. refacerea si mentinerea fizionomiei
(pag. 270)

S2258035. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei nu se refera la:


A. sprijin
B. stabilizare
C. refacerea fonatiei
D. tipuri de amprenta indicate
E. planuri de ghidare
(pag. 286)

S2258036. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-mezial, singurul corset indicat in edentatia de
clasa I este:
A. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-mezial, singurul corset indicat in edentatia de clasa I este:
B. cel Roach
C. cel in T
D. cel mixt
E. cel in L
(pag. 203)

1391

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1392

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2258037. Daca retentivitatea favorabila e situata in mijlocul fetei vestibulare, se indica urmatorul tip
de croset:
A. divizat in T
B. divizat in semi T
C. caninului
D. caninului
E. divizat in I
(pag. 203)

S2258038. Mentinerea indirecta nu e necesara la protezele de clasa:


A. I Kennedy
B. a II a Kennedy
C. a III a Kennedy
D. a IV a Kennedy
E. la nici o clasa Kennedy
(pag. 300)

S2258039. In cazuri de insertie inalta a planseului bucal asociata cu dinti restanti frontali inalti si
verticali este indicat urmatorul conector principal:
A. bara linguala
B. placa dento-mucozala mandibulara
C. placuta mucozala cu latime redusa
D. conector principal dentar
E. toate afirmatiile sunt gresite
(pag. 148-159)

S2258040. Anumite zone acoperite de conectorii principali maxilari trebuie despovarate de presiuni,cu
exceptia:
A. papila incisiva
B. torus mandibular
C. rafeu median ascutit
D. rugi palatine
E. torus palatin
(pag. 149)

S2258041. Presiunile exaggerate asupra tesuturilor poate apare in urmatoarele situatii cu exceptia:
A. lipsei sprijinului parodontal
B. foliere insuficienta
C. foliere inexistenta
D. prezenta elementelor de stabilizare
E. lipsa de echilibrare ocluzala a protezei
(pag. 159)

S2258042. Mentinerea protezei depinde de urmatorii factori cu exceptia :


A. implantarea dintilor stalpi
B. tipul de corset
C. fizionomie
D. fonatie
E. numarul de crosete si pozitia lor
(pag. 159)

S2258043. Liniile ecuatoriale atipice sunt urmatoarele cu exceptia:

1392

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1393

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

linia ecuatoriala diagonala


linia ecuatoriala inalta
linia ecuatoriala inalta
linia ecuatoriala inalta
sunt corecte variantele a,b,d
(pag. 166)

S2258044. Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la numarul de crosete utilizate:


A. un corset in edentatii subtotale
B. doua crosete in edentatii termino-terminale
C. trei crosete in latero-terminale
D. patru in cele subtotale
E. patru in cele frontale
(pag. 168)

S2258045. Forma pintenului ocluzal trebuie sa fie:


A. dreptunghiulara
B. triunghiulara
C. dependenta de tipul de cavitate
D. de orice forma
E. doar varianta a e corecta
(pag. 172)

S2258046. Exista trei tipuri de pinteni externi, mai putin urmatoarul:


A. pinteni externi principali
B. pinteni principali supracingulari
C. pinteni principali incizali
D. pinteni principali supracingulari,incizali si externi
E. pinteni interni
(pag. 170)

S2258047. Functiile crosetelor turnate sunt urmatoarele cu exceptia:


A. incercuirea
B. oasivitatea
C. oasivitatea
D. reciprocitatea
E. frictiunea
(pag. 160)

S2358048. Relaia intermaxilar fr ocluzie apare n urmtoarele situaii


A. edentaii parial reduse
B. edentaii pariale ntinse cnd dinii restani nu pot realiza contacte ocluzale ca urmare a numrului redus
i/sau a topografiei nefavorabile
C. nu apar la edentatul total
D. nu se nregistreaz cu abloanele de ocluzie
E. nu se utilizeaz testele funcionale pentru determinare.
(pag. 146 D.Bratu)

S2358049. unghiul format de Jig-ul Lucia posterior i superior de le planul de ocluzie este de
A. 15-30
B. 25-45
C. 30-45

1393

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1394

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. 45-60
E. 45-65
(pag. 152 D.Bratu)

S2358050. n tehnica bilateral de nregistrare a RC poziia fotoliului dentar fa de podea este la


A. 15
B. 30
C. 35
D. 45
E. 50
(pag. 151 D.Bratu)

S2358051. micarea de propulsie a mandibulei este


A. ghidat de feele palatinale i/sau marginile incizale ale incisivilor i caninilor maxilari
B. nu trebuie susinut de toi cei opt incisivi
C. nu determin dezocluzia dinilor posteriori
D. numrul dinilor frontali ce particip la ghidaj nu este relaionat cu alinierea dinilor n sectorul frontal
E. nu depinde de curbura incizal.
(pag. 160 D. Bratu)

S2558052. Care din urmtoarele afirmaii privind teoria gnatologic sunt corecte :
A. IM nu coincide cu RC
B. stopurile ocluzale din grupurile I i III sunt de tip tripodic
C. deglutiia nu se efectueaz n RC
D. n protruzie prezena contactelor la nivelul dinilor posteriori
E. micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin
(pag. 146)

S2658053. Analiza modelului de studiu la paralelograf, care trebuie efectuat de medic, cuprinde
urmtorii timpi: 1. trasarea ecuatorului protetic; 2. stabilirea celei mai acceptabile axe de inserie i
dezinserie a protezei; 3. fixarea poziiei modelului fa de paralelograf; 4. stabilirea locului n care se
plaseaz vrful poriunii flexibile a braului retentiv al croetului. Precizai care este ordinea corect a
acestor timpi:
A. 1, 2, 3, 4;
B. 2, 1, 3, 4;
C. 2, 1, 4, 3;
D. 1, 2, 4, 3;
E. 3, 4, 1, 2.
(pag. 75)

S2658054. Zonele de retenie favorabile trebuie s fie cuprinse ntre:


A. 0,30-0,50;
B. 0,10-0,30;
C. 0,25-0,75;
D. 0,75-1;
E. 1,0-1,5
(pag. 77)

S2658055. Radiografic, o demineralizare poate fi decelat dac este:


A. peste 10%;
B. sub 25%;
C. la nceput;
D. peste 25%;

1394

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1395

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. peste 15%.
(pag. 55)

S2658056. Pentru meninerea protezei scheletate cu ajutorul croetelor turnate circulare este suficient
o zon retentiv subecuatorial de:
A. 0,10 mm;
B. 0,50 mm;
C. 0,25 mm;
D. 0,75 mm;
E. 0,30 mm.
(pag. 77)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1258057. Criteriile ocluziei functionale conform teoriei functionaliste sunt:
A. in propulsie sa nu existe contact intre dintii posteriori
B. Miscarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canina
C. Intercuspidarea maxima (IM) este anterioara pozitiei de relatie centrica (RC)
D. in miscarea de lateralitate nu trebuie sa existe contacte pe partea nelucratoare
E. Sa nu existe interferente pe parcursul long centricului
(pag. 147)

S1258058. Dirijarea eforturilor se face in axul lung al dintilor atunci cand:


A. Contactele dento-dentare in RC si IM sunt de tip tripodic
B. Contactele dento-dentare sunt de tip cuspid-foseta
C. Contactele dentare sunt de tip versant pe versant
D. Contactele sunt cuspid pe cuspid
E. Stopurile ocluzale sunt stabile
(pag. 149)

S1258059. Scoala romaneasca considera ca o ocluzie functionala trebuie sa indeplineasca o serie de


criterii:
A. Coincidenta intre RC si IM
B. Stopuri ocluzale multiple si stabile in RC
C. Absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate
D. Contacte ocluzale in suprafata intre dinti
E. Dezocluzia dintilor cuspidati in miscarea de propulsie
(pag. 148)

S1258060. Criteriile ocluziei functionale dupa teoria gnatologica sunt


A. Deglutitia sa se efectueze totdeauna in RC
B. Miscarea de lateralitate sa se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul
C. Toti indivizii sa prezinte point centric
D. Daca exista long centric, IM si RC sa se realizeze la aceeasi dimensiune verticala
E. La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I si III sa se realizeze contact tripodic
(pag. 146)

S1258061. Deraparea mandibulei din relatie centrica se datoreste:


A. Prezentei unui"long centric"
B. Unui trismus centric
C. Unor contacte dentare care se fac pe pante inclinate

1395

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1396

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Unor contacte dentare care se fac cuspid pe cuspid


E. Unor contacte dentare de tip cuspid-foseta
(pag. 149)

S1258062. Neconcordanta ghidajului anterior cu miscarile mandibulei poate apare:


A. Cand un ghidaj anterior abrupt se asociaza cu miscari predominant verticale
B. Cand exista unele interferente la nivelul dintilor cuspidati
C. Cand exista un ghidaj anterior mai deschis, asociat unei scheme de miscari masticatorii cu predominanta
orizontala
D. Cand un ghidaj anterior abrupt se asociaza cu miscari mandibulare predominant orizontale
E. Cand ghidajul anterior initial corect, a fost modificat prin lucrari protetice
(pag. 158-159)

S1258063. Prin stopuri ocluzale stabile se intelege


A. Prezenta contactelor ocluzale care impiedica migrarile dentare
B. Prezenta contactelor ocluzale care impiedica migrarile dentare care compenseaza abrazia dentara
C. in RC contactele dento-dentare trebuie sa fie intotdeauna aceleasi
D. in IM contactele dento-dentare nu este nevoie sa fie intotdeauna aceleasi
E. Mandibula sa nu derapeze in nici un sens
(pag. 149)

S1258064. Teoria lui Jankelson cu privire la ocluzie prevede:


A. Ocluzia adevarata o numeste"miocentrica"
B. Ocluzia miocentrica este intotdeauna anterioara relatiei centrice
C. in zona laterala contactele dentare sunt de tip tripodic
D. Triturarea alimentelor se face prin miscari combinate, verticale si orizontale
E. Miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare, miscarea fiind ghidata de forma si consistenta
alimentelor
(pag. 148)

S1258065. Trauma ocluzala primara se caracterizeaza prin:


A. apare pe un parodontiu sanatos
B. apare pe un parodontiu slabit
C. forta ce se exercita asupra dintelui este normala
D. forta este exercitata in afara axului lung al dintelui
E. forta are o intansitate normala dar prelungita in timp
(pag. 151)

S1358066. Anomaliile dento-alveolare care exclud posibilitatea unei anomalii intre ghidajul anterior si
cinematica mandibulara sunt:
A. progenia cu ocluzia inversa frontala
B. ocluzia labiodonta
C. proalveolie cu prodentie si inocluzie sagitala mare
D. anomalie clasa I Angle cu overjet 3 mm
E. anomalie clasa a II/2 Angle
(pag. )

S1358067. in etiologia interferentelor lucratoare in lateralitate intra:


A. migrarea dintilor antagonisti unui spatiu edentat
B. aplicarea unei proteze necorespunzatoare
C. tratamente ortodontice incorecte
D. refacerea ghidajului canin
E. realizarea protetica a unei morfologii ocluzale necorespunzatoare

1396

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1397

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. )

S1358068. in functie de inclinarea pantei palatinale a incisivilor maxilari, dezocluzia se face:


A. mai lent cand panta palatinala e mai lina
B. mai lent cand panta palatinala e mai abrupta
C. mai rapid cand panta palatinala e mai lina
D. mai rapid cand panta palatinala e mai abrupta
E. dezocluzia dintilor laterali nu depinde de inclinarea pantei palatinale
(pag. )

S1358069. in miscarea de lateralitate, contactele pe partea nelucratoare sunt considerate


nefunctionale, deoarece:
A. sunt neeficiente functional
B. sunt nelogice
C. condilul pivotant nu e bine sprijinit
D. induc contracii musculare prelungite
E. solicita paraaxial dintii ce interfera
(pag. )

S1358070. Interferentele in lateralitate de partea lucratoare sunt patologice deoarece:


A. apar forte paraaxiale pe dintii ce interfera
B. fortele paraaxiale sunt foarte mari pe dintii ce interfera
C. condilul pivotant nu e bine sprijinit in cavitatea glenoida
D. condilul orbitant e bine sprijinit in cavitatea glenoida
E. dintii nu participa la masticatie
(pag. )

S1358071. Interventia terapeutica de remodelare a stopurilor ocluzale de gradul al II-lea este indicata in
urmatoarele situatii:
A. restaurarea protetica frontala face parte din planul general terapeutic
B. exista semne de instabilitate ocluzala, migrari dentare in sectorul frontal
C. stopurile ocluzale laterale sunt stabile
D. stopurile ocluzale frontale sunt stabile
E. stopurile ocluzale laterale nu sunt fiabile
(pag. )

S1358072. La solicitarea paraaxiala a unui dinte au loc urmatoarele fenomene:


A. radacina dentara realizeaza o miscare de rotatie in jurul unui punct hipomoclion
B. rezorbtie osoasa in portiunea situata cervical de hipomoclion, controlateral fata de directia de aplicare a
fortei
C. rezorbtie osoasa in portiunea situata cervical de hipomoclion de aceeasi parte spre care se aplica forta
ocluzala
D. apoziie osoasa in poriunea situata apical de hipomoclion de aceeasi parte spre care se aplica fora
ocluzala
E. migrarea prin basculare a dintelui
(pag. )

S1358073. Printre cele 6 principii ale olcuziei fiziologice enuntate de Krber sunt:
A. factorul timp
B. factorul numar
C. factorul ocluzie
D. factorul protecie
E. factorul forma

1397

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1398

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. )

S1358074. Printre factorii etiologici ce induc aparitia interferentelor laterale in protruzie pot fi:
A. panta palatinala a incisivilor superiori
B. edentatia
C. tratamente ortodontice necorespunzatoare
D. obiceiuri parafuncionale
E. parodontopatie
(pag. )

S1358075. Sindromul molarului de 6 ani consta in:


A. migrarea verticala a omologilor
B. mezioversia molarilor 2 si 3 mandibulari
C. migrarea verticala a antagonistilor
D. linguoversia molarilor 2 si 3 mandibulari
E. migrarea verticala a incisivilor
(pag. )

S1358076. Teoria gnatologica sustine ca:


A. toti indivizii trebuie sa prezinte point-centric
B. pentru triturarea alimentelor sunt folosite numai miscari verticale
C. miscarea de lateralitate se face intotdeauna cu conducere canina
D. exista long-centric
E. contactele sunt de tip varf cuspid fund foseta
(pag. )

S1358077. Trauma ocluzala primara:


A. apare pe parodontiu afectat
B. apare prin actiune exclusiv a unei forte atipice
C. apare pe un parodontiu sanatos
D. apare prin aciunea unei fore normale
E. nu provoaca boala parodontala
(pag. )

S1358078. Trauma ocluzala secundara apare:


A. pe un parodontiu sanatos
B. pe un parodontiu afectat
C. prin solicitati cu forte exclusiv atipice
D. prin solicitari cu fore normale sau atipice
E. dupa trauma ocluzala primara
(pag. )

S1458079. Aprecierea functionalitatii contactelor dento-dentare se face dupa:


A. critertiul diminuarii fortelor nocive asupra dintilor;
B. criteriul diminuarii fortelor nocive asupra parodontiului;
C. criteriul diminuarii fortelor nocive asupra ATM si muschilor mobilizatori ai mandibulei;
D. criteriul diminuarii forelor active asupra dinilor si paordoniului marginal;
E. criteriul diminuarii fortelor pasive asupra ATM si a muschilor mobilizatori.
(pag. 143)

S1458080. Caracteristicile unei ocluzii ideale sunt:


A. mandibula se poate deplasa liber atat in RC cat si in IM;

1398

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1399

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

ghidajul dentar al miscarilor mandibulare se realizeaza pe partea lucratoare;


inclinarea pantelor incizale si cuspidiene nu influenteaza echilibrul neuromuscular;
ghidajul dentar al miscarilor mandibulare se realizeaza de partea nelucratoare (funcionala);
masticatia si fonatia sunt acceptabile pentru pacient.
(pag. 145)

S1458081. Caracteristicile unei ocluzii ideale sunt:


A. in pozitia de intercuspidare maxima presiunile ocluzale se transmit in axul lung al dintilor laterali si in
portiunea centrala a meniscului ATM;
B. abraziunea intereseaza in mod egal sectoarelel dentare functionale;
C. nu exista contacte ocluzale la nivelul partilor moi;
D. in IM contactul in sectorul frontal e mai slab de 35 m;
E. masticatia, fonatia sunt acceptabile pentru pacient.
(pag. 145)

S1458082. Conform teoriei gnatologice ocluzia functionala se caracterizeaza prin:


A. intercuspidarea maxima coincide cu relatia centrica
B. contactele ocluzale de la nivelul stopurilor ocluzale din grupurile I si III trebuie sa fie de tip tripodic
C. deglutitia se efectueaza intotdeauna in RC
D. miscarea de lateralitate se face cu ghidaj de grup lateral
E. deglutitia sa se efectueze intotdeauna in IM
(pag. 146)

S1458083. Etiologia interferentelor lucratoare in miscarea de lateralitate poate fi:


A. inaltimea prea mare a cuspizilor vestibulari mandibulari
B. grosimea prea mare a versantelor interne ale cuspizilor vestibulari
C. un ghidaj canin prea deschis
D. inaltimea prea mica a cuspizilor vestibulari maxilari
E. grosimea prea mica a versantelor interne ale cuspizilor vestibulari
(pag. 168)

S1458084. in cadrul teoriei functionaliste se afirma ca fiind adevarate urmatoarele:


A. in miscarea de propulsie sa nu existe nici un contact intre dintii posteriori
B. in miscarea de lateralitate nu trebuie sa existe nici un contact pe partea nelucratoare
C. miscarea de lateralitate sa se realizeze cu ghidaj de grup lateral inclusiv caninul
D. miscarea de lateralitate trebuie sa se realizeze cu participarea caninului si a cel mult a unui premolar
E. intercuspidarea maxima e posterioara pozitiei de relatie centrica
(pag. 147)

S1458085. Teoria lui Jankelson sustine ca:


A. contactele cuspizilor de sprijin se fac de tip varf cuspid - fund foseta
B. contactele cuspizilor de aprijin sunt de tip tripodic
C. pentru triturarea alimentelor sun tfolosite numai miscari veritcale
D. miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare
E. miscarile de lateralitate se fac doar cu ghidaj canin
(pag. 148)

S1458086. Teoria lui Jankelson sustine ca:


A. ocluzia"adevarata"este totdeauna anterioara RC
B. ocluzia se caracterizeaza printr-o stare de echilibru a muschilor ADM fara spasme si contacte premature
C. orice contact dento-dentar in miscarea de lateralitate este considerat ca interferenta
D. pentru triturarea alimentelor sunt folosite miscari oblice

1399

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1400

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. stopurile ocluzale din grupul I si II sunt de tip varf cuspid - fund foseta
(pag. 148)

S1558087. Care dintre urmatoarele afirmatii privind teoria functionalista sunt corecte:
A. in miscarea de propulsie nu exista nici un contact intre dintii posteriori
B. in miscarea de lateralitate nu exista nici un contact de parte nelucratoare
C. miscarea de lateralitate se realizeaza cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul
D. IM coincide cu RC
E. IM este anterioara pozitiei de RC cu 0,3-1,3 mm
(pag. 146)

S1558088. Care dintre urmatoarele versante dentare intra in contact atunci cand mandibula deviaza
spre dreapta, datorita unui contact prematur pe hemiarcada stanga:
A. versantul intern al cuspidului vestibular maxilar
B. versantul extern al cuspidului vestibular mandibular
C. versantul extern al cuspidului palatinal maxilar
D. versantul intern al cuspidului lingual mandibular
E. versantul extern al cuspidului lingual mandibular
(pag. 155)

S1558089. Conducerea miscarii de propulsie poate fi afectata prin:


A. absenta molarilor de minte
B. abrazia exagerata a dintilor frontali mai ales in zone de contact cu antagonistii
C. prezenta leziunilor de miloliza la nivelul frontalilor inferiori
D. imbolnavirea paradoniului dinilor anteriori
E. hiperactivitatea musculara
(pag. 158)

S1558090. in miscarea de propulsie cu contact dento-dentar, deplasarea mandibulei se realizeaza prin:


A. mezializare
B. avansare
C. distalizare
D. coborare
E. ridicare
(pag. 161)

S1558091. Remodelarea stopurilor ocluzale de gradul II este indicata:


A. cand stopurile ocluzale de gradul I si III sunt stabile
B. cand dintii laterali au cuspizi inalti
C. cand dintii laterali au fosete adanci
D. cand exista semne de instabilitate ocluzala datorita unor migrari in sectorul frontal
E. cand stopurile ocluzale laterale nu sunt fiabile
(pag. 153)

S1558092. Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin urmatoarele semne patologice:


A. mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari
B. mobilizarea premolarului unu de parte opusa
C. aparitia diastemei
D. linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari
E. abrazia dintilor frontali
(pag. 164)

1400

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1401

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1658093. Fenomenul tielemann:


A. Este urmarea unei interferente lucratoare in propulsie
B. Este urmarea unei interferente nelucratoare in propulsie
C. Se manifesta intotdeauna la un incisiv de pe partea opusa obstacolului
D. Este urmarea unui contact prematur lucrator in propulsie
E. Este urmarea unui contact prematur nelucrator in propulsie
(pag. 163)

S1658094. Prin trauma ocluzala secundara se intelege solicitare ocluzala:


A. Cu directie in axul lung al dintilor cu parodontiul afectat
B. Cu directie in afara axului lung al dintilor cu parodontiul afectat
C. Cu directie in afara axului lung al dintilor cu parodontiul integru
D. De prea lunga durata asupra unui parodontiu integru
E. Prea intens asupra unui parodontiu integru
(pag. 151)

S1658095. Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin:


A. Semnele patologice sunt mai grave in cazul pierderii molarului prim maxilar
B. Semnele patologice sunt mai usoare in cazul pierderii molarului prim mandibular
C. Semnele patologice sunt mai grave in cazul pierderii molarului prim mandibular
D. Semnele patologice sunt mai usoare in cazul pierderii molarului prim maxilar
E. Apare migrarea verticala a antagonistilor
(pag. 163-164)

S1658096. Teoria gnatologica sustine:


A. Toti indivizii fac deglutitia in R.C.
B. Toti subiectii au Long Centric
C. 87% dintre indivizi au Long Centric
D. Toti indivizii au Point Centric
E. Miscarea de lateralitate se face cu conducere canina
(pag. 146)

S1658097. Teoria lui Jankelson sustine ca criteriile ocluziei functionale sunt:


A. Ocluzia adevarata este anterioara R.C;
B. Ocluzia adevarata se caracterizeaza printr-o stare de echilibru a muschilor ADM
C. Contactele cuspizilor de sprijin sunt de tip tripodic
D. Contactele cuspizilor de sprijin sunt de tip varf cuspid-fund foseta
E. Miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare
(pag. 148)

S2158098. Conform teoriei gnatologice, ocluzia funcional se caracterizeaz prin :


A. Toi indivizii au point centric
B. Toi indivizii au long centric
C. Contactele ocluzale la molari sunt de tip vrf cuspid fund foset
D. Contactele ocluzale la molari sunt de tip tripodic
E. Micarea de lateralitate se face cu conducere canin
(pag. 146)

S2158099. Factorii care tulbur armonia dintre ghidajul anterior i micrile funcionale ale mandibulei
sunt (dup Ramfjord i Ash) :
A. Pulpitele acute
B. Distruciile coronare

1401

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1402

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Edentaia
D. Parodontopatia
E. Echilibrarea ocluzal necorespunztoare
(pag. 159)

S2158100. n cadrul fenomenului Thielemann :


A. Cnd interferena este cauzat de un ultim molar mandibular este afectat un incisiv maxilar de aceeai
parte
B. Cnd interferena este cauzat de un ultim molar maxilar este afectat un inci-siv maxilar de aceeai parte
C. Cnd interferena este cauzat de un ultim molar mandibular este afectat un incisiv maxilar de partea
opus
D. Cnd interferena este cauzat de un ultim molar maxilar este afectat un inci-siv maxilar de partea opus
E. Cnd exist interferene bilaterale sunt afectai incisivi din ambele pri
(pag. 162-163)

S2158101. Trauma ocluzal primar este determinat de o for:


A. Cu o direcie atipic
B. Cu o intensitate atipic
C. Cu o durat atipic
D. Care acioneaz pe un parodoniu iniial sntos
E. Care acioneaz pe un parodoniu iniial afectat
(pag. 151)

S2158102. Un contact prematur n IM sau RC la nivelul lui 36 care deviaz mandibula spre dreapta este
cauzat de un conflict situat la nivelul :
A. Versantului intern al cuspidului palatinal maxilar
B. Versantului extern al cuspidului palatinal maxilar
C. Versantului intern al cuspidului vestibular maxilar
D. Versantului extern al cuspidului vestibular mandibular
E. Versantului intern al cuspidului lingual mandibular
(pag. 155)

S2158103. Un contact prematur situat n zona lateral stng cu deraparea mandibulei spre stnga,
poate fi localizat la nivelul :
A. Versantului extern al cuspidului vestibular mandibular
B. Versantului intern al cuspidului vestibular mandibular
C. Versantului intern al cuspidului vestibular maxilar
D. Versantului extern al cuspidului palatinal maxilar
E. Versantului intern al cuspidului palatinal maxilar
(pag. 155)

S2258104. Sprijinul mixt al protezei in cazul tratamentului edentatiei de clasa I pote fi:
A. mixt rigid
B. mixt rigid
C. mixt elastic
D. mixt articulate
E. mixt articulate
(pag. 287)

S2258105. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-distal, se indica urmatoarele tipuri de crosete
turnate in tratamentul edentatiei de clasa I:
A. divizat in T
B. divizat in semi T

1402

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1403

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. circular Ackers deschis edental


D. doar primele doua tipuri
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 203)

S2258106. Daca edentatia de clasa I se complica cu brese frontale, atitudinea depinde de:
A. marimea bresei
B. fizionomie
C. atrofia osoasa
D. implantarea dintilor restanti
E. doleantele pacientilor
(pag. 294)

S2258107. Tratamentul edentatiei de clasa a II aare urmatoarele caracteristici:


A. extinderea bazei protezei doar pe hemiarcada respective
B. extinderea bazei protezei si in zona hemiarcadei integre
C. elemental de mentinere indirecta e plasat pe partea opusa edentatiei
D. elemental de mentinere indirecta e plasat pe partea opusa edentatiei
E. pe partea hemiarcadei integre se aplica un corset Bonwill
(pag. 299)

S2258108. Edentatia de clasa a II a complicate cu una sau mai multe bres frontale se poate rezolva
astfel:
A. punte frontala si apoi proteza uniterminala
B. proteza cu doua sau mai multe sei
C. doar varianta a
D. doar varianta b
E. doar varianta a si c
(pag. 299)

S2258109. In cazul edentatiei de clasa a IV a Kennedy intinsa, sprijinul poate fi


A. mixt elastic
B. mixt rigid
C. mixt foarte rigid
D. mixt foarte elastic
E. mixt articulate
(pag. 313)

S2258110. Rolul crosetului continuu este:


A. rigidizarea barei linguale si marirea rezistentei mecanice a protezei
B. contribuie la sprijinul parodontal al protezei
C. asigura mentinerea directa a protezelor totale
D. stabilizeaza proteza in sens vestibulo-oral
E. solidarizeaza dintii restanti
(pag. 143)

S2258111. Conectorii principali maxilari sunt:


A. placuta mucozala cu latime redusa
B. placuta mucozala cu latime medie
C. placuta mucozala cu latime mare
D. placuta mucozala in forma de U
E. placuta mucozala anterioara si posterioara (fenestrate)

1403

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1404

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 148-159)

S2258112. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicate in:


A. atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II Kennedy
B. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minim 9 mm
C. situatiile cand se prevede pierderea unor dinti frontali restanti
D. in cazuri de edentatie clasa a III a Kennedy
E. edentatii frontale neprotezate
(pag. 154)

S2258113. Urmatoarele afirmatii privind placa dento-mocozala mandibulara sunt adevarate:


A. reface puncte de contact interdentar
B. se plaseaza intre parodontiul marginal si fundul de sac
C. extremitatea sa inferioara are pe sectiune forma semipiriforma
D. la nivelul dintilor laterali restanti ajunge pana in apropierea fetelor ocluzale
E. la nivelul papilei interdentare folierea este de 0.4-0.5 mm
(pag. 154)

S2258114. Despovararea tesuturilor mucozale in cazul barei linguale depinde de:


A. tipul de sprijin
B. rezilienta mucoasei
C. profilul barei
D. forma anatomica a procesului alveolar
E. prezenta torusului mandibular
(pag. 140)

S2258115. Placuta mucozala cu latime redusa este indicata in:


A. edentatii terminale
B. edentatii laterale reduse
C. cand proteza partiala scheletata are sprijin mixt
D. cand proteza partiala scheletata are sprijin dento-parodontal
E. in toate formele clinice de edentatii partiale rezolvate prin proteze scheletate
(pag. 149)

S2258116. Placuta dento-mucozala maxilara este indicata in:


A. situatii cand exista mai multi dinti restanti
B. este present numai grupul frontal
C. creste bine reprezentate
D. creste alveolare atrofiate
E. edentatii associate cu brese frontale
(pag. 154)

S2258117. Placa palatinala completa este indicate in:


A. situatii cand exista putini dinti restanti frontali sau laterali
B. creste si tuberozitati atrofiate
C. creste si tuberozitati retentive
D. in toate formele clinice de edentatie
E. nu se indica pentru ca pericliteaza confortul pacientului
(pag. 155)

S2258118. Presiunile exagerate ale conectorilor principali dento-mucozali asupra tesuturilor se


datoreaza:
A. lipsei elementelor de stabilitate

1404

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1405

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

atrofiei crestelor alveolare


aparitiei placii bacteriene
elementelor de sprijin parodontal
adaptarii precise a conectorului principal pe dinti
(pag. 159)

S2258119. Cauzele efectelor negative ale conectorilor principali dento-mucozali asupra campului
protetic sunt:
A. presiuni exagerate asupra tesuturilor
B. igiena corespunzatoare a gurii si protezei
C. purtarea protezei permanent zi si noapte
D. schimbarea echilibrului biologic al cavitatii bucale
E. toate de mai sus
(pag. 158)

S2258120. Mijloacele de mentinere, sprijin si stabilizare pot fi


A. principale
B. Auxiliare
C. nici una din cele de mai sus
D. directe
E. indirecte
(pag. 159)

S2258121. Mijloacele principale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt:


A. crosetele
B. elemente contrabasculante
C. sisteme speciale
D. tonicitatea musculara
E. lustrul perfect al protezei
(pag. 159)

S2258122. Functiile crosetelor turnate sunt:


A. mentinere indirecta
B. stabilizare
C. reciprocitatea
D. pasivitatea
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. 160)

S2258123. Pintenii ocluzali pot fi:


A. pinteni ocluzali interni
B. pinteni ocluzali externi
C. pinteni ocluzali externi principali
D. pinteni ocluzali externi auxiliari sau suplimentari
E. pinteni ocluzali interni auxiliary
(pag. 170)

S2258124. Caracteristicile pintenilor principali externi sunt:


A. sa fie plasati intr-un lacas in forma hemisferica si cu inclinare adecvata
B. sa aiba rigiditate absoluta
C. forma pintenului sa fie dreptunghiulara
D. marimea sa fie dependenta de dintele pe care se aplica

1405

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1406

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. sa se continue cu un conector secundar


(pag. 171)

S2258125. Functiile pintenilor ocluzali principali sunt:


A. mentin nivelul cuspidian al dintilor artificiali in planul de ocluzie
B. plasati interdentar pot reface punctele de contact pierdute prin migrari orizontale ale dintilor
C. intervin in stabilizarea verticala a protezei
D. impiedica migrarile verticale ale protezei
E. reduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelorreduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelor
(pag. 173)

S2258126. Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:


A. subecuatorial prin desfintarea convexitatilor fetei orale
B. subecuatorial pe coroane cu peretele oral plan
C. supraecuatorial
D. utilizarea unor crosete de tip Roach
E. utilizarea unor crosete Ney bioactive de tip I si II
(pag. 176)

S2258127. Bara vestibulara se foloseste in situatiile urmatoare:


A. insertie joasa a planseului bucal
B. insertie inalta a planseului bucal
C. lingualizare mare a dintilor frontali
D. lingualizare redusa a dintilor frontali
E. torus exagerat
(pag. 146)

S2258128. Placuta mucozala cu latime mare e indicata in:


A. edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sasedinti restanti si torusul e
absent
B. edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sase dinti restanti si torusul e
de mici dimensiuni
C. edentatii latero-terminale
D. doar varianta a
E. doar varianta b
(pag. 149)

S2258129. Retentivitatea favorabila are urmatoarele caracteristici:


A. e cuprinsa intre 0.25 si 1 mm
B. pentru crosetele turnate e de 0.25-0.50 mm
C. pentru crosetele mixte e de 0.75 mm
D. pentru crosetele mixte e de 0.25-0.50 mm
E. pentru crosetele turnate e de 0.75 mm
(pag. 162)

S2258130. Marimea pintenului trebuie sa fie:


A. dependenta de dintele pe care se aplica
B. lungimea de din latimea mezio-distala
C. latimea de 1/3 din latimea vestibule-orala
D. grosimea de 1.5 mm la unirea cu conectorul principal si de 1 mm spre varf
E. doar varianta a e corecta
(pag. 172)

1406

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1407

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2358131. Ocluzia instabil apare n


A. edentaii parial ntinse
B. migrri orizontale sau verticale ale dinilor
C. uzura exagerat sau provocat de activiti parafuncionale
D. edentaii parial reduse
E. proteze pariale fixe sau mobilizabile corect realizate.
(pag. 145 D.Bratu)

S2358132. termenii folosii n literatur pentru a defini relaia centric sunt


A. poziie de retruzie
B. poziie ligamentar sau balama ligamentar
C. poziie de relaie centric
D. poziie ocluzal
E. poziie de intercuspidare maxim.
(pag. 146 D.Bratu)

S2358133. n relaie centric mandibula este reperat n cele trei direcii ale spaiului astfel
A. n sens transversal planul median mandibular i cranian corespund
B. n sens sagital planul median mandibular i cranian corespund
C. n sens sagital condili centrai n fosele manddibulare
D. n sens transversal centrarea condililor n fosele mandibulare
E. n sens vertical centrarea condililor n fosele mandibulare.
(pag. 148 D.Bratu)

S2358134. Reperele relaiei centrice sunt


A. reper osos
B. reper muscular
C. reper lingual
D. reper articular
E. reper labial
(pag. 148 D.Bratu)

S2358135. existena unei liberti de micare a mandibulei n relaie centric n sens transversal
A. se numete long centric
B. se numete freedom in centric
C. se numete wide centric
D. este de aproximativ 1 mm
E. este de aproximativ 0,2-1,75 mm.
(pag. 149 D.Bratu)

S2358136. relaxarea muscular n determinarea relaiei centrice poate fi


A. mecanic
B. farmacologic
C. numai prin stimulare electric
D. psihologic
E. indus numai prin exerciii.
(pag. 150 D.Bratu)

S2358137. metodele de determinare a relaiei centrice include


A. metoda unimanual, tehnica cu un deget
B. metoda unimanual, tehnica cu dou degete
C. metoda unimanual, tehnica cu trei degete

1407

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1408

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. metoda bimanual, tehnica bilateral


E. metoda bimanual, tehnica cu localizatorul centric
(pag. 151 D.Bratu)

S2358138. sistemul OSU de determinare a relaiei centrice are drept avantaje


A. ghidarea neuromuscular a mandibulei i nregistrarea RC cu ajutorul suportului de nregistrare
B. faciliteaz diagnosticul i deprogramarea mandibular rapid
C. nu menine o DV selecionat
D. permite controlul poziionrii autoghidate a mandibulei n RC
E. este rapid, simplu i precis
(pag. 153-154 D.Bratu)

S2358139. n poziia de IM
A. exist numr maximal de contacte dento-dentare
B. poate avea loc n poziii excentrice mandibulo-craniene
C. poate avea loc n poziii centrice mandibulo-craniene
D. nu sufer modificri morfologice n timp
E. sufer modificri morfologice n timp.
(pag. 157 D.Bratu)

S2358140. Tratamentul ocluziei traumatice are drept obiective:


A. obtinerea stabilitii ocluzale a la long
B. funcionalitate a ADM satisfctoare pentru pacient
C. indeprtarea obstacolului ce va duce la revenirea automat la PIM inial
D. eliminarea i mpiedicarea recidiveisimptomatologiei DTM
E. obligatoriu revenirea la rapoartele ocluzale iniiale
(pag. D.Bratu, 158)

S2358141. Prezena unui obstacol pe traseul ORC-PIM determin:


A. contracie inegal a muchilor ridictori
B. apariia ocluziei de necesitate
C. situarea simetric a condililor n fosele mandibulare
D. situarea asimetric a condililor n fosele mandibulare
E. transformarea ocluziei de necesitate n ocluzie habitual sau traumatic n cazul persistenei acestuia
(pag. D Bratu, 157-158)

S2358142. Suprafeele dentare de ghidaj sunt reprezentate de


A. versanii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari
B. versanii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor i molarilor mandibulari
C. suprafeele palatinale i/sau marginile incizale ale incisivilor i caninilor maxilari
D. versanii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor i molarilor maxilari
E. marginile incizale ale incisivilor i caninilor mandibulari.
(pag. 160 D Bratu)

S2358143. n cursul micrii de lateralitate pot interveni urmtoarele tipuri de ghidaj


A. ghidaj anterior
B. ghidaj canin
C. ghidaj de grup
D. ghidaj mixt
E. ghidaj lateral secvenial cu dominan canin.
(pag. 161 D. Bratu)

1408

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1409

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2358144. Factorii care determina modificarea ocluziei in relatie centrica sunt:


A. uzura accentuata a arcadelor dentare
B. edentatia terminala bilaterala intinsa
C. edentatia terminala bilaterala redusa
D. tratamente protetice incorecte
E. ocluziei in relatie centrica nu este supusa modificarilor
(pag. pg. 144, D. Bratu)

S2558145. Care din urmtoarele afirmaii privind teoria funcionalist sunt corecte :
A. n micarea de propulsie nu exist nici un contact ntre dinii posteriori
B. n micarea de lateralitate nu exist nici un contact de parte nelucrtoare
C. micarea de lateralitate se realizeaz cu ghidaj de grup lateral,inclusiv caninul
D. IM coincide cuRC
E. IM este anterioar poziiei de RC cu 0,3-1,3 mm
(pag. 146)

S2658146. Clasificare edentaiilor pariale dup Kennedy are la baz topografia spaiilor edentate fa
de dinii restani. Precizai care din urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate:
A. Cl. I: edentaie unilateral posterioar dinilor restani;
B. Cl. a II-a: edentaie bilateral plasat posterior de dinii restani;
C. Cl. a II-a: edentaie unilateral plasat posterior de dinii restani;
D. Cl. a III-a: edentaie lateral delimitat anterior i posterior de dini restani;
E. Cl. a IV-a: edentaie situat n regiunea frontal de o parte i de alta a liniei mediane.
(pag. 59)

S2658147. Ecuatorul protetic reprezint:


A. linia celei mai mari convexiti a dinilor stlpi pentru o anumit ax de inserie;
B. linia care unete fosetele centrale ale dinilor maxilari i mandibulari;
C. linia care unete aria de contact mezial a caninului inferior de faa lingual a tubercului piriform;
D. linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului;
E. linia care trece prin vrful cuspizilor vestibulari ai dinilor laterali inferiori.
(pag. 80)

S2658148. Axa de inserie a protezei scheletate este condiionat de urmtorii factori:


A. planurile de ghidare;
B. zonele de interferen muco-osoas sau dentar;
C. fizionomie;
D. condiiile n care s-a realizat tripodarea;
E. caracteristicile fizico-mecanice ale aliajului din care se realizeaz scheletul metalic.
(pag. 75)

S2658149. Clasificarea edentaiilor pariale dup W. E. Cummer are la baz poziia liniei care unete
croetele. Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. Cl. I: linia croetelor este transversal;
B. Cl. a II-a: linia croetelor este diagonal;
C. Cl. a III-a: linia croetelor este unilateral;
D. Cl. a IV-a: linia croetelor este poligonal;
E. Cl. a IV-a: linia croetelor este perpendicular pe linia median.
(pag. 59)

S2658150. Modelul documentar reproduce starea cavitii bucale:


A. dup tratamentul preprotetic;

1409

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1410

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

nainte de efectuarea oricrui tratament;


dup tratamentul proprotetic;
dup efectuarea detartrajului supragingival;
dup tratamentul de urgen privind durerea.
(pag. 58)

S2658151. Paralelismul suprafeelor proximale ale dinilor stlpi, vecine spaiilor edentate, se obine:
A. cu ajutorul tijelor reteniometrice;
B. prin nclinarea modelului stnga-dreapta;
C. cu ajutorul tijei de reperaj;
D. prin nclinarea modelului anterior sau posterior;
E. cnd tija de analiz face contact cu faa proximal n regiunea coletului.
(pag. 75)

S2658152. Zonele de interferen cu conectorii secundari proximali se situeaz frecvent la nivelul:


A. marginii disto-vestibulare la premolarii superiori;
B. feelor proximale ale premolarilor nclinai spre mezial sau distal;
C. feelor distale ale caninilor inferiori nclinai spre posterior;
D. feelor distale ale caninilor superiori nclinai spre posterior;
E. feelor distale ale molarilor inferiori nclinai ctre anterior.
(pag. 79)

S2658153. Modelele documentare servesc la:


A. precizarea diagnosticului clinic al edentaiei;
B. precizarea diagnosticului clinic i stabilirea planului de tratament preprotetic;
C. analiza dinilor restani i a crestelor maxilare;
D. demonstrarea medico-legal a situaiei clinice cu care s-a prezentat pacientul;
E. utilizarea n scop didactico-pedagogic.
(pag. 58)

S2658154. Extremitatea liber a discului cu care se termin jojele reteniometrice este de:
A. 0,75 mm;
B. 1 cm;
C. 0,25 mm;
D. 0,30 mm
E. 0,50 mm.
(pag. 68)

S2658155. n cazul unui purttor de protez parial mobilizabil este indicat acoperirea dinilor stlpi
cu microproteze cnd:
A. pacientul are o igien bucal satisfctoare;
B. pacientul prezint o frecvena ridicat a cariilor;
C. dinii sunt scuri sau abrazai;
D. n cazul cariilor mici ocluzale;
E. pacientul are o igien bucal defectuoas.
(pag. 46)

S2658156. Axa de inserie a protezelor scheletate este condiionat de:


A. fizionomie;
B. tipul de edentaie;
C. numrul dinilor restani;
D. suprafeele proximale ale dinilor stlpi, vecine spaiilor edentate;

1410

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1411

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. poziia pe arcad a dinilor restani.


(pag. 75)

S2858157. Cand se reface fata ocluzala a unui dinte:


A. se urmareste refacerea unei morfologii standard
B. realizarea elementelor ocluzale in raport cu cele antagoniste
C. se urmareste transmiterea presiunilor in axul lung al dintilor
D. realizarea de stopuri ocluzale stabile
E. se urmareste transmiterea presiunilor in afara axului lung al dintilor
(pag. 151)

S2858158. Dupa scoala romaneasca ocluzia functionala trebuie sa raspunda urmaroarelor criterii:
A. stopuri ocluzale stabile in IM
B. ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei
C. interferenta dintilor cuspidati in miscarea de propulsie
D. contacte dento-dentare de tip varf cuspid-versant foseta
E. contacte in suprafata
(pag. 148)

S2858159. In miscarea de propulsie a mandibulei:


A. trebuie sa se produca dezangrenarea totala a dintilor cuspidati
B. dintii laterali nu au rol in sectionarea alimentelor
C. condilii sunt bine sustinuti in cavitatiile glenoide
D. contactele dentare in zonele laterale ar fi inafara axului lung al dintilor
E. dintii frontali protejeaza parodontiul dintilor laterali
(pag. 165)

S2858160. Contactele pe partea opusa sensului miscarii de lateralitate sunt nefunctionale deoarece:
A. condilul orbitant nu este bine sprijinit in cavitatea glenoida
B. condilul orbitant este bine sprijinit in cavitatea glenoida
C. contactele de pe partea nelucratoare sunt nelogice
D. declanseaza contractii musculare prelungite
E. contactele de pe partea nelucratoare sunt neeficiente functional
(pag. 166)

S2858161. Trauma ocluzala primara:


A. presupune actiuna unei forte ocluzale normale asupra unui parodontiu afectat
B. presupune actiunea unei forte ocluzale nocive asupra unui parodontiu initial sanatos
C. nu provoaca boala parodontala
D. provoaca boala parodontala
E. provoaca leziuni parodontale izolate
(pag. 151)

S2958162. Teoria gnatologica sustine urmatoarele:


A. existenta long-centricului
B. existenta wide-centricului
C. deglutitia sa se efectueze totdeauna in RC
D. sa existe ocluzie echilibrata(balansata)
E. miscarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canina
(pag. 146)

S2958163. Teoria functionala a ocluziei sustine:

1411

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1412

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

coincidenta dintre IM si RC
toti indivizii trebuie sa prezinte point centric
in miscarile de propulsie sa nu existe nici un contact intre dintii posteriori
miscarea de lateralitate se face intotdeauna cu conducere canina
in miscarea de lateralitate sa nu existe nici un contact in partea nelucratoare
(pag. 147)

S2958164. Scoala romaneasca de ocluzologie sustine urmatoarele, cu privire la ocluzie:


A. existenta long-centricului
B. existenta wide-centricului
C. miscarile de lateralitate in timpul masticatiei se fac fara contacte dento-dentare
D. stopurile ocluzale stabile, multiple si simultane sa se realizeze in RC
E. stopurile ocluzale stabile,simultane si multiple sa se realizeze in IM
(pag. 148-149)

S2958165. Notiunea de trauma ocluzala primara se caracterizeaza prin:


A. transmiterea fortelor ocluzale se face in afara axului lung al dintelui
B. fortele ocluzale au o intensitate normala
C. fortele ocluzale au o durata ce depaseste parametrii functionali
D. fortele ocluzale actioneaza pe un parodontiu sanatos
E. fortele ocluzale actioneaza pe un parodontiu afectat
(pag. 151)

S2958166. Trauma ocluzala secundara se caracterizeaza prin:


A. solicitarile ocluzale actioneaza pe un parodontiu sanatos
B. solicitarile ocluzale actioneaza pe un parodontiu afectat
C. forta ocluzala e normala
D. forta ocluzala e peste limite normale
E. directia fortelor este atipica
(pag. 151)

1412

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1413

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 59
Disfuncia mandibulo-cranian
BIBLIOGRAFIE:
8. S. Ioni, A. Petre - Ocluzia dentar, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1259001. Fracturile dentare aparute in disfunctia ocluzala
A. sunt puse in legatura cu un traumatism violent
B. nu apar la dintii vitali
C. se produc la dintii aflati in trauma ocluzala
D. linia de fractura este orizontala
E. sunt nedureroase.
(pag. 183)

S1259002. Fremitus-ul este:


A. mobilitatea unui dinte cu punga parodontala de 2 mm
B. mobilitatea fiziologica a dintelui in alveola
C. mobilitatea unui dinte in ax
D. mobilitatea patologica a unui dinte in cursul unei miscari mandibulare cu contacte dento-dentare sesizata
prin palpare
E. sunetul pe care il fac dintii la intercuspidare maxima in situatia unor contacte premature
(pag. 187)

S1259003. Un semn patognomonic al disfunctiei ocluzale este:


A. asocierea durerii temporale, soboccipitale si mentoniere
B. asocierea durerii maseterine, temporale si submaxilare
C. asocierea durerii submaxilare si pterigoidiene
D. asocierea durerii temporale si maseterine
E. asocierea durerii suboccipitale, maseterine si temporale.
(pag. 190)

S1359004. Bruxismul diurn are urmatoarea simptomatologie:


A. durere nocturna
B. durerile au intensitate ascendenta si caracter surd
C. mialgia nu intereseaza muschii gatului
D. cefalee nocturna
E. spasme glotice
(pag. 197)

S1359005. Iatrogeniile care determina disfunctii craniomandibulare sunt


A. Obturatii si microproteze care creaza interferente in lateralitate
B. Obturatii si microproteze care refac corect punctul de contact
C. Obturatii si microproteze care refac corect morfologia ocluzala
D. Obturatii si microproteze care refac corect morfologia feelor laterale
E. Obturatii si microproteze care refac corect planul de ocluzie
(pag. 199-200)

S1359006. Semnele musculare ale disfunctiei craniomandibulare observate prin inspectie sunt:

1413

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1414

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

miscari mandibulare nelimitate ca amplitudine


devierea de la traseul normal a unor miscari mandibulare care au drept cauza spasmele musculare
miozita
dureri la inseria musculara
durere radiata
(pag. 189)

S1459007. Semnele musculare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:


A. Durerea iradiata (referita, miofasciala);
B. Hipertrofii musculare;
C. Limitarea unei miscari mandibulare;
D. Devierea de la traseul normal al unor miscari mandibulare;
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
(pag. 189-190)

S1459008. Simptomatologia artritei reumatoide este:


A. Redoare matinala;
B. Durere spontana la palpare si mobilizarea mandibulei;
C. Zgomote articulare
D. Hiperkinezie
E. Raspuns corect a, b si c
(pag. 202-203)

S1459009. Tratamentul artritei reumatoide este:


A. Chirurgical;
B. Corticoterapie;
C. Fizio-kinetoterapie;
D. Raspuns corect b si c
E. Raspuns corect a, b si c
(pag. 203)

S1559010. Insertia muschiului temporal prin tendonul conjunct se palpeaza:


A. extraoral
B. intraoral
C. bimanual
D. cu ajutorul trusei de consultaie
E. intraoral si extraoral simultan
(pag. 220)

S1559011. La un pacient cu disfuntie mandibulo-craniana examenele paraclinice la nivelul A.T.M. sunt:


A. electromiorafia
B. radiografii in incidente specifice
C. auscultatia
D. endoscopia laringiana
E. endoscopia articulara
(pag. 219)

S1559012. Mioliza reprezinta:


A. o fateta de abrazie
B. o leziune carioasa
C. o leziune cuneiforma situata strict in smalt
D. o hipoplazie radiculara

1414

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1415

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. o hipercementoza radiculara
(pag. 183)

S1559013. Osteoartroza A.T.M. din cadrul disfunctiei mandibulo-craniene poate fi determinata de


urmatorii factori:
A. masticatie bilaterala
B. fractura incisivului lateral mandibular
C. absenta molarului de minte mandibular
D. edentaia molara terminala
E. prezenta point-centric-ului
(pag. 201)

S1559014. Pacientii cu ocluzie dubla prezinta:


A. doua pozitii de intercuspidare maxima ale mandibulei
B. doua pozitii de relatie centrica ale mandibulei
C. doua pozitii de repaus mandibular
D. doua poziii ale mandibulei caracterizate prin rapoarte dento-dentare cap la cap
E. doua tipuri de ghidaj anterior al miscarii de propulsie a mandibulei
(pag. 211)

S1559015. Semne radiologice ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt:


A. leziuni carioase
B. leziuni periapicale odontogene
C. necroza pulpara
D. rarefacia pereilor sinusali
E. ingustarea spatiului periodontal
(pag. 188,189)

S1659016. Manifestarile clinice ale osteoartrozei la nivelul ATM sunt urmatoarele:


A. redoare
B. hiperkinezie
C. fenomenul tielemann
D. fisura Stielmann
E. fibroza articulara
(pag. 202)

S1659017. Semnul patognomonic al artritei reumatoide severe este:


A. hipokinezie
B. hiperkinezia
C. redoare artriculara
D. inocluzie verticala frontala progresiva
E. tumefactie loco-regionala
(pag. 203)

S2159018. Abraziunea elicoidal:


A. Este un semn de adaptare
B. Intereseaz grupul molar
C. Sunt abrazai cuspizii linguali ai primului molar mandibular
D. Sunt abrazai cuspizii vestibulari ai molarului secund mandibular
E. Sunt abrazai cuspizii linguali ai molarului de minte mandibular
(pag. 185)

1415

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1416

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2159019. Abraziunea patologic generalizat:


A. Reduce limea suprafeelor ocluzale la dinii laterali
B. Accentueaz curba transversal de ocluzie
C. Se oprete la ecuatorul dinilor
D. De regul DVO este pstrat
E. De regul se nsoete de rezorbia procesului alveolar
(pag. 184)

S2159020. Caracteristic pentru defectul cuneiform:


A. Se limiteaz strict la esuturile dure coronare
B. Pereii defectului sunt mult modificai de culoare
C. Consistena pereilor este diminuat considerabil
D. Sensibilitatea termic i chimic este constant
E. Evoluia leziunii este lent
(pag. 184)

S2159021. Dup Zarb, nu se intervine prin terapie ocluzal specific atunci cnd exist :
A. Retracii gingivale
B. Mobilitate dentar
C. Pungi parodontale false
D. Pungi parodontale adevrate
E. Depozite de tartru
(pag. 178)

S2259022. Crosetele Ney sunt de urmatoarele tipuri cu exceptia:


A. corset Ney I
B. corset Ney II
C. corset combinat I-II
D. crosetul caninului
E. corset biactiv mixtcorset biactiv mixt
(pag. 200)

S2259023. Avantajele crosetelor mixte sunt:


A. flexibilitate mai mica decat a bratelor retentive turnate
B. pot fi aplicate pe dinti stalpi cu valoare parodontala redusa
C. vizibilitate mai accentuata decat a bratelor turnate
D. rezistenta la indoire mai mica ca la crosetele turnate
E. preparatiile nu sunt la fel de usoare ca si in cazul crosetelor turnate
(pag. 207)

S2359024. Disfuncia ocluzal const n:


A. Abaterea de la morfologia ocluzal aunui dinte,
B. Prezena semnelor subiective i obiective de suferin la nivelul structurilor i funciilor aparatului dentomaxilar,
C. Abaterea de la morfologia ocluzal a unui grup dentar,
D. Abaterea de la morfologia ocluzal a ntregii arcade,
E. Dizarmonie ocluzal.
(pag. 180)

S2359025. Disfuncia ocluzal const n:


A. Abaterea de la morfologia ocluzal aunui dinte,
B. Prezena semnelor subiective i obiective de suferin la nivelul structurilor i funciilor aparatului dento-

1416

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1417

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

maxilar,
C. Abaterea de la morfologia ocluzal a unui grup dentar,
D. Abaterea de la morfologia ocluzal a ntregii arcade,
E. Dizarmonie ocluzal.
(pag. 180)

S2359026. Sunt caracteristici ale durerii din cadrul disfunciei mandibulo-craniene:


A. Este generalizat,
B. Bilateral de obicei,
C. Se exacerbeaz noaptea la cldura pernei
D. Se exacerbeaz la micarea mandibulei,
E. Se calmeaz la antalgice obinuite.
(pag. 182)

S2359027. Fisurile / fracturile coronare din cadrul disfunciei madibulo-craniene sunt legate de:
A. traumatismele suferite n antecedente,
B. carii,
C. traumatizarea ocluzal,
D. coexistena unor tulburri trofice ce duc la scderea rezistenei mecanice a esuturilor dure dentare,
E. prezena unui antagonist migrat orizontal.
(pag. 183)

S2359028. Leziunile cuneiforme adevrate:


A. sunt lipsite de dentin cariat,
B. intereseaz smalul i dentina,
C. pot fi asociate cu hiperaciditatea gastric
D. pot fi asociate cu hiperaciditatea dup o cur prelungit cu citrice,
E. pot fi asociate cu consumul de buturi soft carbogazoase.
(pag. 183)

S2359029. Gradul de abraziune nu depinde de:


A. vrsta pacientului,
B. gradul de abrazivitate al dietei pacientului,
C. obstacolele ocluzale,
D. prezena unui ulcer gastric,
E. prezena parafunciilor.
(pag. 184)

S2359030. Fremitusul reprezint:


A. mobilitatea fiziologic a unui dinte
B. mobilitatea observat la palpare cu pensa dentar
C. mobilitatea aprut n cursul micrilor mandibulare cu contact dentar (sesizat la palpare),
D. mobilitatea perceput prin aplicarea pulpei degetului pe procesul alveolar
E. mobilitatea dinilor n momentul atingerii poziiei de intercuspidare maxim.
(pag. 187)

S2359031. Nu sunt semne radiologice specifice disfunciei mandibulo-craniene:


A. leziunile periapicale datorate cariei dentare,
B. rarefacia osoas periapical datorat traumatismului ocluzal,
C. ingrosarea laminei dura
D. ntreruperea laminei dura,
E. rezorbia limbusului alveolar

1417

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1418

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 188)

S2559032. Miloliza reprezint :


A. o faet de abrazie
B. o leziune carioas
C. o leziune cuneiform situat strict n smal
D. o hipoplazie radicular
E. o hipercementoz radicular
(pag. 183)

S2659033. Pintenii supracingulari sunt indicai a fi realizai mai ales pe:


A. caninii inferiori;
B. incisivii centrali superiori;
C. incisivii centrali inferiori;
D. caninii superiori;
E. incisivii laterali superiori.
(pag. 96)

S2659034. n cazul n care papila incisiv nu va fi ocolit, se impune o despovrare prin foliere n
grosime de:
A. 0,3-0,4 mm;
B. 0,2 mm;
C. 0,2-0,3 mm;
D. 0,1 mm
E. 0,5 mm.
(pag. 113)

S2659035. n cazul unui dinte obturat, atitudinea fa de plasarea pintenilor va fi urmtoarea:


A. pe un dinte obturat, indiferent de materialul de obturaie, este contraindicat plasarea pintenilor;
B. plasarea pintenilor se poate face pe orice tip de obturaie, cu condiia ca aceasta s nu prezinte defeciuni
mai ales marginale;
C. nu este indicat plasarea pintenilor pe obturaii de amalgam de argint deoarece se realizeaz bimetalism;
D. pintenii nu vor fi aplicai pe alte obturaii n afara amalgamului de argint;
E. se indic plasarea pintenilor pe obturaiile cu materiale compozite, deoarece acestea au un grad ridicat la
uzur;
(pag. 98)

S2659036. lefuirea rdcinilor pentru dispozitive radiculare se face astfel:


A. vestibular la 1 mm deasupra parodoniului marginal, oral pn la nivelul parodoniului marginal;
B. att vestibular ct i oral se va lefui pn la nivelul parodoniului marginal;
C. vestibular pn la nivelul parodoniului marginal, oral la 1mm deasupra parodoniului marginal;
D. att vestibular ct i oral se va lefui la 1mm deasupra parodoniului marginal;
E. nu conteaz pn la ce nivel se face lefuirea.
(pag. 99)

S2659037. Atitudinea fa de breele suplimentare care complic diferite clase de edentaii este
urmtoarea:
A. confecionarea unei proteze acrilice cu mai multe ei;
B. extracia dinilor restani i realizarea unei proteze acrilice totale;
C. realizarea unei proteze scheletate cu mai multe ei;
D. nchiderea breelor suplimentare cu puni i apoi realizarea unei proteze scheletate;
E. n aceast situaie clinic nu se poate realiza o protez scheletat.
(pag. 105)

1418

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1419

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2659038. n cazul unei edentaii de cl. a II-a complicat cu o bre lateral atitudinea terapeutic va fi
urmtoarea:
A. nchiderea breei laterale cu o punte i apoi realizarea unei proteze schletate;
B. se contraindic realizarea de o protez scheletat cu dou ei;
C. dac lipsesc doar molarii, cel mai frecvent se indic realizare unei puni care s nchid brea lateral i a
unei puni cu o extensie distal de pe premolarii limitani edentaiei terminale;
D. cel mai indicat este s se realizeze o protez sceletat cu dou ei;
E. se indic extracia dinilor distali de brea lateral i trannsformarea edentaiei de cl. a II-a n edentaie de
cl. I-a, care se va rezolva ulterior printr-o protezare scheletat.
(pag. 107)

S2659039. n cazul unui torus palatin de mrime mic sau medie se recomand:
A. despovrare de presiuni prin foliere de 0,50-1 mm;
B. despovrare de presiuni prin foliere de 0,30-0,40 mm;
C. ntotdeauna ndeprtarea chirurgical a acestuia;
D. nu este necesar despovrarea de presiuni;
E. despovrarea de presiuni se indic numai n cazul n care mucoasa are o rezilien crescut.
(pag. 113)

S2659040. Parodoniul marginal trebuie s fie ocolit de protez la o distan de:


A. 3 mm;
B. 4 mm;
C. 5 mm;
D. 6 mm;
E. 7 mm.
(pag. 113)

S2659041. Cnd rafeul median maxilar se prezint sub forma unei creste ascuite, sensibile la palpare
acesta trebuie despovrat prin foliere n grosime de:
A. 0,20-0,30 mm;
B. 0,30-0,40 mm;
C. 0,50-0,75 mm;
D. 1 mm;
E. nu este neaprat s se realizeze o despovrare prin foliere.
(pag. 113)

S2959042. In patologia de origine ocluzala nu se intervine in sensul terapiei ocluzale specifice, in


urmatoarele situatii:
A. dizarmonii ocluzale
B. fonatie nesatisfacatoare acuzata de pacient
C. fizionomie nesatisfacatoare acuzata de pacient
D. disfunctie ocluzala
E. intercuspidare de necesitate
(pag. 178, 179, 181)

1419

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1420

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1259043. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la slefuirea selectiva sunt false?:
A. se face inaintea amendarii simptomelor musculo-articulare
B. se face intr-o singura sedinta
C. este suficienta pentru disparitia dizarmoniei ocluzale
D. se face la dintii aflati in trauma ocluzala prin indepartare diferentiat din unele zone de smalt
E. este o modalitate terapeutica reversibila
(pag. 227-228)

S1259044. Largirea spatiului periodontal a unui dinte apare in:


A. trauma ocluzala evolutiva
B. fracturi radiculare
C. trauma ocluzala in antecedente
D. inflamatie parodontala
E. inflamatie gingivala
(pag. 189)

S1259045. Leziunile cuneiforme aparute prin miloliza au urmatoarele caracteristici:


A. sunt localizate pe fata vestibulara in zona coletului
B. se extind si la cementul radicular
C. au evolutie rapida
D. dintele pe care apar este in trauma ocluzala
E. peretii defectului sunt duri.
(pag. 183-184)

S1259046. Caracteristicile durerii din dizarmonia mandibulo-craniana sunt:


A. este intotdeauna localizata
B. este exacerbata de frig si umezeala
C. nu se calmeaza la antialgicele obisnuite
D. este de obicei unilaterala
E. nu este influentata de miscarile mandibulei
(pag. 182-183)

S1259047. Despre abrazia patologica sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. poate fi generalizata sau localizata
B. forma generalizata apare cel mai des in bruxism
C. forma generalizata este si excentrica
D. fatetele de uzura sunt mai mate decat restul dintilor
E. fatetele de uzura semnifica un contact prematur sau o interferenta.
(pag. 183-184)

S1259048. In tratamentul disfunctiei mandibulo-craniene se iau in considerare urmatoarele metode


terapeutice:
A. tratamente ortodontice
B. gutiere ocluzale
C. tratament medicamentos
D. kinetoterapia
E. tratament psihologic
(pag. 223-224)

1420

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1421

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1259049. La dintii care sunt in contact prematur se poate constata:


A. prezenta pungilor parodontale
B. fremitus
C. zgomot mat la percutie, eventual fara ca dintele sa fie devital
D. extruzie
E. mobilitate
(pag. 210-211)

S1259050. Muschii pterigoidieni laterali se palpeaza astfel:


A. cu gura larg deschisa
B. cu indexul plasat in fornixul superior, retrotuberozitar
C. directia de palpare este cea care se da acului in anestezia plexala la molarul doi superior
D. palparea se face din fornix spre posterior, superior si medial
E. extraoral, subangulomandibular.
(pag. 221)

S1259051. Semnele dentare in disfunctia mandibulo-craniana sunt:


A. miloliza
B. mobilitatea dentara
C. abrazia patologica sectoriala
D. fenomenul tieleman
E. odontalgii.
(pag. 183-188)

S1259052. Sindromul algodisfunctional miofascial (SAM):


A. este o entitate patologica din cadrul disfunctiei temporo-mandibulare
B. factorii ocluzali nu intervin in patologia SAM
C. nu beneficiaza de tratament ocluzal
D. se manifesta prin durere, spasme, redoare si/sau oboseala musculara
E. are punct de plecare articular.
(pag. 181-182)

S1259053. Slefuirea selectiva in miscarea de lateralitate:


A. trebuie sa pastreze stopurile ocluzale
B. se reduce din versantele cuspidiene
C. daca obstacolul este intre varfurile cuspidiene se reduc ambele stopuri ocluzale
D. pentru obstacolele lucratoare se slefuieste dupa regula BULL
E. pentru obstacolele nelucratoare se slefuieste dupa regula LUBL.
(pag. 231-232)

S1359054. Abraziunea patologica sectoriala este de tip:


A. abraziune excentrica
B. abraziune ad palatum
C. fatete de abraziune
D. miloliza
E. fisuri Stiellman
(pag. 185)

S1359055. Artrita reumatoida se caracterizeaza serologic prin:


A. Prezenta plasmatica a factorului reumatoid
B. Cresterea VSH
C. Titru ASLO nemodificat

1421

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1422

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Reducerea spatiului articular


E. Eroziuni la nivelul corticalei articulare
(pag. 203)

S1359056. Bruxismul nocturn are urmatoarea simptomatologie:


A. abraziune patologica
B. suferinta parodontala
C. cefalee permanenta
D. hipotrofie maseterina
E. limitarea amplitudinii de deschidere
(pag. 196)

S1359057. Cauzele dentare ale disfunctiei craniomandibulare sunt:


A. cariile tratate
B. cariile netratate
C. edentatia protezata
D. edentaia neprotezata
E. anomaliile dentomaxilare tratate
(pag. 193)

S1359058. Disfunctia temporomandibulara de origine articulara cunoaste urmatoarele cauze


A. de dezvoltare
B. inflamatorii
C. durerea miofasciala
D. hipomotilitate
E. miozita
(pag. 181)

S1359059. Durerea mandibulo craniana cunoaste urmatoarele caracteristici:


A. durerea poate fi localizata sau iradiata
B. noaptea la caldura pernei durerea se calmeaza, de obicei
C. nu este exacerbata de frig si umezeala
D. este calmata de miscarile mandibulei
E. se calmeaza la antalgice obisnuite
(pag. 182)

S1359060. Incidentele specifice pentru AM pentru diagnosticul paraclinic al disfunctiei cranio


mandibulare sunt:
A. Radiografia retrodentoalveolara
B. Incidenta Parma
C. Incidenta Schuller
D. Artroscopia
E. Teleradiografia de fata
(pag. 219)

S1359061. Modificarile laminei dura ca semn radiologic al disfunctiei craniomandibulare sunt:


A. ingrosare
B. largirea spatiului periodontal
C. intrerupere
D. resorbia limbusului alveolar
E. rarefactie osoasa periapicala
(pag. 188)

1422

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1423

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1359062. Osteoartroza poate fi determinata prin suprasolicitare mecanica de


A. edentatie frontala redusa
B. alimente de consistenta moale
C. hipotonicitate musculara
D. masticaie unilaterala cronica
E. edentatie molara terminala
(pag. 201-202)

S1359063. Se considera patologice si necesita interventii de slefuire selectiva


A. Contactele unilaterale in relatie centrica
B. Contactele din care determina o deplasare laterala a mandibulei
C. Distanta dintre RC si IM mai mica de 2mm
D. Distana dintre RC si IM mai mica de 1mm
E. Distanta dintre RC si IM mai mica de 1,5mm
(pag. 213)

S1359064. Sindromul algodisfunctional miofascial se manifesta prin


A. disarmonie ocluzala si / sau neuromusculara
B. durere
C. spasme
D. luxatie ATM
E. ankiloza
(pag. 181)

S1459065. Tratamentul osteoartrozei se face prin:


A. Kinetoterapie;
B. Fizioterapie;
C. slefuiri selective;
D. Gutiere acrilice;
E. Protezare corecta.
(pag. 202)

S1459066. Caracteristicile durerii in disfuctia temporo-mandibulare sunt:


A. Este exacerbata de frig si umezeala;
B. Este de obicei unilaterala;
C. Este mai mare noaptea;
D. Nu se calmeaza la antalgice obisnuite;
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
(pag. 182)

S1459067. Disfunctia temporo-mandibulara de origine articulara poate fi:


A. Prin deplasari meniscale;
B. Prin hipomobilitate antalgica;
C. Tumorala;
D. De natura inflamatorie;
E. Prin ankiloza.
(pag. 181)

S1459068. Disfunctia temporo-mandibulara de origine musculara poate fi:


A. Prin ankiloza fibroasa;
B. Prin modificari de forma;
C. Tumorala;

1423

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1424

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Miozita
E. Raspuns corect b, c, d
(pag. 181)

S1459069. Osteoartoza poate fi determinata prin suprasolicitare mecanica de:


A. Edentatia terminala;
B. Parafunctii (bruxism);
C. Deformari articulare post-traumatice sau congenitale;
D. Dieta solicitanta (din punct de vedere mecanic);
E. Raspuns corect a, b, d.
(pag. 201)

S1459070. Semnele de suferinta parodontala care nu sunt considerate de natura functionala ocluzala
ci atribuite direct factorilor inflamatori locali sunt:
A. Restaurari protetice fixe defectuoase;
B. Proteze partiale mobilizabile al caror conector principal nu menajeaza parodontiul marginal;
C. Mobilitate dentara localizata fara pungi parodontale;
D. Proteze pariale mobilizabile al caror conectori secundari se afla in contact cu gingia fixa sau marginea
gingivala libera;
E. Placa dentara bacteriana.
(pag. 178-179)

S1459071. Semnele dentare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:


A. Miloliza;
B. Fisuri/fracturi coronare;
C. Abraziunea patologica;
D. Hiperestezie dentinara;
E. Necroza pulpara.
(pag. 183-184)

S1459072. Semnele paraclinice articulare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:


A. Subluxatii ale condilului mandibular;
B. Spatiu articular largit;
C. Atrofia tuberculilor articulari;
D. Neregularitai ale contururilor osoase;
E. Scleroza osoasa subcorticala
(pag. 191)

S1459073. Semnele parodontale ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:


A. Fenomenul tieleman;
B. Fisura Stielman;
C. Tremele secundare;
D. Pungile parodontale;
E. Fremitus.
(pag. 187-188)

S1459074. Semnele radiologice ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:


A. ingrosarea laminei dura;
B. Rezorbtia limbusului alveolar;
C. Largirea spatiului periodontal;
D. intreruperea laminei dura
E. Raspuns corect a, b, c

1424

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1425

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 188-189)

S1459075. Sindromul algodisfunctional miofascial reprezinta o entitate patologica din cadrul


disfunctiei temporo-mandibulare manifesta prin:
A. Oboseala musculara;
B. Durere musculara;
C. Tulburari de masticatie;
D. Tulburari de fonaie;
E. Hipomobilitate.
(pag. 181)

S1559076. Arterita temporala se mai numeste si:


A. arterita reumatoida
B. arterita microvasculara
C. arterita poliarticulara
D. arterita cu celule gigante
E. arterita craniana
(pag. 204)

S1559077. Care dintre urmatoarele fenomene se pot decela prin auscultatia simpla la nivelul A.T.M.:
A. modificarea fantei de inclinare a tuberculului articular
B. crepitatii
C. cracmente
D. modificari de forma ale condilului mandibular
E. modificari de pozitie ale condilului mandibular
(pag. 218)

S1559078. Care dintre urmatoarele semne clinice caracterizeaza osteoartroza A.T.M. din cadrul
disfunctiei cranio-mandibulare:
A. redoare a A.T.M.
B. artralgii
C. luxatii dentare
D. zgomote articulare
E. laxitate ligamentara
(pag. 191)

S1559079. Care dintre urmatoarele semne clinice se pot observa prin inspectia muschilor mobilizatori
ai mandibulei:
A. durerea muschilor pterigoidieni laterali
B. limitarea unor miscari ale mandibulei
C. modificarea traseului unor miscari ale mandibulei
D. hipertrofia maseterina unilaterala
E. hipertrofia maseterina bilaterala
(pag. 220)

S1559080. Care dintre urmatoarele teorii constituie mecanisme de actiune ale gutierelor ocluzale:
A. teoria ocluziei bilaterale balansate
B. teoria dezangajarii ocluzale
C. teoria psihosomatica
D. teoria dimensiunii verticale de ocluzie
E. teoria ocluziei functionale
(pag. 224,225)

1425

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1426

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1559081. Modificarile partilor moi care apar in disfunctia mandibulo-craniana sunt:


A. cresterea lascitati ligamentelor A.T.M.
B. muscarea obrazului
C. interpozitia obrajilor
D. interpoziia limbii
E. scaderea tonusului musculaturii periorale
(pag. 191)

S1559082. Simptomele disfunctiei mandibulo-craniene ce necesita tratament sunt:


A. acuze estetice legate de relatiile intermaxilare de ocluzie
B. absenta molarului de minte
C. abrazia dentara
D. osteoartroza A.T.M.
E. semne de suferinta parodontala legate de relatiile intermaxilare de ocluzie
(pag. 223)

S1559083. Sindromul algodisfunctional miofascial se caracterizeaza prin:


A. dureri dentare
B. dureri ale oaselor maxilare
C. dureri musculare
D. redoare
E. spasme si oboseala musculare
(pag. 181)

S1559084. Terapia ocluzala specifica este contraindicata in urmatoarele situatii:


A. cand exista contacte premature si interferente ocluzale
B. cand exista stabilitate ocluzala
C. cand exista masticatie satisfacatoare
D. cand nu exista semne de suferina ale parodoniului marginal
E. cand exista leziuni odontale
(pag. 177,178,179)

S1659085. Aspectele clinice ale semnelor articulare in disfunctia mandibulo-craniana sunt urmatoarele:
A. artralgii
B. laxiatate a ATM
C. hiperchinezia artrogena
D. hipochinezia atrogena
E. zgomote articulare
(pag. 191)

S1659086. Caracteristicile durerii din disfunctia mandibulo-craniana relatate de pacienti sunt


urmatoarele:
A. durarea poate fi localizata sau iradiata
B. durarea este de obicei unilaterala
C. noaptea la caldura pernei de obicei se calmeaza
D. nu se calmeaza la analgetice obisnuite
E. durerea se calmeaza la analgetice obisnuite
(pag. 182)

S1659087. Cauzele dentare ale DMC sunt urmatoarele:


A. cariile netratate
B. edentatiile neprotezate

1426

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1427

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. anomaliile dento-maxilare
D. obstacole ocluzale
E. fenomenul tielemann
(pag. 193)

S1659088. Din punct de vedere clinic semenele parodontale ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt
urmatoarele:
A. mobilitate dentara
B. deschiderea contactelor interproximale
C. fisura-Stielmann
D. frenomenul tielemann
E. rarefatici osoas periapicale
(pag. 188)

S1659089. Semnele radiolgice ale disfunctiei mandibulo-craniene la nivel parodontal sunt:


A. leziuni periapicale odontogene
B. rarefactie osoasa periapicala
C. modificari la nivelul laminei dura
D. ingustarea spatiului periodontal
E. resobtia limbusului alveolar
(pag. 188)

S1659090. Teoriile mecanismelor de actiune ale gutierelor ocluzale sunt urmatoarele:


A. teoria dezangajarii ocluzale
B. teoria dimeniunii verticale de repaus
C. teoria repozitionari mandibulo-craniene
D. sensibilizarea pacientului
E. teoria dimensiunii verticale de ocluzie
(pag. 225)

S2159091. De la nivelul muchiului sterno-cleido-mastoidian durerea poate s iradieze la nivelul:


A. Regiunii temporale
B. Planeului bucal
C. Regiunii urechii
D. Globului ocular
E. Ultimilor molari maxilari
(pag. 190)

S2159092. Episoadele din bruxismul nocturn :


A. Dureaz circa 5 minute
B. Dureaz circa 90 minute
C. Se repet la interval de 5 minute
D. Se repet la interval de 90 minute
E. Intervin mai frecvent n timpul somnului superficial
(pag. 195)

S2159093. n bruxismul excentric ;


A. Suprasolicitarea articular este mai mic dect n bruxismul centric
B. Suprasolicitarea articular este mai mare dect n bruxismul centric
C. Modificrile sunt mai importante la ATM pe partea spre care se face bruxismul
D. Modificrile sunt mai importante la ATM contralaterale prii spre care se face bruxismul
E. Abraziunea intereseaz la nceput ultimii molari de pe partea spre care se face bruxismul

1427

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1428

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 196)

S2159094. La palparea muchilor, n disfuncia ocluzal:


A. Consistena pstoas trdeaz o miozit cronic
B. Consistena pstoas trdeaz o miozit acut
C. Consistena ferm trdeaz o miozit cronic
D. Consistena ferm trdeaz o miozit acut
E. Consistena elastic trdeaz o stare spastic
(pag. 190)

S2159095. Semne radiologice parodontale n disfuncia ocluzal sunt:


A. ntreruperea laminei dura
B. Lrgirea spaiului periodontal
C. Fisura Stielman
D. Rarefacia osoas periapical
E. Hipercementoza
(pag. 188-189)

S2159096. Tratamentele ortodontice incorect conduse i urmrite pot cauza instalarea disfunciei
ocluzale prin:
A. Absena eliberrii traseului pe care dintele trebuie s-l urmeze
B. Aplicarea unei fore ortodontice prea mari
C. Lipsa autocuririi i ntreineii artificiale din cauza aparatelor ortodontice fixe
D. Lipsa nlturrii contactelor dento-dentare nefuncionale aprute la dintele deplasat ortodontic
E. Traumatizarea parodoniului marginal superficial de ctre componente ale aparatului ortodontic
(pag. 200)

S2259097. Crosetul Ackers asigura:


A. mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv
B. sprijinul prin pintenul ocluzal
C. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv
D. corpul situat pe fata meziala a dintelui stalp
E. corpul situat pe fata distala a dintelui stalp
(pag. 190)

S2259098. Urmatoarele afirmatii privind crosetele Roach devizate sunt false:


A. sunt numite si crosete bara
B. sunt in numar de 7
C. sunt mai vizibile decat crosetele circulare
D. insertia protezelor prevazute cu acest tip de crosete este mai usoara
E. bratul retentiv pleaca din seaua scheletului metallic
(pag. 193)

S2259099. Crosetul in semi T este indicat mai frecvent pe:


A. premolari superiori
B. premolari inferiori
C. molari mandibulari
D. canini superiori
E. molari maxilari
(pag. 195)

S2259100. Urmatoarele tipuri de crosete sunt folosite mai ales pe premolari:


A. crosetul S

1428

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1429

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

crosetul I
crosetul U
crosetul L
crosetul R
(pag. 196)

S2259101. Pe molarii izolati se folosesc urmatoarele tipuri de crosete:


A. corset unibar
B. corset R
C. corset inelar
D. corset semi T
E. gherute mezio-distale cu dubla extremitate libera
(pag. 195)

S2259102. Dispozitivul Roach sferic cu platou de ghidaj permite urmatoarele miscari ale seilor:
A. bascularea prin infundare a extremitatii distale
B. translatia verticala
C. rotatia vestibule-orala
D. la fel ca sistemele de capse CEKA
E. la fel ca dispozitivul Roach plat
(pag. 195)

S2259103. Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt:


A. culise
B. capse
C. magnetice
D. crosetul cervico-alveolar
E. bare cu calareti
(pag. 211)

S2259104. Sistemele de culise, dupa raportul cu microprotezele sunt:


A. culise intracoronare
B. numai culise intracoronare
C. culise extracoronare
D. numai culise extracoronare
E. culise intra-extracoronare
(pag. 211)

S2259105. Dintre cele mai cunoscute sisteme de capse se pot mentiona:


A. capsule Biaggi 648 si 650
B. capse CEKA
C. sisteme de telescopare
D. sisteme de bare cu calareti
E. crosetul caninului
(pag. 224)

S2259106. Pentru a asigura o buna mentinere a protezei prin sistemul de culise este necesar:
A. precizia culisei
B. marimea suprafetei de frictiune dintre matrice si Patrice
C. inaltimea dintelui stalp
D. marimea culisei
E. topografia dintelui stalp

1429

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1430

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 224)

S2259107. Efectele crosetelor turnate asupra dintilor stalpi se pot clasifica in


A. manifestari dentare
B. manifestari ocluzale
C. manifestari complexe
D. manifestari de grad II
E. manifestari fizionomice
(pag. 180)

S2259108. Masurile pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor sunt:


A. acoperirea dintilor stalpi cu microproteze
B. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp
C. plasarea pintenului ocluzal in edentatii terminale in foseta meziala a dintelui stalp
D. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi
E. toate raspunsurile de mai sus
(pag. 183)

S2259109. Pe modelul de studiu se analizeaza urmatoarele:


A. care sunt dintii restanti
B. care sunt dintii stalpi
C. aspectul liniei ecuatorului protetic
D. valoarea parodontala a dintilor stalpi
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. 184)

S2259110. Tipurile de crosete turnate sunt:


A. crosetele circulare
B. crosetele Roach
C. crosetele cervico-alveolare
D. crosetele Ney
E. crosetele speciale
(pag. 185)

S2259111. Dintre crosetele circulare fac parte:


A. crosetul caninului
B. crosetele Ney I
C. crosetul Ackers
D. crosetul C
E. crosetul unibar
(pag. 185-193)

S2259112. Crosetul Ackers e format din:


A. corpul crosetului
B. contracroset
C. brat retentiv
D. croset continuu
E. sea terminalav
(pag. 187)

S2259113. Crosetul unibar este de doua feluri:


A. cu contact partial dentar

1430

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1431

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

fara contact partial dentar


cu contact total dentar
fara contact total dentar
nici un raspuns nu e valabil
(pag. 199)

S2259114. Crosetul R.P.I. e aplicat de obicei pe premolari si prezinta urmatoarele parti


A. pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalp
B. placa proximo-orala
C. brat retentive divizat in I care pleaca din sa
D. brat retentive divizat in T
E. pinten ocluzal plasat in foseta distala a dintelui stalp
(pag. 204)

S2259115. Dezavantajele crosetelor mixte sunt:


A. in timp se dezactiveaza datorita oboselii aliajului
B. sunt usor de lipit
C. deformarea de catre pacient prin manipulare gresita
D. adaptarea crosetului pe dinte nu e perfectaadaptarea crosetului pe dinte nu e perfecta
E. pasivitatea e intotdeauna respectata
(pag. 207)

S2259116. Fixarea bratului din sarma la partea turnata a crosetului se poate face prin:
A. sudura electrica
B. retentie in acrilat
C. o data cu turnarea scheletului metallic
D. supraturnarea scheletului protezei peste sarma crosetului
E. nici o varianta corecta
(pag. 209)

S2259117. Crosetul Akers deschis anterior prezinta


A. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala
B. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distala
C. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentive orientat mezial
D. corpul situate pe fata meziala a dintelui stalp
E. corpul situate pe fata distala a dintelui stalp
(pag. 190)

S2359118. Nu se realizeaz terapie ocluzal specific atunci cnd:


A. Exist stabilitate ocluzal,
B. Masticaia este satisfctoare
C. Fonaia este satisfctoare,
D. Exist leziuni odontale coronare reduse ca numr i profunzime
E. Sunt absente suferina articular i muscular.
(pag. 177-179)

S2359119. Sunt considerate de natur ocluzal urmtoarele semne de suferin parodontal:


A. Prezena plcii bacteriene,
B. Retraciile gingivale,
C. Prezena depozitelor de tartru,
D. Restaurrile odontale prin obturaii necorespunztoare,
E. Mobilitatea dentar.

1431

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1432

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 178)

S2359120. Nu sunt considerate semne de suferin parodontal de cauz odontal:


A. Aplicarea protezelor pariale mobilizabile acrilice care nu menajeaz parodoniul marginal al dinilor restani,
B. Aplicarea elementelor de meninere i stabilizare incorect concepute i realizate,
C. Aplicarea de pelote vestibulare,
D. Aplicarea de conectori secundari care transmit forele n afara poligonului de susinere parodontal,
E. Aplicarea de brae opozante ale croetelor care nu-i exercit rolul de reciprocitate.
(pag. 178-179)

S2359121. Disfuncia mandibulo-cranian poate avea determinare etiologic legat de:


A. Prezena arteritei temporale,
B. Patologia ATM,
C. Prezena hipertensiunii arteriale,
D. Suferine primare neuro-musculare
E. Asocieri etiologice complexe.
(pag. 180)

S2359122. Disfuncia temporo-mandibular de origine articular poate fi:


A. De dezvoltare
B. Prin deplasri meniscale
C. Hipomobilitate,
D. De natur inflamatorie,
E. Ankiloza.
(pag. 181)

S2359123. Disfuncia temporo-mandibular de origine muscular const n:


A. hipermotilitate prin fibroz muscular,
B. durere miofascial
C. hipermotilitate antalgic,
D. miozit,
E. spasme musculare.
(pag. 181)

S2359124. Miloliza este caracterizat prin:


A. localizare pe faa vestibular a dinilor,
B. localizare pe faa vestibular a dinilor n zona coletului,
C. pe seciune are aspect de unghi ascuit deschis spre vestibulul bucal,
D. pe seciune are aspect de unghi obtuz deschis spre vestibulul bucal,
E. intereseaz smalul i cementul (dup recesiune).
(pag. 183)

S2359125. Bruxismul se caracterizeaz prin:.


A. tergerea reliefului ocluzal
B. accentuarea curbei transversale a ocluziei,
C. reducerea nlimii coronare,
D. boselarea proceselor alveolare
E. modificarea dimensiunii verticale de ocluzie n toate cazurile.
(pag. 184)

S2359126. Tremele secundare:


A. sunt favorizate de coexistena parodontopatiei,

1432

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1433

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

sunt determinate de prezena tartrului,


apar ndeosebi frontal maxilar ca rezultat al suprasolicitrii ocluzale,
apar secundar edentaiilor i migrrilor dentare,
apar n special ntre incisivul central i cel lateral.
(pag. 188)

S2359127. Durerea muscular local are urmtoarele particulariti:


A. se manifest ca o jen cel mai frecvent la nivelul muchiului trapez,
B. se manifest ca o tensiune, oboseal, cel mai frecvent cu localizare maseterin,
C. nu se asociaz cu limitarea micrilor mandibulei,
D. poate fi urmarea bruxismului nocturn,
E. asocierea durerii temporale, maseterine, submaxilare se consider semn patognomonic de disfuncie
ocluzal.
(pag. 190)

S2359128. Nu reprezint cauze determinante dentare ale disfunciei mandibulo-craniene:


A. cariile netratate,
B. migrrile dentare datorate edentaiei,
C. masticaia bilateral,
D. leziunile articulare,
E. modificrile neuro-musculare.
(pag. 193)

S2359129. Exist corelaii ale bruxismului nocturn legate de consumul de:


A. amfetamine,
B. nifedipin,
C. carbamazepin,
D. fenotiazin,
E. alcool.
(pag. 197)

S2359130. Coronoplastia se realizeaz n urmtoarele situaii clinice:


A. dini migrai n breele edentate,
B. restaurri odontale care nu interfer cu planul de ocuzie,
C. dini aflai n malpoziie primar care nu produc modificri nefuncionale ale planului de ocluzie,
D. dini aflai n malpoziie primar ce produc probleme estetice,
E. pentru reducerea cuspizilor piston (determin impact alimentar la nivelul spaiului interdentar antagonist).
(pag. 230)

S2559131. Modificrile prilor moi care apar n disfuncia mandibulo-cranian sunt :


A. creterea lascitii ligamentelor A.T.M.
B. mucarea obrazului
C. interpoziia obrajilor
D. interpoziia limbii
E. scderea tonusului musculaturii periorale
(pag. 191)

S2659132. n legtur cu tratamentul preprotetic, care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. se face dup analiza modelului de studiu;
B. este instituit dup analiza radiografiilor;
C. se mai numete i tratament nespecific;
D. se realizeaz dup amprenta funcional;

1433

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1434

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. are rolul asanrii cavitii bucale.


(pag. 87)

S2659133. n cadrul tratamentului proprotetic se realizeaz:


A. echilibrarea ocluzal;
B. intervenii chirurgicale asupra osului;
C. intervenii asupra dinilor stlpi;
D. extraciile dentare;
E. intervenii chirurgicale asupra mucoasei.
(pag. 89)

S2659134. Planurile de ghidare au urmtoarele caracteristici:


A. sunt necesare n special n edentaiile terminale;
B. se realizeaz prin lefuire cu pietre diamantate cilindrice;
C. n edentaiile frontale sunt necesare;
D. trebuie s fie paralele cu axa de inserie a protezei;
E. sunt necesare n edentaiile intercalate.
(pag. 91)

S2659135. Dimensiunile unui lca pentru un pinten extern trebuie s fie:


A. adncimea, la nivelul crestei marginale de 1,5 mm;
B. limea 1/3 din limea vestibulo-oral;
C. limea 1/4 din limea vestibulo-oral;
D. lungimea 1/3 din diametrul meziodistal;
E. lungimea 1/4 din diametrul meziodistal.
(pag. 94)

S2659136. Caracteristicile tuberozitilor maxilare sunt:


A. sunt zone protetice pozitive;
B. sunt zone protetice negative;
C. asigur sprijin muco-osos pentru eile terminale;
D. nu au rol n stabilizarea orizontal a protezei;
E. asigur ntotdeauna o bun meninere.
(pag. 111)

S2659137. De obicei, locul de plasare al pintenilor este:


A. n edentaiile laterale n fosetele marginale de lng edentaie;
B. n edentaiile laterale n foseta mezial a dintelui mezial;
C. n edentaiile terminale n fosetele distale ale dinilor stlpi;
D. n edentaiile terminale n fosetele meziale ale dinilor stlpi;
E. nu conteaz tipul de edentaie, pintenii se pot plasa oriunde;
(pag. 95)

S2859138. Abrazia patologica generalizata:


A. apare in bruxism
B. DVO este micsorata
C. DVO nu este modificata
D. este neconforma cu varsta biologica
E. este in concordanta cu varsta biologica
(pag. 184)

S2859139. Leziunile cuneiforme(miloliza):

1434

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1435

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

pot fi asociate cu hiperaciditate locala


dintele gazda este in trauma ocluzala
sunt de consistenta dura
prezinta dentina cariata
toate de mai sus
(pag. 183-184)

S2859140. In etiologia bruxismului nocturn este incriminata:


A. determinarea ocluzogena
B. stressul
C. personalitatea succeptibila la tulburari psihoemotionale minore
D. dispozitia ereditara
E. alcoolismul
(pag. 197)

S2859141. Gutierele ocluzale au rol in:


A. amendarea artralgiilor temporomandibulare
B. amendarea mialgiilor ocluzogene
C. impiedica abrazia dentara
D. pun in repaus condilii mandibulari prin scaderea DVO
E. impiedica trauma ocluzala
(pag. 227)

S2859142. Slefuirea selectiva este indicata in urmaroarele situatii:


A. la dinti aflati in trauma ocluzala
B. preprotetic
C. postprotetic
D. restaurari protetice care permanetizeaza un plan de ocluzie nefunctional
E. in ocluzii instabile
(pag. 229-230)

S2959143. Miloliza se caracterizeaza prin:


A. distrugerea progresiva a dintelui ca urmare a hiperaciditatii locale(cura prelungita de citrice)
B. e o afectiune care intereseaza smaltul
C. se poate extinde si la cementul radicular
D. este asociata in mod constant de hipersensibilitate
E. dintele gazda este in truma ocluzala
(pag. 183, 184)

S2959144. Abraziunea patologica generalizata se caracterizeaza prin:


A. inversarea curbei transversale de ocluzie
B. boselarea proceselor alveolare
C. diminuarea dimensiunii verticale de ocluzie
D. egresiune
E. extruzie
(pag. 184)

S2959145. Abraziunea patologica sectoriala (neuniforma):


A. apare in bruxism centric
B. fatetele de uzura se potrivesc intre ele in RC
C. fatetele de uzura se potrivesc intre ele in IM
D. fatetele de uzura se potrivesc intr-o miscare antero-laterala

1435

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1436

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. este un semn al disfunctiei mandibulo-craniene


(pag. 185)

S2959146. Aspectele patologice ale unui contact prematur se manifesta prin:


A. mobilitate
B. fremitus
C. zgomot clar la percutie
D. retractie parodontala
E. modificarea dinamicii mandibulare
(pag. 210, 178, 181)

1436

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1437

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 60
Cmpul protetic edental total
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1260001. La maxilar muschii dislocatori ai protezei totale sunt:
A. Muschii valului palatin
B. Buccinatorul
C. Orbicularul
D. Ridicatorul propriu al buzei superioare
E. Rizorius
(pag. 34)

S1260002. Muschiul buccinator


A. Ia parte la formarea pungii lui Eisenring
B. Se insera superior pe apofiza coronoida
C. Se insera inferior pe ligamentul pterigomandibular
D. E muschi mobilizator al mandibulei
E. Fibrele sale se incruciseaza cu muschiul barbiei
(pag. 30,35)

S1260003. Torusul mandibular prezinta urmatoarele caractere:


A. Apare dupa o extractie dificila
B. E situat in zona linguala centrala
C. E situat sub linia oblica interna
D. E situat lingual in dreptul premolarilor
E. Nu creaza dificultati in protezare
(pag. 27)

S1360004. in clasificarea Landa, torusul palatin situat in 1/3 anterioara a palatului se incadreaza in:
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a V-a
(pag. 22)

S1360005. in portiunea vestibulara a tuberculului piriform, proteza vine in contact cu:


A. marginea posterioara a muschiului buccinator
B. marginea posterioara a muschiului maseter
C. marginea anterioara a muschiului buccinator
D. marginea anterioara a muschiului maseter
E. marginea anterioara si inferioara a muschiului maseter
(pag. 30)

S1360006. La nivelul zonei linguale centrale, marginea lingurii individuale trebuie sa fie:
A. mai subtire, pentru a nu tine contractia genioglosului

1437

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1438

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

mai groasa, pentru a realiza cu mai multa usurinta inchiderea marginala


mai scurta cu 1 mm
supraextinsa, presand fundul de sac lingual
rasucita larg
(pag. 40)

S1360007. Suprafata de sprijin maxilara poate suporta presiuni masticatorii de:


A. 0,875 0,900 Kg/cm2
B. 2,074 2,540 Kg/cm2
C. 1,265 1,687 Kg/cm2
D. 1,740 1,935 Kg/cm2
E. mai mici de 0,73 Kg/cm2
(pag. 20)

S1360008. Tuberozitatea"procidenta"este o tuberozitate cu:


A. diametrul V O mare
B. diametrul V O redus
C. diametrul ocluzo apical marit
D. diametrul ocluzo apical redus
E. dimensiunea V O si ocluzo apicala in limite normale
(pag. 22)

S1460009. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:


A. Primul tip de torus palatin este situat in treimea posterioara a palatului, de forma rotunjita putand atinge
dimensiunea unei alune.
B. Al doilea tip are forma longitudinala situat in cele doua treimi posterioare ale boltii.
C. Al treilea tip cuprinde cele doua treimi anterioare ale liniei mediane si este destul de bine reprezentat.
D. Al patrulea tip se intinde doar in treimea anterioara a palatului.
E. Al cincilea tip se intinde de la gaura palatina posterioara pana la limita distala a palatului.
(pag. 23)

S1560010. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic dur maxilar:
A. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent
B. aderenta mucoasei la periost este slaba
C. la nivelul torusului palatin mucoasa este subtire
D. rugile palatine se accentueaza
E. la nivelul torusului palatin mucoasa este insensibila
(pag. 25)

S1560011. Dupa instalarea edentatiei totale, mandibula poate suferi urmatoarele modificari
morfofunctionale:
A. atrofia osoasa poate ajunge la nivelul orificiilor mentoniere
B. arcul marginii libere al procesului alveolar se micsoreaza
C. unghiul goniac se micsoreaza
D. mandibula se retrudeaza
E. apofiza coronoida capata progresiv forma triunghiulara
(pag. 26)

S1560012. Mucoasa pasiv mobila are urmatoarele caracteristici:


A. este foarte aderenta la periost
B. nu poate fi mobilizata de medic
C. are o latime intre 1-3mm

1438

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1439

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. are o laime intre 1-5mm


E. este situata la distanta de fundurile de sac vestibulare
(pag. 25)

S1660013. Referitor la zona linguala laterala a campului protetic edentat total:


A. permite extinderea marginii protezei;
B. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre distal
C. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre mezial
D. versantul lingual al protezei va avea lungime uniforma in aceasta zona
E. este delimitata distal de linia imaginara ce trece prin fata meziala a molarului de 6 ani inferior
(pag. 41)

S1660014. Zona tuberculului piriform:


A. este o zona de sprijin
B. este una de inchidere marginala
C. este atat o zona de sprijin, cat si una de inchidere marginala
D. are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani
E. trebuie evitata de catre baza protezei, deoarece este un element negativ
(pag. 40)

S2160015. Mucoasa pasiv-mobila:


A. Este aderenta de periost
B. Poate fi mobilizata de miscarile functionale ale pacientului
C. Are o latime de 4 mm
D. Cu ct este mai ngusta succiunea este mai buna
E. Nu are tesut submucos lax.
(pag. 25)

S2260016. Prin cmp protetic se nelege


A. zona de sprijin
B. zona de succiune
C. totalitatea esuturilor care vin n contact cu proteza
D. mucoasa fix
E. mucoasa mobil
(pag. 19)

S2260017. Torusul palatin


A. este situat n regiunea posterioar a apofizelor alveolare
B. are rol n meninerea i stabilizarea protezei
C. este situat pe sutura palato-maxilar
D. este vizibil de la inspecie sau la palpare
E. se asociaz cu o bolt adnc
(pag. 20)

S2260018. Intersectarea torusului palatin cu linia de reflexie a vlului palatin are drept consecine
A. favorizeaz nchiderea marginal a protezei
B. creeaz dificulti n obinerea etaneizrii protezei la acest nivel
C. nu are importan
D. contribuie la meninerea protezei
E. contribuie la stabilizarea protezei
(pag. 22)

1439

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1440

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2260019. n clasificarea lui Landa, torusul palatin situat de la gaura palatin anterioar la limita distal
a palatului dur se ncadreaz n
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a V-a
(pag. 23)

S2260020. Prin cmp protetic la edentatul total se nelege


A. crestele edentate maxilar i mandibular
B. totalitatea esuturilor din cavitatea bucal
C. teritoriul biologic pe care se aplic proteza
D. bolta palatin
E. torusul palatin
(pag. 19)

S2260021. Suprafaa de sprijin maxilar poate suporta presiuni masticatorii de


A. 2,225 2,680 kg/cm2
B. 2,730 2,975 kg/cm2
C. 1,855 1,937 kg/cm2
D. 1,265 1,687 kg/cm2
E. 0,980 1,010 kg/cm2
(pag. 20)

S2260022. Limita protezei mandibulare, n regiunea lingual


A. gaura mentonier
B. creasta milohioidian
C. muchiul buccinator
D. tuberculul mandibular
E. torusul mandibular
(pag. 27)

S2360023. Suprafaa de sprijin maxilar poate suporta presiuni masticatorii de:


A. 0,875 0,900 Kg/cm2
B. 2,074 2,540 Kg/cm2
C. 1,265 1,687 Kg/cm2
D. 1,740 1,935 Kg/cm2
E. mai mici de 0,73 Kg/cm2
(pag. 20)

S2360024. Tuberozitatea procident este o tuberozitate cu:


A. diametrul V O mare
B. diametrul V O redus
C. diametrul ocluzo apical mrit
D. diametrul ocluzo apical redus
E. dimensiunii V O si ocluzo apicale n limite normale
(pag. 22)

S2360025. n clasificarea Landa, torusul palatin situat n 1/3 anterioar a palatului se ncadreaz n:
A. clasa I
B. clasa a II-a

1440

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1441

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a V-a
(pag. 23)

S2360026. Zona de succiune a cmpului protetic edentat total mandibular este format din: (p. 26 29)
A. zona Ah
B. nia lui Ney i Bowen
C. mucoasa pasiv-mobil de la periferia cmpului protetic
D. spaiul lingual lateral
E. punga Eisenring
(pag. 26-29)

S2360027. Zona tuberculului piriform este o zon de:


A. sprijin
B. nchidere marginal
C. de sprijin i de nchidere marginal
D. de adeziune
E. nici o variant nu este corect
(pag. 39)

S2360028. n poriunea vestibular a tuberculului piriform, proteza vine n contact cu:


A. marginea posterioar a muchiului buccinator
B. marginea posterioar a muchiului maseter
C. marginea anterioar a muchiului buccinator
D. marginea anterioar a muchiului maseter
E. marginea anterioar i inferioar a muchiului maseter
(pag. 30)

S2360029. La nivelul zonei linguale centrale, marginea lingurii individuale trebuie s fie:
A. mai subire, pentru a nu ine contracia genioglosului
B. mai groas, pentru a realiza cu mai mult uurin nchiderea marginal ?
C. mai scurt cu 1 mm
D. supraextins, presnd fundul de sac lingual
E. rsucit larg
(pag. 40)

S2560030. Care din urmtoarele oase contribuie la formarea palatului osos:


A. corpul osului sfenoid
B. apofizele palatine ale oaselor maxilare
C. stnca osului temporal
D. creasta zigomato-alveolar
E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid
(pag. 20)

S2660031. n cazul amprentrii compresive dup O. C. Applegate:


A. se folosete cear bucoplastic;
B. schletul metalic este realizat dup o amprent unic cu hidrocoloizi;
C. se folosete gutaperca;
D. se exercit presiuni pe ei;
E. medicul va modela amprenta prin micri funcionale ale periferiei cmpului protetic.
(pag. 347)

1441

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1442

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2860032. Torusul palatin la populatia tarii noastre se intalneste mai frecvent (ene si popovici)
A. in treimea anterioara a boltii palatine
B. in cele doua treimi posterioare ale boltii
C. in treimea mijlocie a boltii palatine
D. in treimea posterioara a boltii palatine
E. in cele doua treimi anterioare ale boltii palatine
(pag. 23)

S2960033. Pe ligamentul pterigo-mandibular se insera:


A. muschiul constrictor superior al faringelui
B. muschiul temporal
C. muschiul buccinator
D. muschiul maseter
E. muschiul palatoglos
(pag. 30)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1260034. Muschii valului palatin se caracterizeaza prin:
A. Sunt in numar de 5 de fiecare parte
B. Se insera pe ligamentul pterigo-mandibular
C. Sunt ridicatori ai valului
D. Sunt coboratori ai valului
E. Muschii ridicatori se evidentiaza prin manevra Valsalva
(pag. 34)

S1260035. Conduita terapeutica in cazul torusului mandibular poate sa fie de:


A. Exereza chirurgicala
B. Amprenta compresiva
C. Folierea modelului preliminar
D. Folierea modelului final
E. Rascroirea bazei protezei la acest nivel
(pag. 27-47)

S1260036. Dupa influenta pe care o au asupra marginilor protezei totale, muschii de la periferia
campului protetic se clasifica in:
A. Orofaciali
B. Muschi cu insertie perpendiculara
C. Muschi cu insertie paralala
D. Muschii mimicii
E. Muschii valului palatin
(pag. 29-30)

S1260037. in spatiul retrozigomatic al campului protetic edentat total actioneaza urmatoarele elemente:
A. Ligamentul pterigo-mandibular
B. Muschiul buccinator
C. Muschiul temporal
D. Apofiza coronoida
E. Frenul bucal (lateral)
(pag. 36)

1442

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1443

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1260038. La maxilarul superior muschii stabilizatori ai protezei totale sunt:


A. Buccinatorul
B. Orbicularul buzei superioare
C. Orbicularul buzei inferioare
D. O parte din muschii proprii ai limbii
E. Muschii valului palatin
(pag. 30-32)

S1260039. La mandibula muschii stabilizatori ai protezei totale sunt:


A. Rizorius
B. Buccinator
C. Marele si micul zigomatic
D. Ridicatorul propriu al buzei superioare
E. Orbicularul buzei inferioare
(pag. 30-32)

S1260040. Muschii dislocatori ai protezei totale mandibulare sunt:


A. Maseterul
B. Pterigoidianul intern
C. Pterigoidianul lateral (extern)
D. Patratul buzei inferioare
E. Muschiul barbiei
(pag. 30-34)

S1260041. Muschiul buccinator se caracterizeaza prin:


A. Are insertie osoasa si insertie la nivelul partilor moi
B. Delimiteaza tuberculul piriform de nisa linguala retromolara
C. Este situat in grosimea obrajilor
D. Insertia sa posterioara se face pe linia oblica externa
E. Formeaza punga lui Eisenring
(pag. 30)

S1260042. Spatiul vestibular labial mandibular prezinta unele particularitati:


A. Mucoasa pasiv mobila e lata
B. Frenul buzei inferioare nu impiedica inchiderea marginala
C. Mucoasa pasiv mobila se delimiteaza usor
D. La nivelul fundului de sac se insera muschiul patrat al buzei inferioare
E. La nivelul fundului de sac se insera muschiul barbiei
(pag. 40-41)

S1260043. Zona linguala laterala se caracterizeaza prin:


A. Este un spatiu larg
B. Porneste din dreptul fetei distale a molarului doi
C. Ajunge pana in dreptul spatiului dintre canin si premolar
D. Zona de mucoasa pasiv-mobila e lata
E. Prezenta inconstanta a torusului mandibular
(pag. 41)

S1360044. Campul protetic edentat total este format din


A. zona de sprijin
B. zona de adeziune
C. zona de succiune

1443

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1444

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. zona de meninere
E. zona de stabilitate
(pag. 19)

S1360045. Muschiul buccinator are insertie:


A. superioara osoasa orizontala, la nivelul tuberozitatii pana la M1 sup
B. inferioara, pe fata interna a mandibulei, de-a lungul l. o. i.;
C. posterioara, pe ligamentul pterigomandibuar
D. anterioara, la nivelul nodului comisural
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 30)

S1360046. Muschiul marele zigomatic are rol in:


A. exprimarea rasului
B. exprimarea tristetii
C. tractionarea comisurii. in sus si inapoi
D. exprimarea dezgustului
E. tuguierea buzelor
(pag. 31)

S1460047. Ce anume se intelege prin expresia"camp protetic"la edentatul total:


A. Totalitatea tesuturilor din cavitatea bucala
B. Totalitatea tesuturilor care vin in contact cu proteza respectiva
C. Crestele edentate restante
D. Teritoriul biologic pe care se aplica proteza mobilizabila
E. Fibromucoasa palatina
(pag. 19)

S1460048. La maxilar zonele cu rezilienta marita datorita tesuturilor submucoase bogate in tesut
glandular si adipos sunt:
A. Zona incisivilor laterali, de pe palat, exista zona lui Fish.
B. in regiunea premolarilor, de pe palat, exista tesut adipos (Lejoyeux).
C. Zona molarilor, pe palat, cunoscuta sub numele de Zonele lui Schrder.
D. Regiunea situata posterior de linia Ah.
E. Torusul situat pe linia palatina mediana.
(pag. 24)

S1460049. Mucoasa pasiv mobila:


A. Are o latime intre 1 si 3 mm.
B. Este situata in apropierea fundurilor de sac vestibulare.
C. Face trecerea spre fibromucoasa palatina.
D. Prin cresterea laimii favorizeaza fenomenul de succiune.
E. in profunzime, are tesut submucos lax.
(pag. 25)

S1460050. Mucoasa zonei de succiune este alcatuita din:


A. Mucoasa mobila ce se aplica pe fata externa a protezei in vecinatatea marginilor.
B. Fibromucoasa ce vine in contact cu placa palatinala.
C. Mucoasa pasiv mobila.
D. Crestele alveolare.
E. Lueta.
(pag. 19)

1444

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1445

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1460051. Muschii ridicatori ai mandibulei:


A. Sunt reprezentati de muschii zigomatici.
B. Cuprind maseterul si tempralul.
C. Sunt antagonisti cu muschiul milohioidian.
D. Muschiul maseter se insera prin fasciculul superficial, superior pe marginea inferioara arcadei zigomatice.
E. Nu cuprind fasciculul superificial al temporalului.
(pag. 33)

S1460052. Muschiul buccinator:


A. Este situat in partea laterala a cavitatii bucale in grosimea fiecarui obraz.
B. Este situat inferior de muschiul milohioidian.
C. Superior se insera la nivelul tuberozitatii pana in dreptul molarului prim superior.
D. Anterior se insera la nivelul mentonului.
E. Posterior se insera oblic aproape vertical pe ligamentul pterigomandibular.
(pag. 30)

S1460053. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. Creasta edentata rezulta din apofiza alveolara maxilara dupa extragerea dintilor.
B. Tuberozitatea maxilara rezulta prin unirea apofizelor palatine.
C. Ischemia sau hiperemia indusa de proteza la nivelul osului nu duce la osteoliza datorita circulatiei
colaterale bogate.
D. Tuberozitatea maxilara are un rol important in meninerea si stabilizarea protezei.
E. Presiunea discontinua, cu intervale de repaus mai lungi, favorizeaza osteogeneza.
(pag. 19, 20)

S1460054. Zona de sprijin a campului protetic edentat total este reprezentata de:
A. Crestele alveolare.
B. Tuberozitatile maxilare.
C. Bolta palatina.
D. Creasta zigomato-alveolara.
E. Crestele edentate mandibulare.
(pag. 19)

S1460055. Zona de sprijin mandibular:


A. Se intinde in majoritatea cazurilor pana la nivelul crestei milohioidiane.
B. Prezinta deseori deasupra liniei oblice interne proeminente osoase rotunjite.
C. Este delimitata posterior de tuberculul mandibular.
D. Cuprinde torusul mandibular situat deasupra liniei oblice externe.
E. Poate prezenta cute, bride, longitudinale datorita atrofiei rapide.
(pag. 27, 28)

S1460056. Zona de succiune mandibulara:


A. Este situata la periferia campului protetic edentat total.
B. Este zona de trecere dintre mucoasa fixa si cea mobila.
C. Cuprinde si suportul osos.
D. Este reprezentata de mucoasa pasiv mobila
E. Situarea cat mai aproape de fundul de sac vestibular defavorizeaza aparitia succiunii.
(pag. 28, 29)

S1460057. Zonele caracteristice ale campului protetic edentat total sunt:


A. Tuberozitatile maxilare.
B. Zona de succiune.

1445

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1446

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Zona de sprijin.
D. Crestele alveolare dentare.
E. Osul maxilar.
(pag. 19)

S1460058. Zonele functionale ale campului protetic maxilar superior sunt:


A. Spatiul retrozigomatic.
B. Zona tuberculului piriform.
C. Spatiul vestibular lateral.
D. Spaiul vestibular labial.
E. Spatiul malar.
(pag. 30)

S1560059. Care din urmatoarele afirmatii privind muschii coboratori ai valului palatin sunt corecte:
A. sunt reprezentati de peristafilinul extern si intern
B. sunt reprezentati de glosostafilin si faringostafilin
C. modifica pozitia palatului moale in cursul emiterii vocalei,, A"
D. sunt muschi cu inserie orizontala
E. permit delimitarea marginii posterioare a amprentei prin manevra Valsalva
(pag. 35)

S1560060. Care din urmatoarele afirmatii privind tuberculul piriform sunt corecte:
A. delimiteaza posterior zona de sprijin mandibulara
B. rezulta prin extractia molarului de 12 ani
C. poate fi acoperit de proteza totala inferioara pe toata suprafata sa
D. este acoperit, la inceput, de o mucoasa groasa, aderenta la periost
E. in treimea sa posterioara se insera ligamentul pteriogomandibular
(pag. 27, 28)

S1560061. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic moale maxilar:
A. prezinta o mucoasa groasa si aderenta
B. substratul osos prezinta o rezorbtie accentuata
C. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent
D. aderena mucoasei la periost este slaba
E. pentru amprenta se recomanda tehnici speciale
(pag. 25)

S1560062. Care din urmatoarele elemente contribuie la delimitarea zonei linguale laterale:
A. o linie care trece prin fata distala a molarului unu inferior
B. o linie care trece prin fata distala a molarului doi inferior
C. limita anterioara ajunge in dreptul spatiului dintre canin si incisivul lateral inferior
D. limita anterioara ajunge in dreptul spaiului dintre canin si premolarul unu inferior
E. insertia muschiului genioglos
(pag. 41)

S1560063. Care din urmatoarele oase contribuie la formarea palatului osos:


A. corpul osului sfenoid
B. apofizele palatine ale oaselor maxilare
C. stanca osului temporal
D. lamele orizontale ale oaselor palatine
E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid
(pag. 20)

1446

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1447

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1560064. Care dintre urmatorii muschi se insera perpendicular pe periferia campului protatic edentat
total:
A. muschiul buccinator
B. muschiul milohioidian
C. muschiul genioglos
D. muschiul orbicular
E. muschiul barbiei
(pag. 29)

S1560065. Spatiul retrozigomatic se caracterizeaza prin:


A. este delimitat anterior de frenul bucal
B. este delimitat posterior de santul pterigomaxilar
C. este determinat de existenta muschiului maseter
D. acest spaiu se largeste pe masura atrofiei osului alveolar
E. este delimitat anterior de apofiza zigomatoalveolara
(pag. 35)

S1660066. Caracteristicile zonei linguale centrale, de care trebuie sa se tina seama in realizarea lingurii
individuale sunt:
A. marea mobilitate a genioglosului
B. dificultatile in realizarea inchiderii marginale in pozitia de repaus si in miscarea de protractie a limbii
C. mobilitatea mica a genioglosului
D. generarea de forte mici de catre genioglos asupra marginilor lingurii individuale
E. exercitarea de forte mari din partea genioglosului asupra marginii respective a lingurii individuale
(pag. 42)

S1660067. Care dintre urmatorii muschi au rol favorizant de mentinere si stabilitate a protezei totale:
A. buccinatorul
B. orbicularul buzelor
C. marele zigomatic
D. mentonier
E. triunghiularul buzei inferioare
(pag. 30-32)

S1660068. in zona distala a campului protetic edentat total maxilar:


A. exista o slaba inchidere marginala
B. este prezenta numai inchiderea marginala externa
C. valul palatin cu inclinatie oblica este favorabil
D. pozitia orizontala a valului este favorabila
E. este o " zona cheie"a campului protetic
(pag. 37-38)

S1660069. in zona tuberculului piriform, elementele negative sunt reprezentate de:


A. muschiul buccinator
B. muschiul genioglos
C. fibre tendinoase din muschiul temporal
D. fibre ale muschiului maseter
E. muschiul palatoglos
(pag. 40)

S1660070. in zona vestibulara centrala (labiala) a campului protetic edentat total mandibular:
A. muschiul patrat al buzei inferioare are o actiune stabilizatoare

1447

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1448

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

tonicitatea orbicularului buzei are totdeauna actiune de mentinere si stabiliate


datorita atrofiei, succiunea este numai externa
frenul buzei inferioare este un element inconstant
frenul buzei inferioare se sectioneaza chirurgical, inainte de inceperea tratamentului
(pag. 41)

S1660071. Punga lui Eisenring:


A. are ca limita posterioara tuberozitatea maxilara
B. are ca limita posterioara santul pterigomaxilar
C. este limitata vestibular de muschiul maseter
D. se largeste pe masura atrofiei osului alveolar
E. se micsoreaza pe masura atrofiei osului alveolar
(pag. 36)

S1660072. Referitor la frenul bucal din spatiul vestibular lateral al campului protetic edentat total
maxilar:
A. se evidentiaza prin tractiunea obrazului in afara
B. se evidentiaza prin tractiunea in jos a obrazului
C. se evidentiaza prin ridicarea obrazului cu oglinda
D. trebuie ocolit de catre marginea protezei
E. trebuie sectionat chirurgical
(pag. 36)

S1660073. Spatiul vestibular labial (frontal, sau anterior) al campului protetic edentat total maxilar se
caracterizeaza prin:
A. frenul buzei superioare il imparte in 2 portiuni intotdeauna simetrice
B. creasta este acoperita de o mucoasa de cele mai multe ori ferma si aderenta de os
C. de cele mai multe ori creasta la acest nivel prezinta o mucoasa glisanta
D. evidentierea limitei de reflexie a mucoasei se face prin tractiuni energice ale buzei superioare
E. grosimea protezei la acest nivel este dictata de considerente estetice
(pag. 37)

S1660074. Torusul palatin este:


A. acoperit de o mucoasa groasa, cheratinizata
B. acoperit de o mucoasa subtire si sensibila
C. un element de stabilitate a protezei totale
D. important mai ales ca forma si marime
E. important mai ales ca localizare
(pag. 22)

S1660075. Zonele functionale ale campului protetic edentat total mandibular sunt:
A. 3 pereche
B. 2 nepereche
C. 4 pereche
D. 1 nepereche
E. in total 5
(pag. 39)

S2160076. Spatiul vestibular labial superior se caracterizeaza prin:


A. Prezenta musculaturii cu fibre orizontale
B. Este delimitat posterior de cele doua frenuri bucale
C. Este mpartit de frenul buzei superioare n doua portiuni simetrice

1448

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1449

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Fundul de sac este accesibil


E. Fundul de sac este suficient de larg
(pag. 36-37)

S2160077. Zonele lui Schrder au urmatoarele caracteristici:


A. Tesut glandular bogat
B. Tesut glandular redus
C. Tesut adipos redus
D. Secretie salivara bogata n mucina
E. Actioneaza ca o perna hidraulica
(pag. 24)

S2260078. Cmpul protetic edentat total este mprit n urmtoarele zone caracteristice
A. zona de sprijin
B. zona de succiune
C. mucoasa fix
D. mucoasa mobil
E. mucoasa pasiv-mobil
(pag. 19)

S2260079. Zona de sprijin cuprinde


A. crestele alveolare maxilare
B. tuberozitile maxilare
C. crestele edentate mandibulare
D. bolta palatin
E. mucoasa mobil
(pag. 19)

S2260080. Zona de succiune cuprinde


A. bandeleta pasiv-mobil
B. mucoasa fix
C. mucoasa mobil ce se aplic pe faa extern a protezei, n vecintatea marginilor
D. bolta palatin
E. substratul osos
(pag. 19)

S2260081. Cmpul protetic maxilar are substratul osos reprezentat de (dr. Constantiniuc Mariana):
A. tuberozitile maxilare
B. tuberculii piriformi
C. bolta palatin
D. creasta zigomato-alveolar
E. crestele alveolare edentate
(pag. 19)

S2260082. La formarea bolii palatine contribuie


A. apofizele palatine ale oaselor maxilare
B. corpul osului sfenoid
C. lamele orizontale ale oaselor palatine
D. stnca osului temporal
E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid
(pag. 20)

1449

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1450

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2260083. Torusul palatin


A. este acoperit de o mucoas subire i sensibil
B. are rol n meninerea i stabilizarea protezei
C. este acoperit de o mucoas groas
D. este situat pe sutura median intermaxilar
E. nu are importan protetic
(pag. 20,25)

S2260084. Dup Landa, cele 5 variante de torus au urmtoarea localizare:


A. primul tip este situat n treimea posterioar a palatului
B. al doilea tip se gsete n cele dou treimi posterioare ale bolii
C. al treilea tip se gsete n treimea mijlocie a bolii
D. al patrulea tip se ntinde doar n treimea anterioar a palatului
E. al cincilea tip se ntinde de la gaura palatin anterioar pn la limita distal a rugilor palatine
(pag. 23)

S2260085. Evoluia osului, dup regulile stabilite de Jores, este urmtoarea


A. presiune continu duce la resorbie osoas
B. presiune discontinu cu perioade de repaus foarte scurte favorizeaz resorbia
C. presiune continu, cu intervale de repaus lungi favorizeaz osteogeneza
D. presiune discontinu, cu intervale de repaus lungi favorizeaz osteogeneza
E. presiune discontinu cu perioade de repaus scurte favorizeaz osteogeneza
(pag. 20)

S2260086. Cmpul protetic edentat total este mprit n urmtoarele zone caracteristice
A. zona de meninere
B. zona de sprijin
C. zona de stabilizare
D. zona de succiune
E. zona de adeziune
(pag. 19)

S2260087. n zonele lui Schrder exist


A. puin esut glandular
B. mult esut adipos
C. mult esut glandular
D. glande salivare palatine
E. saliv bogat n mucin
(pag. 24)

S2260088. Referitor la mucoasa balant, urmtoarele afirmaii sunt valabile


A. apare cnd mucoasa nu urmeaz n evoluia sa atrofia osoas
B. d senzaia tactil de duritate
C. pune mari probleme la amprentare i stabilizarea protezei
D. este situat n apropierea fundurilor de sac vestibulare
E. necesit de regul excizia chirurgical preprotetic
(pag. 24)

S2260089. Pe bolta palatin, n regiunea anterioar a rugilor palatine


A. fibromucoasa este bine vascularizat
B. mucoasa este subire, palid
C. corionul este dens, gros, aderent la periost

1450

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1451

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. mucoasa are un strat considerabil de esut submucos cu legtur slab cu periostul


E. fibromucoasa d senzaia tactil de duritate
(pag. 25)

S2260090. La nivelul torusului palatin


A. mucoasa este subire, palid
B. mucoasa este foarte sensibil
C. mucoasa are o comprimabilitate mare
D. d senzaia tactil de mare duritate
E. exist posibilitatea alunecrii orizontale a mucoasei pe substratul osos
(pag. 25)

S2260091. Cmpurile deformabile moi


A. se datoreaz purtrii ndelungate a unor proteze incorecte
B. necesit excizia chirurgical preprotetic
C. necesit tehnici speciale de amprentare
D. se ntlnesc frecvent la pacienii edentai care nu poart proteze
E. se asociaz cu o bolt palatin plat
(pag. 25)

S2260092. Cmpurile protetice deformabile moi se datoreaz purtrii ndelungate a unor proteze
incorecte, care prezint
A. baze instabile
B. mijloace excepionale de meninere nepotrivite
C. margini vestibulare prea scurte sau prea subiri
D. arcade dentare incorect concepute
E. relaii ocluzale necorespunztoare
(pag. 25)

S2260093. Mucoasa pasiv-mobil


A. nu este aderent de periost
B. nu poate fi mobilizat de medic sau prin micrile funcionale ale pacientului
C. este aderent de periost
D. are o lime ntre 1 i 3 mm
E. este situat n profunzimea fundurilor de sac vestibulare
(pag. 25)

S2260094. Mucoasa pasiv-mobil este situat


A. n profunzimea fundurilor de sac vestibulare
B. n apropierea fundurilor de sac vestibulare
C. mai aproape de versantele crestelor edentate
D. la o distan de 3mm de muchia crestei
E. pe muchia crestei edentate
(pag. 25)

S2260095. Mucoasa pasiv-mobil


A. are o lime de 5 mm
B. cu ct este mai lat, fenomenul de succiune se poate instala mai uor
C. nu este aderent de periost
D. nu are esut submucos lax
E. are esut submucos lax
(pag. 25)

1451

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1452

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2260096. Mucoasa mobil


A. tapeteaz planeul bucal
B. tapeteaz restul cavitii bucale
C. se poate aplica pe faa extern a protezei
D. perfecteaz nchiderea marginal
E. poate fi acoperit de protez
(pag. 26)

S2260097. Zona de sprijin mandibular


A. este mai redus dect creasta edentat maxil
B. este delimitat anterior de apofizele genii
C. este delimitat vestibular de linia oblic extern
D. este delimitat lingual de linia milohioidian
E. este delimitat posterior de ramura ascendent
(pag. 26)

S2260098. Torusul mandibular este


A. proeminen osoas rotunjit
B. formaiune favorabil protezrii
C. situat distal de premolari
D. acoperit de o mucoas subire
E. situat dedesuptul liniei oblice interne
(pag. 27)

S2260099. Tuberculul mandibular se caracterizeaz prin urmtoarele


A. este o formaiune anatomic situat distal de molarul de minte
B. are la nceput o poziie oblic sau chiar vertical
C. ia natere n locul trigonului retromolar
D. n poriunea lui superioar se inser ligamentul pterigomandibular
E. ia natere prin atrofia mai redus a peretelui distal al alveolei molarului trei inferior
(pag. 27-28)

S2360100. Cmpul protetic edentat total este format din:


A. zona de sprijin
B. zona de adeziune
C. zona de succiune
D. zona de meninere
E. zona de stabilitate
(pag. 19)

S2360101. Zona de sprijin a cmpului protetic edentat total este reprezentat de:
A. substrat glandular
B. substrat mucos
C. substrat muscular
D. substrat osos
E. nici unul
(pag. 19)

S2360102. Muchiul buccinator are inserie:


A. superioar osoas orizontal, la nivelul tuberozitii pna la M1 superior
B. inferioar, pe faa intern a mandibulei, de-a lungul liniei oblice onterne
C. posterioar, pe ligamentul pterigomandibuar

1452

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1453

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. anterioar, la nivelul nodului comisural


E. toate variantele sunt corecte
(pag. 30)

S2360103. Muchiul marele zigomatic are rol n:


A. exprimarea rsului
B. exprimarea tristeii
C. tracionarea comisurii. n sus i napoi
D. exprimarea dezgustului
E. uguierea buzelor
(pag. 31)

S2360104. Zonele funcionale ale cmpului protetic maxilar superior sunt reprezentate de:
A. nia Ney i Bowen
B. zona vestibular
C. zona lingual lateral
D. zona distal
E. zona lingual lateral
(pag. 53)

S2360105. Zona vestibular maxilar se caracterizeaz prin:


A. prezena musculaturii cu fibre orizontale
B. existena unui fund de sac accesibil i suficient de larg
C. prezena frenului buzei superioare
D. prezena frenurilor bucale laterale
E. prezena de fibre musculare cu inserie perpendicular
(pag. 37)

S2360106. Zona Ah se caracterizeaz prin:


A. o slab nchidere marginal
B. o bun nchidere marginal
C. prezena de formaiuni musculare cu inserie perpendicular pe periferia cmpului protetic
D. formaiuni musculare cu inserie paralel pe periferia cmpului protetic
E. etaneizarea marginii protezei numai pe partea intern
(pag. 39)

S2360107. Zona vestibular central (labial) mandibular este dominat de aciunea:


A. muchiului triunghiular
B. muchiului ptrat al buzei inferioare
C. muchiului brbiei
D. muchiului orbicular al buzelor
E. muchiului micului zigomatic
(pag. 40)

S2560108. Care din urmtoarele elemente morfologice sunt situate pe faa intern a mandibulei:
A. apofizele genii
B. linia oblic extern
C. torusul mandibular
D. linia oblic intern
E. gurile mentoniere
(pag. 26)

1453

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1454

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2660109. Cauze ale impreciziei de suprafa ale amprentelor cu alginate sunt urmtoarele:
A. bule de aer;
B. goluri;
C. modificri la ndeprtarea amprentei din gur;
D. imprecizii de amprentare la nivelul bolii palatine;
E. spatularea prelungit a amestecului.
(pag. 361)

S2660110. Dup o amprent funcional de splare (Wash technic) se poate realiza o protez
scheletat n:
A. edentaia de cl. a III-a cnd marginile eilor nu pot sau nu trebuie s ajung pn n fundurile de sac;
B. edentaia de cl. a III-a, cnd nu se face versant vestibular al eilor;
C. edentaia de cl. a IV-a, cnd eile frontale nu pot s ajung pn n fundurile de sac din cauza unor
procese alveolare retentive;
D. edentaia de cl. I, cnd nu se face versant vestibular al eilor;
E. edentaia de cl. A II-a, cnd marginile eilor laterale nu pot sau nu trebuie s ajung pn n fundurile de
sac.
(pag. 352)

S2660111. Precizai care dintre afirmaii sunt false n legtur cu amprentarea cu alginate la realizarea
protezei scheletate:
A. dup amprentarea cu alginate, modelul se poate realiza fr modificarea dimensiunilor din partea
amprentei n intervalul de timp de pna la 24 ore;
B. amprenta este bine s fie inut n ap pentru a nu suferi modificri dimensionale;
C. n timpul amprentrii este necesar realizarea unei presiuni continue asupra lingurii;
D. lsarea amprentei n contact cu aerul duce la contracia acesteia;
E. scoaterea amprentei din gur se face rapid, dintr-o dat i n axul lung al dinilor;
(pag. 362)

S2660112. n cazul metodei de amprentare n doi timpi (Wash technic):


A. prima amprent se ia cu material siliconic de consisten ridicat;
B. prima amprent se ia cu material de tipul alginatului;
C. n timpul amprentrii primare se fac micri ale periferiei cmpului protetic de ctre medic i pacient;
D. n timpul amprentrii primare se fac micri ale periferiei cmpului protetic numai de ctre medic;
E. amprenta definitiv se realizeaz cu alginat.
(pag. 365)

S2660113. Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt false, n legtur cu amprenta funcional
pentru realizarea protezei "echilibrate:
A. amprentarea se face cu eugenat de zinc;
B. adaptarea eilor se face pn la linia de reflexie a mucoasei;
C. se mai numete i amprenta compresiv cu "gura deschis;
D. dup determinarea RIM de ocluzie pacientul nchide gura i se reia amprentarea;
E. proteza rezultat dup aceast metod se realizeaz cu dini de porelan.
(pag. 348)

S2660114. Amprenta funcional necompresiv este indicat n:


A. edentaie cl. A III-a la maxilar;
B. edentaie cl. I i a II-a la mandibul cnd sunt aplicate dispozitive ce realizeaz sprijin mixt articular;
C. edentaie cl. I i a II-a la mandibul, n aproape toate cazurile;
D. edentaie cl. I i a II-a la maxilar, n aproape toate cazurile;
E. edentaie cl. I i aII-a la maxilar cnd sunt aplicate dispozitive ce realizeaz sprijin mixt articular.
(pag. 346)

1454

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1455

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2660115. n cazul amprentei funcionale sub presiune masticatorie dup Spreng:


A. eile vor fi tapetate cu material bucoplastic;
B. eile vor fi tapetate cu material termoplastic;
C. materialul de amprent i proteza vor fi purtate 7-10 zile;
D. materialul de amprent i proteza vor fi purtate 6zile;
E. este necesar realizarea dup amprentare a modelului corijat.
(pag. 348)

S2660116. Amprenta funcional de splare (Wash technic) este contraindicat n edentaiile de cl I i a


II-a deoarece:
A. marginile amprentei vor fi prea scurte;
B. la mandibul conectorul principal va fi aplicat n zone eronate;
C. apare deformarea fundului de sac vestibular;
D. marginile amprentei vor fi nemodelate funcional;
E. protezele realizate dup amprente funcionale de splare vor produce leziuni de decubit.
(pag. 351)

S2660117. n legtur cu amprenta funcional n cadrul realizrii protezei scheletate, care din
urmtoarele afrmaii sunt false:
A. amprenta funcional se poate realiza i cu linguri standard;
B. nainte de amprentare proteza veche trebuie s nu fie purtat 1-2 zile;
C. amprenta funcional nu are caracteristici legate de clasa de edentaie;
D. este diferit n funcie de tipul de sprijin;
E. amprenta funcional necompresiv este indicat mai ales n cazul edentaiei de cl. a II-a.
(pag. 345)

S2660118. Printre timpii de realizare a protezei scheletate dup metoda de amprentare compresiv
utilizat de Clinica de protetic dentar din Bucureti, se regsesc:
A. confecionarea lingurei individuale din plac de baz;
B. confecionarea lingurei individuale din acrilat;
C. amprent funcional cu un elestomer de consisten fluid;
D. aplicarea valurilor de ocluzie din cear roz;
E. aplicarea valurilor de ocluzie din stents.
(pag. 349)

S2660119. n cazul unei amprentrii cu alginate, pentru obinerea unei amprente fr modificri
dimensionale aceasta trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. s fie scoas din gur lent, fr a utiliza micri brute;
B. s fie scoas din gur rapid, dintr-o dat i n axul lung al dinilor;
C. la maxilar se fac traciuni n jos i napoi;
D. la mandibul se fac traciuni n sus i uor spre vestibular;
E. pn la turnarea modelului, amprenta se va ine ntr-un bol cu ap;
(pag. 360)

S2660120. n cazul unei edentaii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebuie s se fac astfel:
A. n regiune distal lingura se va opri la 1,5 mm de inseria ligamentului pterigo-mandibular;
B. n zona lingual lateral, lingura trebuie s acopere linia milohioidian;
C. n zona lingual lateral, lingura trebuie s se opreasc la 1 mm de linia milohioidian;
D. dac nu se palpeaz creasta milohioidian, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planeul bucal;
E. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm.
(pag. 364)

1455

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1456

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2860121. Tuberozitatea maxilara poate fi:


A. retentiva
B. neutra
C. neretentiva
D. procidenta
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 22)

S2860122. Mucoasa pasiv-mobila a campului protetic maxilar edentat total este:


A. putin aderenta de periost
B. nu poate fi mobilizata de medic
C. poate fi mobilizata de medic
D. are o latime cuprinsa intre 1-3 mm
E. foarte aderenta de periost
(pag. 25)

S2860123. Zonele in care fibrele musculare se insera perpendicular pe periferia campului protetic
edentat total sunt:
A. limita posterioara a campului protetic maxilar
B. zona vestibulara labiala mandibulara
C. zona vestibulara laterala mandibulara
D. toata zona periferica linguala mandibulara
E. zona tuberculului piriform
(pag. 30)

S2860124. Zona tuberculului piriform prezinta urmatoarele caracteristici:


A. ocupa regiunea molarului de minte inferior
B. este zona de sprijin si zona de inchidere marginala
C. nu participa la mentinerea protezei totale
D. nu participa la stabilizarea protezei totale
E. anterior tuberculul este delimitat de inertia ligamentului pterigo-maxilar
(pag. 39)

S2860125. Zona linguala centrala are urmatoarele caracteristici


A. se intinde pe o distanta de 1,5 cm in stanga si 1,5 cm in dreapta liniei mediane
B. nu este dominata de actiunea genioglosului
C. nu este comparata ca importanta cu zona ah
D. este dominata de actiunea genioglosului
E. este dominata de actiunea muschiului triunghiular
(pag. 42)

S2860126. Zona de sprijin a campului protetic edentat total cuprinde:


A. tuberculii piriformi
B. bolta palatina
C. crestele edentate (substratul osos)
D. tuberozitatile maxilare
E. mucoasa ce vine in contact cu marginile protezei
(pag. 19)

S2860127. Spatiul retrozigomatic:


A. este delimitat posterior de santul pterigomaxilar
B. este delimitat anterior de frenul bucal

1456

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1457

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. este determinat de existenta muschiului buccinator (insertia sa superioara)


D. acest spatiu ampular se micsoreaza pe masura atrofiei
E. este delimitat anterior de apofiza zigomatoalveolara
(pag. 35)

S2960128. In edentatia totala, mucoasa fixa atrofica este:


A. groasa
B. palida
C. sensibila la palpare
D. aderenta de periost
E. capabila la presiuni
(pag. 23-25)

S2960129. Din elementele osoase ale osului maxilar ce fac parte din campul protetic al edentatului
total, se pot enumera:
A. creasta edentata
B. tuberizitatile maxilare
C. tuberculii piriformi
D. creasta zigomato-alveolara
E. torusul palatin
(pag. 19-23)

S2960130. Tuberozitatile maxilare:


A. aparitia osului maxilar
B. aparitia osului palatin
C. au rol important in asigurarea sprijinului
D. au rol important in stabilitatea protezei
E. sunt marginite posterior de ligamentul pterigo-palatin
(pag. 19, 21, 22)

S2960131. Mucoasa pasiv mobila la maxilar:


A. asigura adeziunea protezei totale
B. asigura succiunea protezei totale
C. este situata in fundul de sac vestibular
D. contine tesut conjunctiv submucos lax
E. nu poate fi mobilizata de medic
(pag. 25)

1457

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1458

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 61
Examenul pacientului edental total
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1261001. Adeziunea buna a protezelor totale este asigurata de:
A. Creste edentate cu versante neutre
B. Bolta palatina in forma de"V"
C. Bolta palatina plata
D. Creste edentate cu versante neretentive
E. Tubercul piriform oblic
(pag. 46)

S1261002. Adeziunea foarte buna a protezei totale maxilare se obtine cand:


A. Bolta palatina e in forma de"U"
B. Bolta palatina e in forma de"V"
C. Bolta palatina e plata
D. Contactul dintre baza protezei si mucoasa pasiv-mobila este intim
E. Contactul dintre baza protezei si mucoasa pasiv-mobila este intim
(pag. 46)

S1361003. in timpul amprentarii, tuberculul piriform va fi acoperit de lingura:


A. numai in 2/3 posterioare
B. pe toata suprafata
C. numai in 1/3 posterioara
D. nu va fi acoperit
E. numai in 2/3 anterioare
(pag. 48)

S1361004. Prezenta bridelor longitudinale la periferia campului protetic necesita amprentarea cu:
A. alginat
B. siliconi pasta
C. materiale termoplastice
D. gips
E. materiale reziliente
(pag. )

S1361005. Torusul mandibular proeminent:


A. asigura mentinerea protezei pe camp
B. necesita folierea modelului
C. nu impiedica protezarea
D. asigura un sprijin mai bun protezei
E. necesita reducere chirurgicala
(pag. 47)

S1561006. Examenul exobucal prin palpare a edentatului total poate preciza:


A. gradul de atrofie a ramurii verticale a mandibulei

1458

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1459

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

modul de deplasare a apofizei coronoide


modul de deplasare al condililor
gradul de atrofie al condililor
existenta unor pareze faciale
(pag. 46)

S1561007. in zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi:
A. corectat chirurgical
B. ocolit doar de lingura individuala
C. ocolit doar de proteza finita
D. acoperit de macheta din ceara
E. utilizat pentru mentinerea protezei
(pag. 46)

S1561008. Mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta se caracterizeaza prin:


A. nu este capabila sa suporte presiuni masticatorii
B. poate fi amprentata numai cu materiale termoplastice
C. poate fi amprentata numai cu elastomeri de consistenta medie
D. prezinta sensibilitate mare
E. poate fi amprentata cu orice material de amprenta
(pag. 47)

S1561009. Prin examenul exobucal se pot aprecia urmatoarele modificari caracteristice edentatului
total:
A. stergerea santurilor perilabiale
B. marirea D.V. a etajului inferior
C. infundarea buzelor
D. pastrarea rosului buzelor
E. simetrie faciala
(pag. 45)

S1561010. Tipul fetei pacientului edentat total este important la:


A. alegerea dintilor frontali inferiori
B. stabilirea nivelului planului de ocluzie
C. alegerea gradului de cuspidare a dintilor laterali
D. alegerea dinilor frontali superiori
E. determinarea pozitiei de R.C.
(pag. 46)

S1661011. Atitudinea fata de mucoasa balanta consta in:


A. nu se indeparteaza niciodata chirurgical
B. se amprenteaza cu alginat
C. se amprenteaza cu elastomeri siliconici de consistenta medie
D. se amprenteaza cu ghips
E. se amprenteaza cu materiale bucoplastice
(pag. 47)

S1661012. Constatarea la examenul clinic al edentatului total a existentei unor asimetrii, sau pareze
faciale ridica probleme:
A. in determinarea relatiei centrice;
B. de alegere a formei dintilor artificiali;
C. in orientarea planului de ocluzie;

1459

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1460

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. in modelarea versantelor vestibulare ale protezei;


E. de adaptare a lingurii individuale.
(pag. 45)

S1661013. Mucoasa rezilienta necesita:


A. amprentare cu orice material
B. amprentare de despovarare si materiale fluide
C. amprentare compresiva
D. amprentare cu materiale termoplastice
E. amprentare cu materiale bucoplastice
(pag. 47)

S2261014. Tuberozitile procidente necesit:


A. amprentarea cu materiale ce devin elastice
B. foliere pentru prevenirea basculrii protezei i a fracturrii ei
C. corectare chirurgical
D. amprent cu materiale de consisten redus
E. lingur distanat sau perforat
(pag. 46)

S2261015. Torusul palatin proeminent necesit:


A. amprent cu materiale de consisten redus
B. amprenta cu lingur distanat sau perforat
C. corectare chirurgical
D. amprent cu materiale bucoplastice
E. foliere
(pag. 46)

S2261016. Dac substratul mucos mandibular prezint bride longitudinale, se recomand ampretarea
cu:
A. materiale bucoplastice
B. materiale termoplastice
C. materiale fluide
D. siliconi de adiie
E. siliconi de condensare
(pag. 48)

S2261017. Bridele laterale:


A. se pot seciona dup ce proteza este terminat
B. pot fi mpinse la periferia cmpului protetic prin amprentare cu materiale termoplastice
C. pot fi acoperite pe 2/3 din lungimea lor de lingur, amprent i protez
D. se corecteaz chirurgical, dac se asociaz i cu o tuberozitate retentiv distal
E. se ocolesc de lingura individual i de protez
(pag. 48)

S2261018. La protezele totale, adeziunea este maxim n urmtoarele condiii:


A. torusul palatin este situat n 1/3 mijlocie a bolii palatine
B. bolta palatin este plat
C. crestele edentale au versant neutru
D. torusul mandibular este mic
E. creasta milohioidian este rotunjit
(pag. 46)

1460

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1461

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2261019. Tuberculul piriform trebuie acoperit n cele 2/3 ant.:


A. de lingur
B. amprent
C. protez
D. de (lingur, amprent i protez) toate acestea
E. de nici una din acestea
(pag. 48)

S2261020. Tuberculul piriform indiferent de poziia sa trebuie acoperit de lingur, amprent i protez
pe:
A. 1/3 ant.
B. 2/3 ant.
C. 1/3 post.
D. 2/3 post.
E. 3/3 = toat suprafaa
(pag. 48)

S2361021. Torusul mandibular proeminent:


A. asigur meninerea protezei pe cmp
B. necesit folierea modelului
C. nu mpiedic protezarea
D. asigur un sprijin mai bun protezei
E. necesit reducere chirurgical
(pag. 47)

S2361022. Prezena bridelor longitudinale la periferia cmpului protetic necesit amprentarea cu:
A. alginat
B. siliconi past
C. materiale termoplastice
D. gips
E. materiale reziliente
(pag. 48)

S2361023. n timpul amprentrii, tuberculul piriform va fi acoperit de lingur:


A. numai n 2/3 posterioare
B. pe toat suprafaa
C. numai n 1/3 posterioar
D. nu va fi acoperit
E. numai n 2/3 anterioare
(pag. 48)

S2361024. Inseria joas a planeului se asociaz cu:


A. tonicitate unic, favorabile protezrii
B. tonicitate crescut ce creeaz dificulti n protezare
C. tonicitate medie
D. lipsa tonicitii
E. nici o variant nu este corect
(pag. 48)

S2561025. Care din urmtoarele elemente se au n vedere n cadrul examinrii exobucale la edentatul
total:
A. prezena exostozelor tuberozitare

1461

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1462

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

conturul obrajilor
situarea foveelor palatine
gradul de rezilien al mucoasei cmpului protetic mandibular
poziia limbii
(pag. 45)

S2661026. Bara lingual se utilizeaz cnd:


A. nlimea procesului alveolar este de cel puin 9 mm;
B. nlimea procesului alveolar este de 4-5 mm;
C. nlimea procesului alveolar este mai mic de 9 mm;
D. nlimea procesului alveolar este mai mic de 4-5 mm;
E. nlimea procesului alveolar nu este important.
(pag. 142)

S2661027. Profilul pe seciune cel mai indicat al barei linguale este:


A. oval;
B. semipiriform;
C. senirotund;
D. rotund;
E. trapez.
(pag. 143)

S2661028. Distanarea barei linguale cnd procesul alveolar este vertical i reziliena mucoasei minim
este de:
A. 0,3-2 mm;
B. 2 mm;
C. 1,5 mm;
D. 1 mm;
E. 1,5-2 mm.
(pag. 143)

S2661029. Plcua mucozal cu lime redus este utilizat n:


A. edentaie unilateral;
B. edentaie termino-terminal;
C. edentaie frontal;
D. edentaie latero-terminal;
E. edentaiile laterale cnd proteza are un sprijin dento-parodontal.
(pag. 152)

S2661030. Grosimea plcuei mucozale cu lime redus este de:


A. 0,3 mm;
B. 0,5 mm;
C. 0,6 mm;
D. 1 mm;
E. 1,5 mm.
(pag. 152)

S2661031. n cazul plcuei mucozale cu lime mare despovrarea la nivelul rugilor este de:
A. 0,1-0,2 mm;
B. 0,2-0,3 mm;
C. 0,3-0,4 mm;
D. 0,4-0,5 mm;

1462

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1463

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. 0,6 mm.
(pag. 152)

S2661032. Plcua anterioar a conectorului maxilar fenestrat are o lime de:


A. 0,3-0,6 mm;
B. 0,6-0,9 mm;
C. 1-3 mm;
D. 3-6 mm;
E. 6-9 mm;
(pag. 154)

S2661033. Plcua posterioar a conectorului maxilar fenestrat are o lime de:


A. 1-3 mm;
B. 3-4 mm;
C. 4-5 mm;
D. 5-6 mm;
E. 6-9 mm;
(pag. 155)

S2661034. n cazul croetului inelar cu patru brae, conectorul secundar de ntrire este distanat de
mucoas cu:
A. 0,1 mm;
B. 0,2 mm;
C. 0,3 mm;
D. 0,4 mm;
E. 0,5 mm.
(pag. 190)

S2961035. In edentatia totala, campul protetic maxilar este favorabil cand:


A. creasta edentata este retentiva
B. tuberozitatile sunt procidente
C. bolta paltina este in forma de U
D. bolta palatina este in forma de V
E. mucoasa fixa are rezilienta mica
(pag. 46)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1261036. Simptomele curente intalnite in edentatia totala neprotezata sunt legate de tulburari:
A. Masticatorii
B. Fizionomice
C. Fonetice
D. Digestive
E. Articulare
(pag. 44)

S1261037. Elemente nefavorabile ale campului protetic edentat total sunt:


A. Mucoasa fixa cu rezilienta mare
B. Mucoasa fixa cu rezilienta mica
C. Creste edentate retentive
D. Limba cu insertie anterioara

1463

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1464

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Tuberculul piriform cu directie orizontala


(pag. 46-48)

S1261038. Elementele favorabile ale campului protetic edentat total sunt:


A. Bolta palatina in forma de"U"
B. Bolta palatina in forma de"V"
C. Tuberozitati procidente
D. Versant neutru al crestei edentate
E. Versant neretentiv al crestei edentate
(pag. 46-47)

S1261039. in urma examinarii substratului osos al campului protetic edentat total, se pot face
urmatoarele recomandari
A. O creasta retentiva in zona vestibulara labiala mandibulara necesita corectare chirurgicala
B. Tuberozitati procidente necesita corectare chirurgicala
C. Exostozele vor trebui despovarate
D. Bolta palatina plata se amprenteaza sub presiune
E. Torusul palatin necesita folierea modelelor
(pag. 46)

S1261040. Mentinerea protezelor totale se rezolva prin:


A. Amprentarea fidela a crestelor edentate retentive
B. Amprentarea fidela a tuberozitatlor
C. Amprentarea fidelaa a boltii palatine
D. Amprentarea fidela a zonei de succiune
E. Realizarea paralelismului intre substratul osos si suprafata mucozala a protezelor
(pag. 46)

S1261041. Palparea in cazul examenului clinic al pacientului edentat total poate pune in evidenta:
A. Dureri la nivelul ATM
B. Starea grupurilor ganglionare
C. Amplitudinea deschiderii mandibulei
D. Deformari osoase
E. Gradul de rezilienta al mucoasei fixe
(pag. 45)

S1361042. Bolta palatina in forma de V asigura:


A. adeziune buna
B. stabilitate maxima
C. sprijin deficitar
D. adeziune si stabilitate reduse
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 46)

S1361043. Examenul exobucal cuprinde date despre:


A. conditii de viata si munca
B. conturul obrajilor
C. starea psihica si tipul constitutional al pacientului
D. tipul feei
E. existenta unor asimetrii faciale
(pag. 45)

1464

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1465

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1361044. Examinarea vechilor proteze poate da indicatii despre:


A. materialul de amprentare utilizat
B. toleranta tisulara a materialului folosit in confectionarea protezei
C. aspectul bazei si marginilor protezei
D. durata purtarii protezelor
E. existenta unor obiceiuri vicioase
(pag. 48-49)

S1361045. Interviul pacientului E.T. trebuie sa precizeze:


A. doleantele pacientului in legatura cu noul tratament
B. etiologia edentatiei
C. evolutia tratamentului
D. starea de sanatate generala a pacientului
E. experientele anterioare personale legate de tratamentele stomatologice
(pag. 45)

S1361046. Mucoasa de acoperire a zonelor de sprijin este in mod normal:


A. palida si subtire
B. groasa si aderenta
C. apta sa suporte presiuni
D. sensibila la presiuni
E. slab vascularizata
(pag. 46-47)

S1361047. O creasta moderat retentiva:


A. necesita amprente cu materiale ce devin elastice
B. necesita corectare chirurgicala
C. este foarte sensibila la palpare si trebuie despovarata
D. este favorabila meninerii si stabilitaii protezei
E. nu este favorabila protezarii
(pag. 46)

S1361048. Pozitia posterioara a limbii:


A. necesita un modelaj marginal limitat
B. asigura o inchidere marginala mai buna in zona linguala centrala
C. este nefavorabila protezarii
D. favorabila protezarii
E. nu are legatura cu protezarea
(pag. 48)

S1361049. Punga Eisenring se examineaza, rugand pacientul:


A. sa deschida larg gura
B. sa balanseze mandibula dreapta stanga
C. sa faca propulsia mandibulei
D. sa stea cu gura usor deschisa
E. sa mimeze fluieratul
(pag. 47)

S1461050. Aspectul diferit al mucoasei din zona de sprijin determina alegerea tehnicii si materialelor
de amprenta. Astfel:
A. mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta este capabila sa suporte presiuni masticatorii. Poate fi
amprentata cu orice material;

1465

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1466

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta este capabila sa suporte presiuni masticatorii. Poate fi
amprentata doar cu materiale rigide;
C. mucoasa balanta se indeparteaza chirurgical
D. mucoasa rezilienta necesita necesita amprenta de despovarare si materiale fluide
E. mucoasa rezilienta necesita necesita amprenta de despovarare si materiale rigide
(pag. 46-47)

S1461051. Aspectul diferit al mucoasei din zona de sprijin determina alegerea tehnicii si materialelor
de amprenta. Astfel:
A. mucoasa balanta se indeparteaza chirurgical
B. in zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi corectat chirurgical
C. mucoasa palida, subtire, cu rezilienta foarte mica necesita amprenta compresiva
D. mucoasa rezilienta necesita amprenta de despovarare
E. mucoasa rezilienta necesita amprenta de compresiune
(pag. 47)

S1561052. Care din urmatoarele elemente se au in vedere in cadrul examinarii exobucale la edentatul
total:
A. tipul fetei
B. conturul obrajilor
C. profilul
D. gradul de rezistena al mucoasei campului protetic mandibular
E. pozitia limbii
(pag. 45)

S1561053. Care din urmatoarele elemente se examineaza la pacientii vechi purtatori de proteze totale:
A. toleranta materialului din care au fost confectionate protezele totale
B. refacerea rapoartelor de ocluzie
C. tipul alimentatiei
D. existena obiceiurilor vicioase
E. posibilitatea utilizarii protezelor totale ca portamprente individuale
(pag. 48)

S1561054. Examenul limbii la edentatul total urmareste analiza urmatoarelor aspecte:


A. volum
B. tonus
C. pozitie
D. rolul in deglutiie caand pacientul era dentat
E. rolul in fizionomie
(pag. 48)

S1561055. in cadrul examenului endobucal se analizeaza:


A. limita deschiderii cavitatii orale
B. tonicitatea orbicularului buzelor
C. conturul obrajilor
D. prezena ragadelor
E. tipul fetei
(pag. 47)

S1561056. in cadrul examinarii exobucale la edentatul total se au in vedere:


A. existenta unor asimetrii
B. modificari de contur prin pierdere de substanta
C. amplitudinea deschiderii cavitatii orale

1466

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1467

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. direcia de inserie a frenurilor


E. gradul de rezilienta a mucoasei
(pag. 45)

S1561057. in cazul protezarii campurilor protetice cu bolta palatina in forma de,, U"proteza va avea:
A. stabilitate redusa
B. adeziune redusa
C. sprijin deficitar
D. adeziune buna
E. sprijin bun
(pag. 47)

S1561058. O creasta alveolara mandibulara bine reprezentata poate sa prezinte:


A. retentivitate vestibulara frontala
B. sensibilitate la palpare
C. torus mandibular proeminent unilateral
D. creasta milohidiana ascuita
E. torus mandibular situat pe fata vestibulara
(pag. 47)

S1561059. Pozitia limbii este favorabila protezarii atunci cand:


A. are o insertie posterioara
B. are o insertie anterioara
C. nu acopera versantele externe ale protezei
D. nu permite protracia la modelarea marginii linguale a amprentei
E. permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
(pag. 46)

S1561060. Precizati ce tip de mucoasa se poate constata, in cadrul examenului endobucal, la nivelul
zonei de sprijin a campului protetic edentat total maxilar:
A. mucoasa groasa, aderenta
B. mucoasa palida, subtire, cu rezilienta foarte mica
C. mucoasa rezilienta
D. mucoasa cu bride longitudinale
E. mucoasa fara epiteliu pavimentos stratificat
(pag. 46)

S1661061. Evidentierea unei creste moderat retentive la examinarea campului protetic edentat total
inseamna ca:
A. va fi favorabila mentinerii si stabilitatii protezei;
B. necesita amprentare cu materiale rigide;
C. necesita amprentare cu materiale elastice;
D. necesita corectare chirurgicala;
E. nu favorizeaza mentinerea si stabilitatea protezei
(pag. 45)

S1661062. in cadrul examiarii clinice a edentatului total, evidentierea boltii palatine in "V"ofera
premizele pentru:
A. o stabilitate buna a protezei
B. o adeziune excelenta
C. o stabilitate redusa;
D. un sprijin bun;

1467

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1468

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. un sprijin deficitar
(pag. 46)

S1661063. in cadrul examinarii clinice a edentatului total purtator de proteze, pozitia de repaus a limbii:
A. se examineaza dupa indepartarea protezelor vechi din cavitatea bucala
B. se examineaza cu vechile proteze in cavitatea bucala
C. este favorabila cand este posterioara
D. este favorabila cand este anterioara
E. permite protractia mai ampla cand este posterioara
(pag. 48)

S1661064. La edentatul total limba voluminoasa, tonica:


A. este favorabila in timpul amprentarii;
B. ridica dificultati in amprentare;
C. va contribui la mentinerea protezei;
D. are actiune dislocatoare pentru proteza totala mandibulara;
E. nu are importanta pentru amprentare
(pag. 48)

S1661065. Mucoasa palida, subtire, cu rezilienta mica la nivelul campului edentat total:
A. este caracteristica unui camp protetic "dur";
B. necesita amprentare de despovarare,
C. necesita amprentare compresiva;
D. reclama utilizarea unor materiale termoplastice pentru amprentare,
E. presupune utilizarea alginatului pentru amprentare
(pag. 47)

S1661066. Planseul bucal:


A. este favorabil cand are insertie joasa;
B. este favorabil cand are insertie inalta;
C. este favorabil cand are o tonicitate mare;
D. este favorabil cand are o tonicitate mica;
E. nu are importanta pentru tratamentul protetic
(pag. 48)

S1661067. Zona Eisenring se apreciaza:


A. cu gura pacientului larg deschisa;
B. cu gura pacientului usor deschisa;
C. privind largimea spatiului in timpul surasului fortat;
D. privind largimea spatiului balansand mandibula;
E. privind largimea spatiului tractionand lateral obrajii
(pag. 47)

S2161068. Bolta palatina n V presupune:


A. Adeziune buna
B. Sprijin multumitor
C. Stabilitate redusa
D. Sprijin deficitar
E. Succiune foarte buna
(pag. 46)

S2161069. Zona Eisenring:

1468

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1469

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Se examineaza cu gura larg deschisa


Largimea spatiului se apreciaza prin palpare
Largimea spatiului se apreciaza balansnd mandibula
Se examineaza cu gura usor deschisa
Largimea spatiului nu este influenaata de miscarile mandibulei
(pag. 47)

S2261070. La examenul exobucal, se examineaz conturul obrajilor (normali, turgesceni, nfundai) ce


pune probleme n:
A. alegerea dinilor frontali superiori
B. adaptarea lingurii individuale
C. modelarea versantelor vestibulare ale protezei
D. montarea dinilor laterali
E. realizarea treptei sagitale
(pag. 45)

S2261071. Cnd bolta palatin e n form de "U, proteza va avea:


A. adeziune
B. adeziune i stabilitate reduse
C. sprijin i stabilitate mulumitoare
D. sprijin deficitar
E. stabilitate redus
(pag. 46)

S2261072. Cnd bolta palatin este n form de "V, proteza va avea:


A. adeziune foarte bun
B. adeziune redus
C. stabilitate mulumitoare
D. stabilitate redus
E. sprijin deficitar
(pag. 46)

S2261073. Zona Eisenring se examineaz:


A. prin palpare cu latul sondei
B. cu gura larg deschis
C. prin balansarea mandibulei ntr-o parte i alta
D. prin propulsia mandibulei
E. cu gura uor deschis
(pag. 47)

S2261074. Zona Eisenring se examineaz:


A. cu gura uor deschis
B. cu gura larg deschis
C. balansarea limbii ntr-o parte i alta
D. prin balansarea mandibulei ntr-o parte i alta
E. prin protracia limbii
(pag. 47)

S2261075. Torusul mandibular necesit:


A. amprent de despovrare, cnd este mic
B. folierea modelului, cnd este mic
C. folierea modelului, cnd este mare

1469

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1470

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. reducerea chirurgical, cnd este proeminent


E. corectarea chirurgical, n orice situaie
(pag. 47)

S2261076. Limba va contribui la meninerea protezei dac:


A. este voluminoas, tonic
B. se poate plasa deasupra versantelor externe linguale ale protezei
C. ocup spaiul protetic
D. proteza este prevzut cu o prelungire paralingual
E. are o poziie anterioar
(pag. 48)

S2261077. Meninerii i stabilitii protezei i este favorabil:


A. o creast foarte retentiv frontal vestibular
B. bolta palatin n form de "U
C. mucoasa de coloraie normal, groas, aderent
D. o creast moderat retentiv
E. tuberozitile procidente
(pag. 47)

S2261078. La proteza total maxilar, adeziunea este bun n urmtoarele situaii:


A. creasta edental este retentiv
B. bolta palatin este n form de "U
C. bolta este plat
D. torusul palatin este situat doar n 1/3 ant. a palatului
E. bolta palatin e n form de "V
(pag. 46)

S2261079. Sunt considerate favorabile urmtoarele elemente ale cmpului protetic edental total:
A. creasta f. retentiv
B. bolta palatin n form de "U
C. mucoasa rezilient
D. creasta moderat retentiv
E. bolta palatin n form de "V
(pag. 46)

S2261080. Elementele nefavorabile ale cmpului protetic edental total sunt:


A. bolta palatin n form de "U
B. creasta alveolar f. retentiv
C. creasta moderat retentiv
D. bolta palatin n "V
E. mucoasa palid, subire, cu rezilien foarte mic
(pag. 46)

S2261081. Necesit corectare chirurgical urmtoarele elemente ale substratului osos al cmpului
protetic edental total:
A. torusul palatin proeminent
B. torusul mandibular proeminent
C. creasta milohioidian proeminent, ascuit
D. tuberozitate procident
E. creasta f. retentiv frontal vestibular
(pag. 46-47)

1470

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1471

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2261082. Urmtoarele elemente ale substratului osos al cmpului prot. maxilar necesit corectare
chirurgical:
A. creasta f. retentiv frontal vestibular, dac este asociat i cu tuberozitate retentiv distal
B. torusul palatin proeminent
C. torusul situat n 1/3 post a bolii
D. torusul situat n 1/3 ant a bolii
E. tuberozitile procidente
(pag. 46)

S2261083. Urmtoarele elemente ale substratului osos al cmpului protetic mandibular necesit
corectare chirurgical:
A. creasta retentiv vestibular frontal
B. torusul mandibular proeminent unilateral
C. torusul mandibular proeminent bilateral
D. tuberculul piriform cu direcia oblic
E. creasta milohioidian proeminent
(pag. 47)

S2261084. Necesit corectare chirurgical urmtoarele elemente ale substratului mucos al cmpului
protetic edental total:
A. creasta f. retentiv frontal vestibular
B. bridele canine
C. frenul buzei sup. inserat aproape de muchia crestei
D. bridele laterale
E. mucoasa balant
(pag. 47)

S2261085. Se recomand ca lingura individual i proteza finit s ocoleasc urmtoarele formaiuni


ale cmpului protetic edentat total:
A. bridele longitudinale ale mucoasei
B. un fren inserat aproape de muchia crestei, n unele situaii
C. un torus mandibular mic, acoperit de o mucoas subire, sensibil
D. bridele canine
E. creasta milohioidian proeminent
(pag. 47)

S2261086. Cnd mucoasa este balant, se recomand:


A. ndeprtarea chirurgical
B. ntinderea spre periferia cmpului protetic, prin amprentarea compresiv
C. amprentarea cu materiale bucoplastice
D. amprentarea cu materiale termoplastice
E. ampretarea cu orice material
(pag. 47)

S2261087. Poziia anterioar a limbii:


A. nu este favorabil
B. se apreciaz fr proteza veche aplicat n cavitatea bucal
C. este favorabil
D. nu are nici o influen asupra protezei
E. permite protracia la modelarea marginii linguale a amprentei
(pag. 48)

1471

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1472

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2261088. Poziia posterioar a limbii:


A. este defavorabil
B. permite un modelaj marginal limitat la mic. de umezire a mnerului
C. permite protracia de modelarea marginii linguale a amprentei
D. se apreciaz cu proteza veche aplicat n cav. Buc.
E. Este favorabil
(pag. 48)

S2261089. Mucoasa groas, aderent:


A. necesit amprent de despovrare
B. se amprenteaz numai cu materiale termoplastice
C. poate fi amprentat cu orice material
D. este capabil s suporte presiuni masticatorii
E. este caracteristic pt. cmpul protetic "dur
(pag. 46)

S2261090. Mucoasa palid, subire:


A. are rezilien normal
B. necesit amprentarea compresiv
C. necesit amprentarea de despovrare
D. se amprenteaz cu materiale termoplastice
E. se amprenteaz cu materiale fluide
(pag. 47)

S2261091. Mucoasa rezilient:


A. caracterizeaz cmpul protetic dur
B. prezint bride longitudinale
C. se amprenteaz cu materiale termoplastice
D. necesit amprent de despovrare
E. se amprenteaz cu materiale fluide
(pag. 47)

S2261092. Planeul bucal are o situaie favorabil cnd:


A. are inserie nalt
B. are tonicitate mic
C. are inserie joas
D. are tonicitate mare
E. mpiedic extinderea protezei dincolo de limita milohioidian
(pag. 48)

S2261093. Examenul exobucal, prin inspecia masivului facial, vizeaz:


A. conturul obrajilor
B. modificri de contur prin pierdere de substan
C. hipertrofii, hiperplazii
D. modul de deplasare al condililor la deschiderea i nchiderea gurii
E. starea grupurilor ganglionare
(pag. 45)

S2261094. Examenul exobucal, prin palpare, evideniaz:


A. hipertrofii i hiperplazii
B. deformri osoase sau ale prilor moi
C. gradul de atrofie a ramurii orizontale a mandibulei

1472

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1473

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. gradul de atrofie a ramurii verticale a mandibulei


E. modul de deplasare al condililor
(pag. 45)

S2261095. Examenul endobucal vizeaz:


A. prezena unor asimetrii
B. nfundarea buzelor
C. deschiderea gurii
D. tonicitarea orbicularului
E. pareze faciale (probleme n orientarea planului de ocluzie)
(pag. 45-46)

S2261096. Examenul vechilor proteze evideniaz:


A. adeziune i stabilitate reduse
B. realizarea paralelismului ntre substratul osos i suprafaa mucozal a protezelor
C. existena unor obiceiuri vicioase
D. felul alimentaiei
E. modelajul, grosimea i ntinderea marginilor i bazei
(pag. 48)

S2261097. La pacienii vechi purttori de proteze se examineaz:


A. materialul utilizat la confecionarea protezelor
B. aspectul montrii dinilor artificiali
C. dac materialul de amprent a fost tolerat
D. dac protezele se pot utiliza ca linguri individuale
E. dac protezele pstreaz DVO
(pag. 48)

S2261098. Anamneza pacientului edental total precizeaz:


A. starea psihic a pacientului
B. starea general de sntate a pacientului
C. etiologia edentaiei
D. experienele anterioare n legtur cu tratamentele stomatologice
E. modalitatea de igienizare a protezelor
(pag. 45)

S2261099. Modificrile faciale caracteristice edentatului total sunt:


A. accentuarea anurilor peri- i paralabiale
B. nfundarea buzelor
C. scderea tonicitii orbicularului buzelor
D. apariia ragadelor comisurale
E. hipertrofia maseterului
(pag. 45)

S2261100. Tulburrile funcionale din edentaia total sunt:


A. masticatorii
B. excursia n salturi a condililor
C. fizionomice
D. atrofia diferit a crestelor alveolare ale celor 2 maxilare
E. fonetice
(pag. 44)

1473

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1474

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2261101. Limba cu poziie anterioar are o serie de consecine asupra terapiei protetice a edentaiei
totale:
A. ocup spaiul protetic
B. permite protracia la modelarea marginii linguale a amprentei
C. creeaz dificulti n amprentare
D. se evideniaz cu proteza veche aplicat n cavitatea bucal
E. se apreciaz fr protez aplicat n cavitatea bucal
(pag. 48)

S2361102. Interviul pacientului E.T. trebuie s precizeze:


A. doleanele pacientului n legtur cu noul tratament
B. etiologia edentaiei
C. evoluia tratamentului
D. starea de sntate general a pacientului
E. experienele anterioare personale legate de tratamentele stomatologice
(pag. 45)

S2361103. Examenul exobucal cuprinde date despre:


A. condiii de via i munc
B. conturul obrajilor
C. starea psihic i tipul constituional al pacientului
D. tipul feei
E. existena unor asimetrii faciale
(pag. 45)

S2361104. Modificrile de contur ale feei sunt determinate de:


A. pareze faciale
B. pierderi de substan
C. hipertrofii
D. hiperplazii
E. proteze incorect realizate
(pag. 45)

S2361105. Examenul endobucal cuprinde:


A. examenul mucoaselor
B. examenul ATM
C. examenul muchilor
D. examenul substratului osos
E. examenul zonelor funcionale periferice
(pag. 46)

S2361106. Bolta palatin n form de V asigur:


A. adeziune bun
B. stabilitate maxim
C. sprijin deficitar
D. adeziune i stabilitate reduse
E. nici o variant nu este corect
(pag. 46)

S2361107. O creast moderat retentiv


A. necesit amprente cu materiale ce devin elastice
B. necesit corectare chirurgical

1474

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1475

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. este foarte sensibil la palpare i trebuie despovrat


D. este favorabil meninerii i stabilitii protezei
E. nu este favorabil protezrii
(pag. 46)

S2361108. Mucoasa de acoperire a zonelor de sprijin este n mod normal:


A. palid i subire
B. groas i aderent
C. apt s suporte presiuni
D. sensibil la presiuni
E. slab vascularizat
(pag. 46-47)

S2361109. Punga Eisenring se examineaz, rugnd pacientul:


A. s deschid larg gura
B. s balanseze mandibula dreapta stnga
C. s fac propulsia mandibulei
D. s stea cu gura usor deschis
E. s mimeze fluieratul
(pag. 47)

S2361110. Zona Ah poate fi evideniat prin:


A. Inspecie
B. palpare cu vrful sondei
C. pronunia formulei A, Ah
D. manevra Valsalva
E. palpare cu latul sondei
(pag. 47)

S2361111. Poziia posterioar a limbii:


A. necesit un modelaj marginal limitat
B. asigur o nchidere marginal mai bun n zona lingual central
C. este nefavorabil protezrii
D. favorabil protezrii
E. nu are legatur cu protezarea
(pag. 48)

S2361112. Examinarea vechilor proteze poate da indicaii despre:


A. materialul de amprentare utilizat
B. tolerana tisular a materialului folosit n confecionarea protezei
C. aspectul bazei i marginilor protezei
D. durata purtrii protezelor
E. existena unor obiceiuri vicioase
(pag. 48-49)

S2561113. Examenul limbii la edentatul total urmrete analiza urmtoarelor aspecte:


A. volum
B. tonus
C. poziie
D. rolul n deglutiie cnd pacientul era dentat
E. rolul n fizionomie
(pag. 48)

1475

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1476

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2661114. Zonele de minim rezisten ale barei linguale sunt:


A. la mijlocul barei;
B. la jonciunea cu conectorii principali;
C. n treimea distal;
D. la jonciunea cu conectorii secundari;
E. la unirea cu eile.
(pag. 144)

S2661115. Rezistena barei linguale n zona de curbur maxim este asigurat de:
A. lungime;
B. nlime;
C. grosime;
D. profil;
E. materialul folosit.
(pag. 145)

S2661116. Plcua mucozal fenestrat este indicat n:


A. prezena unui torus palatin mare situat n mijlocul bolii;
B. situaia n care pacienii nu tolereaz o plac palatinal complet;
C. toate tipurile de edentaii;
D. numai n edentaia frontal;
E. numai n edentaia latero-lateral.
(pag. 154)

S2661117. Croetul Ackers este indicat pe:


A. premolari, dac exist retentiviti favorabile vestibulare i orale;
B. canini, dac exist retentiviti favorabile vestibulare i orale;
C. molari, dac exist retentiviti favorabile vestibulare i orale;
D. caninii superiori n ocluzii adnci;
E. molari i premolari fr retentiviti.
(pag. 187)

S2661118. Caracteristicile poriunii supraecuatoriale a braului retentiv al croetului Ackers sunt:


A. este rigid;
B. intervine n sprijinul protezei;
C. intervine n stabilitatea protezei;
D. realizeaz o parte din funcia de ncercuire;
E. asigur reciprocitatea
(pag. 187)

S2661119. Din a doua grup de croete Roach fac parte:


A. croetul divizat n T;
B. croetul n R;
C. gherue mezio-distale compuse;
D. gherue cu o extremitate liber;
E. croetul n C.
(pag. 197)

S2861120. Bolta palatina poate fi:


A. in forma de "u
B. in forma de trapez

1476

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1477

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. in forma de "v
D. plata
E. toate de mai sus
(pag. 46)

S2861121. La inspectia masivului facial din fata si din profil la un pacient edentat total se constata:
A. tipul fetei
B. conturul obrajilor
C. existenta unor asimetrii
D. existenta unor pareze faciale
E. starea grupelor ganglionare
(pag. 45)

S2861122. Palparea exoorala a edentatului total:


A. poate preciza atrofia ramului orizontal al mandibulei
B. nu precizeaza deformarile osoase
C. nu precizeaza deplasarea condililor la deschiderea si inchiderea gurii
D. precizeaza starea grupelor ganglionare
E. precizeaza existenta unor asimetrii
(pag. 45)

S2861123. Zona AH la pacientul edentat total:


A. se observa prin inspectie
B. inspectia se asociaza cu palparea cu latul sondei
C. inspectia se asociaza cu manevra valsalva
D. se examineaza cu gura inchisa
E. se apreciaza acest spatiu prin balansarea mandibulei dintr-o parte in alta
(pag. 47)

S2861124. La examenul endooral al limbii si planseului bucal la un edentat total putem intilni
urmatoarele situatii:
A. pozitia anterioara a limbii, favorabila
B. pozitia anterioara a limbii, defavorabila
C. pozitia posterioara a limbii, favorabila
D. pozitia posterioara a limbii, defavorabila
E. planseu cu insertie joasa, situatie favorabila
(pag. 48)

S2961125. La edentatul total, dintre antecedentele personale patologice stomatologice se retin:


A. cauza pierderii dintilor
B. bolile infecto-contagioase
C. starea generala de sanatate
D. cronologia pierderii dintilor
E. cardiopatiile ischemice
(pag. 45)

S2961126. In cadrul anamnezei pacientului edentat total trebuie retinute:


A. ocupatia
B. varsta
C. motivul prezentarii
D. bolile copilariei
E. aspectul fetei

1477

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1478

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 45)

S2961127. La examenul exo-bucal al pacientului edentat total vom urmari:


A. simetria fetei
B. conturul obrajilor
C. tonicitatea musculara
D. gradul de atrofie a ramurii orizontale a mandibulei
E. starea grupurilor ganglionare
(pag. 45)

S2961128. In edentatia totala, bolta palatina plata va asigura:


A. stabilitatea in sens antero-posterior (sagitala)
B. stabilitatea transversala
C. adeziunea
D. succiunea
E. sprijinul
(pag. 46)

1478

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1479

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 62
Amprentarea cmpului protetic edental total
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1262001. Dupa scoala bucuresteana, in"zonele cheie"intra:
A. Zona vestibulara laterala mandibulara
B. Zona vestibulara labiala maxilara
C. Zona linguala laterala
D. Zona tuberculului piriform
E. Zona vestibulara laterala maxilara
(pag. 126)

S1362002. Alegerea materialului si a tehnicii de amprentare preliminara se face in functie de:


A. dotarea cabinetului
B. dotarea laboratorului
C. gradul de instruire a medicului
D. duritatea campului protetic
E. comfortul pacientului
(pag. 67)

S1362003. Amprenta preliminara cu protezele vechi, utilizeaza ca material de amprentare:


A. materiale cu vascozitate lent progresiva
B. siliconii
C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice
(pag. 122)

S1362004. Avantajele amprentarii preliminare cu gips sunt:


A. este usor de manipulat
B. este bine tolerat de pacient
C. permite obtinerea unei amprentari fidele a C.P
D. dezinseria amprentei de pe camp este facila
E. este bine tolerata de tesuturile orale indiferent de consistenta gipsului utilizat in amprentare
(pag. 98)

S1362005. in tehnica de amprentare mucostatica:


A. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni
B. marginile lingurii vor trebui prelungite pana in fundul de sac
C. se va aplica un rulou de ceara pe fata externa a lingurii
D. se va aplica un rulou de ceara pe faa interna a lingurii
E. marginile lingurii vor trebui bine rasucite la nivelul formatiunilor mobile
(pag. 105)

S1362006. Testul Herbst de deschidere larga a gurii modeleaza:


A. periferia campului protetic in regiunea celui de-al doilea molar (p. Eisenring si p. Fisch)

1479

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1480

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

periferia c. p. in zona V laterala maxilara


periferia c. p. in zona V laterala mandibulara
nisa lui Ney si Bowen
zona vestibulara frontala maxilara si mandibulara
(pag. 114)

S1562007. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confectioneaza pe modelul functional
B. nu este necesara adaptarea lor in cavitatea orala
C. se confectioneaza numai acrilat
D. pot fi confecionate distanat faa de model in anumite zone
E. se confectioneaza numai din placa de baza
(pag. 104)

S1562008. Care sunt obiectivele amprentarii preliminare in cadrul tratamentului edentatiei totale:
A. rezolvarea partiala a sprijinului protezei totale
B. realizarea unui model preliminar pe care se va confectiona lingura individuala mandibulara
C. rezolvarea integrala a problemelor de fonatie
D. rezolvarea integrala a problemelor de fizionomie
E. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare
(pag. 64)

S1562009. Dezinfectarea amprentelor se poate face cu:


A. alcool 45%
B. cloramina 3%
C. sulfat de potasiu 2%
D. glutaraldehida 2%
E. paraformaldehida 1%
(pag. 129)

S1662010. Amprentarea mucostatica a campului protetic edentat total:


A. utilizeaza ca material de amprentare stents;
B. se face sub presiune ocluzala;
C. se face sub presiune digitala;
D. se bazeaza pe aportul tonicitatii musculare in mentinerea protezei,
E. permite realizarea unor proteze cu margini scurte si subtiri
(pag. 105)

S1662011. La alegerea materialului si a tehnicii de amprentare in edentatia totala se va lua in


considerare ca un camp protetic dur permite amprentarea cu:
A. alginat;
B. ghips;
C. stents;
D. hidrocoloizi reversibili;
E. orice tip de material de amprentare.
(pag. 67)

S1662012. Miscarea de protractie maxima a limbii la amprentare:


A. este recomandata la toti pacientii, pentru a preveni dislocarea protezei;
B. se recomanda la pacientii cu pozitie anterioara a limbii in repaus;
C. este recomandata la pacientii cu limba retractata in repaus;
D. nu se recomanda niciodata, indiferent de pozitia limbii in repaus;

1480

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1481

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. pozitia de repaus a limbii nu influenteaza tehnica de amprentare


(pag. 113)

S1662013. Miscarile comandate de medic pentru modelarea amprentei in tratamentul edentatiei totale:
A. se fac la amprentarile cu gura deschisa;
B. se executa la amprentarile cu gura inchisa;
C. se executa atat la amprentele cu gura deschisa, cat si la cele cu gura inchisa;
D. se indica la pacientii necooperanti;
E. nu necesita in prealabil instruirea pacientului
(pag. 108)

S2162014. Reprezinta un scop al amprentarii n edentatia totala:


A. Rezolvarea integrala a sprijinului
B. Rezolvarea partiala a stabilitatii
C. Rezolvarea integrala a stabilitatii
D. Rezolvarea partiala a problemelor de fizionomie
E. Rezolvarea partiala a problemelor fonatorii.
(pag. 62-63)

S2262015. Folosirea vechilor proteze ca portamprent cere utilizarea urmtoarelor materiale


A. siliconi de consisten medie
B. siliconi de consisten sczut
C. siliconi chitoi
D. materiale cu vscozitate lent progresiv
E. materiale ce devin elastice
(pag. 67)

S2262016. Amprenta preliminar cu gips se indic


A. pentru un cmp protetic dur
B. cnd exist creste edentate i tuberoziti retentive
C. cnd exist creste mobile i esuturi fragile
D. pentru un cmp protetic cu mucoas rezilient
E. pentru cmpurile protetice normale
(pag. 95)

S2262017. Amprentei preliminare cu alginat i se poate reproa


A. lipsa de precizie
B. supraextinderea marginilor
C. manipularea dificil
D. necesitatea de a se turna imediat
E. marginile prea subiri
(pag. 100)

S2262018. Rictusul clovnului const n


A. ridicarea limbii spre vrful nasului
B. mimarea suptului sau fluerrii
C. mimarea unui surs forat
D. protecia limbii
E. balansarea ntr-o parte i alta a mandibulei
(pag. 100)

S2262019. Testul Herbst de aplicare a vrfului limbii ntr-un obraz i n cellalt impune retuarea

1481

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1482

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

lingurii la nivelul
A.
B.
C.
D.
E.

pungii lui Fish


zonei linguale posterioare
zonei linguale din dreptul glandelor sublinguale
zonei linguale centrale i la nivelul frenului limbii
poriunii linguo-faringiene din dreptul tuberculului piriform
(pag. 114-115)

S2362020. Alegerea materialului i a tehnicii de amprentare preliminar se face n funcie de:


A. dotarea cabinetului
B. dotarea laboratorului
C. gradul de instruire a medicului
D. duritatea cmpului protetic
E. comfortul pacientului
(pag. 67)

S2362021. Avantajele amprentrii preliminare cu gips sunt:


A. este uor de manipulat
B. este bine tolerat de pacient
C. permite obinerea unei amprentri fidele a C.P
D. dezinseria amprentei de pe cmp este facil
E. este bine tolerat de tesuturile orale indiferent de consistena gipsului utilizat n amprentare
(pag. 98)

S2362022. n tehnica de amprentare mucostatic:


A. marginile lingurii vor fi mult scurtate i distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni
B. marginile lingurii vor trebui prelungite pn n fundul de sac
C. se va aplica un rulou de cear pe faa extern a lingurii
D. se va aplica un rulou de cear pe faa intern a lingurii
E. marginile lingurii vor trebui bine rsucite la nivelul formaiunilor mobile
(pag. 105)

S2362023. Metoda de amprentare Schreinemakers. se realizeaz utiliznd ca material de amprentare:


A. materiale cu prize retard
B. siliconi
C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice
(pag. 108)

S2362024. Testul Herbst de deschidere larg a gurii modeleaz:


A. periferia campului protetic n regiunea celui de-al doilea molar (p. Eisenring si p. Fisch)
B. periferia c. p. n zona V lateral maxilar
C. periferia c. p. n zona V lateral mandibular
D. nia lui Ney i Bowen
E. zona vestibular frontal maxilar i mandibular
(pag. 114)

S2362025. Amprenta preliminar cu protezele vechi, utilizeaz ca material de amprentare:


A. materiale cu vscozitate lent progresiv
B. siliconii
C. alginatul

1482

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1483

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. gipsul
E. mase termoplastice
(pag. 122)

S2562026. Care din urmtoarele afirmaii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confecioneaz pe modelul funcional
B. nu este necesar adaptarea lor n cavitatea oral
C. sunt prevzute ntotdeauna cu mner
D. nu pot fi confecionate distanat fa de model n anumite zone
E. se confecioneaz numai din plac de baz
(pag. 104)

S2662027. Determinarea i nregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul abloanelor de ocluzie


este indicat n:
A. toate formele de edentaie;
B. edentaia de clasa a III-a cnd exist destul de muli dini restani;
C. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral;
D. n situaia cnd contactele dento-dentare sunt stabile;
E. n edentaia de clasa a IV-a ntins, cnd pe arcada antagonist se afl o edentaie parial.
(pag. 519)

S2662028. Poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de nregistrare a poziiei de I.M. este


indicat:
A. n edentaia de clasa a IV-a;
B. n edentaia de clasa I;
C. n edentaia de clasa a II-a;
D. n edentaia de clasa a IV-a, ntins cnd opus edentaiei pariale se afl o edentaie parial
E. aceast metod se poate utiliza n edentaia de clasa a III-a, cnd exist destul de muli dini restani, ns
nu este o metod sigur.
(pag. 517)

S2662029. O perfect nregistrare a R. I. M. de ocluzie comport:


A. precizie;
B. manevrare dificil pentru medic;
C. prezena modificrilor volumetrice;
D. consistena semirigid n timpul nregistrrii;
E. cuprinderea a dou perechi de dini restani.
(pag. 517)

S2662030. Determinarea funcional a R. I. M. n edentaia parial tratat cu proteze scheletate,


prezint caracteristicile:
A. se folosete cnd se realizeaz dou proteze scheletate;
B. pacientul poart scheletul 60 min;
C. metoda nu se utilizeaz la tratarea edentaiei de clasa a-II-a:
D. metoda nu se utilizeaz la tratarea edentaiei de clasa a III-a;
E. metoda nu se utilizeaz la tratarea edentaiei de clasa a-IV-a.
(pag. 522)

S2662031. Durerile articulare din sindromul disfuncional al A. D. M. sunt consecina direct a:


A. traumatizrii peretelui anterior al cavitii glenoide;
B. traumatizrii peretelui posterior al cavitii glenoide;
C. contraciilor musculare nefuncionale;
D. micrilor mandibulare disfuncionale;

1483

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1484

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. unei D. V. O. coborte.
(pag. 516)

S2962032. Amprenta functionala in edentatia totala rezolva integral:


A. adeziunea
B. succiunea interna
C. succiunea externa
D. cuprinderea intregii suprafete de sprijin a campului protetic
E. transmiterea judicioasa a presiunilor asupra zonei de sprijin
(pag. 64)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1262033. Amprenta finala in edentatia totala rezolva partial urmatoarele obiective:
A. Adeziunea
B. Succiunea
C. Stabilitatea
D. Fizionomia
E. Fonatia
(pag. 62-63)

S1262034. Amprenta preliminara cu gips in edentatia totala prezinta urmatoarele particularitati:


A. Portamprenta e preferabil sa fie din metal si perforata
B. Lingura maxilara va fi indiguita cu un rulou de ceara moale in zona posterioara
C. Distantarea lingurilor cu 3 pene de ceara plasate perpendicular pe creste
D. Malaxarea gipsului in bol nu va depasi 3 minute
E. Aplicarea lingurii cu gips in gura se va face dinspre anterior spre posterior
(pag. 95-97)

S1262035. Amprentele compresive in edentatia totala sunt indicate:


A. Cand mucoasa fixa prezinta rezilienta normala
B. Cand mucoasa fixa prezinta rezilienta normala
C. Cand mucoasa fixa prezinta rezilienta mica
D. Cand materialul de amprenta are o consistenta fluida
E. Cand materialul de amprenta are o consistenta mare
(pag. 106)

S1262036. Amprentele cu gura inchisa in edentatia totala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. Amprentarea se face sub presiune normala
B. Amprentarea se facesub presiune ocluzala
C. Lingurile individuale sunt adaptate pana in dreptul mucoasei pasiv-mobile
D. Lingurile individuale sunt prevazute cu valuri de ocluzie
E. Amprentarea se face prin miscari cu gura inchisa si miscari cu gura deschisa
(pag. 110-111)

S1262037. Cand limba ocupa pozitie anterioara


A. Fundul de sac lingual se modifica mai putin in functionalitatea limbii
B. Amplitudinea miscarii de avansare a limbii scade
C. Se modifica esential forma fundului de sac in repaus si in miscare
D. Marginile amprentei se modeleaza mai subtiri
E. inchiderea marginala externa se face mai bine

1484

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1485

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 127)

S1262038. in edentatia totala mandibulara, amprenta cu alginat trebuie repetata cand:


A. Amprenta este asimetrica
B. Nu s-a amprentat tuberculul piriform
C. Exista margini subtiri balante, inafara zonei de sprijin
D. Lipsuri de la nivelul fundului de sac vestibular
E. Nu s-a ingrosat functional materialul din zona linguala centrala
(pag. 99-100)

S1262039. Manerul lingurii trebuie sa fie:


A. Situat vertical pentru lingura maxilara
B. Situat pe linia mediana pentru lingura maxilara
C. Situat in pozitia dintilor frontali superiori pentru lingura maxilara
D. Situat in pozitia dintilor inferiori pentru lingura mandibulara
E. Situat pe linia mediana pentru lingura mandibulara
(pag. 122)

S1262040. Metoda Schreinemakers de amprentare in edentatia totala prezinta urmatoarele


particularitati:
A. Amprenta preliminara este luata cu linguri standard obisnuite
B. Lingurile individuale au margini cu grosime uniforma de 2 mm
C. Foloseste tehnica de amprentare mucostatica
D. Foloseste tehnica de amprentare cu gura inchisa
E. Acordaa importanta inchiderii marginale la zona linguala centrala
(pag. 111-113)

S1262041. Pentru confectionarea si adaptarea lingurii individuale sunt indicate:


A. Realizarea ei din acrilat autopolimerizabil
B. Confectionarea in contact intim cu suprafata campului protetic
C. in caz de torus este recomandata distantarea in acea zona
D. Lingura maxilara sa fie prevazuta cu maner si butoni de presiune
E. Folieri in zona exostozelor
(pag. 122)

S1262042. Tehnica de amprentare Herbst in edentatia totala se caracterizeaza prin:


A. Este o amprenta cu gura deschisa
B. Este o amprenta mucodinamica
C. Lingura individuala se delimiteaza pana in dreptul mucoasei pasiv-mobile
D. in adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice
E. Miscarile de modelare sunt efectuate de medic
(pag. 113-114)

S1262043. Tehnica de amprentare mucodinamica in edentatia totala prezinta urmatoarele particularitati:


A. Se ia cu o lingura individuala adaptata panala mucoasa pasiv-mobila
B. Se ia cu o lingura individuala adaptata cu 1 mm mai scurta fata de mucoasa pasiv-mobila
C. Adaptarea lingurii se face dupa criterii anatomice
D. Adaptarea lingurii se face dupa criterii functionale
E. Amprentarea propriu-zisa se face utilizand miscari functionale
(pag. 106)

S1262044. Trasarea limitelor lingurii individuale maxilare dupa Schreinemakers se face in felul urmator:

1485

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1486

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Se face pe amprenta preliminara


Se face pe modelul preliminar
Se traseaza o linie curba inapoia foveelor palatine cu convexitatea posterioara
Se traseaza santurile retrotuberozitare cu convexitatea posterioara
Limita vestibulara a lingurii va fi situata in fundul de sac vestibular
(pag. 68)

S1362045. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective:


A. amprentarea cu fidelitate a zonelor functionale periferice
B. copierea cu maximum de exactitate a suprafetei zonei de sprijin
C. reproducerea cat mai fidela a pozitiei functionale a portiunilor mobile de la periferia campului protetic
D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai puine manopere de adaptare
E. refacerea intergrala a functiei fizionomice
(pag. 64)

S1362046. Amprentarea campului protetic trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:


A. de sprijin
B. de stabilitate
C. de mentinere
D. fizionomice, de fonaie
E. nici una
(pag. 61)

S1362047. Amprentele preliminare cu alginat sunt recomandate:


A. in cavitatii orale cu hiposialie
B. in campuri protetice cu relief retentiv
C. cand laboratorul nu are dotare corespunzatoare
D. cand nu exista alt material in cabinet
E. cazul pacientilor cu reflexe de voma exagerate
(pag. 99)

S1362048. Dezavantajele modelarii functionale executate de catre medic sunt:


A. stergerea materialului si deci extinderea minima a marginilor cand materialul este prea fluid
B. extinderea exagerata a marginilor cand materialul este prea vascos
C. modelarea imprecisa la pungile buccinatorului
D. modelarea imprecisa la zona Ah si in zonele linguale
E. timp de amprentare prelungit
(pag. 108)

S1362049. Modelarile functionale marginale executate de catre medic sunt recomandate:


A. pacientilor neinstruiti
B. pacientilor incapabili sa modeleze functional marginile amprentei
C. tuturor pacientilor
D. pacienilor la care tratamentul trebuie sa se desfasoare cu rapiditate
E. pacientilor instruiti si cooperanti
(pag. 107)

S1362050. Plasarea pastilelor de ceara pe fata interna a lingurii au drept scop:


A. aderarea materialului de amprenta la lingura
B. usurarea punerii in pozitie a lingurii pe campul protetic
C. impiedicarea presarii exagerate si necontrolate a materialului de amprentare pe crestele edentate
D. obinerea unei grosimi suficiente si uniforme a stratului de material

1486

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1487

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. dezinsertia mai usoara a amprentei de pe camp


(pag. 96)

S1362051. Principiile care stau la baza majoritatii tehnicilor de amprentare sunt:


A. sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum
B. determinarea inaltimii, formei si grosimii marginilor protezei
C. protezarea tesuturilor periferice prin scurtarea marginilor portamprentei
D. asigurarea transmiterii armonioase a presiunilor asupra esuturilor
E. utilizarea materialelor cu priza retard
(pag. 61)

S1462052. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective


A. copierea cu maximum de exactitate a suprafetei zonei de sprijin
B. reproducerea cat mai precisa a pozitiei functionale a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic
C. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai multe manopere de adaptare pentru a fi cat mai
exacta
D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai putine manopere de adaptare
E. alegerea si verificarea lingurii standard
(pag. 64)

S1462053. Care din urmatoarele operatiuni sunt necesare in cazul amprentarii preliminare in
protezarea edentatiei totale:
A. pregatirea amprentarii
B. alegerea si verificarea lingurii standard
C. adaptarea lingurii individuale
D. alegerea materialului de amprenta
E. alegerea tehnicii de amprentare
(pag. 64)

S1462054. Principiile care stau la baza amprentarii in edentatia totala enuntate de Greene sunt:
A. sa se determine inaltimea, forma si grosimea marginilor protezei
B. sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum
C. sa se asigure transmiterea armonioasa a presiunilor asupra tesuturilor campului protetic
D. sa se obtina o suprafata protetica neregulata
E. sa se asigure transmiterea neuniforma, selectiva a presiunilor asupra tesuturilor campului protetic
(pag. 61)

S1462055. Problemele care se ser a fi rezolvate de catre amprente sunt:


A. probleme de sprijin
B. probleme de adeziune
C. probleme de mentinere
D. probleme de fonatie
E. probleme fizionomice
(pag. 61)

S1562056. Care din urmatoarele afirmatii privind inchiderea marginala a lingurii individuale in zona
linguala centrala sunt corecte:
A. in aceasta zona marginea lingurii va fi foarte subtire
B. in aceasta regiune actioneaza muschiul genioglos
C. inchiderea marginala se face pentru pozitia de repaus a limbii
D. inchiderea marginala se face pentru poziia de propulsie a limbii
E. verificare corectitudinii inchiderii se face prin aplicare de presiuni orovestibulare pe manerul lingurii

1487

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1488

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 112)

S1562057. Care sunt etapele amprentarii preliminare


A. pregatirea amprentarii
B. alegerea si verificarea portamprentei standard
C. alegerea materialului de amprenta
D. alegerea tehnicii de amprentare
E. stabilirea nivelului planului de ocluzie
(pag. 64)

S1562058. Care sunt obiectivele amprentarii preliminare intr-o edentatie totala:


A. rezolva problemele legate de fonatie
B. rezolva problemele legate de sprijinul protezei
C. rezolva problemele de adeziune
D. da indicaii asupra zonei de realizare a inchiderii marginale interne
E. rezolva problemele de fizionomie
(pag. 64)

S1562059. Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemackers de amprentare in edentatia totala:


A. marginile lingurilor standard utilizate urmaresc creasta milohioidiana
B. lingura individuala mandibulara se ingroasa in zona linguala centrala
C. lingura individuala maxilara prezinta o nervura in zona Ah
D. amprenta preliminara se face cu stents
E. amprenta finala se face cu materiale bucoplastice
(pag. 67)

S1562060. Ce criterii de clasificare a amprentelor functionale cunoasteti:


A. in functie de actiunea amprentei asupra substatului mucos
B. in functie de modalitatea de stabilire a limitelor si grosimii marginilor amprentei
C. in functie de modalitatea de modelare functionala marginala a amprentei
D. in funcie de modalitatea de determinare a rapoartelor intermaxilare
E. in functie de modalitatea de refacere a functiei masticatorii
(pag. 105,106,107)

S1562061. in efectuare testelor Herbst, ce zona se modeleaza la deschiderea maxima a gurii si la tuse:
A. regiunea incisivo-canino-maxilara
B. zona retrotuberozitara
C. zona Ah
D. zona vestibulara laterala (maseterina, la mandibula)
E. zona de insertie a constrictorului superior al faringelui
(pag. 113)

S1662062. Alginatele:
A. sunt recomandate la pacienti cu hipersalivatie,
B. sunt recomandate la pacienti cu tendinta la voma;
C. necesita sisteme de retentionare in lingura de amprentare;
D. necesita turnarea modelului in primele 8 minute de la scoaterea amprentei din cavitatea bucala;
E. pot determina supraextinderi ale marginilor
(pag. 99-100)

S1662063. Amprenta cu ajutorul materialelor cu vascozitate lent progresiva utilizeaza ca portamprene:)


A. linguri din placa de baza;

1488

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1489

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

linguri individuale din acrilat, cu butoni de presiune,


linguri acrilice prevazute cu borduri de ocluzie;
o veche proteza totala;
o veche proteza partiala
(pag. 102)

S1662064. Amprentarea preliminara cu ghips a campului protetic edentat total:


A. este usor de suportat de catre pacienti;
B. necesita prepararea ghipsului cat mai fluid;
C. se face cu un ghips de consistenta untului moale,
D. permite completarea cu acelasi material a lipsurilor mici din amprenta;
E. obliga la repetarea amprentarii in cazul unor lipsuri mari.
(pag. 98)

S1662065. Metoda de amprentare Schreinemackers:


A. presupune amprentarea preliminara cu ghips;
B. presupune amprentarea preliminara cu alginat;
C. recurge la pastele de eugenat de zinc pentru amprentarea finala;
D. recurge la un cauciuc siliconic pentru amprentarea finala;
E. utilizeaza un cauciuc polisulfuric pentru amprentarea finala.
(pag. 112)

S1662066. Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze o amprenta in edentatia totala, in conceptia


fratilor Green, sunt:
A. obtinerea unei corecte inaltimi a marginilor si o extindere maxima a placii;
B. refacerea fizionomiei;
C. repartizarea de presiuni egale asupra partilor moi si dure;
D. respectarea libertatii miscarilor musculare si realizarea inchiderii marginale a protezei,
E. asigurarea unei fonatii cat mai apropiate de normal
(pag. 61)

S1662067. Rezolvarea problemelor de sprijin in tratamentul edentatiei totale tine de:


A. amprenta;
B. inregistrarea relatiilor intermaxilare,
C. echilibrarea ocluzala;
D. tonicitatea musculara;
E. calitatea zonei de succiune
(pag. 62)

S1662068. Schreinemackers stabileste limitele lingurii individuale maxilare:


A. dupa miscari test;
B. dupa repere anatomice,
C. avand ca repere santurile retrotuberozitare;
D. avand ca repere crestele zigomatico-alveolare;
E. utilizand ca repere foveele palatine
(pag. 68)

S1662069. Tehnica lui Pedro Saizar:


A. este o amprentare "cu gura deschisa";
B. este o amprentare "cu gura inchisa";
C. foloseste modelari functionale executate de catre pacient;
D. poate fi utilizata in cazul campurilor protetice dure;

1489

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1490

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. foloseste ca materiale de amprentare cauciucurile siliconice


(pag. 117)

S1662070. Tehnica mucodinamica de amprentare in edentatia totala:


A. are ca rezultat obtinerea unei proteze care se mentine in principal datorita adeziunii;
B. are ca rezultat proteze ce se mentin in principal datorita succiunii;
C. are ca principal obiectiv utilizarea factorului muscular in mentinerea protezei,
D. utilizeaza asocierea de materiale de amprentare cu consistente diferite;
E. utilizeaza o lingura individuala scurtata marginal fata de limita dintre mucoasa fixa si cea mobila
(pag. 106)

S2162071. La alegerea materialului de amprentare n edentatia totala sunt valabile urmatoarele reguli:
A. Existenta tuberozitatilor retentive impune folosirea unui material elastic
B. Mucoasa rezilienta necesita un material cu vscozitate mare
C. Mucoasa rezilienta necesita un material cu vscozitate mica
D. La cmpul dur se folosesc materiale cu vscozitate mica
E. Pentru lingurile individuale directe se poate folosi stents-ul.
(pag. 67)

S2162072. La trasarea limitelor lingurii individuale dupa Schreinemakers:


A. Lingual central nsemnarea se face pe convexitatea maxima a marginii amprentei
B. Tuberculul piriform este cuprins n totalitate
C. Tuberculul piriform este cuprins n cele 2/3 anterioare
D. Trasarea se ncepe de la tuberculul piriform
E. Trasarea se ncepe cu nsemnarea liniei mediane lingual central.
(pag. 68-69)

S2262073. Amprenta trebuie s asigure


A. sprijinul protezei
B. desfurarea tuturor funciilor aparatului dento-maxilar
C. meninerea protezei
D. automeninerea esuturilor cu care vine n contact
E. stabilitatea protezei
(pag. 60)

S2262074. Principiile (formulate de fraii Greene) care stau la baza majoritii tehnicilor de amprentare
A. prin amprentare trebuie s se obin o suprafa protetic ntins la maximum
B. amprenta se ntinde pe o suprafa ct mai mare, dar n limite funcionale
C. s se determine nlimea, forma i grosimea marginilor protezei necesare apariiei nchiderii marginale
D. s permit desfurarea tuturor funciilor aparatului dento-maxilar
E. s se asigure transmiterea armonioas a presiunilor asupra esuturilor cmpului protetic
(pag. 61)

S2262075. Amprenta preliminar mai are urmtoarele denumiri


A. amprent primar
B. amprent documentar
C. amprent funcional
D. amprent anatomic
E. amprent de orientare
(pag. 63)

S2262076. Amprenta preliminar urmrete realizarea urmtoarelor obiective

1490

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1491

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

copierea cu maximum de exactitate a suprafeei zonei de sprijin


proiectarea lingurii individuale
reproducerea ct mai precis a poziiei funcionale a formaiunilor mobile de la periferia cmpului protetic
rezolvarea integral a problemelor de stabilitate
realizarea unei linguri individuale care necesit puine manopere de adaptare
(pag. 64)

S2262077. Amprenta preliminar rezolv parial problemele de


A. sprijin
B. meninere
C. stabilizare
D. fizionomie
E. fonaie
(pag. 64)

S2262078. Pentru amprenta preliminar sunt necesare urmtoarele operaiuni


A. alegerea i verificarea lingurii individuale
B. alegerea materialului de amprent
C. adaptarea lingurii individuale
D. proiectarea lingurii individuale
E. indicaii transmise laboratorului n vederea confecionrii machetei preliminare
(pag. 64)

S2262079. Factorii care determin alegerea materialului de amprent sunt urmtorii


A. prezena unui cmp protetic dur permite utilizarea materialelor cu vscozitate lent progresiv
B. existena unui cmp protetic cu mucoas rezilient necesit utilizarea unui material care devine elastic
C. cmpul protetic dur necesit material cu vscozitate crescut
D. cmpurile protetice normale necesit materiale cu vscozitate mic
E. crestele edentate i tuberozitile retentive necesit un material care devine elastic
(pag. 67)

S2262080. Alegerea materialului de amprent preliminar depinde de urmtorii factori


A. cmpul protetic dur poate fi amprentat cu orice tip de material
B. cmpul protetic rezilient necesit un material cu vscozitate mic
C. crestele edentate i tuberozitile retentive necesit un material cu vscozitate lent progresiv
D. la cmpul protetic normal, fr caracteristici particulare, se utilizeaz alginatele
E. pentru realizarea unei linguri individuale directe se impune folosirea stents-ului
(pag. 67)

S2262081. Pentru trasarea limitelor lingurii individuale maxilare, dup Schreinemakers, se nsemneaz
pe amprenta maxilarului superior urmtoarele repere
A. anurile retrotuberozitare
B. linia median
C. fundul de sac vestibular
D. foveolele palatine
E. direcia crestei edentate
(pag. 68)

S2262082. Pe amprenta mandibular se nsemneaz urmtoarele repere pentru trasarea limitelor


lingurii individuale, dup Schreinemakers
A. linia median n zona lingual central
B. marginea lingual a lingurii de o parte i de alta a liniei mediane

1491

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1492

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. linia oblic intern


D. direcia crestei edentate
E. linia oblic extern
(pag. 68)

S2262083. Pentru amprenta preliminar cu gips, este preferabil ca portamprenta s fie


A. din metal cu perforaii
B. din material plastic cu perforaii
C. din metal neperforat
D. ndiguit posterior cu cear la maxilar
E. ndiguit lingual cu cear la mandibul
(pag. 96)

S2262084. Pentru distanarea lingurilor de amprent, se aplic, perpendicular pe creste, pene de cear
moale, plasate astfel
A. dou n regiunile laterale, la lingurile maxilare
B. dou n regiunea frontal, la lingurile mandibulare
C. una n regiunea frontal la lingurile mandibulare
D. una n dreptul mijlocului palatului
E. cte una n dreptul tuberozitilor maxilare
(pag. 96)

S2262085. Penele distanatoare de cear aplicate n lingurile standard pentru amprentele de gips,
servesc la
A. retenionarea materialului de amprent n lingur
B. uurarea punerii n poziie a lingurii pe cmpul protetic
C. mpiedicarea presiunii exagerate i necontrolate a materialului de amprent pe crestele edentate
D. mpiedicarea mpingerii gipsului n faringe
E. obinerea unei grosimi suficiente i uniforme a stratului de gips n amprent
(pag. 96)

S2262086. Prepararea pastei de gips pentru amprenta preliminar respect urmtoarele reguli
A. gipsul trebuie s aib consisten smntnoas
B. malaxarea nu trebuie s depeasc 3 minute
C. gipsul trebuie s aib consistena untului moale
D. malaxarea nu trebuie s depeasc 1 min.
E. se adaug eozin ca accelerator
(pag. 96)

S2262087. Amprentele cu alginate sunt recomandate pentru


A. pacieni cu saliv n cantitate redus
B. pacieni cu saliv abundent
C. la pacieni cu tendin de vom
D. la un cmp protetic cu relief retentiv
E. cnd lingurile de amprent sunt scurte
(pag. 99)

S2262088. Pentru ca stratul de alginat s fie suficient de gros, se recomand


A. distanarea lingurii de cmpul protetic cu ajutorul unor pene de cear
B. ndiguirea posterioar cu cear a lingurii
C. s existe un spaiu de aproximativ 3-5 mm ntre pereii interni ai lingurii i suprafaa crestelor edentate
D. s nu se efectueze modelarea funcional a marginilor amprentei

1492

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1493

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. s nu se exercite presiune asupra lingurii pe toat durata amprentrii


(pag. 99)

S2262089. Amprenta cu alginat poate prezenta unele defeciuni


A. amprentarea asimetric a cmpului protetic
B. apariia unui exudat pe suprafaa amprentei
C. neacoperirea cu alginat a tuturor zonelor
D. margini subiri balante de material nesusinut
E. vizibilitatea penelor de distanare la suprafaa amprentei
(pag. 99)

S2262090. Amprenta final mai are urmtoarele denumiri


A. amprent funcional
B. amprent primar
C. amprent documentar
D. amprent secundar
E. amprent definitiv
(pag. 103)

S2262091. Obiectivele amprentei finale (formulate de fraii Green)


A. nlime corect a marginilor i o extindere maxim a plcii
B. grosimea corect a marginilor i rezolvarea problemelor de fizionomie
C. presiuni egale asupra prilor moi i tari
D. respectarea libertii micrilor musculare i realizarea nchiderii marginale a protezei
E. despovrarea zonelor cu rezilien crescut
(pag. 104)

S2262092. Pentru atingerea obiectivelor amprentei finale sunt necesare


A. confecionarea i adaptarea lingurilor individuale ca portamprente
B. realizarea unor linguri individuale cu distanri zonale
C. despovrarea zonelor sensibile ale cmpului protetic
D. exercitarea unei anumite presiuni asupra cmpului protetic i o anumit modelare funcional marginal
E. ntrebuinarea unuia sau mai multor materiale de amprentare
(pag. 104)

S2262093. Contactul lingurilor individuale cu modelul se poate face n felul urmtor


A. contact intim
B. contact limitat
C. distanri n anumite zone
D. distanare n totalitate fa de model
E. distanare prin foliere
(pag. 104)

S2262094. Adaptarea lingurii individuale presupune


A. aducerea marginilor lingurii pn la un contact lejer cu mucoasa pasiv-mobil
B. rscroirea la nivelul frenurilor
C. distanarea lingurii individuale prin foliere
D. aplicarea unui material termoplastic n zonele cheie
E. realizarea unei grosimi a marginilor care s corespund fundului de sac mucozal
(pag. 105)

S2262095. Tehnica de amprentare mucostatic: se caracterizeaz prin urmtoarele

1493

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1494

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

lingura funcional este mult scurtat


modelarea marginal se las pe seama fluiditii materialului de amprentare
protezele au margini lungi i subiri
meninerea protezelor se bazeaz pe tonicitatea muscular
metoda este foarte utilizat
(pag. 105)

S2262096. Tehnica de amprentare mucodinamic utilizeaz


A. linguri individuale scurtate
B. materiale cu consistene diferite
C. modelarea funcional a marginilor amprentei
D. materiale cu vscozitate crescut
E. lingur individual cu un orificiu de 2 mm n centru
(pag. 106)

S2262097. Amprentarea mucodinamic a cmpului protetic edentat total presupune


A. lingur individual ce se ntinde pn la limita dintre mucoasa fix i cea mobil
B. mucoseal ca material de amprent
C. obinerea unor proteze ce se menin n principal cu ajutorul succiunii
D. protejarea zonelor asupra crora nu trebuie exercitat nici o presiune
E. asocierea de materiale cu consisten diferit
(pag. 106)

S2262098. Modelarea funcional marginal poate fi


A. modelri efectuate de medic
B. modelri comandate de medic
C. modelri cu gura deschis
D. modelri cu gura nchis
E. modelri combinate
(pag. 107)

S2262099. Modelrile funcionale executate de medic se recomand cnd


A. tratamentul trebuie s se desfoare cu rapiditate
B. pacienii sunt neinstruii
C. pacienii execut micri prea energice
D. pacienii sunt incapabili s modeleze funcional marginile amprentei
E. se folosesc materiale vscoase
(pag. 107-108)

S2262100. Dezavantajele metodei de modelare efectuat numai de medic


A. extinderea minim a marginilor cnd materialul de amprent e prea fluid
B. extinderea exagerat a marginilor cnd materialul e prea vscos
C. extinderea exagerat a marginilor cnd modelarea este prea energic
D. modelarea imprecis la pungile buccinatorului
E. tergerea materialului cnd modelarea este prea energic
(pag. 108)

S2262101. Micri funcionale comandate de medic sunt


A. deschiderea moderat a gurii
B. deschiderea mare a gurii
C. nchiderea gurii
D. balansarea ntr-o parte i alta a mandibulei

1494

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1495

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. propulsia mandibulei
(pag. 108)

S2262102. Modelrile automatizate ale marginilor amprentei presupun


A. existena unor portamprente abloane foarte bine adaptate
B. utilizarea unor proteze confecionate dup alte metode
C. folosirea unor materiale cu vscozitate redus
D. purtarea amprentei n cavitatea bucal
E. garnisirea abloanelor de ocluzie cu materiale bucoplastice
(pag. 109)

S2262103. Modelrile automatizate ale marginilor amprentei


A. utilizeaz materiale bucoplastice
B. utilizeaz materiale cu priz lent ntrziat
C. utilizeaz o protez cu arcade artificiale corecte
D. proteza poate fi purtat 48-72 ore
E. pacientul vorbete, citete un text, rde, pe durata edinei de amprentare
(pag. 109)

S2262104. Amprentele cu gura nchis se caracterizeaz prin urmtoarele


A. se efectueaz cu portamprente individuale prevzute cu valuri de ocluzie
B. se pot utiliza vechile proteze cu relief ocluzal corespunztor
C. se efectueaz sub presiunea ocluzal din timpul masticaiei
D. determinarea dimensiunii verticale precede amprentarea final funcional
E. protezele confecionate dup aceste tehnici au margini mai lungi
(pag. 110)

S2262105. Lingurile de amprent Clan Tray se caracterizeaz prin urmtoarele


A. au fost create de Herbst
B. se aleg cu ajutorul unui compas
C. marginea lingual a lingurii mandibulare se ntinde strict pn la linia milohioidian
D. marginea lingual a lingurii este mai scurt spre distal
E. au dezavantajul c pot jena contracia milohioidianului i genioglosului
(pag. 68 i 111)

S2262106. Marginile lingurii individuale se deseneaz pe amprenta preliminar astfel


A. marginea vestibular se traseaz cu 1 mm mai scurt dect amprenta preliminar
B. marginea distal la maxilar corespunde cu linia Ah
C. marginea distal la mandibul se situeaz naintea tuberculului piriform, unde modelul va fi gravat pe
distana de 2 mm lime i adncime
D. marginea lingual se traseaz paralel cu muchia crestei reprodus n amprent
E. din punctele cele mai distale ale zonei linguale centrale se traseaz o linie descendent distal
(pag. 111)

S2262107. Metoda Schreinemakers se caracterizeaz prin urmtoarele


A. amprenta definitiv se ia mai nti la mandibul
B. amprenta final se efectueaz cu gura nchis
C. pacientul strnge uor pe valurile de ocluzie i uguie buzele
D. deschide gura i balanseaz mandibula
E. protracia maxim a limbii nu este valabil la pacienii care au limb anterioar
(pag. 113)

1495

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1496

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2262108. Metoda Schreinemakers recomand


A. ngroarea marginii lingurii n zona lingual central
B. valuri de ocluzie din Stents la lingurile individuale maxilare
C. amprentarea preliminar cu alginat
D. amprentarea final cu un material bucoplastic
E. valuri de ocluzie din cear
(pag. 112)

S2262109. Tehnica de amprentare Herbst presupune


A. amprenta preliminar maxilar cu alginat
B. amprenta preliminar mandibular cu material termoplastic
C. amprenta final cu materiale cu vscozitate lent progresiv
D. amprentare cu gura nchis
E. utilizarea materialelor bucoplastice att pentru amprenta maxilar, ct i pentru amprenta mandibular
(pag. 113)

S2362110. Principiile care stau la baza majoritii tehnicilor de amprentare sunt:


A. s se obin o suprafa protetic ntins la maximum
B. determinarea nalimii, formei i grosimii marginilor protezei
C. protezarea esuturilor periferice prin scurtarea marginilor portamprentei
D. asigurarea transmiterii armonioase a presiunilor asupra esuturilor
E. utilizarea materialelor cu priz retard
(pag. 61)

S2362111. Amprentarea cmpului protetic trebuie s rezolve urmtoarele probleme:


A. de sprijin
B. de stabilitate
C. de meninere
D. fizionomice, de fonaie
E. nici una
(pag. 61)

S2362112. Amprenta preliminar urmrete realizarea urmatoarelor obiective:


A. amprentarea cu fidelitate a zonelor funcionale periferice
B. copierea cu maximum de exactitate a suprafeei zonei de sprijin
C. reproducerea ct mai fidel a pozitiei functionale a poriunilor mobile de la periferia cmpului protetic ?
D. realizarea unei linguri individuale care va necesita ct mai puine manopere de adaptare ?
E. refacerea intergral a funciei fizionomice
(pag. 64)

S2362113. Plasarea pastilelor de cear pe faa intern a lingurii au drept scop:


A. aderarea materialului de amprent la lingur
B. uurarea punerii n poziie a lingurii pe cmpul protetic
C. mpiedicarea presrii exagerate i necontrolate a materialului de amprentare pe crestele edentate
D. obinerea unei grosimi suficiente i uniforme a stratului de material
E. dezinseria mai uoar a amprentei de pe cmp
(pag. 96)

S2362114. Amprentele preliminare cu alginat sunt recomandate:


A. n cavitii orale cu hiposialie
B. n cmpuri protetice cu relief retentiv
C. cnd laboratorul nu are dotare corespunztoare

1496

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1497

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. cnd nu exist alt material n cabinet


E. cazul pacienilor cu reflexe de vom exagerate
(pag. 99)

S2362115. Obiectivele amprentei sunt:


A. obinerea unei nlimi corecte a marginilor i extinderea maxim a plcii
B. repartizarea egal a presiunilor asupra prilor moi i tari
C. respectarea libertii micrii musculare
D. realizarea nchiderii marginale a protezei
E. utilizarea unor materiale de amprent biocompatibile
(pag. 104)

S2362116. Modelrile funcionale marginale executate de ctre medic sunt recomandate:


A. pacienilor neinstruii
B. pacienilor incapabili s modeleze functional marginile amprentei
C. tuturor pacienilor
D. pacienilor la care tratamentul trebuie s se desfoare cu rapiditate
E. pacienilor instruii i cooperani
(pag. 107)

S2362117. Dezavantajele modelrii funcionale executate de ctre medic sunt:


A. tergerea materialului i deci extinderea minim a marginilor cnd materialul este prea fluid
B. extinderea exagerat a marginilor cnd materialul este prea vscos
C. modelarea imprecis la pungile buccinatorului
D. modelarea imprecis la zona Ah i n zonele linguale
E. timp de amprentare prelungit
(pag. 108)

S2362118. Marginile lingurii individuale, conform tehnicii Schreinemakers trebuie s fie:


A. n zona vestibular cu 1 mm mai scurt
B. gravat pe o distan de 2 mm n lime i adncime la nivelul zonei Ah
C. cu grosime de aproximativ 3 mm n zona lingual central
D. cu 1,5 mm mai scurt n zona pungii Eisenring
E. cu grosime uniform la nivelul tuturor zonelor periferice
(pag. 111-112)

S2362119. Zonele periferice de nchidere marginal cheie la mandibula sunt:


A. zona central a tuberculului periferic
B. zona vestibular lateral
C. zona vestibular frontal
D. zona lingual central
E. zona lingual lateral
(pag. 126)

S2562120. Care sunt operaiunile necesare amprentrii preliminare n terapia edentaiei totale :
A. pregtirea amprentrii
B. alegerea i verificarea portamprentei standard
C. alegerea materialului de amprent
D. alegerea tehnicii de amprentare
E. alegerea lingurii individuale
(pag. 64)

1497

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1498

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2662121. Determinarea i nregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul abloanelor de ocluzie


este indicat n:
A. edentaia de clasa I, cnd mai sunt unitai de masticaie suficiente;
B. edentaia de clasa a II-a, cnd nu mai sunt unitai de masticaie suficiente;
C. edentaia de clasa a IV-a, cnd opus edentaiei pariale se afl edentaie parial;
D. edentaia de clasa a IV-a, extins, cnd opus edentaiei pariale se afla o edentaie total;
E. edentaia de clasa a IV-a extins, cnd opus edentaiei pariale se afl o edentaie parial.
(pag. 519)

S2662122. Rezistena inegal a cerii valului de ocluzie pe parcursul determinrii dimensiunii verticale
de ocluzie poate provoca:
A. nfundarea bazei ablonului datorit rezilienei mucoasei;
B. subocluzie la nivelul dintilor artificiali, egal cu mrimea deplasrii esutului mucos;
C. nltarea ocluziei la nivelul dinilor artificiali, egal cu mrimea deplasrii esutului mucos;
D. lipsa senzaiei dureroase la nivelul crestelor dup aplicarea protezelor;
E. deplasarea protezelor n cursul masticaiei.
(pag. 522)

S2662123. Poziionarea manual a modelelor n intercuspidare maxim este posibil:


A. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie repartizate cte dou bilateral;
B. cnd exist mai puin de patru uniti de masticaie;
C. n edentaiile de clasa a III-a extinse;
D. n edentaiile de clasa a III-a si clasa a IV-a reduse cu dimensiune vertical pstrat i ocluzie stabil;
E. n edentaiile de clasa a IV-a extinse.
(pag. 516)

S2662124. Urmtoarele elemente indic o nregistrare incorect a R. I. M. de ocluzie:


A. indentaii adnci;
B. cuprinderea tuturor dinilor restani;
C. consistena ct mai mic a materialului de nregistrare;
D. lipsa modificrilor volumetrice;
E. imprecizie.
(pag. 517)

S2662125. n cursul determinrii D. V. O. rezistena inegal a cerii valului de ocluzie genereaz:


A. nfundarea bazei ablonului;
B. nlarea ocluziei pe dinii artificiali;
C. coborrea ocluziei pe dinii artificiali;
D. ivirea durerilor la nivelul crestelor;
E. deplasarea protezelor n timpul masticaiei.
(pag. 522)

S2662126. Referitor la alegerea i montarea dinilor artificiali n fia tehnic se vor face urmtoarele
precizri vis--vis de edentaile frontale:
A. tipul dinilor artificiali;
B. forma dinilor;
C. culoarea dinilor;
D. gradul de supraocluzie frontal;
E. gradul de inocluzie sagital rmne la latitudinea tehniceanului.
(pag. 523)

S2662127. O perfect nregistrare a R. I. M. de ocluzie comport:


A. precizie;

1498

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1499

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

comoditate pentru pacient;


manevrare facil pentru medic;
manevrare dificil pentru medic;
cuprinderea tuturor dinilor restani.
(pag. 517)

S2662128. Pentru nregistrarea R. I. M. de ocluzie n cadrul realizrii protezelor scheletate se pot folosi
urmtoarele materiale:
A. materiale termoplastice;
B. materiale cu priz chimic;
C. Aluwax;
D. Tenatex;
E. Materiale termoplastice nu se pot folosi.
(pag. 517)

S2662129. Pe parcursul realizrii protezelor scheletate, poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor


de nregistrare a pozitiei de I. M. nu este indicat n:
A. edentaia de clasa a-I-a;
B. edentaia de clasa a-II-a;
C. edentaia de clasa a-IV-a ntins;
D. edentaia de clasa a-III-a, cnd exist destul de muli dini restani;
E. edentaia de clasa a III-a, cnd exist puini dini restani.
(pag. 517)

S2662130. Determinarea i nregistrarea R. I. M. cu ajutorul abloanelor de ocluzie este utilizat:


A. n edentaiile de clasa a-IV-a ntinse sau extinse cnd opus edentaiei pariale se afl o edentaie parial
sau total;
B. n edentaiile de clasa a I-a i a II-a cnd nu mai sunt uniti de masticaie suficiente;
C. n edentaiile de clasa a III-a reduse;
D. n edentaiile de clasa a III-a ample;
E. n edentaiile de clasa a IV-a ntinse sau extinse, cnd opus edentaiei pariale nu se afl o edentaie
parial sau total.
(pag. 519)

S2862131. Obiectivele amprentei preliminare la edentatul total sunt:


A. reproducerea cat mai precisa a pozitiei functionale a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic
B. realizarea unei linguri individuale ce necesita putina manopera de adaptare
C. reproducerea sumara a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic
D. realizarea unei linguri individuale ce necesita foarte multe manopere de adaptare
E. copierea cu maxim de exactitate a zonei de sprijin
(pag. 64)

S2862132. Amprenta preliminara la edentatul total necesita urmatoarele operatiuni care se desfasoara
in cabinet:
A. pregatirea amprentarii
B. alegerea si verificarea lingurii standard
C. alegerea materialului de amprenta si a tehnicii de amprentare
D. proiectarea lingurii individuale
E. indicatii transmise laboratorului privind montarea dintilor
(pag. 64)

S2862133. Probarea lingurii standard maxilare la edentatul total se face in felul urmator:
A. se introduce intai in partea dreapta si apoi in cea stanga

1499

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1500

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

se introduce intai in partea stanga si apoi in partea dreapta


lingura se tine de maner cu mana stanga
indepartarea comisurilor se face cu mana stanga
se controleaza daca lingura ajunge in fundul de sac vestibular
(pag. 65)

S2862134. Probarea lingurii standard mandibulare la edentatul total presupune:


A. ridicarea limbii de catre pacient dupa introducerea ei in cavitatea bucala
B. ea trebuie sa acopere 2/3 din tuberculul piriform
C. trebuie sa acopere 1/3 din tuberculul piriform
D. trebuie sa nu jeneze contractia genioglosului si a milohioidianului
E. sa incadreze crestele edentate
(pag. 66)

S2862135. Recomandarile privind confectionarea lingurii individuale la protezarea edentatului total


(dupa conceptia clinicii de protetica dentara Bucuresti)
A. poate fi confectionata din acrilat autopolimerizabil
B. sa vina in contact intim cu zone de mucoasa subtire si sensibile ale zonei de sprijin
C. la lingura superioara manerul este plasat pe linia mediana si este vertical
D. la lingura inferioara manerul se plaseaza pe linia mediana cu inclinare orala
E. lingura maxilara va fi prevazuta cu butoni de presiune
(pag. 122-123)

S2962136. Mentinerea protezei totale maxilare se rezolva prin urmatorii factori:


A. adeziunea
B. succiunea
C. tonicitatea musculara
D. amprentarea tuturor retentivitatilor de la nivelul zonei de sprijin
E. forta gravitatiei
(pag. 63)

S2962137. La stabilitatea protezei totale maxilare contribuie urmatoarele:


A. tuberozitatile maxilare
B. o bolta palatina plata
C. o bolta palatina adanca
D. tonicitatea musculara
E. adeziunea
(pag. 62)

S2962138. In edentatia totala amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective:


A. amprentarea aproximativa a suprafetei zonei de sprijin
B. amprentarea aproximativa a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic
C. amprentarea integrala a zonei de sprijin
D. realizarea unei linguri individuale care necesita cat mai putine manopere de adaptare
E. succiunea interna
(pag. 64)

S2962139. Tehnica de amprentare muco-dinamica sw caracterizeaza prin:


A. utilizarea unei portamprente universale
B. utilizarea unei portamprente individuale
C. amprenta este luata si apoi mentinuta in cavitatea bucala fara presiune
D. alegerea unui material de amprenta fluid

1500

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1501

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. modelarea marginala se face cu miscari functionale


(pag. 106)

1501

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1502

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 63
Determinarea relaiilor intermaxilare la edentatul total
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1363001. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior are ca scop delimitarea ariei de
intindere a suprafetei vestibulare a:
A. incisivilor centrali superiori
B. a caninilor superiori si inferiori
C. dintilor frontali superiori si inferiori
D. numai a dinilor frontali superiori
E. incisivilor centrali si laterali superiori si inferiori
(pag. 134)

S1363002. in cazul tuberozitatilor procidente planul de ocluzie in zona laterala este orientat:
A. paralel cu planul Camper
B. paralel cu planul Frankfurt
C. divergent spre distal fata de planul Camper
D. convergent spre distal faa de planul Camper
E. divergent spre mezial fata de planul Frankfurt
(pag. 137,138)

S1363003. Nivelul planului de ocluzie are:


A. o dimensiune egala pentru toti pacientii
B. o dimensiune egala cu 1 2 mm sub buza superioara
C. o dimensiune variabila in functie de varsta, sex, structura psihica
D. o dimensiune mai mare de 2 mm
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 134)

S1363004. Testarea miscarii de basculare a sablonului de ocluzie pe campul protetic se face:


A. prin presiuni V O executate pe bordura de ceara
B. apasand alternativ pe suprafata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul premolarilor
C. prin presiuni O V executate pe bordura de ceara
D. prin traciune iin ax ale sablonului
E. prin balansarea mandibulei dreapta stanga
(pag. 133)

S1463005. Determinarea relatiei centrice (RC) prin metoda numita"momentul psihologic"consta in:
A. Se cere pacientului "sa aduca maxilarul superior inainte"moment in care acesta va inchide gura cu
mandibula in RC;
B. Se cere pacientului sa realizeze propulsia exagerata a mandibulei timp de 45-60 secunde urmata de
intoarcerea mandibulei in RC;
C. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta si se provoaca o usoara senzatie de voma dupa
care se cere pacientului sa atinga zona atinsa cu varful limbii, moment in care mandibula va fi trasa inapoi
in RC;
D. Se aseaza degetele aratatoare pe suprafaa bordurilor de ceara ale sablonului superior in dreptul molarilor
si se cere pacientului sa inchida gura, mandibula fiind poziionata posterior.

1502

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1503

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Se aseaza pacientul in decubit dorsal si practicianul pozitioneaza mandibula cu ambele maini in RC.
(pag. 144-145)

S1463006. Pentru determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO) Silverman:


A. Recomanda confectionarea unei masti de acrilat care va pastra toate dimensiunile faciale;
B. Recomanda confectionarea unui profil din acrilat sau metal care va putea pastra toate dimensiunile faciale;
C. Recomanda pastrarea dimensiunii verticale de ocluzie determinata cu vechile proteze mobilizabile corect
confectionate;
D. Propune tatuarea pe mucoasa fixa in zona frontala, la maxilarul superior si la mandibula, a doua puncte
colorate cu tus de China sau cu pulbere de tantal si masurarea distanei dintre ele si poziia de DVO si RC
pe care o inregistreaza intr-o fisa.
E. Propune inregistrarea DVO inainte de extractia ultimilor dinti si transferul la noile proteze.
(pag. 140-141)

S1463007. Planul de orientare protetica este reprezentat de:


A. Curba incizala (in plan transversal a dintilor frontali superiori);
B. Curba Spee (in plan sagital);
C. Curba lui Wilson (in plan sagital);
D. Un plan imaginar care uneste marginea libera a incisivilor superiori cu varfurile cuspizilor distolinguali ai
molarilor de 12 ani;
E. Nu stabileste relatii precise cu anumite repere cranio-faciale.
(pag. 135)

S1463008. Reperul care nu se modifica in decursul vietii este:


A. Raportul dintre buza superioara si cea inferioara;
B. Unghiul naso-labial;
C. Relatia centrica;
D. Poziia de postura a mandibulei;
E. Dimensiunea verticala a etajului inferior al fetei.
(pag. 130)

S1463009. Valul de ocluzie al sablonului inferior:


A. Se extinde pana la limita anterioara a tuberculului piriform;
B. Acopera treimea anterioara a tuberculului piriform;
C. Acopera cele doua treimi anterioare ale tuberculului piriform;
D. Se opreste la 1,5 mm anterior de tuberculul piriform;
E. Se opreste la 1,5 cm anterior de tuberculul piriform.
(pag. 133)

S1563010. Bordura de ocluzie a sablonului maxilar trebuie sa aiba urmatorele dimensiuni:


A. in regiunea frontala, grosimea de 4 mm
B. in regiunea frontala, inaltimea de 10 mm
C. in regiunea laterala, inaltimea de 8 mm si latimea de 6 mm
D. la nivelul tuberozitaii, valul de ocluzie va avea o laime egala cu a tuberozitaii
E. bordurile de ocluzie se termina la 2 mm anterior de linia Ah
(pag. 132)

S1563011. Cum se numeste testul care pentru determinarea spatiului minim de vorbire foloseste
fonema S:
A. Robinson
B. Wild
C. Silverman
D. Fox

1503

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1504

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Willis
(pag. 142)

S1563012. Cum se numeste unghiul utilizat la realizarea relatiei centrice prin inscrierea grafica
intraorala:
A. Wild
B. Bonwill
C. Fox
D. Goniac
E. Gotic
(pag. 148)

S1563013. La realizarea relatiei centrice prin inscriere grafica intraorala se utilizeaza unghiul numit:
A. Bennett
B. Bonwill
C. Cristensen
D. Goniac
E. Gotic
(pag. 144)

S1563014. Nivelul fetei ocluzale a bordurii sablonului de ocluzie mandibular se plaseaza:


A. cu 2 mm sub marginea buzei inferioare
B. la limita inferioara a treimii superioare a tuberculului piriform
C. la limita inferioara a treimii mijlocii a tuberculului piriform
D. la nivelul marginii inferioare a buzei superioare
E. la tineri depaseste cu 2 mm buza inferioara
(pag. 133)

S1563015. Prin ce metode se poate face determinarea relatiei centrice la edentatul total:
A. prin pronuntarea repetata a fonemei,, N"
B. metoda Boianov
C. metoda reflexului molar
D. metoda reflexului premolar
E. metoda inscrierii unghiului Bennett
(pag. 145)

S1663016. Critica metodei Gysi de inregistrare grafica a relatiei centrice este reprezentata de:
A. derapajul anterior frecvent al sablonului inferior;
B. sabloanele, avand greutate in afara cavitatii bucale se pot destabiliza;
C. inchiderea gurii se face mereu in aceiasi pozitie retrudata;
D. necorespondenta intre valurile de ocluzie a celor doua sabloane;
E. DVO se poate modifica pe parcursul inregistrarii.
(pag. 148)

S1663017. Determinarea pozitiei de repaus a mandibulei se poate realiza astfel:


A. in deglutitie;
B. dupa metoda Dawson;
C. dupa tehnica Neill;
D. dupa metoda Silverman;
E. dupa deglutitie.
(pag. 140)

1504

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1505

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1663018. Faza clinica de determinare a relatiilor intermaxilare in edentatia totala presupune


urmatoarele operatii, enumerate in ordine intamplatoare: 1. Determinarea DVR si a DVO; 2.
Determinarea RC; 3. Determinarea planului de ocluzie; 4. Controlul sabloanelor de ocluzie; 5.
Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; 6. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si
montarea dintilor artificiali. Stabiliti ordinea corecta a acestor operatii dintre urmatoarele variante:
A. 1, 2, 3, 4, 5, 6;
B. 4, 3, 5, 1, 2, 6;
C. 5, 3, 4, 2, 1, 6;
D. 4, 5, 3, 1, 2, 6;
E. 3, 4, 5, 1, 2, 6.
(pag. 131)

S1663019. Metodele de conducere a mandibulei in relatie centrica sunt:


A. testul Ismail;
B. metoda Silverman;
C. electromiografie;
D. reflexul molar;
E. existenta intre valurile de ceara ale sabloanelor a unui spatiu de 2-3 mm.
(pag. 145)

S2163020. n cazurile de progenie adevarata planul de orientare protetica si planul Camper sunt:
A. Paralele
B. Convergente distal
C. Divergente distal
D. Paralele sau convergente distal
E. Nu au nici o legatura unul cu altul
(pag. 138)

S2263021. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele faze :


A. Verificarea sabloanelor de ocluzie
B. Determinarea si inregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima
C. Determinarea si inregistrarea pozitiei de repaus
D. Determinarea curburii vestibulare a sablonului inferior
E. Verificarea stabilitatii machetelor
(pag. 131)

S2263022. Bordurile de ocluzie ale sabloanelor in edentatia totala :


A. Pot fi confectionate din stents
B. Au o latime de 10 mm in zona incisivilor
C. Au o inaltime de 8 mm in zona molarilor
D. Au o latime de 12 mm in zona incisivilor
E. Se opresc la 1,5mm anterior de tuberozitati
(pag. 132)

S2263023. Sablonul inferior in edentatia totala :


A. Are valul de ocluzie montat paralel cu creasta
B. Se opreste la 1,5mm anterior de tuberozitati
C. Nivelul fetei ocluzale nu depaseste limita inferioara a treimii inferioare a tuberculului piriform
D. Nu depaseste marginea superioara a buzei inferioare
E. Se opreste la 1,5 cm de tuberozitati
(pag. 133)

S2263024. Nivelul planului de ocluzie n zona frontala in edentatia totala se stabileste:

1505

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1506

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

In raport cu planul Frankfurt


Urmarind deschiderea usoara a gurii la o fonatie minima
Avnd ca reper planul lui Camper
Avnd ca reper buza inferioara
Cu ajutorul planului Frankfurt
(pag. 135-136)

S2263025. Consecintele subevaluarii DVO la edentatul total :


A. tendinta pacientului de a strange dintii
B. aspect neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor
C. facies crispat insotit de zgomotul de castagnete
D. Acoperirea cu effort a dintilor
E. Aspect imbatranit
(pag. 143)

S2263026. Consecintele supraevaluarii DVO la edentatul total :


A. accentuarea santurilor peribucale
B. vizibilitatea redusa a rosului buzelor
C. aspect imbatranit
D. tendinta aproape permanenta a pacientului de a strange dintii
E. aparitia frecventa a zabalutei
(pag. 142)

S2263027. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda homotropiei
linguo-mandibulare :
A. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta
B. Se provoaca o usoara senzatie de voma
C. Se obosesc pterigoidienii externi
D. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior
E. Se cere pacientului sa inghita o mica cantitate de apa
(pag. 144-145)

S2263028. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda deglutitiei :
A. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta
B. Se provoaca o usoara senzatie de voma
C. Se obosesc pterigoidienii externi
D. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior
E. Se cere pacientului sa inghita o mica cantitate de apa
(pag. 145)

S2263029. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda reflexului
molar :
A. Se plaseaza cate un molar bilateral pe un val de ocluzie
B. Se aseaza degetele aratatoare pe suprafata bordurilor de ceara ale sablonului superior in dreptul molarilor
C. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior
D. Se atinge cu oglinda dentara lueta
E. Se atinge cu oglinda dentara valul palatin
(pag. 145)

S2263030. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda memoriei
ocluzale :
A. Se plaseaza cate un molar bilateral pe un val de ocluzie
B. Se aseaza degetele aratatoare pe suprafata bordurilor de ceara ale sablonului superior in dreptul molarilor

1506

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1507

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior


D. Se atinge cu oglinda dentara lueta
E. Se atinge cu oglinda dentara valul palatin
(pag. 145)

S2263031. Nivelul planului de ocluzie are :


A. o dimensiune egala pt toti pacientii
B. o dimensiune egala cu 1-2mm sub buza sup
C. o dimensiune variabila in functie de varsta, sex, structura psihica
D. o dimensiune mai mare de 2mm
E. nici o varianta nu e corecta
(pag. 134)

S2363032. Testarea micrii de basculare a ablonului de ocluzie pe cmpul protetic se face:


A. prin presiuni V O executate pe bordura de cear
B. apsnd alternativ pe suprafaa ocluzal a valurilor de ocluzie n dreptul premolarilor
C. prin presiuni O V executate pe bordura de cear
D. prin traciune in ax ale ablonului
E. prin balansarea mandibulei dreapta stanga
(pag. 130-151)

S2363033. Determinarea curburii vestibulare a ablonului superior are ca scop delimitarea ariei de
ntindere a suprafeei vestibulare a:
A. incisivilor centrali superiori
B. a caninilor superiori i inferiori
C. dinilor frontali superiori i inferiori
D. numai a dinilor frontali superiori
E. incisivilor centrali i laterali superiori i inferiori
(pag. 130-151)

S2363034. Nivelul planului de ocluzie are:


A. o dimensiune egal pentru toi pacientii
B. o dimensiune egal cu 1 2 mm sub buza superioar
C. o dimensiune variabil n funcie de vrsta, sex, structur psihic
D. o dimensiune mai mare de 2 mm
E. nici o variant nu este corect
(pag. 130-151)

S2363035. n cazul tuberozitilor procidente planul de ocluzie n zona laterala este orientat:
A. paralel cu planul Camper
B. paralel cu planul Frankfurt
C. divergent spre distal fa de planul Camper
D. convergent spre distal fa de planul Camper
E. divergent spre mezial fa de planul Frankfurt
(pag. 130-151)

S2363036. Derapaj anterior al ablonului inferior se datoreaz unui:


A. contact prematur situat n zona frontal a bordurii superioare
B. contact iniial ntre cele dou borduri antagoniste distal n regiunea lateral
C. contact prematur situat unilateral n zona lateral a bordurii inferioare
D. contact prematur situat n zona frontal a bordurii inferioare
E. montri incorecte a bordurilor de ocluzie

1507

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1508

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 130-151)

S2563037. Ce consecine pot avea erorile n nregistarea R.C. la edentatul total ?


A. proba spatulei este negativ
B. stabilitatea protezei
C. modificarea D.V.O.
D. modificarea roului buzelor
E. modificarea engramei de masticaie
(pag. 149)

S2663038. Pentru protezele pariale scheletate, sprijinul dento-parodontal corect presupune:


A. s acionze n axul lung al dinilor stlpi;
B. dinii stlpi s nu fie inclinai peste 450;
C. sprijinul dentoparadontal nu trebuie plasat la marginea protezei;
D. s fie plasat lng edentaie cnd proteza are sprijin mixt;
E. s fie plasat la distan de edentaie cnd proteza are sprijin dento-parodontal pur.
(pag. 122)

S2663039. n cazul unui pacient cu protez parial, fora funcional de masticaie se poate caracteriza
astfel:
A. direcia este predominant vertical, perpendicular pe planul de ocluzie;
B. forele oblice nu sunt tolerate de parodoniu dar nu au aciune dislocant pentru proteza parial;
C. intensitatea forei este variabil depinznd mai mult de individ dect de consistena alimentelor;
D. proteza parial este instabil la fora parial de masticaie cnd aceasta acioneaz la nivelul dinilor 5-6
(premolar-molar);
E. dup aplicarea protezei pariale, zona masticatorie stabil nu rmne mult timp la nivelul dinilor restani.
(pag. 115)

S2663040. Cnd sunt mai muli dini restani, elementul contrabasculant se aplic:
A. numai pe primii premolari;
B. pe toi dinii restani;
C. pe dinii cei mai apropiai de axa de basculare;
D. pe incisivi;
E. pe canini.
(pag. 126)

S2663041. La protezele scheletate care trateaz edentaiile de clasa a doua despre elementul
contrabasculant se poate afirma:
A. se plaseaz pe partea opus edentaiei terminale;
B. se aplic pe aceeai parte cu edentaia terminal;
C. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta distal a primului premolar;
D. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta distal a primului molar;
E. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta mezial a primului molar;
(pag. 128)

S2663042. Bascularea prin nfundare a extremitaii distale a eilor se caracterizeaz prin:


A. nu poate fi oprit de nici un element protetic;
B. poate fi oprit prin mijloace speciale;
C. se poate contracara prin reziliena mucoasei;
D. se datoreaz montrii greite a dinilor artificiali;
E. se evit prin respectarea regulii de montare a dinilor pe mijlocul crestei;
(pag. 134)

1508

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1509

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2663043. Cea mai mare for masticatorie acioneaz la nivelul:


A. primului molar (pentru alimentele dure la nivelul molarului 1i 2);
B. molarului 2;
C. premolarului 1;
D. premolarului 2;
E. molarului 3
(pag. 115)

S2963044. Planul Fox:


A. este un plan cranio-facial
B. este utilizat la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
C. este utilizat la determinarea nivelului planului de ocluzie in zona frontala
D. este utilizat la determinarea nivelului planului de ocluzie in zona laterala
E. este utilizat la determinarea orientarii planului de ocluzie
(pag. 137)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1263045. Baza sablonului in edentatia totala trebuie sa fie:
A. Elastica
B. Rigida
C. Adaptata perfect pe model
D. Rascroita la zona"Ah"
E. Sa patrunda in fundurile de sac
(pag. 132)

S1263046. Bordura de ocluzie a sablonului mandibular in edentatia totala bimaxilara se adapteaza in


felul urmator:
A. Duponturul si dimensiunea bordurii maxxilarului
B. Sa nu depaseasca in inaltime mijlocul tuberculilor piriformi
C. Sa nu depaseasca in inaltime treimea inferioara a tuberculilor piriformi
D. Sa nu depaseasca marginea libera a buzei inferioare
E. Sa vina in contact cu bordura maxilara pe toata intinderea zonelor laterale
(pag. 138)

S1263047. Bordurile de ocluzie ale sabloanelor in edentatia totala trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
A. Pot fi confectionate din ceara roz mai dura
B. Pot fi confectionatstents
C. in zona lateralavalul de ocluzie se monteaza pe mijlocul crestei
D. in zona frontala se monteaza pe papila incisiva
E. in regiunea distala bordurile se extind pe tuberozitate si pe tuberculul piriform
(pag. 132)

S1263048. Criterii pentru determinarea directiei (orientarii) planului de ocluzie in edentatia totala:
A. Linia bipupilara
B. Mobilitatea buzei superioare
C. Planul Camper
D. Paralelismul cu curbura crestei maxilare
E. Paralelismul cu curbura crestei mandibulare
(pag. 136-137)

1509

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1510

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1263049. Determinarea curburiivestibulare a bordurii sablonului maxilar la edentatul total are ca scop:
A. Refacerea functiei masticatorii
B. Refacerea functiei fizionomice
C. Refacerea functiei fonetice
D. Pozitionarea corecta a incisivilor in sens vertical
E. Pozitionarea corecta a incisivilor in sens sagital
(pag. 134-135)

S1263050. in determinarea orientarii directiei planului de ocluzie in edentatia totala vom avea nevoie
de:
A. Sablonul maxilar
B. Sablonul mandibular
C. Doua rigle
D. Ocluzometru
E. Linia bipupilara
(pag. 136)

S1263051. in edentatia totala, planul lui Fox este utilizat pentru:


A. Determinarea nivelului planului de ocluzie in zona frontala
B. Determinarea orientarii planului de ocluzie in zona frontala
C. Determinarea orientarii planului de ocluzie in zona laterala
D. Montarea dintilor frontali
E. Montarea dintlor laterali
(pag. 137)

S1263052. La edentatul total, pozitia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:


A. Distanta dintre comisura buzelor-unghiul extern al ochiului este egala cu distanta subnazion-gnation
B. Egalitatea celor trei etaje ale fetei
C. Dupa deglutitie mandibula revine la pozitia de repaus
D. Surprinderea pozitiei de pacient distrat, impasibil
E. Cu ambele sabloane in gura
(pag. 139-140)

S1263053. Nivelul planului de ocluzie in edentatia totala se stabileste:


A. Pe sablonul maxilar
B. Pe sablonul mandibular
C. Avand ca reper buza superioara
D. Avand ca reper linia bipupilara
E. Cuajutorul a doua rigle
(pag. 135-136)

S1263054. Pentru determinarea relatiei centrice la edentatul total se recomanda urmatoarele practici:
A. Conducerea unimanuala a mandibulei cu inchidere si deschidere in axa balama terminala (balansarea
lejera a mandibulei)
B. Pacientul inchide singur gura in pozitie posterioara a mandibulei
C. Reflexul molar
D. Deglutitia
E. inregistrarea grafica a unghiului gotic
(pag. 144, 145, 148)

S1263055. Pentru determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total ne putem folosi de date
preextractionale ca:

1510

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1511

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A.
B.
C.
D.

Dimensiunea verticala de ocluzie mentinuta de ultimele unitati masticatorii ce urmeaza sa fie extrase
Forma dintilor
Marimea dintilor
Tatuarea pe mucoasa fixa a maxilarului si mandibulei a 2 puncte si masurarea acestei distante in pozitia
de DVO
E. Confectionarea unui profilometru in pozitie de IM
(pag. 140-141)

S1263056. Semnele supraevaluarii DVO la edentatul total sunt:


A. Buzele in contact sunt tensionate
B. Facies crispat
C. Aspect imbatranit
D. Oboseala musculara
E. Tendinta de a sta cu gura deschisa
(pag. 142)

S1363057. Dispozitivele intraorale de inregistrare a R.C prezinta:


A. placuta inscriitoare plasata pe sablonul superior
B. placuta inscriitoare plasata in centrul bazei sabloanelor
C. placuta inscriitoare plasata pe sablonul inferior
D. placuta inscriitoare plasata in zona frontala a bordurii de ocluzie
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 148)

S1363058. inregistrarea grafica extraorala a R.C are ca dezavantaje:


A. destabilizarea sabloanelor
B. timp de inregistrare mai lung
C. miscari mai ample decat cele efectuate in timpul masticatiei
D. necorespondena dintre varful unghiului gotic si R.C
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 147,148)

S1363059. Nivelul planului de ocluzie reprezinta portiunea vizibila din valul de ocluzie la:
A. deschiderea usoara a gurii
B. deschiderea larga a gurii
C. surasul fortat
D. o fonaie minima
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 134)

S1363060. Pentru conducerea mandibulei in R.C sunt utilizate metodele:


A. reflexul molar
B. momentul psihologic
C. memoria tisurara
D. deglutiia
E. masticatia
(pag. 144,145)

S1363061. Subevaluarea D. V. O determina:


A. accentuarea santurilor peri - si para labiale cu aparitia frecventa a perlesului la nivelul comisurilor
B. aparitia zgomotului de castagnete in timpul fonatiei, masticatiei
C. aspect neplacut datorita vizibilitatii dintilor

1511

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1512

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. aspect imbatranit
E. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori
(pag. 143)

S1363062. Supraevaluarea D.V.O determina:


A. incompetenta labiala
B. vizibilitate redusa a rosului buzelor
C. facis crispat
D. aspect imbatranit
E. oboseala permanenta a musculaturii
(pag. 142)

S1463063. Baza sablonului de ocluzie:


A. Este realizata in majoritatea cazurilor din paci de baza;
B. Trebuie sa fie rigida si nedeformabila;
C. Nu se poate realiza din acrilat autopolimerizabil sau fotopolimerizabil;
D. Trebuie sa aiba margini care sa patrunda in fundurile de sac indiferent de prezena zonelor retentive.
E. Sa permita in zona frontala conturarea buzei.
(pag. 132)

S1463064. Determinarea relatiilor intermaxilare cuprinde urmatoarele operatiuni:


A. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior;
B. Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie in regiunea frontala si laterala;
C. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei;
D. Determinarea si inregistrarea relaiei centrice;
E. Determinarea pozitiei de intercuspidare maxima.
(pag. 131)

S1463065. Orientarea planului de ocluzie:


A. in regiunea frontala trebuie sa realizeze un paralelism cu linia bipupilara indiferent de pozitia ochilor;
B. Se poate ridica din motive fizionomice in caz de pareze sau cicatrice care micsoreaza mobilitatea buzei
superioare;
C. in regiunea laterala este orientat in functie de planul de referinta a lui Peter Camper;
D. Orientarea in regiunea laterala poate fi facuta si in funcie de planul Ala-Tragus (Andersen);
E. Dupa Bonwill este situat la egala distanta intre creasta maxilara si cea mandibulara;
(pag. 136-137)

S1463066. Pentru stabilirea cu mai multa usurinta a relatiilor intermaxilare este necesara prelevarea
unor date preextractionale ca:
A. Dimensiunea verticala de ocluzie masurata in milimetri, mentinuta de ultimele unitati masticatorii;
B. Memorizarea formei marimii, culorii si pozitiei ultimilor dinti (in special frontali);
C. Aspectul ocluziei in regiunea frontala (psalidodonta, cap la cap, inversa);
D. Dimensiunea verticala posturala masurata in milimetri;
E. Locul de insertie al frenurilor buzei superioare si inferioare, a bridelor si a frenului lingual.
(pag. 130)

S1463067. Pozitia de postura a mandibulei poate fi determinata functional astfel:


A. Dupa pronuntarea repetata a fonemei"M"mandibula revine la pozitia de repaus;
B. Dupa pronuntarea repetata a sunetului"S"mandibula revine la pozitia de repaus;
C. Dupa deglutitie mandibula revine la pozitia de repaus;
D. Aspectul de individ distrat, impasibil al pacientul semnifica situarea mandibulei in poziia de postura;
E. Existenta intre valurile de ceara ale sabloanelor a spatiului cu dimensiunea de 2-3 mm;

1512

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1513

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 140)

S1463068. Pozitia de repaus sau de postura a mandibulei:


A. Poate fi definita ca pozitia reflexa a mandibulei careia ii corespunde o anumita inaltime a etajului inferior al
fetei;
B. Este produsa si mentinuta de un echilibru functional muscular masticator ce are ca efect distantarea
dintilor superiori de cei inferiori;
C. Fiind total dependenta de musculatura, dimensiunea verticala de repaus ramane constanta chiar si dupa
pierderea dintilor;
D. Se modifica in urma pierderii dinilor astfel ca se micsoreaza si dimensiunea verticala de repaus;
E. Sufera variatii la acelasi individ, chiar la intervale scurte de determinare.
(pag. 139)

S1463069. Se defineste "nivel al planului de ocluzie":


A. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii;
B. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la pronuntia literei"A";
C. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la pronuntia literei"M"
D. Poriunea vizibila din valul de ocluzie la pronunia literei"S";
E. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima.
(pag. 136)

S1463070. Semnele caracteristice subevaluarii DVO a edentatului total:


A. Vizibilitatea redusa a rosului buzelor;
B. Facies crispat;
C. Oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori;
D. Accentuarea sanurilor peri- si paralabiale;
E. Aspect imbatranit;
(pag. 142-143)

S1463071. Semnele caracteristice unei supraevaluari a DVO sunt:


A. Aspectul neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor; buzele nu reusesc sa acopere dintii decat cu efort;
B. Facies crispat insotit de asa - numitul "zgomot de castagnete", dintii fiind aproape permanent in contact;
C. Tendinta aproape permanenta a pacientului de a strange dintii pentru a invinge dimensiunea verticala prea
mare;
D. Oboseala permanenta a musculaturii;
E. Accentuarea santurilor peri- si paralabiale cu aparitia frecventa a zabalutei la comisurile buzelor.
(pag. 142-143)

S1563072. Ce consecinte poate avea supradimensionarea D.V.O.:


A. pacientul poate avea aspect de facies crispat
B. vizibilitate exagerata a dintilor
C. vizibilitate redusa a rosului buzelor
D. sanurile periorale accentuate
E. oboseala musculara permanenta
(pag. 142)

S1563073. Ce consecinte pot avea erorile in inregistarea R.C ?


A. proba spatulei este pozitiva
B. instabilitatea protezei
C. modificarea D.V.O.
D. modificarea rosului buzelor
E. modificarea engramei de masticatie
(pag. 149)

1513

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1514

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1563074. Ce distante se compara cu ocluzometrul Willis:


A. distanta Nasion - Subnasale
B. distanta dintre unghiul extern al ochiului si fanta labiala
C. distanta intercomisurala
D. distana Ophrion - Subnasale
E. distanta Subnasale - Gnation
(pag. 139)

S1563075. Ce indicatii sunt necesare a fi trimise spre laborator in scopul alegerii si montarii dintilor
artificiali:
A. trasarea liniei mediane pe sabloanele de ocluzie
B. trasarea liniei suraasului pe sabloanele de ocluzie
C. trasarea liniilor caninilor pe sabloanele de ocluzie
D. alegerea formei si culorii dinilor
E. gradul de supraocluzie laterala
(pag. 149,150)

S1563076. in functie de ce repere se face alegerea dintilor frontali superiori utilizati in protezarea
edentatiei totale:
A. de nivelul liniei surasului
B. de nivelul planului bizigomatic
C. de nivelul planului Camper
D. de liniile caninilor
E. de linia medio-sagitala
(pag. 150)

S1563077. Marirea DVO se manifesta prin:


A. aparitia zgomotelor de castagnete
B. vizibilitatea exagerata a dintilor
C. diminuarea rosului buzelor
D. tramatizarea continua a substratului osos
E. marirea spatiului de inocluzie fiziologica
(pag. 142)

S1563078. Precizati care din urmatoarele afirmatii reprezinta etape ale fazei de determinare a relatiilor
intermaxilare la edentatul total:
A. verificarea sabloanelor de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior
C. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie
D. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei
E. determinarea si inregistrarea miscarii de propulsie a mandibulei
(pag. 131)

S1563079. Subevaluarea DVO se caracterizeaza prin:


A. dintii se afla permanent in contact
B. facies imbatranit
C. accentuarea santurilor periorale
D. micsorarea coridorului bucal
E. aparitia perleche-ului
(pag. 143)

S1663080. Care dintre urmatoarele metode preextractionale pot fi folosite pentru determinarea

1514

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1515

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

dimensiunii verticale primare:


A.
B.
C.
D.
E.

masti faciale acrilice;


testul Ismail;
profil facial din acrilat sau metal;
protezarea imediata;
radiografii panoramice ale arcadelor.
(pag. 141)

S1663081. Cauzele bascularii sablonului in jurul unui ax sunt:


A. grosimea neuniforma a bazei sablonului;
B. margini scurte ale bazei sablonului;
C. eventuale asperitati situate pe fata externa a sablonului;
D. borduri de ceara montate in afara crestelor;
E. torus palatin proeminent.
(pag. 133)

S1663082. Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie se poate face cu:


A. ajutorul ocluzorului Willis;
B. testul Ismail;
C. pacientul culcat pe spate;
D. nu conteaza metoda de determinare, toate fiind foarte exacte;
E. toate raspunsurile sunt corecte;
(pag. 142)

S1663083. Elementele ce caracterizeaza valurile de ocluzie sunt:


A. sunt confectionate din ceara roz mai dura, alba sau ivory;
B. pot fi confectionate din stents;
C. se monteaza in afara crestelor pentru a evita interferentele;
D. in regiunea frontala se situeaza anterior de papila incisiva;
E. in regiunea distala se opresc la1,5 cm anterior de tuberozitati.
(pag. 132)

S1663084. in cadrul verificarii sabloanelor de ocluzie se urmareste ca:


A. baza sablonului sa fie modelata si sa se adapteze pe campul protetic, la temperatura cavitatii bucale;
B. baza sablonului sa fie adaptata perfect pe model;
C. baza sablonului sa fie rigida nedeformabila la temperatura cavitatii bucale;
D. marginile bazei sablonului sa patrunda in fundurile de sac;
E. daca modelul prezinta retentivitati acestea sa fie indepartate inainte de aplicarea sablonului in cavitatea
bucala.
(pag. 132)

S1663085. Metoda de inregistrare grafica a relatiei centrice a lui Gysi:


A. este extraorala;
B. este intraorala;
C. este cu spijin central;
D. permite si determinarea concomitenta a DVO;
E. utilizeaza sabloane de ocluzie.
(pag. 147)

S1663086. Pentru stabilirea nivelului si directiei planului de orientare protetica se urmareste:


A. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii;
B. portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima;

1515

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1516

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. realizarea unui nivel de 1-2 mm indiferent de situatia clinica;


D. la sablonul inferior nivelul planului de ocluzie trebuie sa depaseasca putin marginea libera a buzei
inferioare;
E. colaborarea cu tehnicianul dentar.
(pag. 136)

S1663087. Planul de ocluzie are urmatoarele caracteristici:


A. la edentat este un plan ondulat;
B. are o curbura incizala;
C. are o curbura vestibulara;
D. are o curbura in plan sagital;
E. are o curbura in plan transversal.
(pag. 135)

S2163088. n terapia edentatiei totale sabloanele de ocluzie se pot confectiona din:


A. Placa de baza cu borduri din stents
B. Placa de baza cu borduri din ceara roz
C. Placa de baza cu borduri din ceara ivory
D. Baza din acrilat cu borduri din ceara roz
E. Baza de acrilat cu borduri din stents
(pag. 132)

S2163089. Spatiul de inocluzie fiziologic este acelasi cu:


A. Spatiul liber dintre arcadele dentare n pozitia de repaus mandibular
B. Spatiul de 6 mm masurat de Thomson ntre molari
C. Free way space
D. Spatiul minim de vorbire
E. Inocluzia de 1 mm din dreptul premolarilor
(pag. 139, 142)

S2263090. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele faze :


A. Verificarea curburii vestibulare
B. Stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona frontala si laterala
C. Determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al fetei
D. Determinarea si inregistrarea relatiei centrice
E. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali
(pag. 130)

S2263091. Baza sabloanelor de ocluzie n edentatia totala se poate realiza din:


A. Placa baza
B. Acrilat autopolimerizabil
C. Material fotopolimerizabil
D. Ceara
E. Stents
(pag. 131-132)

S2263092. Baza sablonului n edentatia totala trebuie sa fie:


A. Elastica
B. Rigida
C. Adaptata perfect pe model
D. Realizata din ceara
E. Sa patrunda n fundurile de sac

1516

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1517

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 132)

S2263093. Bordurile de ocluzie ale sabloanelor n edentatia totala trebuie sa ndeplineasca urmatoarele
conditii:
A. Pot fi confectionate din ceara roz mai dura
B. Pot fi confectionate din stents
C. n zona laterala valul de ocluzie se monteaza pe mijlocul crestei
D. n zona frontala se monteaza pe papila incisiva
E. n regiunea distala bordurile se extind pe tuberozitate si pe tuberculul piriform
(pag. 132)

S2263094. Imbunatatirea mentinerii sabloanelor de ocluzie la pacientul edentat total se poate face prin :
A. Incalzirea limitata a placii la zona Ah
B. Adaugarea de stents la zona Ah
C. Adaugarea de kerr la nivelul zonei Ah
D. Captusirea pe model cu pasta ZOE
E. Captusirea pe model cu alginat
(pag. 134)

S2263095. Controlul intrabucal al sabloanelor de ocluzie la edentatul total va urmari:


A. Bascularea
B. Mentinerea sablonului
C. Adeziunea
D. Existenta succiunii
E. Stabilitatea
(pag. 133-134)

S2263096. Determinarea curburii vestibulare a bordurii sablonului maxilar la edentatul total are ca
scop:
A. Refacerea functiei masticatorii
B. Refacerea functiei fizionomice
C. Refacerea functiei fonetice
D. Pozitionarea corecta a incisivilor n sens vertical
E. Pozitionarea corecta a incisivilor n sens sagital
(pag. 134-135)

S2263097. Planul de ocluzie la dentat :


A. variaza de la individ la individ
B. se modifica in urma migrarilor dentare
C. se modifica prin extractii dentare
D. este un plan neted
E. este un plan ondulat
(pag. 135)

S2263098. Planul de ocluzie la dentat are urmatoarele curbe caracteristice :


A. Curba incizala
B. Curba molara
C. Curba Spee
D. Curba Dawson
E. Curba Camper
(pag. 135)

S2263099. n determinarea orientarii directiei planului de ocluzie in regiunea laterala n edentatia totala

1517

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1518

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

vom avea nevoie de:


A.
B.
C.
D.
E.

sablonul maxilar
sablonul mandibular
Doua rigle
Ocluzometru
Planul lui Fox
(pag. 136)

S2263100. Orientarea planului de ocluzie in regiunea laterala la edentatul total :


A. se face in raport cu planul Ala-Tragus
B. se face in raport cu planul Camper
C. se face in raport cu creasta cea mai resorbita
D. se face cu ajutorul planului Fox
E. se face cu ajutorul liniei bipupilare.
(pag. 136-137)

S2263101. Criterii pentru determinarea directiei (orientarii) planului de ocluzie n edentatia totala:
A. Linia bipupilara
B. Mobilitatea buzei superioare
C. Planul Camper
D. Paralelismul cu curbura vestibulara
E. Paralelismul cu curbura crestei mandibulare
(pag. 136-137)

S2263102. n edentatia totala, planul lui Fox este utilizat pentru:


A. Determinarea nivelului planului de ocluzie n zona frontala
B. Determinarea orientarii planului de ocluzie n zona frontala
C. Determinarea orientarii planului de ocluzie n zona laterala
D. Montarea dintilor frontali
E. Montarea dintilor laterali
(pag. 137)

S2263103. Bordura de ocluzie a sablonului mandibular n edentatia totala bimaxilara se adapteaza n


felul urmator:
A. Dupa conturul si dimensiunea bordurii maxilare
B. Sa nu depaseasca n naltime mijlocul tuberculilor piriformi
C. Sa nu depaseasca n naltime treimea inferioara a tuberculilor piriformi
D. Sa nu depaseasca marginea libera a buzei inferioare
E. Sa vina n contact cu bordura maxilara pe toata ntinderea zonelor laterale
(pag. 138)

S2263104. Dimensiunea verticala a etajului inferior al fetei :


A. nu variaza ca valoare in timpul miscarilor mandibulare
B. reprezinta distanta dintre nasion si gnathion
C. reprezinta distanta dintre punctele limita ale acestui etaj
D. variaza ca valoare in timpul miscarilor mandibulei
E. are o multitudine de valori.
(pag. 138)

S2263105. La edentatul total, pozitia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:


A. Distanta dintre comisura buzelor-unghiul extern al ochiului este egala cu distanta subnazion-gnation
B. Egalitatea celor trei etaje ale fetei

1518

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1519

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Dupa deglutitie mandibula revine la pozitia de repaus


D. Surprinderea pozitiei de pacient distrat, impasibil
E. Cu ambele sabloane n gura
(pag. 139-140)

S2263106. Metode de derminare a DVO la edentatul total:


A. Notarea DVO n fisa pacientului n faza de dentat
B. Masurarea DVO nainte de extractia ultimilor dinti
C. Utilizarea orientativa a vechilor proteze
D. Scaderea valorii spatiului de inocluzie din DVR
E. Metoda deglutitiei
(pag. 141-142)

S2263107. Pentru determinarea relatiei centrice la edentatul total se recomanda urmatoarele practici:
A. Conducerea unimanuala a mandibulei cu nchidere si deschidere n axa balama terminala (balansarea
lejera a mandibulei)
B. Pacientul nchide singur gura n pozitie posterioara a mandibulei
C. Reflexul molar
D. Deglutitia
E. nregistrarea grafica a unghiului gotic
(pag. 144,145,148)

S2263108. Semnele supraevaluarii DVO la edentatul total sunt:


A. Buzele n contact sunt tensionate
B. Facies crispat
C. Aspect mbatrnit
D. Oboseala musculara
E. Tendinta de a sta cu gura deschisa
(pag. 142)

S2263109. Spatiul de inocluzie fiziologica :


A. Se numeste si lee way space
B. Are o valoare de 2-3 mm in zona premolarilor
C. Apare la edentat in zona laterala
D. Ajuta la determinarea relatiei centrice
E. Ajuta la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie.
(pag. 139)

S2263110. Pozitia de repaus a mandibulei :


A. este o pozitie reflexa a mandibulei
B. ramane constanta dupa pierderea dintilor
C. este mentinuta de un echilibru functional masticator
D. are ca efect distantarea dintilor superiori de cei inferiori
E. este total dependenta de musculatura.
(pag. 139)

S2263111. Pozitia de repaus a mandibulei se poate constata astfel :


A. Antropometric
B. Utilizand numarul de aur
C. Prin metode functionale
D. Electromiografic
E. Utilizand tehnica Neill.

1519

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1520

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 139-140)

S2263112. Pentru determinarea DVR in activitatea curenta :


A. Pacientul va sta in decubit dorsal
B. Pacientul va sta linistit, relaxat
C. Pacientul va purta protezele vechi
D. Va fi combatuta tendinta de propulsie cu exercitii care obosesc musculatura
E. Se vor introduce ambele sabloane in cavitatea bucala
(pag. 140)

S2263113. Modalitati de pastrare a DVO inainte de pierderea ultimilor dinti :


A. Confectionarea unei gutiere de acrilat
B. Confectionarea unui profil din acrilat
C. Protezarea imediata dupa extractia ultimilor dinti
D. Confectionarea unei masti din acrilat
E. Inregistrarea DVO utilizand vechile proteze mobilizabile
(pag. 140-141)

S2263114. Pentru determinarea curenta a DVO la edentatul total :


A. Se scade spatiul minim de vorbire din DVR
B. Se utilizeaza ocluzometrul Willis
C. Se utilizeaza un compas
D. Se masoara distanta dintre gnathion si punctul subnazal
E. Se marcheaza doua puncte pe varful nasului si pe barbie.
(pag. 140-141)

S2263115. Spatiul minim de vorbire descris de Silverman :


A. Se utilizeaza pentru determinarea RC
B. Se utilizeaza pentru determinarea DVO
C. Se cere pacientului sa pronunte cuvinte terminate in s
D. Se verifica inainte de verificarea spatiului de inocluzie fiziologica
E. Se verifica cu ambele sabloane in gura
(pag. 142)

S2263116. Pentru testul Ismail la edentatul total:


A. Se plaseaza pe sablonul superior in loc de bordura de ocluzie trei piramide de ceara moale
B. Se determina DVO
C. Se cere pacientului sa faca o deglutitie
D. Se va folosi reflexul molar
E. Se va folosi homotropia linguo-mandibulara
(pag. 142)

S2263117. Pentru determinarea RC la edentatul total :


A. se va incerca stergerea reflexelor determinate de vechile proteze instabile
B. pacientul va fi pregatit in prealabil
C. pacientul va fi relaxat
D. se va cauta inlaturarea tendintei de propulsie mandibulara
E. se utilizeaza metoda unimanuala
(pag. 143-144)

S2263118. Pentru a favoriza conducerea mandibulei in RC exista urmatoarele metode :


A. memoria tisulara

1520

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1521

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

metode fonetice
memoria ocluzala
homotropia linguo-mandibulara
memoria olfactiva
(pag. 144-145)

S2263119. Pentru determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total ne putem folosi de date
preextractionale ca:
A. Dimensiunea verticala de ocluzie mentinuta de ultimele unitati masticatorii ce urmeaza sa fie extrase
B. Forma dintilor
C. Marimea dintilor
D. Aspectul crestelor edentate
E. Aspectul ocluziei in zona frontala
(pag. 130)

S2263120. Tehnica Neill la edentatul total :


A. Este o modalitate clinica de determinare a RC
B. Se fac crestaturi in forma de V in zona premolarilor
C. Se plaseaza in loc de piramida de ocluzie trei piramide de ceara moale
D. Utilizeaza o foita de ceara incalzita
E. Se cere pacientului sa apropie maxilarele cu mandibula in cea mai retrudata pozitie
(pag. 145-146)

S2263121. Verificarea pozitionarii corecte a RC :


A. Corespondenta liniilor verticale trasate pe valurile de ocluzie
B. Contractia simetrica a muschiului buccinator
C. In RC apofiza coronoida nu se palpeaza
D. Inchiderea gurii se face mereu in aceeasi pozitie retrudata
E. Contractia simetrica a muschiului temporal.
(pag. 146)

S2263122. In cazul unui contact initial in regiunea distala a sabloanelor de ocluzie la edentatul total
apar urmatoarele dificultati in pozitionarea sabloanelor in RC :
A. Derapajul lateral al sablonului inferior
B. Derapajul anterior al sablonului superior
C. Derapajul anterior al sablonului inferior
D. Derapajul antero-lateral al sablonului inferior
E. Derapajul posterior al sablonului inferior
(pag. 146)

S2263123. La metodele extraorale de inregistrarea grafica a RC la edentatul total:


A. Se utilizeaza o placuta de inregistrare in centrul bazei sabloanelor
B. Acul inscriitor este atasat la sablonul superior
C. Miscarile pe care le face pacientul se aseamana cu cele efectuate in masticatie
D. Se recomanda sa se efectueze miscari ample de propulsie si lateralitate
E. Sabloanele se pot destabiliza
(pag. 147-148)

S2263124. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda memoriei
tisulare:
A. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta
B. Se provoaca o usoara senzatie de voma
C. Se obosesc pterigoidienii externi

1521

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1522

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior


E. Se cere pacientului sa inghita o mica cantitate de apa
(pag. 144)

S2263125. In cazul unor erori in inregistrarea RC la edentatul total :


A. Diferente de cativa milimetri intre pozitia unde au fost solidarizate sabloanele si RC provoaca la protezele
finite frecvente momente de instabilitate ,datorita unei IM nesigure
B. Diferente de cateva zecimi de milimetri intre pozitia unde au fost solidarizate sabloanele si RC provoaca la
protezele finite frecvente momente de instabilitate ,datorita unei IM nesigure
C. Diferenta mai mare de 1mm duce la o instabilitate permanenta
D. Contactul dintre cele doua valuri de ocluzie nu este intotdeauna corect
E. Diferenta mai mare de 0,1mm duce la o instabilitate permanenta
(pag. 149)

S2263126. In fisa care se trimite tehnicianului impreuna cu sabloanele de ocluzie se specifica


A. Forma dintilor
B. Culoarea dintilor
C. Valoarea unghiului gotic
D. Gradul de supraocluzie frontala
E. Relieful ocluzal al dintilor laterali
(pag. 150-151)

S2263127. In fisa care se trimite tehnicianului impreuna cu sabloanele de ocluzie ale edentatului total
se specifica :
A. Montari atipice
B. Culoarea bazelor sabloanelor
C. Valoarea unghiului gotic
D. Gradul de supraocluzie frontala
E. Relieful ocluzal al dintilor laterali
(pag. 150-151)

S2263128. Reperele necesare tehnicianului dentar pentru montarea dintilor in cazul pacientului edentat
total sunt :
A. Linia caninilor
B. Linia comisurilor
C. Linia surasului
D. Linia mediana
E. Linia laterala
(pag. 150)

S2263129. Aspecte particulare care se pot cere pe fisa de laborator a pacientului edentat total :
A. Tremele
B. Diastema
C. Torsionarea incisivilor laterali si incalecarea lor peste centrali
D. Supraocluzia frontala
E. Inocluzia sagitala
(pag. 151)

S2263130. Datele preextractionale necesare pt stabilirea relatiilor intermaxilare la edentatul total sunt:
A. dimensiunea verticala de ocluzie masurata in milimetrii, mentinuta de ultimele unitati masticatorii
B. nivelul si directia planului de ocluzie
C. aspectul ocluziei in regiunea laterala
D. memorizarea formei, marimii, culorii si pozitiei ultimilor dinti (in special frontali)

1522

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1523

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. aspectul ocluziei in regiunea frontala


(pag. 130)

S2263131. Relatia centrica este definita de majoritatea autorilor ca fiind:


A. pozitie nefortata
B. pozitia in care condilii mandibulari se gasesc in pozitia cea mai anterioara in cav. Glenoida
C. pozitie fortata
D. pozitie unica si reproductibila
E. pozitia din care se pot efectua miscarile maxime ale mandibulei
(pag. 130)

S2263132. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total presupune urmatoarele operatiuni :


A. verificarea sabloanelor de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior
C. determinarea dimensiunii verticale a etajului mijlociu al fetei
D. determinarea RC
E. inregistrarea RC
(pag. 131)

S2263133. Baza sablonului in edantatia totala trebuie sa fie:


A. rigida
B. elastica
C. deformabila la temperatura cavitatii bucale
D. adaptata pefect pe model
E. realizat la noi in majoritatea cazurilor din placi de baza
(pag. 132)

S2263134. Valurile de ocluzie ale sablonului superior la edentatul total trebuie sa aiba anumite
dimensiuni :
A. in zona incisivilor inaltime de 8mm
B. in zona molarilor latime de 8mm
C. in zona incisivilor inaltime de 10mm
D. in zona molarilor inaltime de 6mm
E. in zona molarilor latime de 5-6mm
(pag. 132)

S2263135. Sablonul inferior la edentatul total va avea :


A. valul de ocluzie montat pe mijlocul crestei
B. baza intinsa in limitele campului protetic
C. nivelul fetei ocluzale a bordurii pe un plan orizontal ce pleaca de la limita superioara a treimii inferioare a
tuberculului piriform
D. nivelul fetei ocluzale a bordurii pe un plan orizontal ce pleaca de la limita inferioara a treimii superioare a
tuberculului piriform
E. pana la marginea inferioara a buzei superioare
(pag. 132)

S2263136. Bordura de ocluzie a sablonului mandibular in edentatia totala bimaxilara se adapteaza in


felul urmator :
A. dupa conturul si dimensiunea bordurii maxilarului
B. sa nu depaseasca in inaltime mijlocul tuberculilor piriformi
C. sa nu depaseasca in inaltime treimea inferioara a tuberculilor piriformi
D. sa nu depaseasca marginea libera a buzei inferioara
E. sa vina in contact cu bordura maxilara pe toata intinderea zonelor laterale

1523

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1524

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 138)

S2263137. Controlul intrabucal al sabloanelor de ocluzie la edentatul total va urmari:


A. mentinerea
B. basculare
C. stabilitate
D. rotatie
E. adeziune
(pag. 133-134)

S2263138. Criterii pentru determinarea directiei (orientarii) planului de ocluzie in edentatia totala:
A. linia bipupilara
B. mobilitatea buzei superioare
C. planul Camper
D. paralelism cu curbura crestei maxilare
E. paralelism cu curbura crestei mandibulare
(pag. 136-137)

S2263139. Ce relatie poate sa existe intre planul lui Camper si planul ocluzal la un edentat total?
A. de strict paralelism
B. convergent spre distal in tuberozitati procidente
C. convergent spre distal in progenie adevarata
D. divergent spre distal in progenie adevarata
E. divergent spre distal in tuberozitati procidente
(pag. 136)

S2263140. In determinarea orientarii directiei planului de ocluzie in edentatia totala vom avea nevoie
de:
A. sablonul maxilar
B. sablonul mandibular
C. doua rigle
D. Ocluzometru
E. linia bipupilara
(pag. 136)

S2263141. Modalitati de pastrare a datelor precise legate de DVO la edentatul total bimaxilar :
A. Silverman - tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte colorate cu tus de China
B. Swenson - tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte colorate cu tus de China
C. Swenson - confectionarea unei masti din acrilat
D. Sears - confectionarea unui profil din acrilat
E. Sears - confectionarea unui profil din metal
(pag. 138)

S2263142. Metode de determinare a DVO la edentatul total :


A. metoda deglutitiei
B. scaderea spatiului de inocluzie din DVR
C. cu ajutorul spatiului minim de vorbire descris de Swenson
D. cu ajutorul spatiului minim de vorbire descris de Silverman
E. cu ajutorul testului Ismail
(pag. 140)

S2263143. Nivelul planului de ocluzie in edentatia totala se stabileste :

1524

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1525

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

pe sablonul maxilar
pe sablonul mandibular
avand ca reper buza superioara
avand ca reper linia bipupilara
cu ajutorul a doua rigle
(pag. 135-136)

S2263144. Pentru a favoriza conducerea mandibulei in RC in edentatia totala exista urmatoarele


metode :
A. pacientul inchide singur gura in pozitia posterioara a mandibulei
B. homotropia linguo - mandibulara
C. oboseala pterigoidienilor interni
D. memorie tisulara
E. memorie ocluzala
(pag. 144-145)

S2263145. Pentru determinarea RC la un edentat total se recomanda urmatoarele metode :


A. pozitionare bimanuala recomandata de Dawson
B. pacientul pozitioneaza singur mandibula in RC
C. reflex molar
D. Deglutitia
E. inregistrare grafica a unghiului gotic
(pag. 144-145)

S2263146. Semne ale supraevaluarii in determinarea DVO la un edentat total :


A. vizibilitate exagerata a dintilor
B. buzele nu reusesc sa acopere dintii decat cu effort
C. aspect imbatranit
D. tendinta permanenta de a strange dintii
E. accentuarea santurilor paralabiale
(pag. 142)

S2263147. Semne ale subevaluarii in determinarea DVO la un edentat total :


A. facies crispat
B. zgomot de castane
C. aspect imbatranit
D. vizibilitate redusa a rosului de buze
E. aparitie frecventa a zabalutei
(pag. 142)

S2263148. Semne ale supraevaluarii DVO la edentatul total :


A. buzele in contact sunt tensionate
B. facies crispat
C. aspect imbatranit
D. oboseala musculara
E. tendinta de-a sta cu gura deschisa
(pag. 142)

S2263149. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele faze :


A. Verificarea curburii vestibulare
B. Stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona frontala si laterala
C. 3. Determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al fetei

1525

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1526

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. 4. Determinarea si inregistrarea relatiei centrice


E. 5. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali
(pag. 130)

S2363150. Nivelul planului de ocluzie reprezint poriunea vizibil din valul de ocluzie la:
A. deschiderea uoar a gurii
B. deschiderea larg a gurii
C. sursul forat
D. o fonaie minim
E. nici o variant nu este corect
(pag. 130-151)

S2363151. Spaiul de inocluzie fiziologic dintre dinii antagoniti este de:


A. 2 3 mm n zona premolarilor
B. 1 2 mm n zona frontal
C. 2 4 mm n zona frontal
D. 1 2 mm n zona lateral
E. peste 4 mm n ambele zone
(pag. 130-151)

S2363152. Supraevaluarea D.V.O determin


A. incompetena labial
B. vizibilitate redus a rosului buzelor
C. facies crispat
D. aspect mbtrnit
E. oboseal permanent a musculaturii
(pag. 130-151)

S2363153. Subevaluarea D. V. O determin:


A. accentuarea anurilor peri - i para labiale cu apariia frecvent a perleului la nivelul comisurilor
B. apariia zgomotului de castagnete n timpul fonaiei, masticaiei
C. aspect neplacut datorit vizibilitii dinilor
D. aspect mbtrnit
E. oboseal n masticaie prin suprasolicitarea muchilor ridictori
(pag. 130-151)

S2363154. Pentru conducerea mandibulei n R.C sunt utilizate metodele:


A. reflexul molar
B. "momentul psihologic
C. memoria tisurar
D. deglutiia
E. masticaia
(pag. 130-151)

S2363155. nregistrarea clinic a relaiei centrice dup tehnica NEILL presupune:


A. realizarea a dou seciuni n form de V n zona premolarilor pe bordura superioar
B. realizarea unei seciuni n form de V n zon frontal a bordurii superioare
C. realizarea unei seciuni n form de V n zona frontal a bordurii inferioare
D. realizarea a dou seciuni n form de V de fiecare parte la nivelul premolarilor pe bordura inferioar
E. nici o variant nu este corect
(pag. 130-151)

1526

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1527

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2363156. nregistrarea grafic extraoral a R.C are ca dezavantaje:


A. destabilizarea abloanelor
B. timp de nregistrare mai lung
C. micari mai ample dect cele efectuate n timpul masticaiei
D. necoresponden dintre vrful unghiului gotic i R.C
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 130-151)

S2363157. Dispozitivele intraorale de nregistrare a R.C prezint:


A. placut inscriitoare plasat pe ablonul superior
B. placut inscriitoare plasat n centrul bazei abloanelor
C. placut inscriitoare plasat pe ablonul inferior
D. placut inscriitoare plasat n zona frontal a bordurii de ocluzie
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 130-151)

S2363158. Verificarea stabilirii R.C se face trasnd pe valurile de ocluzie:


A. punctul interincisiv
B. linia median
C. planul de orientare ocluzal
D. linia sursului
E. linia caninilor
(pag. 130-151)

S2563159. Ce consecine poate avea supraevaluarea D.V.O. la edentatul total:


A. pacientul poate avea aspect de facies crispat
B. vizibilitate exagerat a dinilor
C. vizibilitate redus a roului buzelor
D. anurile periorale accentuate
E. oboseal muscular permanent
(pag. 142)

S2663160. Numrul de croete necesare pentru ancorarea unei proteze scheletate depinde de numrul
dinilor stlpi ce limiteaz breele astfel:
A. un croet e utilizat n edentaiile subtotale cu un singur dinte stlp;
B. dou croete sunt utilizate n edentaiile de clasa a doua cu o bre suplimentar frontal;
C. dou croete sunt utilizate n edentaiile de clasa a doua cu o bre suplimentar lateral;
D. trei croete sunt utilizate n edentaiile de clasa a treia complicate cu o bre lateral;
E. patru croete sunt utilizate n edentaiile de clasa a patra cu lipsa tuturor frontalilor.
(pag. 119)

S2663161. n ncercarea de a reduce sau evita bascularea prin nfundare a protezelor scheletate se
apeleaz la:
A. amprente funcionale necompresive, mai ales la maxilar;
B. amprente funcionale compresive n special la mandibul;
C. ei terminale extinse la maxim, dar n limite fiziologice, cu acoperirea zonelor biostatice;
D. limea conectorilor principali s fie echivalent ntinderii edentaiei;
E. cptuirea i rebazarea eilor.
(pag. 136)

S2663162. Pentru diminuarea sau evitarea efectului de prghie al protezei scheletate asupra dinilor
stlpi se indic:
A. solidarizarea dinilor stlpi;

1527

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1528

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

s se plaseze pintenii ocluzali n fosetele distale ale dinilor stlpi;


s fie utilizate croete cu brae retentive ct mai rigide;
s fie utilizate croete cu brae retentive ct mai flexibile;
s se utilizeze sisteme speciale articulate;
(pag. 136)

S2663163. Bascularea prin nfundare n edentaia de clasa a patra ntins se poate reduce sau opri prin:
A. braele retentive meziale ale croetelor Bonwill;
B. braele retentive cele mai distale ale croetelor Bonwill;
C. renunarea la incizia alimentelor;
D. realizarea unei inocluzii sagitale;
E. sprijin parodontal clasat independent de reziliena mucoasei crestei frontale;
(pag. 138)

S2663164. Forele care solicit proteza parial n plan vertical sunt:


A. de traciune (desprindere) a protezei de pe cmpul protetic;
B. oblice;
C. sagitale;
D. tangeniale;
E. de presare a protezei pe cmpul protetic.
(pag. 117)

S2663165. Mijloacele auxiliare de meninere a protezei scheletate sunt:


A. succiunea dintre mucoas i baza protezei;
B. retentivitile anatomice;
C. adeziunea dintre mucoas i marginile protezei;
D. friciunea dintre dinii restani i elementele constitutive ale protezei;
E. lustrul perfect al protezei.
(pag. 120)

S2663166. Punctul de aplicare al forei funcionale de masticaie poate fi situat la nivelul:


A. dinilor restani;
B. dinilor artificiali
C. numai pe dinii restani;
D. numai pe dinii artificiali;
E. dinilor restani i dinilor artificiali;
(pag. 115)

S2663167. Din ciclul de 590 ori n 24 de ore, deglutiia se produce de:


A. 146 ori n timpul meselor;
B. 394 ori n stare de veghe;
C. 50 ori n timpul somnului
D. 50 ori n stare de veghe;
E. 146 ori n timpul somnului;
(pag. 115)

S2863168. Pozitia de repaus a mandibulei se poate constata functional astfel:


A. dupa pronuntarea repetata a fonemei "M
B. dupa deglutitie
C. prin utilizarea "numarului de aur 5/3
D. pacient cu aspect distrat
E. cand mandibula se gaseste in repaus se inregistreaza un minimum de activitate electrica a muschilor

1528

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1529

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

masticatori
(pag. 140)

S2863169. Valul de ocluzie al sablonului maxilar la un edentat total trebuie sa aiba urmatoarele
caracteristici:
A. in regiunea frontala trebuie situat anterior de papila incisiva
B. in zona incisivilor sa aiba o latime de 10 mm
C. in zona molarilor sa aiba o inaltime de 8 mm
D. in regiunea laterala sa fie plasat strict pe creasta
E. in zona incisivilor sa aiba o latime de 5-6 mm
(pag. 132)

S2863170. Baza sabloanelor de ocluzie prezinta urmatoarele caracteristici:


A. se realizeaza din placa de baza
B. rigida
C. deformabila
D. adaptata perfect pe model
E. marginile acesteia nu trebuie sa patrunda in fundurile de sac
(pag. 131-132)

S2863171. Determinarea relatiei intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele operatii:


A. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior
B. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei
C. determinarea curburii vestibulare a sablonului inferior
D. determinarea si inregistrarea relatiei centrice
E. verificarea sablonului de ocluzie
(pag. 131)

S2863172. Semnele unei supraevaluari a dvo la edentatul total sunt:


A. aspect neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor
B. accentuarea santurilor peri si paralabiale
C. "zgomot de castagnete
D. vizibilitate redusa a rosului buzelor
E. facies crispat
(pag. 142)

S2863173. Conducerea mandibulei in rc este favorizata de urmatoarele metode:


A. hometropia linguo-mandibulara
B. memoria tisulara
C. deglutitia
D. reflexul molar
E. fonatia
(pag. 144-145)

S2863174. In fisa de laborator care se trimite tehnicianului impreuna cu sabloanele de ocluzie se


specifica:
A. forma dintilor
B. culoarea dintilor
C. aspectul ocluziei in zona laterala
D. gradul de supraocluzie frontala
E. nici una de mai sus
(pag. 150)

1529

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1530

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2963175. In vederea determinarii relatiilor intermaxilare la edentatul total, se recomanda prelevarea


unor date preextractionale ca:
A. memorizarea formei, marimii si culorii dintilor frontali
B. memorizarea pozitiei ultimilor dintii
C. masurarea dimensiunii verticale de ocluzie mentinuta de ultimele unitati masticatorii
D. relatia centrica
E. date de la vechile proteze partiale (DVO)
(pag. 130)

S2963176. In sedinta de determinare a relatiilor intermaxilare la edentatul total, problemele fizionomice


se rezolva prin:
A. verificarea sablonului de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a bordurii sablonului maxilar
C. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie din zona frontala
D. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie din zona laterala
E. determinarea DVO
(pag. 135, 136, 142)

S2963177. La edentatul total, orientarea planului de ocluzie in regiunea laterala se face in functie de
urmatoarele repere:
A. planul Camper
B. planul Frankfurt
C. paralelismul cu curbura crestei mandibulare
D. paralelismul cu curbura crestei maxilare
E. la egalitatea distantei dintre cele doua creste
(pag. 136, 137)

S2963178. La edentatul total, detrminarea DVO se poate face prin:


A. metode antropometrice
B. masurarea dimensiunii verticale de repaus
C. metode fonetice
D. masurarea DVO la protezele vechi purtate multi ani
E. metode electromiografice
(pag. 140-142)

1530

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1531

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 64
Proba machetelor
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1264001. In cadrul controlului fonetic al machetei protezei totale, urmatoarea afirmatie este adevarata:
A. Fonema "T"se aude ca "D" dintii superiori sunt vestibularizati;
B. Fonema "T"se aude ca "D"- dintii superiori sunt oralizati;
C. Fonema "D"se aude ca "T"- dintii superiori sunt oralizati;
D. Fonema "K"este alterata macheta superioara este prea subtire in regiunea posterioara;
E. Fonema "K"este alterata macheta superioara nu este extinsa suficient in regiunea posterioara;
(pag. 218)

S1264002. La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare de la proba machetei protezei


totale:
A. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mica;
B. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mare
C. La testul Buchman Ismail daca ceara nu poarta urmele antagonistilor inseamna ca D. V. O. este prea
mare;
D. Daca ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii inseamna ca D. V. O. este prea mica;
E. Ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuzpizilor antagonisti ceea ce semifica o D. V. O. incorecta;
(pag. 214)

S1264003. La controlul estetic al machetei protezei totale cand pacientul este examinat cu gura inchisa
se au in vedere urmatoarele aspecte:
A. Buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
B. Buzele trebuie sa fie rasfrante;
C. Buzele trebuie sa fie proeminente
D. Buzele nu se ating;
E. Santurile naso-labiale si para labiale trebuie sa prezinte adancituri mai accentuate decat inainte;
(pag. 211)

S1364004. Controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare impune ca in mod normal:


A. proba spatulei sa fie negativa unilateral
B. proba spatulei sa fie negativa bilateral
C. proba spatulei sa fie pozitiva unilateral
D. proba spatulei sa fie pozitiva bilateral
E. proba spatulei sa fie negativa frontal
(pag. 215)

S1364005. Daca fomena"K"este alterata inseamna ca:


A. dintii superiori sunt oralizati
B. dintii superiori sunt vestibularizati
C. proteza este prea groasa in zona rugilor palatine
D. macheta superioara este prea extinsa sau prea groasa in regiunea posterioara
E. dintii superiori sunt prea lungi
(pag. 218)

1531

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1532

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1364006. Refacerea corecta functiei fonatorii este realizata daca:


A. fonema"S"are o emisie suierata
B. fonema"S"are o emisie ca un zazait
C. fonema"F"se aude clar, dar"D"se aude ca un"T"
D. fonema"V"se aseamana cu"F"
E. toate fonemele se aud clar
(pag. 218)

S1364007. Testul BUCHMAN-ISMAIL se refera la:


A. controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare
B. controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare
C. controlul adaptarii sabloanelor de ocluzie
D. controlul adaptarii machetelor
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 214)

S1464008. Daca la montarea dintilor supraocluzia frontala si inocluzia sagitala au fost corelate
corespunzator, in timp ce pacientul numara de la"55 la 65"dintii frontali inferiori:
A. Trebuie sa atinga foarte fin treimea incizala palatinala a incisivilor superiori;
B. Trebuie sa atinga marginea incizala a frontalilor superiori;
C. Trebuie sa atinga fata palatinala a incisivilor superiori in treimea mijlocie.
D. Trebuie sa atinga fin faa palatinala a incisivilor superiori in treimea gingivala.
E. Nu trebuie sa atinga fata palatinala a incisivilor superiori.
(pag. 217)

S1464009. Frush si Fisher care au facut o serie de studii privitoare la dentogenie, recomanda
urmatoarele:
A. Anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade;
B. Diastemele si tremele realizeaza de cele mai multe ori un aspect placut;
C. Pozitia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalti dinti frontali, lateralul accentueaza
sau mascheaza expresia centralului;
D. Rotaia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cat mai mult din faa meziala este
recomandata in special pentru barbai;
E. Coborarea celor doi incisivi centrali confera un aspect de agresivitate.
(pag. 212-213)

S1564010. Care dintre urmatoarele afirmatii privind controlul machetelor protezelor totale sunt corecte:
A. inaltimea frontalilor superiori trebuie sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului
B. dintii laterali maxilari sa fie montati pe tuberozitati
C. dintii laterali sa nu fie montati pe mijlocul crestei
D. linia mediana interincisiva nu corespunde cu cea trasata pe model
E. cei sase dinti frontali maxilari nu trebuie sa ocupe spatiul dintre cele doua linii ale caninilor.
(pag. 207)

S1564011. Care dintre urmatoarele materiale nu se utilizeaza pentru realizarea bazei protezelor totale:
A. acrilat termopolimerizabil roz
B. acrilat termopolimerizabil transparent
C. acrilat autopolimerizabil roz
D. acrilat termopolimerizabil combinat cu materiale reziliente
E. acrilat termopolimerizabil combinat cu fibre de carbon.
(pag. 222)

S1564012. in care dintre situatiile enumerate mai jos este necesara remontarea dintilor artificiali:

1532

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1533

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare din punct de vedere al formei


alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare din punct de vedere al culorii
alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare din punct de vedere al dimensiunii
montarea dinilor laterali in afara crestei
montarea dintilor frontali superiori in afara crestei.
(pag. 218)

S1564013. La controlul arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale se urmareste:


A. acoperirea a 2/3 anterioare ale tubercululor piriformi
B. respectarea regulii lui POUND la montarea dintilor laterali
C. modelarea convexa a papilelor interdentare
D. modelarea concava a versantelor linguale ale machetelor protezelor mandibulare
E. modelarea convexa a versantelor vestibulare ale machetelor protezelor.
(pag. 207)

S1564014. La controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale se urmareste:
A. corespondenta dintre linia mediana si linia interincisiva
B. ocuparea de catre frontalii superiori a spatiului dintre liniile caninilor
C. modelarea convexa a papilelor interdentare
D. realizarea unitailor masticatorii de cate trei dini
E. respectarea regulii lui POUND la montarea dintilor laterali
(pag. 207)

S1564015. La proba machetelor protezelor totale in cavitatea orala, care dintre urmatoarele situatii
indica o dimensiune verticala marita:
A. pacientul are un facies crispat
B. aspectul fetei este imbatranit
C. santurile periorale sunt accentuate
D. rosul buzelor este diminuat
E. buzele intra in contact cu usurinta.
(pag. 214)

S2164016. Urmatoarele situatii pretind remontarea dintilor obligatoriu n laborator, mai putin una:
A. Alegerea unei garnituri necorespunzatoare
B. Montarea dintilor laterali n afara crestelor
C. Montarea frontalilor superiori n afara crestei
D. Montarea frontalilor superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
E. Neconcordanta ntre I.M. si R.C. peste 1 mm.
(pag. 218)

S2264017. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul arcadelor


artificiale :
A. Dintii laterali trebuie montati pe mijlocul arcadei
B. In regiunea laterala montarea dintilor sa respecte axul intramuscular
C. Cuspidarea dintilor laterali trebuie sa respecte regula lui Pound
D. Cei 8 dinti frontali trebuie sa ocupe spatiul dintre cele 2 linii ale caninilor
E. Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa
(pag. 207)

S2264018. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul bazelor din
ceara :
A. Papilele interdentare trebuie modelate concav
B. Bazele din ceara trebuie sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale

1533

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1534

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Bazele din ceara trebuie sa acopere 2/3 posterioare ale tuberculului piriform
D. Versantul lingual al machetei inferioare trebuie sa fie modelat convex
E. Versantele vestibulare ale machetelor trebuie sa fie modelate concav
(pag. 207-209)

S2264019. Conform studiilor lui Frush si Fischer referitoare la dentogenie :


A. coborarea celor 2 incisivi centrali da un aspect mai voluntar
B. curbura incizala este mai accentuata la barbati
C. incalecarea centralului peste lateral da un aspect de feminitate
D. linia coletului nu trebuie plasata la acelasi nivel
E. vestibularizarea caninului este recomandata in special femeilor
(pag. 212-213)

S2264020. In cadrul controlului fonetic al machetei protezei totale , urmatoarea afirmatie este
adevarata:
A. Fonema "T se aude ca "D dintii superiori sunt vestibularizati;
B. Fonema "T se aude ca "D - dintii superiori sunt oralizati;
C. Fonema "D se aude ca "T - dintii superiori sunt oralizati;
D. Fonema "K este alterata macheta superioara este prea subtire in regiunea posterioara;
E. Fonema "K este alterata macheta superioara nu este extinsa suficient in regiunea posterioara;
(pag. 218)

S2264021. La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare de la proba machetei protezei


totale:
A. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mica;
B. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mare;
C. La testul Buchman Ismail daca ceara nu poarta urmele antagonistilor inseamna ca D. V. O. este prea
mare;
D. Daca ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii inseamna ca D. V. O. este prea mica;
E. Ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuzpizilor antagonisti ceea ce semifica o D. V. O. incorecta;
(pag. 214)

S2264022. La controlul estetic al machetei protezei totale cand pacientul este examinat cu gura inchisa
se au in vedere urmatoarele aspecte:
A. Buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei;
B. Buzele trebuie sa fie rasfrante;
C. Buzele trebuie sa fie proeminente
D. Buzele nu se ating;
E. Santurile naso-labiale si para labiale trebuie sa prezinte adancituri mai accentuate decat inainte
(pag. 211)

S2264023. Proba spatulei efectuata la proba machetelor protezelor totale :


A. se realizeaza incercand introducerea unei spatule intre dintii zonei frontale
B. daca este negativa angrenajul dintilor este incorect
C. daca este pozitiva angrenajul dintilor este corect
D. daca este pozitiva unilateral, spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale
E. daca este pozitiva bilateral, spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale
(pag. 215)

S2264024. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema vseamana cu f :


A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati

1534

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1535

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. dintii superiori sunt vestibularizati


E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264025. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema fseamana cu v :


A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264026. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema tseamana cu d :


A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264027. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema dseamana cu t :


A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264028. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema K este alterata :
A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264029. Pentru montarea dintilor , Frush si Fisher recomanda :


A. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade
B. diastemele si tremele realizeaza de cele mai multe ori un aspect placut
C. incalecarea centralului peste lateral aspreste putin axpresia fizionomica
D. incalecarea lateralului peste central aspreste putin expresia fizionomiei
E. linia coletului trebuie plasata la acelasi nivel
(pag. 213)

S2264030. La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare de le proba machetei protezei


totale :
A. la testul Silverman, ciocnirea dintilor intre ei indica o DVO prea mica
B. la testul Silverman, ciocnirea dintilor intre ei indica o DVO prea mare
C. la testul Bushman-Ismail daca ceara nu poarta urmele antagonistilor inseamna ca DVO este prea mare
D. daca ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii inseamna ca DVO este prea mica
E. ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonisti ceea ce semnifica o DVO incorecta
(pag. 214)

1535

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1536

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2264031. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu privire la controlul fonetic al machetei
protezei totale?
A. fonema "T se aude ca "D dintii superiori sunt vestibularizati
B. fonema "T se aude ca "D dintii superiori sunt oralizati
C. fonema "D se aude ca "T dintii superiori sunt oralizati
D. fonema "K este alterata macheta superioara este prea subtire in partea posterioara
E. fonema "K este alterata macheta superioara nu este extinsa suficient in regiunea posterioara
(pag. 218)

S2364032. Testul BUCHMAN-ISMAIL se refer la:


A. controlul componenei verticale a relaiilor intermaxilare
B. controlul componenei orizontale a relaiilor intermaxilare
C. controlul adaptrii abloanelor de ocluzie
D. controlul adaptrii machetelor
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 214)

S2364033. Controlul componentei orizontale a relaiilor intermaxilare impune c n mod normal:


A. proba spatulei s fie negativ unilateral
B. proba spatulei s fie negativ bilateral
C. proba spatulei s fie pozitiv unilateral
D. proba spatulei s fie pozitiv bilateral
E. proba spatulei s fie negativ frontal
(pag. 215)

S2364034. Refacerea corect funciei fonatorii este realizat dac:


A. fonema S are o emisie uierat
B. fonema S are o emisie ca un zzit
C. fonema F se aude clar, dar D se aude ca un T
D. fonema V se aseamn cu F
E. toate fonemele se aud clar
(pag. 218)

S2364035. Dac fomena K este alterat nseamna c:


A. dinii superiori sunt oralizai
B. dinii superiori sunt vestibularizai
C. proteza este prea groas n zona rugilor palatine
D. macheta superioar este prea extins sau prea groas n regiunea posterioar
E. dinii superiori sunt prea lungi
(pag. 219)

S2564036. Ce linii de referin trebuie trasate pe modelele de lucru n scopul realizrii machetelor
protezelor totale:
A. linia bicomisual
B. linia ce corespunde mijlocului crestelor edentate
C. curbura incizal
D. orizontala de la Frankfurt
E. planul bazal al mandibulei
(pag. 206)

S2664037. La instruirea pacientului privind inseria i dezinseria protezei se dau indicaiile:


A. pentru inserie pacientul trebuie s mute pe protez dup poziionarea acesteia conform axului de inserie

1536

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1537

Rezidentiat 2004

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

stabilit;
se recomand inserarea protezei de ctre medic iar pacientul s deprind tehnica n urmtoare edin (la
24 ore);
dezinseria protezelor maxilare se face cu ajutorul unghiilor degetelor mari;
dezinseria protezelor mandibulare se face cu ajutorul unghiilor indexelor;
la inserie, dup plasarea corespunztoare a protezei, se execut presiuni uoare cu degetele pe croete
la nivelul pintenilor.
(pag. 543)

S2664038. Care dintre afirmaiile privind purtarea protezei scheletate sunt corecte:
A. afectarea prin carie a dinilor stlpi este mai mare la pacienii care poart proteza doar ziua;
B. mobilizarea dinilor stlpi este ntrziat daca proteza se poart zi i noapte;
C. atrofia crestelor este accelerat dac proteza se poart doar ziua;
D. dup acomodare proteza se poart zi i noapte;
E. dup acomodare proteza se poart doar ziua dar exist unele excepii de la aceast regul.
(pag. 546)

S2664039. Referitor la stabilirea edinei de reexaminare pentru purttorii de protez parial


mobilizabil putem face precizrile:.
A. edina va fi fixat dup o lun;
B. edina va fi fixat la 72 ore;
C. edina va fi fixat la 48 ore;
D. edina va fi fixat la 24 ore;
E. reexaminarea va avea loc dup 6 luni.
(pag. 546)

S2664040. La purttorii de proteze pariale mobilizabile, durerea la periferia cmpului protetic se


datorete:.
A. marginilor rotunjite ale eilor;
B. seilor subextinse;
C. conectorilor principali rigizi;
D. conectorilor principali elastici;
E. cariilor dinilor restani.
(pag. 547)

S2664041. La purttorii de proteze pariale mobilizabile, durerea la nivelul crestelor este provocat de:
A. conturul uniform al crestelor;
B. minusuri acrilice pe faa intern a crestelor;
C. mucoas groas;
D. pulpitele dinilor restani;
E. contacte premature.
(pag. 547)

S2664042. La purttorul de protez parial mobilizabil care prezint dureri la nivelul crestelor
tratamentul poate consta n:
A. tratament endodontic;
B. obturaii;
C. rezecie apical;
D. tratament chirurgical pentru exostoze
E. incizie.
(pag. 548)

S2964043. La controlul extrabucal al machetelor protezelor totale se considera greseala:

1537

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1538

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

dintii frontali montati cu inghesuiri sau cu rotari


vestibularizarea caninului
linia coletului celor 6 dinti frontali superiori e plasata in acelasi plan
curbura incizala se face diferit in functie de indicatia data in fisa
daca linia ce reprezinta mijlocul crestei laterale este prelungita posterior pe soclul modelelor
(pag. 207, 208, 213)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1264044. Zonele de despovarare:
A. Sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa
B. Grosimea zonei de despovarare variaza intre 1mm si 1,5mm
C. Grosimea zonei de despovarae variaza intre 0,25mm si 1mm
D. Grosimea poate fi transmisa laboratorului prin hasurare pe model
E. Gradul de foliere la nivelul torusului trebuie corelat cu diferenta de rezilienta dintre mucoasa crestei
edentate si mucoasa torusului
(pag. 220)

S1264045. Ce consecinte poate avea o D.V.O. micsorata


A. Aspectul fetei este imbatranit
B. Buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort
C. Pacientul are un facies crispat
D. Rosul buzelor este diminuat
E. Santurile peribucale sunt accentuate
(pag. 214)

S1264046. In cazul in care D.V.O. este supradimensionata:


A. Aspectul fetei este imbatranit
B. Pacientul are un facies crispat
C. Dintii sunt prea vizibili
D. Santurile peribucale sunt accentuate
E. Rosul buzelor este diminuat
(pag. 214)

S1264047. Inainte de a trimite machetele la laborator, pe model se transmit urmatoarele date:


A. Forma zonei de inchidere palatinala posterioara
B. Profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara
C. Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
D. Zonele de despovarare
E. Materialul din care se va realiza baza protezei
(pag. 219)

S1264048. La controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare a machetelor protezei totale,


proba spatulei:
A. Negativa indica un angrenaj intre dintii laterali real si corect;
B. Pozitiva indica un angrenaj fals;
C. Pozitiva bilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale;
D. Pozitiva bilateral se redetermina relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie;
E. Pozitiva unilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale;
(pag. 215)

1538

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1539

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1264049. La controlul extrabucal al machetei protezei totale se urmareste ca:


A. Bazele din ceara sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale
B. Sa se acopere treimea anterioara a tuberculului piriform
C. Papilele interdentare sa fie modelate concav
D. Versantele vestibulare ale macheteilor sa fie modelate convex
E. Versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
(pag. 207)

S1264050. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala:


A. Se realizeaza gravarea modelului de catre medic in prezenta pacientului
B. Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilor
C. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile orizontale
D. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile verticale
E. Profunzimea maxima se situeaza la nivelul limitei anterioare palatinale posterioare
(pag. 219, 220)

S1264051. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele:


A. Alegerea unei garnituri de dinti necorespunzatoare din punct de vedere al formei, culorii si/sau dimensiunii
dintilor
B. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si frenul buzei superioare
C. Montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
D. Montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei
E. Rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzatoare
(pag. 218)

S1264052. Urmatoarele afirmatii legate de controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate:
A. Daca fonema "S"are o emisiune suierata intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare
B. Daca fonema "S"are o emisiune suierataintre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic
C. Daca fonema "F"seamana cu "V"dintii superiori sunt prea scurti
D. Daca fonema "V"seamana cu "F"dintii superiorisunt prea lungi
E. Daca fonema "F"seamana cu "V"dintii superiori sunt prea lungi
(pag. 217)

S1264053. Urmatoarele reguli elaborate de Frush si Fischer privind montarea dintilor sunt adevarate:
A. Anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade
B. Incalecarea centralului peste lateral confera un aspect de feminitate
C. Coborarea celor 2 incisivi centrali imprima o nota vesela, simpatica
D. Rotatia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cat mai mult din fata meziala este
recomandata in special la femei
E. Curbura incizala este mai accentuata la femei si mai aproape de linie dreapta la barbati
(pag. 213)

S1264054. Urmatoarelele afirmatii sunt adevarate privind controlul estetic al machetelor protezei totale,
pacientul fiind cu gura intredeschisa:
A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei
B. Latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale
C. Curbura vestibulara sa fie simetrica
D. Curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei
superioare
E. Fata ocluzala a dintilor laterali superiori sa fie bine vizibila( planul de ocluzie "sa atarne")
(pag. 211)

S1264055. Zonele de despovarare la edentatul total sunt:

1539

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1540

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Papila incisiva
Torusul palatin
Tuberozitatea maxilara
Gaura mentoniera
Tuberculul piriform
(pag. 220)

S1364056. Controlul estetic al machetelor din fata presupune ca:


A. machetele sa ofere un suport corespunzator buzelor si obrajilor
B. santurile nazo-labiale si para-labiale sa prezinte adancituri mai sterse decat inainte
C. santurile nazo-labiale si para-labiale sa prezinte adancituri mai pronuntate decat inainte
D. buza superioara sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
E. rosul buzelor sa fie micsorat
(pag. 210-211)

S1364057. Controlul estetic al machetelor din profil presupune ca:


A. buza superioara sa fie mai proeminenta decat buza inferioara
B. buza superioara sa fie in acelasi plan cu buza inferioara in axul montarii cap la cap
C. buza inferioara sa circumscrie buza superioara
D. marginea vestibulara a machetei superioare sa bombeze mai mult sub pragul narinar pentru asigurarea
plenitudinii buzei superioare
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 211)

S1364058. Controlul intrabucal al machetei inferioare presupune:


A. aprecierea lungimii marginilor prin inspectie si palpare
B. stabilirea pozitiei anterioare a limbii
C. stabilirea pozitiei posterioare a limbii
D. aprecierea stabilitaii machetei pe camp
E. verificarea aplicarii de catre tehnician a tehnicii de montare a dintilor indicata pe fisa de laborator
(pag. 210)

S1364059. La controlul bazelor din ceara a machetelor se are in vedere daca in mod normal:
A. marginile machetei se opresc la o distanta de 1 mm fata de fundurile de sac ale modelelor functionale
B. marginile distale ale machetei inferioare acopera 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
C. papilele interdentare sunt modelate concav
D. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
(pag. 208-209)

S1364060. La controlul intrabucal al machetei superioare se verifica daca in mod normal:


A. baza machetei are o lungime si o latime mai mica decat cea a fundurilor de sac
B. baza machetei superioare se extinde posterior pana la zona de inchidere palatinala posteioara
C. baza machetei superioare cuprinde intreaga zona de inchidere palatinala posterioara
D. baza machetei acopera frenul buzei superioare si bridele
E. baza machetei ocoleste formatiunile mobile de la periferia campului protetic
(pag. 209)

S1364061. La controlul intrabucal al machetelor cu gura intredechisa se verifica daca in mod normal:
A. linia mediana interincisiva superioara se suprapune peste planul medio-sagital al fetei
B. latimea celor 6 frontali superiori depaseste cu 1 mm comisurile bucale
C. curbura vestibulara sa fie simertica

1540

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1541

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. curbura incizala este paralela cu marginea libera a buzei inferioare


E. curbura incizala este paralela cu marginea libera a buzei superioare
(pag. 212)

S1364062. Pe modelele montate in ocluzor trebuie trasate urmatoarele linii de referinta:


A. linia mediana si linia caninilor
B. planul de ocluzie
C. linia surasului
D. mijlocul crestelor si curbura sagitala
E. nici o linie
(pag. 208)

S1364063. Studiile dentogenice ale lui FRUSH si FISHER subliniaza ca:


A. anomaliile de pozitie ale dintilor nu trebuie reproduse simertic pe ambele hemiarcade
B. pozitia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalti dinti frontali
C. incalecarea centrala peste lateral aspreste expresia fizionomica si da un aspect mai voluntar
D. incalecarea laterala peste central confera un aspect de masculinitate
E. coborarea celor doi incisivi centrali imprima o nota de tristete
(pag. 212)

S1464064. Bazele din ceara ale machetelor protezelor totale trebuie sa indeplineasca urmatoarele
aspecte:
A. Sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale;
B. Sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform;
C. Sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchidere palatinala posterioara;
D. Versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate usor concav;
E. Ceara este bine sa aiba o culoare cat mai apropiata de cea a gingiei.
(pag. 207-209)

S1464065. Controlul DVO a machetelor protezelor totale se poate face utilizand testul Silverman,
folosind cuvinte care contin litera"S":
A. Daca dintii se ciocnesc intre ei, DVO este prea mare;
B. Daca intre dinti ramane un spatiu mare este posibil ca DVO sa fie mica, daca si aspectul estetic inclina
spre aceasta constatare;
C. Daca efectul estetic este corespunzator, este posibil ca pacientul sa fi avut spatiu minim de vorbire mai
mare in perioada de dentat;
D. Daca efectul estetic este corespunzator este posibil ca pacientul sa fi avut spaiu minim de vorbire mai mic
in perioada de dentat;
E. Daca buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort spatiul minim de vorbire este prea mic si DVO
prea mica;
(pag. 214)

S1464066. in privinta rapoartelor mandibulo-maxilare in plan orizontal, la edentatul total pot apare
urmatoarele situatii:
A. Pacientul inchide gura singur sau este dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei, moment in care dintii
laterali vin simultan in contact ferm;
B. Nu exista concordanta intre IM si RC diferenta fiind in jur de 1 mm;
C. intre IM si RC diferenta este flagranta, se impune o noua determinare a relatiilor intermaxilare;
D. Pacientul inchide gura singur sau este dirijat catre poziia retrudata insa apare o deviere laterala dupa care
se stabileste un raport corect in care IM coincide cu RC;
E. Pacientul inchide gura singur sau este dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei insa mandibula aluneca
anterior mai mult de 3 mm pana la stabilirea pozitiei de IM, situatie considerata normala.
(pag. 215-216)

1541

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1542

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1464067. in situatia in care retentivitatile osoase sunt bilaterale sau multiple si depasesc 1 mm, Grant
si Johnson propun urmatoarele solutii:
A. Din retentivitatea existenta se va pastra doar 1 mm pentru a ajuta mentinerea protezei, restul retentivitatii
fiind desfiintat pe model prin adaugare de ghips; marginea protezei se va termina in fundul de sac;
B. Marginea protezei va fi extinsa numai pana la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe o parte, pe
cealalta parte extinderea va fi pana in fundul de sac;
C. Marginea protezei va fi extinsa numai pana la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe ambele parti;
D. Marginile protezei care depasesc retentivitaile vor fi realizate din material rezilient;
E. Din retentivitatea existenta se va pastra doar 0,5 mm pentru a ajuta mentinerea protezei, restul retentivitatii
fiind desfiintat pe model prin adaugare de ghips; marginea protezei se va termina in fundul de sac;
(pag. 221)

S1464068. La controlul cu gura intredeschisa a machetelor trebuie sa se evidentieze urmatoarele


aspecte:
A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei;
B. Latimea celor sase incisivi centrali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale;
C. Curbura vestibulara sa fie simetrica;
D. Curbura incizala sa se incadreze in armonia feei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei
inferioare;
E. Fata ocluzala a dintilor laterali superiori trebuie sa fie vizibila.
(pag. 211-212)

S1464069. La controlul exobucal al arcadelor artificiale se urmaresc urmatoarele aspecte:


A. Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa;
B. Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model;
C. Papilele interdentare sa fie modelate convex;
D. Curbura realizata de cei sase frontali trebuie sa fie simetrica;
E. inaltimea frontalilor trebuie sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului;
(pag. 207)

S1464070. La controlul fonetic al machetelor pot apare urmatoarele situatii:


A. Daca fonema"S"are o emisiune suierata intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea
mare;
B. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii superiori sunt prea oralizati;
C. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii superiori sunt prea vestibularizati;
D. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii inferiori sunt prea lingualizai;
E. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii inferiori sunt prea vestibularizati.
(pag. 217)

S1464071. Pentru a diferentia daca angrenajul dintilor laterali ai celor doua machete, maxilara si
respectiv mandibulara, este corect se foloseste proba spatulei:
A. in cazul in care spatula nu poate fi introdusa - "proba spatulei negativa"-, inseamna ca angrenajul dintre
dintii laterali este real si corect;
B. in cazul in care spatula poate fi introdusa - "proba spatulei pozitiva"-insemna ca relatiile intermaxilare nu au
fost corect determinate, deci angrenajul este fals si trebuie refacut;
C. Cand proba spatulei este pozitiva spatiul dintre cele doua arcade poate fi amprentat cu silicon chitos.
D. Cand proba spatulei este pozitiva spaiul dintre cele doua arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara
moale;
E. Cand proba spatulei este pozitiva bilateral, cea mai realista solutie este redeterminarea relatiilor
intermaxilare cu sabloane de ocluzie.
(pag. 215)

S1464072. Pentru controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare este recomandata utilizarea
testului Buchman - Ismail. in urma folosirii acestui test pot apare urmatoarele situatii:
A. Ceara nu poarta urmele antagonistilor, ceea ce semnifica existenta unui spatiu de inocluzie prea mare si

1542

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1543

Rezidentiat 2004

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

implicit o DVO prea mica;


Ceara poarta urmele antagonistilor, ceea ce semnifica existenta unui spatiu de inocluzie prea mare si
implicit o DVO prea mica;
Ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonistilor, ceea ce semnifica o DVO corecta;
Ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii, ceea ce inseamna ca spaiul de inocluzie
este prea mic si DVO prea mare;
Ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii, ceea ce inseamna ca spatiul de inocluzie
este prea mic si DVO prea mica.
(pag. 214)

S1464073. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele:


A. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei;
B. Montarea dintilor frontali pe o curbura vestibulara necorespunzatoare;
C. Montarea dintilor laterali in afara crestelor;
D. Raporturi mandibulo-maxilare necorespunzatoare;
E. Linia interincisiva superioara nu corespunde cu linia interincisiva inferioara cand la mandibula pacientul
prezinta dinti in zona frontala.
(pag. 218)

S1464074. Zonele de despovarare, unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa
sunt:
A. Zona"Ah";
B. Torusul maxilar;
C. Papila incisiva;
D. Gaura palatina posterioara;
E. Crestele milohioidiene ascutite.
(pag. 220)

S1564075. Care dintre urmatoarele afirmatii elaborate de FRUSH si FISHER privind montarea dintilor
sunt corecte:
A. curbura incizala este mai accentuata la barbati si mai aproape de linia dreapta la femei
B. linia coletului incisivului central superior este mai jos decat cea a incisivului lateral
C. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade
D. diastemele si tremele scad rezistena mecanica a protezelor
E. pozitia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalti dinti frontali.
(pag. 212)

S1564076. Care dintre urmatoarele afirmatii privind controlul bazelor din ceara ale machetelor
protezelor totale sunt corecte:
A. sa se opreasca la 4 mm de fundurile de sac ale modelelor functionale
B. sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculilor piriformi
C. papilele interdentare sa fie modelate concav
D. versantele linguale al machetei mandibulare sa fie modelate convex
E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
(pag. 207)

S1564077. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema"S"are o emisie suierata cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare
B. fonema"S"are o emisie suierata cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic
C. fonema"S"are o emisie ca un zazait cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare
D. fonema"S"are o emisie ca un zazait cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spaiu prea mic
E. fonema"S"are o emisie suierata cand macheta este prea groasa in zona rugilor palatine.

1543

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1544

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 217)

S1564078. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema"V"seamana cu"F"cand dintii superiori sunt prea scurti
B. fonema"V"seamana cu"F"cand dintii superiori sunt prea lungi
C. fonema"F"seamana cu"V"cand dintii superiori sunt prea scurti
D. fonema"F"seamana cu"V"cand dinii superiori sunt prea lungi
E. fonema"V"seamana cu"F"cand proteza este prea groasa in zona rugilor palatine.
(pag. 218)

S1564079. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema"K"este alterata cand dintii superiori sunt oralizati
B. fonema"K"este alterata cand dintii superiori sunt vestibularizati
C. fonema"K"este alterata cand macheta superioara este prea extinsa posterior
D. fonema"K"este alterata cand macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara
E. fonema"K"este alterata cand dintii superiori sunt prea scurti
(pag. 218)

S1564080. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema"T"se aude ca"D"cand dintii superiori sunt oralizati
B. fonema"T"se aude ca"D"cand dintii superiori sunt vestibularizati
C. fonema"D"se aude ca"T"cand dintii superiori sunt oralizati
D. fonema"D"se aude ca"T"cand dinii superiori sunt vestibularizai
E. fonema"T"se aude ca"D"cand dintii superiori sunt scurti
(pag. 218)

S1564081. La examinarea cu gura intredeschisa a machetelor protezelor totale se urmareste:


A. linia mediana interincisiva superioara sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei
B. curbura vestibulara sa fie asimetrica
C. latimea celor sase frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale
D. sa existe o armonie intre forma, culoarea si marimea dinilor si aspectul somatic general al pacientului
E. indiferent de varsta, dintii frontali sa fie vizibili in totalitate.
(pag. 211)

S1564082. La proba machetelor protezelor totale in cavitatea orala, care dintre urmatoarele situatii
indica o dimensiune verticala micsorata:
A. pacientul are un facies crispat
B. buzele nu intra in contact
C. dintii sunt prea vizibili
D. sanurile periorale sunt accentuate
E. rosul buzelor este diminuat.
(pag. 214)

S1664083. in tratamentul edentatiei totale, la controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare,


daca dimensiunea verticala de ocluzie este marita:
A. pacientul are un facies crispat;
B. rosul buzelor este diminuat;
C. santurile peribucale sunt accentuate;
D. dintii nu sunt vizibili
E. dintii sunt prea vizibili.

1544

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1545

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 214)

S1664084. La controlul arcadelor artificiale se urmareste:


A. curbura realizata de cei sase frontali sa fie asimetrica pentru a da aspectul de natural;
B. inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului;
C. dintii frontali sa respecte regula lui Pound;
D. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare;
E. dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate trei dinti;
(pag. 207)

S1664085. La controlul fonetic al machetelor trebuie sa urmarim:


A. in propulsie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti;
B. sa coincida pozitia de IM cu cea de RC;
C. rosul buzelor sa aiba un aspect acceptabil;
D. sa se respecte libertatea mandibulei in propulsia de fonatie;
E. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale
incisivilor superiori.
(pag. 217)

S1664086. La controlul intrabucal al machetelor din punct de vedere estetic:


A. medicul nu trebuie sa tina seama de parerea pacientului;
B. terbuie sa tina seama doar de observatiile pe care le considera juste;
C. parerea pacientului pate ajuta la obtinerea unui efect estetic mai bun si o integrare mai buna a protezei;
D. sa verifice inchiderea etansa a coridorului bucal;
E. sa verifice daca fata ocluzala a dintilor laterali superiori este foarte bine vizibila.
(pag. 212)

S1664087. La controlul intraoral al machetei superioare urmarim ca:


A. in momentul verificarii gura sa fie intredeschisa pentru a nu pune in tensiune musculatura de la periferie;
B. limba sa aiba o pozitie anterioara pentru a nu mobiliza macheta;
C. pacientul sa faca deglutitie pentru ca macheta sa se adapteze cat mai bine la campul protetic;
D. sa se faca presiuni alternative dreapta-stanga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor pentru a
verifica stabilitatea machetelor;
E. baza machetei superioare sa cuprinda intreaga zona de inchidere posterioara.
(pag. 209)

S1664088. La proba machetelor protezelor totale:


A. se trimit sabloanele de ocluzie in cabinet;
B. proba machetelor nu pretinde prezenta sabloanelor de ocluzie in cabinet;
C. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si cu ocluzorul inchis;
D. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si ocluzorul deschis pe masa;
E. in prima faza a controlului extrabucal se apreciaza aspectul fizionomic al arcadelor.
(pag. 206)

S2164089. FRUSH sI FISHER recomanda la edentatul total urmatoarele:


A. Anomaliile de pozitionare a dintilor trebuie reproduse simetric
B. ncalecarea centralului peste lateral aspreste expresia
C. ncalecarea lateralului peste central da un aspect mai voluntar
D. Coborrea celor doi centrali da o nota simpatica
E. Linia coletului sa nu fie plasata la acelasi nivel.
(pag. 212-213)

S2164090. La controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale:

1545

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1546

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza trebuie sa se extinda pe tot tuberculul piriform


Papilele interdentare sa fie modelate convex
Versantele vestibulare sa fie modelate concav
Versantele linguale sa fie modelate concav
Ceara sa aiba culoarea gingiei
(pag. 207, 209)

S2264091. La proba machetelor la edentatul total :


A. Tehnicianul va trimite in cabinet sabloanele de ocluzie asezate pe modelele functionale montate in ocluzor
sau articulator
B. Tehnicianul va trimite fisa de laborator
C. Se pot remedia greseli ale fazelor anterioare daca sunt depistate
D. Medicul poate controla corectitudinea manoperelor
E. Pacientul ia act de materializarea datelor culese in etapele anterioare
(pag. 206)

S2264092. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total realizate pe ocluzor, la


controlul ocluzorului :
A. nu trebuie sa existe joc in balama
B. planul lateral al celor doua modele trebuie sa coincida cu planul lateral al ocluzorului
C. contrapiulita trebuie sa fie fixata
D. planul median al celor doua modele trebuie sa coincida cu planul median al ocluzorulu
E. Curbura realizata de cei 6 frontali trebuie sa fie simetrica
(pag. 206)

S2264093. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul arcadelor


artificiale :
A. Curbura realizata de cei 8 frontali trebuie sa fie simetrica
B. Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa
C. Dintii laterali trebuie sa respecte regula lui Town
D. Directia curburii sagitale trebuie sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare
E. Dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate doi dinti
(pag. 207)

S2264094. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul arcadelor


artificiale :
A. Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model
B. Supraocluzia frontala si inocluzia sagitala trebuie sa respecte indicatiile date pe fisa de laborator
C. Dintii laterali trebuie sa respecte regula lui Town
D. Directia curburii sagitale trebuie sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare
E. Cuspidarea dintilor laterali trebuie sa respecte indicatia din fisa de laborator.
(pag. 207)

S2264095. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul bazelor din
ceara :
A. Versantul lingual al machetelor inferioare trebuie sa fie modelat concav
B. Bazele din ceara trebuie sa acopere 2/3 posterioare ale tuberculului piriform
C. Versantele vestibulare ale machetelor trebuie sa fie modelate convex
D. Bazele din ceara trebuie sa cuprinda santurile pterigomaxilare
E. Papilele interdentare trebuie sa fie modelate concav
(pag. 207 209)

S2264096. La controlul intrabucal al machetelor la edentatul total :

1546

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1547

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

sunt multe obiective de atins


pentru a evita deformarea machetelor se vor lua unele precautii
Controlul se face minutios dar la fiecare 6 minute machetele vor fi spalate, racite
Machetele asezate pe modele se racesc cu un jet de apa
Este bine sa fie prezenta o persoana din anturajul pacientului.
(pag. 209)

S2264097. La controlul intrabucal al machetelor superioare la edentatul total :


A. la miscarile functionale ale buzelor baza machetelor nu trebuie sa fie dislocata
B. la miscarile functionale ale limbii baza machetelor nu trebuie sa fie dislocata
C. baza machetelor trebuie sa ocoleasca frenul buzei
D. baza machetelor trebuie sa ocoleasca bridele
E. baza machetei trebuie sa aiba o grosime concordanta cu cea a fundurilor de sac
(pag. 209)

S2264098. In cadrul controlului intrabucal al machetelor inferioarela edentatul total, la verificarea


mentinerii :
A. pozitia anterioara a limbii are o actiune favorabila
B. pozitia posterioara a limbii are o actiune favorabila
C. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale premolarilor
D. rolul principal il joaca gravitatia
E. se pot face imbunatatiri prin realizarea inchiderii palatinale posterioare
(pag. 210)

S2264099. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la verificarea stabilitatii :


A. se pot folosi testele Herbst
B. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale premolarilor
C. daca apar tendinte de basculare dintii laterali au fost montati in afara crestei
D. daca apar tendinte de basculare dintii laterali vor fi remontati
E. macheta trebuie sa stea pe camp cand pacientul deschide gura
(pag. 210)

S2264100. In cadrul controlului intrabucal al machetelor superioare la edentatul total, la verificarea


mentinerii :
A. succiunea este deficitara prin absenta inchiderii marginale posterioare
B. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale premolarilor
C. macheta trebuie sa stea pe camp cand pacientul deschide gura
D. macheta trebuie sa stea pe camp cand pacientul inchide gura
E. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale molarilor
(pag. 210)

S2264101. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul estetic :


A. se insereaza cate o macheta in cavitatea orala
B. se observa aspectul pacientului din fata
C. se observa aspectul pacientului din profil
D. examinarea se face cu gura inchisa
E. examinarea se face cu gura semi-deschisa
(pag. 210)

S2264102. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul estetic din fata,
cu gura inchisa :
A. rosul buzelor trebuie sa aiba un aspect acceptabil
B. machetele trebuie sa ofere un suport corespunzator buzelor si obrajilor

1547

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1548

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. buzele trebuie sa fie in acelasi plan


D. buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
E. santurile paralabiale sa prezinte adancituri mai sterse decat inainte
(pag. 211)

S2264103. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul estetic din profil,
cu gura inchisa :
A. buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta
B. marginea vestibulara a machetei superioare nu trebuie sa bombeze prea mult sub pragul narinar
C. buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
D. buza inferioara este mai proeminenta cand s-a realizat o montare inversa
E. buzele trebuie sa fie in acelasi plan cand s-a facut o montare cap la cap
(pag. 211)

S2264104. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul estetic cu gura
intredeschisa :
A. curbura vestibulara trebuie sa fie simetrica
B. fata ocluzala a dintilor laterali trebuie sa nu atarne
C. curbura palatinala trebuie sa fie simetrica
D. latimea celor 8 frontali superiori trebuie sa se incadreze intre cele 2 comisuri bucale
E. curbura incizala trebuie sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei inferioare
(pag. 212)

S2264105. Conform studiilor lui Frush si Fischer referitoare la dentogenie :


A. coborarea celor 2 incisivi centrali da un aspect mai voluntar
B. curbura incizala este mai accentuata la barbati
C. incalecarea lateralului peste central da un aspect de feminitate
D. diastemele realizeaza de cele mai multe ori un aspect neplacut
E. vestibularizarea caninului este recomandata in special femeilor
(pag. 212-213)

S2264106. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, daca DVO este marita :
A. rosul buzelor este diminuat
B. pacientul are un facies crispat
C. aspectul fetei este imbatranit
D. dintii sunt prea vizibili
E. santurile peribucale sunt accentuate
(pag. 214)

S2264107. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, daca DVO este micsorata :
A. rosul buzelor este diminuat
B. pacientul are un facies crispat
C. aspectul fetei este imbatranit
D. dintii sunt prea vizibili
E. santurile peribucale sunt accentuate
(pag. 214)

S2264108. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la verificarea DVO :


A. trebuie facuta corelatie cu aspectul estetic
B. poate fi utilizat testul lui Neill
C. poate fi utilizat testul lui Silvermann
D. poate fi utilizat testul lui Buchmann-Ismail

1548

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1549

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. poate fi utilizat testul de basculare transversala


(pag. 214)

S2264109. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la testul lui Silvermann :
A. se folosesc cuvinte care contin litera s
B. dintii nu trebuie sa se ciocneasca intre ei
C. pe suprafata ocluzala a dintilor laterali inferiori se picura ceara moale
D. ceara trebuie sa poarte vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonisti
E. se utilizeaza criterii fizionomice
(pag. 214)

S2264110. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la testul lui BuchmannIsmail :
A. se folosesc cuvinte care contin litera s
B. dintii nu trebuie sa se ciocneasca intre ei
C. pe suprafata ocluzala a dintilor laterali inferiori se picura ceara moale
D. ceara trebuie sa poarte vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonisti
E. se utilizeaza criterii fizionomice
(pag. 214)

S2264111. La controlul extrabucal al machetei protezei totale se urmareste ca :


A. Bazele din ceara sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale
B. Sa se acopere treimea anterioara a tuberculului piriform
C. Papilele interdentare sa fie modelate concav
D. Versantele vestibulare ale macheteilor sa fie modelate convex
E. Versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
(pag. 207)

S2264112. Urmatoarelele afirmatii sunt adevarate privind controlul estetic al machetelor protezei totale,
pacientul fiind cu gura intredeschisa:
A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei
B. Latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale
C. Curbura vestibulara sa fie simetrica
D. Curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei
superioare
E. Fata ocluzala a dintilor laterali superiori sa fie bine vizibila( planul de ocluzie "sa atarne)
(pag. 211)

S2264113. Zonele de despovarare la edentatul total sunt:


A. Papila incisiva
B. Torusul palatin
C. Tuberozitatea maxilara
D. Gaura mentoniera
E. Tuberculul piriform
(pag. 220)

S2264114. Urmatoarele reguli elaborate de Frush si Fischer privind montarea dintilor sunt adevarate :
A. Anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade
B. Incalecarea centralului peste lateral confera un aspect de feminitate
C. Coborarea celor 2 incisivi centrali imprima o nota vesela , simpatica
D. Rotatia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cat mai mult din fata meziala este
recomandata in special la femei
E. Curbura incizala este mai accentuata la femei si mai aproape de linie dreapta la barbati

1549

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1550

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 213)

S2264115. In cazul in care D.V.O. este supradimensionata:


A. Aspectul fetei este imbatranit
B. Pacientul are un facies crispat
C. Dintii sunt prea vizibili
D. Santurile peribucale sunt accentuate
E. Rosul buzelor este diminuat
(pag. 214)

S2264116. Ce consecinte poate avea o D.V.O. micsorata :


A. Aspectul fetei este imbatranit
B. Buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort
C. Pacientul are un facies crispat
D. Rosul buzelor este diminuat
E. Santurile peribucale sunt accentuate
(pag. 214)

S2264117. Urmatoarele afirmatii legate de controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate:
A. Daca fonema "Sare o emisiune suierata intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare
B. Daca fonema "Sare o emisiune suierataintre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic
C. Daca fonema "Fseamana cu "Vdintii superiori sunt prea scurti
D. Daca fonema "Vseamana cu "Fdintii superiorisunt prea lungi
E. Daca fonema "Fseamana cu "Vdintii superiori sunt prea lungi
(pag. 217)

S2264118. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele:


A. Alegerea unei garnituri de dinti necorespunzatoare din punct de vedere al formei , culorii si/sau dimensiunii
dintilor
B. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si frenul buzei superioare
C. Montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
D. Montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei
E. Rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzatoare
(pag. 218)

S2264119. Inainte de a trimite machetele la laborator, pe model se transmit urmatoarele date :


A. Forma zonei de inchidere palatinala posterioara
B. Profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara
C. Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
D. Zonele de despovarare
E. Materialul din care se va realiza baza protezei
(pag. 219)

S2264120. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala :


A. Se realizeaza gravarea modelului de catre medic in prezenta pacientului
B. Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilor
C. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile orizontale
D. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile verticale
E. Profunzimea maxima se situeaza la nivelul limitei anterioare palatinale posterioare
(pag. 219-220)

S2264121. Zonele de despovarare la proteza totala :


A. Sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa

1550

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1551

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Grosimea zonei de despovarare variaza intre 1mm si 1,5mm


Grosimea zonei de despovarae variaza intre 0,25mm si 1mm
Grosimea poate fi transmisa laboratorului prin hasurare pe model
Gradul de foliere la nivelul torusului trebuie corelat cu diferenta de rezilienta dintre mucoasa crestei
edentate si mucoasa torusului
(pag. 220)

S2264122. La controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare a machetelor protezei totale,


proba spatulei:
A. Negativa indica un angrenaj intre dintii laterali real si corect;
B. Pozitiva indica un angrenaj fals;
C. Pozitiva bilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale;
D. Pozitiva bilateral se redetermina relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie;
E. Pozitiva unilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale;
(pag. 215)

S2264123. La controlul intrabucal al machetelor protezelor totale, angrenajul dintilor laterali :


A. poate sa fie real
B. poate sa fie fals
C. este verificat cu testul de basculare transversala
D. este verificat cu proba spatulei
E. daca este fals trebuie refacut
(pag. 215)

S2264124. Daca la controlul intrabucal al machetelor protezelor totale, intre IM si RC este o diferenta in
jur de 1mm :
A. machetele pot fi tinute in gura un timp ceva mai indelungat si prin inmuierea cerii au loc mici repozitionari
ale dintilor
B. perfectarea relatiilor ocluzale nu poate fi facuta pe protezele finite
C. perfectarea relatiilor ocluzale poate fi facuta pe protezele finite
D. perfectarea relatiilor ocluzale se poate face prin slefuiri selscetive
E. se impune o redeterminare a relatiilor intermaxilare.
(pag. 216)

S2264125. Controlul intrabucal al machetelor protezelor totale, dupa montarea in articulator :


A. presupune controlul si in pozitii excentrice
B. presupune controlul angrenajului in propulsie
C. presupune controlul angrenajului in lateralitate
D. in propulsie trebuie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti
E. in propulsie nu trebuie sa existe contacte la nivelul ultimilor dinti
(pag. 216)

S2264126. Controlul fonetic al machetelor protezelor totale :


A. poate fi facut numai in conditiile in care machetele se mentin pe campul protetic
B. se va verifica daca se respecta libertatea mandibulei in propulsia de fonatie
C. se va verifica daca se respecta libertatea mandibulei in lateralitate
D. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale
incisivilor superiori
E. cand pacientul numara de la 33 la 35 dintii frontali inferiori nu trebuie sa atinga fata palatinala a frontalilor
superiori.
(pag. 216)

S2264127. La controlul fonetic al protezelor totale, cand fonema S are o emisie suierata :

1551

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1552

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mare


intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mic
frontalii superiori sunt prea palatinizati
frontalii superiori sunt prea vestibularizati
frontalii inferiori sunt prea vestibularizati
(pag. 217)

S2264128. Situatiile care pretind remontarea dintilor la proba machetelor protezelor totale sunt:
A. montarea dintilor frontali in afara crestelor
B. montarea dintilor laterali in afara crestelor
C. garnitura de dinti necorespunzatoare ca forma
D. garnitura de dinti necorespunzatoare ca si culoare
E. neconcordanta intre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei
(pag. 218)

S2264129. Zonele de despovarare in cazul protezelor totale sunt :


A. gaura mentoniera
B. torusul palatin
C. tuberozitatea maxilara
D. tuberculul piriform
E. papila incisiva
(pag. 220)

S2264130. Zonele de despovarare in cazul protezelor totale :


A. sunt localizate de tehnician
B. grosimea poate fi transmisa prin hasurare pe model
C. grosimea poate fi transmisa prin notare in fisa de laborator
D. sunt reprezentate de exostoze
E. sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact cu mucoasa
(pag. 220)

S2264131. Materialul din care se realizeaza baza protezei totale este :


A. acrilat termopolimerizabil roz
B. acrilat termopolimerizabil transparent
C. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale bucoplastice
D. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale reziliente
E. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu fibre de carbon
(pag. 222)

S2264132. La controlul extrabucal al machetelor, pe ocluzor, trebuie ca :


A. ocluzorul sa aiba un joc in balama
B. contrapiulita sa fie mobila
C. planul median al modelelor sa coincida cu planul median al ocluzorului
D. contrapiulita sa fie fixa
E. pe modele sa fie trasate liniile de referinta
(pag. 206)

S2264133. Liniile de referinta care se traseaza pe modele, in cazul unei edentatii totale, sunt :
A. linia paramediana
B. linia caninilor
C. mijlocul crestelor
D. curbura transversala

1552

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1553

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. linia surasului
(pag. 206)

S2264134. La controlul propriu-zis al arcadelor artificiale in cazul unui edentat total :


A. dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa
B. curbura realizata de cei 6 frontali sa fie asimetrica
C. dintii laterali se monteaza pe tuberozitate
D. dintii laterali se monteaza pe mijlocul crestei
E. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura cresti maxilare
(pag. 208)

S2264135. La controlul propriu-zis al arcadelor artificiale ale machetelor in cazul unui edentat total :
A. linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model
B. curbura incizala se alege aleatoriu
C. dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate 2 dinti
D. dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate 3 dinti
E. dintii laterali trebuie sa respecte regula lui Pound
(pag. 208)

S2264136. La controlul bazelor din ceara ale machetelor in cazul unui edentat total :
A. acestea trebuie sa respecte limitele functionale ale campului protetic
B. papailele interdentare sa fie modelate concav
C. papailele interdentare sa fie modelate convex
D. versantele vestibulare sa fie modelate concav
E. versantul lingual sa fie modelat convex
(pag. 209)

S2264137. La controlul bazelor din ceara ale machetelor in cazul unui edentat total :
A. trebuie sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor preliminare
B. sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
C. sa cuprinda zona de inchidere palatinala posterioara
D. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate concav
(pag. 209)

S2264138. La controlul machetei superioare in cazul edentatiei totale :


A. baza sa ocoleasca frenul buzei inferioare
B. baza nu trebuie sa fie dislocata in cursul miscarilor functionale ale buzelor si obrajilor
C. baza sa cuprinda intreaga zona de inchidere posterioara
D. mentinerea machetei este mai mare decat a protezei finite
E. stabilitatea machetei se verifica prin apasari alternative anterioare-posterioare
(pag. 209)

S2264139. La controlul machetei inferioare in cazul unei edentetii totale :


A. controlul extinderii bazelor se face cu gura larg deschisa
B. mentinerea machetei este mai usor de verificat
C. stabilitatea se verifica prin presiuni alternative la nivelul premolarilor superiori
D. stabilitatea se verifica prin presiuni alternative la nivelul premolarilor inferiori
E. controlul extinderii bazelor se face cu gura usor deschisa
(pag. 210)

S2264140. Pentru controlul estetic al machetelor unui edentat total , din fata, cu gura inchisa :

1553

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1554

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

cu machetele inserate in cavitatea bucala se observa aspectul facial


santurile paralabiale sa prezinte adancituri mai accentuate
buza superioara sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
buza superioara sa fie ceva mai proeminenta decat cea inferioara
curbura vestibulara sa fie simetrica
(pag. 209)

S2264141. Ce consecinte poate avea o DVO micsorata?


A. aspectul imbatranit al fetei
B. buzele nu intra in contact
C. facies crispat
D. rosul de buze este diminuat
E. santuri peribucale accentuate
(pag. 214)

S2264142. In cazul unei DVO supradimensionate :


A. aspectul fetei este imbatranit
B. pacientul are un facies crispat
C. dintii sunt prea vizibili
D. santurile peribucale sunt accentuate
E. rosul buzelor este diminuat
(pag. 214)

S2264143. La controlul intrabucal al machetelor unui edentat total, cu gura intredeschisa se ia in


considerare :
A. latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale
B. curbura vestibulara asimetrica
C. curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei
D. fata ocluzala a dintilor laterali superiori nu trebuie sa fie prea vizibila
E. armonie dento-somato-faciala
(pag. 214)

S2264144. La controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare a machetelor protezei totale,


proba spatulei :
A. negativa indica un angrenaj intre dintii laterali real si corect
B. pozitiva indica un angrenaj fals
C. pozitiva bilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale
D. pozitiva bilateral se redetermina relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
E. pozitiva unilateral - spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale
(pag. 214)

S2264145. Urmatoarele afirmatii legate de controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate :
A. fonema "S are o emisiune suerata intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare
B. fonema "S are o emisiune suerata intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic
C. fonema "F seamana cu "V dintii superiori sunt prea scurti
D. fonema "V seamana cu "F dintii superiori sunt prea lungi
E. fonema "F seamana cu "V dintii superiori sunt prea lungi
(pag. 218)

S2264146. Zonele de despovarare la edentatul total sunt :


A. papila incisiva
B. torusul palatin

1554

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1555

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. tuberozitatea maxilara
D. gaura mentoniera
E. tuberculul piriform
(pag. 211)

S2264147. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt :


A. neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei
B. montarea dintilor frontali pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
C. montarea dintilor frontali inafara crestelor
D. raporturi mandibulo maxilare necorespunzatoare
E. linia interincisiva superioara nu corespunde cu cea inferioara cand pe mandibula pacientul prezinta dinti in
zona frontala
(pag. 218)

S2264148. Zonele care necesita despovarare :


A. zonaAh
B. torusul mandibular
C. papila incisiva
D. gaura palatina posterioara
E. crestele milohioidiene ascutite
(pag. 220)

S2364149. Pe modelele montate n ocluzor trebuie trasate urmtoarele linii de referin:


A. linia mediana i linia caninilor
B. planul de ocluzie
C. linia sursului
D. mijlocul crestelor i curbura sagital
E. nici o linie
(pag. 206-207)

S2364150. La controlul arcadelor artificiale se verific dac:


A. dac dinii laterali sunt montai pe tuberozitate sau pe tubercului piriform
B. dac dinii laterali sunt montai pe mijlocul crestei
C. dac dinii laterali sunt montai nafar crestei
D. dac dinii laterali sunt montai nuntrul crestei
E. dac dinii laterali sunt montai pn la nivelul tuberozitii sau a tuberculului piriform
(pag. 207)

S2364151. La controlul bazelor din cear a machetelor se are n vedere dac n mod normal:
A. marginile machetei se opresc la o distan de 1 mm fa de fundurile de sac ale modelelor funcionale
B. marginile distale ale machetei inferioare acoper 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
C. papilele interdentare sunt modelate concav
D. versantul lingual al machetei inferioare s fie modelat concav
E. versantele vestibulare ale machetelor s fie modelate convex
(pag. 208-209)

S2364152. La controlul intrabucal al machetei superioare se verific daca n mod normal:


A. baza machetei are o lungime i o lime mai mic dect cea a fundurilor de sac
B. baza machetei superioare se extinde posterior pn la zona de nchidere palatinal posteioar
C. baza machetei superioare cuprinde ntreaga zon de nchidere palatinal posterioar
D. baza machetei acoper frenul buzei superioare i bridele
E. baza machetei ocolete formaiunile mobile de la periferia cmpului protetic

1555

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1556

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 209)

S2364153. Controlul intrabucal al machetei inferioare presupune:


A. aprecierea lungimii marginilor prin inspecie i palpare
B. stabilirea poziiei anterioare a limbii
C. stabilirea poziiei posterioare a limbii
D. aprecierea stabilitii machetei pe cmp
E. verificarea aplicrii de ctre tehnician a tehnicii de montare a dinilor indicat pe fia de laborator
(pag. 210)

S2364154. Controlul estetic al machetelor din fa presupune c:


A. machetele s ofere un suport corespunztor buzelor i obrajilor
B. anurile nazo-labiale i para-labiale s prezinte adncituri mai terse dect nainte
C. anurile nazo-labiale i para-labiale s prezinte adncituri mai pronunate dect nainte
D. buza superioar s fie simetric n ceea ce privete plenitudinea ei
E. rosul buzelor s fie micorat
(pag. 210-211)

S2364155. Controlul estetic al machetelor din profil presupune c:


A. buza superioar s fie mai proeminent dect buza inferioar
B. buza superioar s fie n acelai plan cu buza inferioar n axul montrii cap la cap
C. buza inferioar s circumscrie buza superioar
D. marginea vestibular a machetei superioare s bombeze mai mult sub pragul narinar pentru asigurarea
plenitudinii buzei superioare
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 211)

S2364156. La controlul intrabucal al machetelor cu gura intredechis se verific dac n mod normal:
A. linia median interincisiv superioar se suprapune peste planul medio-sagital al feei
B. limea celor 6 frontali superiori depete cu 1 mm comisurile bucale
C. curbura vestibular s fie simertic
D. curbura incizal este paralel cu marginea liber a buzei inferioare
E. curbura incizal este paralel cu marginea liber a buzei superioare
(pag. 212)

S2364157. Studiile dentogenice ale lui FRUSH Si FISHER subliniaz c:


A. anomaliile de poziie ale dinilor nu trebuie reproduse simertic pe ambele hemiarcade
B. poziia, forma i culoarea incisivului central domin fizionomic ceilali dini frontali
C. nclecarea central peste lateral asprete expresia fizionomic i d un aspect mai voluntar
D. nclecarea lateral peste central confer un aspect de masculinitate
E. coborrea celor doi incisivi centrali imprim o not de tristee
(pag. 213)

S2364158. Zone de despovarare unde baza protezei nu trebuie s vin n contact intim cu mucoasa
sunt:
A. sutura intermaxilar
B. torusul palatin i mandibular
C. papila incisiv
D. tuberozitile maxilare
E. tuberculii piriformi
(pag. 220)

S2364159. Zonele cu retentiviti bilaterale mai mari de 1 mm de la nivelul cmpului protetic necesit:

1556

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1557

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

rezecie chirurgical bilateral


rezecie chirurgical unilateral
modificarea axului de inserie a protezei
despovararea lor
realizarea unor proteze cu margini reziliente
(pag. 221)

S2564160. Care din urmtorii factori determin pronunarea incorect a fonemei,, S,, la controlul
fonetic al machetelor protezelor totale :
A. montarea dinilor frontali superiori prea vestibularizai
B. montarea dinilor frontali inferiori prea lingualizai
C. montarea dinilor frontali superiori prea oralizai
D. montarea dinilor laterali superiori pe mijlocul crestei edentate
E. prelungirea machetei protezei mandibulare la nivelul tuberculului piriform
(pag. 217, 218)

S2664161. Zonele din marginile eilor aspra crora trebuie s se intervin, de obicei la aplicarea
protezei scheletate maxilare sunt:
A. marginea eilor n zona incisivilor, unde creasta poate fi retentiv;
B. marginea intern a eilor la nivelul tuberozitilor, mai ales cnd acestea sunt retentive;
C. marginea eilor la nivelul crestei zigomato-molare;
D. marginea eilor n zona premolarilor, unde creasta poate fi retentiv;
E. la nivelul prelungirilor retromilohioidiene ale eilor.
(pag. 540)

S2664162. Pentru obinerea unor proteze stabile n timpul masticaiei, n cazul edentaiei de cl. I, este
necesar:
A. s se monteze dinii laterali strict pe mijlocul crestei;
B. s avem ct mai multe contacte interdentare n IM i RC;
C. s avem contacte interdentare de tip cuspid-pant cuspidian;
D. s avem contacte interdentare de tip cuspid-fos;
E. cel mai important este s realizm echilibrarea balansat Gysi.
(pag. 542)

S2664163. Pentru obinerea unor proteze stabile n timpul masticaiei, n cazul edentaiei de cl. I,
trebuie s acordm importan deosebit contactului:
A. cuspizilor palatinali superiori cu fosa antagonist (n cazul montrii normale);
B. cuspizilor vestibulari superiori cu fosa antagonist (n cazul ocluziei inverse);
C. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonist (n cazul montrii normale);
D. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonist (n cazul ocluziei inverse);
E. cuspizilor linguali inferiori cu fosa antagonist (n cazul ocluziei inverse).
(pag. 542)

S2664164. Dup perioada de acomodare cu proteza scheletat pe timpul nopii se procedeaz astfel:
A. bruxomanii vor purta proteza;
B. bruxomanii nu vor purta proteza;
C. se recomand purtarea protezelor ce rezolv edentaii frontale pentru a evita punerea pacientului n situaii
sociale dificile;
D. dac la mandibul avem o protez termino-terminal iar la maxilar o protez total se recomand purtarea
pe timpul nopii doar a protezei maxilare;
E. n situaia de la punctul d se scot sau se poart ambele proteze.
(pag. 546)

1557

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1558

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2664165. Dup inserarea unei proteze pariale mobilizabile, pacienii vin la cabinetele stomatologice
din urmtoarele motive
A. fractur de croet;
B. dureri;
C. instabilitatea protezei;
D. cei mai muli vin la control din contiinciozitate;
E. puini vin la control din contiinciozitate.
(pag. 546)

S2664166. Durerea la periferia cmpului protetic la purttorii de proteze pariale mobilizabile este
cauzat de:
A. traumatizrii marginale a modelului;
B. atrofia crestelor;
C. contacte premature;
D. interferene ocluzale;
E. marginilor subextinse.
(pag. 547)

S2664167. Pentru pacienii protezai parial mobilizabil, durerea la nivelul crestelor se poate datora:
A. contur neregulat al crestelor;
B. contur regulat al crestelor;
C. exostoze;
D. mucoas subire i atrofic;
E. creste ascuite, sensibile la presiune.
(pag. 548)

S2664168. Durerea la nivelul unui dinte stlp n cazul pacienilor protezai mobilizabil poate fi cauzat
de:
A. contact prematur pe conectorul principal;
B. interferen pe un pinten ocluzal;
C. lipsa de reciprocitate (deformarea braului opozant);
D. conectori secundari elastici;
E. un bra retentiv hiperactiv.
(pag. 548)

S2664169. Din ce rezid necesitatea protezrii unei edentaii pariale?


A. ntotdeauna n edentaia parial masticaia este nesatisfctoare;
B. necesitatea redrii fizionomiei i fonaiei n edentaiile frontale;
C. necesitatea evitrii suprasolicitrilor dinilor restani;
D. evitatrea migrrilor orizontale;
E. evitarea extruziei dar nu i a egresiei.
(pag. 544)

S2864170. La controlul exooral al bazelor machetelor la protezarea edentatului total se urmareste:


A. sa ajunga in fundurile de sac ale modelelor functionale
B. sa acopere 1/3 anterioara a tuberculului piriform
C. sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchiderea palatinala posterioara
D. papilele interdentare sa fie modelate concav
E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate concav
(pag. 207-209)

S2864171. Situatiile care pretind remontarea dintilor la proba machetelor la edentatul total sunt:
A. alegerea unei garnituri corespunzatoare de dinti

1558

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1559

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei


montarea dintilor laterali in afara crestelor
rapoarte mandibulo-maxilare corespunzatoare
montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
(pag. 218)

S2864172. Zonele de despovarare ce trebuie transmise pe model tehnicianului, la protezarea


edentatului total sunt:
A. sutura intermaxilara
B. torusul palatin
C. papila incisiva
D. exostazele
E. tuberculul piriform
(pag. 220)

S2864173. Caracteristicile(localizarea si grosimea) zonei de despovarare,transmise pe model


laboratorului,in protezarea edentatiei totale sunt:
A. stabilite de tehnician
B. stabilite de medic
C. localizarea va fi indicata prin desenarea zonei respective pe model
D. grosimea transmisa prin hasurare
E. localizarea transmisa prin hasurare
(pag. 220)

S2864174. Materialele din care sunt confectionate bazele protezelor totale sunt:
A. acrilat termopolimerizabil roz
B. acrilat termopolimerizat transparent
C. acrilat autopolimerizabil
D. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale reziliente
E. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu fibre de sticla
(pag. 221)

S2964175. La controlul extrabucal al machetelor protezelor totale, in zona frontala se vor urmari
urmatoarele aspecte:
A. daca cei 6 dinti frontali ocupa spatiul dintre linia caninilor
B. daca cei 6 dinti frontali au fost montati aliniat, fara inghesuiri sau rotari
C. daca marginea incizala a incisivului central superior se afla cu 1-2 mm sub buza inferioara
D. daca linia mediana interincisiva corespunde cu linia mediana a modelului
E. daca inaltimea frontalilor se incadreaza intre planul de ocluzie si linia surasului
(pag. 207, 213)

S2964176. Controlul extrabucal al machetelor protezelor totale in zona laterala va urmari:


A. daca dintii realizeaza unitati masticatorii
B. daca dintii sunt montati pe mijlocul crestei
C. proba spatulei
D. daca dintii laterali au aceeleasi dimensiuni cu dintii naturali
E. dintii laterali sa nu fie montati pe tuberozitate
(pag. 207)

S2964177. Controlul dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor totale evidentiaza
o dimensiune marita pe baza urmatoarelor repere:
A. spatiul de inocluzie anulat
B. spatiul de inocluzie este mare

1559

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1560

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. rosul buzelor este diminuat


D. faciesul este crispat
E. la pronuntarea litereiS dintii se ating intre ei
(pag. 214)

S2964178. Cand intalnim proba spatulei pozitiva la machetele protezelor totale, vom face corectarea in
felul urmator:
A. vom aplica machetele pe modele si le vom trimite in laborator cerand remontarea
B. spatiul dintre arcade unde proba spatulei este pozitiva va fi amprentat cu o pana de ceara, ansamblu
modele-machete-pana este trimis in laborator cu ocluzorul inchis pentru remontare
C. se reia faza de la redeterminarea nivelului si directiei PO
D. se reia faza de la redeterminarea DVO
E. spatiul dintre arcade cu proba spatulei pozitiva va fi amprentat cu o pana de ceara,ansamblu modelemachete-pana e trimis in laborator cu bratul superior al ocluzorului desprins de pe modelul superior
(pag. 215)

1560

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1561

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 65
Aplicarea i adaptarea protezelor totale
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1365001. Aplicarea protezelor in cavitatea bucala este precedata de:
A. adaptarea mecanica a pieselor protetice
B. controlul lor extrabucal
C. adaptarea biologica a pieselor protetice
D. controlul lor intrabucal
E. retusarea marginilor protezei
(pag. 223,224)

S1365002. Contactele premature inregistrate in I.M ce deviaza mandibula rectiliniu, sagital, spre
anterior pe o distanta de 1 mm vor fi slefuite dupa tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una din variante nu este corecta
(pag. 226)

S1365003. Existenta unui contact prematur in I. M care deviaza proteza oblic spre limba se va slefui
dupa tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corecta
(pag. 227)

S1365004. Existenta unui contact prematur in I.M care deviaza mandibula inafara spre obraz se va
slefui dupa tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corecta
(pag. 227)

S1365005. Igienizarea protezelor de catre pacient se realizeaza prin:


A. spalare cu apa si sapun
B. spalare cu alcool si clatire cu apa
C. spalare cu pasta de dinti si clatire cu apa
D. dezinfectarea protezelor cu soluie de cloramina
E. nu este necesara igienizarea
(pag. 232)

1561

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1562

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1365006. Pentru suprimarea contactelor premature in propulsie se va utiliza tehnica:


A. BULL
B. MUDL
C. LUBL
D. DUML
E. nici una
(pag. 227)

S1365007. Solutia Mc Collum contine:


A. lipaza, proteaza, citrat de Na, celuloza, bicarbonat de Na
B. acid clorhidric 5%, tripsina, EDTA
C. lipaza, tripsina, amilaza, celuloza, EDTA
D. acid fosforic 7,6%, florura de benzol Konium 2,5%
E. bicarbonat de Na, acid acetic, celuloza
(pag. 232)

S1465008. Dupa Silverman, pacientul ideal pentru acceptarea protezarii totale este:
A. Un pacient care are o varsta biologica apropiata de cea cronologica ( 5 ani) si o varsta psihologica mai
mare cu 10 ani decat cea cronologica;
B. Un pacient cu varsta biologica identica cu cea cronologica si varsta psihologica cu 10 ani mai mare decat
cea cronologica.
C. Un pacient care are o varsta biologica apropiata de cea cronologica ( 5 ani) si o varsta psihologica in
raport cu cea cronologica de 10 ani;
D. Un pacient cu varsta biologica mai redusa cu pana la 5 ani faa de cea cronologica si o varsta psihologica
identica cu cronologica;
E. Un pacient care are o varsta biologica apropiata de cea cronologica ( 5 ani) si o varsta psihologica mai
mica cu 10 ani decat cea cronologica.
(pag. 229)

S1465009. Pana la aplicarea lor in cavitatea bucala protezele vor fi:


A. Pastrate uscate;
B. Vaselinate si puse in apa;
C. Pastrate in alcool pentru a se dizolva eventualele urme de monomer;
D. Pastrate in apa pentru a se dizolva eventualele urme de monomer;
E. Pastrate in apa oxigenata pentru a se dizolva eventualele urme de monomer;
(pag. 224)

S1565010. Care este cea mai simpla metoda de evitare a depunerilor tartrice pe proteze:
A. spalarea protezei cu pasta de dinti
B. spalarea protezei cu apa si sapun
C. folosirea acizilor diluati
D. folosirea enzimelor
E. folosirea hipocloritilor alcalini.
(pag. 233)

S1565011. Care sunt la ora actuala cele mai folosite substante pentru dezinfectia protezelor:
A. enzimele
B. acizii diluati
C. peroxizii alcalini
D. hipocloriii alcalini
E. hipocloritii acizi.
(pag. 234)

1562

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1563

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1565012. Dupa aplicarea protezei in cavitatea orala, pacientul este chemat la control dupa urmatorul
interval:
A. 10 - 20 ore
B. 25 48 ore
C. 3 zile
D. 7 zile
E. 10 zile.
(pag. 230)

S1565013. La controlul extraoral al protezelor totale nu se urmareste:


A. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
B. verificarea polimerizarii protezei
C. verificarea prelucrarii protezei
D. verificarea fonaiei
E. decelarea asperitatilor de pe fata mucozala.
(pag. 223)

S1565014. Pentru curatirea si dezinfectarea protezelor nu se folosesc:


A. enzime
B. acizi diluati
C. acizi concentrati
D. peroxizi alcalini
E. hipocloriti alcalini.
(pag. 234)

S1565015. Pentru neadaptarea la protezele totale nu este este incriminata:


A. slaba comunicare medic pacient
B. buna comunicare medic pacient
C. pretentiile nerealiste, absurde ale pacientului
D. anxietatea deosebita a pacientului
E. dorinta de esec a pacientului.
(pag. 230)

S1665016. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala pacientul va primi urmatoarele
recomandari;
A. folosirea arcadelor artificiale in aceeasi maniera ca si dintii naturali;
B. protezele se tin in cavitatea bucala doar in timpul zilei;
C. igienizarea protezei cu ajutorul periutei si a pastei de dinti;
D. consumarea alimentelor si a bauturilor calde pentru reaparitia simtului gustativ;
E. consumarea alimentelor de consistenta crescuta in primele zile
(pag. 232)

S1665017. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care impiedica intercuspidarea maxima
daca devierea protezei este oblica spre limba se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
E. Se slefuiesc varfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)

S1665018. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care impiedica intercuspidarea maxima
si devierea mandibulei este sagitala, rectilinie spre anterior pana la 1 mm, se slefuiesc dupa regula:

1563

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1564

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

MUDL;
LUBL;
BULL;
DUML;
Se slefuiesc varfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)

S1665019. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care impiedica intercuspidarea maxima
si mandibula deviaza spre obraz se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
E. Se slefuiesc varfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)

S1665020. La adaptarea protezelor totale, contactele premature in propulsie se vor suprima dupa
regula:
A. DUML;
B. MUDL;
C. LUBL;
D. BULL;
E. Nu necesita slefuire
(pag. 228)

S1665021. La controlul exobucal al protezei finite, medicul trebuie sa procedeze astfel:


A. sa efectueze acest control in prezenta pacientului;
B. sa refuze protezele care nu sunt bine lustruite pe ambele fete;
C. sa accentueze gravarea la linia Ah;
D. sa verifice pozitia corecta a dintilor;
E. sa verifice contactele dento-dentare in relatie centrica
(pag. 223)

S1665022. La controlul intrabucal al protezelor se procedeaza astfel:


A. se aplica mai intai proteza superioara;
B. se aplica mai intai proteza inferioara;
C. se folosesc anestezice de contact pentru a inlatura senzatia de voma;
D. se controleaza stabilitatea protezei maxilare incepand cu deschiderea usoara a gurii;
E. aprecierea mentinerii prin presiuni digitale pe fata ocluzala a dintilor laterali
(pag. 224)

S1665023. Solutia Mc Collum utilizata pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale are la baza:
A. hipocloriti alcalini;
B. acizi concentrati;
C. acizi diluati;
D. enzime;
E. peroxizi alcalini
(pag. 234)

S2165024. Primul obiectiv n controlul intrabucal al protezei totale este:


A. Controlul stabilitatii
B. Controlul fizionomiei si fonatiei

1564

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1565

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Aprecierea portiunilor care declanseaza dureri, delimitarea si corectarea lor


D. Echilibrarea ocluzala
E. Controlul mentinerii
(pag. 224)

S2265025. Contactele premature inregistrate in I.M. ce deviaza mandibula rectiliniu, sagital, spre
anterior pe o distanta de 1mm vor fi slefuite dupa tehnica :
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sun corecte
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 226)

S2265026. Existenta unui contact prematur in I.M. care deviaza proteza oblic spre limba se va slefiui
dupa tehnica :
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. toate tehnicile sunt corecte
(pag. 227)

S2265027. Existenta unui contact prematur in I.M. care deviaza mandibula inafara spre obraz se va
slefui dupa tehnica :
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toata tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corecta
(pag. 227)

S2265028. Pentru suprimarea contactelor premature in propulsie se va utiliza tehnica :


A. BULL
B. MUDL
C. LUBL
D. DUML
E. nici un raspuns
(pag. 227)

S2265029. Metoda cea mai simpla de evitare a depunerilor tartrice pe proteza este ;
A. spalarea protezei cu pasta de dinti
B. spalarea protezei cu apa si sapun
C. folosirea de acizi diluati
D. folosirea enzimelor
E. folosirea hipocloritilor alcalini
(pag. 233)

S2265030. Care sunt la ora actuala cele mai folosite substante pentru dezinfectia protezelor?
A. Enzimele
B. acizii diluati
C. peroxizii alcalini
D. hipocloritii alcalini

1565

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1566

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. hipocloritii acizi
(pag. 234)

S2265031. Pentru curatirea si dezinfectrea protezelor nu se folosesc :


A. enzime
B. acizi diluati
C. acizi concentrati
D. peroxizi alcalini
E. hipocloriti alcalini
(pag. 234)

S2265032. Pentru neadaptarea la protezele totale nu este incriminata :


A. slaba comunicare medic pacient
B. buna comunicare medic pacient
C. pretentiile nerealiste, absurde ale pacientului
D. anxietatea deosebita a pacientului
E. dorinta de esec a pacientului
(pag. 230)

S2365033. Aplicarea protezelor n cavitatea bucal este precedat de:


A. adaptarea mecanic a pieselor protetice
B. controlul lor extrabucal
C. adaptarea biologic a pieselor protetice
D. controlul lor intrabucal
E. retuarea marginilor protezei
(pag. 223-224)

S2365034. Contactele premature nregistrate n I.M ce deviaz mandibula rectiliniu, sagital, spre
anterior pe o distan de 1 mm vor fi lefuite dup tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una din variante nu este corect
(pag. 225)

S2365035. Existena unui contact prematur n I.M care deviaz mandibula nafar spre obraz se va
lefui dup tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corect
(pag. 227)

S2365036. Existena unui contact prematur n I. M care deviaz proteza oblic spre limb se va lefui
dup tehnica
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corect

1566

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1567

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 227)

S2365037. Pentru suprimarea contactelor premature n propulsie se va utiliza tehnica:


A. BULL
B. MUDL
C. LUBL
D. DUML
E. nici una
(pag. 228)

S2365038. Igienizarea protezelor de ctre pacient se realizeaz prin:


A. splare cu ap i spun
B. splare cu alcool i cltire cu ap
C. splare cu past de dini i cltire cu ap
D. dezinfectarea protezelor cu soluie de cloramin
E. nu este necesar igienizarea
(pag. 233)

S2365039. Soluia Mc Collum conine:


A. lipaz, proteaz, citrat de Na, celuloz, bicarbonat de Na
B. acid clorhidric 5%, tripsin, EDTA
C. lipaz, tripsin, amilaz, celuloz, EDTA
D. acid fosforic 7,6%, florur de benzol Konium 2,5%
E. bicarbonat de Na, acid acetic, celuloz
(pag. 234-235)

S2565040. Controlul extraoral al protezelor totale urmrete:


A. verificarea stabilitii
B. verificarea poziionrii corecte a dinilor artificiali
C. nivelul de plasare al liniei sursului
D. verificarea siturii limitei posterioare a protezei maxilare la nivelul zonei Ah
E. econtrolul echilibrului ocluzal
(pag. 223)

S2665041. Pentru cptuirea protezelor scheletate trebuie ndeplinite condiiile:


A. scheletul metalic al protezei s fie n stare bun, uor deformat;
B. scheletul metalic s fie adaptat aproximativ la dinii restani;
C. eile s fie incorect extinse;
D. dinii artificiali s fie abrazai;
E. ocluzia s poat fi echlibrat prin mici lefuiri de echilibrare.
(pag. 555)

S2665042. Dezavantajele materialelor reziliente de cptuire sunt:


A. legtur ideal cu acrilatul eiilor;
B. legtur satisfctoare cu acrilatul eilor;
C. miros plcut;
D. gust plcut;
E. schimbarea culorii n timp.
(pag. 560)

S2665043. Protezele scheletate se pot rebaza dac sunt ndeplinite condiiile:


A. schelet aproximativ adaptat pe dini;

1567

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1568

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

dini artificiali abrazai;


ocluzie dezechilibrat;
dini restani fr carie;
dini artificiali nedeteriorai.
(pag. 562)

S2665044. Indicaiile rebazrii protezelor scheletate sunt:


A. test de rotaie al protezelor laterale pozitiv;
B. test de rotaie al protezeor laterale negativ;
C. pacient nemulumit de fizionomia dinilor restani;
D. acrilatul eilor nu este poros;
E. protez cptuit cu aspect neplcut.
(pag. 562)

S2665045. Obiectivele principale ale rebazrii protezelor scheletate sunt:


A. readaptarea eilor la crestele alveolare atrofiate intens;
B. mbuntirea dinilor restani;
C. pozitivarea testului de rotaie la protezele laterale;
D. pozitivarea testului de rotaie la protezele terminale;
E. readaptarea marginal a eilor privind extinderea i modelarea marginal funcional
(pag. 562)

S2965046. La aplicarea protezelor totale noi in cavitatea bucala, prima manopera care se face este:
A. controlul mentinerii
B. controlul stabilitatii
C. aprecierea exacta a portiunilor ce declanseaza dureri
D. controlul esteticii frontale a protezei maxilare
E. controlul fonatiei
(pag. 226)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1265047. Alterarea gustului la pacientul purtator de proteze totale:
A. se poate datora disparitiei papilelor gustative
B. se poate datora modificarilor papilelor gustative
C. se poate datora acoperirii papilelor gustative de placa protezei
D. dispare intr-o zi sau cel mult doua
E. determina consumarea cu dificultate a alimentelor
(pag. 232)

S1265048. Aparitia bascularii transversale la proteza totala maxilara se datoreaza:


A. montarii dintilor laterali pe mijlocul crestei
B. nefolierii torusului palatin
C. unor erori de amprentare
D. unei mucoase fixe foarte reziliente
E. atrofiei usoare a crestei alveolare
(pag. 226)

S1265049. Daca exista un contact prematur ce deviaza mandibula spre obraz la pacientul purtator de
proteze totale slefuirea se face dupa tehnica:
A. LUBL

1568

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1569

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

BULL
MUDL
DUML
vestibular superior, lingual inferior
(pag. 227)

S1265050. Desprinderea protezei constatata la aprecierea mentinerii protezei totale mandibulare


presupune
A. existenta unor margini vestibulare prea subtiri
B. montarea dintilor frontali prea vestibular
C. nedegajarea frenului bucal
D. nefolierea torusului palatin
E. existenta unor margini vestibulare prea lungi
(pag. 225)

S1265051. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste:


A. aprecierea portiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor
B. verificarea prelucrarii protezelor
C. controlul stabilitatii
D. controlul mentinerii
E. controlul fizionomiei si fonatiei
(pag. 224)

S1265052. Dupa aplicarea protezelor totale leziunile apar in special:


A. in zona Ah
B. in zona linguala centrala
C. la nivelul bridelor vestibulare laterale
D. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta
E. la nivelul crestelor edentate neretentive
(pag. 230)

S1265053. In primele zile dupa protezarea pacientului edentat total:


A. pacientii pot avea senzatie permanenta de voma
B. poate aparea alterarea gustului
C. consumarea alimentelor se face cu usurinta
D. senzatia de voma apare cind DVO este marita
E. nu se recomanda consumarea mancarurilor si bauturilor calde
(pag. 232)

S1265054. La controlul extrabucal al protezei totale finite se urmareste:


A. verificarea prelucrarii corecte a protezei
B. mentinerea si stabilitatea protezei pe model
C. verificarea montarii corecte a dintilor
D. indepartarea eventualelor urme de ulei prin spalare minutioasa
E. echilibrarea ocluzala
(pag. 223)

S1265055. La pacientul varstnic edentat total apar modificari ale tractului digestiv:
A. cresterea elasticitatii tesuturilor
B. cresterea numarului papilelor gustative
C. scaderea secretiilor glandulare
D. cresterea productiei de HCl din sucul gastric

1569

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1570

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. scaderea activitatii enzimatice


(pag. 231)

S1265056. Neadaptarea psihica a pacientului la protezele totale are ca si cauze


A. slaba comunicare cu medicul
B. prezenta unor leziuni pe mucoasa
C. pretentiile absurde ale pacientului
D. toleranta tisulara scazuta
E. dorinta de esec a pacientului
(pag. 230)

S1265057. Pacientilor protezati total li se recomanda:


A. mesele sa fie copioase si rare
B. masticatia sa fie superficiala
C. mesele sa fie reduse ca volum si dese
D. masticatia sa fie perfecta
E. consistenta alimentelor sa fie intotdeauna redusa.
(pag. 231)

S1265058. Pentru curatirea protezelor totale se recomanda


A. acid clorhidric 15%
B. acid acetic
C. peroxizi alcalini
D. pasta de dinti
E. solutie Mc Collum
(pag. 234)

S1265059. Pentru inlaturarea contactelor premature in RC la edentatul total:


A. se slefuiesc cuspizii vestibulari inferiori
B. cuspizii palatinali superiori sunt prezervati
C. cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori au valoare secundara
D. cuspizii vestibulari superiori si vestibulari inferiori au valoare secundara
E. cuspizii activi nu se slefuiesc niciodata
(pag. 228)

S1265060. Refacerea functiei fizionomice la edentatul total cu ajutorul protezelor totale consta in:
A. accentuarea santurilor peribucale
B. restabilirea dimensiunii verticale
C. vizibilitatea placuta a dintilor
D. rosu de buze diminuat
E. prezenta ragadelor comisurale
(pag. 233)

S1265061. Retusurile din baza protezei totale pot fi facute cu:


A. freze extradure
B. pietre montate
C. netezite cu polipant
D. freze de otel
E. hartie abraziva
(pag. 230)

S1365062. Adaptarea psihica a pacientilor la proteza totala este conditionata de:

1570

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1571

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

tipul de SN al pacientului
reactiile motorii de raspuns care se modifica odata cu varsta
starea emotionala a pacientului
adaptarea biologica nu implica acceptarea psihica a protezelor
increderea in medicul stomatolog
(pag. 228,229)

S1365063. Cauzele neadaptarii psihice a pacientilor la tratamentul prin porteza totala tine de:
A. slaba comunicare dintre medic si pacient
B. varsta inaintata a pacientului
C. influenta negativa a anturajului
D. experiene stomatologice negative ale pacientului
E. tulburarile functionale complexe pe care le-a generat starea de edentatie totala
(pag. 228,229)

S1365064. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste:


A. aprecierea exacta a portiunilor ce declanseaza dureri
B. controlul mentinerii stabilitati
C. controlul fizionomiei si fonatiei
D. echilibrarea ocluzala
E. realizarea adaptarii biologice
(pag. 224)

S1365065. Indicatiile date pacientului privind masticatia cu protezele totale sunt:


A. incizia alimentelor dure
B. sectionarea alimentelor cu ajutorul cutitului
C. consumarea de alimente dure in primele zile dupa protezare
D. consumarea de alimente moi in primele zile dupa protezare
E. efectuarea unei masticatii superficiale pentru a asigura o buna digestie
(pag. 231-232)

S1365066. Mentinerea protezei pe camp este periclitata de:


A. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase
B. rascroirea prea larga la nivelul plicilor si frenurilor
C. montarea dintilor frontali prea vestibular
D. montarea dinilor laterali inafara crestei
E. montarea dintilor inauntrul crestei
(pag. 225)

S1365067. Proteza mandibulara este mai bine tolerata de catre pacient pentru ca:
A. are un volum mai mic
B. are o buna adeziune
C. are un sprijin si o stabilitate mai mare
D. nu declanseaza reflexe de voma
E. zona de sprijin ofera o suprafata mai mare
(pag. 224)

S1465068. Controlul exobucal al protezelor totale consta in:


A. Verificarea pozitionarii corecte a dintilor;
B. Verificarea polimerizarii si prelucrarii pieselor protetice;
C. Controlul lustruirii fetelor externe si mucozale ale protezelor;
D. Limita posterioara a protezei maxilare va trebui sa se termine pierdut in grosime;

1571

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1572

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Protezele vor trebui sa fie curate si sa nu fie unse cu ulei, de aceea vor fi spalate minutios.
(pag. 223-224)

S1465069. Controlul relatiilor ocluzale dupa inserarea protezelor totale maxilara si mandibulara in
cavitatea bucala se realizeaza cu hartie de articulatie si cu proba spatulei. Uneori apar contacte
premature care impiedica intercuspidare maxima, deviind mandibula protezata total anterior, spre linia
mediana sau in afara. Corectarea acestor contacte se face astfel:
A. in caz ca devierea este rectilinie, sagitala, spre anterior si are o dimensiune de pana la 1 mm, slefuirea
contactului se face dupa tehnica MUDL;
B. Daca devierea protezei este oblica spre limba slefuirea zonei de contact se face dupa tehnica LUBL;
C. Atunci cand exista un contact prematur care deviaza mandibula in afara, spre obraz, slefuirea lui se va
face dupa tehnica BULL;
D. in cazul in care devierea este sagitala dar mai mare de 1 mm, slefuirea contactului se va face dupa regula
DUML;
E. in cazul montarii inverse laterale, cand exista un contact prematur care deviaza mandibula in afara, spre
obraz, slefuirea lui se va face dupa tehnica BULL.\
(pag. 227)

S1465070. Controlul stabilitatii protezei totale maxilare se face prin presiuni digitale pe fata ocluzala a
dintilor laterali. Aparitia bascularii transversale se datoreaza:
A. Montarii dintilor frontali in afara crestei;
B. Montarii dintilor laterali in afara crestei;
C. Necorespondentei intre suprafata mucozala a protezei si suprafata crestelor edentate (erori de
amprentare, atrofia exagerata a crestei alveolare, existenta unei mucoase fixe foarte reziliente);
D. Nefolierii torusului palatin;
E. Tensiunii partilor moi periprotetice.
(pag. 226)

S1465071. Controlul succiunii protezei totale maxilare se realizeaza astfel:


A. Prin deschiderea brusca si maxima a gurii;
B. Prin presarea cu degetul aplicat pe treimea incizala a fetei palatinale a incisivilor, in sens oro-vestibular;
C. Prin tractiuni cu pulpa degetului din aproape in aproape pe marginea vestibulara a protezei;
D. Prin deschiderea usoara a gurii;
E. Prin tractiuni cu pulpa degetului din aproape in aproape pe fata palatinala a dintilor protezei maxilare.
(pag. 226)

S1465072. Desprinderea protezei totale mandibulare de pe camp presupune:


A. Existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea subtiri;
B. Existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase;
C. Montarea dintilor frontali prea vestibularizati;
D. Montarea dinilor frontali prea oralizai;
E. Nedegajarea frenurilor bucale sau lingual.
(pag. 225)

S1465073. in primele zile dupa aplicarea protezelor pacientii pot avea o chinuitoare senzatie
permanenta de voma. Cauzele acestui fenomen pot fi:
A. Atat stomatogene cat si psihogene;
B. DVO prea mare;
C. Extinderea protezei totale maxilare dincolo de linia Ah.
D. Extinderea protezei totale maxilare strict pana la linia Ah.
E. Proteze scurte distal, care nu ajung pana la linia Ah.
(pag. 232)

S1465074. La aplicarea protezei maxilare in cavitatea bucala, unii pacienti prezinta senzatie de voma.

1572

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1573

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Aceasta senzatie apare mai ales la pacientii protezati pentru prima data. in aceasta situatie se indica
urmatoarele:
A. Medicul explica pacientului ca, prin vointa si autocontrol aceasta senzatie dezagreabila va fi invinsa.
B. Daca proteza se va termina distal foarte exact la linia Ah, prin comprimarea terminatiilor nervoase de sub
linia de flexiune a valului palatin, se va inlatura de obicei tendinta de voma;
C. Unii autori recomanda folosirea anestezicelor de contact insa numai a celor sub forma de gel;
D. O metoda recomandata pentru inlaturarea senzaiei de voma consta in lasarea forata in jos a umerilor sau
tragerea genunchiului flectat, cu amandoua mainile catre piept, care diminueaza considerabil senzaia de
voma pe care acum pacientul o poate controla;
E. Nu se recomanda folosirea anestezicelor de contact, care ingreuneaza deglutitia si impiedica instalarea
unor reflexe normale de adaptare.
(pag. 225)

S1465075. La aplicarea protezelor totale in cavitatea bucala se urmaresc urmatoarele obiective:


A. Aprecierea exacta a portiunilor care declanseaza dureri, delimitarea si corectarea lor;
B. Controlul stabilitatii;
C. Controlul mentinerii;
D. Controlul fizionomiei si fonaiei;
E. Controlul montarii pe creasta a dintilor laterali.
(pag. 224)

S1465076. Pacientii edentati total trebuie sa respecte o serie de reguli esentiale privind obiceiurile
alimentare:
A. Mesele vor fi reduse ca volum si dese;
B. Masticatia perfecta este necesara si indispensabila unei bune digestii;
C. Sa consume hidrati de carbon in cantitati mai mari;
D. Pacientul sa consume inca din primele zile dupa aplicarea protezelor, alimente de consistena medie;
E. Se recomanda sectionarea alimentelor cu incisivii.
(pag. 231-232)

S1465077. Pentru curatirea cu mai multa usurinta a protezelor totale si chiar pentru dezinfectarea lor
(recomandata in special la pacientii bolnavi, neputinciosi sau foarte in varsta) exista acum mai multe
metode ce comercializeaza mai multe tipuri de substante:
A. Enzime;
B. Acizi diluati;
C. Detergenti;
D. Peroxizi alcalini;
E. Apa distilata;
(pag. 234)

S1465078. Pentru neadaptarea la protezele totale sunt incriminate:


A. Slaba comunicare dintre medicul stomatolog si pacient;
B. Existenta unor experiente stomatologice negative ale pacientului, care sunt transferate acum
proteticianului;
C. Pretentii nerealiste absurde ale pacientului;
D. Tolerana tisulara;
E. Anxietatea pacientului care-l face sa nu accepte schimbari in planul protetic si sa nu tolereze cele mai mici
dureri.
(pag. 230)

S1465079. Testele de succiune care se aplica la inserarea protezei totale mandibulare in cavitatea
bucala sunt:
A. Presiune vestibulo-orala pe fata vestibulara a incisivilor inferiori (controlul inchiderii in zona linguala
centrala);

1573

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1574

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. Tractiune in sens vertical la nivelul incisivilor centrali mandibulari (controlul inchiderii in zona linguala
centrala);
C. Tractiune oro-vestibulara pe fata linguala incisivilor inferiori (controlul inchiderii la tuberculul piriform);
D. Traciune in sens vertical la nivelul incisivilor centrali mandibulari (se apreciaza inchiderea vestibulara
totala).
E. Presiune vestibulo-orala pe fata vestibulara a incisivilor inferiori (controlul inchiderii la tuberculul piriform);
(pag. 225)

S1565080. Acizii folositi pentru curatirea protezelor sunt:


A. acidul clorhidric
B. acidul sulfuric
C. acidul fosforic
D. acidul acetic
E. acidul azotic.
(pag. 234)

S1565081. Desprinderea protezei de pe campul protetic in pozitia de repaus presupune:


A. margini vestibulare prea lungi
B. margini vestibulare prea scurte
C. margini vestibulare prea groase
D. margini vestibulare prea subiri
E. nedegajarea frenurilor bucale.
(pag. 225)

S1565082. Din punct de vedere fizionomic, proteza totala trebuie sa realizeze:


A. estomparea santurilor periorale
B. accentuarea santurilor periorale
C. refacerea dimensiunii verticale
D. scaderea dimensiunii verticale
E. imbunatatirea conturului buzelor.
(pag. 233)

S1565083. Dupa aplicarea protezelor totale in cavitatea orala se urmareste:


A. controlul stabilitatii
B. echilibrarea ocluzala
C. verificarea polimerizarii
D. verificarea meninerii
E. controlul fizionomiei.
(pag. 224)

S1565084. Purtatorilor de proteze totale li se recomanda:


A. mese reduse ca volum si dese
B. sectionarea alimentelor cu dintii frontali
C. sectionarea alimentelor cu cutitul si plasarea lor in dreptul premolarilor
D. masticaia perfecta a alimentelor
E. masticatia unor alimente putin voluminoase.
(pag. 231)

S1565085. Senzatia de voma aparuta in primele zile dupa aplicarea protezei totele maxilare se poate
datora:
A. dimensiunii verticale supraevaluate
B. dimensiunii verticale subevaluate
C. extinderii protezei dincolo de linia Ah

1574

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1575

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. extinderii protezei pana la linia Ah


E. neajungerii protezei la nivelul liniei Ah.
(pag. 232)

S1565086. Solutia Mc Collum, de curatire a protezelor, contine:


A. tripsina
B. lipaza
C. amilaza
D. pepsinogen
E. EDTA.
(pag. 234)

S1665087. Bascularea transversala a protezei totale maxilare are urmatoarele cauze:


A. montarea dintilor laterali inafara crestei;
B. existenta unor margini vestibulareprea groase;
C. nefolierea torusului palatin;
D. erori de amprentare;
E. xerostomie
(pag. 226)

S1665088. Dupa aplicarea protezelor totale:


A. functia fonetica se imbunatateste treptat;
B. fizionomia influenteaza adaptarea biologica a protezelor;
C. masticatia nu este modificata;
D. simtul gustativ este pierdut;
E. pacientul revine la control la 24-48 de ore
(pag. 230)

S1665089. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor se folosesc urmatoarele pudre sau comprimate:
A. apa lui Javel;
B. Steradent
C. Deterdent;
D. Polident;
E. Corega Tabs
(pag. 234)

S1665090. Pentru neadaptarea pacientului cu protezele totale sunt incriminate:


A. pretentiile absurde ale pacientului;
B. dorinta de esec a pacientului
C. anxietatea deosebita a pacientului;
D. folosirea prafurilor adezive
E. varsta pacientului
(pag. 230)

S2165091. La insertia unor proteze totale noi leziunile apar cel mai frecvent n urmatoarele zone:
A. Sub baza protezei totale superioare
B. Pe creasta milohioidiana
C. La zona Ah
D. La nivelul torusului mandibular
E. La nivelul crestelor neretentive
(pag. 230)

1575

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1576

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2165092. Pentru neadaptarea la protezele totale sunt incriminate:


A. Slaba comunicare medic-pacient
B. Pretentiile realiste ale pacientului
C. Anxietatea
D. Dorinta de esec
E. Experiente stomatologice negative
(pag. 230)

S2265093. La controlul extrabucal al protezei finite se urmareste:


A. verificarea prelucrarii corecte a protezei
B. mentinerea si stabilitatea protezei pe model
C. verificarea montarii corecte a dintilor
D. indepartarea urmelor de ulei prin spalare minutioasa
E. echilibrarea ocluzala
(pag. 223)

S2265094. Neadaptarea psihica a pacientului la protezele totale are ca si cauze:


A. slaba comunicare cu medicul
B. prezenta unor leziuni pe mucoasa
C. pretentiile absurde ale pacientului
D. toleranta tisulara scazuta
E. dorinta de esec a pacientului
(pag. 230)

S2265095. Dupa aplicarea protezelor leziunile apar in special:


A. in zona Ah
B. in zona linguala centrala
C. la nivelul bridelor vestibulare laterale
D. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta
E. la nivelul tuberozitatilor neretentive
(pag. 230-231)

S2265096. Pentru curatirea protezelor se recomanda:


A. acid clorhidric 15%
B. acid acetic
C. peroxizi alcalini
D. pasta de dinti
E. solutie Mc Collum
(pag. 234)

S2265097. Refacerea functiei fizionomice consta in:


A. accentuarea santurilor peribucale
B. restabilirea dimensiunii verticale
C. vizibilitatea placuta a dintilor
D. rosu de buze diminuat
E. prezenta ragadelor comisurale
(pag. 232-233)

S2265098. Aparitia bascularii transversale se datoreaza:


A. montarii dintilor laterali pe mijlocul crestei
B. nefolierii torusului palatin
C. erori de amprentare

1576

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1577

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. unei mucoase fixe foarte reziliente


E. atrofiei usoare a crestei alveolare
(pag. 226)

S2265099. Daca exista un contact prematur ce deviaza mandibula spre obraz slefuirea se face dupa
tehnica:
A. LUBL
B. BULL
C. MUDL
D. DUML
E. vestibular superior, lingual inferior
(pag. 227)

S2265100. La pacientul varstnic edentat total apar modificari ale tractului digestiv:
A. cresterea elasticitatii tesuturilor
B. cresterea numarului papilelor gustative
C. scad secretiile glandulare
D. creste productia de HCl din sucul gastric
E. scade activitatea enzimatica
(pag. 231)

S2265101. In primele zile dupa protezare:


A. pacientii pot avea senzatie permanenta de voma
B. poate aparea alterarea gustului
C. consumarea alimentelor se face cu usurinta
D. senzatia de voma apare cind DVO este marita
E. nu se recomanda consumarea mancarurilor si bauturilor calde
(pag. 232)

S2265102. Pentru inlaturarea contactelor premature in RC:


A. se slefuiesc cuspizii vestibulari inferiori
B. cuspizii palatinali superiori sunt prezervati
C. cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori au valoare secundara
D. cuspizii vestibulari superiori si vestibulari inferiori au valoare secundara
E. cuspizii activi nu se slefuiesc niciodata
(pag. 228)

S2265103. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste:


A. aprecierea portiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor
B. ameliorarea durerilor aparute
C. controlul stabilitatii si mentinerii
D. precierea montarii corecte a dintilor
E. controlul fizionomiei si fonatiei
(pag. 224)

S2265104. Retusurile din baza protezei pot fi facute cu:


A. freze extradure
B. pietre montate
C. netezire cu polipant
D. freze de otel
E. hartie abraziva
(pag. 230)

1577

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1578

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2265105. Pacientilor protezati total li se recomanda:


A. mesele sa fie copioase
B. masticatia sa fie superficiala
C. mesele sa fie reduse ca volum si dese
D. masticatia sa fie perfecta
E. consistenta alimentelor sa fie intotdeauna redusa.
(pag. 231)

S2265106. Substantele recomandate pentru igienizarea protezelor totale sunt :


A. peroxizii alcalini
B. solutia Mc Collum
C. solutia Budtz
D. solutia Kelstrup
E. acidul fosforic 25%
(pag. 234)

S2265107. Substantele recomandate pentru igienizarea protezelor sunt :


A. acidul clorhidric 15%
B. acidul fosforic 25%
C. solutia Kelstrup
D. solutia Iorgensen
E. solutia Budtz
(pag. 234)

S2265108. Refacerea functiei fizionomice la edentatul total are in vedere :


A. vizibilitatea placuta a dintilor
B. estomparea santurilor vestibulare
C. refacerea dimensiunii verticale
D. imbunatatirea conturului buzelor
E. imbunatatirea conturului obrajilor
(pag. 233)

S2265109. La purtatorii de proteze totale leziunile apar mai frecvent in urmatoarele zone :
A. bridelor laterale
B. frenului buzei inferioare
C. creastei milohioidiana
D. torusului mandibular
E. tuberculului piriform
(pag. 230)

S2265110. La purtatorii de proteze totale leziunile apar mai frecvent in urmatoarele zone :
A. crestei edentate retentive
B. tuberozitatilor
C. frenului buzei inferioare
D. torusului mandibular
E. zonelor retentive ale crestelor edentate
(pag. 230)

S2265111. Absenta mentinerii protezei totale mandibulare presupune :


A. nedegajarea frenurilor bucale
B. montarea dintilor frontali prea oral
C. existenta unor margini prea lungi

1578

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1579

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. existenta unor margini prea scurte


E. nedegajarea frenului buzei superioare
(pag. 235)

S2265112. Controlul extrabucal efectuat inainte de aplicarea protezelor totale in cavitatea bucala
consta in :
A. inspectarea si palparea fetelor vestibulare ale protezelor
B. verificarea polimerizarii pieselor protetice
C. verificarea prelucrarii pieselor protetice
D. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
E. depistarea eventualelor asperitatila nivelul fetelor mucozale
(pag. 223)

S2265113. In cazul alterarii gustului la pacientii purtatori de proteza totala :


A. se recomanda bauturi calde
B. se recomanda mancaruri aromate
C. se recomanda mancaruri cu miros mai usor sesizabil
D. aceasta se datoreste modificarii papilelor gustative
E. se recomanda indepartarea protezelor
(pag. 232)

S2265114. Aparitia senzatiei de voma la pacientii purtatori de proteze totale :


A. se poate datora unor cauze psihogene
B. se poate datora unor cauze somatogene
C. se pot datora unei DVO prea mici
D. se pot datora extinderii protezei dincolo de linia Ah
E. se pot datora unei DVO prea mari
(pag. 232)

S2265115. Controlul extrabucal al protezelor totale consta in:


A. controlul stabilitatii
B. verificarea pozitionarii corecte a dintolor
C. verificarea polimerizarii protezelor
D. palparea fetelor mucozale
E. controlul mentinerii
(pag. 223)

S2265116. Controlul intrabucal al protezelor totale are urmatoarele obiective, mai putin :
A. controlul stabilitatii
B. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
C. controlul mentinerii
D. echilibrarea ocluzala
E. inspectarea si palparea fetelor mucozale
(pag. 224)

S2265117. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste :


A. aprecierea portiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor
B. verificarea prelucrarii protezelor
C. controlul stabilitatii
D. controlul mentinerii
E. controlul fizionomiei si fonatiei
(pag. 224)

1579

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1580

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2265118. Dupa aplicarea protezelor totale leziunile apar in special :


A. in zona "Ah
B. in zona linguala centrala
C. la nivelul bridelor vestibulare laterale
D. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta
E. la nivelul crestelor edentate neretentive
(pag. 230)

S2265119. In primele zile dupa protezarea pacientului edentat total :


A. pacientii pot avea senzatie permanenta de voma
B. poate aparea alterarea gustului
C. consumarea alimentelor se face cu usurinta
D. senzatia de voma apare cand DVO este marita
E. nu se recomanda consumarea mancarurilor si bauturilor calde
(pag. 232)

S2265120. Controlul succiunii protezei totale maxilare se realizeaza astfel :


A. prin deschiderea brusca si maxima a gurii
B. prin presarea cu degetul aplicat pe 1/3 incizala a fetei palatinale a incisivilor, in sens oro-vestibular
C. prin tractiuni cu degetul din aproape in aproape pe marginea vestibulara a protezei
D. prin deschiderea usoara a gurii
E. prin tractiuni cu pulpa degetului din aproape in aproape pe fata palatinala a dintilor protezei maxilare
(pag. 226)

S2265121. Desprinderea protezei totale mandibulare de pe camp presupune :


A. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea subtiri
B. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase
C. montarea dintilor frontali prea vestibularizati
D. montarea dintilor frontali prea oralizati
E. nedegajarea frenurilor bucale
(pag. 225)

S2265122. Cauzele senzatiei permanente de voma care poate sa apara dupa aplicarea protezelor sunt:
A. atat stomatogene , cat si psihogene
B. DVO prea mare
C. extinderea protezei totale maxilare dincolo de linia Ah
D. extinderea protezei totale maxilare strict pana la linia Ah
E. proteze scurte distal, care nu ajung pana la linia Ah
(pag. 232)

S2265123. Proteza mandibulara este mai bine tolerata de pacienti pentru ca :


A. are un volum mai mic
B. are o buna adeziune
C. are un sprijin si o stabilitate mai mari
D. nu declanseaza reflexe de voma
E. zona de sprijin ofera o suprafata mai mare
(pag. 224)

S2265124. Acizii utilizati pentru curatirea protezelor sunt :


A. acidul clorhidric
B. acidul sulfuric
C. acidul fosforic

1580

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1581

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. acidul acetic
E. acidul azotic
(pag. 234)

S2265125. Solutia McCollum, de curatire a protezelor, contine :


A. Tripsina
B. Lipaza
C. Amilaza
D. Pepsinogen
E. EDTA
(pag. 234)

S2265126. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor totale se folosesc urmatoarele pudre sau
comprimate :
A. apa de Javel
B. Steradent
C. Deterdent
D. Polident
E. Corega Tabs
(pag. 234)

S2365127. Dup aplicarea protezei totale n cavitatea bucal se urmrete:


A. aprecierea exact a poriunilor ce declaneaz dureri
B. controlul meninerii stabilitii
C. controlul fizionomiei i fonaiei
D. echilibrarea ocluzal
E. realizarea adaptrii biologice
(pag. 224)

S2365128. Proteza mandibular este mai bine tolerat de ctre pacient pentru c:
A. are un volum mai mic
B. are o bun adeziune
C. are un sprijin i o stabilitate mai mare
D. nu declaneaz reflexe de vom
E. zona de sprijin ofer o suprafa mai mare
(pag. 224)

S2365129. Meninerea protezei pe cmp este periclitat de:


A. existena unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase
B. rscroirea prea larg la nivelul plicilor i frenurilor
C. montarea dinilor frontali prea vestibular
D. montarea dinilor laterali nafara crestei
E. montarea dinilor nuntrul crestei
(pag. 225)

S2365130. Bascularea transversal a protezei se datoreaz:


A. montrii dinilor laterali nafara crestei
B. montarea dinilor laterali nuntrul crestei
C. necorespondenei ntre suprafaa ocluzal a protezei i suprafaa crestelor edentate
D. nefolierii torusului palatin
E. marginilor protetice prea scurte
(pag. 226)

1581

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1582

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2365131. lefuirea contactelor premature n I.M are rolul:


A. de a stabiliza protezele
B. de a dispersa simultan i armonios presiunile pe ntreg cmpul protetic
C. de a reface funcia fizionomic
D. de a reface funcia masticatorie
E. de a restabili adeziunea i succiunea
(pag. 227)

S2365132. Adaptarea psihic a pacienilor la proteza total este condiionat de:


A. tipul de SN al pacientului
B. reaciile motorii de rspuns care se modific odat cu vrsta
C. starea emoional a pacientului
D. adaptarea biologic nu implic acceptarea psihic a protezelor
E. ncrederea n medicul stomatolog
(pag. 229-230)

S2365133. Cauzele neadaptrii psihice a pacienilor la tratamentul prin porteza total ine de:
A. slaba comunicare dintre medic i pacient
B. vrsta naintat a pacientului
C. influena negativ a anturajului
D. experiene stomatologice negative ale pacientului
E. tulburrile funcionale complexe pe care le-a generat starea de edentaie total
(pag. 230)

S2365134. Indicaiile date pacientului privind masticaia cu protezele totale sunt:


A. incizia alimentelor dure
B. secionarea alimentelor cu ajutorul cuitului
C. consumarea de alimente dure n primele zile dup protezare
D. consumarea de alimente moi n primele zile dup protezare
E. efectuarea unei masticaii superficiale pentru a asigura o bun digestie
(pag. 231-232)

S2565135. Ce indicaii se dau pacientului odat cu aplicarea protezelor totale n cavitatea oral:
A. mesele s fie reduse ca volum i dese
B. alimentele s aib consisten crescut
C. secionarea alimentelor s se realizeze cu cuitul nainte de coinsumarea lor
D. executarea de exerciii fonetice
E. igienizarea protezelor totale cu ap i spun
(pag. 231, 232, 233)

S2665136. Cptuirea protezelor scheletate necesit unele condiii pentru a fi ncununat de succes:
A. dinii artificiali s fie n stare bun i montai corect;
B. proteza s aib sprijin mixt;
C. ocluzia s poat fi echilibrat prin mici lefuiri de echilibrare;
D. scheletul metalic s fie perfect adaptat la dinii restani;
E. extinderea eilor s fie corect
(pag. 555)

S2665137. Caracteristicile materialelor reziliente de cptuire sunt:


A. neutralizeaz parial fora de masticaie;
B. au miros plcut;
C. au gust neplcut datorit porozitii

1582

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1583

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. asigur o legtur puternic cu acrilatul eilor;


E. nu-i schimb culoarea.
(pag. 560)

S2665138. Indicaiile rebazrii protezelor scheletate sunt:


A. test de rotaie, al protezelor terminale, pozitiv, nesesizat de pacient;
B. aspect neplcut dup cptuirea protezei;
C. proteze vechi reparate repetat;
D. porozitatea acrilatului la proteze noi;
E. eile permit retenii alimentare abundente.
(pag. 562)

S2665139. n cazul protezelor pariale care au sprijin mucozal sau mixt, timpul n care se produce
atrofia crestelor alveolare depinde de:
A. profesia pacientului;
B. reactivitatea individual;
C. prezena obturaiilor pe dinii stlpi;
D. absena obturaiilor pe dinii restani;
E. prezena unor inflamaii pulpare.
(pag. 555)

S2665140. La cptuirea indirect a protezelor terminale vechi dup metoda cu "gura deschis nu se
indic ambalarea protezei n cuvet datorit urmtoarelor impedimente clinice:
A. neadaptrii scheletului pe dini;
B. suprasolicitrii zonale ale crestelor;
C. test de rotaie pozitiv al protezei;
D. nlrii mari de ocluzie;
E. test de rotaie negativ al protezei.
(pag. 558)

S2665141. La cptuirea indirect a protezelor terminale vechi dup metoda cu "gura deschis presa
se introduce ntr-un aparat de polimerizare n condiiile:
A. temperatur de 390C;
B. presiune de 15-25 psi;
C. timp de 30 minute;
D. 20 minute;
E. 10 minute.
(pag. 559)

S2665142. n cursul readaptrii protezelor schletate, prezena de goluri (lipsuri) la nivelul acrilatului
autopolimerizabil se datoreaz:
A. acrilatul este insuficient cantitativ;
B. prinderii de bule de aer n acrilat;
C. nepresrii acrilatului la marginea modelului;
D. acrilatul aplicat pe ei a fost prea uscat;
E. acrilatul aplicat pe model a fost prea uscat.
(pag. 564)

S2665143. Imposibilitatea aplicrii corecte a unei proteze scheletate pe cmpul protetic dup cptuire
sau rebazare se datoreaz:
A. deformrii scheletului la adaptarea protezei n cuvet;
B. rest de acrilat pe conectorii secundari;
C. rest de acrilat sub pinteni;

1583

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1584

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. rest de gips sub pinteni;


E. egresiunii dinilor restani.
(pag. 565)

S2665144. Apariia unei linii cu aspect neplcut ntre acrilatul nou i vechi dup readaptarea protezelor
scheletate poate fi cauzat de:
A. acrilatul eilor incomplet curat de materialul de amprent;
B. acrilatul a fost prea uscat cnd s-a aplicat pe ei;
C. acrilatul a fost prea uscat cnd s-a aplicat pe model;
D. factori salivari;
E. influena pigmenilor salivari.
(pag. 565)

S2665145. Cauzele pentru care protezele scheletate cpuite sau rebazate prezint testul de rotaie
pozitiv sunt:
A. n timpul amprentrii pacientul a deschis gura;
B. n timpul amprentrii pacientul a nchis gura;
C. scheletul nu a avut trei puncte de sprijin pe dini;
D. proteza s-a deplasat la ambalare;
E. n timpul amprentrii medicul a apsat pe ei.
(pag. 565)

S2865146. Pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale sunt folosite urmatoarele substante:
A. enzime
B. peroxizi alcalini
C. acizi diluati
D. hipocloriti alcalini
E. nici una din aceste substante
(pag. 234)

S2865147. Igiena protezelor totale se face prin:


A. spalare cu apa si sapun
B. spalare cu peria de unghii
C. spalare cu pasta de dinti
D. spalare cu peria de dinti
E. nici una din variantele enumerate
(pag. 233)

S2865148. Pentru neadaptarea psihica a pacientului la proteza totala sunt incriminate:


A. slaba comunicare dintre pacient si medic
B. experiente stomatologice pozitive ale pacientului
C. pretentii nerealiste, absurde ale pacientilor
D. dorinta de esec
E. anxietatea pacientului
(pag. 230)

S2865149. Leziunile aparute dupa aplicarea protezei totale maxilare sunt mai frecvente in urmatoarele
zone:
A. zona AH
B. frenurele laterale
C. frenul buzei inferioare
D. vestibular la nivelul tuberozitatilor
E. nici una dintre zone

1584

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1585

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 230)

S2965150. Controlul extrabucal al protezelor totale noi consta in:


A. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
B. verificarea intercuspidarii maxime
C. verificarea dimensiunii verticale de ocluzie
D. verificarea calitatii polimerizarea acrilatului
E. palparea fetelor mucozale ale protezelor pentru a descoperi eventualele asperitati
(pag. 223)

S2965151. Scopul purtarii protezelor totale nou realizate intr-un vas cu apa inainte de aplicarea lor in
cavitatea bucala este urmatorul:
A. de a le pastra in stare igienica, ferite de mediul inconjurator
B. de a se dizolva eventualele urme de monomer
C. de a se dizolva eventualele urme de polimer
D. de a se pastra umiditate de imbibitie
E. de a se nu deforma
(pag. 224)

S2965152. Aparitia bascularii transversale la aplicarea protezei totale mandibulare nou realizate se
datoreste:
A. montarii dintilor laterali in afara crestei
B. montarii dintilor frontali in afara crestei
C. proteza prea scurta, care nu cuprinde tuberculul piriform
D. dintilor laterali prea ingusti in sens vestibulo-oral
E. rezilientei crescute a mucoasei
(pag. 225)

S2965153. La aplicarea protezelor totale noi in cavitatea bucala, controlul contactelor dento-dentare (al
relatiilor de ocluzie) se face prin urmatoarele manopere:
A. conducerea mandibulei in RC
B. verificarea pozitiei de IM
C. verificarea ocluziei de balans in propulsie
D. verificarea ocluziei de balans in lateralitate
E. proba spatulei
(pag. 227)

1585

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro