Chirurgie (Tumori)

1132
Rezidentiat 2004
PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
Tema nr. 47
Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al feei
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1247001. Cancerul etajului mijlociu al fetei, prin localizare afecteaza:
A. osul maxilar superior
B. mandibula
C. osul maxilar si mandibula
D. etmoidul si osul lacrimal
E. osul maxilar, etmoidul, malarul, oasele nazale, oasele palatine
(pag. 1039)
S1247002. Cel mai comun simptom in tumorile maligne etmoido-maxilare este:

A. pruritul nazal
B. rinoreea seropurulenta
C. sangerarea nazala unilaterala
D. durerea nevralgiforma
E. rinolicvoree
(pag. 1045)
S1247003. In cancerul etajului mijlociu al fetei punctul de plecare cel mai frecvent este:
A. cavitatea nazala
B. sinusurile paranazale
C. platoul palato-alveolar
D. etmoidul
E. osul maxilar
(pag. 1040)
S1247004. Tipul histopatologic predominant al cancerului etejului mijlociu al fetei este:

A. carcinomul nediferentiat
B. carcinomul spinocelular
C. limfoepiteliomul
D. sarcomul Ewing
E. granulomul Wegener
(pag. 1043)
S1247005. Tumorile de suprastructura cuprind urmatoarele forme:

A. alveolara si endosinuzala
B. etmoido-maxilara si alveolopalatina
C. endosinuzale
D. etmoido-maxilare, orbito-sinuzale, sinuso-malare
E. alveolara si sinuso-malara
(pag. 1040)
S1347006. Cancerul etajului mijlociu al fetei are maximum de frecventa intre:

A. 20-30 ani
1132
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
1133
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
30-40 ani
40-50 ani
50-70 ani
70-90 ani
(pag. 1044)
S1347007. Carcinoamele cu celule scuamoase (spinocelular) este prezent la etajul mijlociu al fetei in
proportie cu:
A. 30%
B. 50%
C. 80%
D. 25%
E. 45%
(pag. 1043)
S1347008. Carcinomul adenoid chistic se extinde pe cale:

A. Hematogena
B. Periostica
C. Din aproape in aproape
D. Perineurala
E. Medulara
(pag. )
S1347009. Evolutia cea mai rapida in carcinoamele etajului mijlociu al fetei o are:
A. Adenocarcinomul
B. Carcinomul cu celule fuziforme
C. Carcinomul limfoepitelial
D. Melanomul malign
E. Sarcoamele
(pag. 1047)
S1347010. Semnele oculare sunt prezente in evolutia cancerului de masiv facial in peste:
A. 10% din cazuri
B. 25% din cazuri
C. 35% din cazuri
D. 50% din cazuri
E. 80 % din cazuri
(pag. 1045)
S1447011. Cat la suta dintre cancerele cavitatii nazale si ale sinusurilor paranazale sunt reprezentate
de melanomul malign
A. 0%
B. 1%
C. 2%
D. 3%
E. 4%
(pag. 1043)
S1447012. Dupa clasificarea TNM a tumorilor de mezostructura ale maxilarului, T1 inseamna

A. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) fara
eroziune sau distructie osoasa
B. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune
sau distructie osoasa
1133
1134
Rezidentiat 2004
C. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste trei pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune
D. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) cu
eroziune sau distructie osoasa
E. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) cu eroziune
(pag. 1042)
S1447013. Dupa clasificarea TNM in tumorile de mezostructura a maxilarului

A. in T2 tumora este localizata la nivelul intregii mucoase sinusale fara diistructia peretilor ososi
B. in T0 tumora este evidentiabila clinic
C. in T3 tumora invadeaza peretii maxilarului inferior
D. in N0 limfonodulii sunt palpabili
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1042)
S1447014. Infiltrarea tumoala a nervilor suborbitari precum si a radacinilor nervoase de la baza

craniului poate duce la infiltrarea retrograda a unei fose cerebrale. Specificati despre care fosa
cerebrala este vorba
A. mica
B. mijlocie
C. mare
D. anterioara
E. posterioara
(pag. 1045)
S1447015. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin

A. anestezie in teritoriul nervului supraorbitar
B. edemul pleoapei superioare
C. edemul unghiului extern al ochiului
D. chemozis superior
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. 1045)
S1547016. Carcinomul cu celule scuamoase are la nivelul etajului mijlociu al fetei o incidenta de:
A. 70%;
B. 80%;
C. 65%;
D. 75%;
E. 60%.
(pag. 1043)
S1547017. Care este procentul furnizat de catre datele din literatura privind frecventa afectarii sexului
masculin de catre cancerul de etaj mijlociu al fetei?
A. 6,5%;
B. 44%;
C. 58%;
D. 62%;
E. 48%.
(pag. 1044)
S1547018. Ce element clinic decelabil la examenul local contraindica interventia chirurgicala in

cancerul etajului mijlociu al fetei cu debut supero-anterior si evolutie in fosele nazale:
1134
1135
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
infiltrarea mucoasei nazo-faringiene;

trismusul;
deformarea peretelui lateral al nasului;
scurgerile la nivelul urechii medii;
anestezia palatului.
(pag. 1046)
S1547019. in cancerele etajului mijlociu al fetei aparitia surditatii este consecinta:

A. invaziei fosei pterigo-maxilare;
B. invazia trompei lui Eustachio;
C. invazia cavumului;
D. invazia poriunii anterioare a bazei craniului;
E. invazia valului moale.
(pag. 1047)
S1547020. Rata de supravietuire la 5 ani a pacientilor cu cancer al etajului mijlociu al fetei la care se
practica rezectie chirurgicala este de:
A. 75%;
B. 60%;
C. 70%;
D. 80%;
E. 65%.
(pag. 1044)
S1547021. S-a constatat ca rata de supravietuire la 5 ani pentru pacientii cu cancer al etajului mijlociu
al fetei la care s-a practicat doar terapie radianta este de:
A. 42%;
B. 65%;
C. 34%;
D. 28%;
E. 51%.
(pag. 1044)
S1547022. Termenul de"carcinom imprevizibil"este folosit in literatura pentru a defini:

A. carcinomul adenoid chistic;
B. tumorile sinusului sfenoidal;
C. melanomul malign;
D. tumorile sinusului etmoidal;
E. tumorile suprastructurii maxilare.
(pag. 1046)
S1647023. Incidenta cancerului etajului mijlociu al fetei este mai mare la:
A. barbati
B. femei
C. barbati si femei in aceeasi masura
D. adolescenti
E. copii
(pag. 1044)
S1647024. Indicatiii pentru rezectia partiala de maxilar in cancerul etajului mijlociu al fetei:
A. tumorile mici, care nu necesita extindere in structurile invecinate
B. tumori de mezostructura
1135
1136
Rezidentiat 2004
C. tumori etmoidale
D. tumorile malare
E. tumori ale piramidei nazale
(pag. 1052)
S1647025. Invazia tumorala a nervului sfeno-palatin poate determina anestezia:

A. mentonului
B. palatului
C. piramidei nazale
D. pavilionului urechii
E. limbii
(pag. 1045)
S1647026. Metastazele cancerului de masiv facial sunt:

A. rare
B. frecvente
C. nu se produc niciodata
D. la nivel numai ganglionar
E. fiind tumori benigne nu se produc
(pag. 1049)
S1647027. Metode invazive de investigatie in cancerul etajului mijlociu al fetei:

A. radiografia
B. rezonanta magnetica
C. biopsia
D. tomografia computerizata
E. examenul clinic
(pag. 1048)
S2147028. Cel mai frecvent tip tumoral malign al etajului mijlociu al fetei la vrsta copilariei este:
A. Carcinomul spinocelular
B. Melanomul malign
C. Histiocitoza maligna
D. Sarcoamele
E. Tumorile cu celule gigante
(pag. 1043)
S2147029. Extinderea perineurala este caracteristica:

A. Sarcoamelor
B. Carcinomului spinocelular
C. Adenocarcinomului
D. Carcinomului adenoid chistic
E. Carcinomului mucoepidermoid
(pag. 1044)
S2147030. Metastazele ganglionare n tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei afecteaza cel mai
frecvent limfonodulii:
A. Jugulo-carotidieni superiori
B. Submandibulari
C. Pretragieni
D. Spinali
E. Supraclaviculari
1136
1137
Rezidentiat 2004
(pag. 1049)
S2147031. Obturatoarele chirurgicale ntrziate, dupa rezectii de maxilar, se aplica:

A. Imediat postoperator
B. La 2-3 zile postoperator
C. La 7-10 zile postoperator
D. La 30-40 zile postoperator
E. La 6 luni postoperator
(pag. 1063)
S2147032. Stadiul III al tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei semnifica:
A. T3 N2 M0
B. T2 N1 M1
C. T3 N1 M0
D. T2 N2 M0
E. T2 N0 M0
(pag. 1043)
S2247033. Cancerul etajului mijlociu al fetei poate afecta urmatoarele oase:

A. sfenoidul
B. etmoidul
C. temporalul
D. frontalul
E. parietalul
(pag. 1039)
S2247034. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T1 reprezinta:
A. tumora care invadeaza orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale, etc
B. tumora cu originea la nivelul mucoasei sinusale
C. tumora cu diametrul de pana la 2 cm localizata la nivelul unui singur perete sinuzal fara afectare osoasa
D. tumora cu diametrul intre 2-4 cm cu distructie limitata la nivel alveolar sau al boltii palatine
E. tumora cu diametrul de pana la 2 cm, localizata pe fibromucoasa palatina, fara invazie osoasa.
(pag. 1041)
A. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar
B. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale fara distructia peretilor ososi
C. tumora cu diametrul intre 2-4 cm, cu distructie osoasa limitata la nivel alveolar sau al boltii palatine, fara a
invada mucoasa sinuzala
D. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare
E. tumora neevidentiabila clinic
(pag. 1041)
A. tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale
B. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar
C. tumora cu diametrul pana la 2 cm, localizata pe fibromucoasa palatina, fara invazie osoasa
D. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare
E. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinuzale, fara distructia peretilor ososi.
(pag. 1041)
A. tumora masiva cu invazia partilor moi perimaxilare, ale etmoidului, nazo-faringelui, fosa infratemporala
1137
1138
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare

tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar
tumora neevidentiabila clinic
tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale, etc.
(pag. 1041)
S2247038. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N0 reprezinta:
A. limfonoduli masivi, fixati de tesuturile adiacente
B. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm
C. limfonoduli nepalpabili
D. limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul pana la 3 cm apreciati clinic invadati
E. limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
(pag. 1042)
S2247039. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N1a
reprezinta:
A. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic invadati
B. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic neinvadati
C. limfonoduli nepalpabili
D. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic
neinvadati
E. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
(pag. 1042)
S2247040. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N1b
reprezinta:
A. limfonoduli nepalpabili
B. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic neinvadati
C. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic invadati
D. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
E. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic
neinvadati
(pag. 1042)
S2247041. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N2a
reprezinta:
A. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic invadati
B. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic invadati
C. limfonoduli masivi fixati de tesuturile adiacente
D. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic
neinvadati
E. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic neinvadati
(pag. 1042)
S2247042. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N2b
reprezinta:
A. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
B. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
C. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic
neinvadati
D. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
E. limfonoduli nepalpabili
(pag. 1042)
1138
1139
Rezidentiat 2004
S2247043. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N3 reprezinta:
A. limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
B. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic
neinvadati
C. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic invadati
D. limfonoduli masivi homolaterali, contralaterali sau bilaterali, fixati de tesuturile adiacente
E. limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
(pag. 1042)
S2247044. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T1

reprezinta:
A. tumora cu diametrul pana la 2 cm, localizata pe fibromucoasa palatina, fara invazie osoasa
B. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal, fara eroziune sau distructie
osoasa
C. tumora care invadeaza orbita, fosa infratemporala, baza craniului
D. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososi
E. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar.
(pag. 1042)
S2247045. In cazul sindromului de planseu al orbitei din cancerul etajului mijlociu al fetei, punctul de
plecare este:
A. etmoidul
B. sfenoidul
C. sinusul maxilar
D. sinusul frontal
E. sinusul cavernos
(pag. 1045)
S2247046. In cazul sindromului posterior al orbitei din cancerul etajului mijlociu al fetei, punctul de
plecare este:
A. sinusul maxilar
B. sfenoidul
C. etmoidul
D. sinusul frontal
E. sinusul cavernos
(pag. 1045)

reprezinta:
A. tumora cu diametrul intre 2-4 cm, cu distructie osoasa limitata la nivel alveolar sau al mucoasei palatine,
fara a invada mucoasa sinusala
B. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososi
C. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar
D. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilarisi celulele etmoidale anterioare
E. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal fara eroziune sau distructie
osoasa
(pag. 1042)

reprezinta:
A. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare
B. tumora masiva cu invazia partilor moi perimaxilare, etmoidului, nazo-faringelui si fosei infratemporale
C. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososi
D. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar
1139
1140
Rezidentiat 2004
E. tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale.

(pag. 1042)

reprezinta:
A. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar
B. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare
C. tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale, etc
D. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososi
E. tumora masiva cu invazia partilor moi perimaxilare, ale etmoidului, nazo-faringelui, fosa infratemporala,
baza craniului.
(pag. 1042)
S2247050. Conform stadializarii TNM stadiul I al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat de:
A. T2-NO-M0
B. T1-N0-M0
C. T3-N0-M0
D. T4-N0-M0
E. T1-N1-M0
(pag. 1043)
S2247051. Conform stadializarii TNM stadiul II al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat de:
A. T1-N0-M0
B. T3-N0-M0
C. T2-N0-M0
D. T3-N1-M0
E. T2-N1-M0
(pag. 1043)
S2247052. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi epiteliale sunt:
A. mixosarcomul
B. tumori maligne ale glandelor salivare mici
C. fibrosarcomul
D. condrosarcomul
E. granulomatoza Wegener
(pag. 1043)
S2247053. Evolutia tumorilor maligne ale masivului facial nu este deosebit de rapida exceptie facand:
A. carcinoamele "in situ"
B. carcinoamele spinocelulare
C. adenocarcinoamele
D. carcinoamele adenoid-chistice
E. sarcoamele
(pag. 1047)
S2247054. Metodele invazive de investigatie a cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:

A. radiografia
B. ultrasonografia
C. ortopantomografia
D. biopsia
E. tomografia computerizata
(pag. 1048)
1140
1141
Rezidentiat 2004
S2247055. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale tesutului osos sunt:
A. sarcomul Ewing
B. carcinomul cu celule scuamoase
C. carcinomul cu celule fuziforme
D. carcinomul cu celule nediferentiate
E. condrosarcomul
(pag. 1043)
S2247056. Cel mai frecvent intalnit tip tumoral la nivelul etajului mijlociu al fetei este:
A. limfoepiteliomul
B. melanomul malign
C. carcinomul cu celule scuamoase (spinocelular)
D. carcinomul bazocelular
E. sarcomul osteogen
(pag. 1043)
S2247057. Carcinoamele etajului mijlociu al fetei sunt mai frecvente la:

A. femei intre 20-30 ani
B. barbati intre 30-40 ani
C. barbati intre 50-70 ani
D. femei intre 40-60 ani
E. barbati intre 20-30 ani
(pag. 1044)
S2247058. Carcinomul adenoid chistic al etajului mijlociu al fetei se extinde pe cale:

A. hematogena
B. limfatica
C. sanguina
D. perineurala
E. perivasculara
(pag. 1046)
S2347059. Carcinoamele cu celule scuamoase (spinocelular) este prezent la etajul mijlociu al feei n
proporie cu:
A. 30%
B. 50%
C. 80%
D. 25%
E. 45%
(pag. 1043)
S2347060. Cancerul etajului mijlociu al feei are maximum de frecven ntre:

A. 20-30 ani
B. 30-40 ani
C. 40-50 ani
D. 50-70 ani
E. 70-90 ani
(pag. 1044)
S2347061. Semnele oculare sunt prezente n evoluia cancerului de masiv facial n peste:
A. 10% din cazuri
B. 25% din cazuri
1141
1142
Rezidentiat 2004
C. 35% din cazuri

D. 50% din cazuri
E. 80 % din cazuri
(pag. 1045)
S2347062. Carcinomul adenoid chistic se extinde pe cale:

A. Hematogen
B. Periostic
C. Din aproape n aproape
D. Perineural
E. Medular
(pag. 1046)
S2347063. Melanomul malign disemineaz la distan pe cale:

A. Melanomul malign disemineaz la distan pe cale:
B. Medular
C. Hematogen
D. Periostic
E. Prin contiguitate
(pag. 1046)
S2347064. Evoluia cea mai rapid n carcinoamele etajului mijlociu al feei o are:
A. Adenocarcinomul
B. Carcinomul cu celule fuziforme
C. Carcinomul limfoepitelial
D. Melanomul malign
E. Sarcomul
(pag. 1047)
S2347065. Linia lui Ohnegren, utilizat n clasificarea (1933) cancerului etajului mijlociu al feei, este:
A. dreapta care unete unghiul intern al ochiului cu tragusul
B. Dreapta imaginar dintre unghiul extern al ochiului i tragus
C. Dreapta imaginar dintre rdcina nasului i arcada temporo-zigomatic
D. Dreapta care unete rdcina nasului cu unghiul maxilarului
E. Dreapta imaginar dintre unghiul extern al ochiului i spina nazal anterioar
(pag. 1039)
S2547066. Caracteristica evolutiv a tumorilor de etaj mijlociu al feei este:

A. extensia local
B. adenopatia secundar
C. metastazele la distan
D. afectarea vaselor
E. afectarea nervilor cranieni.
(pag. 1047)
S2647067. nlarea crestelor alveolare mandibulare I maxilare se realizeaz prin:

A. plastia anurilor periosoase (met. Kazanjian)
B. plastia submucoas a anurilor vestibulare (operaia Obwegeser)
C. plastia anurilor paralinguale prin dezinseria muchiului milohioidea (met. Trauner)
D. plastia anurilor perituberozitare (operaia Celesnik)
E. plastii de adiie I osteotomii cu osteoplastii diverse
(pag. 214)
1142
1143
Rezidentiat 2004
S2647068. Deformrile osoase prin proeminene n exces, care necesit intervenii chirurgicale
proprotetice, sunt:
A. creast alveolar neregulat
B. frenuri labiale ngroate
C. frenuri linguale proeminente
D. creast alveolar atrofiat pn la nivelul osului bazal
E. hiperplazii epitelio-conjunctive
(pag. 209)
S2847069. Codificarea TNM corespunzatoare stadiului II este:

A. T1 N0 M0
B. T1 N1 M0
C. T2 N1 M0
D. T2 N0 M0
E. T3 N0 M0
(pag. 1043)
S2947070. Cancerul etajului mijlociu al fetei cand afecteaza portiunea anterioara a bazei craniului
poate determina la debut:
A. la debut poate sa lipseasca simptomatologia specifica;
B. alterari functionale la nivelul cavitatii bucale;
C. tulburari respiratorii;
D. tulburari de deglutitie;
E. tulburari olfactive.
(pag. 1047)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1247071. Aportul nutritiv al mucoasei nazale este asigurat de:
A. a. faciala
B. a. temporala superficiala
C. a. etmoidale anterioare si posterioare
D. a. sfeno palatina
E. a. olfactiva
(pag. 1040)
S1247072. Examenul radiografic in cazul tumorilor etajului mijlociu facial:

A. constituie una dintre primele investigatii complementare
B. este o examinare specifica
C. permite diagnosticul diferential cu tumorile benigne
D. se face in incidena axiala
E. interpretarea radiografiei trebuie facuta cu multa circumspectie
(pag. 1047-1048)
S1247073. Examinari paraclinice folosite in diagnosticarea tumorilor maligne ale etajului mijlociu:
A. radiografie
B. rinoscopie anterioara
C. tomografie computerizata
D. biopsie
E. sialografie
1143
1144
Rezidentiat 2004
(pag. 1047-1048)
S1247074. Factorii incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu sunt:

A. noxele profesionale
B. tutunul
C. polipii inflamatori
D. dinii inclusi palatinal
E. radiatii ionizante
(pag. 1044)
S1247075. intre semnele clinice ale carcinoamelor etajului mijlociu al fetei sunt:
A. dureri dentare
B. dureri ale regiunii temporale
C. rinoree purulenta cu striuri sangvinolente
D. enoftalmie
E. diplopie
(pag. 1043)
S1247076. intre semnele dentare ale tumorilor maligne maxilare pot fi:
A. dureri dentare la nivelul unuia sau mai multor dinti
B. mobilitate dentara fara justificare parodontala
C. mobilitate dentara cu justificare parodontala
D. expulzia dinilor
E. egresiunea dintilor
(pag. 1044)
S1247077. Semne de extensie a cancerului de etaj mijlociu al fetei in fosa pterigo-maxilara:

A. trismus
B. edemul regiunii pana la fosa temporala
C. constrictia de maxilar
D. durere in teritoriul nervului maxilar
E. semnul Vincent pozitiv
(pag. 10445)
S1247078. Semne dentare in cancerul de etaj mijlociu al fetei:

A. dureri dentare
B. mobilitate dentara fara afectiuni parodontale
C. comunicarea oroantrala
D. expulzia dinilor
E. burjonarea tumorii prin alveola postextractionala
(pag. 1044-1045)
S1247079. Semnele dentare ale cancerului etajului mijlociu al fetei sunt:

A. luxatia dentara
B. fractura corono-radiculara
C. pulpita acuta seroasa partiala
D. odontalgii la unul sau mai multi dinti
E. mobilitate dentara fara a fi prezente afectiuni parodontale
(pag. 1044)
S1247080. Semnele oculare in cadrul carcinoamelor etajului mijlociu al fetei:

A. nu sunt patognomonice pentru invazia orbitara
1144
1145
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
sunt patognomonice pentru invazia orbitara

se pot manifesta sub forma de paralizie oculara globala
se pot manifesta sub forma de anestezie a teritoriului de inervaie a nervului infraorbitar
se pot manifesta sub forma de edem palpebral
(pag. 1045)

A. Artera sfeno-palatina
B. Artera etmoidala anterioara
C. Artera etmoidala posterioara
D. Artera faciala
E. Artera temporala
(pag. 1040)
S1347082. Factorii incriminanti in geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:

A. Infectiile cronice
B. Polipii inflamatori
C. Noxele profesionale
D. Tutunul
E. Alimentatia
(pag. 1044)
S1347083. Metodele de investigatie neinvaziva sunt:

A. Radiografia
B. Tomografia computerizata
C. Ortopantomografia
D. Biopsia
E. Angiografia
(pag. 1047)
S1347084. Mucoasa care captuseste fosele nazale este atasata la:

A. Os
B. Mucoasa boltii palatine
C. Periost
D. Pericondrom
E. Mucoasa jugala
(pag. 1040)
S1347085. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin:

A. Anestezia teritoriului nervului suborbitar
B. Edemul pleoapei inferioare
C. Deformarea rebordului orbitar inferior
D. Anestezia coronara
E. Lacrimare
(pag. 1045)
S1347086. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin:

A. Paralizia oculara globala,
B. Anestezia corneana
C. Nevrita atrofica a nervului optic
D. Alterarea acuitaii vizuale
E. Chemosis inferior
1145
1146
Rezidentiat 2004
(pag. 1045)
S1347087. Sinusul etmoidal are relatii importante cu:

A. Sinusul maxilar
B. Fosa nazala
C. Bolta palatina
D. Nervul optic
E. Orbita
(pag. 1041)
S1347088. Sinusul sfenoidal are relatie importanta cu:

A. Fosa nazala
B. Nervul optic
C. Dura mater
D. Sinusul cavernos
E. Glanda pituitara
(pag. 1041)
S1447089. Care dinntre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului interstitial
A. reticulosarcomul
B. sarcomul Ewing
C. mixosarcomul
D. tumora cu celule gigante
(pag. 1043)
S1447090. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului osos
A. reticulosarcomul
B. sarcomul Ewing
C. mixosarcomul
D. tumora cu celule gigante
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1043)
S1447091. Dupa clasificarea TNM in tumorile de infrastructura a maxilarului:

A. T2 inseamna tumora intre 1 si 5 cm
B. T3 inseamna tumora peste 4 cm
C. in T4 tumora invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale
D. N1 inseamna limfonoduli homolaterali mobili cu diametru peste 3 cm
E. N3 inseamna limfonoduli homolaterali mobili
(pag. 1041)
S1447092. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu in fosa pterigo-maxilara sunt:
A. dureri in teritoriul nervului oftalmic
B. dureri in teritoriul nervului maxilar
C. trismus
D. torus
E. nici un raspuns
(pag. 1045)
S1447093. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin

A. anoftalmie
1146
1147
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
hipermetropie
anestezie corneeana
astigmatism
alterarea acuitatii vizuale
(pag. 1045)
S1547094. Care dintre urmatoarele date este exacta in ceea ce priveste frecventa dupa localizarea
topografica a cancerului etajului mijlociu al fetei?
A. mezostructura - 15%;
B. regiunea etmoidala - 13%;
C. infrastructura - 19%;
D. fosele nazale - 10%;
E. regiunea etmoidomaxilara - 18%.
(pag. 1044)
S1547095. in geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt incriminati o serie de factori precum:
A. sinuzita cronica;
B. alcoolul;
C. traumatismele repetate;
D. chisturile paradentare;
E. polipii inflamatori.
(pag. 1044)
S1547096. intre factorii etiopatogenici implicati in geneza cancerului etajului mijlociu al fetei se
numara:
A. radiatia ultravioleta;
B. praful de lemn ;
C. ereditatea;
D. noxele profesionale;
E. vegetatiile adenoide.
(pag. 1044)
S1547097. Precizati care dintre factorii enumerati mai jos sunt incriminati in etiologia cancerului
etajului mijlociu al fetei:
A. infectiile cronice;
B. leucoplazia papilara;
C. sinuzitele acute;
D. cicatricele chimice;
E. polipii nazali.
(pag. 1044)
S1547098. Semnele clinice ale sindromului de planseu al orbitei sunt:

A. diplopie verticala;
B. lacrimare;
C. anestezie corneana;
D. exoftalmie;
E. edemul pleoapei inferioare.
(pag. 1045)
S1547099. Semnele clinice ale unui cancer al complexului etmoido-maxilar sunt:

A. scurgeri la nivelul urechii medii;
B. durerea atipica faciala;
C. anestezia palatului;
1147
1148
Rezidentiat 2004
D. anetezia teritoriului nervului suborbitar;

E. sangerarea nazala unilaterala.
(pag. 1045)
S1547100. Semnele clinice de extensie in fosa pterigo-maxilara a unei tumori maligne de etaj mijlociu
al fetei sunt:
A. edemul partilor moi geniotemporale;
B. trismusul;
C. alterarea acuitatii vizuale;
D. otoragia;
E. durerea in teritoriul nervului maxilar.
(pag. 1045)
S1547101. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza clinic prin:

A. enoftalmie;
B. alterarea acuitatii vizuale;
C. paralizia oculara globala;
D. chemozis inferior;
E. anestezia corneeana.
(pag. 1045)
S1647102. Extinderea tumorilor maligne ale etajului mijlociu depind de.

A. varsta pacientului
B. sexul pacientului
C. localizare
D. forma histopatologica
E. profesia pacientului
(pag. 1046)
S1647103. Factori incriminati in geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei ar fi:

A. infectiile cronice si polipii inflamatori
B. leucoplazia papilara
C. anemia feripriva
D. chisturile paradentare
E. diabetul zaharat
(pag. 1044)
S1647104. Localizarile cele mai des intalnite in metastazele la distanta in cancerul etajului mijlociu al
fetei sunt:
A. Splina
B. bazin
C. coloana vertebrala
D. ficat
E. membre
(pag. 1049)
S1647105. Metode de diagnostic neinvazive in cancerul etajului mijlociu al fetei:

A. radiografia
B. biopsia
C. tomografia computerizata
D. ortopantomografia
E. chiuretajul
1148
1149
Rezidentiat 2004
(pag. 1047)
S1647106. Semne clinice ale cancerului de etaj mijlociu ar fetei sunt:

A. rinoreea purulenta
B. disfagia
C. xerostomia
D. anestezia nervului suborbitar
E. mobilitate si expulzii dentar
(pag. 1044)
S1647107. Semne de extensie ale cancerului de etaj mijlociu al fetei in fosa pterigo-maxilara sunt:
A. trismus
B. strabism convergent
C. dureri in teritoriile nervilor maxilar superior sau inferior
D. paralizie
E. paralizie de hipoglos
(pag. 1045)
S1647108. Semne dentare in cazul cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:

A. dureri dentare
C. tartru dentar
D. halistereza
E. expulzii ale dintilor
(pag. 1044)
S1647109. Tumorile extinse ale etajului mijlociu al fetei dupa Le Roux si Ennuyer cuprind
A. tumorile etmoido-maxilo-orbito-malare
B. tumori ale planseului sinusal
C. tumori orbitale
D. tumori mandibulare
E. tumori ale condilului mandibular
(pag. 1039)
S2147110. Care din urmatoarele forme histopatologice maligne au origine la nivelul tesutului osos:
A. Condrosarcomul
B. Reticulosarcomul
C. Sarcomul osteogen
D. Limfosarcomul
E. Sarcomul Ewing
(pag. 1043)
S2147111. n etiologia tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei sunt incriminate:
A. Noxele profesionale
B. Tutunul
C. Alcoolul
D. Cicatricile postcombustionale
E. Ereditatea
(pag. 1044)
S2147112. Metode invazive cu investigatii a carcinoamelor etajului mijlociu al fetei:

A. Biopsia si explorarea sinusului maxilar
1149
1150
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Biopsia si explorrea sinusului sfenoidal

Etmoidectomia
Tomografia computerizata
Biopsia si explorarea sinusului frontal
(pag. 1048)
S2147113. Semne dentare n cancerul de etaj mijlociu al fetei:

A. Dureri dentare
B. Mobilitate dentara fara afectiuni parodontale
C. Comunicarea oro-sinusala
D. Expulzia dintilor
E. Burjonarea tumorii prin alveola postextractionala
(pag. 1044)
S2147114. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu n fosa pterigo-maxilara sunt:
A. Dureri n teritoriul nervului oftalmic
B. Dureri n teritoriul nervului maxilar
C. Trismus
D. Torticolis
E. Diplopia
(pag. 1045)
S2147115. Simptomatologia oculara n tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei se poate ncadra n
urmatoarele sindroame:
A. Sindromul de planseu orbitar
B. Sindromul de nerv optic
C. Sindromul de chiasma optica
D. Sindromul orbitar posterior
E. Sindromul de fisura orbitara inferioara
(pag. 1045)
S2147116. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin:

A. Anestezia teritoriului nervului infraorbitar
D. Anestezia coronara
E. Lacrimare
(pag. 1045)

A. maxilarul
B. mandibula
C. malarul
D. etmoidul
E. hioidul
(pag. 1039)

A. oasele palatine
B. oasele nazale
C. oasele frontale
D. oasele malare
1150
1151
Rezidentiat 2004
E. oasele maxilare
(pag. 1039)
S2247119. Prin carcinom de mezostructura a maxilarului superior se intelege:

A. carcinom cu punct de plecare din osul malar
B. carcinom cu punct de plecare din mucoasa planseului orbitei
C. carcinom cu punct de plecare din mucoasa planseului sinusal
D. carcinom cu punct de plecare din mucoasa jumatatii inaltimii peretilor sinusali
E. carcinom cu punct de plecare gingivo-alveolar
(pag. 1042)
S2247120. Simptomatologia oculara a cancerului etajului mijlociu al fetei se poate incadra in:
A. sindromul de planseu de orbita
B. sindromul de pol anterior al orbitei
C. sindromul orbitar inferior
D. sindromul orbitar posterior
E. sindromul orbitar superior
(pag. 1045)
S2247121. Simptomele cancerului de etaj mijlociu al fetei pot fi sistematizate in:

A. semne etmoidale
B. semne dentare
C. semne nazale
D. semne oculare
E. semne de extensie in fosa pterigo-maxilara
(pag. 1044,1045)
S2247122. Semnele clinice dentare ce pot aparea in cazul unui cancer al etajului mijlociu al fetei sunt:
A. dureri dentare la unul sau mai multi dinti
B. migrari ale dintilor adiacenti
C. mobilitate dentara fara a fi prezente afectiuni parodontale
D. expulzii ale dintilor
E. retractii gingivale
(pag. 1044)
S2247123. Sindromul de planseu al orbitei din cancerele etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:
A. anestezia corneana
B. anestezia teritoriului nervului infraorbitar
C. pareza dreptului inferior
D. paralizia oculara globala
E. diplopie
(pag. 1045)
A. nevrita atrofica a nervului optic
B. edemul pleoapei inferioare si al unghiului intern al ochiului
C. deformatia rebordului orbitar inferior
D. deformatia rebordului orbitar superior
E. lacrimare si tulburari de permeabilitate a cailor lacrimale
(pag. 1045)
1151
1152
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
deplasarea in sus a globului ocular

deplasarea in jos a globului ocular
enoftalmie
paralizie oculara globala
exoftalmie
(pag. 1045)
S2247126. Sindromul orbitar posterior din cancerul etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:
A. paralizia oculara partiala
B. paralizia oculara globala
C. anestezia corneana
D. alterarea acuitatii vizuale prin nevrita atrofica a nervului optic
E. alterarea acuitatii vizuale prin nevrita atrofica a nervului oculomotor
(pag. 1045)
S2247127. Sindromul orbitar posterior din cancerul etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:
A. paralizia oculara globala
B. pareza dreptului inferior
C. anestezia corneana
D. tulburari de permeabilitate a cailor lacrimale
E. alterarea acuitatii vizuale prin nevrita atrofica a nervului optic
(pag. 1045)
S2247128. La cancerele etajului mijlociu al fetei interesarea dentara se evidentiaza clinic la:
A. mai ales la nivelul molarilor si premolarilor
B. cancerele de infrastructura
C. cancerele de suprastructura
D. cancerele de mezostructura care au interesat secundar infrastructura
E. cancerele de infra-mezostructura
(pag. 1045)
S2247129. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei
sunt:
A. dureri la nivelul regiunii genio-maxilare
B. dureri faringiene
C. dureri la nivelul regiunii temporale
D. dureri de cap
E. dureri dentare
(pag. 1044)
sunt:
A. tumefactia regiunii geniene
B. tumefactia regiunii temporale
C. tumefactia rebordului alveolar si a vestibulului bucal
D. tumefactia regiunii submandibulare
E. tumefactia unghiului extern al ochiului
(pag. 1044)
sunt:
A. rinoree purulenta
B. epistaxis
1152
1153
Rezidentiat 2004
C. ulceratii ale boltei palatine

D. ulceratii ale vestibului oral inferior
E. dureri in hemimandibula de partea afectata
(pag. 1044)
sunt:
A. alterarea vederii prin modificarea acuitatii vizuale
B. strabism
C. lateroftalmie
D. lacrimare
E. diplopie
(pag. 1044)
sunt:
A. exoftalmie
B. anestezia nervului bucal
C. deplasari ale globului ocular
D. mobilitatea dintilor mandibulari
E. anestezia nervului infraorbitar
(pag. 1044)
sunt:
A. fistule pretragiene
B. fistule ale tegumentelor genio-palpebrale
C. fistule submentoniere
D. mobilitate si expulzii dentare
E. metastaze la distanta
(pag. 1044)
S2247135. Semnele indirecte care apar la invazia fosei pterigomaxilare de catre un cancer de etaj
mijlociu al fetei sunt:
A. trismusul
B. edemul regiunii pana la fosa temporala
C. dureri in teritoriul nervului maxilar
D. rinoree purulenta
E. dureri in teritoriul nervului mandibular
(pag. 1045)
S2247136. In cazul tumorilor maligne primare ale etajului mijlociu al fetei cu debut supero-anterior si
evolutie secundara in fosele nazale pot apare urmatoarele simptome:
A. durere atipica faciala
B. invazia nervului nazal
C. sangerare nazala unilaterala
D. cefalee
E. deformatia peretelui lateral al nasului
(pag. 1045)
S2247137. Examenul clinic complet in cazul tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei cuprinde:
A. examinarea exoorala
B. examinari de laborator
1153
1154
Rezidentiat 2004
C. examinarea cavitatii sinusale

D. examinarea endoorala
E. examinarea cavitatii nazale
(pag. 1045, 1046)
S2247138. Conform stadializarii TNM stadiul III al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat
de:
A. T4-N0-M0
B. T2-N0-M0
C. T1-N0-M0
D. T3-N0-M0
E. T1-N1-M0
(pag. 1043)
de:
A. T3-N2-M0
B. T1-N1-M0
C. T2-N1-M0
D. T3-N1-M0
E. T2-N0-M0
(pag. 1043)
de:
A. T1-N1-M1
B. T1-N0-M0
C. T3-N3-M0
D. T3-N2-M1
E. T4-N2-M1
(pag. 1043)
A. sarcomul Ewing
B. carcinomul "in situ"
C. carcinomul cu celule scuamoase
D. reticulosarcomul
E. melanomul malign
(pag. 1043)
A. adenocarcinomul
B. carcinomul adenoid chistic
C. tumora cu celule gigante
D. carcinomul limfoepitelial
E. carcinomul cu celule fuziforme
(pag. 1043)
S2247143. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi, ale tesutului
interstitial sunt:
A. melanomul malign
B. rabdomiosarcomul
C. fibrosarcomul
1154
1155
Rezidentiat 2004
D. angiosarcomul
E. reticulosarcomul
(pag. 1043)
S2247144. Examenul clinic complet in cazul tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei cuprinde:
A. examinarea cavitatii nazale
B. examinarea cavitatii orale
C. examinarea cavitatii sinusale
D. examinarea nazo-faringelui
E. examinarea grupelor ganglionare
(pag. 1046)
S2247145. Tumorile maligne ale infrastructurii maxilarului superior se pot extinde in:
A. sinusurile etmoidale
B. procesul alveolar
C. sinusul sfenoidal
D. santul gingivo-bucal
E. orbita
(pag. 1046)
S2247146. Tumorile maligne ale infrastructurii maxilarului superior se pot extinde in:
A. regiunea geniana sub osul malar
B. fosa infratemporala
C. fosa nazala
D. lama ciuruita a etmoidului
E. palatul dur
(pag. 1046)
S2247147. Tumorile maligne ale suprastructurii maxilarului superior se pot extinde in:
A. spatiul zigomatic
B. fosa nazala
C. fosa infratemporala
D. palatul dur
E. sinusurile etmoidale
(pag. 1046)
S2247148. Tumorile maligne ale suprastructurii maxilarului superior se pot extinde in:
A. sinusurile etmoidale
B. santul gingivo-bucal
C. lama ciuruita a etmoidului
D. regiunea geniana
E. baza craniului
(pag. 1046)
S2247149. Tumorile maligne ale sinusului etmoidal pot evolua in:

A. sinusul maxilar
B. santul gingivo-alveolar
C. cornetele sau septul nazal
D. regiunea geniana
E. palatul dur
(pag. 1046)
1155
1156
Rezidentiat 2004

A. sinusul sfenoidal
B. sinusul cavernos
C. nazofaringele
D. valul palatin
E. baza craniului
(pag. 1046)

A. sinusul frontal
B. regiunea proceselor alveolare
C. lama ciuriuta a etmoidului
D. fosa craniana anterioara
E. palatul dur
(pag. 1046)
S2247152. Tumorile maligne ale sinusului sfenoidal pot evolua in:

A. nazofaringe
B. vestibulil bucal
C. valul palatin
D. fosa craniana mijlocie
E. fisura orbitara superioara
(pag. 1046)
S2247153. Metodele neinvazive de investigatie a cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:

A. biopsia
B. punctia biopsie
C. radiografia
E. tomografia computerizata
(pag. 1047)
S2247154. Utilizarea tomografiei computerizate in diagnosticul cancerului de etaj mijlociu al fetei

releva:
A. determinarea precisa a extensiei tumorii in tesuturile moi
B. determinare tipului de tumora
C. determinarea tipul de diseminare a tumorii
D. delimitarea invaziei tumorale in zonele orbitare si retroorbitare
E. determinarea extensiei intracraniene a tumorii
(pag. 1048)
S2247155. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi, ale tesutului
interstitial sunt:
A. limfosarcomul
B. tumora cu celule gigante
C. granulomatoza Wegener
D. carcinomul muco-epidermoid
E. mixosarcomul
(pag. 1043)
S2247156. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale tesutului osos sunt:
A. reticulosarcomul
1156
1157
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
sarcomul osteogen
tumora cu celule gigante
rabdomiosarcomul
sarcomul Ewing
(pag. 1043)
S2247157. Melanomul malign in localizarea sa la nivelul etajului mijlociu al fetei are urmatoarele
particularitati:
A. metastazeaza precoce pe cale vasculara
B. prezinta plurifocalitate locala
C. este tipul tumoral predominant
D. apar tumori satelite
E. metastazeaza precoce pe cale limfatica
(pag. 1044)
S2247158. Factorii etiologici incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:
A. infectiile cronice
B. infectiile acute
C. polipii inflamatori
D. alcoolismul
E. tutunul
(pag. 1044)
A. leucoplazia papilara
B. leucoedemul
C. chisturile paradentare
D. noxele profesionale
E. ereditatea
(pag. 1044)
A. radiatiile ionizante
B. traumatismele si cicatricile
C. fibrosarcoamele
D. leziuni inflamatorii specifice
E. boala Paget
(pag. 1044)
S2247161. Prin carcinom de infrastructura a maxilarului superior se intelege:

A. carcinomul cu debut gingival
B. carcinomul cu debut osos alveolar
C. carcinomul cu debut in mucoasa planseului sinusal
D. carcinom cu debut in epiteliul fibromucoasei palatine
E. carcinom cu debut la nivelul marginii infraorbitare
(pag. 1041)
S2247162. Tumorile maligne ale sinusurilor paranazale disemineaza loco-regional si la distanta prin:
A. un fenomen embolic prin limfatice
B. pe cale perineurala
C. pe cale hematogena
D. pe cale directa
1157
1158
Rezidentiat 2004
E. un fenomen de difuziune
(pag. 1046)
S2247163. In legatura cu evolutia tumorilor maligne de etaj mijlociu al fetei se poate afirma:
A. extensia locala este redusa
B. extensia locala este caracteristica
C. adenopatia secundara apare intr-un numar mai redus
D. metastazele la distanta apar in mai mica masura
E. adenopatia secundara apare constant la majoritatea cazurilor
(pag. 1047)
S2247164. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari
morfologice si functionale cum sunt:
A. la nivelul fosei pterigomaxilare trismusul produce tulburari functionale de alimentatie
B. la nivelul fosei pterigomaxilare trismusul produce tulburari functionale de fonatie
C. la nivelul partii mijlocii a bazei craniului afectarea nervilor cranieni
D. la nivelul trompei lui Eustachio determinand tulburari de deglutitie
E. la nivelul trompei lui Eustachio determinand surditate progresiva
(pag. 1047)
A. prin invadarea orbitei exoftalmie, nevrita optica si diminuarea acuitatii vizuale
B. prin invadarea orbitei exoftalmie
C. prin invadarea orbitei paralizia nervilor oculomotori si deplasarea globului ocular
D. prin invadarea orbitei keratite neuro-paralitice
E. prin invadarea orbitei keratite virale
(pag. 1047)
A. invadarea trompei lui Eustachio produce modificari de deglutitie
B. invadarea partilor moi produce modificari la nivelul fetei
C. invadarea partii posterioare a bazei craniului produce afectari ale nervilor cranieni
D. invadarea valului moale produce disfagie
E. invadarea valului moale produce rinolalie
(pag. 1047)
A. la nivelul valului moale poate determina tulburari de autointretinere
B. la nivelul cavitatii bucale produce tulburari de masticatie
C. la nivelul foselor nazale produce tulburari de vorbire si deglutitie
D. la nivelul foselor nazale produce tulburari respiratorii si olfactive
E. la nivelul cavitatii bucale produce tulburari de vorbire si deglutitie
(pag. 1047)
S2247168. Prin invadarea cavitatii orbitare de catre tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei pot
apare:
A. paralizia nervului trigemen
B. paralizia nervilor oculomotori
C. keratite actinice
D. keratite neuro-paralitice
1158
1159
Rezidentiat 2004
E. deplasarea globului ocular

(pag. 1047)
S2247169. Prin invadarea cavitatii orbitare de catre tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei pot
apare:
A. enoftalmie
B. exoftalmie
C. nevrita optica
D. nevroza optica
E. surditate
(pag. 1047)
S2247170. Evolutia tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei in fosele nazale duce la tulburari:
A. de deglutitie
B. masticatorii
C. respiratorii
D. olfactive
E. psihomotorii
(pag. 1047)
S2247171. In evolutia tardiva a cancerelor etajului mijlociu al fetei moarte se poate produce prin:
A. cecitate
B. casexie
C. hematoame
D. meningite
E. hemoragii
(pag. 1047)
S2247172. In evolutia tardiva a cancerelor etajului mijlociu al fetei moarte se poate produce prin:
A. pneumopatii obstructive
B. decompensari cardiace
C. pneumonie de aspiratie
D. angina pectorala
E. afectarea metastatica a organelor importante
(pag. 1047)
S2347173. Factorii incriminani n geneza cancerului de etaj mijlociu al feei sunt:

A. Infeciile cronice
B. Polipii inflamatori
C. Noxele profesionale
D. Tutunul
E. Alimentaia
(pag. 1044)
S2347174. Sindromul de planeu al orbitei se caracterizeaz prin:

A. Anestezia teritoriului nervului suborbitar
D. Anestezia coronar
E. Lcrimare
(pag. 1045)
1159
1160
Rezidentiat 2004
S2347175. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaz prin:

A. Paralizia ocular global
B. Anestezia cornean
C. Nevrita atrofic a nervului optic
D. Alterarea acuitii vizuale
E. Chemozis inferior
(pag. 1045)
S2347176. Metodele de investigaie neinvaziv a cancerului etajului mijlociu al feei sunt:

A. Radiografia
B. Tomografia computerizat
C. Ortopantomografia
D. Biopsia
E. Angiografia
(pag. 1047)
S2347177. Metode invazive cu investigaii a carcinoamelor etajului mijlociu al feei:

A. Biopsia i explorarea sinusului maxilar
B. Biopsia i explorarea sinsului sfenoidal
C. Etmoidectomia
D. Tomografia computerizat
E. Biopsia i explorarea sinusului frontal
(pag. 1048)

A. Artera sfeno-palatin
B. Artera etmoidal anterioar
C. Artera etmoidal posterioar
D. Artera facial
E. Artera temporal
(pag. 1040)
S2347179. Sinusul sfenoidal are relaie important cu:

A. Fosa nazal
B. Nervul optic
C. Dura mater
D. Sinusul cavernos
E. Glanda pituitar
(pag. 1041)
S2347180. Sinusul etmoidal are relaii importante cu:

A. Sinusul maxilar
B. Fosa nazal
C. Bolta palatin
D. Nervul optic
E. Orbita
(pag. 1041)
S2347181. Mucoasa care cptuete fosele nazale este ataat la:

A. Os
B. Mucoasa bolii palatine
C. Periost
1160
1161
Rezidentiat 2004
D. Pericondru
E. Mucoasa jugal
(pag. 1040)
S2347182. Tumorile maligne ale maxilarelor cu debut relativ limitat, sunt:

A. tumori ale rebordului alveolar
B. tumori limitate ale structurilor foselor nazale
C. tumori endomaxilare
D. tumori etmoidale unilaterale
E. tumori etmoido-maxilare
(pag. 1039)
S2347183. Tumorile maligne extinse ale maxilarelor sunt:

A. tumori etmoidale unilaterale
B. tumori endomaxilare
C. tumori etmoido-maxilare
D. tumori ale planeului sinusal
E. tumori ale rebordului alveolar
(pag. 1039)
S2347184. Tumorile maligne ale maxilarelor pot fi:

A. epiteliale
B. ale esutului interstiial
C. sarcomul Ewing
D. adenoame cu celule bazale
E. melanoame
(pag. 1043)
S2347185. Semnele de extensie n fosa pterigo-maxilar a unei tumori maligne a maxilarului, sunt:
A. trismusul
B. durerile n teritoriile nervilor maxilar superior sau inferior
C. edemul regiunii pn la fosa temporal
D. tulburri funcionale de deglutiie
E. epistaxis
(pag. 1045)
S2547186. Sindromul de planeu al orbitei se caracterizeaz prin :

A. anestezia cornean
B. paralizie ocular global
C. anestezia teritoriului nervului infraorbitar
D. chemozis inferior
E. diplopie vertical.
(pag. 1044)
S2647187. nlarea crestelor alveolare prin plastia de adiie, utilizeaz ca autotransplantele:

A. os conservat I liofilizat
B. os autolog
C. cartilaj autolog
D. ceramohidroxilapatit
E. os heterolog
(pag. 214)
1161
1162
Rezidentiat 2004
S2647188. Deformrile substratului osos care necesit intervenii chirurgicale proprotetice sunt:
A. creasta gingival balant
B. torusuri mandibulare mari
C. torusuri palatine voluminoase
D. fibromatoza tuberozitar
E. hiperostozele tuberozitii
(pag. 210,211)
S2847189. Tumorile extinse ale maxilarelor se clasifica astfel:

A. Etmoido-maxilare-orbito-malare
B. Etmoido-maxilare
C. Tumori ale planseului sinusal
D. Tumori ale rebordului alveolar
E. Tumori andomaxilare
(pag. 1039)
S2847190. Tumorile limitate la diferite structuri cuprind:

A. Tumori de infrastructura
B. Tumori de mezostructura
C. Tumori de suprastuctura
D. Tumori etmoidale
E. Tumori extinse
(pag. 1040)
S2847191. Tumorile tesutului interstitial cuprind:

A. Rabdomiosarcomul
B. Fibrosarcomul
C. Angiosarcomul
D. Limfosarcomul
E. Carcinomul muco-epidermoid
(pag. 1043)
S2847192. Tumorile epiteliale ale partilor moi sunt:

A. Carcinomul "in situ
B. Carcinomul cu celule scuamoase
C. Adenocarcinomul
D. Granulomatoza Wegener
E. Adenomul pleomorf
(pag. 1043)
S2847193. Semnul caracteristic al tumorilor complexului etmoido-maxilar sunt:

A. Sangerarea nazala unilaterala
B. Sangerarea nazala bilaterala
C. Durerea atipica faciala
D. Senzatia de greutate in sinus
E. Enoftalmia
(pag. 1045)
S2847194. Tumorile sinusului frontal se pot extinde:

A. Anterior producand deformarea tumorala frontala
B. Inferior in etmoid
C. Inferior in orbita
1162
1163
Rezidentiat 2004
D. Inferior in nazofaringe
E. Posterior spre sinusul sfenoidal
(pag. 1046)
S2847195. Tratamentul chirurgical al cancerului de etaj mijlociu cuprinde:

A. Rezectia partiala
B. Maxilectomia subtotala
C. Submaxilectomia
D. Maxilectomia cu exenteratie
E. Rezectia cranio-faciala
(pag. 1050)
S2947196. Biopsia si explorarea sinusului sfenoidal se poate efectua pe urmatoarele cai:

A. cale transetmoidala;
B. cale transseptala;
C. cale transmaxilara;
D. cale infraorbitara;
E. cale suprazigomatica.
(pag. 1048)
S2947197. Tumorile localizate la nivelul suprastructurii maxilare se pot extinde:

A. antero-lateral in spatiul zigomatic;
B. antero-lateral spre fosa infratemporala;
C. ascendent spre sinusurile etmoidale;
D. spre procesul alveolar;
E. spre santul gingivo-bucal;
(pag. 1046)
S2947198. Cancerul etajului mijlociu al fetei prin invadarea cavitatii orbitare, poate produce:
A. paralizia nervilor oculomotori;
B. conjuncitivite nespecifice;
C. keratite neuro-paralitice;
D. keratite herpetice;
E. glaucom.
(pag. 1047)
S2947199. Evolutia cancerului etajului mijlociu al fetei in cavitatea bucala determina:

A. tulburari de masticatie;
B. tulburari de vorbire;
C. tulburari respiratorii;
D. tulburari olfactive;
E. tulburari de deglutitie.
(pag. 1047)
1163
1164
Rezidentiat 2004
Tema nr. 48
Tumorile maligne ale mandibulei
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

S1248001. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt:
A. foarte frecvente
B. consecinta diseminarii celulelor neoplazice de la tumori situate la distanta
C. tumori provenite din regiuni invecinate
D. originare din degenerescenta maligna a resturilor epiteliale Malassez
E. originare din limfonodulii neoplazici
(pag. 1071)
S1348002. Din totalul tumorilor maligne ale mandibulei carcinoamele reprezinta:

A. 10%50%
B. 50%
C. 30%
D. 95%
E. 75%
(pag. 1070)
S1348003. Frecventa cea mai mare a carcinoamelor de mandibula este intalnita la barbati in proportie
de:
A. 70%
B. 50%
C. 25%
D. 30%
E. 90%
(pag. 1070)
S1348004. Imaginea radiografica "in foi de ceapa"este caracteristica:

A. Osteosarcomului
B. Fibrosarcomului
C. Condrosarcomului
D. Sarcomului Ewing
E. Fibrosarcomului ameloblastic
(pag. 1077)
S1348005. Imaginea radiografica de "os pieptanat"este caracteristica:

A. Fibrosarcomului
B. Fibrosarcomului ameloblastic
C. Osteosarcomului
D. Sarcomului Ewing
E. Condrosarcomului
(pag. 1076)
S1348006. intre tumorile tractului aero digestiv, tumorile maligne ale oaselor maxilare reprezinta:
1164
1165
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
0-5%
20-30%
5-20%
30-40%
50%
(pag. 1070)
S1348007. La nivelul scheletului sarcoamele mandibulei reprezinta::

A. 80%
B. 20%
C. 45%
D. 15%
E. 50%
(pag. 1074)
S1448008. Aspectul radiologic in sarcoamele de mandibula este de:

A. "os ciupit"
B. "os mancat de soareci"
C. "os compact"
D. "os pieptanat"
E. "rasarit de soare"
(pag. 1076)
S1448009. Care este raportul femei - barbati in localizarea mandibulara a limfoamelor maligne?
A. 4 la 5
B. 3 la 2
C. 2 la 3
D. 5 la 4
E. 1 la 1
(pag. 1075)
S1448010. Evolutia endobucala a sarcoamelor de mandibula este sub forma de:

A. tumora ulcerovegetanta
B. tumora pediculata
C. tumora ulceroinfiltrativa
D. toate raspunsurile de mai sus
E. nici un raspuns
(pag. 1076)
S1448011. In carcinoamele de mandibula, diagnosticuldiferential se face cu:

A. ulceratiile banale
B. osteite
C. osteomielite
D. tumori benigne
(pag. 1073)
S1448012. In carcinomul mandibular se descrie aspectul radiologic de:

A. Os"poros"
B. Os"ros de soareci"
C. Os"muscat"
D. Os"ciuruit"
1165
1166
Rezidentiat 2004
E. Toate raspunsurile sunt corecte

(pag. 1073)
S1448013. Limfomul Burkitt poate fi vindecat doar prin:

A. radioterapie
B. chimioterapie
C. tratament chirurgical
D. tratament antibiotic
E. radioterapie combinata cu chimioterapie
(pag. 1076)
S1448014. Precursorii sarcoamelor de mandibula se prresupun a fi:

A. tumori benigne osoase
B. traumatisme
C. boala Paget
D. dispazia fibroasa
(pag. 1074)
S1448015. Sarcomul mandibular pare sa dea cel mai frecvent metastaze

A. hepatice
B. pulmonare
C. renale
D. cerebrale
E. nu metastazeaza
(pag. 1076)
S1548016. Care dintre urmatoarele tumori maligne osoase are prognosticul cel mai bun?
A. osteosarcomul;
B. limfomul malign;
C. sarcomul Ewing;
D. condrosarcomul;
E. fibrosarcomul.
(pag. 1075)
S1548017. Datorita confuziei existente intre simptomele date de osteosarcom si cele de origine dentara
la o serie de pacienti cu astfel de tumori li se practica extractia dentara. Care este procentul relatat in
literarura de specialitate al acestei erori terapeutice?,
A. 10-20%;
B. 60-70%;
C. 20-30%;
D. 40-50%;
E. 30-40%.
(pag. 1074)
S1548018. Imaginea radiologica specifica obtinuta la examinarea condrosarcomului cu localizare

mandibulara este:
A. plaje radioopace"in alice";
B. aspect de"foi de ceapa";
C. radiotransparente rotunde pseudochistice;
D. aspect de"explozie"a osului;
E. aspect de os"pieptanat".
1166
1167
Rezidentiat 2004
(pag. 1077)
S1548019. in cursul examenului radiologic al pacientilor cu sarcom Ewing mandibular se constata

aspectul caracteristic de:
A. "explozie" a osului;
B. plaje radioopace "in alice";
C. aspect de"arici";
D. aspect de"os pieptanat";
E. aspect de"foi de ceapa".
(pag. 1077)
S1548020. in stadiile precoce ale limfoamelor maligne cu localizare mandibulara examenul radiologic
evidentiaza:
A. plaje radioopace"in alice";
B. radiotransparente rotunde pseudochistice;
C. aspect de"arici";
D. imagine de os"poros";
E. aspect de os"ciuruit".
(pag. 1077)
S1548021. Localizarea predilecta pentru fibrosarcomul ameloblastic mandibular este la nivelul:

A. mentonului;
B. marginii bazilare;
C. regiunii posterioare;
D. crestei alveolare;
E. corpului mandibular.
(pag. 1075)
S1548022. Precizati care din urmatoarele afectiuni poate fi vindecata doar prin chimioterapie:
A. sarcomul Ewing;
B. fibrosarcomul;
C. limfomul Burkitt;
D. osteosarcomul;
E. condrosarcomul.
(pag. 1076)
S1648023. Carcinoamele de mandibula cel mai frecvent se intalnesc la:

A. barbati
B. femei
C. copii
D. adolescenti
E. batrani
(pag. 1070)
S1648024. Carcinoamele metastazice de mandibula sunt:

A. mai rare
B. mai frecvente
C. nu apar niciodata
D. nu exista aceasta forma
E. sunt imposibil de diagnostizat
(pag. 1071)
S1648025. Dintre tumorile maligne ale mandibulei, carcinoamele mandibulare reprezinta:
1167
1168
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
20%
50%
80%
95%
100%
(pag. 1070)
S1648026. Formele primare ale cancerului mandibular sunt forme

A. mai rare
B. mai frecvente
C. nu apar niciodata
D. dureroase
E. nedureroase
(pag. 1070)
S1648027. in carcinoamele de mandibula la copii malignitatea este

A. redusa
B. deosebita
C. retrocedeaza
D. nu apare niciodata
E. nu da metastaze
(pag. 1070)
S2148028. Aspectul radiologic de foi de ceap caracterizeaz:

A. Osteosarcomul
B. Condrosarcomul
C. Fibrosarcomul
D. Sarcomul Ewing
E. Reticulosarcomul
(pag. 1077)
S2148029. Despre fibrosarcomul ameloblastic este adevrat urmtoarea afirmaie:

A. Apare n special la nou-nscui
B. Este mai frecvent la maxilar
C. Este localizat frecvent n zona frontal
D. Simptomatologia dureroas este prezent
E. Creterea tumoral este lent
(pag. 1075)
S2148030. Diagnosticul de certitudine al tumorilor maligne mandibulare se stabilete pe:

A. Examenul clinic
B. Examenul radiologic
C. Tomografia computerizat
D. Biopsie
E. Endoscopie tripl
(pag. 1073)
S2148031. Imaginea radiologic a condrosarcomului este de:

A. Os pieptnat
B. Raze de soare
C. Alice
D. Foi de ceap
1168
1169
Rezidentiat 2004
E. Os ros de oareci
(pag. 1077)
S2148032. Limfomul malign mandibular se localizeaz cel mai frecvent la nivelul:

A. Corpului mandibular
B. Unghiului mandibular
C. Ramului ascendent
D. Condilului
E. Apofizei coronoide
(pag. 1075)
S2248033. Marea majoritate a tumorilor maligne ale mandibulei sunt:

A. sarcoamele
B. osteosarcoamele
C. carcinoamele
D. condrosarcoamele
E. osteoblastoamele
(pag. 1070)
S2248034. Urmatorele tumori ale mandibulei sunt maligne cu exceptia:

A. carcinoamelor
B. osteosarcoamelor
C. condrosarcoamelor
D. osteoamelor
E. osteoblastoamelor
(pag. 1070)
S2248035. Varsta cea mai frecvent afectata de carcinoame ale mandibulei este:
A. 20-30 ani
B. 30-40 ani
C. dupa 50 de ani
D. 40-50 ani
E. la copii si adolescenti
(pag. 1070)
S2248036. Incidenta procentuala a carcinoamelor de mandibula pe sexe este:

A. barbati-70, femei-30
B. barbati-30, femei-70
C. barbati-50, femei-50
D. barbati-10, femei-90
E. barbati-90, femei-10
(pag. 1070)
S2248037. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt consecinta diseminarii celulelor neoplazice
de la:
A. tumorile de san
B. tumorile planseului bucal
C. tumorile limbii
D. tumorile buzelor
E. tumorile obrajilor
(pag. 1071)
1169
1170
Rezidentiat 2004
S2248038. Forma profunda a carcinoamelor de mandibula debuteaza:

A. la nivelul periostului
B. la nivelul gingiei
C. la nivelul ganglionilor submandibulari
D. endoosos
E. la nivelul planseului oral
(pag. 1072)
S2248039. In evolutia sa forma profunda a carcinoamelor mandibulare se caracterizeaza prin:

A. distructia tesutului osos
B. rizaliza dintilor
C. senzatia de jena sau tensiune
D. este asimptomatica
E. dintii sunt deplasati, devin mobili si durerosi
(pag. 1072)
S2248040. In cadrul stadializarii TMN a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T0 reprezinta:

A. tumora cu invazia partilor moi
B. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei
C. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, fara deformatii osoase
D. tumora nedecelabila clinic
E. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm cu deformare osoasa
(pag. 1072)
S2248041. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T1 reprezinta:

A. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila
printr-un factor local
B. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoase
C. tumora nedecelabila clinic
D. tumora cu invazia partilor moi
E. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostului
(pag. 1072)

A. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoase
B. tumora cu invazia partilor moi
C. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila
D. tumora nedecelabila clinic
E. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostului
(pag. 1072)

A. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostului
B. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoase
C. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila
D. tumora cu invazia partilor moi
E. tumora nedecelabila clinic
(pag. 1072)

A. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila
1170
1171
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

tumora nedecelabila clinic
tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostului
tumora cu invazia partilor moi
tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoase
(pag. 1072)
S2248045. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N0 reprezinta:

A. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
B. limfonoduli nepalpabili
C. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
D. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente
E. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati
(pag. 1072)
S2248046. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N1a reprezinta:
A. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
B. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati
C. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
D. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
E. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente
(pag. 1072)
S2248047. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N1b reprezinta:
A. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
B. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
C. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente
D. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati
E. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
(pag. 1072)
S2248048. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N2a reprezinta:
A. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
B. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
C. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
E. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente
(pag. 1072)
S2248049. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N2b reprezinta:
A. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
B. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente
C. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
E. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
(pag. 1072)
S2248050. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N3 reprezinta:

A. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati
B. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente
C. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
D. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
1171
1172
Rezidentiat 2004
E. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati

(pag. 1072)
S2248051. In formele cu debut periferic al cancerelor de mandibula, radiografia pune in evidenta:

A. demineralizare difuza cu stergerea desenului osos
B. radiotransparenta cu limite neprecise
C. imagine radiologica de "os poros"
D. radiotransparenta cu contur neregulat
E. imagine caracteristica de "os muscat"
(pag. 1073)
S2348052. Exteriorizarea unui carcinom mandibular cu debut profund se caracterizeaz prin:

A. mase burjonate, sngernde, acoperite de depozite cenuii, fetide
B. hipoestezia nervului lingual
C. gingivite acute
D. hiposialie
E. pancitopenie
(pag. 1071)
S2348053. ntre tumorile tractului aero digestiv, tumorile maligne ale oaselor maxilare reprezint:
A. 0-5%
B. 20-30%
C. 5-20%
D. 30-40%
E. 50%
(pag. 1070)
S2348054. Din totalul tumorilor maligne ale mandibulei carcinoamele reprezint:

A. 10%
B. 50%
C. 30%
D. 95%
E. 75%
(pag. 1070)
S2348055. Frecvena cea mai mare a carcinoamelor de mandibul este ntlnit la brbai n proporie
de:
A. 70%
B. 50%
C. 25%
D. 30%
E. 90%
(pag. 1070)
S2348056. La nivelul scheletului, sarcoamele mandibulei reprezint::

A. 80% din tumori
B. 20% din tumori
C. 45% din tumori
D. 15% din tumori
E. 50% din tumori
(pag. 1074)
1172
1173
Rezidentiat 2004
S2348057. Cele mai frecvente metastaze determinate de sarcoamele mandibulare cu debut profund
sunt cele:
A. Cerebrale
B. Pulmonare
C. Hepatice
D. Osoase
E. Renale
(pag. 1076)
S2348058. Imaginea radiografic de "os pieptnat este caracteristic:

A. Fibrosarcomului
B. Fibrosarcomului ameloblastic
C. Osteosarcomului
D. Sarcomului Ewing
E. Condrosarcomului
(pag. 1076)
S2348059. Imaginea radiografic "n foi de ceap este caracteristic:

A. Osteosarcomului
B. Fibrosarcomulu
C. Condrosarcomului
D. Sarcomului Ewing
E. Fibrosarcomului ameloblastic
(pag. 1077)
S2548060. n formele cu debut superficial, diagnosticul diferenial al carcinoamelor de mandibul de

face cu:
A. Osteita
B. Osteomielita
C. ulceraii banale
D. Epulis
E. osteodistrofia.
(pag. 1073)
S2648061. Incluzia dentara se poate complica cu:

A. granulom periapical
B. gangrena pulpara
C. pulpita purulenta
D. chist folicular
E. comunicare buco-sinusala
(pag. 261)
S2648062. Decapusonarea inseamna:

A. repozitionarea dintelui
B. eliberarea coroanei dintelui exciznd fibromucoasa
C. incizia capusonului fibromucos si drenajul secretiei
D. odontectomia molarului de minte
E. transplantarea unui dinte inclus
(pag. 264)
S2648063. Dintele care ramne in incluzie cel mai frecvent este:

A. caninii inferiori
1173
1174
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
molarii de minte superiori

molarii de minte inferiori
premolarii superiori
caninii superiori
(pag. 259)

S1248064. Carcinoamele mandibulare:
A. pot fi primare
B. pot fi secundare
C. nu exista forme metastatice
D. pot fi exclusiv cu debut superficial
E. pot fi cu debut profund
(pag. 1071)
S1248065. Carcinoamele mandibulei:

A. reprezinta cea mai mare frecventa intre tumorile mandibulei
B. frecvent apare dupa 50 de ani
C. apar mai frecvent la femei
D. au o malignitate deosebita
E. pot sa cuprinda jumatate din mandibula
(pag. 1070)
S1248066. Diagnosticul diferential al carcinoamelor de mandibula se face cu:

A. ulceratiile banale in formele profunde
B. ulceratiile specifice in formele cu debut profund
C. osteomielita mandibulei in formele cu debut superficial
D. cu ameloblastomul in formele cu debut profund
E. cu chisturile mandibulare in formele cu debut profund
(pag. 1073-1074)
S1248067. Diagnosticul diferential al carcinoamelor mandibulei se face cu:

B. ulceratiile specifice
C. osteita si osteomielita
D. osteodistrofia
E. sinuzita maxilara odontogena
(pag. 1073-1074)
S1248068. Diagnosticul diferential al carcinomului de mandibula se face cu:

A. ulceratii banale
B. ulceratii specifice
C. osteomielita
D. sarcomul de maxilar
E. tumori benigne
(pag. 1073-1074)
S1248069. Din punct de vedere al punctului de plecare al tumorii, carcinoamele mandibulei se clasifica
in:
A. carcinoame primare
1174
1175
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
carcinoame tertiare
carcinoame secundare
carcinoame cuaternare
metastaze mandibulare
(pag. 1070)
S1248070. Fibrosarcomul ameloblastic:

A. este un sarcom odontogen
B. este mai frecvent la mandibula
C. afecteaza regiunea posterioara a mandibulei
D. se intalnesc si forme extrascheletice
E. cresterea tumorala este extrem de lenta
(pag. 1074-1075)
S1248071. Forma profunda de debut a carcinomului mandibular:

A. debuteaza cu semne caracteristice
B. debuteaza cu semne necaracteristice
C. primele semne sunt reprezentate de senzatia de jena sau tensiune
D. nu apare mobilitate dentara daca dinii nu sunt afectai parodontal
E. in localizarile posterioare apare trismusul
(pag. 1072)
S1248072. Forma superficiala de debut a carcinomului mandibular:

A. debuteaza ca o ulceratie la nivelul mucoasei gingivale
B. debuteaza ca un nodul indurat
C. forma ulcero-infiltrativa nu descopera osul
D. forma ulcero-proliferativa se extinde marcat in profunzime
E. forma ulcero-infiltrativa se caracterizeaza prin distructii osoase cu aspect crateriform
(pag. 1071-1072)
S1248073. Imaginea radiologica a sarcomului de mandibula este:

A. "os pieptanat"
B. "expulzie"a osului
C. "arici"
D. "foi de ceapa"
E. "os muscat"
(pag. 1076-1077)
S1248074. Radiografia carcinomului de mandibula poate sa apara ca:

A. "os muscat"
B. "os ros de soareci"
C. "os ciuruit"
D. "os poros"
E. "os cu baloane de sapun"
(pag. 1073)
S1248075. Sarcoamele mandibulei apar mai frecvent la:

A. varstnici
B. copii, tineri
C. barbati
D. femei
E. la ambele sexe, in egala masura
1175
1176
Rezidentiat 2004
(pag. 1074)
S1248076. Sarcomul Burkitt se caracterizeaza prin:

A. este un carcinom spinocelular al tesuturilor moi perimandibulare
B. este o forma particulara de limfom malign
C. intereseaza mai frecvent maxilarul superior
D. bolnavii prezinta concomitent leziuni renale, ovariene, hepatice
E. tratamentul este doar chirurgical
(pag. 1075-1076)
S1248077. Sarcomul Ewing:

A. este o tumora osoasa
B. apare mai frecvent la maxilar decat la mandibula
C. sunt descrise si forme extrascheletice
D. este mai frecvent la rasa neagra
E. in simptomatologie apar: febra, anemie, cresterea VSH-ului
(pag. 1075)
S1348078. Carcinoamele mandibulare, dupa punctul de plecare se clasifica in:

A. Carcinoame in situ
B. Carcinoame primare
C. Carcinoame secundare
D. Carcinoame la distana
E. Metastaze mandibulare
(pag. 1070)
S1348079. Carcinoamele metastatice mandibulare reprezinta diseminari pornite de la:

A. Tumori de san
B. Tiroida
C. Prostata
D. Tract digestiv
E. Plaman
(pag. 1071)
S1348080. Clasificarea topografica a carcinoamelor de mandibula cuprinde:

A. Carcinoame mediane
B. Carcinoame localizate anterior canin
C. Carcinoame localizate posterior canin
D. Carcinoame localizate la ramul ascendent
E. Carcinoame localizate retromolar
(pag. 1070)
S1348081. Grupele de limfonoduli interesate precoce in carcinoamele mandibulare sunt

A. Limfonodulii occipitali
B. Limfonodulii submandibulari
C. Limfonodulii genieni
D. Limfonodulii submentonieri
E. Limfonodulii jugalo-carotidieni
(pag. 1073)
S1348082. in formele cu debut endoosos ale carcinoamelor mandibulare diagnosticul diferential se

face cu:
A. Osteita
1176
1177
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Osteomielita
Tumori benigne endoosoase
Osteodistrofia
Epulisul
(pag. 1074)
S1348083. Sarcoamele mandibulei ar avea ca precursori:

A. Tumori benigne
B. Traumatisme
C. Boala Paget
D. Displazia fibroasa
E. Botrimicomul
(pag. 1074)
S1348084. Simptomatologia sarcomului Ewing cuprinde:

A. Febra
B. Anemie
C. Leucocitoza
D. Transpiraii reci
E. Cresterea VSH-lui
(pag. 1075)
S1448085. Carcinoamele mandibulare:

A. Se intalnesc mai frecvent la barbati
B. Se intalnesc mai frecvent la persoanele peste 50 de ani
C. Reprezinta 5% din tumorile maligne ale mandibulei
D. Reprezinta 95% din tumorile maligne ale mandibulei
E. Cand apare la copii, malignitatea este foarte scazuta.
(pag. 1070)
S1448086. In carcinomul mandibular, grupele de limfonoduli interesate precoce sunt limfonodulii:

A. Sublinguali
B. Submandibulari
C. Submentonieri
D. Laterocervicali
(pag. 1073)
S1548087. Carcinomele primare ale mandibulei au originea in:

A. resturi de tesut epitelial restant dupa extirparea incompleta a unor granuloame epiteliale;
B. glandele salivare mici din gingivomucoasa;
C. resturile epiteliale Malassez;
D. reminiscene ale tecii Hertwig;
E. fragmente epiteliale restante dupa chistectomii incomplete.
(pag. 1070)
S1548088. Care sunt aspectele clinice si simptomele prezente la debutul unui carcinom mandibular
forma profunda:
A. ulceratie;
B. senzatie de tensiune;
C. parestezii pe teritoriul nervului alveolar inferior;
D. odontalgii;
1177
1178
Rezidentiat 2004
E. os denudat.
(pag. 1072)
S1548089. Clasificarea topografica a lui Spiesel Schopp imparte carcinoamele mandibulare in

urmatoarele grupe:
A. carcinoame localizate posterior de canin;
B. carcinoame localizate anterior de molar;
C. carcinoame localizate retromolar;
D. carcinoame localizate la nivelul bazilarei;
E. carcinoame localizate anterior de canin.
(pag. 1070)
S1548090. Diagnosticul diferential al carcinoamelor de mandibula cuprinde:

A. epulisul;
B. osteodistrofiile;
C. osteita;
D. hiperplazia gingivala;
E. ulceratiile specifice.
(pag. 1074)
S1548091. Examenul radiologic al bolnavului cu osteosarcom poate evidentia o serie de imagini

caracteristice:
A. "explozia" osului;
B. os "pieptanat";
C. os"poros";
D. aspect de"arici";
E. aspect de"foi de ceapa".
(pag. 1076-1077)
S1548092. Imaginile radiologice intalnite in carcinoamele mandibulei pot fi:

A. os"ros de soarece";
B. os"pieptanat";
C. os"muscat";
D. os"poros";
E. os"ciuruit".
(pag. 1073)
S1548093. in etiologia sarcoamelor mandibulei sunt considerate drept precursori urmatoarele afectiuni:
A. displazia fibroasa;
B. afectiunile glandelor salivare mici;
C. boala Paget;
D. traumatismele osoase;
E. fibromatoza gingivala.
(pag. 1074)
S1548094. La examenul clinic al sarcoamelor mandibulei diagnosticul diferential se face cu:

A. ulceratiile specifice;
B. osteomielita;
C. ulceratiile banale;
D. granulomul cu celule gigante;
E. epulisul.
(pag. 1077)
1178
1179
Rezidentiat 2004
S1648095. Clasificarea dupa punctul de plecare al tumorii cuprind:

A. carcinoame primare
B. carcinoame secundare
C. carcinoame spinocelulare
D. carcinoame bazocelulare
E. metastaze mandibulare
(pag. 1071)
S1648096. Din punct de vedere topografic Spiesel si Schopp clasifica carcinoamele mandibulare in:
A. carcinoame localizate anterior de canin
B. carcinoame localizate anterior de incisiv central
C. carcinoame localizate posterior de canin
D. carcinoame localizate retromolar
E. carcinoame localizate posterior de premolari
(pag. 1070)
S1648097. Dupa locul de debut, carcinomul mandibulei se clasifica in:

A. carcinom cu debut superficial
B. carcinom in situ
C. carcinoame cu debut profund
D. carcinom spinocelular
E. carcionom de mezostructura
(pag. 1071)
S1648098. Imaginim radiologice in carcinomul de mandibula sunt de:

A. "os ros de soareci"
B. "os poros"
C. "bule de sapun"
D. "os ciuruit"
E. "os marmorat"
(pag. 1073)
S1648099. in functie de elementele histologice tumorile maligne ale mandibulei se impart in:
A. sarcom osteoblastic
B. sarcom fibroblastic
C. carcinom spinocelular
D. liposarcom
E. mioblastom
(pag. 1074)
S1648100. in sarcomul Ewing metastazele precoce sunt la nivel:

A. altor oase
B. renal
C. hepatic
D. pulmonar
E. cerebral
(pag. 1075)
S1648101. in sarcomul Ewing simptomatologia este caracterizatata de:

A. febra
B. anemie
C. bilirubinemie
1179
1180
Rezidentiat 2004
D. insuficienta renala
E. leucocitoza
(pag. 1075)
S1648102. Se presupune ca sarcoamele ar avea ca precursori:

A. tumori benigne osoase
B. boala Paget
C. neuroblastom
D. liposarcom
E. displazia fibroasa
(pag. 1074)
S2148103. Carcinoamele mandibulare metastazeaz la distan la nivel:

A. Renal
B. Pancreatic
C. Hepatic
D. Pulmonar
E. Gastric
(pag. 1073)
S2148104. Carcinoamele primare mandibulare au originea n degenerescena malign a:

A. Resturilor epiteliale Malassez
B. Epiteliului granuloamelor extirpate incomplet
C. Tumorilor benigne osteogene
D. Leziunilor din boala Paget
E. Glandelor salivare accesorii
(pag. 1070)
S2148105. Despre carcinoamele mandibulare se poate afirma:

A. Reprezint 95% dintre tumorile maligne mandibulare
B. Afecteaz n 90% dintre cazuri sexul masculin
C. Afecteaz n special persoanele de peste 50 de ani
D. Apare i la vrste extreme
E. Sunt localizate predilect retromolar
(pag. 1070)
S2148106. Diagnosticul diferenial al formelor de debut endoosos al tumorilor maligne mandibulare se

face cu:
A. Osteomielita
B. Tumori benigne osoase
C. Osteodistrofia
D. Osteomalacia
E. Osteoporoza
(pag. 1074)
S2148107. Diagnosticul diferenial al sarcomului se face cu:

A. epulisul
B. osteodistrofiile
C. abcesul vestibular
D. tumorile benigne
E. osteomielita
(pag. 1077)
1180
1181
Rezidentiat 2004
S2148108. Paraclinic, sarcomul Ewing se caracterizeaz prin:

A. Anemie
B. Neutropenie
C. Hipercalcemie
D. Leucocitoz
E. Creterea VSH
(pag. 1075)
S2148109. Tumorile maligne metastatice mandibulare pot avea originea la urmtoarele nivele:
A. Sn
B. Tub digestiv
C. Tiroid
D. Prostat
E. Corticosuprarenale
(pag. 1071)
S2248110. Din punct de vedere anatomoprofilactic tumorile maligne ale mandibulei se impart in:
A. fibroame
B. carcinoame
C. hamartoame
D. osteoame
E. sarcoame
(pag. 1070)
S2248111. Din punct de vedere anatomoprofilactic tumorile maligne ale mandibulei se impart in:
A. neurinoame
B. carcinoame
C. sarcoame
D. angioame
E. limfoame
(pag. 1070)
S2248112. Din punct de vedere topografic carcinoamele mandibulei se clasifica in:

A. carcinoame localizate anterior de premolar
B. carcinoame localizate anterior de canin
C. carcinoame localizate posterior de canin
D. carcinoame localizate retromolar
E. carcinoame localizate retropremolar
(pag. 1070)
S2248113. Clasificate dupa punctul de plecare carcinoamele mandibulei cuprind:

A. carcinoame posterioare caninului
B. carcinoame primare
C. carcinoame anterioare caninului
D. carcinoame secundare
E. metastaze mandibulare
(pag. 1070)
S2248114. Carcinoamele primare ale mandibulei isi au originea in:

A. mucoasa gingivala
B. degenerescenta maligna a resturilor epiteliale Malassez
C. glandele salivare mici din mucoasa gingivala
1181
1182
Rezidentiat 2004
D. periost
E. degenerescenta maligna a fragmentelor de tesuturi epiteliale ramase in urma extirparii incomplete a unor
chiste sau granuloame epiteliale
(pag. 1070)
S2248115. Carcinoamele secundare ale mandibulei provin din:

A. limfonodulii neoplazici secundari submandibulari
B. tumori maligne ale maxilarului superior care invadeaza mandibula
C. degenerescenta maligna a resturilor epiteliale Malassez
D. tumori maligne de vecinatate care invadeaza mandibula
E. tumori maligne situate la distanta
(pag. 1071)
S2248116. Carcinoamele secundare provin din invazia mandibulei de catre tumori maligne de
vecinatate situate la nivelul:
A. sinusului maxilar
B. buzelor
C. glandelor salivare mici din mucoasa gingivala
D. obrajilor
E. limbii
(pag. 1071)
S2248117. Carcinoamele secundare provin din invazia mandibulei de catre tumori maligne de
vecinatate situate la nivelul:
A. planseului bucal
B. regiunii amigdaliene
C. mucoasei gingivale
D. foselor nazale
E. parotidei
(pag. 1071)
de la:
A. tumorile regiunii amigdaliene
B. tumorile parotidei
C. tumorile tiroidiene
D. tumorile buzelor
E. tumorile de gonade
(pag. 1071)
de la:
A. tumorile de obraz
B. tumorile planseului oral
C. tumorile tractului digestiv
D. tumorile de prostata
E. tumorile limbii
(pag. 1071)
S2248120. Dupa locul de debut carcinomul mandibulei se clasifica in:

A. carcinom cu debut lent
B. carcinom cu debut superficial
C. carcinom cu debut rapid
1182
1183
Rezidentiat 2004
D. carcinom cu debut insidios

E. carcinom cu debut profund
(pag. 1071)
S2248121. Ulceratia din carcinoamele de mandibula poate evolua spre urmatoarele forme clinice:
A. forma nodulara
B. forma ulcero-infiltrativa
C. forma ulcero-nodulara
D. forma infiltrativ-vegetanta
E. forma ulcero-vegetanta
(pag. 1072)
S2248122. Forma superficiala ulcero-infiltrativa a carcinoamelor de mandibula se caracterizeaza prin:

A. excrescente osoase
B. distructii osoase cu aspect crateriform
C. distructii osoase cu aspect net, regulat
D. zone de os denudate sau acoperite cu granulatii tumorale
E. fundul ulceratiei prezinta muguri tumorali acoperiti de depozite murdare
(pag. 1072)
S2248123. Forma superficiala ulcero-vegetanta a carcinoamelor de mandibula se caracterizeaza prin:

A. distructii osoase cu aspect crateriform
B. zone de os denudate
C. ulceratie acoperita de burjoni carnosi de aspect conopidiform
D. fundul ulceratiei prezinta muguri tumorali
E. parte periferica a tumorii este acoperita de depozite gri-cenusii, murdare, fetide
(pag. 1072)
S2248124. Primele semne clinice care apar in cazul formei profunde a carcinoamelor mandibulare sunt:
A. senzatie de jena sau tensiune
B. dureri atroce
C. hemoragii
D. dureri nevralgiforme
E. invadarea partilor moi din vecinatate
(pag. 1072)
S2248125. Primele semne clinice care apar in cazul formei profunde a carcinoamelor mandibulare sunt:
A. tulburari functionale majore
B. odontalgii
C. erodarea corticalei mandibulare
D. imbraca un aspect ulcero-vegetant
E. parestezii sau hipoestezii pe traiectul nervului alveolar inferior
(pag. 1072)
S2248126. Forma profunda a carcinoamelor mandibulare se poate exterioriza:

A. prin contiguitate
B. la nivelul alveolelor postextractionale rezultate in urma extractiei dintilor mobilizati de tumora
C. prin suflarea corticalei mandibulare
D. prin erodarea corticalei mandibulare si invadarea partilor moi din vecinatate
E. nu se exteriorizeaza
(pag. 1072)
1183
1184
Rezidentiat 2004
S2248127. In localizarile posterioare ale carcinoamelor mandibulare sunt prezente:

A. limitarea deschiderii gurii
B. rinolalia
C. diplopia
D. disfagia
E. modificarea secretiei salivare
(pag. 1072)
S2248128. Grupele de limfonoduli interesate precoce in cancerele mandibulei sunt:

A. submandibulari
B. spinali
C. submentonieri
D. faciali
E. jugulo-carotidieni
(pag. 1073)
S2248129. Metodele de investigatie complementare a cancerelor de mandibula sunt:

A. angiografia
B. radiografia
C. diafanoscopia
E. biopsia
(pag. 1073)
S2248130. In formele cu debut profund al cancerelor de mandibula, radiografia pune in evidenta:

A. aspect de "os ros de soareci"
B. demineralizare difuza, necaracteristica, cu stergerea desenului osos in stadiul incipient
C. imagine radiologica de "os poros"
D. imagine radiologica de "os muscat"
E. imagine radiologica de "os ciuruit"
(pag. 1073)
S2248131. In formele cu debut superficial al cancerelor de mandibula, diagnosticul diferential se face

cu:
B. osteita si osteomielita
C. tumorile benigne
D. osteodistrofia
E. ulceratiile specifice
(pag. 1073,1074)
S2248132. In formele cu debut endoosos al cancerelor de mandibula, diagnosticul diferential se face

cu:
A. osteita si osteomielita
B. ulceratiile banale
C. tumorile benigne endoosoase
D. ulceratiile specifice
E. osteodistrofia
(pag. 1074)
S2348133. Carcinoamele secundare ale mandibulei

A. provin din invazia mandibulei, de ctre tumori maligne de vecintate
1184
1185
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
sunt carcinoame metastatice

sunt carcinoamele care se extind n regiunile nvecinate mandibulei
pot fi determinate de limfonoduli neoplazici secundari submandibulari
sunt a doua localizare a unei tumori maligne a cavitii orale.
(pag. 1071)
S2348134. Dup locul de debut, carcinoamele mandibulare se clasific n:

A. carcinoame ale ramului orizontal mandibular
B. carcinoame ale ramului ascendent mandibular
C. carcinoame ale arcului anterior mandibular
D. carcinoame superficiale
E. carcinoame profunde
(pag. 1071)
S2348135. Cracinoamele metastatice ale mandibulei sunt:

A. Cracinoamele metastatice ale mandibulei sunt:
B. consecina diseminrii celulelor neoplazice de la tumori situate la distan
C. rare
D. a doua localizare a unei tumori maligne
E. tumori metacrone
(pag. 1071)
S2348136. Carcinoamele mandibulei cu debut superficial pot fi::

A. nodulare
B. veziculoase
C. ulcero-infiltrative
D. ulcero-proliferative
E. papilomatoase
(pag. 1071)
S2348137. Clasificarea topografic a carcinoamelor de mandibul cuprinde:

A. Carcinoame mediene
B. Carcinoame localizate anterior canin
C. Carcinoame localizate posterior canin
D. Carcinoame localizate la ramul ascendent
(pag. 1070)
S2348138. Carcinoamele mandibulare, dup punctul de plecare se clasific n:

A. Carcinoame in situ
B. Carcinoame primare
C. Carcinoame secundare
D. Carcinoame la distan
E. Metastaze mandibulare
(pag. 1070)
S2348139. Grupele de limfonoduli interesate precoce n carcinoamele mandibulare sunt:

A. Limfonodulii occipitali
B. Limfonodulii submandibulari
C. Limfonodulii genieni
D. Limfonodulii submentonieri
E. Limfonodulii jugulo-carotidieni
1185
1186
Rezidentiat 2004
(pag. 1070)
S2348140. n formele cu debut endoosos al carcinoamelor mandibulare, diagnosticul diferenial se face

cu:
A. Osteita
B. Osteomielita
C. Tumori benigne endoosoase
D. Osteodistrofia
E. Epulisul
(pag. 1074)
S2348141. Sarcoamele mandibulei ar avea ca precursori:

A. Tumori benigne
B. Traumatisme
C. Boala Paget
D. Displazia fibroas
E. Botriomicomul
(pag. 1074)
S2348142. Ca tipuri histologice sarcoamele mandibulare pot fi:

A. Sarcomul osteoblastic
B. Sarcomul fibroblastic
C. Sarcomul osteo-fibroblastic
D. Sarcomul condroblastic
E. Sarcomul osteo-condroblastic
(pag. 1074)
S2348143. Simptomatologia sarcomului Ewing cuprinde:

A. Febr
B. Anemie
C. Leucocitoz
D. Transpiraii reci
E. Creterea VSH-lui
(pag. 1075)
S2348144. Carcinoamele metastatice mandibulare reprezint diseminri pornite de la:

A. Tumori de sn
B. Tiroid
C. Prostat
D. Tract digestiv
E. Plmn
(pag. 1071)

A. este o tumor osoas mai puin frecvent
B. apare mai frecvent la maxilar dect la mandibul
C. simptomatologia este caracterizat de febr, anemie, leucocitoz, creterea VSH-ului
D. examenul radiografic evideniaz aspect de *foi de ceap*
E. examenul radiografic evideniaz aspect de *pom nflorit*.
(pag. 1075,1077)
S2648146. Incluzia dentara se caracterizeaza prin:

A. retentia submucoasa a unui dinte incomplet format
1186
1187
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
retentia unui dinte complet format, intraosos

prezenta unui dinte incomplet format, intraosos
retentia unui dinte complet format, submucos
sac pericoronar deschis
(pag. 259)
S2648147. Cauzele incluziei dentare sunt:

A. dinti supranumerari in calea de eruptie
B. abces perimaxilar in jur
C. persistenta unui dinte de lapte in calea de eruptie
D. tulburari de dezvoltare a maxilarelor
E. bruxismul
(pag. 260)
S2648148. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt:

A. Carcinom
B. Chist dentiger
C. Keratochist
D. Ameloblastom
E. Aterom
(pag. 261)
S2648149. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt:

A. fractura mandibulei
B. deschiderea sinusului maxilar
C. hematom retrotuberal
D. lezarea dintelui vecin
E. lezarea continutului canalului mandibular
(pag. 274)
S2648150. Accidentele odontectomiei molarilor de minte superior pot fi:

A. Fractura unghiului mandibulei
B. Fractura tuberozitatii maxilare
C. Deschiderea sinusului maxilar
D. Impingerea dintelui in sinusul maxilar
E. Lezarea molarului I superior
(pag. 280)
S2648151. Incluzia caninului superior este favorizata de:

A. mugurele dentar profund situat in maxilar
B. abcese palatinale repetate
C. fractura maxilarului superior
D. persistenta caninului de lapte
E. reducerea dimensiunii maxilarului superior
(pag. 282)
S2648152. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei caninilor superiori sunt:

A. luxatia dintilor vecini
B. lezarea dintilor vecini
C. fractura mandibulei
D. deschiderea fosei nazale
E. lezarea pachetului mentonier
1187
1188
Rezidentiat 2004
(pag. 288)
S2948153. Grupele de limfonoduli interesate precoce in cadrul carcinomului mandibular sunt:

A. limfonodulii parotidieni;
B. limfonodulii preauriculari si retroauriculari;
C. limfonodulii submandibulari;
D. limfonodulii submentonieri;
E. limfonodulii jugulo-carotidieni.
(pag. 1073)
S2948154. In perioada de debut a sarcomului mandibular endoosos (sarcom central), bolnavii acuza:
A. dureri dentare;
B. dureri nevralgiforme;
C. dureri parestezice;
D. trismus;
E. mobilitate dentara.
(pag. 1076)
S2948155. In formele cu debut periferic a sarcoamelor mandibulare putem intalni:

A. deformatia tablei osoase, mai frecvent a celei vestibulare;
B. tumoare vegetanta, asemanator epulidelor;
C. tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului dentar inferior;
D. epistaxis;
E. trismus.
(pag. 1076)

A. se intalneste rar la nivelul oaselor fetei, doar in 1% din cazuri;
B. apare mai frecvent la mandibula;
C. apare mai frecvent la maxilar;
D. apare mai frecvent la rasa alba;
E. apare mai frecvent la rasa neagra.
(pag. 1075)
S2948157. Simptomatologia sarcomului Ewing este caracterizata de:

A. febra;
B. leucopenie;
C. anemie;
D. cresterea VSH-ului;
E. leucocitoza.
(pag. 1075)
1188
1189
Rezidentiat 2004
Tema nr. 49
Examenul clinic al edentatului partial
BIBLIOGRAFIE:
7. A.Ionescu - Clinica i tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureti, 1997.

S1249001. Instabilitatea mandibulara constatata la examinarea ocluziei edentatului partial cu
alunecarea mandibulei inainte mai mult de 1 mm si nu in linie dreapta tradeaza un contact prematur
intre:
A. versantele care privesc spre lingual maxilar si cele care privesc spre vestibular mandibular
B. versantele distale maxilare si versantele meziale mandibulare
C. versantele care privesc spre vestibular maxilar si cele care privesc spre lingual mandibular
D. versantele meziale maxilare si versantele distale mandibulare
E. varfurile cuspizilor de sprijin mandibulari si crestele marginale maxilare
(pag. 44)
S1249002. Clasa VI Kennedy-Applegate este:

A. edentatie laterala care se trateaza adjunct
B. edentatie laterala redusa care se trateaza conjunct
C. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza adjunct
D. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza conjunct
E. edentatie laterala redusa care se trateaza adjunct
(pag. 56)
S1349003. Cea mai favorabila protezarii este bolta palatina:

A. adanca;
B. plata, cu torus;
C. plata, fara torus;
D. in forma de "U";
E. foarte adanca.
(pag. 47)
S1349004. in regiunea linguala centrala cel mai favorabil este:

A. procesul alveolar retentiv;
B. procesul alveolar oblic;
C. procesul alveolar vertical;
D. procesul alveolar retentiv, in funcie de inseria frenului limbii;
E. procesul alveolar vertical, in functie de insertia frenului limbii.
(pag. 48)
S1449005. Alunecarea anterioara a mandibulei mai mult de 1 mm intre ocluzia de relatie centrica si
intercuspidarea maxima tradeaza un contact prematur intre:
A. versantele cuspidiene meziale de la maxilar si versantele distale de la mandibula
B. versantele cuspidiene distale de la maxilar si versantele meziale de la mandibula
C. versantele vestibulare ale cuspizilor maxilari si versantele linguale ale cuspizilor mandibulari
D. versantele palatinale ale cuspizilor maxilari si versantele vestibulare ale cuspizilor mandibulari
E. versantele vestibulare ale cuspizilor maxilari si mandibulari
(pag. 51)
1189
1190
Rezidentiat 2004
S1449006. Edentatia partiala clasa a II-a Kennedy este:

A. unilaterala, delimitata anterior si posterior de dinti restanti
B. bilaterala, delimitata anterior si posterior de dinti restanti
C. unilaterala, posterioara dintilor restanti
D. bilaterala plasata posterior de dinii restani
E. frontala, fara sa depaseasca linia mediana
(pag. 59)
S1449007. Edentatia partiala clasa a IV-a Kennedy poate avea cel mult:
A. o modificare
B. doua modificari
C. trei modificari
D. patru modificari
E. nu poate avea modificari
(pag. 61)
S1449008. Masurarea retentivitatilor subecuatoriale ale dintilor stalpi ale protezei scheletate se face cu:
A. tija de reperaj
B. tija portmina de grafit
C. retentiometre
D. spatule de ceara
E. spatule convergente de 6
(pag. 66-68)
S1449009. Prin tripodarea modelului in paralelograf se intelege:

A. depistarea interferentelor dentare in cele trei zone ale arcadei
B. trasarea ecuatorului protetic
C. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
D. stabilirea celei mai acceptabile axe de inserie a protezei scheletate
E. trasarea ecuatorului anatomic
(pag. 82)
S1449010. Zonele retentive subecuatoriale ale dintilor stalpi necesare pentru mentinerea unei proteze
scheletate ancorata prin crosete turnate circulare sunt de:
A. 1,5 mm
B. 1 mm
C. 0,75 mm
D. 0,50 mm
E. 0,25 mm
(pag. 77)
S1549011. Axa de insertie a protezei scheletate nu este conditionata de:

A. planurile de ghidare
B. fonatie
C. fizionomie
D. zonele de interferena muco-osoasa
E. zonele de interferenta dentara.
(pag. 75)
S1549012. Care dintre urmatoarele proceduri nu face parte din timpii analizei modelului de studiu la
paralelograf:
A. stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezei
1190
1191
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
trasarea ecuatorului protetic

gravarea modelului de studiu
stabilirea locului in care se plaseaza varful poriunii flexibile a braului retentiv al crosetului
fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
(pag. 75)
S1549013. La pacientul edentat partial suferind de diabet, putem intalni urmatoarele semne, cu exceptia
A. osteoporoza
B. atrofie accentuata a crestelor edentate
C. hiperexcitabilitate
D. parodontita marginala
E. limba rosie, marita de volum
(pag. 44)
S1549014. Modelul de studiu are urmatorul rol:

A. didactico-pedagogic
B. medico-legal
C. precizarea diagnosticului clinic de edentatie
D. educativ
E. stiintific
(pag. 58)
S1549015. Modelul documentar are urmatorul rol:

A. precizarea diagnosticului clinic de edentatie
B. analiza dintilor restanti si a crestelor alveolare
C. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie
D. explicarea si demonstrarea complicaiilor edentaiei pariale
E. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei
(pag. 58)
S1549016. Versantele laterale ale crestelor edentate sunt denumite:

A. zone de sarcina primara
B. zone de sarcina secundara
C. zone de sarcina activa
D. zone de sarcina pasiva
E. zone de mentinere
(pag. 47)
S1649017. Analiza modelului de studiu la paralelograf, care trebuie efectuata de medic, cuprinde
urmatorii timpi: 1. trasarea ecuatorului protetic; 2. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si
dezinsertie a protezei; 3. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf; 4. stabilirea locului in care se
plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului. Precizati care este ordinea corecta a
acestor timpi:
A. 1, 2, 3, 4;
B. 2, 1, 3, 4;
C. 2, 1, 4, 3;
D. 1, 2, 4, 3;
E. 3, 4, 1, 2.
(pag. 75)
S1649018. Pentru mentinerea protezei scheletate cu ajutorul crosetelor turnate circulare este suficienta
o zona retentiva subecuatoriala de:
A. 0,10 mm;
1191
1192
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
0,50 mm;
0,25 mm;
0,75 mm;
0,30 mm.
(pag. 77)
S1649019. Radiografic, o demineralizare poate fi decelata daca este:

A. peste 10%;
B. sub 25%;
C. la inceput;
D. peste 25%;
E. peste 15%.
(pag. 55)
S1649020. Zonele de retentie favorabile trebuie sa fie cuprinse intre:

A. 0,30-0,50;
B. 0,10-0,30;
C. 0,25-0,75;
D. 0,75-1;
E. 1,0-1,5
(pag. 77)
S2149021. n clasificarea Kennedy absenta lui 11, 12, 16, 17, 18 este:
A. Edentatie cl. IV cu o modificare
B. Edentatie cl. I cu o modificare
C. Edentatie cl. II cu o modificare
D. Edentatie cl. III cu o modificare
E. Edentatie cl. IV
(pag. 59-61)
S2249022. Zonele retentive subecuatoriale ale dintilor stlpi necesare pentru mentinerea unei proteze
scheletate ancorata prin crosete turnate divizate Roach sunt de:
A. 1mm;
B. 1.5mm;
C. 0.75mm;
D. 0.5mm;
E. 0.25mm.
(pag. 70)
S2249023. Zonele retentive subecuatoriale ale dintilor stlpi necesare pentru mentinerea unei proteze
scheletate ancorate prin crosete mixte (brat retentiv din srma) sunt de:
A. 0.75mm;
B. 0.5mm;
C. 1mm;
D. 1.5mm;
E. 0.25mm.
(pag. 70)
S2249024. Modelul de studiu si diagnostic serveste la:

A. utilizarea n scop didactico-pedagogic;
B. analiza dintilor restanti si a crestelor alveolare;
C. cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale;
1192
1193
Rezidentiat 2004
D. demonstrarea medico-legala a situatiei clinice;

E. explicarea si demonstrarea complicatiilor edentatiei partiale.
(pag. 56)
S2249025. Imaginea radiologica a coroanelor dentare poate evidentia:

A. numarul radacinilor;
B. calitatea tratamentelor endodontice;
C. reactiile apicale;
D. lungimea radacinilor;
E. cariile ascunse sau incipiente.
(pag. 49 - 50)
S2249026. Clasa a III-a Kennedy-Applegate este :

A. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza adjunct;
B. edentatie anterioara (frontala);
C. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza conjunct;
D. edentatie laterala care va fi tratata adjunct;
E. edentatie laterala care va fi tratata adjunct;
(pag. 56)
S2249027. Edentatia partiala clasa IV-a Kennedy este o edentatie:

A. unilaterala, delimitata anterior de dinti restanti;
B. bilaterala, delimitata anterior si posterior de dinti restanti;
C. anterioara (frontala) situata de-o parte si alta a liniei mediene;
D. laterala cu lipsa caninului;
E. bilaterala, delimitata anterior de dinti restanti.
(pag. 54)
S2249028. Edentatia partiala clasa IV-a Kennedy poate avea cel mult:
A. doua modificari;
B. nu poate avea modificari;
C. o modificare;
D. trei modificari;
E. oricte modificari.
(pag. 55)
S2249029. n cazul interferentelor muco-osoase mari si unilaterale se recomanda:

A. schimbarea axului de insertie al protezei;
B. interventii chirurgicale;
C. folierea modelului functional;
D. saua sa se opreasca la distanta de zona retentiva;
E. schimbarea conectorului principal.
(pag. 72)
S2249030. n cazul interferentelor dentare provocate de nclinari medii ale dintilor stlpi ai unei proteze
scheletate se recomanda:
A. extractia;
B. slefuiri ale fetei respective si acoperirea cu microproteze;
C. slefuiri proximale obtinndu-se n acelasi timp planurile de ghidare;
D. deretentivizarea prin foliere;
E. deretentivizarea prin foliere;
(pag. 72)
1193
1194
Rezidentiat 2004
S2249031. Trasarea ecuatorului protetic n cazul unei proteze scheletate se face cu:
A. tija de analiza;
B. tija portmina de grafit;
C. tija de reperaj;
D. tija detectoare;
E. retentiometre.
(pag. 61)
S2249032. Zona coamei crestelor edentate este denumita:

A. zona de sarcina primara;
B. zona de sarcina secundara;
C. zona de mentinere;
D. zona de sarcina activa;
E. zona de sarcina pasiva.
(pag. 38)
S2249033. n clasificarea Kennedy absenta lui 1.8, 1.7, 1.6, 1.2, 2.2, 2.4, 2.6, 2.7, 2.8 este:
A. edentatie cl. II-a cu trei modificari;
B. edentatie cl. IV-a cu trei modificari;
C. edentatie cl. I cu trei modificari;
D. edentatie cl. III-a cu patru modificari;
E. edentatie cl. IV-a.
(pag. 53)
S2249034. Se considera ca o demineralizare nu poate fi decelata radiografic pna la:

A. 15%
B. 20%
C. 25%
D. 30%
E. 50%
(pag. 48)
S2249035. Analiza modelului de studiu la paralelograf, care trebuie efectuata de medic, cuprinde
urmatorii timpi: 1.stabilirea locului n care se plaseaza vrful portiunii flexibile a bratului retentiv al
crosetului; 2. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei; 3. fixarea pozitiei
modelului fata de paralelograf; 4. trasarea ecuatorului protetic. Precizati care este ordinea corect a
acestor timpi:
A. 3,2,1,4
B. 4,3,1,2
C. 4,1,2,3
D. 2,4,1,3
E. 1,2,3,4
(pag. 67)
S2249036. Punctul de rotatie n jurul caruia se face nclinarea unui dinte cnd este supus unei forte
care tinde sa-l ncline este situat:
A. n 1/3 coronara a radacinii;
B. n 1/3 mijlocie a radacinii;
C. n 1/3 apicala a coroanei;
D. n 1/3 apicala a radacinii;
E. n 1/3 mijlocie a coroanei.
(pag. 49)
1194
1195
Rezidentiat 2004
S2249037. n cadrul clasificarii Kennedy-Applegate clasa V-a reprezinta o:

A. edentatie distala unilaterala;
B. edentatie frontala;
C. edenatie laterala redusa care se trateaza conjunct;
D. edentatie laterala cu lipsa caninului n care se indica tratamentul adjunct;
E. edentatie laterala cu lipsa incisivului lateral care se trateaza adjunct.
(pag. 56)
S2249038. Clasa a VI-a din clasificarea Kennedy-Applegate reprezinta:

A. Edentatie laterala care va fi tratata adjunct
B. Edentatie laterala redusa care se trateaza conjunct
C. Edentatie laterala cu lipsa caninului
D. Edentatie frontala
E. Nici un raspuns corect
(pag. 56)
S2249039. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial:

A. Este de 0,01 mm n sens vestibulo-oral
B. Este de 0,05 mm n sens axial
C. Este de 0,1 mm n sens axial
D. Este de 0,5 mm n sens vestibulo-oral
E. Este de 0,01 mm n sens axial
(pag. 41)
S2549040. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt:

A. stabilirea axei de inserie i dezinserie a protezei scheletate.
B. stabilirea numrului de croete
C. stabilirea tipului de conector principal
D. plasarea opritorilor de basculare
E. precizarea punctului unde se vor aplica pintenii ocluzali.
(pag. 75)
S2649041. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt:

A. imposibilitatea deschiderii gurii
B. devierea mandibulei in partea afectata
C. imposibilitatea inchiderii gurii
D. se percep miscarile condilului in conductul auditiv extern
E. fata este asimetrica
(pag. 1198)
S2649042. Anchiloza articuklatiei temporo mandibulare se trateaza prin

A. infiltratii locale cu xilina
B. inflitratii locale cu hidrocortizon
C. prin metode chirurgicale
D. mecanoterapie
E. repaus articular total
(pag. 1206)
S2849043. Zona coamei crestelor suporta majoritatea presiunilor de masticatie, fiind denumita:
A. zona favorabila.
B. zona primara.
C. zona de sarcina primara.
1195
1196
Rezidentiat 2004
D. zona de sarcina secundara.

E. zona Ah.
(pag. 47)
S2849044. Imaginea radiologica in condrosarcomul mandibulei este:

A. De "explozie
B. "in alice
C. de "arici
D. "in foi de ceapa
E. de "os pieptanat
(pag. 1077)
S2949045. La maxilar pot exista urmatoarele zone de interferenta muco-osoasa:

A. zona retromilohioidiana
B. regiunea linguala centrala
C. torusul mandibular
D. polul inferior al unei tuberozitati procidente
E. regiunea linguala a unei creste oblice
(pag. 78)
S2949046. Examenul clinic al edentatiei partiale:

A. se face in doua etape
B. are o etapa preliminara de stabilire a diagnosticului
C. are o etapa secundara de elaborare a planului de tratament
D. are o etapa de contact si informatie
E. toate
(pag. 43)

S1249047. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi:
A. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei
B. trasarea ecuatorului de implantare
C. stabilirea locului de plasare al varfului portiunii flexibile a bratului retentiv
D. stabilirea pozitiei bratului rigid
E. tripodarea
(pag. 67)
S1249048. Atitudinea fata de interferentele dentare este:

A. pentru lingualizarile mari ale dintilor mandibulari se renunta la bara linguala
B. pentru lingualizarile micii ale dintilor mandibulari se fac slefuiri ale fetelor linguale si acoperiri cu
microproteze
C. inclinarile exagerate (peste 45) necesita extractie
D. inclinarile medii se rezolva prin deretentivizare prin foliere
E. inclinarile mici se rezolva prin slefuiri proximale
(pag. 72)
S1249049. Atitudinea fata de interferentele muco-osoase este:

A. interventie chirurgicala cand interferentele sunt exagerate
B. schimbarea axului de insertie cand interferentele sunt mici
C. pentru zonele retentive mici vestibulare ale crestelor alveolare se face folierea
1196
1197
Rezidentiat 2004
D. pentru procesele alveolare mandibulare retentive, din cauza conformatiei oblice catre lingual, se schimba
conectorul principal
E. pentru zona retentiva retromilohioidiana se va face folierea de distantare
(pag. 72)
S1249050. Ecuatorul protetic:

A. reprezinta linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o anumita axa de insertie
B. reprezinta linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului
C. in general are un traseu convex catre gingival pe fetele vestibulare si orale ale dintilor stalpi
D. in general are un traseu convex catre gingival pe fetele proximale ale dintilor stalpi
E. imparte dintele in doua zone: supra si sub ecuatoriala
(pag. 73)
S1249051. Etapa preliminara al examenului clinic al edentatului partial urmareste:

A. stabilirea contactului si informarea asupra pacientului
B. examinarea generala a aparatului dento-maxilar
C. stabilirea diagnosticului
D. elaborarea planului preprotetic
E. elaborarea planului proprotetic
(pag. 33)
S1249052. Imaginea radiologica a laminei dura a unui molar inferior care se inclina mezial este:
A. mai subtire mezial la nivelul coletului dintelui
B. mai groasa mezial la nivelul coletului dintelui
C. mai subtire apical distal
D. mai groasa apical distal
E. mai groasa apical mezial
(pag. 49)
S1249053. Indicatiile examenului radiografic in edentatia partiala tratabila adjunct sunt:

A. procesul alveolar al dintilor stalpi
B. crestele alveolare
C. la nivelul dintilor restanti care ridica probleme
D. dintii stalpi
E. intotdeauna la nivelul ATM
(pag. 46)
S1249054. La mandibula pot exista urmatoarele zone de interfernta muco-osoasa:

A. zona retromilohioidiana interfereaza cu marginea linguala distala a seilor
B. regiunea vestibulara a crestelor in dreptul premolarilor interfereaza cu marginea vestibulara centrala a
seilor
C. regiunea vestibulara a crestelor in edentatii frontale interfereaza cu conecorul principal
D. regiunea linguala centrala a procesului alveolar interfereaza cu marginea linguala a unei sei frontale
E. torusul mandibular cand are forme anatomice deosebite
(pag. 70)
S1249055. Modelele documentare servesc la:

A. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic
B. precizarea diagnosticului clinic al edentatiei
C. utilizarea in scop didactico-pedagogic
D. demonstrarea medico-legalaa a situatiei clinice cu care s-a prezentat pacientul
E. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie
1197
1198
Rezidentiat 2004
(pag. 51)
S1249056. Modelul de studiu si diagnostic:

A. reproduce starea cavitatii orale dupa tratamentul de urgenta si detartraj
B. reproduce starea cavitatii orale dupa tratamentul preprotetic si mai ales dupa realizarea extractiilor
C. precizeaza diagnosticul definitiv de edentatie
D. sunt confectionate din gips extradur
E. servesc la diferite cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale
(pag. 51-52)
S1249057. Planurile de ghidare:

A. sunt reprezentate de suprafetele proximale ale dintilor stalpi vecine spatiilor edentate
B. se fac mai ales in bresele terminale
C. se apreciaza folosind tija de reperaj
D. sunt determinate de preferinta prin plasarea tijei in contact cu fata proximala in regiunea crestei marginale
E. vin in contact cu contact cu conectorii principali
(pag. 67-69)
S1249058. Regulile de utilizare Applegate ale clasificarii Kennedy sunt:

A. daca molarul 3 lipseste nu va fi luat in considerare in clasificare
B. daca molarul 2 lipseste nu va fi luat in considerare daca nu are antagonist
C. suprfetele edentate cele mai posterioare determina ordinea clasei de edentatie
D. intinderea modificarilor este luata in considerare
E. toate clasele pot avea maxim 4 modificari
(pag. 55)
S1249059. Zonele dintilor stalpi care pot determina interferente cu bratele crosetului sunt:
A. marginea disto-vestibulara la premolarii superiori
B. marginea mezio-vestibulara la molarii superiori
C. marginea mezio-orala la molarii superiori
D. marginea mezio-orala la molarii superiori
E. marginea mezio-linguala la molarii inferiori
(pag. 71)
S1349060. Axa de insertie a protezei este conditionata de:

A. planurile de ghidare;
B. tipul de paralelograf utilizat;
C. zonele dentare retentive necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor;
D. zonele de interferena muco-osoasa sau dentare;
E. fizionomie.
(pag. 75)
S1349061. Clasificarea lui W.E. Cummer pentru stabilirea formelor clinice de edentatie partiala se
caracterizeaza prin:
A. a fost prima clasificare;
B. are 4 clase in functie de pozitia dintilor limitrofi;
C. are 4 clase in functie de pozitia liniei care uneste crosetele;
D. include si edentaia molarilor de minte;
E. are 3 clase in functie de topografia dintilor restanti
(pag. 59)
S1349062. Cu ajutorul modelului de studiu se pot realiza urmatoarele:

A. desenarea proiectului viitoarei proteze scheletate;
1198
1199
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
confectionarea lingurii individuale;

confectionarea machetei scheletului protezei scheletizate;
realizarea unei proteze acrilice provizorii;
confectionarea machetei din ceara a seilor.
(pag. 84-85)
S1349063. Dupa modul de functionare se disting mai multe categorii de paralelografe:

A. paralelografe cu brat orizontal fix;
B. paralelografe cu brat orizontal articulat;
C. paralelografe cu brat vertical articulat;
D. paralelografe cu bra vertical fix;
E. paralelograf cu brat oblic articulat.
(pag. 64-75)
S1349064. Examinarea radiografica in edentatia partiala intinsa va urmari:

A. procesul alveolar la nivelul dintilor stalpi;
B. crestele alveolare;
C. pozitia condilului mandibular in cavitatea glenoida;
D. dinii stalpi (radacina, spaiu periodontal, coroana);
E. rapoarte ocluzale.
(pag. 53)
S1349065. La examenul radiografic al radacinilor se vor urmari:

A. numarul radacinilor;
B. pozitia radacinilor;
C. lungimea;
D. morfologia;
E. tratamentele endodontice si reactiile periapicale.
(pag. 56)
S1349066. La examinarea miscarii de propulsie se pot constata urmatoarele situatii:

A. mandibula aluneca usor inainte parcurgand un drum drept,iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti incisivii
sau cel putin 2 perechi de antagonisti;
B. mandibula aluneca usor inainte,parcurgand un drum drept,iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti dintii
frontali;
C. mandibula parcurge un drum drept,dar la un moment dat intra in contact si o pereche de dinti laterali, care
fac o data contact cu dintii frontali, situatie anormala;
D. mandibula parcurge un drum cu o usoara deviere catre dreapta sau catre stanga, situaie in care medicul
obliga mandibula pacientului sa alunece in linie dreapta si va gasi o interferena intre toi dinii laterali din
partea dreapta;
E. mandibula parcurge intotdeauna un drum drept cand pleaca din pozitia de ocluzie cap la cap.
(pag. 52)

A. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic;
B. utilizarea in scop didactico-pedagogic
C. amprentarea preliminara de exercitiu
D. confecionarea port-amprentei individuale
E. demonstrarea medico-legala a situatiei clinice
(pag. 58)
S1349068. Pe modelul de studiu se pot studia mult mai usor urmatoarele:

A. forma arcadelor;
1199
1200
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
numarul si topografia dintilor restanti;

gradul de integritate coronara si afectare pulpara a dintilor restanti;
punctul de contact;
statusul parodontal.
(pag. 63)
S1349069. Pentru utilizarea clasificarii Kennedy, au fost enuntate cateva reguli de catre O.C. Applegate:
A. clasificarea se stabileste dupa realizarea extractiilor dentare;
B. daca al treilea molar lipseste, se va lua in considerare;
C. daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stalp, se va lua in considerare;
D. daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit, neavand antagonist, nu va fi luat in considerare;
E. suprafetele edentate cele mai anterioare determina ordinea clasei de edentatie.
(pag. 61)
S1449070. Analiza modelului de studiu la paralelograf vizeaza:

A. corelatia dintre pozitia de intercuspidare maxima si relatia centrica
B. depistarea interferentelor ocluzale din miscarile excentrice ale mandibulei
C. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie
D. trasarea ecuatorului protetic
E. depistarea zonelor de interferenta dentara care impiedica insertia/dezinsertia protezei scheletate pe camp
(pag. 75)
S1449071. Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de:

B. zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor
C. lungimea bresei edentate
D. fizionomie
E. tipul antagonistilor
(pag. 75)
S1449072. Examenul radiografic al crestelor edentate in protezarea scheletata poate prezenta

urmatoarele aspecte negative:
A. corticala externa intrerupta
B. travee subtiri
C. dislocatia trabeculara
D. spaii intertrabeculare mici
E. orientarea verticala a trabeculelor osoase la maxilar
(pag. 57)
S1449073. in cazul interferentelor dentare provocate de lingualizarile mici ale dintilor stalpi ai unei
proteze scheletate mandibulare se recomanda:
A. renuntarea la bara linguala
B. slefuirea suprafetelor dentare linguale
C. acoperirea cu microproteze modelate corespunzator axei de insertie a protezei
D. extracie
E. urmarirea evolutiei lor in timp
(pag. 79)
S1449074. in cazul unei proteze scheletate, campul protetic favorabil include:

A. tuberozitati maxilare foarte retentive vestibular
B. bolta palatina plata
C. creste edentate inclinate mezial
1200
1201
Rezidentiat 2004
D. proces alveolar vertical in zona linguala centrala

E. inclinare linguala accentuata a molarilor mandibulari
(pag. 47-48)
S1449075. in cazul unei proteze scheletate, campul protetic nefavorabil include:

A. dinti stalpi abrazati
B. bolta palatina plata
C. torus palatin
D. proces alveolar retentiv in zona linguala centrala
E. creste atrofiate
(pag. 46-48)
S1449076. in protezarea scheletata ecuatorul protetic este:

A. trasat pe toti dintii modelului de lucru
B. linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o anumita axa de insertie
C. identic cu ecuatorul anatomic
D. drept pe feele proximale ale dinilor stalpi
E. convex catre gingival pe fetele vestibulare ale dintilor stalpi
(pag. 80)
S1449077. Planurile de ghidare ale protezei scheletate sunt:

A. suprafetele proximale ale dintilor stalpi vecine breselor edentate
B. suprafetele proximale ale dintilor stalpi opuse breselor edentate
C. suprafetele orale ale dintilor stalpi
D. perpendiculare pe axa de inserie
E. evaluate cu tija de analiza a paralelografului
(pag. 66, 75)
S1449078. Regulile de aplicare a clasificarii edentatiei partiale dupa Kennedy sunt:

A. clasificarea trebuie sa preceada extractiile dentare
B. daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit, neavand antagonist, nu va fi luat in considerare
la clasificare
C. bresele edentate cele mai anterioare determina clasa de edentatie
D. intinderea"modificarilor"condiioneaza clasa de edentaie
E. daca al treilea molar lipseste nu va fi luat in considerare in clasificare
(pag. 61)
S1549079. Axa de insertie a unei proteze scheletate este conditionata de:

B. fizionomie
C. fonatie
D. modalitatea de tripodare a modelului
E. zonele de interferenta muco-osoasa.
(pag. 75)
S1549080. in cadrul clasificarii Kennedy Appelgate, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. clasa II defineste o edentatie terminala unilaterala
B. clasa III defineste o edentatie laterala care va fi tratata adjunct
C. clasa III defineste o edentatie laterala care va fi tratata conjunct
D. clasa IV defineste o edentaie termino-terminala
E. clasa VI defineste o edentatie laterala redusa care se trateaza conjunct.
(pag. 61)
1201
1202
Rezidentiat 2004
S1549081. in cadrul tratamentului prin proteza scheletata, confectionarea sablonului de ocluzie este
necesara cand:
A. nu se vor realiza proteze acrilice provizorii
B. se vor realiza proteze acrilice provizorii
C. se doreste montarea modelelor de studiu in ocluzor
D. se doreste montarea modelelor de studiu in articulator
E. nu se doreste montarea modelelor de studiu in ocluzor sau articulator.
(pag. 84)
S1549082. in cazul existentei unor zone de interferenta dentara la insertia protezelor scheletate, se
impun urmatoarele masuri:
A. deretentivizare prin foliere
B. extractie pentru inclinari dentare mai mici de 30
C. renuntare la bara linguala in cazul protezelor maxilare
D. slefuiri dentare
E. acoperire cu microproteze.
(pag. 79-80)
S1549083. in cazul existentei unor zone de interferenta muco-osoasa la insertia protezelor scheletate,
se impun urmatoarele masuri:
A. interventii chirurgicale
B. modificarea axei de insertie a protezelor
C. folierea pe modelul de studiu
D. schimbarea conectorului secundar
(pag. 79)

A. explicarea si demonstrarea complicatiilor edentatiei
B. confectionarea lingurii individuale
C. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei
D. confecionarea sablonului de ocluzie
E. realizarea unei proteze acrilice provizorii.
(pag. 84,85)
S1549085. Realizarea unei proteze acrilice provizorii prezinta urmatoarele avantaje:

A. mentinerea functiei fizionomice
B. grabirea vindecarii plagilor postextractionale
C. incetinirea vindecarii plagilor postextractionale
D. facilitarea integrarii biologice a protezei scheletate
E. ingreunarea integrarii biologice a protezei scheletate.
(pag. 85)
S1549086. Tija de reperaj a paralelografului se utilizeaza la:

A. aprecierea paralelismuluii fetelor proximale ale dintilor stalpi
B. trasarea ecuatorului protetic
C. marcarea zonelor de interferenta dentara
D. evidenierea zonelor retentive subecuatoriale ale dinilor stalpi
E. evidentierea zonelor de interferenta dentara
(pag. 66)
S1549087. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt
1202
1203
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezei

trasarea ecuatorului protetic
trasarea ecuatorului anatomic
tripodarea modelului
gravarea modelului.
(pag. 75)
S1649088. Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de urmatorii factori:

A. planurile de ghidare;
B. zonele de interferenta muco-osoasa sau dentara;
C. fizionomie;
D. condiiile in care s-a realizat tripodarea;
E. caracteristicile fizico-mecanice ale aliajului din care se realizeaza scheletul metalic.
(pag. 75)
S1649089. Axa de insertie a protezelor scheletate este conditionata de:

A. fizionomie;
B. tipul de edentatie;
C. numarul dintilor restanti;
D. suprafeele proximale ale dinilor stalpi, vecine spaiilor edentate;
E. pozitia pe arcada a dintilor restanti.
(pag. 75)
S1649090. Clasificare edentatiilor partiale dupa Kennedy are la baza topografia spatiilor edentate fata
de dintii restanti. Precizati care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:
A. Cl. I: edentatie unilaterala posterioara dintilor restanti;
B. Cl. a II-a: edentatie bilaterala plasata posterior de dintii restanti;
C. Cl. a II-a: edentatie unilaterala plasata posterior de dintii restanti;
D. Cl. a III-a: edentaie laterala delimitata anterior si posterior de dini restani;
E. Cl. a IV-a: edentatie situata in regiunea frontala de o parte si de alta a liniei mediane.
(pag. 59)
S1649091. Clasificarea edentatiilor partiale dupa W. E. Cummer are la baza pozitia liniei care uneste
crosetele. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Cl. I: linia crosetelor este transversala;
B. Cl. a II-a: linia crosetelor este diagonala;
C. Cl. a III-a: linia crosetelor este unilaterala;
D. Cl. a IV-a: linia crosetelor este poligonala;
E. Cl. a IV-a: linia crosetelor este perpendiculara pe linia mediana.
(pag. 59)
S1649092. Ecuatorul protetic reprezinta:

A. linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o anumita axa de insertie;
B. linia care uneste fosetele centrale ale dintilor maxilari si mandibulari;
C. linia care uneste aria de contact meziala a caninului inferior de fata linguala a tubercului piriform;
D. linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului;
E. linia care trece prin varful cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali inferiori.
(pag. 80)
S1649093. Extremitatea libera a discului cu care se termina jojele retentiometrice este de:
A. 0,75 mm;
B. 1 cm;
1203
1204
Rezidentiat 2004
C. 0,25 mm;
D. 0,30 mm
E. 0,50 mm.
(pag. 68)
S1649094. in cazul unui purtator de proteza partiala mobilizabila este indicata acoperirea dintilor stalpi
cu microproteze cand:
A. pacientul are o igiena bucala satisfacatoare;
B. pacientul prezinta o frecventa ridicata a cariilor;
C. dintii sunt scurti sau abrazati;
D. in cazul cariilor mici ocluzale;
E. pacientul are o igiena bucala defectuoasa.
(pag. 46)

A. precizarea diagnosticului clinic al edentatiei;
B. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic;
C. analiza dintilor restanti si a crestelor maxilare;
D. demonstrarea medico-legala a situaiei clinice cu care s-a prezentat pacientul;
E. utilizarea in scop didactico-pedagogic.
(pag. 58)
S1649096. Modelul documentar reproduce starea cavitatii bucale:

A. dupa tratamentul preprotetic;
B. inainte de efectuarea oricarui tratament;
C. dupa tratamentul proprotetic;
D. dupa efectuarea detartrajului supragingival;
E. dupa tratamentul de urgenta privind durerea.
(pag. 58)
S1649097. Paralelismul suprafetelor proximale ale dintilor stalpi, vecine spatiilor edentate, se obtine:
A. cu ajutorul tijelor retentiometrice;
B. prin inclinarea modelului stanga-dreapta;
C. cu ajutorul tijei de reperaj;
D. prin inclinarea modelului anterior sau posterior;
E. cand tija de analiza face contact cu fata proximala in regiunea coletului.
(pag. 75)

A. Se numeste si rezilienta parodontala
C. Este de 0,1 mm n sens vestibulo-oral
E. Este de 0,1 mm n sens axial
(pag. 49)
S2149099. Modelele documentarea ale edentatului partial servesc la:

A. Evaluarea duratei tratamentului
B. Stabilirea planului de tratament preprotetic
C. Cercetare stiintifica
D. Document medico-legal
E. n scop didactic
1204
1205
Rezidentiat 2004
(pag. 58)

A. utilizarea n scop didactico-pedagogic;
B. cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale;
C. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie;
D. analiza modelului la paralelograf;
E. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic.
(pag. 51)
S2249101. Radiologic, orientarea trabeculelor osoase a crestelor edentate este:

A. verticala la mandibula,
B. orizontala la mandibula;
C. frecvent verticala la maxilar;
D. orizontala la maxilar;
E. orizontala la maxilar si la mandibula.
(pag. 50)
S2249102. Regulile de utilizare a clasificarii Kennedy stabilite de Applegate includ:

A. clasificarea trebuie sa urmeze extractiile dentare;
B. suprafetele edentate cele mai anterioare determina ordinea clasei de edentatie;
C. ntinderea modificarilor nu este luata n considerare si nici numarul lor;
D. daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stlp, el va fi luat n considerare;
E. daca al treilea molar lipseste, nu va fi luat n considerare n clasificare.
(pag. 55)
S2249103. La mandibula pot exista n mod obisnuit urmatoarele zone de interferenta muco-osoase:
A. zona retromilohioidiana;
B. regiunea linguala centrala;
C. torusul mandibular cu forme anatomice deosebite;
D. zona vestibulara sau distala a unor tuberozitati foarte retentive;
E. regiunea vestibulara laterala cand nu este retentiva.
(pag. 70)
S2249104. Zonele dintilor stlpi care pot determina interferente cu bratele crosetului sunt:
A. marginea disto-palatinala la premolarii superiori;
B. marginea mezio-vestibulara la molarii superiori;
C. marginea mezio-linguala la premolarii si molarii inferiori;
D. marginea disto-linguala la premolarii si molarii inferiori;
E. marginea disto-linguala la premolarii si molarii inferiori;
(pag. 71)
S2249105. Zonele de interferenta ale dintilor cu conectorii secundari proximali sunt frecvente la nivelul:
A. fetelor proximale ale premolarilor nclinati spre mezial sau distal;
B. fetelor meziale ale caninilor superiori nclinati catre posterior;
C. fetelor distale ale caninilor superiori nclinati catre posterior;
D. fetelor meziale ale molarilor inferiori nclinati catre anterior;
E. fetelor proximale ale dintilor frontali nclinati catre o edentatie laterala.
(pag. 71)
S2249106. La maxilar zonele de interferenta muco-osoasa pot exista n urmatoarele regiuni:

A. zona palatinala a crestelor n edentatii frontale;
1205
1206
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
zona vestibulara a crestelor n regiunea molarilor;

zona vestibulara sau distala a unor tuberozitati foarte retentive;
polul inferior al unei tuberozitati procidente;
polul posterior al tuberozitatii.
(pag. 70 - 71)
S2249107. Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de:

A. fizionomie;
B. zonele de interferenta muco-osoasa;
C. zonele de interferenta dentare;
D. fonatie;
E. masticatie.
(pag. 67)

A. trasarea ecuatorului protetic;
B. trasarea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei;
C. gravarea modelului de studiu;
D. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf;
E. stabilirea locului n care se plaseaza vrful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului.
(pag. 67)
S2249109. Avantajele realizarii unei proteze acrilice provizorii sunt:

A. mentinerea functiei fizionomice;
B. mentinerea echilibrului psihic al pacientului;
C. micsoreaza costul tratamentului;
D. dirijeaza vindecarea plagilor postextractionale;
E. mentinerea functiei masticatorii.
(pag. 78)
S2249110. Planurile de ghidare:

A. sunt reprezentate de suprafetele orale ale dintilor stlpi;
B. sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale dintilor stlpi;
C. sunt reprezentate de suprafetele proximale ale dintilor stlpi, vecine spatiilor edentate;
D. se fac mai ales n bresele laterale;
E. aprecierea paralelismului se face folosind tija de reperaj.
(pag. 67 - 68)
S2249111. Tija portmina de grafit serveste la:

A. trasarea ecuatorului protetic;
B. tripodarea modelului;
C. aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dintilor stlpi;
D. punerea n evidenta a zonelor retentive subecuatoriale;
E. marcarea zonelor de interferenta dentara si muco-osoasa.
(pag. 61)
S2249112. Tija de reperaj serveste la:

A. evidentierea interferentelor cu proteza a unor zone dentare sau muco-osoase;
B. aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dintilor stlpi;
C. marcarea zonelor de interferenta dentara sau muco-osoasa;
D. punerea n evidenta a zonelor retentive subecuatoriale;
E. tripodarea modelului.
1206
1207
Rezidentiat 2004
(pag. 61)
S2249113. Ecuatorul protetic reprezinta:

A. linia care uneste fosetele centrale ale dintilor maxilari si mandibulari;
B. linia care uneste aria de contact meziala a caninului inferior cu fata linguala a tuberculului piriform;
C. linia celei mai mari convexitati a dintilor stlpi pentru o anumita axa de insertie
D. linia ce trece prin vrful cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali inferiori;
E. linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului.
(pag. 73)
S2249114. Atitudinea fata de interferentele muco-osoase cuprinde:

A. interventii chirurgicale;
B. schimbarea axului de insertie al protezei;
C. folierea modelului documentar;
D. folierea modelului functional;
(pag. 72)
S2249115. Atitudinea n cazul interferentelor dentare cuprinde:

A. n cazul nclinarilor exagerate (peste 30) slefuiri ale fetei respective si acoperirea cu microproteze;
B. n cazul nclinarilor mici: slefuiri proximale obtinndu-se n acelasi timp si planurile de ghidare;
C. n cazul lingualizarilor mari ale dintilor mandibulari se renunta la bara linguala;
D. n cazul nclinarilor exagerate (peste 30): se recomanda extractii;
E. n cazul nclinarilor exagerate (peste 30): se recomanda extractii;
(pag. 72)
S2249116. Confectionarea sabloanelor de ocluzie n cadrul tratamentului prin proteza scheletata este
necesara n cazul:
A. rapoartelor intermaxilare la pacientii fara ocluzie;
B. n care nu se realizeaza proteze acrilice provizorii;
C. se realizeaza proteze acrilice provizorii;
D. montarii modelelor de studiu n ocluzor;
E. nu se doreste montarea modelelor de studiu n ocluzor.
(pag. 78)
S2249117. n diabet putem ntlni:

A. mucoasa bucala palida;
B. limba marita de volum;
C. osteoporoza;
D. atrofia accelerata a crestelor alveolare;
E. halistereza.
(pag. 34)
S2249118. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. mobilitatea fiziologica a dintilor este de 0.01mm n sens vestibulo-oral;
B. gradul I de mobilitate patologica este o mobilitate vestibulo-orala;
C. mobilitatea fiziologica este de 0.01mm n sens axial;
D. gradul III de mobilitate patologica este o mobilitate vestibulo-orala si mezio-distala;
E. mobilitatea fiziologica este de 0.1mm n sens vestibulo-oral.
(pag. 41)
S2249119. Examenul radiologic n edentatia partiala se indica pentru:

A. crestele alveolare;
1207
1208
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
dintii stlpi (radacina, spatiu periodontal, coroana);

sinusuri maxilare;
raporturi ocluzale;
raporturi ocluzale;
(pag. 45 - 46)
S2249120. Aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dintilor stlpi se face cu:
A. retentiometrul;
B. tija de reperaj;
C. tija de analiza;
D. tija detectoare;
E. tija retentiometrica.
(pag. 61)
S2249121. n cadrul clasificarii Kennedy-Appelgate, care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. clasa III-a defineste o edentatie laterala cu lipsa caninului, care va fi tratata conjunct;
B. clasa I defineste o edentatie distala bilaterala;
C. clasa VI-a defineste o edentatie laterala redusa care va fi tratata adjunct;
D. clasa V-a defineste o edentatie laterala cu lipsa caninului care va fi tratata adjunct;
E. clasa II-a defineste o edentatie distala bilaterala.
(pag. 56)
S2249122. Care din urmatoarele afirmatii privind clasificarea edentatiilor partiale dupa W.E. Cummer
sunt adevarate:
A. are meritul de a fi prima clasificare;
B. la baza clasificarii sta topografia spatiilor edentate fata de dintii restanti;
C. n clasa II-a linia crosetelor este diagonala;
D. clasa I defineste o edentatie bilaterala;
E. n clasa IV-a linia crosetelor este poligonala.
(pag. 52 - 53)

A. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie;
B. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei;
C. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic;
D. confectionarea lingurii individuale;
E. realizarea unor proteze acrilice provizorii.
(pag. 51 - 78)
S2249124. Modelul documentar reproduce starea cavitatii bucale a unui pacient:

A. dupa efectuarea tratamentului de urgenta;
B. nainte de efectuarea tratamentului de urgenta;
C. dupa efectuarea unui detartraj minutios;
D. dupa efectuarea unui detartraj sumar supragingival;
E. dupa efectuarea tratamentului preprotetic.
(pag. 51)
S2249125. Anemiile generaza:

A. mucoasa bucala palida;
B. afectarea ATM;
C. sngerari gingivale;
D. senzatie de arsuri;
1208
1209
Rezidentiat 2004
E. secretie salivara redusa.

(pag. 34)
S2249126. Bolta palatina cea mai favorabila protezarii este:

A. adnca;
B. plata;
C. cu torus n 1/3 anterioara;
D. fara torus;
E. cu torus n 1/3 posterioara.
(pag. 39)
S2249127. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind procesul alveolar:
A. cel mai favorabil este procesul alveolar vertical;
B. cel mai favorabil este procesul alveolar retentiv;
C. cel mai nefavorabil este procesul alveolar vertical;
D. cel mai nefavorabil este procesul alveolar retentiv;
E. mai putin favorabil este procesul alveolar oblic.
(pag. 40)
S2249128. Etapa secundara (finala) a examenului clinic cuprinde:

A. examinarea generala a aparatului dento-maxilar;
B. stabilirea diagnosticului;
C. contactul cu pacientul;
D. conceperea proiectului viitoarei proteze;
E. conceperea proiectului viitoarei proteze;
(pag. 33)
S2249129. Modelul de studiu si diagnostic se confectioneaza:

A. imediat dupa efectuarea tratamentului de urgenta;
B. dupa efectuarea tratamentului preprotetic;
C. dupa efectuarea extractiilor;
D. dupa efectuarea unui sumar detartraj;
E. dupa efectuarea unui sumar detartraj;
(pag. 51)
S2249130. Extremitatea libera a discului cu care se termina retentiometrele poate fi de:

A. 0.20mm
B. 0.25mm
C. 0.30mm
D. 0.50mm
E. 0.75mm
(pag. 61)
S2249131. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. planurile de ghidare se fac mai ales n bresele laterale;
B. planurile de ghidare se fac mai ales n bresele frontale;
C. aprecierea paralelismului dintre fetele proximale ale dintilor stlpi se face utiliznd retentiometrele;
D. aprecierea paralelismului dintre fetele proximale ale dintilor stlpi se face utiliznd tija de analiza;
E. aprecierea paralelismului dintre fetele proximale se face utiliznd tija de reperaj.
(pag. 67 - 68)
S2249132. n cazul interferentelor muco-osoase se intervine chirurgical n:
1209
1210
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
tuberozitati procidente;
interferente mari, unilaterale;
creste frontale foarte retentive;
procese alveolare mandibulare retentive;
procese alveolare mandibulare retentive;
(pag. 72)
S2249133. Axa de insertie a unei proteze scheletate nu este conditionata de:

A. fizionomie;
B. zonele de interferenta muco-osoasa si dentara;
C. fonatie;
D. zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor;
E. planurile de ghidare.
(pag. 67)
S2249134. Clasificarea Kennedy-Applegate:

A. Cuprinde 4 clase;
B. Cuprinde 6 clase;
C. Este mai des utilizata;
D. Clasa a III-a reprezinta o edentatie laterala care va fi tratata adjunct;
E. Clasa a III-a reprezinza o edentatie laterala care va fi tratata conjunct.
(pag. 56)
S2249135. Reguli de utilizare a clasificarii Kennedy stabilite de O.C. Applegate sunt:

A. Clasificarea precede extractiile dentare
B. Daca al treilea molar lipseste, nu va fi luat n considerare n clasificare
C. Suprafetele edentate cele mai anterioare determina clasa de edentatie
D. ntinderea modificarilor este luata n considerare
E. Clasa a IV-a nu are modificari
(pag. 55)
S2249136. Reguli de utilizare a clasificarii Kennedy stabilite de O.C. Applegate sunt:

A. Molarul doi nu va fi luat n considerare n nici un caz
B. Daca al treilea molar lipseste, nu va fi luat n considerare n clasificare
C. Clasificarea trebuie sa urmeze extractiile dentare
D. Primele 3 clase pot avea maxim 4 modificari
E. Numarul "modificarilor nu este luat n considerare
(pag. 55)
S2249137. Modelele documentare ale edentatului partial servesc la:

A. Stabilirea planului de tratament preprotetic
B. n scop didactico-pedagogic
C. Document medico-legal
D. Rol educativ
E. Stabilirea planului de tratament proprotetic
(pag. 51)

A. Document medico-legal
B. Scop didactico-pedagogic
C. Stabilirea planului de tratament proprotetic
D. Precizarea diagnosticului clinic al edentatiei
1210
1211
Rezidentiat 2004
E. Analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie5

(pag. 51)

A. Rol stiintific
B. Analiza modelelor la paralelograf
C. Rol educativ
D. Stabilirea planului de tratament preprotetic
E. Document medico-legal
(pag. 51)

A. Este de 0,1 mm n sens vestibulo-oral
C. Este de 0,01 mm n sens axial
E. Se numeste si rezilienta parodontala
(pag. 41)

A. Are valori fixe
B. Se numeste si rezilienta parodontala
C. Se apreciaza digital
E. Este de 0,1 mm n sens vestibulo-oral
(pag. 41)

A. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei
B. Trasarea ecuatorului anatomic
C. Stabilirea locului n care se plaseaza vrful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului
D. Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
E. Stabilirea pozitiei pintenilor
(pag. 67)

A. Trasarea ecuatorului protetic
B. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei
C. Trasarea ecuatorului de implantare
D. Stabilirea pozitiei bratului rigid
E. Tripodarea
(pag. 67)
S2249144. Axa de insertie a protezei adjuncte este conditionata de:

A. Planurile de ghidare
B. Zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor
C. Zonele de interferenta muco-osoasa
D. Zonele biostatice
E. Tipul de masticatie
(pag. 67)
S2249145. Axa de insertie a protezei adjuncte este conditionata de:
1211
1212
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
Gradul de rezorbtie osoasa

Gradul de implantare al dintilor restanti
Planurile de ghidare
Fizionomie
Zonele de interferenta muco-osoasa
(pag. 67)
S2249146. Modelul se fixeaza pe masa paralelografului ntr-o pozitie ct mai orizontala a planului de
ocluzie pentru ca:
A. forta de masticatie are o directie predominant verticala;
B. alimentele adezive exercita asupra protezei tractiuni verticale;
C. insertia protezei este mai usor de realizat dupa o directie verticala;
D. dezinsertia protezei este mai usor de realizat dupa o directie orizontala
E. principalele solicitari ale protezi au o directie orizontala fata de planul de ocluzie.
(pag. 67)
S2549147. Care din urmtorii factori condiioneaz axa de inserie a protezei scheletate :
B. zonele retentive dentare necesare aplicrii poriunii flexibile a braelor retentive ale croetelor.
C. tipul de conector principal
D. zonele de interferen mocoosoas.
E. zonele de interferen dentare
(pag. 75)
S2649148. Contuzia articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:

A. lipsa miscarilor in articulatie
B. dureri articulare
C. trismus moderat
D. devierea mentonului de partea bolnava
E. febra
(pag. 1197)
S2649149. Contuzia articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin:

A. antibioterapie
B. infiltratii locale cu hidrocortizon
C. infiltratii locale cu xilina
D. mecanoterapie imediat dupa producerea accidentului
E. repaus articular 4-5 zile
(pag. 1197)
S2649150. Plagile articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin:

A. curatire mecanica
B. sutura in mai multe planuri
C. antibioterapie cu spectru larg
D. repaus articular o luna
E. mecanoterapie dupa 6-7 zile
(pag. 1198)
S2649151. Luxatia anterioara in articulatia temporo mandibulara are la baza:

A. laxitatea capsulei si ligamentelor articulare
B. conformatia particulara a elementelor articulare
C. reumatismul poliarticular
1212
1213
Rezidentiat 2004
D. cresterea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii

E. scaderea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii
(pag. 1198)
S2649152. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt:

A. gura este larg deschisa
B. imposibilitatea inchiderii gurii
C. naintea conductului auditiv se percepe condilul mandibular
D. naintea conductulsui auditiv este prezenta a depresiune
E. masticatia este imposibila
(pag. 1199)
S2649153. Sipmtomatologia luxatiei unilaterale a articulatiei temporo mandibulare este:

A. fata este simetrica
B. gura este inchisa
C. mentonul este deviat spre partea afectata
D. mentonul este deviat de partea cealalta
E. partile moi relaxate pe partea sanatoasa
(pag. 1199)
S2649154. Diagnosticul diferential in caz de luxatii unilaterale ale articulatiei temporo mandibulare se
face cu:
A. fracturile gtului condilului
B. paraliziile faciale
C. contractura spastica a muschilor masticatori
D. fracturile angulare ale mandibulei
E. contuzia articulatiei temporo mandibulare
(pag. 1199)
S2649155. Constrictia de mandibula poate fi de cauza:

A. ocluzala
B. periarticulara
C. musculara
D. cutaneo-mucoasa
E. psihica
(pag. 1202)
S2649156. Simptomele constrictiei de mandibula sunt:

A. se instaleaza brusc
B. deschiderea gurii nu este posibila nici 1 mm
C. deschiderea gurii este limitata
D. mandibula deviaza spre partea afectata
E. tulburari ocluzale grave
(pag. 1203)
S2649157. Simptomele constrictiei de mandibula sunt:

A. starea generala profund afectata
B. radiografic prezenta blocului osos intre suprafetele articulare
C. limitarea deschiderii gurii
D. la deschiderea gurii mandibula deviaza spre partea leziunii
E. se palpeaza brida sau cicatricea care limiteaza eschiderea gurii
(pag. 1203)
1213
1214
Rezidentiat 2004
S2649158. Anchiloza articulatiei temporo mandibulare este produsa de:

A. traumatism obstetrical
B. dezechilibru ocluzo-articular sever
C. supuratii intraarticulare
D. fracturi intraarticulare
E. fracturile cavitatii glenoide
(pag. 1204)
S2649159. Anchiloza instalata in copilaarie se soldeaza cu:

A. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui
B. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii
C. nu are nici o repercusiune asupra dezvoltarii copilului
D. tulburari grave functionale
E. igiena bucala defectuoasa, carii multiple
(pag. 1205)
S2649160. Siptomatomele anchilozei temporo mandibulare sunt

A. usoara limitare a deschiderii gurii
B. limitarea totala a deschiderii gurii
C. igiena bucala defectuoasa
D. la palpare se percepe blocul osos de partea bolnava
E. linia interincisiva deviata de partea bolnava
(pag. 1205)
S2849161. Largirea spatiului periodontal de cauza traumatica se atribuie:

A. unui traumatism ocluzal
B. unei carii profunde
C. suprasolicitarii de cauza protetica
D. solicitarii nefiziologice datorata elementelor de mentinere, sprijin si stabilizare
E. contactelor cuspid-fosa
(pag. 56)
S2849162. Modelul documentar serveste la:

A. stabilirea planului de tratament preprotetic.
B. stabilirea planului de tratament proprotetic.
C. proba medico-legala.
D. material didactico-pedagogic.
E. material stiintific.
(pag. 58)
S2849163. Substratul osos favorabil protezarii este relevant de radiografiile dentare prin:
A. travee subtiri.
B. multitudinea de trabecule.
C. travee discontinue.
D. spatii intertrabeculare mici.
E. dislocatia trabeculara
(pag. 57)
S2849164. Precizarea diagnosticul clinic al edentatiei partiale se pune:

A. dupa efectuarea tratamentului preprotetic.
B. dupa efectuarea extractiilor dentare.
C. dupa realizarea modelului documentar.
1214
1215
Rezidentiat 2004
D. dupa echilibrarea ocluzala.

E. dupa realizarea modelului de studiu.
(pag. 58)
S2849165. Din punct de vedere topografic Spiesel clasifica carcinoamele mandibulei in:
A. Carcinoame localizate anterior de canin
B. Carcinoame localizate posterior de canin
C. Carcinoame localizate inferior de canin
D. Carcinoame localizate premolar
(pag. 1070)
S2849166. Carcinoamele primare sunt:

A. Forme frecvente
B. Forme rare
C. Provenite din resturile epiteliale Malassez
D. Provenite din resturi ramase dupa extirparea incompleta a unor chisturi
E. Consecinta diseminarii neoplazice din tumori de la distanta
(pag. 1070)
S2849167. Carcinoamele mandibulare au urmatoarele caracteristici:

A. afecteaza predominant varstele tinere
B. au un debut superficial
C. au un debut profund
D. nu se insotesc niciodata de metastaze
E. nu necesita tratament chirurgical
(pag. 1073)
S2849168. Forma ulcero infiltrativa a carcinoamelor de mandibula se caracterizeaza prin:

A. Distructii osoase cu aspect crateriform
B. Ulceratia prezinta muguri tumorali
C. Tumora erodeaza corticala
D. Tumora infiltreaza tesuturile din vecinatate
E. Ulceratia este acoperita cu burjoni carnosi conopidiformi
(pag. 1072)
S2849169. Diagnosticul diferential in formele cu debut superficial se face cu:

A. Ulceratii banale
B. Ulceratii specifice
C. Osteita
D. Osteomielita
E. Osteodistrofia
(pag. 1073)
S2849170. Se disting urmatoarele forme histopatologice de sarcom mandibular:

A. Sarcom osteoblastic
B. Sarcom ameloblastic
C. Sarcom fibroblastic
D. Odontosarcom ameloblastic
E. Sarcom condroblastic
(pag. 1074)
1215
1216
Rezidentiat 2004
S2849171. Sarcomul mandibulei:

A. este mai frecvent peste varsta de 50 ani
B. este mai frecvent la copii si tineri
C. se produce prin invazia secundara a mandibulei
D. da frecvent metastaze pulmonare
E. are ca precursori tumori benigne osoase
(pag. 1075)
S2849172. Sarcomul Ewing apare:

A. Frecvent
B. Rar
C. La mandibula
D. La maxilar
E. La rasa neagra
(pag. 1075)
S2949173. Examenul exobucal al ADM cuprinde:

A. amamneza
B. inspectia
C. percutia
D. ascultatia
E. palparea
(pag. 45-46)
S2949174. Ce rol au tuberozitatile maxilare in protezarea cu proteze partiale mobilizabile?

A. stabilizare
B. inchiderea spatiului intermaxilar in cazul procidentei polului inferior
C. sprojin
D. mentinere
E. nu au rol important in realizarea protezei scheletate
(pag. 47)

A. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic
B. utilizarea in scop didactico-pedagogic
C. realizarea machetei scheletului metalic al protezei
D. realizarea sablonului de ocluzie
E. cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale
(pag. 58)
1216
1217
Rezidentiat 2004
Tema nr. 50
Etapele tratamentului edentaiei pariale
BIBLIOGRAFIE:

S1250001. Bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor nu apare in:
A. edentatia clasa I Kennedy
B. edentatia clasa II Kennedy
C. edentatia clasa IV Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor
D. edentatia clasa III Kennedy
E. ca urmare a actiunii fortelor de masticatie
(pag. 131)
S1350002. Dimensiunile unui lacas pentru pinteni externi trebuie sa fie:

A. din latimea vestibulo-orala, adancimea l mm;
B. 1/4 din latimea vestibulo-orala, 1/3 din diametrul mezio-distal, adancimea l mm;
C. 1/3 din latimea vestibulo-orala, din diametrul mezio-distal, adancimea l,5mm;
D. 1/3 din laimea vestibulo-orala, adancimea 2mm;
E. din diametrul mezio-distal, adancimea l mm.
(pag. 94)
S1450003. inchiderea breselor suplimentare cu punti:

A. Este indicata mai ales in zonele laterale.
B. Mareste valoarea parodontala a dintilor stalpi
C. Se va evita pe cat posibil deoarece micsoreaza valoarea functionala a protezei mobilizabile.
D. Se va evita pe cat posibil deoarece micsoreaza confortul pacientului, fiind mai greu de igienizat.
E. Se recomanda mai ales in edentatia de clasa a II-a complicata cu o bresa laterala pe hemiarcada pereche.
(pag. 105-107)
S1450004. Referitor la planurile de ghidare pe dintii stalpi in tratamentul edentatilor partiali:

A. Planurile de ghidare se prepara pe suprafata vestibulara si orala a dintilor stalpi.
B. Planurile de ghidare paralele intre ele si paralele cu axa de insertie a protezei sunt necesare in special in
edentatia terminala
C. Planurile de ghidare paralele intre ele si paralele cu axa de insertie a protezei sunt necesare in special in
edentatia frontala.
D. Planurile de ghidare vor fi realizate prin slefuire cu freza extradura conica.
E. Planurile de ghidare se pot realiza mai inainte pe modelul de studiu, pentru a aprecia mai bine cantitatea
de substanta dura dentara care trebuie inlaturata.
(pag. 91)
S1450005. Solidarizarea dintilor stalpi in tratamentul preprotetic al edentatiei partiale se indica in

urmatoarele cazuri:
A. Dinti compromisi parodontal, care se vor mobiliza prin solidarizarea de dintii sanatosi.
B. Dinti cu rezectie apicala.
C. Dinti cu radacini scurte, numai daca prezinta o implantare deficitara.
D. Dinii izolai, numai daca prezinta mobilitate.
E. La mandibula, cand in edentatia terminala pintenul ocluzal se plaseaza, din diferite motive in foseta
meziala.
1217
1218
Rezidentiat 2004
(pag. 101)
S1450006. Succesiunea corecta a etapelor de tratament preprotetic este:

A. Tratamentul ortodontic, parodontal, chirurgical, odontal, echilibrare ocluzala, implante transfixiante,
protezare provizorie.
B. Tratamentul chirurgical, implante transfixiante, tratament odontal, tratament ortodontic, tratament
parodontal, tratament de echilibrare ocluzala, protezare provizorie.
C. Tratamentul chirurgical, parodontal, echilibrare ocluzala, ortodontic, odontal, implante transfixiante,
D. Tratamentul de echilibrare ocluzala, ortodontic, parodontal, odontal, implante transfixiante, chirurgical,
E. Ordinea va fi aleatorie, in functie de preferintele medicului.
(pag. 87, 88, 89)
S1450007. Zonele protetice negative la maxilar sunt reprezentate de:

A. Parodontiul marginal, necesitand o foliere de aproximativ 0,5-1 mm.
B. Papila incisiva, necesitand o foliere de aproximativ 0,5-1 mm.
C. Torusul palatin de dimensiuni medii, necesitand o foliere de aproximativ 0,5-1 mm.
D. Rugile palatine, necesitand foliere de 0,5-1 mm.
E. Rafeul median maxilar, necesitand o foliere de 0,5-1mm
(pag. 113)
S1550008. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in urmatoarele cazuri, cu exceptia:

A. igiena defectuos intretinuta
B. tendinta la carii
C. prezenta de numeroase carii tratate si netratate
D. abrazie redusa
E. abrazie marcata.
(pag. 98)
S1550009. Care dintre urmatoare afirmatii privind forta functionala de masticatie este falsa:
A. directia este predominant verticala
B. sensul este de sus in jos
C. sensul este de jos in sus
D. durata este intermitenta
E. intensitatea este variabila
(pag. 115)
S1550010. inchiderea breselor suplimentare cu punti prezinta o serie de avantaje, cu exceptia:

A. simplificarea planului protezei
B. complicarea planului protezei
C. marirea valorii parodontale a dintilor stalpi
D. cresterea rezistenei protezei din punct de vedere mecanic
E. neutralizarea mai eficienta a deplasarilor protezei.
(pag. 105)
S1550011. Solidarizarea dintilor stalpi se indica in urmatoarele cazuri, cu exceptia:

A. diinti stalpi izolati cu mobilitate
B. diinti stalpi izolati fara mobilitate
C. cand raportul coroana-radacina este in favoarea coroanei
D. cand raportul coroana-radacina este in favoarea radacinii
E. radacini scurte, chiar daca dintii au implantare buna.
(pag. 101)
1218
1219
Rezidentiat 2004
S1550012. Zonele protetice pozitive la maxilar sunt reprezentate de:

A. papila incisiva
B. rugile palatine
C. crestele alveolare
D. tuberculii piriformi
E. rafeul median.
(pag. 111)
S1650013. Atitudinea fata de bresele suplimentare care complica diferite clase de edentatii este
urmatoarea:
A. confectionarea unei proteze acrilice cu mai multe sei;
B. extractia dintilor restanti si realizarea unei proteze acrilice totale;
C. realizarea unei proteze scheletate cu mai multe sei;
D. inchiderea breselor suplimentare cu puni si apoi realizarea unei proteze scheletate;
E. in aceasta situatie clinica nu se poate realiza o proteza scheletata.
(pag. 105)
S1650014. Cind rafeul median maxilar se prezinta sub forma unei creste ascutite, sensibile la palpare
acesta trebuie despovarat prin foliere in grosime de:
A. 0,20-0,30 mm;
B. 0,30-0,40 mm;
C. 0,50-0,75 mm;
D. 1 mm;
E. nu este neaparat sa se realizeze o despovarare prin foliere.
(pag. 113)
S1650015. in cazul in care papila incisiva nu va fi ocolita, se impune o despovarare prin foliere in
grosime de:
A. 0,3-0,4 mm;
B. 0,2 mm;
C. 0,2-0,3 mm;
D. 0,1 mm
E. 0,5 mm.
(pag. 113)
S1650016. in cazul unei edentatii de cl. a II-a complicata cu o bresa laterala atitudinea terapeutica va fi
urmatoarea:
A. inchiderea bresei laterale cu o punte si apoi realizarea unei proteze schletate;
B. se contraindica realizarea de o proteza scheletata cu doua sei;
C. daca lipsesc doar molarii, cel mai frecvent se indica realizare unei punti care sa inchida bresa laterala si a
unei punti cu o extensie distala de pe premolarii limitanti edentatiei terminale;
D. cel mai indicat este sa se realizeze o proteza sceletata cu doua sei;
E. se indica extractia dintilor distali de bresa laterala si trannsformarea edentatiei de cl. a II-a in edentatie de
cl. I-a, care se va rezolva ulterior printr-o protezare scheletata.
(pag. 107)
S1650017. in cazul unui dinte obturat, atitudinea fata de plasarea pintenilor va fi urmatoarea:
A. pe un dinte obturat, indiferent de materialul de obturatie, este contraindicata plasarea pintenilor;
B. plasarea pintenilor se poate face pe orice tip de obturatie, cu conditia ca aceasta sa nu prezinte defectiuni
mai ales marginale;
C. nu este indicata plasarea pintenilor pe obturatii de amalgam de argint deoarece se realizeaza bimetalism;
D. pintenii nu vor fi aplicai pe alte obturaii in afara amalgamului de argint;
E. se indica plasarea pintenilor pe obturatiile cu materiale compozite, deoarece acestea au un grad ridicat la
1219
1220
Rezidentiat 2004
uzura;
(pag. 98)
S1650018. in cazul unui torus palatin de marime mica sau medie se recomanda:
A. despovarare de presiuni prin foliere de 0,50-1 mm;
B. despovarare de presiuni prin foliere de 0,30-0,40 mm;
C. intotdeauna indepartarea chirurgicala a acestuia;
D. nu este necesara despovararea de presiuni;
E. despovararea de presiuni se indica numai in cazul in care mucoasa are o rezilienta crescuta.
(pag. 113)
S1650019. Parodontiul marginal trebuie sa fie ocolit de proteza la o distanta de:

A. 3 mm;
B. 4 mm;
C. 5 mm;
D. 6 mm;
E. 7 mm.
(pag. 113)
S1650020. Pintenii supracingulari sunt indicati a fi realizati mai ales pe:

A. caninii inferiori;
B. incisivii centrali superiori;
C. incisivii centrali inferiori;
D. caninii superiori;
E. incisivii laterali superiori.
(pag. 96)
S1650021. slefuirea radacinilor pentru dispozitive radiculare se face astfel:

A. vestibular la 1 mm deasupra parodontiului marginal, oral pana la nivelul parodontiului marginal;
B. atat vestibular cat si oral se va slefui pana la nivelul parodontiului marginal;
C. vestibular pana la nivelul parodontiului marginal, oral la 1mm deasupra parodontiului marginal;
D. atat vestibular cat si oral se va slefui la 1mm deasupra parodoniului marginal;
E. nu conteaza pana la ce nivel se face slefuirea.
(pag. 99)
S2150022. Este zona protetica pozitiva:

A. Parodontiul marginal
B. Rafeul median
C. Tuberozitatea maxilara
D. Torusul palatin
E. Papila incisiva
(pag. 111, 113)
S2550023. Care din urmtoarele afirmaii privind lcaele realizate pe dinii laterali pentru pintenii
externi sunt corecte:
A. se realizeaz n fosetele marginale meziale i distale ale molarilor i premolarilor
B. au form aproximativ dreptunghiular.
C. limea lcaului este de 2/3 din limea vestibulo-oral.
D. lcaul se prepar astfel nct pintenul s realizeze cu conectorul secundar un unghi de 1200
E. adncimea lcaului la nivelul crestei marginale este de 3mm
(pag. 93, 94)
1220
1221
Rezidentiat 2004
S2950024. Tratamentul edentatiei cu ajutorul protezelor mobilizabile se face:

A. Intr-o etapa
B. In doua etape
C. In trei etape
D. In patru etape
E. In cinci etape
(pag. 87)
S2950025. Tratamentul edentatiei partiale cu ajutorul protezelor mobilizabile cuprinde:

A. Tratament preprotetic
B. Tratament proprotetic
C. Tratament protetic propriu-zis
D. Tratament nespecific si specific
E. Toate
(pag. 87)

S1250026. Cate crosete sunt necesare pentru ancorarea unei proteze:
A. depinde de numarul dintilor stalpi care limiteaza bresa
B. un croset in edentatiile clasa I si II Kennedy fara brese suplimentare
C. doua crosete in edentatiile subtotale cu doi dinti restanti
D. doua crosete in edentatiile clasa IV Kennedy redusa tratata cu proteze scheletate
E. trei crosete in edentatiile clasa III Kennedy complicate cu o bresa laterala
(pag. 116)
S1250027. Deplasarea prin infundare a protezelor partiale are urmatoarele caracteristici:

A. se datoreaza unei DVO micsorate
B. posibila mai ales la protezele partiale acrilice
C. amplitudinea de infundare poate depasi rezilienta mucoasei
D. forta ce actioneaza in aceasta directie este cea functionala de masticatie
E. se realizeaza prin desprinderea protezei de pe campul protetic
(pag. 117)
S1250028. in cazul modificarii dimensiunii verticale se impun urmatoarele:

A. indepartarea obligatorie a lucrarilor protetice in cazul unei DVO micsorate
B. refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 2 mm
C. . refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 1 mm
D. redimensionarea DVO este necesara in cazul DVO micsorata cand pacientul o solicita
E. orice redimensionare DVO trebuie tatonata prin proteze provizorii
(pag. 81)
S1250029. Pentru proteza scheletata pentru acoperirea dintilor stalpi se pot utiliza urmatoarele tipuri
de microproteze:
A. coroane turnate
B. coroane mixte mai ales metalo-acrilice
C. coroane mixte mai ales metalo-ceramice
D. dispozitive radiculare
E. coroane de substitutie
(pag. 93)
1221
1222
Rezidentiat 2004
S1250030. Secventa prepararii dintilor stalpi presupune:

A. realizarea planurilor de ghidare
B. aprecierea paralelismului suprafetelor proximale realizat cu ajutorul tjei port mina de grafit
C. remodelarea dintilor stalpi
D. . realizarea planurilor de ghidare cu freze din otel prin miscari mezio-distale
E. prepararea lacasurilor pentru pintenii externi
(pag. 84-87)
S1250031. Tratamentul de echilibrare ocluzala va avea in vedere:

A. slefuiri la nivelul cuspizilor
B. inlaturarea factorilor de iritatie locala si mecanica
C. depistarea si inlaturarea contactelor premature si interferentelor
D. . redimensionarea DVO (daca este cazul) prin proteze provizorii
E. . realizarea unui plan de ocluzie corect
(pag. 80-81)
S1250032. Tratamentul ortodontic,din cadrul tratamentului preprotetic:

A. poate fi aplicat si la adult
B. este necesar pentru redresarea inclinarii dintilor si a refacerii punctelor de contact
C. este un tratament ortodontic minor
D. pentru dintii frontali migrati orizontal cel mai eficace este inelul de cauciuc
E. nu necesita o igiena bucala sporita
(pag. 81)
S1250033. Tratamentul preprotetic prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este numit si tratament specific
B. se instituie dupa examinarea modelelor documentare
C. are rolul asanarii cavitatii bucale
D. cuprinde si realizarea tratamentului parodontal
E. include refacerea dimensiunii verticale de ocluzie dacaa aceasta se impune
(pag. 79-80)
S1250034. Zonele care de obicei necesita reducere datorita interferentelor cu bratul crosetului sunt:
A. marginea mezio-linguala la premolarii si molarii inferiori
B. marginea disto-vestibulara la premolarii superiori
C. marginea mezio-vestibulara la molarii superiori
D. suprafata ocluzala la premolarii superiori si inferiori
E. fetele proximale ale dintilor anteriori de partea opusa edentatiei frontale
(pag. 87)
S1350035. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze pentru tratamentul amovibil al edentatiei partiale
se face in urmatoarele situatii:
A. prezenta cariilor pe dintii limitrofi edentati;
B. igiena defectuos intretinuta;
C. dinti cu pungi parodontale;
D. existena unor microproteze vechi necorespunzatoare ca adaptare sau nemodelate;
E. utilizarea sistemelor speciale de mentinere.
(pag. 98)
S1350036. in etapa de preparare a dintilor stalpi pentru protezarea mixta se urmaresc:

A. desfiintarea punctelor de contact interdentare;
B. realizarea planurilor de ghidare;
1222
1223
Rezidentiat 2004
C. prepararea fetei ocluzale;

D. remodelarea dinilor stalpi;
E. prepararea lacaselor pentru pinteni externi.
(pag. 91-93)
S1350037. Interventiile chirurgicale asupra mucoasei in cadrul tratamentului proprotetic din edentatia
partiala sunt necesare in mai multe cazuri:
A. fren labial inserat aproape de muchia crestei frontale;
B. fren lingual alungit;
C. bride laterale asimetrice;
D. hipertrofii si hiperplazii existente la nivelul versanilor crestelor, fundurilor de sac sau bolii palatine;
E. fren labial multiplu in dreptul grupului dentar restant.
(pag. 90)
S1350038. Interventiile chirurgicale asupra osului in edentatia partiala care fac parte din tratamentul
proprotetic sunt necesare pentru:
A. rezectia unghiului gonion mandibular proeminent;
B. neregularitati osoase, dureroase la palpare;
C. creste retentive in diferite regiuni, mai ales frontal;
D. condil mandibular articular atrofiat;
E. torus mandibular si maxilar de dimensiuni exagerat de mari.
(pag. 90)
S1350039. Interventiile chirurgicale care fac parte din tratamentul preprotetic se refera la:
A. interventii de adancire a fundurilor de sac vestibulare;
B. interventii de remodelare si inaltare a crestelor alveolare;
C. osteotomia transmaxilara, chiuretajul periapical, si rezectia apicala;
D. intervenii pentru chisturi si tumori odontogene;
E. interventii asupra frenurilor si plicilor alveolo-jugale.
(pag. 87-88)
S1350040. O coroana de invelis metalica pentru dintii laterali in scopul realizarii unei proteze
scheletate trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:
A. lacas sau lacase pentru pinteni ocluzali;
B. convexitatea vestibulara mai mare de 1mm necesara pentru orice croset;
C. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatii;
D. fata orala, fie perfect plana, fie cu prag plasat la 1mm de parodoniu marginal;
E. fata orala, cu prag plasat la 2mm de parodontiul marginal.
(pag. 99)
S1350041. Restabilirea planului de ocluzie in edentatia partiala se va asigura prin:

A. slefuire la nivelul cuspizilor;
B. devitalizari si amputari coronare, gingivectomii sau alveoloplastii si acoperirea cu microproteze;
C. indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare;
D. extracia dintelui migrat;
E. protezarea acrilica tranzitorie.
(pag. 88)
S1350042. Solidarizarea dintilor stalpi este recomandata in urmatoarele situatii:

A. pe dinti vecini cu carii in oglinda;
B. dinti stalpi cu mobilitate moderata;
C. raportul coroana-radacina modificat in favoarea coroanei;
D. cand dinii au anomalii de poziie;
1223
1224
Rezidentiat 2004
E. radacini scurte, chiar daca implantarea este buna.

(pag. 101)
S1450043. in edentatia partiala, acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in urmatoarele

situatii:
A. Rezistenta mecanica redusa a dintilor stalpi datorita unor carii profunde sau obturatii masive.
B. Retentivitati naturale exagerate.
C. Lacase ocluzale ce depasesc mult stratul de smalt.
D. Tendina la carie
E. Utilizarea sistemelor speciale de mentinere.
(pag. 98)
S1450044. Prepararea lacaselor pentru pintenii ocluzali urmareste:

A. Realizarea unui lacas doar in smalt
B. Realizarea unui lacas ce ajunge in dentina
C. Daca se ajunge la dentina, este necesar sa se faca o obturatie de amalgam
D. Lacasul pe dinii stalpi indireci se va plasa cat mai aproape de linia de reflexie a protezei
E. in edentatiile terminale, lacasul se va plasa in foseta distala a dintilor stalpi
(pag. 95)
S1450045. Realizarea de proteze partiale cu 3 sau 4 sei este contraindicata:

A. Mai ales cand sunt confectionate proteze acrilice.
B. Mai ales in cazul protezelor scheletate.
C. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial sunt putin rezistente si se pot fractura.
D. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial determina o atrofie rapida
E. Deoarece transmiterea presiunilor pe o suprafata mica poate duce la durere.
(pag. 105)
S1450046. Remodelarea dintilor stalpi in tratamentul proprotetic al edentatului partial cuprinde si

reducerea unor zone care pot interfera cu bratele crosetului. Aceste zone sunt:
A. Marginea M-L la premolarii si molarii inferiori.
B. Marginea D-L la premolarii si molarii inferiori.
C. Marginea D-V la premolarii si molarii inferiori.
D. Marginea D-V la premolarii superiori.
E. Marginea M-V la molarii superiori.
(pag. 93)
S1450047. Tratamentul proprotetic chirurgical al osului intereseaza:

A. Creste retentive in diferite regiuni, mai ales in zona laterala.
B. Torus maxilar sau mandibular.
C. Tuberozitate exagerat de retentiva sau pacienti ce necesita desfiintarea completa a acestor formatiuni
anatomice.
D. Neregularitai osoase dureroase la palpare.
E. Neregularitati osoase ce fac uneori imposibila purtarea protezei.
(pag. 90)
S1450048. Urmatoarele formatiuni anatomice sunt considerate zone protetice negative:

A. Papila interdentara in dreptul conectorilor secundari, necesitand o foliere de 0,5 mm.
B. Papilele interdentara proximala in dreptul conectorilor secundari proximali.
C. Zonele mucoase vestibulare retentive.
D. Parodoniul marginal din dreptul conectorilor secundari ale braelor retentive ale crosetelor divizate.
E. Parodontiul marginal din dreptul conectorului de intarire al pintenului distal la crosetele cu 4 brate (inelare).
1224
1225
Rezidentiat 2004
(pag. 113)
S1450049. Zonele protetice negative la mandibula sunt reprezentate de:

A. Frenul, dintii si insertia planseului bucal in zona linguala centrala.
B. Mucoasa procesului alveolar in zona linguala, necesitand foliere de 0,5-1 mm
C. Mucoasa procesului alveolar in zona linguala, necesitand foliere de pana la 2 mm.
D. Torusul mandibular foarte mare, necesitand foliere de 0,5-1 mm.
E. Torusul mandibular mic sau mijlociu, necesitand foliere de 0,5-1 mm.
(pag. 113)
S1450050. Zonele protetice pozitive:

A. Sunt zonele ce asigura sprijinul, mentinerea si stabilitatea protezei.
B. La maxilar sunt reprezentate de : dintii restanti si crestele alveolare.
C. La maxilar sunt reprezentate de : dintii restanti, crestele alveolare, bolta palatina in intregime si
tuberozitatile
D. La maxilar sunt reprezentate de : dinii restani, crestele alveolare, bolta palatina (parial) si tuberozitaile.
E. La mandibula sunt reprezentate de : dintii restanti, crestele alveolare si tuberculul piriform.
(pag. 111)
S1550051. Diminuarea bascularii prin infundare se poate face prin:

A. solidarizarea dintilor stalpi
B. amprente de compresiune, mai ales la mandibula
C. sei terminale minim extinse, fara acoperirea zonelor biostatice
D. captisirea seilor
E. rebazarea seilor
(pag. 136)
S1550052. Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt:

A. stabilizarea orizontala a protezei
B. favorizarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa
C. impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa
D. rigidizarea elementelor componente ale protezei
E. impiedicarea bascularii prin infundare a extremitatilor distale ale seilor.
(pag. 133)
S1550053. in mentinerea indirecta, intervin cu rol secundar urmatoarele elemente:

A. micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale
B. marirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale
C. crosete circulare deschise dental
D. crosete circulare deschise edental
E. lustrul perfect al protezei
(pag. 133)
S1550054. inchiderea prin punti a breselor suplimentare care complica diferitele clase de edentatii, are
urmatoarele avantaje
A. simplificarea planului protezei
B. reducerea preciziei de adaptare a protezei in cavitatea orala
C. scaderea atrofiei suportului muco-osos
D. neutralizarea eficienta a deplasarilor protezei
E. cresterea rezistentei protezei.
(pag. 105)
S1550055. La mandibula, zonele protetice negative sint reprezentate de:
1225
1226
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
tuberculii piriformi
frenul limbii
insertia planseului bucal in zona linguala centrala
papila incisiva
torusul mandibular.
(pag. 113)
S1550056. La maxilar, zonele protetice negative sunt reprezentate de:

A. linia milohioidiana
B. papila incisiva
C. insertia planseului bucal in zona linguala centrala
D. rugile palatine
E. rafeul median maxilar.
(pag. 113)
S1550057. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt:

A. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei
B. retentivitatile anatomice
C. crosetele circulare
D. tonicitatea musculara
E. lustrul perfect al protezei.
(pag. 120)
S1550058. Penrtu evitarea sau diminuarea efectului de parghie asupra dintilor stalpi, sunt indicate:
A. amprente de compresiune
B. captusirea seilor
C. solidarizarea dintilor stalpi
D. utilizarea de crosete cu brae retentive cat mai flexibile
E. utilizarea sistemelor speciale articulate.
(pag. 136)
S1550059. Urmarile lipsei mijloacelor de mentinere indirecta sunt:

A. solicitarea fiziologica a dintilor stalpi
B. dezactivarea bratelor retentive ale crosetelor
C. fractura bratelor retentive ale crosetelor
D. uzura tardiva a sistemelor speciale
E. inconfort pentru pacient.
(pag. 125-126)
S1650060. Caracteristicile tuberozitatilor maxilare sunt:

A. sunt zone protetice pozitive;
B. sunt zone protetice negative;
C. asigura sprijin muco-osos pentru seile terminale;
D. nu au rol in stabilizarea orizontala a protezei;
E. asigura intotdeauna o buna mentinere.
(pag. 111)
S1650061. De obicei, locul de plasare al pintenilor este:

A. in edentatiile laterale in fosetele marginale de langa edentatie;
B. in edentatiile laterale in foseta meziala a dintelui mezial;
C. in edentatiile terminale in fosetele distale ale dintilor stalpi;
D. in edentaiile terminale in fosetele meziale ale dinilor stalpi;
1226
1227
Rezidentiat 2004
E. nu conteaza tipul de edentatie, pintenii se pot plasa oriunde;

(pag. 95)
S1650062. Dimensiunile unui lacas pentru un pinten extern trebuie sa fie:

A. adancimea, la nivelul crestei marginale de 1,5 mm;
B. latimea 1/3 din latimea vestibulo-orala;
C. latimea 1/4 din latimea vestibulo-orala;
D. lungimea 1/3 din diametrul meziodistal;
E. lungimea 1/4 din diametrul meziodistal.
(pag. 94)
S1650063. in cadrul tratamentului proprotetic se realizeaza:

A. echilibrarea ocluzala;
B. interventii chirurgicale asupra osului;
C. interventii asupra dintilor stalpi;
D. extraciile dentare;
E. interventii chirurgicale asupra mucoasei.
(pag. 89)
S1650064. in legatura cu tratamentul preprotetic, care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. se face dupa analiza modelului de studiu;
B. este instituit dupa analiza radiografiilor;
C. se mai numeste si tratament nespecific;
D. se realizeaza dupa amprenta funcionala;
E. are rolul asanarii cavitatii bucale.
(pag. 87)
S2150065. Acoperirea dintilor stlpi cu microproteze este indicata la edentatul partial protezat
mobilizabil n urmatoarele situatii:
A. Tendinta la carii
B. Lipsa retentivitatilor naturale
C. Igiena buna
D. Abraziune marcata
E. Lacase ocluzale n smalt
(pag. 98)
S2150066. Lacasele pentru pinteni pe dintii laterali au urmatoarele caracteristici:

A. Forma aproximativ triunghiulara cu vrful rotunjit
B. Cavitatea trebuie sa aiba unghiuri ascutite
C. Lungimea de din diametrul mezio-distal al dintelui
D. Latimea de 1/3 din latimea vestibulo-orala
E. Se pregatesc cu pietre con-invers
(pag. 93-94)
S2550067. Care din urmtoarele afirmaii privind planurile de ghidare sunt corecte :
A. sunt paralele cu axa de inserie a prorezei
B. n edentaiile terminale sunt necesare planuri de ghidare.
C. n edentaiile frontale nu sunt necesare planuri de ghidare.
D. datorit acestor planuri pe care alunec conectorii secundari se poate realiza mai bine reciprocitatea
E. suprafeele de ghidare pot fi realizate mai nti pe modelul de studiu
(pag. 91,92)
1227
1228
Rezidentiat 2004
S2650068. Fracturi de mandibula in os patologic apar in:

A. infectii osoase specifice si nespecifice
B. tumori osoase
C. in boala Paget
D. distrofii si displazii osoase
E. litiaza salivara
(pag. 527)
S2650069. Zonele de rezistenta scazuta care favorizeaza fracturile mandibulei sunt:

A. unghiul mandibulei
B. apofiza condiliana
C. apofiza coronoida
D. simfiza mentoniera
E. foramenul mentonier
(pag. 529)
S2650070. Fractura de mandibula este favorizata de:

A. parodontopatii marginale cronice
B. incluziile dentare
C. osteomielita mandibulei
D. carii profunde
E. zonele de edentatie
(pag. 529)
S2650071. Factorii care influenteaza deplasare fragmentelor in caz de fractura de mandibula sunt:
A. forta loviturii
B. directia loviturii
C. starea generala a bolnavului
D. sediul si directia liniei de fractura
E. contractia grupelor musculare
(pag. 533)
S2650072. Factorii care influenteaza deplasare fragmentelor in caz de fractura de mandibula sunt:
A. prezenta sau absenta dintilor de pe bonturile de fractura
B. contractura muschilor inserati pe mandibula
C. vrsta pacientului
D. directia liniei de fractura
E. rapoartele ocluzale intre arcade
(pag. 534)
S2650073. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt:

A. deformatii faciale,
B. dureri in focarul de fractura
C. febra
D. greata, varsaturi
E. limitarea miscarilor mandibulei
(pag. 537)
S2650074. In fracturile cu deplasare a ramurii orizontael a mandibulei sunt prezente:

A. tulburari ocluzale
B. crepitatii osase
C. parestezia sau anestezia nervului infraorbital
1228
1229
Rezidentiat 2004
D. pareza nervului facial

E. anestezia teritoriului de inervate anervului mentonier
(pag. 538)
S2650075. Semnele clinice ale fracturii mediosimfizare de mandibula sunt:

A. urme de violenta la nivelul buzei inferioare si mentonului
B. contact prematur pe ultimii molari
C. leziuni la nivelul mucoasei crestei alveolare pe linia mediana
D. miscari "in armonica la deschiderea si inchiderea gurii
E. anestezia teritoriului nervului mentonier
(pag. 546)
S2650076. Fracturile duble laterale ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie:

A. semne externe de violenta la nivelul partilor moi
B. tulburar ocluzale in caz de deplasare a fragmentelor
C. anestezia teritoriului nervului mentonier
D. devierea mentonului spre partea sanatoasa
E. mobilitate anormala a fragmentelor
(pag. 546)
S2650077. Fracturile angulare cu deplasare ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie:

A. tumefactie la nivelul gonionului
B. tulburari ocluzale
C. devierea mentonului spre partea opusa
D. anestezia teritoriului nervului infraorbital
E. crepitatie in focarul de fractura
(pag. 547)
S2650078. Semnele clinice in fracturile subcondiliene unilaterale cu deplasare sunt:

A. miscari simetrice ale condililor
B. tulburari ocluzale din cauza scurtarii ramurii ascendente
C. devierea mentonului spre partea sanatoasa
D. anestezia teritoriului nervului mentonier
E. tulburari functionale in masticatie
(pag. 552)
S2650079. Consolidarea ntrziata in cazul fracturilor de mandibula apare in urmatoarel situatii:

A. in interpunere de parti moi
B. dupa infectii extinse in focarul de fractura
C. dupa osteosinteza
D. dupa imobilizare inadecvata
E. in cardiopatii decompensate
(pag. 566)
S2650080. Semnele pseudoartrozei la mandibula sunt:

A. mobilitate in focarul de fractura
B. disconfort pronuntat pentru bolnav
C. tulburari ocluzale
D. radiologic nu sunt modificari
E. radilogic bonturile sunt rotunjite
(pag. 567)
1229
1230
Rezidentiat 2004
S2850081. Pentru nivelarea planului de ocluzie se impune:

A. slefuiri la nivelul cuspizilor.
B. amputari coronare urmate de acoperiri cu microproteze.
C. indepartarea lucrarilor protetice incorecte.
D. extractia dintelui insotita uneori de rezectie modelanta osoasa.
E. micsorarea DVO
(pag. 88)
S2850082. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in cazul:

A. cariorezistanta
B. slefuiri mari pentru nivelarea planului de ocluzie.
C. lipsa de retentivitati naturale.
D. toate de mai sus.
E. utilizarea sistemelor speciale de mentinere.
(pag. 91)
S2850083. Situatii in care dintii stalpi pe care se aplica mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare nu
necesita acoperiri cu microproteze:
A. dinti cu smalt sanatos.
B. dinti cu smalt subtire.
C. dinti fara tendinta la carie
D. dinti cu smalt gros.
E. igiena buna.
(pag. 98)
S2850084. Solidarizarea dintilor stalpi se indica:

A. cand in edentatia terminala sunt utilizate mijloace speciale de mentinere.
B. dinti stalpi cu mobilitate moderata.
C. un dinte sanatos de un dinte compromis parodontal.
D. cand clasele principale de edentatie se complica cu brese suplimentare
E. la mandibula cand in edentatia terminala pintenul ocluzal se aplica in foseta distala
(pag. 101)
S2850085. La maxilar,zonele protetice pozitive sunt reprezentate de:

A. dintii restanti
B. torusul palatin
C. tuberozitatile maxilare
D. tuberculii piriformi
E. crestele alveolare
(pag. 111)
S2950086. Tratamentul edentatiei partiale poate prevedea pentru realizarea unui plan de ocluzie corect:
A. Slefuiri cuspidiene
B. Amputari coronare
C. Extractii dentare
D. Tratament ortodontic
E. Protezari provizorii
(pag. 88-89)
S2950087. Pregatirea lacaselor de pe dintii stalpi laterali in naturali in vederea protezarii mobilizabile:
A. Se executa cat se poate de aproape de centrul dintelui
B. Au fund concav
1230
1231
Rezidentiat 2004
C. Au fund drept
D. Au forma triunghiulara
E. Au forma dreptunghiulara
(pag. 93-94)
S2950088. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze este indicata in;

A. Igiena defectuoasa
B. Tendinta la carii
C. Dinti stalpi putini
D. Dinti stalpi scurti
E. Utilizarea sistemelor speciale de mentinere
(pag. 98)
1231
1232
Rezidentiat 2004
Tema nr. 51
Tipuri de amprente n edentatia partial
BIBLIOGRAFIE:

S1451001. Amprenta functionala de spalare a edentatiei partiale tratata prin proteza scheletata:
A. necesita inchiderea marginala perfecta a lingurii individuale
B. utilizeaza un elastomer de consistenta medie
C. conduce la proteze cu margini supraextinse
D. permite aplicarea corecta a conectorului principal mandibular
E. permite obtinerea unui"model corijat"fidel
(pag. 365366)
S1451002. in cazul protezelor scheletate amprenta functionala:

A. reda cu fidelitate forma si intinderea campului protetic
B. nu necesita confectionarea unei linguri individuale
C. impune folosirea unor linguri standard
D. precede tratamentele proprotetice
E. nu poseda caracteristici legate de tipul de sprijin al protezei
(pag. 344-345)
S1451003. in protezarea scheletata amprenta functionala compresiva dupa Holms utilizeaza ca si

portamprenta:
A. sei metalice pe care s-a aplicat acrilat autopolimerizabil
B. proteza finita ale carei sei au fost tapetate cu gutaperca neagra
C. lingura individuala prevazuta cu valuri de ocluzie din material termoplastic
D. linguri standard individualizate
E. sei acrilice unite printr-un conector principal metalic
(pag. 348)
S1451004. in protezarea scheletata amprenta functionala de spalare are urmatoarele indicatii:

A. edentatie partiala clasa a III-a Kennedy maxilara, cand nu se confectioneaza un versant vestibular al seilor
B. edentatie partiala clasa a IV-a Kennedy maxilara cand seile frontale ajung exact pana in fundul de sac
vestibular
C. edentatie partiala clasa a III-a Kennedy mandibulara cu zona retromilohioidiana foarte retentiva
D. edentaie pariala clasa I-a Kennedy mandibulara
E. edentatie partiala clasa a III-a Kennedy mandibulara cu o modificare
(pag. 352)
S1451005. in protezarea scheletata amprenta functionala necompresiva presupune:

A. lingura individuala din acrilat corect adaptata marginal
B. lingura individuala prevazuta cu valuri de ocluzie
C. lingura individuala cu schelet metalic
D. elastomer de consistena mare
E. elastomer fluid
(pag. 346)
S1451006. Tehnica"modelului corijat"se indica in cazul protezelor scheletate:
1232
1233
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
cu sprijin dento-parodontal
cu sprijin muco-osos
din edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara cu o rezilienta foarte mare a mucoasei crestelor
din edentaia pariala clasa I-a Kennedy maxilara
din edentatia partiala clasa a III-a Kennedy
(pag. 348)
S1551007. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la lingura standard este falsa:
A. acopera in intregime campul protetic
B. asigura o grosime de 1-2 mm materialului de amprenta
C. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoasei
D. marginile sa deranjeze cat mai puin miscarile funcionale
E. este prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta.
(pag. 354)
S1551008. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la amprenta documentara este falsa:
A. se realizeaza dupa efectuarea tratamentului de urgenta
B. se realizeaza dupa efectuarea unui minutios detartraj subgingival
C. materialul utilizat este in general alginatul
D. in timpul amprentarii nu se fac miscari ale periferiei campului protetic
E. cel mai mult intereseaza situatia dintilor restanti.
(pag. 343)
S1551009. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartin metodei amprentarii functionale pentru
realizarea protezei"echilibrate":
A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unica
B. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de baza
C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents
D. amprentarea crestelor edentate cu pasta de oxid de zinc
E. utilizarea tehnicii modelului corijat.
(pag. 348)
S1551010. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartine metodei amprentarii functionale utilizata de
Clinica de protetica dentara din Bucuresti:
A. confectionarea lingurii individuale din acrilat
B. aplicarea de valuri de ocluzie din stents
C. amprentarea functionala cu pasta de oxid de zinc
D. verificarea testului de rotaie a protezei
(pag. 349)
S2151011. Amprenta preliminara n edentatia partiala protezabila mobilizabila are urmatoarele

caracteristici, mai putin una:
A. Serveste la confectionarea modelului de studiu
B. Se ia cu alginat
C. Se ia naintea oricarui tratament protetic
D. Se ia dupa tratamentul preprotetic
E. Se ia n lingura standard.
(pag. 344)
S2551012. Tehnicile de amprentare funcional compresiv utilizeaz ca materiale pentru amprentarea

crestelor
A. Elastomerii de consisten chitoas.
1233
1234
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Elastomerii de consisten medie.

Elastomerii de consisten fluid.
Cerurile bucoplastice.
Alginatele.
(pag. 338)
S2651013. Fractura Le Fort II este

A. o fractura mediana a maxilarului superior
B. o fractura transversala joasa
C. ofractura transversala inalta
D. o fractura partiala
E. o fracturatransversala mijlocie
(pag. 661)
S2851014. In ce situatii se ia amprenta functionala necompresiva:

A. edentatii clasa I-a si clasa II-a la maxilar
B. edentatii clasa I-a si clasa II-a la mandibula cand se aplica sprijinul mixt articulat
C. cand se utilizeaza linguri din acrilat cu elastomeri de sinteza de consistenta medie
D. in toate cazurile de mai sus
E. cand protezele vor avea sprijin mixt rigid, si vor fi captusite prin metoda directa, daca in prima sedinta de
aplicare se constata ca testul de rotatie este negativ
(pag. 346-347)
S2951015. Amprenta documentara se mai numeste:

A. Preliminara
B. Finala
C. De studiu
D. Functionala
E. Anatomica
(pag. 343-344)
S2951016. Amprenta functionala necompresiva la maxilar este indicata in cazul edentatiilor:

A. cl. I Kennedy
B. cl. I Kennedy
C. cl. I Kennedy
D. cl. I Kennedy
E. doar raspunsurile a si b sunt corecte
(pag. 346)

S1251017. Amprenta functionala compresiva utilizata de Clinica de Protetica din Bucuresti se
realizeaza:
A. cu proteza finita
B. cu portamprenta confectionata din acrilat autopolimerizabil peste seile metalice
C. lingura este prevazuta cu valuri de ocluzie din stents aduse la DVO
D. numai dupa ce testul de rotatie sagitala este negativ
E. cand testul de rotatie sagitala este pozitiv
(pag. 352-353)
S1251018. Avantajele utilizarii lingurii individuale in amprentarea functionala a edentatiei partiale sunt:
1234
1235
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
amprenta functionala de mare fidelitate

marginile amprentei extinse in limitele fiziologice ale campului protetic
grosime mare a materialului de amprenta
margini cu grosime functional modelata prin miscari functionale
. grosimea stratului de material de amprenta poate fi dirijata prin tehnica de realizare a lingurii individuale
(pag. 343)
S1251019. in edentatia de clasa I si II Kennedy reproducerea anatomica perfecta a suportului dentoparodontal urmareste sa realizeze in bune conditii:
A. sprijinul protezei
B. mentinerea protezei
C. insertia protezei
D. stabilizarea protezei
E. protectia tesuturilor parodontale
(pag. 348)
S1251020. in edentatia de clasa I, II Kennedy extinderea maxima dar in limite fiziologice a marginilor
amprentei serveste la:
A. in edentatia de clasa I, II Kennedy extinderea maxima dar in limite fiziologice a marginilor amprentei
serveste la:
B. mareste stabilitatea orizontala a protezei
C. obtinerea unui grad mai mare de adeziune
D. anularea infundarii protezei pe campul protetic
E. . exploatarea maxima a retentivitatilor anatomice
(pag. 348)
S1251021. in edentatia de clasa III si IV Kennedy in care protezele scheletate au sprijin dentoparodontal amprentarea functionala urmareste:
A. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare
B. reproducerea anatomica a crestelor alveolare si a mucoasei
C. reproducerea sub presiune a crestelor alveolare si a mucoaselor
D. extinderea si modelarea marginala a amprentelor reproduc morfologic fundurile de sac periprotetice
E. marginile amprentei se opresc la nivelul fibromucoasei fixe
(pag. 366)
S1251022. in edentatia de clasa III si IV Kennedy tratate cu proteze scheletate la maxilar amrenta
functionala de spalare (Wash-technique) poate fi utilizata:
A. in edentatia clasa III cand marginile seilor laterale nu ajung pana in fundurile de sac
B. in edentatia clasa III cand marginile seilor laterale nu ajung pana in fundurile de sac
C. in edentatia de clasa IV cand proteza are sprijin mixt
D. in edentatia de clasa IV cand se renunta la versantul vestibular
E. in edentatia de clasa IV in prezenta unor procese alveolare retentive
(pag. 356)
S1251023. in edentatia partiala tratata cu proteze mobile sunt necesare urmatoarele tipuri de amprenta:
A. amprenta documentara
B. amprenta preliminara
C. amprenta functionala sau definitiva
D. amprenta functionala preliminara
E. amprenta finala
(pag. 347)
S1251024. in realizarea amprentei functionale compresive utilizata de Clinica de Protetica din
1235
1236
Rezidentiat 2004
Bucuresti se respecta urmatorii timpi:

A.
B.
C.
D.
E.
R.C.
modelarea versantului vestibular prin masajul obrajilor
deschiderea gurii
modelajul versantului lingual prin miscarile limbii
apasarea limbii pe bolta palatina
(pag. 354)
S1251025. Reflexul exagerat de greata, voma poate fi combatut prin:

A. medicatie sedativa antihistaminica si antiemetica
B. sedativa antihistaminica si antiemetica psihoterapie
C. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nas
D. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nas
E. anestezie de contact cu spray-uri anestezice
(pag. 361)
S1351026. Adaptarea lingurii individuale in cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pentru amprentarea
functionala va indeplini urmatoarele etape:
A. lingura trebuie sa ajunga in zona vestibulara laterala la 2mm de linia de reflexie a mucoasei;
B. lingura va ajunge in zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei;
C. in regiunea distala, lingura se va opri la 1mm de ligamentul pterigo-mandibular;
D. in regiunea distala, marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibular;
E. in zona linguala laterala, daca nu se palpeaza linia milohioidiana, marginea lingurii se va opri la 1mm de
aceasta
(pag. 364)
S1351027. Amprenta functionala cu alginat, desi nu este recomandata se poate executa in urmatoarele
conditii:
A. lingura individuala se realizeaza la 0,5mm de model;
B. marginile lingurii se vor opri la adaptare la 2mm de periferia campului protetic;
C. dupa o astfel de amprenta se vor realiza orice fel de proteze acrilice si scheletizate;
D. lingura individuala se realizeaza la 2mm de model;
E. se face o amprentare compresiva.
(pag. 365)
S1351028. Cauze ale impreciziei amprentelor cu alginate sunt:

A. utilizarea unei cantitati prea mici de alginat in raport cu port-amprenta;
B. o cantitate prea mare de saliva la marginile port-amprentei determina goluri de material;
C. fractura amprentei la dezinsertie prin existenta unor zone retentive;
D. se respecta proporia apa si pudra, dar spatularea este lenta;
E. deformarea elastica a amprentei cu alginat la insertia pe campul protetic.
(pag. 361)
S1351029. Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate sunt:

A. bule de aer;
B. sufluri si retusuri;
C. imprecizii de amprentare la nivelul boltii palatine;
D. imprecizii de amprentare la nivelul dinilor restani;
E. fracturile amprentei.
(pag. 321)
S1351030. Impreciziile dimensionale ale amprentelor cu alginate sunt date de:

A. la preparare;
1236
1237
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
in timpul"prizei";
la indepartarea amprentei din cavitatea orala;
la aplicarea lingurei in cavitatea orala;
in timpul conservarii amprentei si turnarii modelului.
(pag. 338)
S1351031. in tehnica amprentarii cu alginate trebuie respectate urmatoarele reguli:

A. deretentivizarea la nivelul corpurilor de punte;
B. lustruirea dintilor slefuiti la nivelarea planului de ocluzie;
C. deretentivizarea la nivelul tuturor spatiilor interdentare;
D. stimularea secreiei salivare a pacientului pentru prelungirea timpului de priza;
E. mentinerea amprentei cu alginat peste timpul necesar de priza pentru a nu se deforma.
(pag. 354)
S1351032. La turnarea modelului preliminar deformarile se datoreaza:

A. zonelor subtiri de alginat la marginile amprentei,nesustinute de lingura;
B. alginatul desprins partial sau total de pe lingura;
C. turnarea modelului cu gips prea fluid;
D. rasturnarii amprentei pentru confecionarea soclului modelului,inainte de priza gipsului din amprenta;
E. plasarii amprentei turnate in contact cu obiecte dure sau pe suprafete inclinate.
(pag. 343)
S1351033. O lingura standard corecta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. in sens antero-posterior sa acopere:
- pt. maxilar: tuberozitatile, linia"Ah",dintii restanti;
- pt. mandibula: tuberculul piriform fara a deranja ligamentul pterigo-mandibular, dintii restanti;
B. in sens transversal lingura trebuie sa cuprinda:
- pt. maxilar: crestele alveolare, tuberozitatile si dintii restanti din regiunea laterala;
- pt. mandibula: sa cuprinda directia crestelor edentate ; vestibular sa ajunga la 2-3mm de linia de reflexie
a mucoasei,iar lingual sa nu depaseasca linia milohioidiana;
C. marginile lingurii sa fie cat mai la distanta de linia de reflexie a mucoasei si sa deranjeze cat mai putin
miscarile functionale ;
D. sa asigure o grosime suficienta si cat se poate de uniforma a materialului de amprenta;
E. sa fie prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta;
(pag. 339)
S1351034. Scopul amprentarii functionale in edentatiile terminale clasa l si clasa a ll-a Kennedy se
refera la:
A. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare;
B. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei;
C. reproducerea crestelor edentate;
D. inregistrarea suprafeei mucoasei acoperitoare;
E. inregistrarea periferiei mobile a campului protetic.
(pag. 347)
S1451035. in cazul protezelor partiale acrilice mandibulare, amprenta functionala se realizeaza cu:
A. lingura individuala
B. lingura standard individualizata
C. silicon de consistenta medie
D. silicon chitos
E. silicon de consistenta fluida
(pag. 352)
1237
1238
Rezidentiat 2004
S1451036. in cazul protezelor scheletate amprenta functionala compresiva utilizata in Clinica de

Protetica dentara din Bucuresti include urmatorii timpi:
A. realizarea scheletului metalic al protezei pe baza unei amprente unice cu alginat
B. realizarea unor portamprente din acrilat autopolimerizabil peste seile metalice ale protezei
C. verificarea testului de rotatie a protezei prin apasarea pe pintenii cei mai distali si extremitatea distala a
valului de ocluzie
D. determinarea relaiilor intermaxilare cu valurile de ocluzie din stents ramolite
E. amprentarea crestelor folosind un strat de ceara buco-plastica aplicat pe fata mucozala a seilor
(pag. 349350)
S1451037. in edentatia partiala clasa a III- Kennedy maxilara in care seaua protezei scheletate nu are
versant vestibular se poate realiza o amprenta functionala:
A. necompresiva
B. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata digital de medic
C. de spalare
D. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata de fora masticatorie a pacientului
E. asociata cu tehnica"modelului corijat"
(pag. 352)
S1451038. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata cu proteze scheletate, amprenta
functionala:
A. reproduce anatomic perfect dintii restanti
B. inregistreaza forma functionala a mucoasei crestelor edentate
C. reda forma si latimea fundului de sac
D. permite realizarea unui"model corijat"corect
E. se realizeaza cu o lingura individuala din acrilat si un elastomer de consistenta medie
(pag. 351-352)
S1451039. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata prin proteza scheletata, la amprentarea
functionala a suportului muco-osos se va urmari ca:
A. marginile amprentei sa nu ajunga pana in zona de reflexie a mucoasei
B. marginile amprentei sa fie modelate functional ca forma si grosime
C. sa fie redata forma functionala a mucoasei crestelor
D. sa se redea forma anatomica a mucoasei crestelor
E. sa se redea forma anatomica perfecta a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare
(pag. 351-352)
S1451040. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteze scheletate, amprenta
functionala compresiva:
A. reda forma anatomica a mucoasei crestelor
B. se indica mai ales pe campurile cu o rezilienta mai mare a mucoasei crestelor
C. limiteaza bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor
D. asigura solicitarea crestei numai in regiunea distala
E. evita efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi
(pag. 346)
S1451041. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata prin proteza scheletata, lingura
individuala se opreste la 1 mm de:
A. linia de reflexie a mucoasei in zona vestibulara laterala
B. linia de reflexie a mucoasei in zona vestibulara labiala
C. insertia ligamentului pterigo-mandibular
D. linia milohioidiana in zona linguala laterala
E. marginea gingivala linguala a frontalilor
1238
1239
Rezidentiat 2004
(pag. 364)
S1451042. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara, cu o mucoasa a crestelor foarte
rezilienta si tratata prin proteza scheletata se indica amprenta functionala:
A. necompresiva
B. de spalare
C. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata digital de medic
D. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata de fora masticatorie a pacientului
E. asociata cu tehnica"modelului corijat"
(pag. 347-348)
S1451043. in protezarea scheletata amprenta functionala necompresiva se indica in:

A. edentatie partiala clasa I-a Kennedy maxilara
B. edentatie partiala clasa I-a Kennedy mandibulara cand rezilienta mucoasei este foarte mare
C. edentatie partiala clasa a II-a Kennedy maxilara
D. edentaie pariala clasa a II-a Kennedy mandibulara cand reziliena mucoasei este foarte mare
E. edentatie partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteza scheletata cu sprijin mixt articulat
(pag. 346)
S1551044. Adaptarea lingurii individuale mandibulare in cazul unei edentatii frontale se face astfel
incat:
A. in zona linguala centrala marginea lingurii sa fie deasupra insertiei frenului limbii
B. lingura sa nu se ridice de pe campul protetic la miscarea de umezire a buzei inferioare
C. in zonele linguale laterale se va situa la nivelul liniilor milohioidiene
D. vestibular labial marginea lingurii sa ajunga la linia de flexie a mucoasei
E. marginile lingurii sa fie rotunjite.
(pag. 365)
S1551045. Adaptarea lingurii individuale maxilare, in cazul unei edentatii termino-terminale se face
astfel incat:
A. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1mm
B. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1,5 mm
C. marginea lingurii va ajunge in zona vestibulara laterala la 1,5 mm de linia de reflexie a mucoasei
D. marginea lingurii va ajunge in zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei
E. marginile lingurii vor fi rotunjite.
(pag. 362)
S1551046. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii functionale pentru
realizarea protezei"echilibrate"
A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unica
B. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de baza
C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents
D. amprentarea crestelor edentate cu silicon de consistena medie
(pag. 348)
S1551047. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii functionale utilizata de
Clinica de protetica dentara din Bucuresti:
A. confectionarea lingurii individuale din acrilat
B. amprenta functionala cu elastomer de consistenta crescuta
C. aplicarea de valuri de ocluzie
D. verificarea testului de rotaie a protezei
E. utilizarea de ceruri bucoplastice.
1239
1240
Rezidentiat 2004
(pag. 349)
S1551048. impotriva secretiei exagerate de saliva se poate utiliza:

A. clatirea cu apa calda imediat inainte de amprentare
B. clatirea cu apa rece imediat dupa amprentare
C. utilizarea medicatiei parasimpaticolitice in majoritatea cazurilor
D. utilizarea in mod excepional a medicaiei parasimpaticolitice
E. aplicarea de rulouri de vata in vestibul.
(pag. 355)
S1551049. in cadrul amprentei functionale in edentatiile de clasa I si II, modelarea marginala

functionala se face pentru a obtine:
A. mobilitatea fiziologica a tesuturilor periferice
B. diminuarea senzatiei de corp strain
C. adaptarea mai grea a pacientului la proteza
D. eliminarea reteniilor alimentare de la marginea seilor
E. mentinerea protezei prin tonicitate musculara.
(pag. 345)
S1551050. La realizarea protezelor scheletate, amprenta functionala de spalare se foloseste pentru

urmatoarele tipuri de edentatie:
A. clasa I Kennedy
B. clasa II Kennedy
C. clasa III Kennedy, cand nu se face versant vestibular seilor
D. clasa III Kennedy, cand versantele vestibulare ale seilor nu trebuie sa ajunga pana in fundurile de sac
E. clasa IV Kennedy, in toate cazurile.
(pag. 352)
S1551051. Modificarile dimensionale ale amprentei cu alginat, aparute in timpul prizei materialului se
datoreaza urmatorilor factori:
A. miscarea lingurii pe campul protetic
B. turnarea modelului din gips prea vascos
C. deshidratarea alginatului
D. schimbarea degetelor care menin lingura pe campul protetic
E. presiunea digitala foarte mare.
(pag. 361)
S1551052. Reflexul exagerat de voma-greata poate fi combatut prin:

A. anestezie de contact
B. aplicarea lingurii mai intai distal si apoi anterior
C. aplicarea lingurii mai intai anterior si apoi distal
D. clatirea cu apa calda
E. medicatie beta-blocanta.
(pag. 356)
S1651053. Amprenta functionala de spalare (Wash technic) este contraindicata in edentatiile de cl I si a

II-a deoarece:
A. marginile amprentei vor fi prea scurte;
B. la mandibula conectorul principal va fi aplicat in zone eronate;
C. apare deformarea fundului de sac vestibular;
D. marginile amprentei vor fi nemodelate funcional;
E. protezele realizate dupa amprente functionale de spalare vor produce leziuni de decubit.
(pag. 351)
1240
1241
Rezidentiat 2004
S1651054. Amprenta functionala necompresiva este indicata in:

A. edentatie cl. A III-a la maxilar;
B. edentatie cl. I si a II-a la mandibula cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular;
C. edentatie cl. I si a II-a la mandibula, in aproape toate cazurile;
D. edentaie cl. I si a II-a la maxilar, in aproape toate cazurile;
E. edentatie cl. I si aII-a la maxilar cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular.
(pag. 346)
S1651055. Dupa o amprenta functionala de spalare (Wash technic) se poate realiza o proteza
scheletata in:
A. edentatia de cl. a III-a cand marginile seilor nu pot sau nu trebuie sa ajunga pana in fundurile de sac;
B. edentatia de cl. a III-a, cand nu se face versant vestibular al seilor;
C. edentatia de cl. a IV-a, cand seile frontale nu pot sa ajunga pana in fundurile de sac din cauza unor
procese alveolare retentive;
D. edentaia de cl. I, cand nu se face versant vestibular al seilor;
E. edentatia de cl. A II-a, cand marginile seilor laterale nu pot sau nu trebuie sa ajunga pana in fundurile de
sac.
(pag. 352)
S1651056. in cazul amprentarii compresive dupa O. C. Applegate:

A. se foloseste ceara bucoplastica;
B. schletul metalic este realizat dupa o amprenta unica cu hidrocoloizi;
C. se foloseste gutaperca;
D. se exercita presiuni pe sei;
E. medicul va modela amprenta prin miscari functionale ale periferiei campului protetic.
(pag. 347)
S1651057. in cazul amprentei functionale sub presiune masticatorie dupa Spreng:

A. seile vor fi tapetate cu material bucoplastic;
B. seile vor fi tapetate cu material termoplastic;
C. materialul de amprenta si proteza vor fi purtate 7-10 zile;
D. materialul de amprenta si proteza vor fi purtate 6zile;
E. este necesara realizarea dupa amprentare a modelului corijat.
(pag. 348)
S1651058. in cazul metodei de amprentare in doi timpi (Wash technic):

A. prima amprenta se ia cu material siliconic de consistenta ridicata;
B. prima amprenta se ia cu material de tipul alginatului;
C. in timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic de catre medic si pacient;
D. in timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic numai de catre medic;
E. amprenta definitiva se realizeaza cu alginat.
(pag. 365)
S1651059. in cazul unei amprentarii cu alginate, pentru obtinerea unei amprente fara modificari
dimensionale aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa fie scoasa din gura lent, fara a utiliza miscari bruste;
B. sa fie scoasa din gura rapid, dintr-o data si in axul lung al dintilor;
C. la maxilar se fac tractiuni in jos si inapoi;
D. la mandibula se fac traciuni in sus si usor spre vestibular;
E. pana la turnarea modelului, amprenta se va tine intr-un bol cu apa;
(pag. 360)
1241
1242
Rezidentiat 2004
S1651060. in cazul unei edentatii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebuie sa se faca astfel:
A. in regiune distala lingura se va opri la 1,5 mm de insertia ligamentului pterigo-mandibular;
B. in zona linguala laterala, lingura trebuie sa acopere linia milohioidiana;
C. in zona linguala laterala, lingura trebuie sa se opreasca la 1 mm de linia milohioidiana;
D. daca nu se palpeaza creasta milohioidiana, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planseul bucal;
E. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm.
(pag. 364)
S1651061. in legatura cu amprenta functionala in cadrul realizarii protezei scheletate, care din
urmatoarele afrmatii sunt false:
A. amprenta functionala se poate realiza si cu linguri standard;
B. inainte de amprentare proteza veche trebuie sa nu fie purtata 1-2 zile;
C. amprenta functionala nu are caracteristici legate de clasa de edentatie;
D. este diferita in funcie de tipul de sprijin;
E. amprenta functionala necompresiva este indicata mai ales in cazul edentatiei de cl. a II-a.
(pag. 345)
S1651062. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt false, in legatura cu amprenta functionala
pentru realizarea protezei "echilibrate":
A. amprentarea se face cu eugenat de zinc;
B. adaptarea seilor se face pana la linia de reflexie a mucoasei;
C. se mai numeste si amprenta compresiva cu "gura deschisa";
D. dupa determinarea RIM de ocluzie pacientul inchide gura si se reia amprentarea;
E. proteza rezultata dupa aceasta metoda se realizeaza cu dinti de portelan.
(pag. 348)
S1651063. Precizati care dintre afirmatii sunt false in legatura cu amprentarea cu alginate la realizarea
protezei scheletate:
A. dupa amprentarea cu alginate, modelul se poate realiza fara modificarea dimensiunilor din partea
amprentei in intervalul de timp de pana la 24 ore;
B. amprenta este bine sa fie tinuta in apa pentru a nu suferi modificari dimensionale;
C. in timpul amprentarii este necesara realizarea unei presiuni continue asupra lingurii;
D. lasarea amprentei in contact cu aerul duce la contracia acesteia;
E. scoaterea amprentei din gura se face rapid, dintr-o data si in axul lung al dintilor;
(pag. 362)
S1651064. Printre timpii de realizare a protezei scheletate dupa metoda de amprentare compresiva
utilizata de Clinica de protetica dentara din Bucuresti, se regasesc:
A. confectionarea lingurei individuale din placa de baza;
B. confectionarea lingurei individuale din acrilat;
C. amprenta functionala cu un elestomer de consistenta fluida;
D. aplicarea valurilor de ocluzie din ceara roz;
E. aplicarea valurilor de ocluzie din stents.
(pag. 349)
S1651065. Printre timpii de realizare a protezei scheletate dupa metoda de amprentare compresiva
utilizata de Clinica de protetica dentara din Bucuresti, se regasesc:
A. confectionarea lingurei individuale din placa de baza;
B. confectionarea lingurei individuale din acrilat;
C. amprenta functionala cu un elestomer de consistenta fluida;
D. aplicarea valurilor de ocluzie din ceara roz;
E. aplicarea valurilor de ocluzie din stents.
(pag. 349)
1242
1243
Rezidentiat 2004
S2151066. Amprenta functionala n edentatia partiala are caracterisici legate de:

A. Tipul tratamentelor preprotetice
B. Clasa de edentatie
C. Tipul de sprijin al protezei
D. Timpul trecut de la instalarea edentatiei
E. Vrsta pacientului.
(pag. 345)
S2151067. Lingura individuala realizata n cabinet din elastomer chitos are urmatoarele caracteristici:
A. Volumul lingurii este mare
B. Marginile sunt supraextinse
C. Materialul de amprenta este bine retentionat chimic
D. Materialul de amprenta este bine retentionat mecanic
E. Marginile lingurii sunt subtiri
(pag. 365)
S2551068. Lingura standard utilizat n vederea amprentrii trebuie s ndeplineasc urmtoarele

condiii:
A. S acopere n ntregime cmpul protetic
B. S vin n contact intim cu cmpul protetic
C. S asigure o grosime suficient i uniform a materialului de amprent
D. Marginile lingurei s fie ct mai aproape de linia de reflexie a mucoasei
E. S fie prevzut cu mijloace de retenie pentru materialul de amprent
(pag. 361)
S2651069. In fracturile de masiv facial putem gasi urmatorale simptome:

A. hematoame periorbitare
B. deformatii faciale
C. anestezia teritoriului nervului mentonier
D. emfizem subcutan
E. epistaxis
(pag. 670)
S2651070. Complicatiile fracturilor de masiv facial pot fii:

A. asfixia
B. socul traumatic
C. infarctul miocardic
D. socul hemoragic
E. edemul cerebral
(pag. 682)
S2651071. Fracturile partiale ale masivului facial pot interesa:

A. rebordul alveolar
B. oasele nazale
C. tuberozitatea maxilara
D. apofizele palatinale ale maxilarelor
E. apofiza coronoida
(pag. 675)
S2651072. Fractura mediana a maxilarului superior se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. tumefierea si echimoye la nivelul buzei superioare
B. plaga gingivala pe linia mediana
1243
1244
Rezidentiat 2004
C. tulburare de ocluzie in sens lateral

D. muscatura in armonica
E. comunicare buco sinusala
(pag. 674)
S2851073. Amprenta documentara in edentatia partiala se ia:

A. inaintea tratamentului preprotetic
B. inaintea tratamentului de urgenta
C. in timpul amprentarii nu se fac miscari ale periferiei campului protetic
D. in timpul amprentarii se fac miscari ale periferiei campului protetic
E. dupa efectuarea unui sumar detartraj supragingival
(pag. 343)
S2851074. Amprenta preliminara in edentatia partiala se ia:

A. inainte de realizarea tratamentului preprotetic
B. dupa realizarea tratamentului preprotetic
C. cu miscari executate de medic
D. cu miscari executate de pacient
E. uneori cu linguri standard individualizate
(pag. 344)
S2851075. Obiectivele amprentei functionale in edentatiile de clasa I si clasa II Kenrdy:

A. reproducerea anatomica a dintilor restanti
B. redarea tesuturilor inconjuratoare
C. reproducerea crestelor edentate
D. sa redea forma anatomica a mucoasei crestelor
E. sa redea forma functionala a mucoasei crestelor
(pag. 345)
S2851076. Amprenta functionala compresiva urmareste:

A. sa invinga rezilienta mucoasei
B. sa reproduca forma functionala a mucoasei crestelor
C. sa reproduca forma anatomica a mucoasei crestelor
D. sa uzeze de presiunea digitala asupra mucoasei
E. sa uzeze de fortele de masticatie asupra mucoasei
(pag. 347)
S2951077. In edentatia partiala tratata cu proteze mobilizabile sunt necesare urmatoarele tipuri de
amprente:
A. Amprenta cu gura inchisa
B. Amprenta bimaxilara
C. Amprenta documentara
D. Amprenta preliminara
E. Amprenta finala
(pag. 343)
S2951078. Amprenta documentara se ia:

A. inainte de tratamentul preprotetic
B. dupa tratamentul preprotetic
C. dupa tratamentul de urgenta
D. inaintea tratamentului de urgenta
E. dupa detartrajul supragingival
1244
1245
Rezidentiat 2004
(pag. 343)
S2951079. Amprenta functionala necompresiva este indicata pentru:

A. Edentatia cl. I maxilara
B. Edentatia cl. I mandibulara
C. Edentatia cl. a II-a maxilara
D. Edentatia cl. a III-a mandibulara
E. Edentatia cl. a IV-a maxilara
(pag. 351)
1245
1246
Rezidentiat 2004
Tema nr. 52
Elemente structurale ale protezelor partilae scheletate
BIBLIOGRAFIE:

S1352001. Daca procesul alveolar nu este suficient de inalt,distanta barei linguale fata de gingie va fi
redusa cu
A. 2-3mm
B. 4mm
C. 1mm
D. 1,5mm
E. nici un raspuns corect
(pag. 144)
S1352002. Fata de mucoasa procesului alveolar bara linguala trebuie plasata la o distanta de:
A. 0,1-0,3mm;
B. 0,3 -2mm;
C. 1,5-3mm;
D. 0,3-3mm;
E. 4mm.
(pag. 142)
S1352003. Forma pe sectiune a barei linguale cea mai indicata este

A. rotunda
B. ovala
C. semiluna;
D. semipiriforma
E. dreptunghiulara
(pag. 144)
S1352004. Grosimea placii dento-mucozale mandibulare este de:

A. 0,1-0,3mm;
B. 0,4-0,5mm
C. 0,5-1 mm;
D. 1 mm
E. 1,5mm
(pag. 148)
S1352005. in cazul existentei unui proces alveolar vertical si rezilienta mucozala minima, folierea va fi
de:
A. 1mm;
B. 2mm;
C. 3mm;
D. 1,5mm;
E. nici un raspuns corect.
(pag. 143)
1246
1247
Rezidentiat 2004
S1352006. in dreptul dintilor laterali conectorul principal metalic sub forma de placuta trece fata de
parodontiul marginal la cel putin:
A. 8mm
B. 5mm
C. 2mm
D. 10mm
E. 3rnm
(pag. 152)
S1352007. Pentru utilizarea barei linguale inaltimea procesului alveolar este de cel putin:
A. 4mm;
B. 6mm;
C. 8mm;
D. 9mm;
E. 10mm.
(pag. 142)
S1452008. Bara linguala a unei proteze scheletate cu sprijin dento-parodontal va fi distantata fata de
mucoasa procesului alveolar cu:
A. 0,3 mm
B. 0,5 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 2 mm
(pag. 143)
S1452009. Crosetul Bonwill este:

A. un croset divizat
B. prevazut cu un conector secundar interdentar care se termina in seaua protezei
C. prevazut cu doi pinteni ocluzali alaturati cand dintii stalpi sunt acoperiti cu microproteze solidarizate
D. indicat in edentaia pariala clasa a II-a Kennedy pe partea hemiarcadei integre
E. indicat in edentatia partiala clasa I-a Kennedy
(pag. 191 192)
S1452010. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy la care zona retentiva subecuatoriala a dintilor stalpi
este situata vestibulo-mezial se indica:
A. croset circular Ackers deschis edental
B. croset divizat in T
C. croset divizat in I
D. croset"in ac de par"
E. croset mixt
(pag. 287)
S1452011. Linia ecuatoriala tipica a dintilor stalpi ai protezei scheletate:

A. pleaca din vecinatatea fetei ocluzale la nivelul fetei proximale dinspre edentatie, coboara oblic pe fetele
laterale si ajunge pe fata proximala opusa edentatiei in vecinatatea coletului
B. este plasata in apropierea fetei ocluzale, atat vestibular, cat si oral
C. este plasata in apropierea coletului fetelor proximale
D. pleaca de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximala dinspre edentaie, trece in diagonala pe
feele vestibulara si orala si se apropie de colet spre faa proximala opusa edentaiei
E. pleaca din vecinatatea fetei ocluzale la nivelul fetei proximale opusa edentatiei, coboara oblic pe fetele
laterale si ajunge pe fata proximala dinspre edentatie la nivelul coletului.
(pag. 167)
1247
1248
Rezidentiat 2004
S1452012. Mijloacele indirecte de mentinere, sprijin si stabilizare ale protezei scheletate elimina:
A. bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor terminale
B. bascularea prin infundare a seilor frontale
C. bascularea prin desprindere a extremitatii distale a seilor
D. bascularea laterala a protezei scheletate
E. distalizarea protezei scheletate
(pag. 162)
S1452013. Reciprocitatea este functia crosetelor turnate de a:

A. cuprinde mai mult de 180 din circumferinta dintelui
B. nu exercita presiuni asupra dintelui stalp in momentul in care asupra protezei nu actioneaza nici o forta
C. opri bascularea protezei scheletate
D. neutraliza efectul poriunii flexibile a braului retentiv, care solicita orizontal dintele stalp la inseria si
dezinseria protezei
E. nici una din cele de mai sus
(pag. 177)
S1552014. Care dintre urmatoarele afirmatii privind crosetul continuu sunt corecte:
A. nu se utilizeaza in edentatii de clasa a-I-a Kennedy
B. asigura mentinerea directa a protezei
C. se aplica in zona subecuatoriala
D. solidarizeaza dinii restani
E. nu rigidizeaza bara linguala
(pag. 146)
S1552015. Crosetul Ackers deschis anterior (mezial) este indicat:

A. in edentatii frontale
B. pe canin
C. in edentatii clasa a III-a (laterale)
D. pe incisivii centrali
E. in edentatii de clasa a II-a
(pag. 188)
S1552016. Grosimea conectorilor principali maxilari este de:

A. 1 mm
B. 0.10-0.40 mm
C. 0.40-0.60 mm
D. 0.75 mm
E. 1-2 mm
(pag. 152)
S1552017. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicata in urmatoarele cazuri:

A. atrofie marcata a crestelor in edentatiile terminale
B. edentatii clasa a IV- a Kennedy
C. edentatii clasa a III- a Kennedy
D. atrofii reduse ale crestei alveolare
E. edentatii clasa A1 Eichner.
(pag. 149)
S1552018. Placuta mucozala cu latime mare este utilizata in:

A. edentatiile clasa I cand crestele sunt atrofiate
B. edentatiile clasa a II-a cu creste atrofiate
1248
1249
Rezidentiat 2004
C. edentatii latero-terminale
D. edentaii clasa a IV-a
E. edentatii clasa I, II, cand torusul este mare
(pag. 153)
S1552019. saua protezei scheletate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. sa nu aiba conductibilitate termica
B. greutate mare
C. adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vine in contact
D. suprafeele externe retentive
E. extinderea seii pina la tuberozitatea maxilara
(pag. 268)
S1652020. Bara linguala se utilizeaza cand:

A. inaltimea procesului alveolar este de cel putin 9 mm;
B. inaltimea procesului alveolar este de 4-5 mm;
C. inaltimea procesului alveolar este mai mica de 9 mm;
D. inalimea procesului alveolar este mai mica de 4-5 mm;
E. inaltimea procesului alveolar nu este importanta.
(pag. 142)
S1652021. Distantarea barei linguale cand procesul alveolar este vertical si rezilienta mucoasei minima
este de:
A. 0,3-2 mm;
B. 2 mm;
C. 1,5 mm;
D. 1 mm;
E. 1,5-2 mm.
(pag. 143)
S1652022. Grosimea placutei mucozale cu latime redusa este de:

A. 0,3 mm;
B. 0,5 mm;
C. 0,6 mm;
D. 1 mm;
E. 1,5 mm.
(pag. 152)
S1652023. in cazul crosetului inelar cu patru brate, conectorul secundar de intarire este distantat de
mucoasa cu:
A. 0,1 mm;
B. 0,2 mm;
C. 0,3 mm;
D. 0,4 mm;
E. 0,5 mm.
(pag. 190)
S1652024. in cazul placutei mucozale cu latime mare despovararea la nivelul rugilor este de:
A. 0,1-0,2 mm;
B. 0,2-0,3 mm;
C. 0,3-0,4 mm;
D. 0,4-0,5 mm;
1249
1250
Rezidentiat 2004
E. 0,6 mm.
(pag. 152)
S1652025. Placuta anterioara a conectorului maxilar fenestrat are o latime de:

A. 0,3-0,6 mm;
B. 0,6-0,9 mm;
C. 1-3 mm;
D. 3-6 mm;
E. 6-9 mm;
(pag. 154)
S1652026. Placuta mucozala cu latime redusa este utilizata in:

A. edentatie unilaterala;
B. edentatie termino-terminala;
C. edentatie frontala;
D. edentaie latero-terminala;
E. edentatiile laterale cand proteza are un sprijin dento-parodontal.
(pag. 152)
S1652027. Placuta posterioara a conectorului maxilar fenestrat are o latime de:

A. 1-3 mm;
B. 3-4 mm;
C. 4-5 mm;
D. 5-6 mm;
E. 6-9 mm;
(pag. 155)
S1652028. Profilul pe sectiune cel mai indicat al barei linguale este:

A. oval;
B. semipiriform;
C. senirotund;
D. rotund;
E. trapez.
(pag. 143)
S2152029. Marginea superioara a barei linguale trebuie sa fie fata de parodontiul marginal la o distanta
de:
A. 4-5 mm
B. 2 mm
C. 1 mm
D. 8 mm
E. 0,5 mm
(pag. 142)
S2252030. Forma pintenului ocluzal trebuie sa fie:

A. dreptunghiulara
B. triunghiulara
C. dependenta de tipul de cavitate
D. de orice forma
E. doar varianta a e corecta
(pag. 172)
1250
1251
Rezidentiat 2004
S2252031. Exista trei tipuri de pinteni externi, mai putin urmatoarul:

A. pinteni externi principali
B. pinteni principali supracingulari
C. pinteni principali incizal
D. pinteni principali supracingulari,incizali si externi
E. pinteni interni
(pag. 170)
S2252032. Functiile crosetelor turnate sunt urmatoarele cu exceptia:

A. incercuirea
B. oasivitatea
C. stabilizarea
D. reciprocitatea
E. frictiunea
(pag. 160)
S2252033. Plasarea bratului crosetului in mod echilibrat nu se poate indeplini prin:

A. slefuire in cadrul tratamentului proprotetic
B. renuntarea la bratul opozant
C. utilizarea crosetelor Ney biactive si mixt
D. utilizarea crosetului R.P.I.
E. tilizarea pintenilor interni
(pag. 163)
S2252034. Dintre manifestarile dentare ale crosetelor turnate se enumera urmatoarele mai putin:
A. caria dentara
B. leziuni ale smaltului sic aria dentara
C. leziunile smaltului
D. modificari de pozitie
E. manifestari parodontale
(pag. 180)
S2252035. Factorii care nu pot afecta impantarea dintelui stalp sunt:

A. retentia alimentara
B. marimea suprafetei ocluzale
C. plasarea pintenului intr-un lacas situate intr-o foseta meziala sau distala
D. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta distala a dintelui stalp
E. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta meziala a dintelui stalp
(pag. 184)
S2252036. Crosetele Roach sunt urmatoarele:

A. crosetul caninului
B. crosetul T
C. crosetul Ackers
D. crosetul circular in ac de par
E. crosetul circular cu actiune dubla
(pag. 193)
S2252037. Crosetele Roach sunt urmatoarele mai putin:

A. crosetul C
B. crosetul L
C. crosetul U
1251
1252
Rezidentiat 2004
D. crosetul S
E. crosetul caninului
(pag. 193)
S2252038. Din a doua grupa de crosete Roach nu fac parte:

A. gherute cu dubla extremitate libera
B. gherute cu o extremitate libera
C. gherute vestibule-orale
D. gherute mezio-distale
E. croset unibar
(pag. 193)
S2252039. Dintre crosetele Ney nu fac parte:

A. crosetul combinat I-II
B. biactiv mixt
C. cu actiune anterioara
D. cu actiune posterioara
E. cu actiune posterioara inverse
(pag. 200)
S2252040. Avantajele crosetelor mixte sunt:

A. dezactivare in timp datorita oboselii aliajului
B. dificultate de lipire
C. dificultate de sudare
D. deformare de catre pacient
E. rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnate
(pag. 207)
S2252041. Dintre sistemele de bare si calareti nu fac parte:

A. sistemul Gilmore
B. sistemul Dolder
C. sistemul Ackermann
D. sistemul CEKA
E. sistemul Gmur
(pag. 234)
S2252042. Dintre sistemele speciale nu fac parte:

A. amortizorii de forte
B. crosetele turnate
C. ruptorii de forte
D. sistemele magnetice
E. sistemele de capse
(pag. 211)
S2252043. Conectorii secundari sunt urmatorii mai putin:

A. secundari interdentari
B. secundari interni
C. secundari proximali
D. secundari ai bratelor elastice ale crosetelor divizate
E. 5.secundari elastici
(pag. 266)
1252
1253
Rezidentiat 2004
S2252044. Conditiile seii unei proteze scheletate sunt urmatoarele mai putin:
A. adaptarea intima si precisa la tesuturile cu care vine in contact
B. greutate marita
C. suprafete externe bine lustruite
D. buna conductibilitate termica
E. refacerea si mentinerea fizionomiei
(pag. 270)
S2252045. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei nu se refera la:

A. sprijin
B. stabilizare
C. refacerea fonatiei
D. tipuri de amprenta indicate
E. planuri de ghidare
(pag. 286)
S2252046. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-mezial, singurul croset indicat in edentatia de
clasa I este:
A. cel al caninului
B. cel Roach
C. cel in T
D. cel mixt
E. cel in L
(pag. 203)
S2252047. Daca retentivitatea favorabila e situata in mijlocul fetei vestibulare, se indica urmatorul tip
de croset:
A. divizat in T
B. divizat in semi T
C. caninului
D. mixt biactiv
E. divizat in I
(pag. 203)
S2252048. Mentinerea indirecta nu e necesara la protezele de clasa:

A. I Kennedy
B. a II a Kennedy
C. a III a Kennedy
D. a IV a Kennedy
E. la nici o clasa Kennedy
(pag. 300)
S2252049. In cazuri de insertie inalta a planseului bucal asociata cu dinti restanti frontali inalti si
verticali este indicat urmatorul conector principal
A. bara linguala
B. placa dento-mucozala mandibulara
C. placuta mucozala cu latime redusa
D. conector principal dentar
E. toate afirmatiile sunt gresite *
(pag. 148-159)
S2252050. Crosetele Ney sunt de urmatoarele tipuri cu exceptia:

A. croset Ney I
1253
1254
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
croset Ney II
croset combinat I-II
crosetul caninului
croset biactiv mixt
(pag. 200)
S2252051. Avantajele crosetelor mixte sunt:

A. flexibilitate mai mica decat a bratelor retentive turnate
B. pot fi aplicate pe dinti stalpi cu valoare parodontala redusa
C. vizibilitate mai accentuata decat a bratelor turnate
D. rezistenta la indoire mai mica ca la crosetele turnate
E. preparatiile nu sunt la fel de usoare ca si in cazul crosetelor turnate
(pag. 207)
S2252052. Tipurile de conectori secundari sunt:

A. conectori secundari proximali
B. conectori secundari vestibulari
C. conectori secundari ai bratelor opozante ale crosetelor
D. conectori secundari rigizi
(pag. 266)
S2252053. Despre dintii artificiali se pot afirma urmatoarele :

A. nu e necesar sa realizeze o ocluzie functionala
B. nu e necesar sa aiba eficacitate masticatorie
C. e suficient un bun aspect estetic
D. nu e necesar sa aiba o rezistenta mecanica cat mai indelungata
E. sa realizeze confort privind fonatia si spatial pentru limba
(pag. 281)
S2252054. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:

A. dinti metalici
B. suprafete ocluzale metalice
C. casete cu fatete
D. dinti prefabricate din portelan
(pag. 283)
S2252055. Anumite zone acoperite de conectorii principali maxilari trebuie despovarate de presiuni,
cu exceptia:
A. papila incisiva
B. torus mandibular
C. rafeu median ascutit
D. rugi palatine
E. torus palatin
(pag. 149)
S2252056. Presiunile exaggerate asupra tesuturilor poate apare in urmatoarele situatii cu exceptia:
A. lipsei sprijinului parodontal
B. foliere insuficienta
C. foliere inexistenta
D. prezenta elementelor de stabilizare
1254
1255
Rezidentiat 2004
E. lipsa de echilibrare ocluzala a protezei

(pag. 159)
S2252057. Mentinerea protezei depinde de urmatorii factori cu exceptia :

A. implantarea dintilor stalpi
B. tipul de croset
C. fizionomie
D. fonatie
E. numarul de crosete si pozitia lor
(pag. 159)
S2252058. Liniile ecuatoriale atipice sunt urmatoarele cu exceptia:

A. linia ecuatoriala diagonala
B. linia ecuatoriala inalta
C. linia ecuatoriala mijlocie
D. linia ecuatoriala coborata
E. sunt corecte variantele 1,2,4
(pag. 166)
S2252059. Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la numarul de crosete utilizate:

A. un croset in edentatii subtotale
B. doua crosete in edentatii termino-terminale
C. trei crosete in latero-terminale
D. patru in cele subtotale
E. 5. patru in cele frontale
(pag. 168)
S2552060. Care din urmtoarele afirmaii privind croetul continuu sunt corecte :
A. nu se folosete n edentaii de clasa a-I-a Kennedy
B. asigur meninerea direct a protezei
C. se aplic n zona subecuatorial
D. nu solidarizeaz dinii restani
E. rigidizeaz bara lingual
(pag. 149)
S2652061. Localizarea predilecta a ameloblastomului este:

A. la mandibula, n unghiul mandibulei (80- 90 %)
B. la maxilar, n regiunea frontala
C. la mandibula n zona canin-premolar
D. la mandibula n colul mandibular
E. n sinusul maxilar
(pag. 799)
S2652062. Ameloblastomul apare mai frecvent:

A. la persoane ntre 20-50 de ani, cu predilectie ntre al 3-lea si al 4-lea deceniu de viata
B. la persoane ntre 15-30 de ani
C. la copii ntre 5-15 ani
D. la femei ntre 20-50 de ani
E. la barbati ntre 30-40 de ani
(pag. 799)
S2652063. Imaginea radiologica clasica n ameloblastom este:
1255
1256
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
radioopacitate rotund avalara uniforma, omogena bine delimitata

aspect de os marmorat
aspect de os ras de molii
multiloculara cu numeroase spatii chistice de dimensiuni diferite si bine delimitate ntre ele
radiotransparenta uniloculara
(pag. 800)
S2652064. Cea mai des utilizata metoda de tratament n cazul ameloblastomului este:
A. chiuretajul (enucleerea)
B. cauterizarea chimica sau cu ajutorul curentului electric
C. rezectia segmentara
D. rezectia n bloc a tumorii
E. extirparea tumorii
(pag. 801)
S2652065. Tumora Pindborg

A. este o tumora epiteliala calcificata, odontogena rara
B. apare mai frecvent la copii ntre 3-15 ani
C. este o tumora neodontogena predilect intraosoasa
D. este o tumora neodontogena predilect extraosoasa
E. este o tumora neinvaziva cu un ritm de dezvoltare lenta
(pag. 802)
S2652066. Fibromul ameloblastic:

A. este o tumora odontogena foarte rara care produce modificari extensive inductive n tesutul conjunctiv
B. este o tumora de cca. 3-4 cm diametru ncapsulata
C. apare o predilectie la sexul feminin ntre 30-40 de ani
D. este localizata cu predilectie la maxilar n zona tuberozitara
E. mai poarta denumirea de fibroodontom ameloblastic.
(pag. 804)
S2952067. Care este profilul cel mai potrivit al barei linguale?

A. ovalar
B. rotund
C. semipiriform
D. semioval
E. triunghiular
(pag. 143)
S2952068. Din categoria conectorilor principali maxilari face parte:

A. placuta mucozala cu latime redusa
B. placuta mucozala cu latime mare
C. placuta mucozala anterioara si posterioara
D. placuta mucozala in forma de U
E. toate
(pag. 152-155)
S2952069. Din categoria conectorilor principali maxilari face parte:

A. placuta mucozala
B. placuta dento-mucozala
C. placa palatinala completa
D. bare
1256
1257
Rezidentiat 2004
E. toate
(pag. 152, 156, 157)

S1252070. Alegerea unui croset se face in functie de:
A. elasticitatea bratului retentiv
B. implantarea dintelui stalp
C. tipul de edentatie
D. marimea retentivitatii zonei subecuatoriale a dintelui stalp
E. rigiditatea bratului retentiv
(pag. 169)
S1252071. Conectorii principali au urmatoarele caracteristici comune:

A. rigiditatea
B. elasticitatea
C. asigurarea profilaxiei campului protetic
D. asigurarea confortului pacientului
E. solidarizarea dintilor restanti
(pag. 138-139)
S1252072. Crosetul Ackers asigura:

A. mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv
B. sprijinul prin pintenul ocluzal
C. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv, bratul opozant, pintenul ocluzal,corpul
crosetului
D. sprijinul si prin bratul opozant, portiunea supraecuatoriala a bratului retentiv
E. mentinerea prin bratul opozant
(pag. 187)
S1252073. Crosetul Ackers deschis anterior (sau mezial) prezinta:

A. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala
B. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distala
C. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentiv orientat mezial
D. corpul situat pe fata meziala a dintelui stalp
E. corpul situat pe fata distala a dintelui stalp
(pag. 188)
S1252074. Crosetul continuu asigura:

A. rigiditatea barei linguale
B. contribuie la sprijinul dento-parodontal
C. mentinerea indirecta a protezelor terminale
D. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal
E. solidarizeaza dintii stalpi
(pag. 143)
S1252075. Despovararea tesuturilor mucozale - in cazul barei linguale depinde de:

A. tipul de sprijin
B. rezilienta mucoasei
C. profilul barei
D. forma anatomica a procesului alveolar
1257
1258
Rezidentiat 2004
E. prezenta torusului mandibular

(pag. 140)
S1252076. in toate formele clinice de edentatie partiale rezolvate prin proteza scheletata
A. simetria conectorului principal fata de linia mediana
B. aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital
C. reproducerea cat mai fidela a contururilor anatomice pe care le acopera
D. suprafete netede,foarte bine lustruite
E. unirea conectorului principal in unghiurilor ascutite cu celelalte componente ale protezei scheletate
(pag. 139)
S1252077. Pentru a asigura o buna mentinere a protezei prin sistemul de culise este necesara:
A. precizia culisei
B. marimea suprafetei de frictiune dintre matrice si patrice
C. inaltimea dintelui stalp
D. marimea culisei
E. topografia dintelui stalp
(pag. 212)
S1252078. Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:

A. supraecuatorial
B. subecuatorial-prin desfintarea convexitatii fetei orale
C. subecuatorial-pe coroana cu perete oral plan
D. utilizarea unor crosete de tip Roach
E. utilizarea unor crosete Ney biactive nr.I si II
(pag. 177)
S1252079. Placa palatinala completa este indicata in:

A. cand exista putini dinti restanti,frontali sau laterali
B. creste si tuberozitati atrofiate
C. creste si tuberozitati retentive
D. in toate formele clinice de edentatie
E. nu se indica, intrucat pericliteaza confortul pacientului
(pag. 156)
S1252080. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicata in:

A. atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II Kennedy
B. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm
C. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm
D. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm
E. edentatii frontale neprotezate
(pag. 146)
S1252081. Placuta dento-mucozala maxilara (redusa distal) este indicata in:

A. exista mai multi dinti restanti
B. este prezent numai grupul frontal
C. creste bine reprezentate
D. creste alveolare atrofiate
E. in edentatiile asociate cu brese frontale
(pag. 156)
S1252082. Placuta mucozala cu latime redusa este indicata in:
1258
1259
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
edentatii terminale
edentatii laterale reduse
cand proteza partiala scheletata are sprijin mixt
cand proteza partiala scheletata are sprijin dento-parodontal
in toate formele clinice de edentatie partiale rezolvate prin proteza scheletata
(pag. 149)
S1252083. Seile protezelor scheletate:

A. acopera crestele alveolare edentate
B. sunt suportul de fixare a dintilor artificiali
C. intervin in stabilizarea protezei
D. intervin in mentinerea protezei
E. transmit presiunile suportului muco-osos in cazul protezelor cu sprijin dento-parodontal
(pag. 272)
S1352084. Bara vestibulara se aplica in cazul:

A. vestibularizarii dintilor frontali
B. lingualizare mare a dintilor frontali
C. torus exagerat
D. distalizarea dinilor frontali
(pag. 149)
S1352085. Caracteristicile crosetului continuu sunt:

A. forma pe sectiune semiovala
B. forma pe sectiune patrata
C. latime de 2-3mm
D. laime de 4-5mm
E. grosime maxima de l mm
(pag. 147)
S1352086. Dimensiunile barei linguale sunt

A. inaltime 4-5 mm;
B. grosime 1 mm la extremitatea superioara;
C. inaltime 6-8mm
D. grosime 3mm la extremitatea inferioara
E. grosime 4mm la extremitatea inferioara
(pag. 144)
S1352087. Efectele negative ale conectorilor principali dentomucozali asupra campului protetic sunt
determinate de
A. presiuni exagerate asupra tesuturilor;
B. lipsa de igiena orala;
C. purtarea protezei permanent;
D. schimbarea echilibrului biologic al cavitaii bucale;
(pag. 161)
S1352088. Printre rolurile crosetului continuu se numara:

A. contribuie la sprijinul parodontal al protezei
B. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal
C. solidarizeaza dintii restanti
1259
1260
Rezidentiat 2004
D. evita elasticitatea conectorului principal

E. toate variantele sunt gresite
(pag. 146)
S1452089. Crosetul divizat in"T"prezinta urmatoarele particularitati:

A. bratul retentiv pleaca din sa
B. jumatatea meziala a"T"-ului se plaseaza subecuatorial in edentatia partiala clasa I-a Kennedy
C. jumatatea distala a"T"-ului se plaseaza subecuatorial in edentatia partiala clasa a II-a Kennedy
D. se contraindica in edentaia pariala clasa a III-a Kennedy
E. nu poseda brat opozant
(pag. 195)
S1452090. Crosetul Ney Nr.1:

A. deriva de la crosetul divizat in"T"
B. are un pinten ocluzal izolat, situat in prelungirea conectorului secundar
C. poseda doua brate retentive
D. se aplica pe dinii stalpi cu"ecuator protetic nr.1"
E. este indicat mai ales pe caninii care prezinta zone mici de retentie
(pag. 199-200)
S1452091. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy conceperea protezei scheletate va prezenta
urmatoarele caracteristici:
A. sprijin dento-parodontal prin pinteni ocluzali plasati in fosetele dinspre edentatie
B. mentinere directa prin doua crosete Bonwill
C. mentinere indirecta pe hemiarcada integra
D. planuri de ghidare prin slefuirea feelor proximale ale dinilor stalpi vecine edentaiei
E. stabilizarea protezei prin elementele rigide ale crosetelor
(pag. 303 305)
S1452092. in protezarea scheletata culisele:

A. sunt contraindicate pe dintii foarte abrazati
B. sunt contraindicate in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy
C. impun o paralelizare riguroasa
D. impun solidarizarea fixa a cel puin doi dini stalpi in edentaiile terminale
E. sunt cu atat mai eficiente cu cat suprafata de frictiune dintre patrice si matrice este mai mica.
(pag. 210 - 212)
S1452093. Placuta mucozala cu latime redusa:

A. este indicata in edentatia partiala clasa a II-a Kennedy fara modificari
B. se recomanda in edentatia clasa I-a Kennedy cu prezenta tuturor dintilor frontali
C. are o latime egala cu marimea spatiului edentat
D. este groasa de 0,6 mm
E. transmite presiuni moderate la nivelul mucoasei boltii palatine
(pag. 152)
S1452094. Rolul crosetului continuu consta in:

A. mentinerea indirecta a protezelor scheletate cu sprijin dento-parodontal
B. mentinerea directa a protezelor cu sei terminale
C. sprijin parodontal al protezei
D. solidarizarea dinilor restani
E. rigidizarea barei linguale
(pag. 146)
1260
1261
Rezidentiat 2004
S1452095. Sprijinul mixt articulat al protezei scheletate in edentatia partiala clasa I-a Kennedy este
asigurat de:
A. conectori secundari elastici
B. amortizori de forte
C. coroane telescop
D. ruptori de fore
E. pinteni ocluzali
(pag. 286 287)
S1552096. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:

A. rigiditatea
B. traiectul nu trebuie sa fie vertical
C. sa treaca la distanta de parodontiul marginal
D. jonciunea cu conectorul principal sa se faca perpendicular
E. unghiul dintre conectorul principal si cel secundar va fi ascutit
(pag. 263)
S1552097. Caracteristicile crosetelor divizate sunt:

A. sunt mai putin vizibile
B. bratul retentiv pleaca din saua scheletului metalic
C. bratul retentiv pleaca din corpul crosetului
D. contactul cu dintele stalp este mai mare decat la crosetele circulare
E. dezinsertia protezelor este mai usoara decat insertia
(pag. 193)
S1552098. Care din urmatoarele afirmatii privind reciprocitatea crosetelor nu sunt adevarate:
A. neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv.
B. cuprinde mai mult de 180 din circumferinta dintelui
C. neutralizeaza efectul portiunii rigide a bratului retentiv.
D. plasarea braelor crosetului in mod echilibrat.
E. utilizarea crosetului R-P.I.
(pag. 177)
S1552099. Care dintre urmatoarele afirmatii privind conectorul principal, placuta mucozala anterioara
si posterioara sunt corecte:
A. nu se utilizeaza in edentatii de clasa a-I-a Kennedy
B. necesita folierea torusului palatin cu 0.2 mm
C. se aplica cand exista torus palatin mare
D. este foarte rigid
E. acopera zona centrala a boltii palatine
(pag. 154)
S1552100. Crosetul continuu are urmatoarele roluri:

A. contribuie la sprijinul parodontal al protezei
B. solidarizeaza dintii restanti
C. stabilizeaza proteza in sens vestibulo-oral
D. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal
E. nu reface punctele de contact pierdute prin migrarea orizontala a dintilor restanti
(pag. 146)
S1552101. Dezavantajele crosetului caninului sunt:

A. aspectul nefizionomic
1261
1262
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
lipsa reciprocitatii
aspect fizionomic
tulburarea ghidajului canin
asigura ghidajul in miscarea de lateralitate
(pag. 186)
S1552102. Mentinerea protezei scheletate depinde de urmatorii factori:

A. numarul crosetelor si pozitia lor
B. implantarea dintilor stalpi
C. grosimea pintenului ocluzal
D. fizionomie
E. gradul de flexibilitate a portiunii terminale a bratului retentive.
(pag. 163)
S1552103. Pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor se pot lua urmatoarele masuri:
A. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta meziala a dintelui stalp.
B. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp.
C. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi
D. acoperirea dinilor stalpi cu microproteze
E. pacient cu igiena deficitara.
(pag. 183)
S1552104. Urmatoarele afirmatii privind conectorii secundari proximali sunt adevarate:

A. se aplica pe fetele proximale ale dintilor stalpi opuse edentatiei
B. in edentatiile de clasa a III-a leaga pintenul ocluzal de sa
C. se aplica pe fetele proximale ale dintilor stalpi dinspre edentatie
D. laimea este de 1/3 din suprafaa proximala a dinilor stalpi
E. latimea este de 1/2 din suprafata proximala a dintilor stalpi
(pag. 264)
S1652105. Caracteristicile portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv al crosetului Ackers sunt:

A. este rigida;
B. intervine in sprijinul protezei;
C. intervine in stabilitatea protezei;
D. realizeaza o parte din funcia de incercuire;
E. asigura reciprocitatea
(pag. 187)
S1652106. Crosetul Ackers este indicat pe:

A. premolari, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;
B. canini, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;
C. molari, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;
D. caninii superiori in ocluzii adanci;
E. molari si premolari fara retentivitati.
(pag. 187)
S1652107. Din a doua grupa de crosete Roach fac parte:

A. crosetul divizat in T;
B. crosetul in R;
C. gherute mezio-distale compuse;
D. gherue cu o extremitate libera;
E. crotetul in C.
1262
1263
Rezidentiat 2004
(pag. 197)
S1652108. Placuta mucozala fenestrata este indicata in:

A. prezenta unui torus palatin mare situat in mijlocul boltii;
B. situatia in care pacientii nu tolereaza o placa palatinala completa;
C. toate tipurile de edentatii;
D. numai in edentaia frontala;
E. numai in edentatia latero-laterala.
(pag. 154)
S1652109. Rezistenta barei linguale in zona de curbura maxima este asigurata de:
A. lungime;
B. inaltime;
C. grosime;
D. profil;
E. materialul folosit.
(pag. 145)
S1652110. Zonele de minima rezistenta ale barei linguale sunt:

A. la mijlocul barei;
B. la jonctiunea cu conectorii principali;
C. in treimea distala;
D. la jonciunea cu conectorii secundari;
E. la unirea cu seile.
(pag. 144)
S2152111. Crosetul Ackers deschis mezial:

A. Necesita o retentivitate favorabila n zona vestibulo-meziala
B. Pintenul este plasat n foseta meziala
C. Pintenul este plasat n foseta distala
D. Conectorul secundar este plasat mezial
E. Retentia necesara este de 0,25 mm
(pag. 188)
S2152112. Pintenii ocluzali principali au urmatoarele functii

A. Asigura sprijinul parodontal
B. Intervin n stabilizarea orizontala a protezei
C. Intervin n mentinere
D. Mentin bratele crosetului n pozitie constanta
E. Mentin relatia ocluzala a protezei cu dintii antagonisti
(pag. 175)
S2252113. Marimea pintenului trebuie sa fie:

A. dependenta de dintele pe care se aplica
B. lungimea de din latimea mezio-distala
C. latimea de 1/3 din latimea vestibule-orala
D. grosimea de 1.5 mm la unirea cu conectorul principal si de 1 mm spre varf
(pag. 172)
S2252114. Sprijinul mixt al protezei in cazul tratamentului edentatiei de clasa I pote fi:
A. mixt rigid
1263
1264
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
mixt foarte rigid

mixt elastic
mixt articulate
doar variantele a si b sunt corecte
(pag. 287)
S2252115. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-distal, se indica urmatoarele tipuri de crosete
turnate in tratamentul edentatiei de clasa I:
A. divizat in T
B. divizat in semi T
C. circular Ackers deschis edental
D. doar primele doua tipuri
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 203)
S2252116. Daca edentatia de clasa I se complica cu brese frontale, atitudinea depinde de:
A. marimea bresei
B. fizionomie
C. atrofia osoasa
D. implantarea dintilor restanti
E. doleantele pacientilor
(pag. 294)
S2252117. Tratamentul edentatiei de clasa a II aare urmatoarele caracteristici:

A. extinderea bazei protezei doar pe hemiarcada respective
B. extinderea bazei protezei si in zona hemiarcadei integre
C. elemental de mentinere indirecta e unilateral
D. elemental de mentinere indirecta e plasat pe partea opusa edentatiei
E. pe partea hemiarcadei integre se aplica un croset Bonwill
(pag. 299)
S2252118. Edentatia de clasa a II a complicate cu una sau mai multe bres frontale se poate rezolva
astfel:
A. punte frontala si apoi proteza uniterminala
B. proteza cu doua sau mai multe sei
C. doar varianta a
D. doar varianta b
E. doar varianta a si c
(pag. 299)
S2252119. In cazul edentatiei de clasa a IV a Kennedy intinsa, sprijinul poate fi:

A. mixt elastic
B. mixt rigid
C. mixt foarte rigid
D. mixt foarte elastic
E. mixt articulate
(pag. 313)
S2252120. Dintre amortizorii de forte se indica:

A. amortizorul DALBO
B. amorizorul DALBO M
C. amortizorul A 44
1264
1265
Rezidentiat 2004
D. amortizorul A 33
E. amortizorul Crismani
(pag. 256)
S2252121. Exista doua categorii de pinteni dupa modul de aplicare pe dintii stalpi:
A. pinteni principali
B. pinteni auxiliari
C. pinteni interni
D. pinteni externi
E. pinteni micsti
(pag. 180)
S2252122. Pintenii externi au urmatoarele carecteristici:

A. se aplica pe dinti acoperiti cu microproteze
B. se pot aplica si pe dinti neacoperiti
C. se aplica pe dinti frontali
D. cei care fac parte dintr-un croset se numesc pinteni principali
E. se aplica pe molari si premolari
(pag. 180)
S2252123. Proteza scheletata se poate diviza din punct de vedere didactic,in urmatoarele parti
componente:
A. mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare
B. pinteni ocluzali
C. conectori secundari (minori)
D. conectori secundari (minori)
E. seile si dintii artificiali
(pag. 137)
S2252124. Caracteristicile comune ale conectorilor principali sunt:

A. elasticitatea
B. rigiditatea
C. asigurarea profilaxiei campului protetic
D. asigurarea confortului pacientului
E. solidarizarea dintilor restanti
(pag. 138)
S2252125. Confortul pacientului este asigurat prin:

A. simetria conectorului principal fata de linia mediana
B. aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital
C. reproducerea cat mai fidela a contururilor anatomice pe care le acopera
D. suprafete netede, foarte bine lustruite
E. unirea conectorului principal in unghiuri ascutite cu celelalte componenteale protezei scheletate
(pag. 139)
S2252126. Conectorii principali mandibulari sunt reprezentati de:

A. bara linguala
B. placuta palatinala completa
C. conector principal dentar
D. bara vestibulara
E. placuta mucozala in forma de U
(pag. 139-148)
1265
1266
Rezidentiat 2004
S2252127. Conectorii principali maxilari sunt:

A. placuta mucozala cu latime redusa
B. placuta mucozala cu latime medie
C. placuta mucozala cu latime mare
D. placuta mucozala in forma de U
E. placuta mucozala anterioara si posterioara (fenestrate)
(pag. 148-159)
S2252128. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicate in:

A. atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II Kennedy
B. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minim 9 mm
C. situatiile cand se prevede pierderea unor dinti frontali restanti
D. in cazuri de edentatie clasa a III a Kennedy
E. edentatii frontale neprotezate
(pag. 154)
S2252129. Urmatoarele afirmatii privind placa dento-mocozala mandibulara sunt adevarate:

A. reface puncte de contact interdentar
B. se plaseaza intre parodontiul marginal si fundul de sac
C. extremitatea sa inferioara are pe sectiune forma semipiriforma
D. la nivelul dintilor laterali restanti ajunge pana in apropierea fetelor ocluzale
E. la nivelul papilei interdentare folierea este de 0.4-5 mm.
(pag. 154)
S2252130. Despovararea tesuturilor mucozale in cazul barei linguale depinde de:

A. tipul de sprijin
C. profilul barei
D. forma anatomica a procesului alveolar
E. prezenta torusului mandibular
(pag. 140)
S2252131. Placuta mucozala cu latime redusa este indicata in:

A. edentatii terminale
B. edentatii laterale reduse
C. cand proteza partiala scheletata are sprijin mixt
D. cand proteza partiala scheletata are sprijin dento-parodontal
E. in toate formele clinice de edentatii partiale rezolvate prin proteze scheletate
(pag. 149)
S2252132. Placuta dento-mucozala maxilara este indicata in:

A. situatii cand exista mai multi dinti restanti
B. este present numai grupul frontal
C. creste bine reprezentate
D. creste alveolare atrofiate
E. edentatii associate cu brese frontale
(pag. 154)
S2252133. Placa palatinala completa este indicate in:

A. situatii cand exista putini dinti restanti frontali sau laterali
B. creste si tuberozitati atrofiate
C. creste si tuberozitati retentive
1266
1267
Rezidentiat 2004
D. in toate formele clinice de edentatie

E. nu se indica pentru ca pericliteaza confortul pacientului
(pag. 155)
S2252134. Presiunile exagerate ale conectorilor principali dento-mucozali asupra tesuturilor se

datoreaza:
A. lipsei elementelor de stabilitate
B. atrofiei crestelor alveolare
C. aparitiei placii bacteriene
D. elementelor de sprijin parodontal
E. adaptarii precise a conectorului principal pe dinti
(pag. 159)
S2252135. Cauzele efectelor negative ale conectorilor principali dento-mucozali asupra campului
protetic sunt:
A. presiuni exagerate asupra tesuturilor
B. igiena corespunzatoare a gurii si protezei
C. purtarea protezei permanent zi si noapte
D. schimbarea echilibrului biologic al cavitatii bucale
E. toate de mai sus
(pag. 158)
S2252136. Mijloacele de mentinere, sprijin si stabilizare pot fi:

A. principale
B. auxiliare
C. nici una din cele de mai sus
D. directe
E. indirecte
(pag. 159)
S2252137. Mijloacele principale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt:

A. crosetele
B. elemente contrabasculante
C. sisteme speciale
D. tonicitatea musculara
(pag. 159)
S2252138. Functiile crosetelor turnate sunt:

A. mentinere indirecta
B. stabilizare
C. reciprocitatea
D. pasivitatea
(pag. 160)
S2252139. Pintenii ocluzali pot fi:

A. pinteni ocluzali interni
B. pinteni ocluzali externi
C. pinteni ocluzali externi principali
D. pinteni ocluzali externi auxiliari sau suplimentari
E. pinteni ocluzali interni auxiliari
1267
1268
Rezidentiat 2004
(pag. 170)
S2252140. Caracteristicile pintenilor principali externi sunt:

A. sa fie plasati intr-un lacas in forma hemisferica si cu inclinare adecvata
B. sa aiba rigiditate absoluta
C. forma pintenului sa fie dreptunghiulara
D. marimea sa fie dependenta de dintele pe care se aplica
E. sa se continue cu un conector secundar
(pag. 171)
S2252141. Functiile pintenilor ocluzali principali sunt:

A. mentin nivelul cuspidian al dintilor artificiali in planul de ocluzie
B. plasati interdentar pot reface punctele de contact pierdute prin migrari orizontale
C. intervin in stabilizarea verticala a protezei
D. impiedica migrarile verticale ale protezei
E. reduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelor
(pag. 173)
S2252142. Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:

A. subecuatorial prin desfintarea convexitatilor fetei orale
B. subecuatorial pe coroane cu peretele oral plan
C. supraecuatorial
D. utilizarea unor crosete de tip Roach
E. utilizarea unor crosete Ney bioactive de tip I si II
(pag. 176)
S2252143. Efectele crosetelor turnate asupra dintilor stalpi se pot clasifica in:
A. manifestari dentare
B. manifestari ocluzale
C. manifestari complexe
D. manifestari de grad II
E. manifestari fizionomice
(pag. 180)
S2252144. Masurile pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor sunt:

A. acoperirea dintilor stalpi cu microproteze
B. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp
C. plasarea pintenului ocluzal in edentatii terminale in foseta meziala
D. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi
E. toate raspunsurile de mai sus
(pag. 183)
S2252145. Pe modelul de studiu se analizeaza urmatoarele:

A. care sunt dintii restanti
B. care sunt dintii stalpi
C. aspectul liniei ecuatorului protetic
D. valoarea parodontala a dintilor stalpi
(pag. 184)
S2252146. Tipurile de crosete turnate sunt:

A. crosetele circulare
1268
1269
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
crosetele Roach
crosetele cervico-alveolare
crosetele Ney
crosetele speciale
(pag. 185)
S2252147. Dintre crosetele circulare fac parte:

A. crosetul caninului
B. crosetele Ney I
C. crosetul Ackers
D. crosetul C
E. crosetul unibar
(pag. 185-193)
S2252148. Crosetul Ackers e format din:

A. corpul crosetului
B. contracroset
C. brat retentiv
D. croset continuu
E. sea terminala
(pag. 187)
S2252149. Crosetul unibar este de doua feluri:

A. cu contact partial dentar
B. fara contact partial dentar
C. cu contact total dentar
D. fara contact total dentar
E. nici un raspuns nu e valabil
(pag. 199)
S2252150. Crosetul R.P.I. e aplicat de obicei pe premolari si prezinta urmatoarele parti:

A. pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalp
B. placa proximo-orala
C. brat retentive divizat in I care pleaca din sa
D. brat retentive divizat in T
E. pinten ocluzal plasat in foseta distala a dintelui stalp
(pag. 204)
S2252151. Dezavantajele crosetelor mixte sunt:

A. in timp se dezactiveaza datorita oboselii aliajului
B. sunt usor de lipit
C. deformarea de catre pacient prin manipulare gresita
D. adaptarea crosetului pe dinte nu e perfecta
E. pasivitatea e intotdeauna respectata
(pag. 207)
S2252152. Fixarea bratului din sarma la partea turnata a crosetului se poate face prin:
A. sudura electrica
B. retentie in acrilat
C. o data cu turnarea scheletului metallic
D. supraturnarea scheletului protezei peste sarma crosetului
E. nici o varianta corecta
1269
1270
Rezidentiat 2004
(pag. 209)
S2252153. Crosetul Akers deschis anterior prezinta:

A. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala
B. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distala
C. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentive
D. corpul situate pe fata meziala a dintelui stalp
E. corpul situate pe fata distala a dintelui stalp
(pag. 190)
S2252154. Crosetul Ackers asigura:

A. mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv
B. sprijinul prin pintenul ocluzal
C. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv
D. corpul situat pe fata meziala a dintelui stalp
E. corpul situat pe fata distala a dintelui stalp
(pag. 190)
S2252155. Urmatoarele afirmatii privind crosetele Roach devizate sunt false:

A. sunt numite si crosete bara
B. sunt in numar de 7
C. sunt mai vizibile decat crosetele circulare
D. insertia protezelor prevazute cu acest tip de crosete este mai usoara
E. bratul retentiv pleaca din seaua scheletului metallic
(pag. 193)
S2252156. Crosetul in semi T este indicat mai frecvent pe:

A. premolari superiori
B. premolari inferiori
C. molari mandibulari
D. canini superiori
E. molari maxilari
(pag. 195)
S2252157. Urmatoarele tipuri de crosete sunt folosite mai ales pe premolari:

A. crosetul S
B. crosetul I
C. crosetul U
D. crosetul L
E. crosetul R
(pag. 196)
S2252158. Pe molarii izolati se folosesc urmatoarele tipuri de crosete:

A. croset unibar
B. croset R
C. croset inelar
D. croset semi T
E. gherute mezio-distale cu dubla extremitate libera
(pag. 195)
S2252159. Dispozitivul Roach sferic cu platou de ghidaj permite urmatoarele miscari ale seiloRaspuns
corect:
A. bascularea prin infundare a extremitatii distale
1270
1271
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
translatia verticala
rotatia vestibule-orala
la fel ca sistemele de capse CEKA
la fel ca dispozitivul Roach plat
(pag. 195)
S2252160. Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt:

A. culise
B. capse
C. magnetice
D. crosetul cervico-alveolar
E. bare cu calareti
(pag. 211)
S2252161. Sistemele de culise, dupa raportul cu microprotezele sunt:

A. culise intracoronare
B. numai culise intracoronare
C. culise extracoronare
D. numai culise extracoronare
E. culise intra-extracoronare
(pag. 211)
S2252162. Dintre cele mai cunoscute sisteme de capse se pot mentiona:

A. capsule Biaggi 648 si 650
B. capse CEKA
C. sisteme de telescopare
D. sisteme de bare cu calareti
E. crosetul caninului
(pag. 224)
S2252163. Pentru a asigura o buna mentinere a protezei prin sistemul de culise este necesaRaspuns
corect:
A. precizia culisei
B. marimea suprafetei de frictiune dintre matrice si Patrice
C. inaltimea dintelui stalp
D. marimea culisei
E. topografia dintelui stalp
(pag. 224)
S2252164. Se pot deosebi doua categorii de sisteme articulate:

A. ruptorii de forte
B. amortizorii de forte
C. ambele categorii
D. nici una dintre ele
(pag. 248)
S2252165. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:

A. rigiditatea care se obtine prin latime si grosime adecvata
B. traiect intotdeauna vertical
C. sa treaca la distanta de parodontiul marginal, papilla interdentara si mucoasa procesului alveolar
D. nu se aplica pe suprafetele onvexe vestibulare sau orale ale dintilor restanti
1271
1272
Rezidentiat 2004
E. traiect totdeauna orizontal

(pag. 266)
S2252166. Conectorii secundari se pot clasifica in:

A. proximali
B. interdentari
C. ai bratelor elastice ale crosetelor divizate
D. rigizi
E. nici o varianta nu e corecta
(pag. 266)
S2252167. Seile protetice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vin in contact
B. greutate crescuta
C. sa permita efectuarea captusirilor
D. conductibilitate termica redusa
E. suprafete externe bine lustruite
(pag. 271)
S2252168. Ca forme pot fi utilizate urmatoarele tipuri de sei metalice:

A. forma de plasa cu ochiuri mici si dese
B. forma de plasa cu ochiuri largi
C. forma metalica fara ochiuri
D. doar primele doua variante
E. doar variantele b si c
(pag. 275)
S2252169. In edentatiile terminale, saua metalica are urmatoarele caracteristici:

A. e realizata de obicei cu ochiuri mari
B. e realizata de obicei fara ochiuri
C. se gaseste la o distanta de creste de 1 mm
D. lungimea e 2/3 din lungimea crestei
E. lungimea e egala cu lungimea crestei
(pag. 278)
S2252170. Componenta acrilica a protezei scheletate are caracteristicile:

A. acopera saua metalica, formand saua propriu-zisa
B. se realizeaza din acrilat roz termopolimerizabil
C. se poate realiza si din acrilat roz autopolimerizabil
D. servesta ca suport pentru dintii artificiali
E. doar primul raspuns e corect
(pag. 280)
S2252171. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:

A. dinti prefabricati din portelan
B. dinti prefabricate din acrilat
C. tatete intersanjabile din portelan
D. coroane si fatete din acrilat realizate in laborator
(pag. 282)
S2252172. In zona laterala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:
1272
1273
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
dinti prefabricate din portelan sau acrilat

portelan ars pe schelet din cobalt-crom
casete cu fatete
coroane si fatete din acrilat realizate in laborator
dinti metalici
(pag. 283)
S2252173. Edentatiile terminale se respecta urmatoarele reguli de montare a dintiloRaspuns corect:

A. dintii artificiali vor fi montati pe mijlocul crestei
B. latimea dintilor in sens vestibule-oral va fi proportionala cu latimea crestei
C. cu cat crestele sunt mai inguste, dintii vor fi mai lati
D. numarul dintilor artificiali nu depinde de arcada antagonista
E. intotdeauna e necesara montarea molarului trei
(pag. 284)
S2252174. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei sunt:

A. sprijinul protezei
B. stabilizarea protezei
C. tipul de lingura individuala indicate
D. tipurile de dinti artificiali indicate
E. prezenta sau absenta molaruli trei
(pag. 286)
S2252175. In edentatia de clasa I Kennedy se indica urmatoarele tipuri de sprijin:

A. mixt rigid
B. mixt elastic
C. mixt foarte elastic
D. mixt telescopat
E. mixt foarte rigid
(pag. 287)
S2252176. Edentatia de clasa a II a molara fara brese suplimentare se trateaza protetic in afara
protezei scheletate
A. punte cu extensie distala
B. imlante aplicate distal si apoi realizarea unei punti
C. transplantarea uniu bloc dento-alveolar
D. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata unilateral
E. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata bilateral
(pag. 299)
S2252177. Zonele de minima rezistenta ale barii linguale sunt:

A. jonctiunea cu conectorii principali
B. jonctiunea cu conectorii secundari
C. mijlocul barei
D. primele doua variante
E. variantele b si c
(pag. 142)
S2252178. Bara vestibulara se foloseste in situatiile urmatoare:

A. insertie joasa a planseului bucal
B. insertie inalta a planseului bucal
C. lingualizare mare a dintilor frontali
1273
1274
Rezidentiat 2004
D. lingualizare redusa a dintilor frontali

E. torus exagerat
(pag. 146)
S2252179. Placuta mucozala cu latime mare e indicata in:

A. edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sase dinti restanti si torusul e
absent
B. edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sase dinti restanti si torusul e
de mici dimensiuni
C. edentatii latero-terminale
D. doar varianta a
E. doar varianta b
(pag. 149)
S2252180. Retentivitatea favorabila are urmatoarele caracteristici:

A. cuprinsa intre 0.25 si 1 mm
B. pentru crosetele turnate e de 0.25-0.50 mm
C. pentru crosetele mixte e de 0.75 mm
D. pentru crosetele mixte e de 0.25-0.50 mm
E. pentru crosetele turnate e de 0.75 mm
(pag. 162)
S2552181. Care din urmtoarele afirmaii privind conectorul principal plcu mucozal anterioar i
posterioar sunt corecte
A. nu se utilizeaz n edentaii de clasa a-I-a Kennedy
B. necesit folierea torusului palatin cu 0.2 mm
C. se aplic cnd exist un torus palatin mare
D. este foarte rigid
E. acoper zona central a bolii palatine
(pag. 148)
S2652182. Din punct de vedere anatomopatologic ameloblastomului format din peretele chistului
odontogen i se descriu urmatoarele forme cu exceptia:
A. ameloblastom intraluminal
B. ameloblastom mural
C. ameloblastom plexiform
D. amelobalstom folicular
E. ameloblastom invaziv
(pag. 799)
S2652183. Odontomul compus:

A. este forma cea mai frecventa de odontom
B. este alcatuit din structuri dentare asemanatoare dintilor normali n diferite stadii evolutive
C. este format din structuri dentare abortive
D. are un ritm lent de crestere
E. este neinvaziv
(pag. 806)
S2652184. Fibromixomul odontogen:

A. este o tumora de origine epiteliala, cu crestere lenta
B. este o tumora odontogena de origine mezodermala
C. are crestere invaziva, agresiva si tendinta la recidiva
D. apare n oasele masivului facial dar s-au gasit fibromixoame odontogene si n alte oase
1274
1275
Rezidentiat 2004
E. fibromixomul osteogen este mult mai putin agresiv dect cel odontogen.
(pag. 808)
S2652185. Fibromixomul odontogen din punct de vedere anatomopatologic este:

A. o tumora de 1,5-4 cm diametru, de culoare rosie bruna
B. o tumora de culoare alba sau gri si contine mase mai gelatinoase
C. o tumora de culoare gri cu continut nisipos
D. tesutul conjunctiv are capacitatea de a sintetiza material mixoid
E. caracteristic este polimorfismul nuclear.
(pag. 809)
S2652186. Cementoblastomul benign:

A. mai multe cazuri au fost ntlnite la membrii aceleiasi familii
B. are o frecventa mai mare la femei dect la barbati
C. localizarea predilecta este la maxilarn zona premolarilor
D. palparea evidentiaza deformarea tablei osoase care este boselata, de consistenta inegala
E. se asociaza cu adenopatie satelita
(pag. 810)
S2652187. Displazia periapicala a cementului:

A. este cea mai frecventa varietate de cementoame
B. este de origine epiteliala
C. n stadiul osteolitic sau fibromatos, tumora este formata din fibroblaste
D. apare sub vrsta de 20 ani
E. femeile sunt afectate n proportie de 90%
(pag. 811)
S2652188. Dentinomul:
A. este o tumora odontogena din care lipseste smaltul dentar
B. localizarea predilecta este n unghiul mandibular
C. se asociaza mereu cu dintii temporari sau permanenti
D. aspectul radiologic variaza n functie de forma dentinomului
E. este mai frecvent la sexul feminin
(pag. 812)
S2652189. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului:

A. este localizata la maxilar dar a fost si n alte zone ovar, uter, etc.
B. originea tumorii este n resturile epiteliale Malassez
C. originea tumorii este n celulele crestei neurale
D. tumora poate depasi 10-12 cm diametru
E. tumora ar putea fi maligna.
(pag. 813)
S2652190. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului:

A. aparwe mai frecvent la nou-nascut n primele 6 luni de la nastere
B. la acesti bolnavi n urina s-a pus n evidenta o cantitate crescuta de acid vanil-mandelic
C. evolutia este initial asimptomatica
D. are caracter agresiv, invaziv
E. nu produce tulburari functionale
(pag. 813)
S2852191. Rolul crosetul continu:
1275
1276
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
asigura ridigizarea barei linguale si cresterea rezistentei mecanice a protezei

asigura sprijinul parodontal al protezei
antibasculant
ortodontic de vestibularizare a dintilor frontali
solidarizeaza dintii restanti
(pag. 146)
S2852192. Conectorii principali dento-mucozali pot produce presiuni exagerate asupra tesuturilor
datorita:
A. atrofiei crestelor
B. lipsa echilibrari ocluzale a protezei
C. folierii corespunzatoare
D. lipsei sprijinului parodontal
E. conectori principali prea ingusti in edentatii terminale
(pag. 161)
S2852193. Crosetul Ackers este:

A. un corset circular
B. corset divizat
C. corset cu trei brate
D. aplicat pe dintii laterali
E. aplicat pe dintii frontali
(pag. 186-187)
S2852194. Placuta mucozala cu latime mare este indicata in:

A. edentatii terminale cu creste atrofiate
B. edentatii terminale cu creste bine reprezentate
C. exista mai mult de sase dinti restanti
D. torusul este absent
E. torusul este bine reprezentat
(pag. 153)
S2852195. Placuta dento-mucozala mandibulara:

A. este indicata in edentatii terminale cu atrofie mare a crestelor
B. este indicata in edentatii terminale cu inaltimea procesului alveolar 9mm
C. este indicata in edentatii terminale cu brese suplimentare frontale
D. trebuie sa prezinte elemente de sprijin parodontal
E. este indicata in edentatii clasa IV
(pag. 149)
S2952196. bara vestibulara se utilizeazala proteza scheletatain urmatoarele situatii:

A. insertie inalta a planseului bucal
B. in orice situatie
C. lingualizare mare a dintilor frontali
D. cand procesul alveolar lingual are cel putin 9 mm
E. torus exagerat
(pag. 149)
S2952197. Functiile unui croset turnat sunt:

A. reciprocitate
B. pasivitate
C. mentinere indirecta
1276
1277
Rezidentiat 2004
D. acoperire
E. nici una
(pag. 163)
1277
1278
Rezidentiat 2004
Tema nr. 53
Determinarea i nregistrarea relaiei intermaxilare n edentaia parial tratat cu proteze
sceletate
BIBLIOGRAFIE:

S1453001. Cand trebuie realizate proteze scheletate pentru ambele maxilare:
A. Determinarea relatiilor intermaxilare se va face cu sabloane de ocluzie realizate pe scheletele metalice ale
protezelor
B. Determinarea relatiilor intermaxilare se va face cu sabloane de ocluzie astfel: un sablon de ocluzie realizat
pe scheletul metalic al protezei, iar celalalt realizat pe baza de RA sau de placa de baza.
C. Determinarea relatiilor intermaxilare se va face cu sabloane de ocluzie realizate pe baza de RA sau de
placa de baza la ambele maxilare
D. Daca timpul nu este presant se recomanda mai intai realizarea protezei scheletate mandibulare
E. Modelele se vor pozitiona mai precis daca inregistrarea se face cu ambele sabloane de ocluzie realizate
pe scheletele metalice ale protezelor
(pag. 519-520)
S1453002. Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze

scheletate:
A. Este o faza de laborator
B. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului preprotetic la pacientii cu stopuri ocluzale stabile
C. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic
D. Este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalic
E. Are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor preliminare in ocluzor sau articulator
(pag. 515)
S1453003. in tehnica inregistrarii RIM cu sabloane de ocluzie cand DVO este pastrata si se realizeaza o
singura proteza scheletata:
A. Determinarea se poate face doar cu sablon de ocluzie din ceara mai inalt cu 1-2 mm decat dintii restanti
B. Determinarea se poate face doar cu sablon de ocluzie din ceara mai scurt cu 1-2 mm decat dintii restanti
peste care se va aplica un strat de pasta ZOE
C. Determinarea se poate face doar cu sablon de ocluzie din stents mai scurt cu 1-2 mm decat dintii restanti
peste care se va aplica un strat de pasta ZOE
D. Determinarea se poate face prin oricare din metodele de mai sus
E. inregistrarea cu sablon de ceara mai inalt decat dintii restanti este cea mai fidela
(pag. 520)
S1453004. La o proteza scheletata:

A. Proba cu montarea dintilor artificiali se face in edentatii de clasa I-a
B. Proba cu montarea dintilor artificiali se face in edentatii de clasa II-a
C. Proba cu montarea dintilor artificiali se face in edentatii de clasa III-a
D. Proba cu montarea dinilor artificiali se face in edentaii de clasa IV-a
E. Realizarea protezei scheletate pe ocluzor nu necesita individualizarea reliefului ocluzal de catre medic in
cursul miscarilor de lateralitate
(pag. 522-523)
S1453005. Pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de IM:

A. Se aplica in edentatii de clasa I-a
B. Se aplica in edentatii de clasa II-a
1278
1279
Rezidentiat 2004
C. Se aplica in edentatii de clasa III-a cand exista destul de multi dinti restanti
D. Se aplica in edentaii de clasa IV-a extinse
E. Se aplica in edentatii de clasa III-a cand exista destul de multi dinti restanti, dar modelele nu pot fi
pozitionate sigur in IM
(pag. 517)
S1553006. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru a putea face pozitionarea manuala in
intercuspidare maxima a modelelor in edentatia partiala:
A. sa existe mai putin de patru unitati masticatorii
B. unitatile masticatorii sa fie dispuse unilateral
C. cand ocluzia este instabila
D. cand D.V.O. este micsorata
E. in edentatii de clasa a-III-a Kennedy
(pag. 516)
S1553007. Determinarea functionala a R.I.M. nu poate fi utilizata in edentatiile:

A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a redusa
E. clasa I cu bresa laterala
(pag. 522)
S1553008. Determinarea si inregistrarea R.I.M. este o faza clinica ce urmeaza dupa una din urmatoarele
faze:
A. realizarea modelului duplicat
B. proba scheletului metalic al protezei scheletate
C. prelucrarea, finisarea si lustruirea scheletului metalic
D. readaptarea protezelor
E. dupa dezambalarea scheletului metalic
(pag. 515)
S1553009. Obiectivul determinarii si inregistrarii R.I.M. este:

A. transferul modelelor de studiu in ocluzor
B. transferul si pozitionarea modelelor de studiu in ocluzor
C. transferul si pozitionarea modelelor de studiu in ocluzor sau articulator
D. transferul si poziionarea modelelor funcionale in ocluzor sau articulator
E. nici o afirmatie nu este corecta
(pag. 515)
S1553010. Situatiile clinice in edentatia partiala cand DVO nu mai este pastrata sunt:
A. sunt prezenti dinti restanti pe ambele maxilare care realizeaza unitati de masticatie
B. dinti restanti de pe ambele maxilare realizeaza unitati de masticatie
C. ambele maxilare edentate total
D. un maxilar este edentat total iar celalalt edentat parial
E. edentatie frontala atat la maxilar cat si la mandibula
(pag. 521)
S1553011. Tehnica de inregistrare cu ceara de ocluzie a pozitiei de intercuspidare maxima presupune:

A. placuta de ceara sa fie mai ingusta decat fetele ocluzale
B. placuta de ceara se ramoleste in apa
C. placuta de ceara se ramoleste in flacara
D. identaiile cuprind si feele laterale
1279
1280
Rezidentiat 2004
E. ramolirea se face la 85
(pag. 517)
S1653012. Determinarea functionala a R. I. M. in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate,

prezinta caracteristicile:
A. se foloseste cand se realizeaza doua proteze scheletate;
B. pacientul poarta scheletul 60 min;
C. metoda nu se utilizeaza la tratarea edentatiei de clasa a-II-a:
D. metoda nu se utilizeaza la tratarea edentaiei de clasa a III-a;
E. metoda nu se utilizeaza la tratarea edentatiei de clasa a-IV-a.
(pag. 522)
S1653013. Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie

este indicata in:
A. toate formele de edentatie;
B. edentatia de clasa a III-a cand exista destul de multi dinti restanti;
C. cand exista cel putin patru unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral;
D. in situaia cand contactele dento-dentare sunt stabile;
E. in edentatia de clasa a IV-a intinsa, cand pe arcada antagonista se afla o edentatie partiala.
(pag. 519)
S1653014. Durerile articulare din sindromul disfunctional al A. D. M. sunt consecinta directa a:

A. traumatizarii peretelui anterior al cavitatii glenoide;
B. traumatizarii peretelui posterior al cavitatii glenoide;
C. contractiilor musculare nefunctionale;
D. miscarilor mandibulare disfuncionale;
E. unei D. V. O. coborate.
(pag. 516)
S1653015. O perfecta inregistrare a R. I. M. de ocluzie comporta:

A. precizie;
B. manevrare dificila pentru medic;
C. prezenta modificarilor volumetrice;
D. consistena semirigida in timpul inregistrarii;
E. cuprinderea a doua perechi de dinti restanti.
(pag. 517)
S2153016. n edentatia partiala nregistrarea relatiei intermaxilare se face numai atunci cnd:
A. DVO este corecta
B. Exista ocluzie de obisnuinta
C. IM coincide obligatoriu cu RC
D. DVO este corecta si relatia de ocluzie stabila
E. Exista ocluzie de obisnuinta la o DVO subdimensionata
(pag. 515)
S2253017. Pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de I.M. se aplica in:
A. edentatii de cls I-a
B. edentatii de cls II-a
C. edentatii de cls III-a cand exista destul de multi dinti restanti, dar modelele nu pot fi pozitionate sigur in I.M.
D. edentatii de cls IV-a intinsa
E. edentatii de cls III-a cand exista destul de multi dinti restanti
(pag. 517)
1280
1281
Rezidentiat 2004
S2253018. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru a putea face pozitionarea manuala in I.M. a
modelelor in edentatia partiala:
A. sa existe cel putin 4 unitati de masticatie, dispuse unilateral
B. sa existe cel putin 4 unitati de masticatie, dispuse cate 2 bilateral
C. sa existe mai putin de 4 unitati masticatorii
D. in edentatii cls. a III-a Kennedy, cu DVO modificata
E. in edentatii cls. a IV-a extinse
(pag. 516-517)
S2253019. Inregistrarea perfecta a R.I.M de ocluzie comporta:

A. durata inregistrarii cat mai lunga
B. incomoditate pentru pacient
C. cuprinderea tuturor dintilor restanti
D. prezenta modificarilor volumetrice
E. indentatii adanci
(pag. 517)
S2253020. Pozitionarea manuala a modelelor in IM este posibila in urmatoarele situatii:

A. cand DVO nu este pastrata
B. in edentatiile reduse cls a III-a si a IV-a Kennedy
C. in edentatiile terminale cls I-a si a II-a Kennedy
D. cand exista mai putin de 4 unitati de masticatie
E. in edentatiile intinse si extinse cls a IV-a Kennedy
(pag. 516-517)
S2253021. Det. si inreg. RIM cu ajutorul sabloanelor de ocluzie se face in:

A. in edentatiile reduse cls a III-a
B. in edentatiile reduse cls a IV-a
C. edentatii intinse sau extinse cls a IV-a, cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala, nu totala
D. cand DVO este pastrata
E. cand ocluzia este stabila
(pag. 519)
S2253022. Determinarea si inregistrarea intermaxilar in edentatia partiala tratata cu proteza scheletata:

A. este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic
B. este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic la pacientii cu stopuri ocluzale stabile
C. este o faza de laborator
D. are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor preliminare in cluzor sau articulator
E. este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalic
(pag. 515)
S2253023. La o proteza schletata, proba cu scheletul metalic pe care s-au montat dintii artificiali se
face in:
A. edentatii de cls a III-a
B. edentatii de cls a IV-a
C. edentatii de cls I-a
D. edentatii de cls a II-a
E. edentatii de cls I-a si a II-a
(pag. 523)
S2253024. Determinarea functionala a R.I.M. nu poate fi utilizata in edentatiile:

A. clasa I-a cu bresa laterala
1281
1282
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
clasa I-a
clasa IV-a
clasa II-a
clasa III-a
(pag. 522)
S2253025. Determinarea si inregistrarea RIM este o faza clinica ce urmeaza dupa una din urmatoarele
faza:
A. proba scheletului metalic al protezei scheletate
B. readaptarea protezelor
C. realizarea modelului duplicat
D. dupa dezambalarea scheletului metalic
E. prelucrarea, finisarea si lustruirea scheletului metalic
(pag. 515)
S2553026. Tehnica de nregistrare cu cear de ocluzie a poziiei de intercuspidare maxim presupune:

A. plcua de cear s fie mai ngust dect feele ocluzale
B. plcua de cear se ramolete n ap
C. plcua de cear se ramolete la flacr
D. indentaiile cuprind i feele laterale
E. ramolirea se face la 850
(pag. 516)
S2653027. n nevralgia trigeminala esentiala simptomul de debut si dominant este

A. durerea surda
B. parestezia
C. hipoeastezia
D. durerea intensa si violenta
E. lipsa durerii
(pag. 441)
S2653028. n nevralgia trigeminala esentiala statistic sunt mai afectati

A. femeile
B. barbatii
C. n mod egal
D. copiii
E. adolescentii
(pag. 441)
S2653029. n nevralgia trigeminala esentiala este afectat mai frecvent:

A. ramura II a nervului trigemen pe partea stg
B. ramura II a nervului trigemen pe partea dreapta
C. ramura III a nervului trigemen pe partea stg
D. ramura III a nervuluzi trigemen pe partea dreapta
E. ramura I
(pag. 441)
S2653030. Debutul durerii n nevralgia trigeminala esentiala este:

A. insidios
B. brusc
C. cu semne prodromale
D. matinal
1282
1283
Rezidentiat 2004
E. nocturn
(pag. 443)
S2653031. n nevralgia trigeminala esentiala orarul durerii este

A. nocturn
B. diurn si nocturn
C. diurn
D. fara nici o regula
E. nu apare durere
(pag. 443)
S2653032. n nevralgia trigeminala esentiala, cel putin la nceput, durata crizei este de:
A. cteva fractiuni de secunda
B. de minute
C. de ore
D. fara nici o regula
E. zile
(pag. 443)
S2853033. Pozitionarea modelelor in im cu ajutorul materialelor de inregistrare este indicata in:

A. edentatii cl.III cu dinti restanti suficienti, dar in care modelele nu pot fi pozitionate sigur in IM
B. edentatii cl.I
C. edentatii cl.II
D. edentatii cl.IV intinsa
E. edentatii subtotale
(pag. 517)
S2953034. Inregistrarea ocluziei se poate face cu:

A. placuta de ceara
B. pasta cu oxid de zinc cu eugenol
C. pasta cu oxid de zinc fara eugenol
D. sabloane de ocluzie
E. toate
(pag. 518-519)

S1253035. Cand exista edentatie totala mandibulara si edentatie termino-terminala maxilara
determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi:
A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior
B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona laterala pe sablonul superior
C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie mandibular in zona laterala
D. inregistrarea DVO prin ramolirea ambelor sabloane in zona laterala
E. inregistrarea RC prin solidarizarea sabloanelor in zona laterala
(pag. 538)
S1253036. Cand exista edentatie totala maxilara si edentatie termino-terminala mandibulara

determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi:
A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior
B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superior
C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar in zona laterala
1283
1284
Rezidentiat 2004
D. determinarea DVO prin ramolirea sablonului mandibular in zona laterala

E. inregistrarea RC si solidarizarea sabloanelor de ocluzie in zona laterala
(pag. 538)
S1253037. in prezenta unor dinti restanti pe ambele maxilare, care nu realizeaza unitati de masticatie si
DVO nu este pastrata, determinarea si inregistrarea RIM necesita:
A. realizarea de sabloane de ocluzie la ambele maxilare
B. stabilirea planului de ocluzie la nivelul dintilor restanti maxilari nemigrati in plan vertical
C. stabilirea planului de ocluzie la nivelul dintilor restanti mandibulari
D. determinarea DVO ca si in edentatia totala
E. inregistrarea RC prin conducere unimanuala (Lucia) sau bimanuala (Dawson) a mandibulei
(pag. 537)
S1253038. inregistrarea RIM cu sabloane de ocluzie, cand DVO este pastrata si se confectioneaza doua
proteze scheletate se realizeaza prin:
A. cu sabloane de ocluzie aplicate pe scheletul metalic al protezelor
B. cu sabloane de ocluzie realizate pe modele functionale
C. se realizeaza intai proteza mandibulara
D. se realizeaza intai proteza maxilara
E. se realizeaza concomitent ambele proteze scheletate
(pag. 537)
S1253039. Pozitionarea manuala a modelelor in IM este posibila:

A. in edentatii terminale clasa I-II Kennedy
B. in edentatii intercalate reduse clasa III si IV Kennedy
C. cand exista contacte dento-dentare stabile
D. cand exista cel putin patru unitati de masticatie repartizate cate doua bilateral
E. cand DVO este pastrata
(pag. 531)
S1353040. Inregistrarea R.I.M. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie se face in

A. edentatie clasa l cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente;
B. edentatie clasa a ll-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente;
C. edentatie clasa a lll-a;
D. edentaie clasa a lV-a intinsa sau extinsa;
(pag. 519)
S1353041. O inregistrare corecta a R.I.M. de ocluzie presupune

A. cuprinderea tuturor dintilor restanti;
B. lipsa modificarilor volumetrice;
C. rapoarte ocluzale putin adanci;
D. precizie
E. cunostinte crescute in timpul inregistrarii.
(pag. 517)
S1353042. Pentru inregistrarea R.I.M. de ocluzie avem nevoie de

A. mase termoplastice;
B. ceara de ocluzie;
C. pasta de eugenat de zinc;
D. lacuri fluorurate;
E. sabloane de ocluzie.
1284
1285
Rezidentiat 2004
(pag. 517-519)
S1353043. Pozitionarea normala a modelelor functionale in I.M. se face atunci cand

A. exista cel putin 4 unitati de masticatie repartizate unilateral
B. exista cel putin 4 unitati de masticatie repartizate bilateral;
C. in edentatii intinse clasa l si clasa a ll-a Kennedy;
D. cand dimensiunea verticala de ocluzie nu este pastrata;
E. in edentatii reduse clasele lll-lV Kennedy.
(pag. 517)
S1353044. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine:

A. datorita rezilientei mucoasei prin modificarea pozitiei sabloanelor;
B. consistenta neuniforma a valurilor din ceara;
C. rezilienta mica a mucoasei;
D. cosistena uniforma a valurilor de ocluzie din ceara;
(pag. 522)
S1453045. Calitatile inregistrarii ocluzale a pozitiei de IM sunt:

A. Cuprinderea tuturor dintilor restanti
B. Indentatii adanci
C. Consistenta mica in timpul inregistrarii
D. Plasticitatea materialului de inregistrare pe durata mare
E. Lipsa modificarilor volumetrice
(pag. 517)
S1453046. Cand exista dinti dar nu exista contacte dentare, determinarea relatiilor intermaxilare pentru
realizarea protezei scheletate se face astfel:
A. mai intai se stabileste planul de ocluzie mandibular
B. mai intai se stabileste planul de ocluzie maxilar
C. se determina dimensiunea verticala de ocluzie
D. se determina relaia centrica prin metoda unimanuala Dawson
E. se determina relatia centrica prin metoda bimanuala Lucia
(pag. 521)
S1453047. Determinarea relatiilor intermaxilare cu sabloane de ocluzie in tratamentul edentatiei

partiale cu proteze scheletate:
A. Se utilizeaza in edentatii de clasa I-a
B. Se utilizeaza in edentatii de clasa II-a
C. Se utilizeaza in edentatii de clasa IV-a intinse sau extinse cand pe arcada antagonista exista o edentatie
partiala sau totala
D. in tratamentul cu proteza scheletata unimaxilar sablonul de ocluzie se va realiza pe scheletul metalic al
protezei
E. in tratamentul cu proteza scheletata unimaxilar sablonul de ocluzie se va realiza pe baza de RA sau de
placa de baza
(pag. 519)
S1453048. in cadrul determinarii relatiilor intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze

scheletate care afirmatii sunt corecte:
A. Daca exista dinti restanti care asigura o relatie intermaxilara de ocluzie stabila si functionala la o DVO
pastrata se inregistreaza pozitia de IM (ocluzia habituala)
B. Daca exista dinti restanti care asigura o relatie intermaxilara de ocluzie stabila si functionala la o DVO
pastrata se inregistreaza exclusiv pozitia de RC
C. Nu se va inregistra relatia intermaxilara pana cand nu exista o relatie de ocluzie stabila, chiar la o DVO
1285
1286
Rezidentiat 2004
corecta
D. Daca exista dini restani suficieni ca numar si dispozitie, dar in IM, RC sau ocluzie habituala contactele
sunt instabile situaia denota erori in cadrul tratamentului pana in aceasta etapa.
E. Daca pacientul a prezentat o DVO micsorata este absolut necesara revenirea la o DVO corecta
(pag. 515)
S1453049. in cazul in care DVO este scazuta si se doreste redimensionarea ei:

A. Se verifica prin coincidenta mai multor teste functionale faptul ca DVO este intr-adevar micsorata
B. Daca testul Ismail, spatiul minim de vorbire si spatiul de inocluzie de repaus indica o DVO micsorata se va
trece obligatoriu la realizarea protezei scheletate la o DVO mai mare
C. Daca testul Ismail, spatiul minim de vorbire si spatiul de inocluzie de repaus indica o DVO micsorata se va
testa o noua DVO cu ajutorul unei proteze partiale acrilice
D. Prin cresterea DVO condilul este impins in regiunea anterioara a ATM si se amelioreaza durerile articulare
din sindromul disfuncional
E. Manifestarile articulare din sindromul disfunctional sunt frecvent datorate unei DVO scazute
(pag. 516)
S1453050. in ceea ce priveste determinarea functionala a relatiilor intermaxilare pentru realizarea

protezei scheletate care afirmatii sunt adevarate:
A. Se utilizeaza atunci cand se realizeaza doua proteze scheletate
B. Se utilizeaza atunci cand se realizeaza o proteza scheletata, iar arcada antagonista este deja restaurata
C. Se utilizeaza in edentatii de clasa a IV-a
D. sablonul de ocluzie se realizeaza pe scheletul protezei si este prevazut cu un val de ceara dura
E. Pacientul poarta sablonul de ocluzie intre 30 minute si 24 de ore.
(pag. 522)
S1453051. in tehnica inregistrarii cu pasta ZOE a pozitiei de IM:

A. inregistrarea se face cu ajutorul unui cadru de sarma in forma de potcoava la care se fixeaza o banda de
tifon
B. Grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza IM este de 2 mm
C. Grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza IM este de 4 mm (2 mm. pe fiecare parte a benzii de tifon)
D. Pasta ZOE este rigida atat in timpul inregistrarii cat si dupa priza
E. Modelele vor fi fixate cu bete de chibrit.
(pag. 519)
S1453052. in tehnica inregistrarii RIM cu sabloane de ocluzie cand DVO este pastrata si se realizeaza
doua proteze scheletate:
A. Proba si adaptarea scheletelor precede inregistrarea RIM
B. sabloanele de ocluzie vor fi realizate pe scheletele metalice deja adaptate
C. Bazele sabloanelor nu trebuie sa aiba contact in regiunea distala
D. Modelele vor fi solidarizate cu bee de chibrit
E. Daca timpul nu este presant se realizeaza mai intai proteza scheletata maxilara
(pag. 520-521)
S1453053. Pozitionarea manuala a modelor in IM:

A. Este posibila cand exista cel putin 6 unitati de masticatie repartizate cate 3 bilateral
B. Se aplica in edentatii de toate clasele
C. Se aplica in edentatii reduse (cl. a III-a si a IV-a) cu ocluzie stabila si DVO pastrata
D. Necesita verificarea poziiei de IM a modelelor cu cea din cavitatea orala dupa repere dento-dentare
E. Se realizeaza in paralel cu inregistrarea ocluziei in ceara sau cu sabloane de ocluzie ca metoda de
verificare
(pag. 516-517)
S1553054. Care afirmatii privind indicatiile pentru laborator privind alegerea si montarea dintilor
1286
1287
Rezidentiat 2004
artificiali sunt corecte:

A.
B.
C.
D.
E.
se mentioneaza pentru edentatia de clasa I felul ocluziei

tipul de dinti artificiali
culoarea dintilor
gradul de supraocluzie frontala
grosimea conectorului principal
(pag. 523)
S1553055. Determinarea R.I.M. prin pozitionarea manuala a modelelor poate fi folosita in edentatiile:
A. clasa a IV-a
B. clasa I
C. clasa a II-a
D. clasa a III-a
E. numai cand exista cel putin 4 unitati de masticatie repartizate bilateral
(pag. 516)
S1553056. in edentatia partiala protezabila mobil cand D.V.O. nu este pastrata, la determinarea
relatiilor intermaxilare:
A. se folosesc sabloane deocluzie
B. se determina D.V.O. ca la edentatul total
C. se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei
D. nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei
E. se pot folosi atat conducerea unimanuala cat si cea bimanuala
(pag. 521)
S1553057. in edentatiile clasa a-IV-a reduse, tratate prin proteze scheletate, inregistrarea si
determinarea R.I.M. se face prin urmatoarele metode:
A. determinarea functionala a R.I.M.
B. pozitionarea manuala a modelelor in I.M.
C. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
D. poziionarea cu ajutorul materialelor de inregistrare a poziiei de I.M.
E. toate afirmatiile sunt corecte.
(pag. 517)
S1553058. inregistrarea perfecta a R.I.M de ocluzie comporta:

A. lipsa modificarilor volumetrice
B. cuprinderea dintilor restanti
C. indentatii adanci si care sa redea fata ocluzala, vestibulara si orala
D. comoditate pentru pacient
E. precizie
(pag. 517)
S1553059. Materialele necesare inregistrarii R.I.M. de ocluzie sunt:

A. materiale termoplastice de tipul Stents-ului
B. ceruri speciale pentru inregistrari ocluzale
C. eugenat de zinc
D. elastomeri
E. ghips
(pag. 517)
S1553060. Metodele de determinare si inregistrare a R.I.M. sunt:

A. inregistrarea cu pasta de eugenat de zinc
1287
1288
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
pozitionarea manuala a modelelor in I.M.

determinarea functionala a R.I.M.
montarea corecta a modelelor
cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
(pag. 516)
S1553061. Posibilitatile de inregistrare a ocluziei cand DVO este pastrata si se realizeaza o singura
proteza scheletata sunt:
A. se foloseste sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara mai inalt cu 3-4 mm decat dintii restanti
B. sablonul de ocluzie cu valul de ocluzie este mai scurt cu 4 mm
C. se foloseste sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara sau stents cu 1-2 mm mai scurt decat dintii
restanti
D. sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara mai inalt cu 1-2 mm decat dinii restani
E. prin pozitionarea manuala a modelelor in I.M. cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente
(pag. 520)
S1553062. Proba scheletului metalic pe care s-au montat dintii artificiali este necesara in urmatoarele
situatii:
A. edentatii clasa I
B. edentatii clasa a-II-a
C. edentatii clasa a-III-a
D. edentaii clasa a-IV-a
E. edentatii clasa a-II-a cu bresa frontala
(pag. 523)
S1653063. Determinarea si inregistrarea R. I. M. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata:

A. in edentatiile de clasa a-IV-a intinse sau extinse cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala
sau totala;
B. in edentatiile de clasa a I-a si a II-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente;
C. in edentatiile de clasa a III-a reduse;
D. in edentaiile de clasa a III-a ample;
E. in edentatiile de clasa a IV-a intinse sau extinse, cand opus edentatiei partiale nu se afla o edentatie
partiala sau totala.
(pag. 519)
S1653064. in cursul determinarii D. V. O. rezistenta inegala a cerii valului de ocluzie genereaza:

A. infundarea bazei sablonului;
B. inaltarea ocluziei pe dintii artificiali;
C. coborarea ocluziei pe dintii artificiali;
D. ivirea durerilor la nivelul crestelor;
E. deplasarea protezelor in timpul masticatiei.
(pag. 522)
S1653065. O perfecta inregistrare a R. I. M. de ocluzie comporta:

A. precizie;
B. comoditate pentru pacient;
C. manevrare facila pentru medic;
D. manevrare dificila pentru medic;
E. cuprinderea tuturor dintilor restanti.
(pag. 517)
S1653066. Pe parcursul realizarii protezelor scheletate, pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor

de inregistrare a pozitiei de I. M. nu este indicata in:
1288
1289
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
edentatia de clasa a-I-a;

edentatia de clasa a-II-a;
edentatia de clasa a-IV-a intinsa;
edentaia de clasa a-III-a, cand exista destul de muli dini restani;
edentatia de clasa a III-a, cand exista putini dinti restanti.
(pag. 517)
S1653067. Pentru inregistrarea R. I. M. de ocluzie in cadrul realizarii protezelor scheletate se pot folosi
urmatoarele materiale:
A. materiale termoplastice;
B. materiale cu priza chimica;
C. Aluwax;
D. Tenatex;
E. Materiale termoplastice nu se pot folosi.
(pag. 517)
S1653068. Pozitionarea manuala a modelelor in intercuspidare maxima este posibila:

A. cand exista cel putin patru unitati de masticatie repartizate cate doua bilateral;
B. cand exista mai putin de patru unitati de masticatie;
C. in edentatiile de clasa a III-a extinse;
D. in edentaiile de clasa a III-a si clasa a IV-a reduse cu dimensiune verticala pastrata si ocluzie stabila;
E. in edentatiile de clasa a IV-a extinse.
(pag. 516)
S1653069. Referitor la alegerea si montarea dintilor artificiali in fisa tehnica se vor face urmatoarele
precizari vis--vis de edentatile frontale:
A. tipul dintilor artificiali;
B. forma dintilor;
C. culoarea dintilor;
D. gradul de supraocluzie frontala;
E. gradul de inocluzie sagitala ramane la latitudinea tehniceanului.
(pag. 523)
S1653070. Rezistenta inegala a cerii valului de ocluzie pe parcursul determinarii dimensiunii verticale
de ocluzie poate provoca:
A. infundarea bazei sablonului datorita rezilientei mucoasei;
B. subocluzie la nivelul dintilor artificiali, egala cu marimea deplasarii tesutului mucos;
C. inaltarea ocluziei la nivelul dintilor artificiali, egala cu marimea deplasarii tesutului mucos;
D. lipsa senzaiei dureroase la nivelul crestelor dupa aplicarea protezelor;
E. deplasarea protezelor in cursul masticatiei.
(pag. 522)
S1653071. Urmatoarele elemente indica o inregistrare incorecta a R. I. M. de ocluzie:

A. indentatii adanci;
B. cuprinderea tuturor dintilor restanti;
C. consistenta cat mai mica a materialului de inregistrare;
D. lipsa modificarilor volumetrice;
E. imprecizie.
(pag. 517)
S2153072. n edentatia partiala protezata mobilizabil, cnd DVO nu mai este pastrata, la determinare
RIM:
A. Se folosesc sabloane de ocluzie
1289
1290
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Se determina DVO ca la edentatia totala

Se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei
Nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei
Se pot folosi att conducerea unimanuala ct si cea bimanuala.
(pag. 521)
S2153073. Sunt ceruri speciale pentru nregistrarile ocluzale:

A. ALUWAX
B. SURE-SET
C. OPTOSIL
D. MOYCO
E. TENATEX
(pag. 517)
S2253074. O inregistrare perfecta a RIM presupune:

A. comoditate pentru pacient
B. precizie
C. consistenta cat mai mare in timpul inregistrarii
D. identatii puntin adanci
E. lipsa modificarilor volumetrice
(pag. 517)
S2253075. Cand sunt prezenti dinti, darn u exista contacte dentare, determinarea realatiilor
intermaxilare pentru realizarea protezelor scheletate se face astfel:
A. mai intai se stabileste planul de ocluzie maxilar
B. mai intai se stabileste planul de ocluzie
C. se determina RC prin metoda bimanuala Lucia
D. se determina RC prin metoda unimanuala Dawson
E. se determina D.V.O.
(pag. 521)
S2253076. Determinarea relatiilor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie in tratamentul

edentatiei partiale cu proteze scheletate se utilizeaza in:
A. edentatie de cls. IV-a intinse sau extinse, cand pe arcada antagonista exista o edentatie partiala sau totala
B. edentatie cls.I-a
C. edentatie cls.III-a
D. edentatie cls.II-a
E. edentatie cls.IV-a reduse
(pag. 519)
S2253077. Care afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste determinarea functionala a relatiilor
intermaxilare pentru realizarea protezelor scheletate:
A. se utilizeaza in edentatii de cls. a IV-a
B. pacientul poarta sablonul de ocluzie intre 30 de minute si 24 de ore
C. se utilizeaza atunci cand se realizeaza doua proteze scheletate
D. sablonul de ocluzie se realizeaza pe scheletul protezei si este prevazut cu un val de ceara dura
E. se utilizeaza atunci cand se realizeaza o proteza scheletata, iar arcada antagonista este deja restaurata
(pag. 522)
S2253078. In tehnica inregistrarii cu paste ZOE a pozitiei de I.M.

A. grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza este de 2 mm
B. grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza este de 4 mm (2 mm pentru fiecare parte a benzii de tifon)
C. modele vor fi fixate cu bete de chibrit
1290
1291
Rezidentiat 2004
D. inregistrarea se face cu ajutorul unui cadru de sarma in forma de potcoava la care se fixeaza o banda de
tifon
E. pasta ZOE este rigida atat in timpul inregistrarii cat si dupa priza
(pag. 519)
S2253079. In fisa tehnica, pentru edentatiile frontale se va specifica:

A. forma si culoarea dintilor
B. gradul de inocluzie sagitala
C. felul ocluziei in regiunea laterala
D. tipul de dinti artificiali
E. artificii de montare
(pag. 523)
S2253080. Pentru edentatiile in regiunea laterala, in fisa tehnica se va specifica:

A. gradul de inocluzie sagitala
B. tipul de dinti artificiali
C. felul ocluziei in regiunea laterala
D. artificii de montare
E. gradul de supraocluzie frontala
(pag. 523)
S2253081. Determinarea R.I.M prin pozitionarea manuala a modelelor poate fi folosita in edentatiile:
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a reduse
D. clasa a IV-a intinse sau extinse
E. clasa a IV-a reduse
(pag. 517)
S2253082. Pentru determinarea relatiilor intermaxilare in edentatia partiala protezabila mobil cand
D.V.O nu mai este pastrata:
A. se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei
B. nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei
C. se pot folosi atat conducerea unimanuala cat si cea bimanuala
D. se folosesc sabloane de ocluzie
E. se determina D.V.O ca la edentatul total
(pag. 521)
S2253083. Metodele de determinare si inregistrare a R.I.M sunt:

A. pozitionarea manuala a modelelor in I.M
B. montarea corecta a modelelor
C. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
D. inregistrarea cu paste de eugenat de Zn
E. determinarea functionala a R.I.M.
(pag. 516-522)
S2253084. Proba scheletului metalic pe care s-au montat dintii artificiali este necesara in urmatoarele
situatii:
A. edentatii de cls a III-a
B. edentatii de cls a IV-a
C. edentatii de cls a II-a cu bresa frontala
D. edentatii de cls I
1291
1292
Rezidentiat 2004
E. edentatii de cls a II-a

(pag. 523)
S2253085. Det. si inreg. R.I.M cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata in:
A. edentatiile cls a III-a reduse
B. edentatiile cls a III-a intinse
C. edentatiile cls I-a si a II-a, cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente
D. edentatiile cls a IV-a intinse sau extinse, cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala, nu totala
E. edent. cls I-a si a II-a, cand sunt unitati de masticatie suficiente
(pag. 519)
S2253086. Determinarea functionala a RIM se utilizeaza in urmatoarele conditii:

A. cand se confectioneaza o singura proteza scheletata
B. cand se confectioneaza doua proteze scheletate
C. cand D.V.O nu este pastrata
D. cand D.V.O este pastrata
E. cand ocluzia este stabila
(pag. 522)
S2253087. In cursul determinarii D.V.O rezistenta inegala a cerii valului de ocluzie genereaza:
A. aparitia durerii la nivelul crestelor
B. devieri ale mandibulei
C. infundarea bazei sablonului de ocluzie
D. coborarea ocluziei pe dintii artificiali
E. inaltarea ocluziei pe dintii artificiali
(pag. 522)
S2253088. Pentru realizarea protezelor scheletate, pozitionarea modelellor cu ajutorul materialelor de

inregistrare a pozitiei de I.M. nu este indicata in:
A. edentatii de cls a IV-a intinsa
B. edentatii de cls a II-a
C. edentatii de cls I-a
D. edentatii de cls a III-a cand exista putini dinti restanti
E. edentatii de cls a III-a cand exista destul de multi dinti restanti
(pag. 517)
S2253089. Pozitionarea manuala a modelelor in I.M este posibila:

A. in edentatiile de cls a III-a extinse
B. in edentatiile de cls a III-a reduse
C. in edentatiile de cls a IV-a extinse
D. in edentatiile de cls a IV-a reduse
E. cand exista cel putin 4 unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral
(pag. 516-517)
S2253090. Cand edentatia totala maxilara se asocieaza cu edentatia termino-terminala mandibulara,

determinarea si inregistrarea R.I.M comporta urmatorii timpi:
A. det. D.V.O. prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar in zona laterala
B. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior
C. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superior
D. det. D.V.O. prin ramolirea sablonului de ocluzie mandibulara in zona laterala
E. inregistrarea R.C. si solidarizarea sabloanelor de ocluzie in zona laterala
(pag. 521)
1292
1293
Rezidentiat 2004
S2253091. Tehnica inregistrarii RIM cu sabloane de ocluzie cand DVO este pastrata si se realizeaza
doua proteze scheletate, se realizeaza prin:
A. sabloane de ocluzie realizate pe model functionale
B. se realizeaza intai prot. Maxilara
C. se realizeaza intai prot. Mandibulara
D. se realizeaza concomitent ambele proteze scheletate
E. sabloane de ocluzie aplicate pe scheletul metalic al protezei
(pag. 520-521)
S2253092. Pentru inregistrarea RIM de ocluzie, avem nevoie de:

A. pasta de eugent de zinc
B. lacuri fluorurate
C. ceara de ocluzie
D. mase termopastice
E. sabloane de ocluzie
(pag. 517-519)
S2253093. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine datorita:

A. rezistentei mici a mucoasei
B. consistentei neuniforme a valurilor de ceara
C. consistentei uniforme a valurilor de ceara
D. unui val de ocluzie din ceara, insuficient ramolit
(pag. 522)
S2253094. Calitatile inregistrarii ocluzale a poz. De IM sunt:

A. indentatii adanci
B. consistenta cat mai mica in timpul inregistrarii
C. precizie
D. plasticitatea materialului de inregistrare pe durata mare
E. manevrarea facila pentru medic
(pag. 517)
S2553095. Ce condiii trebuie s fie ndeplinite pentru a putea face poziionarea manual n
intercuspidare maxim a modelelor n edentaia parial :
A. s existe mai mult de patru uniti masticatorii
B. unitile masticatorii s fie dispuse unilateral
C. cnd ocluzia este stabil
D. cnd D.V.O este micorat
E. n edentaii de clasa a-III-a Kennedy
(pag. 520)
S2653096. n nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura II maxilara poate iradia spre:
A. arcada dentara superioara
B. spre hemibuza inferioara
C. spre hemibuza superioara
D. spre pleoapa inferioara
E. lobulul nazal
(pag. 443)
S2653097. n nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura III la nivelul nervului alveolar
inferior sau a celui mentornier poate iradia spre:
1293
1294
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
hemibuza superioara
hemibuza inferioara
spre ureche
spre menton
pleoapa inf.
(pag. 443)
S2653098. Caracterul durerii n nevralgia trigeminala esentiala este descris de pacienti ca:
A. o jena
B. o lovitura de cutit
C. o descarcare electrica
D. o amorteala
E. parestezie
(pag. 443)
S2653099. n nevralgia trigeminala esentiala evolutia bolii este:

A. acuta
B. cronica
C. continua
D. discontinua
E. descendenta
(pag. 445)
S2653100. n nevralgia trigeminala esentiala interogatoriul pacientului vizeaza urmatoarele elemente

fundamentale:
A. vrsta pacientului
B. durerea cu caracterele ei
C. topografia durerii
D. raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos
E. profesia
(pag. 445)
S2653101. n nevralgia trigeminala esentiala diagnosticul diferential trebuie facut cu:

A. glosopirosis
B. nevralgia sfenopalatina(sindromul Sluder)
C. xerostomia
D. nevralgia trigeminala poserpetica
E. afta bucala
(pag. 446)
S2653102. n nevralgia trigeminala, esentiala cele mai eficiente medicamente sunt:

A. nifedipin
B. carbamazepina
C. baclofenul
D. fenitoina
E. nizoral
(pag. 448)
S2653103. Reactiile adverse cel mai frecvente ale hidantoinei sunt:

A. vorbire neclara
B. disfagie
C. amauroza
1294
1295
Rezidentiat 2004
D. coordonare redusa
E. greata
(pag. 450)
S2653104. Modalitatile de liza a nervului n cadrul tratamentului nevralgiei trigeminale esentiale sunt:
A. prin procedee fizice
B. prin procedee chimice
C. prin procedee termice
D. prin compresiune
E. hipnoza
(pag. 452)
S2853105. Tehnica inregistrarii rim cu ajutorul materialelor de inregistrare pe baza de pasta de eugenat
de zinc presupune:
A. utilizarea unui cadru de sarma
B. cadrul nu trebuie sa depaseasca arcadele dentare
C. la cadru nu este necesara fixarea unui tifon
D. pasta de eugenat de zinc trebuie sa aiba o grosime de 5 mm pe ambele fete ale tifonului
E. pasta de eugenat de zinc trebuie sa aibe o grosime de 2 mm pe ambele fete ale tifonului
(pag. 519)
S2853106. Materialele utilizate la inregistrarea rim de ocluzie sunt:

A. ceruri speciale
B. stents
C. eugenat de zinc
D. elastomeri
E. alginat
(pag. 517)
S2853107. Tehnica inregistrarii rim cu ceara de ocluzie presupune urmatoarele manopere:

A. placuta de ceara se adapteaza pe modelul superior
B. placuta de ceara se adapteaza pe modelul inferior
C. se usuca dintii mandibulari
D. dintii maxilari trebuie sa ramana umezi
E. se ramoleste ceara in apa la 50-55 c
(pag. 517)
S2953108. O inregistrare perfecta a RIM de ocluzie comporta:

A. precizie
B. indentatii putin adanci
C. cuprinderea tuturor dintilor restanti
D. consistenta cat mai mare in timpul inregistrarii
E. lipsa modificarilor volumetrice
(pag. 517)
S2953109. Determinarea RIM cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata in:

A. edentatie cls. I-a
B. edentatie cls. II-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente
C. edentatie cls. III-a
D. edentatie cls. IV-a intinse
E. edentatie cls. V-a extinse
(pag. 519)
1295
1296
Rezidentiat 2004
S2953110. Determinarea functionala a RIM:

A. se utilizeaza doar cand se confectioneaza doua proteze scheletate
B. se utilizeaza doar cand se confectioneaza o proteza scheletata
C. se utilizeaza doar cand se confectioneaza o proteza acrilica
D. se utilizeaza doar cand se confectioneaza doua proteze acrilice
E. urmareste sa elimine unele erori datorate sabloanelor de ocluzie obisnuite
(pag. 522)
S2953111. Determinarea functionala a RIM cere:

A. scheletul metalic gata
B. sei din acrilat autopolimerizabil
C. sei din placa de baza
D. val de ocluzie din ceara
E. val de ocluzie din stent
(pag. 522)
1296
1297
Rezidentiat 2004
Tema nr. 54
Biodinamica protezelor scheletate n cavitatea bucal
BIBLIOGRAFIE:

S1254001. Dintre fortele care actioneaza in deplasarea verticala a protezei in directie ocluzo-gingivala
face exceptie:
A. forta functionala de masticatie
B. deglutitia
C. bruxismul
D. forta declansata de muschii coboratori ai mandibulei
E. dimensiunea verticala de ocluzie marita
(pag. 117)
S1354002. Consecintele lipsei elementelor contrabasculante sunt:

A. solicitari suplimentare nefizionomice ale dintilor stalpi principali;
B. oboseala rapida cu dezactivarea si frctura bratelor retentive ale crosetelor;
C. uzura prematura a sistemelor speciale;
D. eroziuni urmate de carii la locul plasarii braelor crosetelor turnate pe dinii
(pag. 125)
S1354003. Elementele contra basculante contribuie la:

A. stabilizarea orizontala a protezei;
B. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti;
C. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctelor de contact;
D. rigidizarea barei linguale si a crosetului continuu;
E. toate variantele sunt corecte.
(pag. 133)
S1454004. Bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seilor protezei scheletate:

A. apare in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy
B. se realizeaza in jurul unei axe care trece prin varfurile bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai
posterior
C. este favorizata de conectori principali rigizi
D. este cu atat mai accentuata cu cat seaua terminala este mai scurta
E. este contracarata mai eficient de elementele contrabasculante aplicate cat mai aproape de linia fulcrum
secundara.
(pag. 125 - 126)
S1454005. Elementele de stabilizare ale protezei scheletate impiedica:

A. deplasarile orizontale ale protezei
B. bascularea prin infundarea extremitatii distale a seii terminale
C. bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seii terminale
D. bascularea prin infundarea seii frontale
E. desprinderea completa a protezei de pe camp
(pag. 124)
1297
1298
Rezidentiat 2004
S1454006. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy sprijinul parodontal corect al protezei scheletate:
A. actioneaza perpendicular pe axul lung al dintilor stalpi
B. poate fi realizat si de dinti stalpi inclinati mai mult de 30
C. impune o linie de sprijin parodontal perpendiculara pe muchia crestei
D. se realizeaza prin pinteni ocluzali plasai in fosetele vecine edentaiei
E. necesita lacase pentru pintenii ocluzali preparate in unghi obtuz cu axul dintelui
(pag. 121-122)
S1454007. in edentatia partiala clasa a IV - a Kennedy intinsa sprijinul protezei scheletate este:
A. pur dento - parodontal
B. pur muco - osos
C. mixt
D. asemanator celui din edentaia pariala clasa a III -a Kennedy fara modificari
E. asemanator celui din edentatia partiala clasa a III-a Kennedy cu o modificare
(pag. 122)
S1454008. Mezializarea protezei scheletate mandibulare este favorizata de:

A. creste edentate mandibulare descendente spre distal
B. contacte premature protruzive in relatie centrica
C. torus mandibular nefoliat
D. montarea dinilor artificiali laterali in afara crestei
E. proces alveolar retentiv in zona linguala centrala
(pag. 123)
S1454009. Pentru ancorarea unei proteze partiale mobilizabile sunt necesare trei crosete in cazul unei
edentatii:
A. subtotale
B. clasa I-a Kennedy fara brese suplimentare
C. clasa a II-a Kennedy fara modificari
D. clasa a II-a Kennedy complicata cu o bresa laterala (termino-laterala)
E. clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor
(pag. 119)
S1554010. Care din urmatoarele afirmatii privind linia fulcrum secundara sunt corecte:
A. este oblica in edentatiile de clasa a-I-a Kennedy
B. reprezinta axa in jurul careia se face bascularea prin desprindere
C. reprezinta axa in jurul careia se face bascularea prin infundare
D. trece prin varfurile braelor retentive ale crosetelor situate cel mai anterior
E. trece prin cei mai distali pinteni ocluzali
(pag. 125)
S1554011. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:

A. bascularea laterala poate sa apara la toate tipurile de proteze partiale
B. bascularea transversala se datoreaza montarii dintilor artificiali pe mijlocul crestelor alveolare
C. bascularea transversala apare in timpul masticatiei
D. bascularea prin infundare este mai mica la maxilar faa de mandibula
E. bascularea prin infundare poate fi diminuata prin captusirea si rebazarea seilor
(pag. 138)
S1554012. Efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi poate fi evitat sau diminuat prin:
A. plasarea pintenilor ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi
B. solidarizarea dintilor stalpi
1298
1299
Rezidentiat 2004
C. utilizarea crosetelor cu brate retentive cat mai rigide

D. neutralizarea sistemelor speciale articulate
E. neutilizarea ruptorilor sau amortizorilor de forte
(pag. 136)
S1554013. infundarea este numai o tendinta de deplasare in cazul protezelor scheletate care trateaza:
A. edentatii clasa a-II-a
B. edentatii clasa a-IV-a intinse
C. edentatii clasa a-IV-a reduse
D. edentaii clasa I Kenedy
E. edentatia subtotala
(pag. 121)
S1554014. Pentru mentinerea crosetelor turnate divizateRoach este necesara o retentie de:
A. 1 mm
B. 0.75 mm
C. 0.50 mm
D. 0.25 mm
E. 0.25-1 mm
(pag. 119)
S1554015. Protezele la care infundarea poate fi neutralizata au:

A. sprijin muco-osos
B. sprijin dento-parodontal
C. sprijin mixt-rigid
D. sprijin mixt-elastic
E. sprijin mixt-articulat
(pag. 121)
S1654016. Bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor se caracterizeaza prin:

A. nu poate fi oprita de nici un element protetic;
B. poate fi oprita prin mijloace speciale;
C. se poate contracara prin rezilienta mucoasei;
D. se datoreaza montarii gresite a dinilor artificiali;
E. se evita prin respectarea regulii de montare a dintilor pe mijlocul crestei;
(pag. 134)
S1654017. Cand sunt mai multi dinti restanti, elementul contrabasculant se aplica:
A. numai pe primii premolari;
B. pe toti dintii restanti;
C. pe dintii cei mai apropiati de axa de basculare;
D. pe incisivi;
E. pe canini.
(pag. 126)
S1654018. Cea mai mare forta masticatorie actioneaza la nivelul:

A. primului molar (pentru alimentele dure la nivelul molarului 1si 2);
B. molarului 2;
C. premolarului 1;
D. premolarului 2;
E. molarului 3
(pag. 115)
1299
1300
Rezidentiat 2004
S1654019. in cazul unui pacient cu proteza partiala, forta functionala de masticatie se poate caracteriza
astfel:
A. directia este predominant verticala, perpendiculara pe planul de ocluzie;
B. fortele oblice nu sunt tolerate de parodontiu dar nu au actiune dislocanta pentru proteza partiala;
C. intensitatea fortei este variabila depinzand mai mult de individ decat de consistenta alimentelor;
D. proteza pariala este instabila la fora pariala de masticaie cand aceasta acioneaza la nivelul dinilor 5-6
(premolar-molar);
E. dupa aplicarea protezei partiale, zona masticatorie stabila nu ramane mult timp la nivelul dintilor restanti.
(pag. 115)
S1654020. La protezele scheletate care trateaza edentatiile de clasa a doua despre elementul
contrabasculant se poate afirma:
A. se plaseaza pe partea opusa edentatiei terminale;
B. se aplica pe aceeasi parte cu edentatia terminala;
C. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta distala a primului premolar;
D. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta distala a primului molar;
E. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta meziala a primului molar;
(pag. 128)
S1654021. Pentru protezele partiale scheletate, sprijinul dento-parodontal corect presupune:

A. sa actionze in axul lung al dintilor stalpi;
B. dintii stalpi sa nu fie inclinati peste 450;
C. sprijinul dentoparadontal nu trebuie plasat la marginea protezei;
D. sa fie plasat langa edentaie cand proteza are sprijin mixt;
E. sa fie plasat la distanta de edentatie cand proteza are sprijin dento-parodontal pur.
(pag. 122)
S2154022. Distalizarea protezelor scheletate:

A. Este favorizata de creasta mandibulara ascendenta distal
B. Este favorizata de creasta maxilara descendenta distal
C. Este oprita de dintii restanti frontali
D. Este oprita de conectorii secundari interdentari de pe dintii laterali
E. Nu este influentata de functia de ncercuire a crosetelor
(pag. 123)
S2254023. Bascularea prin nfundare a seilor terminale nu se poate diminua prin:

A. amprente necompresive
B. amprente compresive mai ales la mandibula
C. sei terminale extinse n limite fiziologice si acoperirea zonelor biostatice
D. conectori principali maxilari cu latimea echivalenta cu ntinderea edentatiei
E. captusirea sau rebazarea seilor cnd testul de basculare sagitala este pozitiv
(pag. 133)
S2254024. Pentru ancorarea unei proteze partiale mobilizabile sunt necesare trei crosete n cazul unei
edentatii:
A. subtotale
B. clasa I-a Kennedy fara brese suplimentare
C. clasa a II-a Kennedy fara modificari
D. clasa a II-a Kennedy complicata cu o bresa laterala (termino-laterala)
E. clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor
(pag. 119)
1300
1301
Rezidentiat 2004
S2254025. Bascularea cu nfundare nu poate fi diminuata prin:

B. sei terminale cu extindere maxima
C. sei terminale cu extindere minima
D. captusirea seilor
E. conectori principali la maxilar de latime echivalenta cu ntinderea edentatiei
(pag. 134)
S2254026. Care din urmatoarele afirmatii privind linia fulcrum secundara sunt corecte:
A. este oblica n edentatiile de clasa a-I-a Kennedy
B. reprezinta axa n jurul careia se face bascularea prin desprindere
C. reprezinta axa n jurul careia se face bascularea prin nfundare
D. trece prin vrfurile bratelor retentive ale crosetelor situate cel mai anterior
(pag. 125)
S2254027. nfundarea este numai o tendinta de deplasare n cazul protezelor scheletate care trateaza:
A. edentatii clasa I Kenedy
B. edentatii clasa a-II-a
C. edentatii clasa a-IV-a reduse
D. edentatii clasa a-IV-a ntinse
E. edentatia subtotala
(pag. 121)
S2254028. Diminuarea basculrii prin nfundarea extremitii distale a eilor protezelor scheletate este
posibil prin:
A. Amprente de compresiune, mai ales la maxilar
B. Cptuirea i rebazarea eilor
C. ei terminale extinse la maxim, fr acoperirea zonelor biostatice
D. Conectori principali la maxilar, de lime mai mic dect ntinderea edentaiei
E. Solidarizarea dinilor stlpi
(pag. 133)
S2554029. Pentru meninerea croetelor turnate divizate Roach este necesar o retenie de :
A. 1 mm
B. 0,75 mm
C. 0,50 mm
D. 0,25 mm
E. 0,25-1 mm
(pag. 136)
S2654030. n cadrul litiazei salivare cel mai frecvent este afectata glanda:
A. submandibulara
B. parotida
C. sublinguala
D. tiroida
E. glandele salivare mici
(pag. 1133)
S2654031. Litiaza salivara este ntlnita ndeosebi la:

A. adulti
B. copii
1301
1302
Rezidentiat 2004
C. adolescenti
D. nu respecta nici o regula
E. batrni
(pag. 1133)
S2654032. Calculi salivari fac mai des:

A. femeile
B. barbatii
C. femeile si barbatii n acelasi procentaj
D. agricultorii
E. zugravii
(pag. 1133)
S2654033. Calculii salivari se gasesc cel mai frecvent n:

A. canalul Waron
B. canalul Stenon
C. glanda sublinguala
D. planseul bucal
E. glandele salivare mici
(pag. 1133)
S2654034. Forma calculiloi din canale este:

A. rotunjita
B. alungita
C. hexagonala
D. triunghiulara
E. octogonala
(pag. 1133)
S2654035. Forma calculilor intraglandulari este:

A. rotunjita
B. alungita
C. hexagonala
D. triunghiulara
E. octogonala
(pag. 1133)
S2854036. In mentinerea indirecta a protezei scheletate, au rol secundar:

A. adeziunea
B. lipsa retentivitatilor anatomice
D. consumul de alimente lipicioase
E. sei supraextinse
(pag. 133-134)
S2954037. Fortelecare actioneaza asupra protezelor partiale sunt:

A. de masticatie
B. date de alimentele lipicioase
C. de gravitatie
D. date de acte reflexe (stranut, tuse)
E. toate
(pag. 114-117)
1302
1303
Rezidentiat 2004
S2954038. Ce fel de sprijin au protezele la care infundarea poate fi neutralizata?

A. muco-osos
B. implantar
C. intraosos
D. dento-parodontal
E. dentar
(pag. 121)

S1254039. Fortele functionale de masticatie sunt:
A. intermitente
B. de intensitate variabila in functie de consistenta alimentelor
C. continue
D. cu directie preponderent verticala
E. cu directie preponderent orizontala
(pag. 110-111)
S1254040. La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la:

B. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctului de contact
C. stabilizarea verticala a protezei
D. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti
E. rigidizarea protezei
(pag. 130)
S1254041. in edentatia de clasa IV Kennedy intinsa bascularea prin infundare a seilor frontale este
diminuata sau chiar oprita prin:
A. pintenii ocluzali ai crosetelor Bonwill aplicate pe cei mai distali dinti
B. bratele retentive cele mai distale ale crosetelor Bonwill
C. evitarea inciziei alimentelor
D. realizarea unei inocluzii sagitale
E. sprijin parodontal corect pe dintii stalpi directi in functie de rezilienta mucoasei crestei frontale
(pag. 135)
S1254042. Bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor este o deplasare posibila care apare:
A. in edentatiile terminale clasele I, II Kennedy
B. in edentatiile clasa III Kennedy
C. in edentatiile clasa IV Kennedy cu lipsa tuturor dintilor frontali
D. in atrofia crestelor alveolare necompensate prin captusire
E. cand rezilienta mucoasei este mica
(pag. 131)
S1254043. Bascularea prin infundare a seilor terminale se poate diminua sau chiar evita prin
urmatoarele metode:
A. amprente necompresive
B. amprente compresive mai ales la mandibula
C. sei terminale extinse in limite fiziologice si acoperirea zonelor biostatice
D. conectori principali maxilari cu latimea echivalenta cu intinderea edentatiei
E. captusirea sau rebazarea seilor cand testul de basculare sagitala este pozitiv
1303
1304
Rezidentiat 2004
(pag. 133)
S1254044. Bascularea sagitala a seilor terminale se face dupa un ax de rotatie:

A. ce trece prin dintii stalpi principali
B. ce trece prin dintii stalpi secundari
C. se numeste linie de rotatie
D. se numeste linie fulcrum
E. se numeste linie de basculare
(pag. 132)
S1254045. Deplasarea verticala a protezei in directie gingivo-ocluzala (desprinderea) este favorizata de:
A. fortele date de alimentele lipicioase
B. musculatura coboratoare
C. musculaura ridicatoare
D. supraextensia seilor
E. gravitatia cand la maxilar exista putini dinti restanti
(pag. 114)
S1254046. Deplasarea verticala a protezelor in directie ocluzo-gingivala (infundarea) apare in:

A. deglutitie
B. bruxism
C. presiuni exercitate cu limba
D. echilibrare incorecta a ocluziei
E. DVO marita
(pag. 117)
S1254047. Distalizarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare favorizata de:

A. edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal
B. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal
C. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal
D. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal
E. edentatii intercalate de clasa III Kennedy
(pag. 120)
S1254048. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive in urmatoarele situatii:

A. au intensitate mare
B. actioneaza continuu
C. DVO supraevaluata
D. DVO subevaluata
E. au componente predominant oblice si orizontale
(pag. 112)
S1254049. in mentinerea indirecta intervin cu rol secundar si:

A. adeziunea
B. tonicitatea musculara
C. succiunea
D. retentivitatile anatomice
E. frictiunea dintre dintii restanti si proteza
(pag. 130)
S1254050. intr-o edentatie de clasa III redusa echilibrul static este favorizat cand:
A. linia de sprijin parodontal coincide cu mijlocul crestei
1304
1305
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
linia de sprijin parodontal este plasata in afara mijlocului crestei

linia de sprijin parodontal este plasata in interiorul liniei ce reprezinta mijlocul crestei
dintii arificiali sa fie corect montati
echilibrare ocluzala perfecta
(pag. 119)
S1254051. La protezele acrilice, cand forta functionala actioneaza asupra dintilor artificiali, solicitarea
suportului muco-osos depinde de:
A. extinderea bazei protezei
C. rezistenta parodontiului
D. extinderea si precizia adaptarii seilor
E. intensitatea si directia fortelor
(pag. 111)
S1254052. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare in:
C. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal
D. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal
E. contacte premature protruzive in R.C.
(pag. 119)
S1354053. Adancimea de retentie suficienta pentru mentinerea crosetelor este de

A. 0,25mm pentru crosetele turnate
B. 0,25mm pentru crosetele divizate
C. 0,75-1mm pentru crosetele mixte
D. 0,5mm pentru crosetele din sarma ale protezei acrilice;
E. 0,5mm pentru crosetele divizate.
(pag. 119)
S1354054. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor apare la protezele scheletate care
trateaza:
A. edentatii de clasa l;
B. edentatii de clasa a ll-a;
C. edentatii de clasa a lll-a;
D. edentaii de clasa a lV-a;
E. toate raspunsurile sunt corecte.
(pag. 134)
S1354055. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

A. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal in cazul edentatiei
terminale mandibulare;
B. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal in cazul edentatiei
terminale maxilare;
C. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal in cazul edentatiei
terminale maxilare;
D. mezializarea este oprita de prezena dinilor frontali;
E. mezializarea protezelor poate aparea in edentatiile intercalate.
(pag. 123)
S1354056. Care din urmatoarele afirmatii sunt false?

A. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal la mandibula;
1305
1306
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la mandibula;
distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la maxilar;
distalizarea protezelor pariale apare in edentaii intercalate;
distalizarea protezelor partiale apare in edentatii terminale.
(pag. 123)
S1354057. Cate crosete sunt necesare pentru mentinerea unei proteze

A. un croset, cand exista un singur dinte stalp
B. doua crosete in edentatii clasa l, sau all-a fara brese suplimentare;
C. un croset cand exista doi dinti restanti
D. patru crosete in edentaii clasa a lV-a Kennedy;
E. doua crosete in edentatii de clasa a lV-a Kennedy.
(pag. 119)
S1354058. Deplasarile laterale ale protezelor partiale sunt favorizate de:

A. atrofii mari ale crestelor edentate laterale;
B. miscari laterale ale mandibulei cu contacte dentare neechilibrate;
C. prezenta numai a grupului frontal;
D. prezena dinilor laterali;
(pag. 124)
S1354059. Desprinderea protezelor de pe campul protetic este influentata de:

A. fortele date de alimentele lipicioase;
B. gravitatie pentru protezele maxilare;
C. gravitatie pentru protezele mandibulare;
D. lipsa de echilibrare ocluzala a dinilor naturali si artificiali;
(pag. 118)
S1354060. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive cand:

A. nu se transmit in axul dintilor restanti;
B. au intensitate mare;
C. actioneaza continuu;
D. acioneaza intermitent;
E. exista o hiperactivitate musculara.
(pag. 116)
S1354061. Mijloacele auxiliare pentru mentinerea protezelor partiale sunt:

A. adeziunea;
B. retentivitatea tuberozitatilor;
C. tonicitatea musculara;
D. fricunea dintre dinii restani si elementele constitutive ale protezei scheletate;
E. succiunea
(pag. 120)
S1354062. Rol secundar in mentinerea indirecta au:

A. alimentale lipicioase;
B. nelustruirea protezelor;
C. adeziunea si tonicitatea musculara;
D. retentivitaile anatomice;
E. micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale.
1306
1307
Rezidentiat 2004
(pag. 133)
S1454063. Bascularea laterala a protezei scheletate in edentatia partiala clasa I-a Kennedy se explica
prin:
A. montarea dintilor artificiali posteriori in afara crestei
B. alegerea unor dinti artificiali prea ingusti in raport cu latimea crestelor
C. torus palatin nefoliat
D. sei protetice supraextinse
E. gravitatia
(pag. 138 - 140)
S1454064. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheletate poate fi limitata
de:
A. amprenta functionala necompresiva la mandibula
B. sei terminale extinse la maximum
C. evitarea acoperirii tuberculului piriform de catre seile terminale
D. conectori principali maxilari mai ingusti decat intinderea edentaiei
E. captusirea seilor pentru a compensa resorbtia in timp a crestelor
(pag. 136)
S1454065. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheletate:

A. este posibila datorita rezilientei mucoasei crestelor
B. poate fi oprita de elementele contrabasculante
C. se realizeaza in jurul unui ax care trece prin pintenii cei mai apropiati de edentatie
D. este de amplitudine mai mare la maxilar decat la mandibula
E. are un efect de torsiune asupra dintilor stalpi
(pag. 134- 136)
S1454066. Bascularea prin infundarea seilor frontale in edentatia partiala clasa a IV - a intinsa este
limitata de:
A. montarea dintilor artificiali frontali in afara mijlocului crestei
B. bratele retentive meziale ale crosetelor Bonwill
C. evitarea incizarii alimentelor
D. sprijinul parodontal corect
E. inocluzia sagitala frontala
(pag. 138)
S1454067. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy molara tratata prin proteza scheletata se aplica
pinteni ocluzali cu rol de mentinere indirecta:
A. unilateral
B. bilateral
C. in foseta meziala a primului premolar
D. supracingular pe canin
E. in foseta distala a premolarului secund
(pag. 127)
S1454068. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy, efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi
poate fi diminuat prin:
A. solidarizarea dintilor stalpi
B. utilizarea unor crosete cu brate retentive cat mai rigide
C. plasarea pintenilor ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi
D. utilizarea ruptorilor de fore
E. montarea dintilor artificiali laterali in afara crestei
1307
1308
Rezidentiat 2004
(pag. 136)
S1454069. in edentatiile partiale clasa a III-a Kennedy tratate cu proteze scheletate alegerea crosetelor
se face in functie de:
A. tipul ecuatorului protetic
B. marimea zonei retentive subecuatoriale a dintilor stalpi
C. topografia zonei retentive subecuatoriale a dintilor stalpi
D. fizionomie
E. gradul de flexibilitate al bratelor crosetelor, pentru a diminua efectul de parghie asupra dintilor stalpi cand
se produce bascularea prin infundare a seilor
(pag. 119)
S1454070. La protezele scheletate care trateaza edentatii partiale clasa a II-a Kennedy elementul
contrabasculant este:
A. plasat de partea edentatiei terminale
B. plasat de partea opusa edentatiei terminale
C. reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta meziala a primului premolar
D. reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta distala a premolarului secund
E. inutil
(pag. 128)
S1554071. Bascularea cu infundare poate fi diminuata prin:

B. sei terminale cu extindere maxima
C. sei terminale cu extindere minima
E. conectori principali la maxilari de latime echivalenta cu intinderea edentatiei
(pag. 134)
S1554072. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu distalizarea protezelor scheletate sunt
adevarate:
A. distalizarea este oprita de bratele elastice ale crosetelor turnate cand dintii laterali lipsesc
B. este o tendinta de deplasare
C. este favorizata de creste ascendente spre distal la mandibula
D. este favorizata de creste ascendente spre distal la maxilar
E. este oprita in special de dintii restanti laterali prin elementele protetice care se aplica pe ei
(pag. 123)
S1554073. Care sunt crosetele utilizate la protezele partial acrilice:

A. crosetul cervico-ocluzal
B. crosetul Ackers
C. crosetul R.P.I.
E. crosetul stabil (ocluzo-interdentar)
(pag. 120)
S1554074. Efectele deplasarilor protezelor partiale sunt:

A. atrofie osoasa in ritm lent
B. stomatopatii protetice
C. afectarea parodontiului marginal
D. confort pentru pacient
E. afectarea parodontiului profund mai ales la dintii stalpi
(pag. 140)
1308
1309
Rezidentiat 2004
S1554075. Fortele ce actioneaza asupra protezelor partiale sunt:

A. stranutul
B. forta de masticatie
C. bruxismul
D. echilibrarea ocluzala prezenta
E. musculatura periferica
(pag. 117)
S1554076. Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt:

A. stabilizarea verticala a protezei
B. transmiterea fortei de masticatie si pe dintii stalpi indirecti
C. rigidizarea barei linguale si crosetului continuu
D. imobilizarea dinilor frontali
E. impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa
(pag. 133)
S1554077. La protezele scheletate care trateaza edentatii de clasa I elementele contrabasculante sunt:
A. crosetul continuu
B. pinten supracingular pe canin
C. sistemele speciale
D. pinteni ocluzali plasai in foseta distala a primului premolar intr-o edentaie T-I molara
E. conectori principali dento-mucozali
(pag. 127)
S1554078. Mentinerea indirecta a protezelor scheletate depinde de urmatorii factori:

A. valoarea perodontala a dintilor stalpi indirecti
B. ineficienta mentinerii directe
C. elasticitatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculant
D. situarea axei de basculare
E. locul plasarii elementelor contrabasculante fata de axa de basculare
(pag. 126)

A. tonicitatea musculara
B. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei
C. lipsa frictiunii dintre dintii restanti si elementele constitutive ale protezei
D. crosetele divizate
(pag. 120)
S1654080. Din ciclul de 590 ori in 24 de ore, deglutitia se produce de:

A. 146 ori in timpul meselor;
B. 394 ori in stare de veghe;
C. 50 ori in timpul somnului
D. 50 ori in stare de veghe;
E. 146 ori in timpul somnului;
(pag. 115)
S1654081. Fortele care solicita proteza partiala in plan vertical sunt:

A. de tractiune (desprindere) a protezei de pe campul protetic;
B. oblice;
C. sagitale;
1309
1310
Rezidentiat 2004
D. tangeniale;
E. de presare a protezei pe campul protetic.
(pag. 117)
S1654082. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezei scheletate sunt:

A. succiunea dintre mucoasa si baza protezei;
B. retentivitatile anatomice;
C. adeziunea dintre mucoasa si marginile protezei;
D. friciunea dintre dinii restani si elementele constitutive ale protezei;
E. lustrul perfect al protezei.
(pag. 120)
S1654083. Numarul de crosete necesare pentru ancorarea unei proteze scheletate depinde de numarul
dintilor stalpi ce limiteaza bresele astfel:
A. un croset e utilizat in edentatiile subtotale cu un singur dinte stalp;
B. doua crosete sunt utilizate in edentatiile de clasa a doua cu o bresa suplimentara frontala;
C. doua crosete sunt utilizate in edentatiile de clasa a doua cu o bresa suplimentara laterala;
D. trei crosete sunt utilizate in edentaiile de clasa a treia complicate cu o bresa laterala;
E. patru crosete sunt utilizate in edentatiile de clasa a patra cu lipsa tuturor frontalilor.
(pag. 119)
S1654084. Pentru diminuarea sau evitarea efectului de parghie al protezei scheletate asupra dintilor
stalpi se indica:
A. solidarizarea dintilor stalpi;
B. sa se plaseze pintenii ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi;
C. sa fie utilizate crosete cu brate retentive cat mai rigide;
D. sa fie utilizate crosete cu brae retentive cat mai flexibile;
E. sa se utilizeze sisteme speciale articulate;
(pag. 136)
S1654085. Punctul de aplicare al fortei functionale de masticatie poate fi situat la nivelul:

A. dintilor restanti;
B. dintilor artificiali
C. numai pe dintii restanti;
D. numai pe dinii artificiali;
E. dintilor restanti si dintilor artificiali;
(pag. 115)
S2154086. Forta de masticatie teoretic posibila:

A. Este acelasi lucru cu presiunea de masticatie
B. Este forta care apare n timpul procesului masticator
C. Are 200-400 kg.f.
D. Depinde de vrsta si sex
E. Nu este suportata de structurile dento-maxilare
(pag. 114 -116)
S2154087. Pentru o proteza scheletata, sprijin parodontal corect nseamna:

A. Sa fie plasat lnga edentatie cnd proteza are sprijin dento-parodontal
B. Sa fie plasat lnga edentatie cnd proteza are sprijin mixt
C. Sa fie plasat la distanta cnd proteza are sprijin dento-parodontal
D. Sa fie plasat la distanta cnd proteza are sprijin mixt
E. Sa actioneze n axul lung al dintelui
1310
1311
Rezidentiat 2004
(pag. 122)
S2254088. Fortele functionale de masticatie sunt:

A. intermitente
B. de intensitate variabila n functie de consistenta alimentelor
C. continue
D. cu directie preponderent verticala
E. cu directie preponderent orizontala
(pag. 110-111)
S2254089. La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la:

B. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctului de contact
C. stabilizarea verticala a protezei
D. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stlpi indirecti
E. rigidizarea protezei
(pag. 130)
S2254090. Fortele care actioneaza n deplasarea verticala a protezei n directie ocluzo-gingivala sunt:
A. forta functionala de masticatie
B. deglutitia
C. bruxismul
D. forta declansata de muschii cobortori ai mandibulei
E. dimensiunea verticala de ocluzie marita
(pag. 117)
S2254091. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare n:

C. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal
D. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal
E. contacte premature protruzive n R.C.
(pag. 119)
S2254092. Adncimea de retentie suficienta pentru mentinerea crosetelor este de:

A. 0,25mm pentru crosetele turnate
B. 0,25mm pentru crosetele divizate
C. 0,75-1mm pentru crosetele mixte
D. 0,5mm pentru crosetele din srma ale protezei acrilice
E. 0,5mm pentru crosetele divizate
(pag. 119)
S2254093. Care din afirmatiile de mai jos sunt false?

A. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal n cazul edentatiei
terminale mandibulare
B. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal n cazul edentatiei
terminale maxilare
C. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal n cazul edentatiei
terminale maxilare
D. mezializarea este oprita de prezenta dintilor frontali
E. mezializarea protezelor poate aparea n edentatiile intercalate
(pag. 123)
1311
1312
Rezidentiat 2004
S2254094. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal la mandibula
B. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la mandibula
C. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la maxilar
D. distalizarea protezelor partiale apare n edentatii intercalate
E. distalizarea protezelor partiale apare n edentatii terminale
(pag. 123)
S2254095. Desprinderea protezelor de pe cmpul protetic este influentata de:

A. fortele date de alimentele lipicioase
B. gravitatie pentru protezele maxilare
C. gravitatie pentru protezele mandibulare
D. lipsa de echilibrare ocluzala a dintilor naturali si artificiali
(pag. 118)
S2254096. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive cnd:

A. se transmit n axul dintilor restanti
B. au intensitate mare
C. actioneaza continuu
D. actioneaza intermitent
E. exista o hiperactivitate musculara
(pag. 116)
S2254097. Bascularea prin nfundarea extremitatii distale a seilor apare la protezele scheletate care
trateaza:
A. edentatii de clasa l
B. edentatii de clasa a ll-a
C. edentatii de clasa a lll-a
D. edentatii de clasa a lV-a
(pag. 134)
S2254098. La protezele scheletate care trateaza edentatii partiale clasa a II-a Kennedy elementul
contrabasculant este:
A. plasat de partea edentatiei terminale
B. plasat de partea opusa edentatiei terminale
C. reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta meziala a primului premolar
D. reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta distala a primului premolar
E. reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta distala a premolarului secund
(pag. 128)
S2254099. Care sunt crosetele utilizate la protezele partial acrilice:

A. crosetul cervico-ocluzal
B. crosetul Ackers
C. crosetul R.P.I.
E. crosetul stabil (ocluzo-interdentar)
(pag. 120)
S2254100. Efectele deplasarilor protezelor partiale sunt:

A. atrofie osoasa n ritm lent
1312
1313
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
stomatopatii protetice
afectarea parodontiului marginal
inconfort pentru pacient
afectarea parodontiului profund mai ales la dintii stlpi
(pag. 140)

B. lustrul perfect al protezei
C. lipsa frictiunii dintre dintii restanti si elementele constitutive ale protezei
D. crosetele divizate
E. tonicitatea musculara
(pag. 120)
S2254102. Pentru diminuarea sau evitarea efectului de prghie al protezei scheletate asupra dintilor
stlpi se indica:
A. sa fie utilizate crosete cu brate retentive ct mai flexibile
B. sa se plaseze pintenii ocluzali n fosetele distale ale dintilor stlpi
C. sa fie utilizate crosete cu brate retentive ct mai rigide
D. sa se utilizeze sisteme speciale articulate
E. solidarizarea dintilor stlpi
(pag. 136)
S2254103. n cazul protezei scheletate, de la un sprijin parodontal corect se cere:

A. S acioneze ct mai aproape de centrul dintelui
B. Linia de sprijin parodontal s fie n afara mijlocului crestei
C. S fie plasat lng edentaie, cnd proteza are sprijin mixt
D. S acioneze n axul lung al dintelui stlp
E. S fie plasat la marginea protezei
(pag. 118-119)
S2254104. Meninerea indirect a protezelor scheletate depinde de:

A. Eficacitatea meninerii directe
B. Valoarea parodontal a dinilor stlpi direci
C. Locul plasrii elementelor contrabasculante fa de axa de basculare
D. Rigiditatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculant
E. Existena unui lca special pregtit pe dinii stlpi indireci
(pag. 123-124)
S2254105. n meninerea indirect a protezelor scheletate intervin cu rol secundar:

A. Friciunea dintre dinii restani i protez
B. Mrirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale
C. Evitarea alimentelor foarte lipicioase
D. Modelarea fr retentiviti a eilor
E. Croetele circulare deschise dental
(pag. 130-131)
S2254106. Pentru evitarea sau diminuarea efectului de prghie al protezei asupra dinilor stlpi este
indicat:
A. S se solidarizeze dinii stlpi
B. S se plaseze pintenii ocluzali n fosetele distale ale dinilor stlpi
C. S se utilizeze sisteme speciale articulate
1313
1314
Rezidentiat 2004
D. S fie utilizate croete cu brae opozante ct mai flexibile

E. Realizarea unei inocluzii sagitale
(pag. 133-134)
S2254107. Bascularea prin nfundare n edentaia de Cl. A IV-a ntins este diminuat i chiar oprit
prin:
A. Evitarea de ctre pacient a inciziei alimentelor
B. Sprijin parodontal plasat corect n funcie de reziliena mucoasei crestei frontale
C. Realizarea, cnd este posibil, a unei inocluzii sagitale
D. Braele retentive cele mai meziale ale croetelor Bonwill
E. Braele opozante cele mai distale ale croetelor Bonwill
(pag. 135)
S2254108. Axa dup care se face bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor:
A. Trece prin cei mai apropiai pinteni de edentaie
B. Trece prin vrfurile extremitii libere a braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior
C. Se mai numete linie fulcrum primar
D. Este transversal n edentaiile de Cl. I
E. Se mai numete ax de rotaie secundar
(pag. 122)
S2254109. Mijloacele auxiliare de meninere ale protezelor pariale sunt:

A. Retentivitile anatomice
B. Succiunea
C. Lustrul perfect al protezei
D. Gravitaia
E. Tonicitatea muscular
(pag. 117)
S2254110. Dou croete sunt utilizate n:

A. Edentaiile de Cl. I
B. Edentaiile de Cl. II complicate cu o bre lateral
C. Edentaiile subtotale cnd mai exist doi dini restani
D. Edentaiile de Cl. II fr bree suplimentare
E. Edentaiile de Cl. a IV-a cu lipsa tuturor frontalilor
(pag. 116)
S2254111. Forele funcionale de masticaie pot deveni nocive n urmtoarele condiii:

A. Cnd se transmit n axul lung al dinilor restani
B. Cnd acioneaz discontinuu
C. Bruxism
D. Dimensiune vertical de ocluzie supraevaluat
E. Lipsa de echilibrare a ocluziei
(pag. 112)
S2554112. Care din urmtoarele afirmaii privind linia fulcrum secundar sunt corecte :
A. este oblic n edentaiile de clasa a-I-a Kennedy
B. reprezint axa n jurul creia se face bascularea prin desprindere
C. reprezint axa n jurul creia se face bascularea prin nfundare
D. trece prin vrfurile braelor retentive ale croetelor situate cel mai posterior
(pag. 139)
1314
1315
Rezidentiat 2004
S2654113. n etiologia calculozei sunt incriminati:

A. factori morfologici
B. factori alimentari
C. grupa sanguina
D. rasa
E. vrsta
(pag. 1133)
S2654114. Triada salivara descrisa de Dan Teodorescu cuprinde:

A. colica salivara
B. ischemia glandulara
C. abcesul salivar
D. tumora salivara
E. necroza glandulara
(pag. 1134)
S2654115. Colica salivara se produce datorita:

A. migrarii calculului si spasmului peretelui canalului
B. distensia brusca a canalului si acinilor n amonte de calcul
C. ischemiei glandulare
D. hiperemiei vasculare
E. colesterolemiei crescute
(pag. 1134)
S2654116. n timpul crizei din colica salivara bolnavul acuza:

A. senzatie de uscaciune a gurii
B. diminuarea senzatiilor gustative
C. anosmie
D. cacosmie
E. amauroza
(pag. 1134)
S2654117. n caz de colica salivara, prin presiune exercitata asupra glandei se scurge saliva:
A. usor tulbure
B. serocitrina
C. clara
D. opalescenta
E. amestecata cu puroi
(pag. 1134)
S2654118. Diagnosticul diferential al colicei salivare se face cu:

A. pulpita
B. gangrena simpla
C. parodontita acuta
D. nevralgia trigeminala esentiala
E. candidoza bucala
(pag. 1137)
S2654119. Diagnosticul diferential n abcesul salivar trebuie facut cu:

A. abcesul planseului bucal
B. abesul buccinato-maxilar
C. abcesul vestibular
1315
1316
Rezidentiat 2004
D. abcesul lojii submandibulare

E. abcesul limitata al obrazului
(pag. 1137)
S2654120. Diagnosticul diferential n forma tumorala a litiazei salivare se face cu:

A. tumori benigne ale glandelor salivare
B. tumori malogne ale glandelor salivare
C. adenopatiile cronice
D. adenopatiile din mononucleoza
E. adenopatiile din limforeticuloza benigna de inoculare
(pag. 1137)
S2654121. n litiaza submandibulara sunt recomandate radiografii:

A. retroalveolare
B. bite-wing
C. cu film muscat
D. n incidenta laterala
E. incidenta Hirtz
(pag. 1136)
S2854122. Mezializarea protezelor par iale scheletate, este o tendin de deplasare care apare n:
A. Edentatii terminale mandibulare cu creste ascendente spre distal
B. Edentatii terminale mandibulare cu creste descendente spre distal
C. Edentatii terminale maxilare cu creste ascendente spre distal
D. Edentatii terminale maxilare cu creste descendente spre distal
E. Edentatii frontale cu atrofie mare a crestei
(pag. 123)
S2854123. Bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seilor protetice poate fi cauzata de:
A. Alimente adezive
B. sei supraextinse
C. Fluierat
D. Gravitatia la protezele maxilare
E. Supt
(pag. 125)
S2854124. Pentru evitarea efectului de parghie asupra dintilor stalpi, in edentatia terminala tratata cu
proteza partiala scheletata este indicat:
A. sa se plaseze pintenii ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi
B. sa se solidarizeze dintii stalpi
C. sa fi utilizate crosete cu brate retentive cat mai rigide
D. sa se utilizeze sisteme speciale articulate
E. sa se utilizeze proteze cu sprijin mixt rigid
(pag. 136)
S2854125. Efectele deplasarii protezelor partiale sunt:

A. stomatopatii protetice
B. atrofie osoasa lenta
C. pozitii de necesitate
D. ticuri
E. inconfort pentru pacient
(pag. 140)
1316
1317
Rezidentiat 2004
S2954126. Care sunt mijloacele auxiliare de mentinere care intervin cu rol secundar in ancorarea
protezelor partiale?
B. retentivitatile anatomice
C. portiunea flexibila subecuatoriala a bratului retentiv al crosetelor turnate
D. tonicitate musculara
(pag. 119-120)
S2954127. Diminuarea bascularii prin infundare se poate face prin:

A. solidarizarea dintilor stanpi
B. amprente de compresiune mai ales la mandibula
C. sei terminale minim extinse fara acoperirea zonelor biostatice
E. rebazarea seilor
(pag. 136)
S2954128. In mentinerea indirecta intervin cu rol secundar urmatoarele elemente:

A. micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale
B. marirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale
D. crosete circulare deschise edental
(pag. 133)
1317
1318
Rezidentiat 2004
Tema nr. 55
Aplicarea protezelor scheletate n cavitatea bucal
BIBLIOGRAFIE:

S1455001. Activarea unui croset turnat semirotund:
A. Este posibila prin apropierea de dinte
B. indoirea si plasarea lui intr-o zona mai retentiva nu afecteaza rezistenta crosetului
C. Retentia prin frictiune este corecta, nu mobilizeaza dintele stalp
D. Retenia prin friciune este corecta, nu deplaseaza proteza orizontal
E. Retentia prin frictiune nu este o forta permanent activa
(pag. 540)
S1455002. Care afirmatii sunt adevarate referitor la echilibrarea ocluzala a protezelor scheletate:
A. Protezele care restaureaza edentatii de clasa I-a si a II-a trebuie sa aiba contacte in masticatie atat pe
partea activa cat si pe partea de balans
B. Protezele care restaureaza edentatii de clasa IV-a trebuie sa aiba contacte in propulsie atat pe partea
activa cat si pe partea de balans
C. Protezele care restaureaza edentatii de clasa a II-a trebuie sa aiba contacte in masticatie doar pe partea
activa
D. in cazul unui contact prematur intre un pinten ocluzal si dintele antagonist, se va retusa cuspidul antagonist
E. Contactul prematur intre un pinten ocluzal si dintele antagonist nu putea fi corectat la proba scheletului
metalic al protezei
(pag. 542-543)
S1455003. Care afirmatii sunt corecte referitor la tehnica de insertie-dezinsertie a protezei:

A. Insertia se poate face muscand pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic
B. Dezinsertia se va face bilateral simultan tractionand asupra portiunii flexibile a bratelor retentive ale
crosetelor
C. Dezinsertia se face cu unghiile policelor pentru proteza scheletata maxilara
D. Dezinseria se face cu unghiile indecsilor pentru proteza scheletata mandibulara
E. Dezinsertia nu se va face la nivelul varfului crosetelor
(pag. 543)
S1455004. La inspectia protezelor scheletate in vederea aplicarii lor in cavitatea orala:

A. Proteza se va examina umeda
B. in nici un caz nu se va retusa fata mucozala a scheletului (conectori secundari, crosete)
C. Se examineaza zonele aspre sau taioase ale seilor
D. Dupa corecturi proteza nu trebuie sa fie lustruita
E. Pana la sosirea pacientului proteza va fi mentinuta uscata
(pag. 539)
S1555005. Care sunt cauzele lipsei de mentinere a unei proteze scheletate:

A. crosete prea lungi
B. contacte ocluzale functionale
C. sei supraextinse
D. dini montai pe mijlocul crestei
E. modelarea convexa a versantelor externe ale seilor protetice
1318
1319
Rezidentiat 2004
(pag. 550)
S1555006. Ce fel de contacte interdentare trebuie sa aiba in masticatie protezele uniterminale:

A. contacte interdentare pe partea activa cat si pe partea de balans
B. contacte interdentare pe partea pasiva
C. contacte interdentare numai pe partea activa
D. contacte interdentare numai pe partea de balans
E. fara contacte interdentare
(pag. 542)
S1555007. Dupa inspectia protezelor scheletate si pana la sosirea pacientului protezele sunt tinute in
urmatoarele conditii:
A. vas cu apa si otet
B. cloramina
C. vas cu apa
D. alcool
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 539)
S1555008. in ce solutie se recomanda sa fie tinuta periodic proteza pentru a evita depunerea de tartru:
A. cloramina
B. apa oxigenata
C. alcool
D. apa si oet in raport 2:1
E. apa si otet in raport 3:1
(pag. 545)
S1555009. La cat timp dupa inserarea protezei partiale mobilizabile se stabileste sedinta de
reexaminare:
A. 72 ore
B. 3-4 zile
C. o saptamana
D. 24 ore
E. 6 ore
(pag. 546)
S1555010. Pentru verificarea bascularii laterale in cazul protezelor scheletate, ce trateaza edentatii
terminale se fac:
A. presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor laterali
B. presiuni pe cuspizii orali ai dintilor laterali
C. presiuni pe extremitatea distata a seii
D. presiuni pe elementele de meninere indirecta
E. presiuni vestibulo-orale in zona frontala
(pag. 540)
S1655011. Care dintre afirmatiile privind purtarea protezei scheletate sunt corecte:
A. afectarea prin carie a dintilor stalpi este mai mare la pacientii care poarta proteza doar ziua;
B. mobilizarea dintilor stalpi este intarziata daca proteza se poarta zi si noapte;
C. atrofia crestelor este accelerata daca proteza se poarta doar ziua;
D. dupa acomodare proteza se poarta zi si noapte;
E. dupa acomodare proteza se poarta doar ziua dar exista unele exceptii de la aceasta regula.
(pag. 546)
1319
1320
Rezidentiat 2004
S1655012. La instruirea pacientului privind insertia si dezinsertia protezei se dau indicatiile:

A. pentru insertie pacientul trebuie sa muste pe proteza dupa pozitionarea acesteia conform axului de insertie
stabilit;
B. se recomanda inserarea protezei de catre medic iar pacientul sa deprinda tehnica in urmatoare sedinta (la
24 ore);
C. dezinsertia protezelor maxilare se face cu ajutorul unghiilor degetelor mari;
D. dezinseria protezelor mandibulare se face cu ajutorul unghiilor indexelor;
E. la insertie, dupa plasarea corespunzatoare a protezei, se executa presiuni usoare cu degetele pe crosete
la nivelul pintenilor.
(pag. 543)
S1655013. La purtatorii de proteze partiale mobilizabile, durerea la nivelul crestelor este provocata de:
A. conturul uniform al crestelor;
B. minusuri acrilice pe fata interna a crestelor;
C. mucoasa groasa;
D. pulpitele dinilor restani;
E. contacte premature.
(pag. 547)
S1655014. La purtatorii de proteze partiale mobilizabile, durerea la periferia campului protetic se

datoreste:.
A. marginilor rotunjite ale seilor;
B. seilor subextinse;
C. conectorilor principali rigizi;
D. conectorilor principali elastici;
E. cariilor dintilor restanti.
(pag. 547)
S1655015. La purtatorul de proteza partiala mobilizabila care prezinta dureri la nivelul crestelor
tratamentul poate consta in:
A. tratament endodontic;
B. obturatii;
C. rezectie apicala;
D. .tratament chirurgical pentru exostoze
E. incizie.
(pag. 548)
S1655016. Referitor la stabilirea sedintei de reexaminare pentru purtatorii de proteza partiala

mobilizabila putem face precizarile:.
A. sedinta va fi fixata dupa o luna;
B. sedinta va fi fixata la 72 ore;
C. sedinta va fi fixata la 48 ore;
D. sedina va fi fixata la 24 ore;
E. reexaminarea va avea loc dupa 6 luni.
(pag. 546)
S2155017. Contactele premature pe pintenii ocluzali se desfiinteaza prin:

A. Retusarea cuspidului antagonist
B. Slefuirea fosetei-gazda a pintenului
C. Slefuirea fetei ocluzale a pintenului
D. Slefuirea fetei dinspre foseta-gazda a pintenului
E. Redeterminarea relatiilor ocluzale
(pag. 542)
1320
1321
Rezidentiat 2004
S2255018. Zonele din marginile seilor maxilare asupra carora trebuie sa se intervina de obicei sunt :
A. marginea interna a seilor la nivelul tuberozitatilor, mai ales cand acestea sunt retentive
B. marginea externa a seilor la nivelul tuberozitatilor, mai ales cand acestea sunt neretentive
C. marginea seilor la nivelul frenurilor
D. marginea seilor in zona molarilor
(pag. 540)
S2255019. Crosetul de sarma :

A. nu poate fi modificat in nici o directie
B. poate fi modificat doar in directie orizontala
C. poate fi modificat doar in directie verticala
D. poate fi modificat in toate directiile, orizontale sau verticale
E. poate fi modificat doar in directie oblica
(pag. 541)
S2255020. Obiectivul echilibrarii ocluzale este :

A. de a crea contacte simultane nestabilepe toti dintii naturali si artificiali, in relatie centrica
B. de a crea contacte simultane stabile pe toti dintii naturali si artificiali , in intercuspidare maxima
C. de a crea contacte simultane stabile pe toti dintii naturali si artificiali, in relatie centrica si intercuspidare
maxima
D. de a crea contacte simultane stabile pe toti dintii naturali si artificiali, in intercuspidare maxima
E. de a crea contacte stabile pe toti dintii naturali si artificiali doar in relatie centrica
(pag. 541)
S2255021. Contactul prematur pe pintenii ocluzali poate aparea in situatiile :

A. pintenul ocluzal a fost realizat prea subtire
B. pintenul ocluzal a fost realizat prea gros din cauza unor rapoarte interdentare incorect redate de modele
C. pintenul ocluzal, fiind de cele mai multe ori plasat intr-o foseta a crestelor marginale, modifica morfologia
fosetei si cuspidul antagonist nu mai gaseste un spatiu corespunzator
D. pintenul ocluzal, fiind de cele mai multe ori plasat intr-o foseta centrala, modifica morfologia fosetei si
cuspidul antagonist nu mai gaseste un spatiu corespunzator
E. raspuns corect B,C
(pag. 542)
S2255022. Contactele premature pe pintenii ocluzali se desfiinteaza prin :

A. slefuirea cuspidului de sprijin
B. retusarea cuspidului antagonist
C. slefuirea fosetei-gazda a pintenului
D. slefuirea fetei ocluzale a pintenului
E. slefuirea fetei dinspre foseta-gazda a pintenului
(pag. 542)
S2255023. Dificultatile de vorbire dupa aplicarea protezelor in cavitatea bucala :

A. sunt destul de frecvente
B. se datoreaza incapacitatii de adaptare foarte mare a pacientilor
C. daca tulburarile do fonatie persista peste o saptamana, este necesar sa se cerceteze mai atent si sa se
intervina prin indepartarea cauzelor
D. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 552-553)
1321
1322
Rezidentiat 2004
S2255024. Referitor la controlul periodic :

A. pacientul trebuie sa revina periodic la 6 ani
B. pacientul nu mai trebuie sa revina odata ce s-au aplicat protezele in gura
C. pacientul trebuie sa revina la controlul periodic la 6 luni
D. pacientul revine la control doar daca a prezentat decubitus dureros
E. pacientul revine la control doar daca prezinta probleme de fizionomie
(pag. . 554)
S2255025. Pana la venirea pacientului in cabinet, protezele se mentin:

A. uscate pe o tavita
B. intr-un vas cu alcool
C. intr-un vas cu apa
D. aplicate pe modelul de lucru
E. aplicate pe modelul preliminar
(pag. 539)
S2255026. In cazul contactelor premature, erorile mari pot fi depistate cu ajutorul:

A. artiei de articulatie
B. lac colorant
C. ceara de ocluzie
D. materiale siliconate
(pag. 542)
S2255027. Contactele interdentare multiple trebuie sa se regaseasca in :

A. doar in intercuspidarea maxima
B. doar in relatie centrica
C. atat in intercuspidare maxima cat si in relatie centrica
D. in pozitie de cap la cap
(pag. 542)
S2255028. Prima sedinta de reexaminare va fi fixata dupa :

A. 48 ore
B. 24 ore
C. 12 ore
D. 2 zile
E. o saptamana
(pag. 546)
S2255029. In cazul ocluziei inverse, importanta deosebita se da :

A. cuspizilor palatinali superiori
B. cuspizilor linguali inferiori
C. cuspizilor vestibulari superiori
D. cuspizilor vestibulari inferioari
E. toti cuspizii au o importanta deosebita
(pag. 542)
S2555030. Care din urmtoarele afirmaii reprezint cauze ale lipsei de meninere a unei proteze
scheletate
A. croete prea lungi
B. contacte ocluzale funcionale
1322
1323
Rezidentiat 2004
C. ei supraextinse
D. dini montai pe mijlocul crestei
E. modelarea convex a versantelor externe ale eilor protetice
(pag. 550)
S2655031. Sindromul Syogren apare mai frecvent la femei cu vrsta ntre:

A. 15-20 ani
B. 20-30 ani
C. 30-40 ani
D. 40-45 ani
E. peste 60 ani
(pag. 1155)
S2655032. n sindromul Syogren se produce infiltrarea glandelor salivare de catre:

A. neutrofile
B. limfocite
C. monocite
D. eozinofile
E. trombocite
(pag. 1155)
S2655033. n sindromul Syogren manifestarile buco-faringiene constau din:

A. hiposialie
B. ageuzie
C. anosmie
D. amauroza
E. trismus
(pag. 1155)
S2655034. n sindromul Syogren pe parcursul evolutiei sialografia:

A. si modifica aspectul
B. nu si modifica aspectul
C. aceasta metoda nu se foloseste
D. nu are relevanta
E. este periculos de efectuat
(pag. 1155)
S2655035. Manifestarile oculare din sindromul Sayogren sunt caracterizate de:

A. keratokonjunctivita uscata
C. amauroza
D. cataracta
E. glaucom
(pag. 1155)
S2655036. n sindromul Syogren examenele de laborator evidentieaza:

A. anticorpi nespecifici de organ
B. hematurie
C. bilirubina indirecta crescuta
D. acid uric crescut
E. fosfataza alcalinaa crescuta
(pag. 1156)
1323
1324
Rezidentiat 2004
S2955037. Obiectivele echilibrarii ocluzale a protezelor scheletate sunt:

A. crearea de contacte simultane pe toti dintii
B. crearea de contacte stabile pe dintii naturali si artificiali
C. crearea de contacte stabile in RC
D. crearea de contacte stabile in IM
E. toate
(pag. 541)
S2955038. In ce solutie se recomanda sa fie tinuta periodic proteza pentru a evita depunerea de tartru:
A. cloramina
B. apa oxigenata
C. alcool
D. apa si otet in raport 2:1
E. apa si otet in raport 3:1
(pag. 545)

S1255039. Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala pacientul trebuie instruit:
A. sa spele proteza cu apa fiarta
B. sa foloseasca prafuri abrazive
C. poate folosi un amestec de apa si otet o data pe saptamina
D. sa spele proteza numai seara
E. sa nu foloseasca substante chimice sau alcool
(pag. 575)
S1255040. Inainte de aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala:

A. proteza se pastreaza intr-un vas cu apa pina la venirea pacientului
B. plusurile fine de acrilat de pe fata interna a crosetelor nu se indeparteaza
C. se controleaza montarea si aspectul dintilor artificiali
D. se verifica stabilitatea si mentinerea
E. se apreciaza gradul de finisare al protezei
(pag. 567)
S1255041. Insertia protezei scheletate se va face:

A. prin presiuni mari
B. cu degetele pe bratul retentiv al crosetelor
C. dupa ce tehnica este demonstrata de medic
D. muscand pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic
E. cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor
(pag. 572)
S1255042. Se recomanda ca proteza scheletata sa fie purtata noaptea:

A. la pacientii cu bruxism
B. la pacientii cu proteza termino-terminala mandibulara si proteza totala maxilara
C. la pacientii cu proteza termino-terminala maxilara
D. dupa perioada de acomodare
E. pana cand pacientul se acomodeaza
(pag. 576)
1324
1325
Rezidentiat 2004
S1255043. Aplicarea protezelor scheletate in cavitatea bucala:

A. ar fi de preferat sa se faca la sfarsitul programului de consultatie
B. ar fi bine sa se faca la inceputul saptamanii
C. ar fi bine sa se faca la sfarsitul saptamaniii
D. se va evita sa se faca in ziua unei activitati sociale deosebite a pacientului
E. este o faza care necesita a i se acorda un timp suficient de lung.
(pag. 567)
S1255044. Dificultatile de vorbire aparute la pacientul purtator de proteze scheletate:

A. se intalnesc destul de des
B. sunt destul de rare
C. se pot datora unor dinti frontali montati prea mult spre oral
D. se pot datora unei grosimi prea mari a protezei
E. se pot datora unui spatiu redus pentru limba.
(pag. 583)
S1255045. Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala se verifica:

A. stabilitatea protezei
B. gradul de finisare si lustruire
C. ocluzia
D. fizionomia
E. mentinerea.
(pag. 568-572)
S1255046. Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala:

A. orbicularul buzei se adapteaza la dintii artificiali in 3-5 zile
B. gustul metalic dispare in citeva zile
C. senzatia de greata poate fi data de un conector principal prea apropiat de mucoasa
D. in diabet si anemie poate aparea senzatia de arsura
E. controlul periodic se face o data pe an
(pag. 583,584)
S1255047. Durerea localizata la nivelul crestelor aparuta la aplicarea protezelor scheletate in cavitatea
bucala:
A. se poate datora unor plusuri acrilice pe fata externa a seilor
B. poate fi data de contacte premature si interferente
C. poate sa apara datorita unor pliuri longitudinale ale mucoasei intinse la amprentare
D. necesita localizarea zonei dureroase si inlaturarea cauzei
E. se poate datora unei mucoase subtiri si atrofice
(pag. 577)
S1255048. Gustul metalic aparut la purtatorii de proteze scheletate:

A. apare intotdeauna legat de anumite stari generale
B. poate aparea cand alaturi de proteza exista multe obturatii de amalgam
C. de obicei dispare in cateva zile la protezele din cobalt-crom
D. nu dispare la protezele din cobalt crom
E. daca nu dispare se poate incerca inlocuirea protezei cu una acrilica.
(pag. 583)
S1255049. La insertia protezei scheletate maxilare in cavitatea bucala,de obicei se intervine asupra
marginilor seilor la nivel:
A. premolarului
1325
1326
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
creastei zigomato molare

tubercului piriform
liniei milohioidiene
tuberozitatilor
(pag. 568)
S1255050. La primirea protezei scheletate din laborator, inainte de sosirea pacientului:

A. proteza va fi examinata pentru a depista zone aspre ale seilor
B. proteza va fi examinata pentru a depista zone taioase ale seilor
C. proteza va fi examinata pentru a depista eventuale resturi de gips
D. se controleaza aspectul si montarea dintilor artificiali
E. se controleaza gradul de lustruire al machetei protezei
(pag. 567)
S1255051. Lipsa de mentinere a protezei scheletate poate aparea:

A. datorita unui contact prematur pe partea desprinderii protezei
B. cind exista un obicei vicios involuntar
C. la proteze cu dintii prea vestibularizati
D. la proteze cu margini groase
E. la proteze mandibulare cu dintii lingualizati
(pag. 580-581)
S1255052. Muscarea limbii sau a obrajilor aparute la proteza scheletata:

A. muscarea limbii se poate datora montarii linguale a dintilor
B. muscarea limbii se poate datora montarii in pozitie"cap la cap"a cuspizilor linguali
C. se intalneste la pacientii tineri
D. muscarea obrazului se poate datora unui tonus muscular scazut
E. necesita intotdeauna remontarea dintilor
(pag. 580)
S1255053. Senzatia de greata aparuta la pacientii purtatori de proteza sheletata:

A. se intalneste destul de des
B. se poate datora unui conector principal care trece de linia Ah
C. se poate datora unor sei mandibulare groase lingual central
D. se poate datora unor sei mandibulare groase lingual distal
E. se poate datora unui conector principal prea departat de mucoasa.
(pag. 583)
S1355054. Acumularea de alimente sub proteza se datoreaza

A. lipsei de mentinere a protezei;
B. departarii marginilor seii de zonele retentive ale crestei;
C. atrofia in timp a crestei;
D. lipsei de adaptare a seilor necorectate prin captusire;
E. lipsei de stabilitate a protezei.
(pag. 551)
S1355055. Contactul prematur pe pintenii ocluzali poate apara in urmatoarele situatii:

A. pintenul ocluzal a fost realizat prea gros;
B. pintenul ocluzal a fost realizat mai lat decat 1/3 din latimea V-O a dintelui;
C. pintenul ocluzal a fost realizat mai lung decat din diametrul M-D al dintelui;
D. pintenul ocluzal modifica morfologia fosetei si cuspidul antagonist nu mai gaseste un spaiu corespunzator;
E. raspunsurile A si D sunt corecte.
1326
1327
Rezidentiat 2004
(pag. 548)
S1355056. De obicei, zonele din marginile seilor asupra carora trebuie sa se intervina, sunt
urmatoarele:
A. marginea seilor la nivelul crestei zigomato-molare;
B. marginea vestibulara a seilor in zona frontala, la mandibula;
C. marginea vestibulara a seilor din zona premolarilor, la mandibula;
D. marginea linguala a seilor la nivelul liniei milohioidiene, la mandibula;
E. marginea linguala a seilor in zona frontala, la mandibula.
(pag. 550)
S1355057. Desprinderea protezelor scheletate de pe campul protetic poate aparea in urmatoarele

situatii:
A. sei supraextinse peste limitele fiziologice;
B. crosete foarte elastice;
C. dintii artificiali montati la mandibula sunt prea lingualizati;
D. dinii artificiali montai in afara muchiei crestelor;
E. doar raspunsurile C si D sunt corecte.
(pag. 550)
S1355058. Dificultatile de vorbire se datoreaza:

A. cand conectorul principal este plasat in zona anterioara a palatului;
B. cand dintii frontali sunt montati prea mult spre vestibular;
C. cand dintii frontali sunt montati prea mult spre oral;
D. cand grosimea protezei este mare;
E. cand spatiul pentru limba este mare.
(pag. 551-552)
S1355059. Durerea care apare la periferia campului protetic se poate datora:

A. unor sei supraextinse;
B. unor margini ascutite sau aspre ale seilor;
C. unor contacte premature si interferente ocluzale;
D. unor margini ale seilor incorect adaptate din cauza deformarii marginilor amprentei in timpul turnarii
modelului;
E. doar raspunsurile A si B sunt corecte.
(pag. 547)
S1355060. Durerea la periferia campului protetic se datoreaza de obicei:

A. unor sei supraextinse;
B. margini ascutite sau aspre ale seilor;
C. conectori principali rigizi;
D. contacte premature si interferene ocluzale;
E. traumatizari marginale ale modelului si atrofii ale crestelor.
(pag. 545)
S1355061. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze:
A. contur neregulat al crestelor (exostoze);
B. plusuri acrilice pe fata externa a seilor;
C. lipsa de adaptare a seilor la nivelul crestelor;
D. mucoasa subire si atrofica;
E. creste ascutite, sensibile la presiuni.
(pag. 545)
1327
1328
Rezidentiat 2004
A. contur neregulat al crestelor (exostoze);
B. margini ascutite sau aspre ale seilor;
C. sei supraextinse;
D. plusuri acrilice pe faa interna a seilor;
E. mucoasa subtire si atrofica.
(pag. 547)
S1355063. Insertia protezei partiale scheletate pe campul protetic se face:

A. aplicand proteza cu crosetele in dreptul dintilor corespunzatori;
B. prin presiuni usoare, cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor, proteza va fi impinsa de-a lungul axului de
insertie;
C. pacientul sa muste pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic;
D. raspunsurile A,B si C sunt corecte;
E. doar raspunsurile A si B sunt corecte.
(pag. 539)
S1355064. intrucat durerea este cel mai frecvent simptom dupa aplicarea protezei se va preciza:
A. cat de mare trebuie sa fie retusul pentru a nu periclita adaptarea si rezistenta protezei;
B. renuntarea la retusuri datorita unei tolerante relative la durere a pacientilor;
C. lipsa de echilibrare ocluzala este cauza frecventa a aparitiei durerii;
D. in apariia durerii intervine si gradul de fragilitate a mucoasei, legata de varsta, stare generala;
E. durerea violenta nu este intotdeauna legata clinic de un semn de iritatie care poate fi
(pag. 547)
S1355065. Pentru a obtine o stabilitate a protezelor in timpul masticatiei se va avea in vedere:

A. sa se realizeze contacte interdentare numai de tipul cuspid-foseta;
B. sa se realizeze contacte de tipul cuspid-panta cuspidiana;
C. sa se acorde importanta deosebita contactului cuspizilor palatinali superiori cu foseta antagonista si
cuspizilor linguali inferiori, deoarece acestia contribuie mai mult la stabilizarea protezelor;
D. sa se monteze dinii laterali strict pe mijlocul crestelor;
E. sa existe cat mai multe contacte interdentare in intercuspidare maxima si relatie centrica.
(pag. 541)
S1355066. Stabilitatea protezei se verifica:

A. prin aplicarea de presiuni digitale anterioare, posterioare si laterale
B. prin presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor laterali
C. prin presiuni pe extremitatea distala a seii si pe elementele de mentinere indirecta;
D. prin presiuni pe extremitatea distala a seii si pe elementele de meninere directa;
E. prin presiuni pe extremitatea meziala aseii
(pag. 540)
S1355067. Testul de rotatie al protezei se face:

A. aplicandu-se presiuni pe extremitatea distala a seii;
B. aplicandu-se presiuni pe extremitatea meziala a seilor;
C. aplicandu-se presiuni pe elementele de mentinere indirecte;
D. aplicandu-se presiuni pe elementele de meninere directa;
E. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte.
(pag. 551)
S1355068. Tratamentul incepe cu localizarea zonei dureroase si apoi inlaturarea cauzei

A. captusirea protezei, apoi tratamentul chirurgical pentru exostoze;
1328
1329
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
inlaturarea plusurilor de acrilat;

captusirea seilor cand se constata necongruenta dintre sei si creste;
captusiri reziliente, cand crestele sunt ascuite si sensibile;
inlaturarea contactelor premature si a interferentelor.
(pag. 546)
S1455069. Dupa insertia protezei scheletate pe campul protetic se verifica daca marginile seilor nu
depasesc limitele campului protetic, fenomen ce apare:
A. Daca proteza s-a realizat dupa o"amprenta functionala"in lingura individuala
B. Mai frecvent in zona Ah
C. Mai frecvent in zona vestibulara
D. Mai frecvent in zona liniei milohioidiene
E. Mai frecvent in zona ligamentului pterigomandibular
(pag. 540)
S1455070. Echilibrarea balansata a protezelor scheletate care restaureaza edentatii termino-terminale

(Gysi):
A. Presupune realizarea de contacte dentare atat pe partea activa cat si pe partea de balans in masticatie
B. Are valoare la bruxomani
C. isi pierde valoarea prin interpunerea fragmentelor alimentare interarcadic
D. Presupune realizarea de contacte dentare doar pe partea activa in masticaie
E. Este foarte utila in masticatie pentru stabilizarea protezei
(pag. 542)
S1455071. Interferentele seilor protezei scheletate mandibulare cu crestele sunt mai frecvente la
nivelul urmatoarelor zone:
A. Zona vestibulara premolara
B. Zona vestibulara labiala
C. Zona milohioidiana
D. Zona tuberculului piriform
E. Zona retromilohioidiana
(pag. 540)
S1455072. Interferentele seilor protezei scheletate maxilare cu crestele sunt mai frecventein
urmatoarele zone:
A. A tuberozitatii
B. Zona vestibulara labiala
C. Zona vestibulara premolara
D. Creasta zigomato-alveolara
E. Palatul dur
(pag. 540)
S1455073. La aplicarea protezei scheletate in cavitatea orala:

A. Se incepe cu igienizarea protezei de catre medic
B. Insertia protezei trebuie sa fie posibila sub presiune medie
C. Axul de insertie este cunoscut de la proba scheletului protezei
D. Interferenele seilor cu dinii sunt mai usor de depistat decat interferenele seilor cu crestele
E. Retusurile pentru aplicarea corecta a protezei pe camp se fac in laborator
(pag. 539-540)
S1455074. Pentru stabilizarea protezei scheletate care restaureaza o edentatie termino-terminala in

cursul masticatiei se recurge la:
A. Contacte cuspid-panta cuspidiana
1329
1330
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Contactul cuspizilor linguali inferiori cu fosele antagoniste in ocluzia inversa

Montarea dintilor laterali strict pe mijlocul crestei
Realizarea de cat mai multe contacte interdentare in intercuspidare maxima
Realizarea de cat mai multe contacte interdentare in relatie centrica
(pag. 542)
S1455075. Referitor la purtarea protezei scheletate care afirmatii sunt adevarate:

A. in perioada de acomodare este bine ca proteza sa fie purtata zi si noapte
B. in caz de bruxism proteza va fi purtata si noaptea
C. in caz de malocluzie proteza va fi purtata si noaptea
D. in caz de edentaie de clasa a IV-a proteza va fi purtata si noaptea
E. Purtarea protezei si noaptea nu este recomandata in nici o situatie, privand tesuturile campului protetic de
repausul nocturn
(pag. 546)
S1455076. Verificarea absentei bascularii laterale la o proteza scheletata care restaureaza o edentatie
terminala:
A. Se face prin presiuni pe cuspizii orali ai dintilor
B. Se face prin presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor
C. Bascularea protezei semnifica rezilienta mare a mucoasei
D. Remedierea se realizeaza prin captusirea protezei
E. Daca proteza basculeaza se vor reduce dintii artificiali prin slefuire vestibulara fara a distruge stopurile
ocluzale
(pag. 540)
S1455077. Verificarea absentei bascularii sagitale la o proteza scheletata care restaureaza o edentatie
terminala:
A. Se face prin testul de rotatie al protezei
B. Se aplica presiuni pe extremitatea distala a seilor si pe elementele de mentinere indirecta
C. Bascularea apare cand proteza a fost realizata dupa amprente mucostatice
D. Daca proteza basculeaza se vor reduce dinii artificiali prin slefuire vestibulara fara a distruge stopurile
ocluzale
E. Daca proteza basculeaza se va realiza captusirea ei
(pag. 540)
S1455078. Verificarea si echilibrarea ocluziei protezei scheletate:

A. Se face in aceeasi sedinta cu inserarea protezei
B. Se face doar la 24 de ore de la inserarea protezei pentru ca pacientul sa se acomodeze cu proteza
C. Necesita lipsa contactului extremitatii distale a seilor cu dintii antagonisti
D. Necesita lipsa contactului extremitaii distale a seilor cu tuberozitatea sau tuberculul piriform de pe arcada
antagonista
E. Urmareste obtinerea de contacte simultane, stabile pe toti dintii in relatie centrica si intercuspidare maxima
(pag. 541)
S1555079. Cand basculeaza o proteza scheletata ce protezeaza o edentatie de clasa a-I-a Kennedy:
A. cand dintii au fost montati in afara mijlocului crestei
B. cand seile protetice sunt prea scurte
C. cand modelul de lucru a fost realizat dupa o amprenta mucostatica
D. cand reziliena mucoasei este mare
E. cand componentele crosetelor nu sunt corect aplicate pe dinti
(pag. 540)
S1555080. Care din afirmatiile privind inspectia protezelor scheletate sunt false:
1330
1331
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
inspectia se face in prezenta pacientului

inainte de prezentarea pacientului
cand se face inspectia proteza trebuie sa fie bine uscata
se controleaza gradul de finisare si lustruire a protezei
nu se mai verifica montarea si aspectul dintilor artificiali
(pag. 539)
S1555081. Care din urmatoarele afirmatii privind bascularea prin infundare sunt corecte:
A. se aplica presiuni pe cuspizii orali ai dintilor laterali
B. se aplica presiuni pe extremitatea distala a seii
C. se aplica presiuni pe elementele de mentinere indirecte
D. se aplica presiuni pe cuspizii vestibulari ai dinilor laterali
E. nu se face testul de rotatie al protezei
(pag. 540)
S1555082. Care din urmatoarele substante nu se recomanda pentru curatirea protezei:

A. sapun de toaleta
B. substante chimice
C. alcool
D. apa fiarta
E. prafuri abrazive
(pag. 545)
S1555083. Cauzele durerii la nivelul dintilor stalpi sunt:

A. contacte premature sau interferente pe dintele stalp
B. prezenta reciprocitatii
C. existenta unui brat retentiv-hiperactiv
D. contact prematur sau interferena pe un pinten ocluzal
E. conectori secundari elastici care permit deplasari ale seilor.
(pag. 548)
S1555084. Dezinsertia unei proteze scheletate de pe campul protetic se face:

A. cu forte bilaterale simultane
B. actionand asupra varfurilor bratelor retentive ale crosetelor
C. actionand asupra portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor
D. folosind indexul la protezele superioare
E. folosind indexul la protezele inferioare
(pag. 543)
A. sei supraextinse
B. exostoze
C. margini ascutite sau aspre ale seilor
D. plusuri acrilice pe faa interna a seilor
E. mucoasa subtire si atrofica
(pag. 547)
S1555086. Muscarea limbii la pacientul purtator de proteza scheletata se datoreste urmatoarelor cauze:
A. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor linguali
B. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor vestibulari
C. plasarea prea vestibular a dintilor artificiali marind spatiul pentru limba
D. mucoasa este subire si atrofica
1331
1332
Rezidentiat 2004
E. plasarea prea lingual a dintilor artificiali

(pag. 549)
S1655087. Din ce rezida necesitatea protezarii unei edentatii partiale?

A. intotdeauna in edentatia partiala masticatia este nesatisfacatoare;
B. necesitatea redarii fizionomiei si fonatiei in edentatiile frontale;
C. necesitatea evitarii suprasolicitarilor dintilor restanti;
D. evitatrea migrarilor orizontale;
E. evitarea extruziei dar nu si a egresiei.
(pag. 544)
S1655088. Dupa inserarea unei proteze partiale mobilizabile, pacientii vin la cabinetele stomatologice
din urmatoarele motive
A. fractura de croset;
B. dureri;
C. instabilitatea protezei;
D. cei mai muli vin la control din constiinciozitate;
E. putini vin la control din constiinciozitate.
(pag. 546)
S1655089. Dupa perioada de acomodare cu proteza scheletata pe timpul noptii se procedeaza astfel:
A. bruxomanii vor purta proteza;
B. bruxomanii nu vor purta proteza;
C. se recomanda purtarea protezelor ce rezolva edentatii frontale pentru a evita punerea pacientului in situatii
sociale dificile;
D. daca la mandibula avem o proteza termino-terminala iar la maxilar o proteza totala se recomanda purtarea
pe timpul nopii doar a protezei maxilare;
E. in situatia de la punctul d se scot sau se poarta ambele proteze.
(pag. 546)
S1655090. Durerea la nivelul unui dinte stalp in cazul pacientilor protezati mobilizabil poate fi cauzata
de:
A. contact prematur pe conectorul principal;
B. interferenta pe un pinten ocluzal;
C. lipsa de reciprocitate (deformarea bratului opozant);
D. conectori secundari elastici;
E. un brat retentiv hiperactiv.
(pag. 548)
S1655091. Durerea la periferia campului protetic la purtatorii de proteze partiale mobilizabile este
cauzata de:
A. traumatizarii marginale a modelului;
B. atrofia crestelor;
C. contacte premature;
D. interferene ocluzale;
E. marginilor subextinse.
(pag. 547)
S1655092. Pentru obtinerea unor proteze stabile in timpul masticatiei, in cazul edentatiei de cl. I, este
necesar:
A. sa se monteze dintii laterali strict pe mijlocul crestei;
B. sa avem cat mai multe contacte interdentare in IM si RC;
C. sa avem contacte interdentare de tip cuspid-panta cuspidiana;
1332
1333
Rezidentiat 2004
D. sa avem contacte interdentare de tip cuspid-fosa;

E. cel mai important este sa realizam echilibrarea balansata Gysi.
(pag. 542)
S1655093. Pentru obtinerea unor proteze stabile in timpul masticatiei, in cazul edentatiei de cl. I,
trebuie sa acordam importanta deosebita contactului:
A. cuspizilor palatinali superiori cu fosa antagonista (in cazul montarii normale);
B. cuspizilor vestibulari superiori cu fosa antagonista (in cazul ocluziei inverse);
C. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonista (in cazul montarii normale);
D. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonista (in cazul ocluziei inverse);
E. cuspizilor linguali inferiori cu fosa antagonista (in cazul ocluziei inverse).
(pag. 542)
S1655094. Pentru pacientii protezati partial mobilizabil, durerea la nivelul crestelor se poate datora:
A. contur neregulat al crestelor;
B. contur regulat al crestelor;
C. exostoze;
D. mucoasa subire si atrofica;
E. creste ascutite, sensibile la presiune.
(pag. 548)
S1655095. Zonele din marginile seilor aspra carora trebuie sa se intervina, de obicei la aplicarea
protezei scheletate maxilare sunt:
A. marginea seilor in zona incisivilor, unde creasta poate fi retentiva;
B. marginea interna a seilor la nivelul tuberozitatilor, mai ales cand acestea sunt retentive;
C. marginea seilor la nivelul crestei zigomato-molare;
D. marginea seilor in zona premolarilor, unde creasta poate fi retentiva;
E. la nivelul prelungirilor retromilohioidiene ale seilor.
(pag. 540)
S2155096. Durerea provocata de o proteza partiala noua poate avea drept cauze:
A. Conectori principali rigizi
B. Margini ascutite ale seilor
C. Contacte premature si interferente ocluzale
D. Mucoasa subtire si atrofica
E. Contur neregulat al crestelor
(pag. 547-548)
S2155097. Proteza partiala trebuie purtata si noaptea n urmatoarele situatii:

A. Bruxism
B. Proteze frontale
C. Maxilar protezat total si mandibula protezata termino-terminal
D. n perioada de acomodare cu proteza
E. n edentatiile de clasa a III a
(pag. 546)
S2255098. Aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala este de preferat sa se faca:

A. la sfarsitul programului de lucru
B. la prima ora de consultatie
C. in ziua sau preziua unei activitati sociale deosebite a pacientului
D. la inceputul saptamanii, pentru ca pacientul sa poata fi revazut fara probleme dupa 24 de ore
E. la sfarsit de saptamana
1333
1334
Rezidentiat 2004
(pag. . 539)
S2255099. Sedinta de aplicare a protezelor scheletate in cavitatea bucala cuprinde etapele :

A. lustruirea protezelor
B. inspectia protezelor
C. aplicarea protezei in cavitatea bucala
D. instructiuni pentru pacientul purtator de proteza partiala
E. stabilirea sedintei de reexaminare
(pag. 539)
S2255100. Zonele din marginile seilor mandibulare asupra carora trebuie sa se intervina de obicei sunt
:
A. marginea vestibulara a seilor din zona premolarilor , unde frecvent creasta este retentiva
B. marginea vestibulara a seilor la nivelul liniei milohioidiene
C. prelungiri retromilohioidiene ale seilor
D. marginea linguala a seilor in zona premolarilor, unde frecvent creasta este retentiva
E. marginea linguala a seilor la nivelul liniei milohioidiene
(pag. 540)
S2255101. Pentru a se obtine proteze stabile in timpul masticatiei este mult mai util :
A. sa se realizeze contacte interdentare numai de tipul cuspid-fosa si nu de tipul cuspid-panta cuspidiana
B. sa se monteze dintii laterali strict pe mijlocul crestelor
C. sa se acorde importanta deosebita cuspizilor palatinali superiori cu fosa antagonista (in ocluzia inversa) si
cuspizilor linguali inferiori (in montarile normale)
D. sa existe cat mai multe contacte interdentare in intercuspidare maxima si relatie centrica
E. sa se realizeze contacte interdentare de tipul cuspid-fosa cat si de tipul cuspid-panta cuspidiana
(pag. 542)
S2255102. Instructiunile privind insertia si dezinsertia protezelor prevad :

A. proteza se insera cu crosetele in dreptul dintilor corespunzatori
B. prin presiuni usoare, cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor, proteza va fi impinsa de-a lungul axului de
insertie, pana la completa asezare pe campul protetic
C. prin presiuni usoare, cu degetele pe crosete la nivelul bratelor activeale crosetelor, proteza va fi impinsa
de-a lungul axului de insertie, pana la completa asezare pe campul protetic
D. pacientul , in nici un caz sa nu muste pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic
E. dezinsertia se face actionand cu unghia degetelor mari pentru protezele superioare si cu indexul , pentru
cele inferioare
(pag. 543)
S2255103. Ingrijirea protezelor se face :

A. prin periere cu o perie de unghii sub jet puternic de apa rece
B. o data pe saptamana, noaptea, proteza sa fie tinuta intr-un pahar cu 2 parti apa si o parte otet
C. o data pe saptamana, noaptea, proteza sa fie tinuta intr-un pahar cu o parte apa si 2 parti otet
D. curatirea protezei cu apa fiarta, substante chimice, alcool sau prafuri abrazive
E. perierea se face deasupra chiuvetei, care trebuie sa fie aproape plina cu apa pentru a diminua socul si a
impiedica deteriorarea protezei daca aceasta aluneca din mana
(pag. 545)
S2255104. Purtarea protezei :

A. se face zi si noapte in perioada de acomodare
B. dupa perioada de acomodare, proteza nu mai trebuie purtata noaptea
C. dupa perioada de acomodare proteza va fi purtata si noaptea
D. noaptea se pastreaza intr-un pahar cu apa, pentru a se evita deshidratarea acrilatului
E. noaptea se pastreaza intr-un pahar cu detergent pentru o curatare mai profunda
1334
1335
Rezidentiat 2004
(pag. . 546)
S2255105. Proteza partiala trebuie purtata si noaptea in situatiile :

A. bruxism
B. proteze biterminale
C. proteze frontale
D. maxilar protezat cu o proteza totala, iar la mandibula exista o proteza termin-terminala
E. in edentatii clasa a III-a
(pag. 546)
S2255106. Durerea la periferia campului protetic poate fi datorata unor:

A. sei supraextinse, cauzate de amprente nefunctionale
B. plusuri acrilice pe fata interna a seilor
C. mucoasa subtire si atrofica
D. margini ascutite sau aspre ale seilor
E. contacte premature si interferente ocluzale
(pag. 547)
S2255107. Durerea provocata de o proteza partiala noua se poate datora:

A. margini groase si lustruite ale seilor
B. conectori principali rigizi
C. atrofii ale crestelor, mai ales dupa extractii recente
D. contur neregulat al crestelor (exostoze)
E. traumatizari marginale ale modelului in timpul lucrului in laborator
(pag. 547)
S2255108. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora :

A. contur regulat al crestelor
B. exostoze
C. mucoasa subtire si atrofica
D. lipsa de adaptare a seilor la nivelul fundului de sac vestibular
E. pliuri longitudinale de mucoasa neintinse la amprentare
(pag. 548)
S2255109. Cauzele mai frecvente ale durerii aparute dupa aplicare aprotezei sunt :
A. contact prematur sau o interferenta pe un pinten ocluzal
B. brat retentiv hiperactiv
C. prezenta reciprocitatii
D. contacte premature sau interferente pe dintele stalp
E. conectori secundari elastici
(pag. 549)
S2255110. Muscarea limbii se poate datora

A. unei pozitii eronate in montarea dintilor artificiali, plasati prea lingual
B. unei pozitii eronate in montarea dintilor artificiali, plasati prea vestibular
C. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor linguali
D. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor vestibulari
E. la pacienti in varsta, care au un tonus muscular scazut
(pag. 549)
S2255111. Desprinderea protezei apare in situatiile:

A. dintii artificiali montati la mandibula sunt prea lingualizati
1335
1336
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
dintii artificiali montati pe creasta

dintii prea vestibularizati, prin actiunea obrazului, mai ales in edentatiile terminale
margini groase ale protezei, mai ales in zona tuberozitatilor
dinti stalpi cu retentivitati favorabile
(pag. . 550)
S2255112. Incapacitatea de a face masticatie cu o proteza partiala s-ar putea datora :

A. restabilirea mentinerii protezei si eliminarea durerii
B. pacientul a stat mult timp fara tratament protetic si a facut masticatie numai pe dintii restanti din regiunea
frontala
C. dintii artificiali sunt abrazati
D. introducerea in gura a unor cantitati prea mici de alimente
E. contacte premature sau interferente ocluzale
(pag. . 550-551)
S2255113. Daca cantitatea de alimente sub proteza este mare, aceasta se datoreaza :
A. mentinerii protezei pe campul protetic
B. departarii marginilor seii de zonele retentive ale crestei
C. adaptarea seilor corectate prin captusire
D. lipsei de mentinere a protezei
E. contacte premature sau interferente
(pag. . 551)
S2255114. Dificultatile de vorbire pot sa apara :

A. mai ales cand este plasat un conector principal in zona anterioara a palatului
B. mai ales cand este plasat un conector principal in zona posteriaora a palatului
C. cand dintii frontali sunt montati prea mult spre oral
D. cand grosimea protezei este prea mare
E. cand spatiul pentru limba este redus
(pag. 552-553)
S2255115. Producerea unui zgomot se datoreaza:

A. lipsei de mentinere a protezei
B. este sesizat la inchiderea gurii prin lovirea dintilor intre ei
C. unei dimensiuni verticale prea mici
D. dintii din acrilat produc mai usor acest zgomot
E. dintii din portelan nu produc zgomot
(pag. 553)
S2255116. Senzatia de greata aparuta dupa aplicarea protezelor partiale in cavitatea bucala :
A. se intalneste destul de frecvent
B. se datoreaza unui conector principal care ajunge dincolo de linia Ah
C. se poate datora unor sei mandibulare groase linguo-distal
D. poate fi data de un conector principal prea apropiat de mucoasa
E. poate fi data de un conector principal prea departat de mucoasa
(pag. 553)
S2255117. Senzatia de arsura aparuta dupa aplicare aprotezelor :

A. poate fi o manifestare locala a unei stari generale anormale, care coincide cu aplicarea protezei(diabet,
anemie)
B. nu poate fi data de o iritatie protetica
C. nu poate exista o cauza ocluzala
1336
1337
Rezidentiat 2004
D. poate sa apara insa si la climacteriu

E. poate sa apara in diferite stari psiho-nevrotice
(pag. . 553)
S2255118. Tratamentul in caz de senzatie de arsura aparuta dupa aplicarea protezelor in gura, consta
in:
A. nu necesita tratament, cu timpul pacientul se obisnuieste
B. igiena perfecta, nepurtarea protezei noaptea
C. captusirea sau refacerea protezei, dar numai dupa vindecarea mucoasei
D. captusirea sau refacerea protezei si purtarea protezei chiar daca mucoasa nu s-a vindecat complet
E. daca senzatia de arsura este data de presiunea protezei pe terminatiile nervoase de la nivelul gaurii
incisive sau mentoniere, atunci tratamentul consta in despovararea zonelor respective
(pag. 553-554)
S2255119. Referitor la neadaptarea la proteza :

A. sunt cazuri frecvente cand pacientii nu se pot adapta la proteza
B. sunt cazuri destul derare cand pacientii nu se pot adapta la proteza
C. se intampla la pacientii foarte nervosi
D. se intampla la pacientii in varsta
E. se intampla la pacientii care considera purtarea protezei ca o infirmitate
(pag. 554)
S2255120. La insertia protezei in cavitatea bucala :

A. proteza poate fi introdusa dupa corecturi minime
B. proteza poate fi introdusa dupa corecturi majore
C. proteza poate fi introdusa fara nici un fel de corecturi
D. este necesara o presiune mica
E. este necesara o presiune medie
(pag. . 540)
S2255121. Depistarea zonelor campului protetic care impiedica sau fac dificila insertia protezei se face
mai usor :
A. la nivelul crestelor deoarece mucoasa se inroseste
B. la nivelul dintilor restanti
C. la nivelul crestelor deoarece mucoasa se albeste
D. la nivelul crestelor unde pot fi sesizate si de pacient prin aparitia durerii
E. la nivelul dintilor antagonisti
(pag. 540)
S2255122. Zonele in care se verifica prin inspectie si palpare lungimea seilor sunt :
A. zona vestibulara
B. zona linguala centrala
C. linia milohioidiana
D. la nivelul extremitatii distale
E. la nivelul extremitatii meziale
(pag. 540)
S2255123. Referitor la bascularea laterala in cazul edentatiilor terminale urmatoarele afirmatii sunt
false:
A. se verifica prin presiuni pe cuspizii linguali ai dintilor laterali
B. se verifica prin presiuni pe dintii frontali
C. se verifica prin presiuni vestibulari ai dintilor laterali
D. este data de montarea dintilor inafara mijlocului crestei
1337
1338
Rezidentiat 2004
E. este data de montarea dintilor pe mijlocul crestei

(pag. 541)
S2255124. Testul de rotatie al protezei se face prin :

A. presiuni pe extremitatea distala a seii
B. presiuni pe elementele de mentinere indirecta
C. presiuni pe elementele de mentinere directa
D. nu se fac nici un fel de presiuni
E. acest test nu este necesar
(pag. . 541)
S2255125. Mentinerea(retentia) directa a protezei se verifica prin :

A. incercari de desprindere orizontala prin tractiuni in axul de dezinsertie
B. incercari de desprindere verticala prin tractiuni in axul de dezinsertie
C. tractiuni asupra portiunilor flexibile ale bratelor retentive
D. tractiuni asupra portiunilor rigide ale bratelor retentive
E. tractiuni ale portiunilor rigide ale bratelor opozante
(pag. 541)
S2255126. Readaptarea crosetului sau activarea crosetului se face :

A. cu ajutorul unui cleste fara dinti cu falci rotunde
B. cu ajutorul unui cleste cu dinti si falci rotunde
C. in prezenta pacientului
D. nu trebuie vazuta de pacient
E. nu mai pot fi activate crosetele
(pag. 541)
S2255127. Inainte de a cerceta rapoartele de ocluzie se va examina :

A. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu dintii antagonisti
B. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu tuberozitatea
C. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu tuberculul piriform
D. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu saua antagonista
E. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu pintenii ocluzali
(pag. 541)
S2255128. Referitor la contactele premature si interferentele de pe seile terminale sunt corecte

afirmatiile:
A. erorile mari ocluzale pot fi depistate cu hartia de articulatie
B. erorile mari ocluzale pot fi depistate cu lac colorant
C. erorile mici ocluzale pot fi depistate cu lac colorant
D. erorile mici ocluzale pot fi depistate cu hartie de articulatie
E. dupa 24 de ore de purtare a protezei, contactele premature si interferentele devin vizibile si vor fi slefuite
(pag. 542)
S2255129. Dupa conceptia echilibrarii balansate a lui Gysi, protezele clasa I trebuie sa aiba in
masticatie contacte dentare :
A. pe partea activa
B. pe partea de balans
C. doar pe partea activa
D. doar pe partea de balans
E. pe partea anterioara
(pag. 542)
1338
1339
Rezidentiat 2004
S2255130. Contactele interdentare, in vederea obtinerii unei proteze stabile in timpul masticatiei, nu
trebuie sa fie de tipul :
A. cuspid-cuspid
B. cuspid-fosa
C. cuspid panta cuspidiana
D. cuspid-creasta marginala
(pag. . 542)
S2255131. Perioada de adaptare la protezele partiale depinde de :

A. varsta pacientului
B. tipul de sistem nervos
C. Sex
D. starea campului protetic
E. timpul scurs de la pierderea dintilor
(pag. 544)
S2255132. Incizia alimentelor in cazul protezelor partiale frontale provoaca:

A. bascularea protezei
B. dezlipirea protezei
C. traumatism excesiv la nivelul crestei frontale edentate
D. traumatism excesiv la nivelul zonelor laterale
E. traumatism excesiv la nivelul liniei milihioidiene
(pag. 544)
S2255133. Referitor la durerea de la nivelul papilei incisive , afirmatiile urmatoare sunt false:
A. durerea poate sa apara din cauza lipsei de foliere
B. durerea poate sa apara din cauza unei folieri insuficiente
C. nu are importanta folierea in aceasta zona
D. dupa slefuirea protezei, aplicarea ei se face numai dupa un interval de 24-48 ore
E. dupa slefuirea protezei, aceasta se poate aplica pe campul protetic imediat
(pag. 550)
S2255134. Un decubitus protetic la nivelul mucoasei se manifesta astfel :

A. la inceput apare durerea
B. la inceput apare hiperemia
C. durerea apare dupa 24 de ore
D. durerea apare dupa 12 ore
E. ulceratia apare dupa 12 ore
(pag. 550)
S2255135. Muscarea obrajilor dupa aplicare protezelor partiale:

A. este mai rar intalnita
B. se intalneste la pacientii mai in varsta, care au un tonus muscular crescut
C. se intalneste la pacientii mai in varsta, care au un tonus muscular scazut
D. se intalneste mai ales cand maseterul ocupa spatiul edentat
E. se intalneste mai ales cand dupa edentatie buccinatorul tinde sa ocupe spatiul edentat
(pag. 549)
S2555136. Dezinseria unei proteze scheletate de pe cmpul protetic se face :

A. cu fore bilaterale simultane
B. acionnd asupra vrfurilor braelor retentive ale croetelor
1339
1340
Rezidentiat 2004
C. aconnd asupra poriunii rigide ale braelor retentive ale croetelor

D. folosind indexul la protezele superioare
E. folosind indexul la protezele inferioare
(pag. 540)
S2655137. Sindromul Syogren n forma sa tipica se caracterizeaza prin simptomatologie:

A. salivara
B. renala
C. hepatica
D. oculara
E. articulara
(pag. 1155)
S2655138. Boala Mickulicz se caracterizeaza prin:

A. hipertofia simetrica a glandelor salivare
B. hipertrofia simetrica a glandelor lacrimale
C. inflamatia articulatiei temporo-mandibulare
D. ageuzie
E. cacosmie
(pag. 1156)
S2655139. Boala Mickulicz este o boala:

A. rara
B. frecventa
C. evolutie maligna
D. evolutie benigna
E. care depinde de vrsta
(pag. 1156)
S2655140. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin:

A. hipertofia glandelor salivare si lacrimale
B. adenopatie inghinala
C. adenopatie cervicala
D. submaxilita cronica
E. ageuzie
(pag. 1157)
S2655141. n sindromul Mickulicz examenul anatomopatologic are aspect de:

A. limfom malign
B. adenom pleomorf
C. limfosarcom
D. leiomiosarcom
E. rabdomiosarcom
(pag. 1157)
S2655142. Sindromul Mickulcz afecteaza de regula:

A. vrstnicii
B. femei si barbati n egala, asura
C. copii prescolari
D. numai femei n menopauza
E. bolnavii cu ciroza hepatica
(pag. 1157)
1340
1341
Rezidentiat 2004
S2655143. Leziunea limfoepiteliala benigna este asemanata de multi autori cu.

A. sindromul Syogren
B. sindromul Menier
C. boala Mickulicz
D. boala ghearelor de pisica
E. histiocitoza X
(pag. 1157)
S2655144. Boala Besnier- Boeck- Schaumann se caracterizeaza prin:

A. leziuni cutanate nodulare
B. leziuni osoase
C. leziuni ganglionare
D. insuficienta renala
E. parodontopatii marginale cronice profunde
(pag. 1157)
S2655145. n boala Besnier- Boeck- Schaumann tumefierea glandelor parotide este:

A. bilaterala
B. dureroasa
C. nedureroasa
D. unilaterala
E. nu se produce
(pag. 1157)
S2855146. Inspectia protezelor scheletate presupune:

A. o examinare sumara
B. o examinare minutioasa
C. observarea gradului de finisare
D. controlul lustruirii
E. lustruirea se realizeaza in cabinet de medic
(pag. 539)
S2855147. Instruirea pacientului privind insertia si dezinsertia protezei scheletate:

A. trebuie demonstrata de medic
B. se atrage atentia pacientului sa nu muste pe proteza in scopul asezarii acesteia pe campul protetic
C. dezinsertia se face actionand cu unghia degetelor mici
D. dezinsertia se face actionand la nivelul varfului crosetului
E. pacientul poate sa muste pe proteza in vederea pozitionari ei pe campul protetic
(pag. 543)
A. sei supraextinse
B. exostoze
C. margini ascutite sau aspre ale seilor
D. plusuri acrilice pe fata interna a seilor
E. mucoasa subtire si atrofica
(pag. 547)
S2955149. Localizarile frecvente ale durerii dupa aplicarea protezei sunt:

A. la nivelul torusului mandibular
B. la nivelul comisurii bucale
1341
1342
Rezidentiat 2004
C. la periferia campului protetic

D. la nivelul dintelui stalp
E. la nivelul crestelor
(pag. 547)
S2955150. Muscarea limbii la pacientul purtator de proteza scheletata se datoreaza urmatoarelor cauze:
A. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor linguali
B. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor vestibulari
C. plasarea prea vestibular a dintilor artificiali marind spatiul pentru limba
D. mucoasa este subtire si atrofica
E. plasarea prea lingual a dintilor artificiali
(pag. 549)
1342
1343
Rezidentiat 2004
Tema nr. 56
Readaptarea protezelor pariale scheletate
BIBLIOGRAFIE:

S1256001. Cauzele golurilor aparute la nivelul marginilor protezei scheletate captusite
A. folosirea unei cantitati adecvate de acrilat
B. umezirea suprafetelor de acrilat cu monome
C. bule de aer prinse in acrilat
D. .acrilat autopolimerizabil insuficient cantitativ
E. acrilat prea uscat cind s-a aplicat pe sei si pe model
(pag. 596)
S1256002. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadei dentare artificiale se face cind
A. exista atrofii mari ale crestelor
B. exista atrofii medii ale crestelor
C. dintii artificiali nu sunt deteriorati
D. presupune numai inlocuirea acrilatului de pe fata mucozala a seilor
E. se poate face in orice situatie
(pag. 595)
S1256003. Urmatoarele afirmatii privind captusirea protezelor scheletate sunt gresite:

A. se captusesc numai protezele cu sprijin dento-parodontal
B. scheletul metalic sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti
C. dintii artificiali in buna stare si montati corect
D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare
E. se poate captusi orice proteza indiferent de sprijin
(pag. 586)
S1356004. Captusirea protezelor vechi care trateaza edentatii de clasa l si a ll-a, este indicata:
A. cand s-a produs o atrofie mica a crestelor;
B. cand s-a produs o atrofie mare a crestelor;
C. cand s-a produs o atrofie uniforma a crestelor;
D. cand s-a produs o atrofie neuniforma a crestelor;
E. toate raspunsurile sunt false.
(pag. 558)
S1356005. Rebazarea protezelor scheletate consta in:

A. adaugarea unui strat de acrilat autopolimerizabil la seile protetice;
B. refacerea seilor protetice, dintii artificiali fiind pastrati si montati in aceeasi pozitie;
C. inlocuirea atat a dintilor artificiali cat si a seilor;
D. inlocuirea dinilor artificiali;
E. inlocuirea seilor acrilice si scheletului metalic.
(pag. 563)
S1456006. Atrofia campului protetic subiacent unei proteze scheletate este mai mica:
A. in caz de sprijin mucozal al protezei
1343
1344
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
La maxilar
in caz de aplicare a protezei dupa parodontopatii
in caz de osteoporoza
in caz de afectiuni metabolice
(pag. 555)
S1456007. Captusirea protezelor scheletate care au sprijin dento-parodontal:

A. se poate realiza si in cazul suprafetei mucozale metalice
B. proteza va fi ambalata in cuveta in laborator
C. daca s-a realizat captusire prin metoda directa in ocluzie, este necesara echilibrarea ocluzala
D. este necesara cand protezele scheletate s-au aplicat dupa extracii recente
E. la captusire prin metoda directa in ocluzie benzile de leucoplast care protejeaza suprafetele externe ale
protezei trebuie sa ajunga si pe suprafetele ocluzale
(pag. 561-562)
S1456008. Care afirmatii sunt adevarate referitor la faza de laborator a captusirii indirecte cu gura
deschisa a protezelor scheletate terminale vechi:
A. Ambalarea protezei se face in cuveta
B. Pe jumatatea inferioara a presei se fixeaza modelul soclat cu proteza
C. Pe jumatatea superioara a protezei se fixeaza cheia de gips a impresiunilor dentare
D. Dupa priza gipsului proteza se indeparteaza de pe model si se fixeaza cu ceara in cheia de ocluzala de
gips
E. Conectorul principla, crosetele si pintenii trebuie sa fie acoperiti cu gips la turnarea modelului
(pag. 559)
S1456009. Care afirmatii sunt adevarate referitor la metoda de captusire indirecta cu gura deschisa a
protezelor scheletate terminale vechi:
A. Pasta ZOE se indeparteaza usor de pe proteza dupa turnarea modelului
B. La mandibula se prefera amprentarea cu ceara bucoplastica
C. La mandibula se prefera amprentarea cu pasta ZOE
D. La maxilar se prefera amprentarea cu ceara bucoplastica
E. Ambalarea protezei se va face in cuveta
(pag. 558)
S1456010. in ceea ce priveste rebazarea protezelor scheletate:

A. Tehnica de laborator este facila
B. Atrofia centripeta la maxilar si centrifuga la mandibula nu indica o alta montare a dintilor artificiali
C. E mai simplu si mai sigur sa se refaca odata cu seile si arcadele dentare artificiale
D. Pentru confecionarea seilor se utilizeaza acrilat autopolimerizabil
E. Ambalarea protezei se face in presa
(pag. 563)
S1456011. Referitor la rebazarea protezelor scheletate care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. scheletul metalic al protezei trebuie sa fie integru si bine adaptat pe dinti
B. dintii artificiali trebuie sa nu fie deteriorati
C. ocluzia trebuie sa poata fi corectata prin simple slefuiri de echilibrare
D. ambalarea protezei se va face in presa
E. rebazarea poate readapta marginal extinderea si modelarea marginala a seilor
(pag. 562-563)
S1556012. Captusirea protezelor scheletate consta in:

A. inlocuirea dintilor artificiali
B. refacerea seilor protetice
1344
1345
Rezidentiat 2004
C. inlocuirea seilor protetice

D. adaugarea unui strat de acrilat la seile protetice
E. indepartarea unui strat de 3 mm de acrilat
(pag. 555)
S1556013. Care din urmatoarele afirmatii privind tehnica indirecta de captusire a protezelor terminale
vechi cu gura deschisa nu sunt corecte:
A. pentru amprentare se folosesc elastomeri de consistenta medie
B. ambalarea protezei se face in cuveta
C. nu se indica ambalarea protezei in cuveta
D. pentru amprentare se folosesc ceruri bucoplastice
E. captusirea se face folosind presa speciala
(pag. 558)
S1556014. Pe cine se exercita presiuni in timpul amprentarii pentru captusire protezelor scheletate prin
metoda directa cu gura deschisa:
A. pe seile protetice
B. pe pintenii de sprijin
C. pe conectorii principali
D. pe elementele de meninere directa
E. nu se exercita presiuni
(pag. 556)
S1556015. Rebazarea se face in urmatoarele conditii:

A. schelet integru al protezei
B. schelet neadaptat pe dinti
C. dintii artificiali sunt deteriorati
D. schelet incorect adaptat
E. ocluzia nu poate fi corectata prin simple slefuiri de echilibrare
(pag. 562)
S1556016. Refacerea seilor si arcadei dentare a protezelor scheletate poate fi realizata daca:
A. exista atrofie mica a crestelor
B. scheletul metalic al protezei nu ste integru
C. scheletul metalic nu este adaptat pe dintii restanti
D. pacientul este mulumit de proteza
E. scheletul metalic este bine adaptat pe dintii restanti
(pag. 563)
S1556017. Scopul rebazarii este:

A. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mica
B. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mare
C. adaugarea unui strat de acrilat la seile cu suprafata acrilica
D. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala funcionala
E. inlocuirea dintilor artificiali si a seilor
(pag. 562)
S1656018. Dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt:

A. legatura ideala cu acrilatul seiilor;
B. legatura satisfacatoare cu acrilatul seilor;
C. miros placut;
D. gust placut;
1345
1346
Rezidentiat 2004
E. schimbarea culorii in timp.

(pag. 560)
S1656019. in cazul protezelor partiale care au sprijin mucozal sau mixt, timpul in care se produce
atrofia crestelor alveolare depinde de:
A. profesia pacientului;
B. reactivitatea individuala;
C. prezenta obturatiilor pe dintii stalpi;
D. absena obturaiilor pe dinii restani;
E. prezenta unor inflamatii pulpare.
(pag. 555)
S1656020. Obiectivele principale ale rebazarii protezelor scheletate sunt:

A. readaptarea seilor la crestele alveolare atrofiate intens;
B. imbunatatirea dintilor restanti;
C. pozitivarea testului de rotatie la protezele laterale;
D. pozitivarea testului de rotaie la protezele terminale;
E. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionala
(pag. 562)
S1656021. Pentru captusirea protezelor scheletate trebuie indeplinite conditiile:

A. scheletul metalic al protezei sa fie in stare buna, usor deformat;
B. scheletul metalic sa fie adaptat aproximativ la dintii restanti;
C. seile sa fie incorect extinse;
D. dinii artificiali sa fie abrazai;
E. ocluzia sa poata fi echlibrata prin mici slefuiri de echilibrare.
(pag. 555)
S1656022. Protezele scheletate se pot rebaza daca sunt indeplinite conditiile:

A. schelet aproximativ adaptat pe dinti;
B. dinti artificiali abrazati;
C. ocluzie dezechilibrata;
D. dini restani fara carie;
E. dinti artificiali nedeteriorati.
(pag. 562)
S2156023. Captusirea directa a protezelor scheletate terminale noi dupa metoda cu gura deschisa
are ca avantaj:
A. Se vede limita dintre acrilatul termopolimerizabil si cel autopolimerizabil
B. Scheletul se aplica precis pe dintii restanti
C. Nu se nalta ocluzia
D. Proteza se ndeparteaza usor
E. Nu se irita mucoasa
(pag. 556)
S2256024. In functie de tipul de sprijin al protezelor partiale, atrofia crestelor este mai mare in cazul :
A. celor cu sprijin mucozal
B. celor cu sprijin mixt
C. celor cu sprijin dento-parodontal
D. atrofia nu este influentata de sprijinul protezelor
E. raspuns corect B si C
(pag. 555)
1346
1347
Rezidentiat 2004
S2256025. Proteza captusita sau rebazata prezinta testul de rotatie negativ :

A. cind proteza s-a deplasat la ambalare
B. in timpul amprentarii pacientul a deschis gura
C. in timpul amprentarii pacientul nu a deshis gura
D. in timpul amprentarii medicul a apasat pe sei
E. scheletul nu a avut trei puncte de sprijin pe dinti
(pag. .565)
S2256026. Indicatiile rebazarii sunt urmatoarele:

A. testul de rotatie al protezelor terminale este evident pozitiv si sesizat de pacient
B. proteza a fost captusita si are un aspect neplacut
C. proteze vechi captusite sau reparate de mai multe ori
D. raspuns corect B si C
E. raspuns corect A,B si C
(pag. 562)
S2256027. Aparitia unei linii de demarcatie intre acrilatul vechi si nou(uneori o depresiune) se
datoreaza :
A. acrilatul autopolimerizabil aplicat pe sei si pe model a fost prea uscat
B. acrilatul autopolimerizabil aplicat pe sei si pe model a fost prea umed
C. nu s-a curatat corect acrilatul vechi
D. acrilatul autopolimerizabil aplicat pe sei si pe model a fost prea murdar
(pag. 564)
S2256028. Remediul in cazul aparitiei unei linii de demarcatie intre acrilatul vechi si nou(uneori o
depresiune) este :
A. aplicarea acrilatului pe sei , cand consistenta este moale
B. aplicarea acrilatului pe sei si pe model , cand consistenta este corespunzatoare ;pensularea pe suprafetele
acrilatului de monomer
C. aplicarea acrilatului pe sei si pe model , cand consistenta este corespunzatoare ;pensularea pe
suprafetele acrilatului de polimer
D. aplicarea acrilatului pe sei si pe mucoasa orala, cand consistenta este corespunzatoare ;pensularea pe
suprafetele acrilatului de monomer
(pag. 564)
S2256029. Care din afirmatiile referitoare la scopul rebazarii protezelor scheletate sunt adevarate:
A. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mare
B. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionala
C. proteze vechi captusite sau reparate de mai multe ori
D. proteze vechi captusite odata
E. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie minima
(pag. 562)
S2256030. Care din afirmatiile referitoare la indicatiile rebazarii sunt adevarate:

A. testul de rotatie al protezelor terminale se percepe greu dar el exista
B. proteza a fost captusita si are un aspect placut
C. proteze vechi captusite sau reparate o singura data
D. acrilatul seilor unor proteze noi este poros
E. acrilatul seilor unor proteze vechi este poros
(pag. 562)
1347
1348
Rezidentiat 2004
S2256031. Atrofia crestelor de sub seile protezelor scheletate se poate treduce prin :
A. retentii alimentare din cauza unui spatiu intre conectori si dinti
B. retentii alimentare din cauza unui spatiu intre pinteni si dinti
C. retentii alimentare din cauza unui spatiu intre creste si sei
D. vizibilitatea unui spatiu de aspect nefizionomic intre pinteni si dinti
E. vizibilitatea unui spatiu de aspect nefizionomic intre conectorii
(pag. 560)
S2256032. Care din urmatoarele afirmatii privind dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt
false :
A. miros si gust neplacut
B. schimbarea culorii in timp
C. legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilient
D. miros si gust acceptabil dar nu perfect
(pag. 560)
S2256033. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi, dupa metoda cu gura
inchisa grosimea de acrilat ce se indeparteaza este de :
A. 0,5-1 mm
B. 1-2 mm
C. 2-3 mm
D. 3-4 mm
E. 0,5-0,75 mm
(pag. 559-560)
S2256034. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi, dupa metoda cu gura
inchisa perioada cat se fac miscari de modelare de catre medic si pacient este de :
A. 3 minute
B. 4 minute
C. 5 minute
D. 6 minute
E. o perioada ce difera de la un practician la altul
(pag. 559-560)
S2256035. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu gura
deschisa dintii vor fi acoperiti de gips in presa de captusire :
A. 1/2
B. 1/3
C. 1/4
D. 1/8
E. deloc
(pag. .559)
S2556036. Pe care din elementele unei proteze scheletate se exercit presiuni n timpul amprentrii
pentru cptuire a acesteia prin metoda direct cu gura deschis:
A. pe eile protetice
B. pe pintenii de sprijin
C. pe conectorii principali
D. pe elementele de meninere direct
E. nu se exercit presiuni
(pag. 564)
1348
1349
Rezidentiat 2004
S2656037. Incidenta cancerului etajului mijlociu al fetei este mai mare la:
A. barbati
B. femei
C. barbati si femei n aceeasi masura
D. adolescenti
E. copii
(pag. 1044)
S2656038. Invazia tumorala a nervului sfeno-palatin poate determina anestezia:

A. mentonului
B. palatului
C. piramidei nazale
D. pavilionului urechii
E. limbii
(pag. 1045)
S2656039. Metode invazive de investigatie n cancerul etajului mijlociu al fetei:

A. radiografia
B. rezonanta magnetica
C. biopsia
E. examenul clinic
(pag. 1048)
S2656040. Metastazele cancerului de masiv facial sunt:

A. rare
B. frecvente
C. nu se produc niciodata
D. la nivel numai ganglionar
E. fiind tumori benigne nu se produc
(pag. 1049)
S2656041. Indicatiii pentru rezectia partiala de maxilar n cancerul etajului mijlociu al fetei:
A. tumorile mici, care nu necesita extindere n structurile nvecinate
B. tumori de mezostructura
C. tumori etmoidale
D. tumorile malare
E. tumori ale piramidei nazale
(pag. 1052)
S2956042. Refacerea seilor si a arcadei dentare artificiale a protezei scheletate se face in caz de:
A. atrofii mari a crestelor
B. dinti artificiali deteriorati
C. aspect neplacut al protezei
D. dupa captusiri repetate
E. toate
(pag. 563)
S2956043. Captusirea protezelor vechi care trateaza edentatii de clasa I si a II-a este indicata:
A. cand s-a produs o atrofie mica a crestelor
B. cand s-a produs o atrofie mare a crestelor
C. cand s-a produs o atrofie uniforma a crestelor
1349
1350
Rezidentiat 2004
D. cand s-a produs o atrofie neuniforma a crestelor

E. toate reaspunsurile sunt false
(pag. 558)

S1256044. Proteza scheletata cu sprijin dento-parodontal se poate captusi
A. direct cu gura inchisa
B. direct cu gura deschisa
C. indirect
D. numai daca are sei cu fata mucozala
E. indiferent din ce material sunt seile
(pag. 593)
S1256045. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadelor dentare artificiale

A. prin metoda directa
B. seile servesc drept portamprenta
C. cind exista atrofii mari ale crestelor
D. dintii artificiali nu sunt deteriorati
E. aspect deteriorat datorita captusirilor multiple
(pag. 595)
S1256046. Captusirea protezelor terminale vechi se face

A. in caz de atrofie mare a crestei
B. in caz de atrofie mica a crestei
D. scheletul metalic este deteriorat
E. schelet metalic intact, bine adaptat pe dinti
(pag. 588)
S1256047. Cauzele porozitatilor din acrilatul autopolimerizabil folosit la readaptarea protezelor

scheletate sunt:
A. polimerizarea nu s-a facut sub presiune
B. proteza s-a deplasat la ambalare
C. raport corect pulbere-monomer
D. umezirea suprafetelor de acrilat cu monomer
E. nerespectarea proportiei polimer-monomer
(pag. 597)
S1256048. Cauzele prezenti de goluri la nivelul acrilatului

A. acrilatul nu a fost presat la marginea modelului
B. acrilatul aplicat pe sei si model a fost prea uscat
C. acrilat autopolimerizabil insuficient cantitativ
D. nerespectarea proportiei pulbere-monomer
E. bule de aer prinse in acrilat
(pag. 7pag 596)

A. schimbarea culorii in timp
B. produc dureri la nivelul crestelor
C. miros si gust neplacut
1350
1351
Rezidentiat 2004
D. legatura buna cu acrilatul seilor

E. neutralizarea fortei de masticatie
(pag. 592)
S1256050. Golurile aparute la nivelul marginilor protezei scheletate captusite se pot remedia prin:
A. utilizarea pentru captusire a presei speciale
B. evitarea aerului comprimat daca contine apa sau ulei
C. folosirea unei cantitati adecvate de acrilat
D. umezirea suprafetelor de acrilat cu monomer
E. presarea cu spatula a acrilatului la nivelul zonelor marginale ale seilor
(pag. 596)
S1256051. Rebazarea protezelor scheletate

A. inseamna inlocuirea acriliatului seilor, fara a modifica arcada dentara artificiala
B. se face cind dintii artificiali nu sunt deteriorati
C. se face cind dintii artificiali sunt deteriorati
D. inseamna refacerea seilor si a arcadelor dentare artificiale
E. se face cind testul de rotatie al protezelor terminale este negativ
(pag. 594)
S1256052. Refacerea seilor si a arcadelor dentare artificiale la proteza scheletata se face

A. cind scheletul metalic al protezei este deteriorat
B. cind scheletul metalic al protezei este integru si bine adaptat la dintii restanti
C. utilizind metoda indirecta
D. cind dintii artificiali sunt deteriorati
E. cind dintii artificiali nu sunt deteriorati
(pag. 595)
S1256053. Timpii rebazarii protezelor scheletate sunt

A. indepartarea unui strat de acrilat de pe fata mucozala si de la marginile seilor
B. amprentarea prin tehnica cu gura inchisa
C. amprentarea prin tehnica cu gura deschisa
D. turnarea modelului in doi timpi
E. confectionarea seilor de acrilat termopolimerizabil
(pag. 595)
S1256054. Urmatoarele afirmatii privind captusirea protezelor scheletate sunt adevarate

A. scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat
B. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala
C. dinti artificiali deteriorati
D. se captusesc doar protezele cu sprijin dento-parodontal
E. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare
(pag. 586)
S1356055. Captusirile protezelor partiale scheletate se fac in urmatoarele conditii:

A. scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti;
B. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala;
C. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati corect;
D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare;
E. se pot captusi doar protezele cu sprijin mixt: dento-mucozal si muco-osos.
(pag. 555)
1351
1352
Rezidentiat 2004
S1356056. Indicatiile rebazarii sunt urmatoarele:

A. testul de rotatie al protezelor terminale este evident pozitiv si sesizat de pacient;
B. proteze vechi captusite sau reparate de mai multe ori;
C. acrilatul seilor unei proteze noi este poros;
D. proteza a fost captusita si are un aspect neplacut;
E. dintii artificiali sunt deteriorati.
(pag. 562)
S1356057. Materialele reziliente de captusire au urmatoarele dezavantaje:

A. legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilient;
B. starea de discomfort resimtita de pacient, datorita consistentei materialului;
C. miros si gust neplacut din cauza porozitatii inerente a materialului rezilient;
D. schimbarea culorii materialului rezilient in timp, ceea ce da un aspect neplacut protezei;
E. doar raspunsurile A,B si C sunt corecte.
(pag. 560)
S1356058. Necesitatea captusirii unei proteze terminale se apreciaza prin:

A. testul de rotatie al protezei;
B. presiuni digitale pe extremitatea distala a seii;
C. presiuni pe elementele de mentinere indirecta (contrabasculante);
D. raspunsurile A,B si C sunt corecte;
E. raspunsurile A,B si C sunt false.
(pag. 556)
S1356059. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadei dentare artificiale se realizeaza:

A. cand exista atrofii mari ale crestelor;
B. cand dintii artificiali sunt deteriorati sau abrazati;
C. aspectul protezei lasa mult de dorit, ca urmare a unor captusiri repetate;
D. cand exista atrofii mici ale crestelor;
E. raspunsurile B,C si D sunt corecte.
(pag. 563-564)
S1456060. Captusirea protezelor scheletate se poate realiza in urmatoarele conditii:

A. Scheletul metalic sa fie in stare buna si perfect adaptat la dinti
B. Extinderea seilor sa fie corecta
C. Proteza sa aiba sprijin mixt
D. Proteza sa aiba sprijin dentoparodontal
E. Indiferent de sprijinul protezei scheletate
(pag. 555)
S1456061. Captusirea protezelor scheletate terminale vechi se indica daca:

A. Scheletul metalic este bine adaptat pe dinti
B. Dintii artificiali sunt abrazati
C. Exista o incongruenta intre suprafata mucozala a protezelor si creste
D. Exista mici imprecizii marginale ale seilor
E. Exista dizarmonii ocluzale importante
(pag. 558)
S1456062. Care afirmatii sunt adevarate referitor la captusirea, rebazarea si refacerea seilor protezelor
scheletate:
A. Captusirea prin metoda indirecta se realizeaza doar prin ambalare in presa
B. Procedurile de laborator pentru rebazare sunt facile
1352
1353
Rezidentiat 2004
C. Amprenta pentru rebazare se ia dupa tehnica cu gura deschisa

D. Refacerea seilor se realizeaza in caz de schelet metalic integru
E. Existenta unei stomatite protetice impune amanarea readaptarilor protezelor scheletate
(pag. 564)
S1456063. in ceea ce priveste captusirea protezelor scheletate de clasa I-a si a-II-a:

A. Daca testul de rotatie este pozitiv si exista un spatiu intre dintii laterali evidentiat prin inchiderea pe o banda
de ceara ramolita se realizeaza captusirea protezei
B. Daca exista o inocluzie laterala dar testul de rotatie este negativ se intervine numai asupra arcadei
artificiale
C. Daca exista o inocluzie laterala dar testul de rotatie este negativ se captuseste proteza si se echilibreaza
ocluzia
D. Daca exista contacte ocluzale stranse si testul de rotaie este pozitiv se echilibreaza ocluzia
E. Daca exista contacte ocluzale stranse si testul de rotatie este pozitiv se captuseste proteza si se
echilibreaza ocluzia
(pag. 556)
S1456064. in tehnica de captusire directa cu gura deschisa a protezelor terminale noi:

A. in caz de mucoasa cu rezilienta mare nu se indeparteaza acrilat de pe fata mucozala a protezei
B. in caz de mucoasa cu rezilienta mare se vor aspri cu o freza marginile si suprafata mucozala a protezei
C. Proteza se aplica in cavitatea orala cu presiune pe pinteni si pe elementele de mentinere indirecta
D. Nu se aplica nici un fel de presiune
E. Nu se fac presiuni pe sei
(pag. 556)
S1456065. in tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu gura deschisa:
A. Se indeparteaza un strat de RA de la margini si de pe fata mucozala a seilor
B. Se aplica un material de amprenta pe fata mucozala si pe marginile seilor.
C. La mandibula se prefera elestomerii de sinteza de consistenta medie.
D. La maxilar se prefera ceara bucoplastica
E. Ambalarea protezei se face in cuveta
(pag. 558)
S1456066. Materialele reziliente de captusire a protezelor scheletate terminale vechi au urmatoarele

dezavantaje:
A. Gust neplacut
B. Miros neplacut
C. Toleranta slaba
D. Porozitate
E. Legatura slaba cu acrilatul seilor
(pag. 560)
S1456067. Rebazarea protezelor scheletate:

A. Nu modifica arcada dentara artificiala
B. Se indica in caz de atrofii exagerate ale crestelor
C. Are drept scop readaptarea marginala a seilor ca extindere si modelare marginala
D. Se indica atunci cand testul de rotaie ste pozitiv si proteza prezinta urme de captusiri repetate
E. Se indica daca acrilatul seilor unei proteze noi este poros
(pag. 562)
S1456068. Tehnica captusirii indirecte a protezelor terminale noi dupa metoda cu gura inchisa:
A. Protezele se poarta o saptamana
B. Pe fata mucozala in 1/3 distala a seilor se adauga un strat de kerr si se aplica in cavitatea orala repetand
1353
1354
Rezidentiat 2004
manevra pana cand testul de rotatie este negativ

C. Se aplica un strat de material termoplastic pe toata suprafata mucozala care se ramoleste si se
modeleaza cu gura deschisa de trei ori, iar a patra oara pacientul inchide in ocluzie corecta
D. Metoda utilizeaza material termoplastic si pasta ZOE
E. Metoda utilizeaza doar material termoplastic
(pag. 557)
S1556069. Alegeti afirmatiile corecte:

A. testul de rotatie pozitiv al protezei scheletate indica necesitatea captusirii
B. la protezele terminale noi tesul de rotatie poate fi pozitiv
C. testul de rotatie negativ indica necesitatea captusirii
D. rebazarea protezelor se face prin metode directe si indirecte
E. rebazarea se face cand dintii artificiali sunt deteriorati
(pag. 556)
S1556070. Cand se indica captusirea protezelor scheletate vechi:

A. cand atrofia crestelor este foarte mare
B. cand scheletul protezei este integru
C. cand scheletul protezei este corect adaptat
D. cand dinii artificiali sunt intens abrazai
E. cand exista mici imprecizii marginale ale seilor
(pag. 558)
S1556071. Captusirea indirecta a protezelor terminale vechi necesita pentru amprentare:

A. materiale termoplastice
B. ceruri bucoplastice
C. paste de eugenat de zinc
D. alginat
E. elastomeri de consistenta medie
(pag. 558)
S1556072. Care sunt caracteristicile metodei directe de captusire cu gura deschisa a protezelor
scheletate:
A. foloseste acrilat termopolimerizabil
B. foloseste acrilat autopolimerizabil
C. necesita turnarea modelului
D. necesita protejarea cu leucoplast a feelor laterale ale seilor
E. necesita indepartarea protezei din gura inainte de polimerizarea completa a acrilatului
(pag. 556)
S1556073. Cauzele aparitiei liniei cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi la readaptarea
protezelor scheletate sunt:
A. acrilatul seilor nu a fost complet curatat de materialul de amprenta
B. acrilat prea uscat cand s-a aplicat pe sei si model
C. acrilat insuficient cantitativ
D. bule de aer prinse in acrilat
E. aerul comprimat cu care sa indepartat pulberea de acrilat a continut aerosoli de ulei
(pag. 565)

A. schimbarea culorii in timp
B. neutralizarea fortei de masticatie
C. miros si gust neplacut
1354
1355
Rezidentiat 2004
D. produc dureri la nivelul crestelor

E. legatura slaaaba cu acrilatul seilor
(pag. 560)
S1556075. Dupa captusire sau rebazare testul de rotatie al protezei scheletate este pozitiv cand:
A. in timpul amprentarii pacientul a inchis gura
B. in timpul amprentarii medicul a apasat pe sei
C. proteza s-a deplasat la ambalare
D. acrilatul nu a fost polimerizat sub presiune
E. scheletul nu a avut 3 puncte de sprijin pe dinti
(pag. 565)
S1556076. Readaptarea protezelor partiale se face prin urmatoarele metode:

A. refacerea conectorului principal
B. refacerea seilor protezelor scheletate si a dintilor artificiali
C. captusire
D. refacerea seilor protezelor cand scheletul metalic nu este integru
E. rebazarea
(pag. 555)
S1556077. Rebazarea protezelor scheletate este indicata in urmatoarele situatii:

A. testul de rotatie al protezelor terminale este negativ
B. proteza nu a fost captusita si are aspect placut
C. acrilatul seilor-protezelor noi este poros
D. proteze vechi captusite de mai multe ori
E. testul de rotatie este pozitiv
(pag. 562)
S1656078. Aparitia unei linii cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi dupa readaptarea protezelor
scheletate poate fi cauzata de:
A. acrilatul seilor incomplet curatat de materialul de amprenta;
B. acrilatul a fost prea uscat cand s-a aplicat pe sei;
C. acrilatul a fost prea uscat cand s-a aplicat pe model;
D. factori salivari;
E. influenta pigmentilor salivari.
(pag. 565)
S1656079. Captusirea protezelor scheletate necesita unele conditii pentru a fi incununata de succes:
A. dintii artificiali sa fie in stare buna si montati corect;
B. proteza sa aiba sprijin mixt;
C. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare;
D. scheletul metalic sa fie perfect adaptat la dinii restani;
E. extinderea seilor sa fie corecta
(pag. 555)
S1656080. Caracteristicile materialelor reziliente de captusire sunt:

A. neutralizeaza partial forta de masticatie;
B. au miros placut;
C. au gust neplacut datorita porozitatii
D. asigura o legatura puternica cu acrilatul seilor;
E. nu-si schimba culoarea.
(pag. 560)
1355
1356
Rezidentiat 2004
S1656081. Cauzele pentru care protezele scheletate capusite sau rebazate prezinta testul de rotatie
pozitiv sunt:
A. in timpul amprentarii pacientul a deschis gura;
B. in timpul amprentarii pacientul a inchis gura;
C. scheletul nu a avut trei puncte de sprijin pe dinti;
D. proteza s-a deplasat la ambalare;
E. in timpul amprentarii medicul a apasat pe sei.
(pag. 565)
S1656082. Imposibilitatea aplicarii corecte a unei proteze scheletate pe campul protetic dupa captusire
sau rebazare se datoreaza:
A. deformarii scheletului la adaptarea protezei in cuveta;
B. rest de acrilat pe conectorii secundari;
C. rest de acrilat sub pinteni;
D. rest de gips sub pinteni;
E. egresiunii dintilor restanti.
(pag. 565)
S1656083. in cursul readaptarii protezelor schletate, prezenta de goluri (lipsuri) la nivelul acrilatului
autopolimerizabil se datoreaza:
A. acrilatul este insuficient cantitativ;
B. prinderii de bule de aer in acrilat;
C. nepresarii acrilatului la marginea modelului;
D. acrilatul aplicat pe sei a fost prea uscat;
E. acrilatul aplicat pe model a fost prea uscat.
(pag. 564)
S1656084. Indicatiile rebazarii protezelor scheletate sunt:

A. test de rotatie, al protezelor terminale, pozitiv, nesesizat de pacient;
B. aspect neplacut dupa captusirea protezei;
C. proteze vechi reparate repetat;
D. porozitatea acrilatului la proteze noi;
E. seile permit retentii alimentare abundente.
(pag. 562)
S1656085. La captusirea indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu "gura deschisa"nu se
indica ambalarea protezei in cuveta datorita urmatoarelor impedimente clinice:
A. neadaptarii scheletului pe dinti;
B. suprasolicitarii zonale ale crestelor;
C. test de rotatie pozitiv al protezei;
D. inalarii mari de ocluzie;
E. test de rotatie negativ al protezei.
(pag. 558)
S1656086. La captusirea indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu "gura deschisa"presa
se introduce intr-un aparat de polimerizare in conditiile:
A. temperatura de 390C;
B. presiune de 15-25 psi;
C. timp de 30 minute;
D. 20 minute;
E. 10 minute.
(pag. 559)
1356
1357
Rezidentiat 2004
S2156087. Atrofia crestelor alveolare la un purtator de proteze scheletate este mai mare atunci cnd:
A. Proteza are sprijin mucozal
B. Proteza are sprijin dento-parodontal
C. Timpul de purtare este scurt
D. Timpul de purtare este ndelungat
E. Dintii au fost pierduti prin parodontopatie
(pag. 555)
S2156088. Materialele reziliente pentru captusirea protezelor partiale:

A. Sunt recomandate la toti pacientii
B. Au mare rezistenta n timp
C. n timp au miros si gust neplacut
D. si schimba culoarea n timp
E. Sunt indicate la pacienti cu rezistenta tisulara diminuata
(pag. 560)
S2256089. Timpul in care se produce atrofia crestelor alveolare depinde de urmatorii factori :
A. durata de timp de purtare a protezei
B. tipul de sprijin al protezelor partiale
C. varsta pacientului
D. tipul masticator
E. reactivitatea individuala
(pag. . 555)
S2256090. Conditiile care preteaza la captusiri ale protezelor partiale sunt :

A. scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti
B. sei incorecte privind extinderea si modelarea marginala
C. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati incorect
E. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati corect
(pag. 555-556)
S2256091. Care din urmatoarele afirmatii privind captusirea protezelor scheletate sunt false :
A. prin captusire se intelege adaugarea de acrilat la nivelul suprafetei lucioase a seilor
B. prin captusire se intelege adaugarea de acrilat la nivelul suprafetei mucozale a seilor
C. se pot captusi doar protezele scheletate cu sprijin dento-parodontal
D. se pot captusi doar protezele scheletate cu sprijin mixt
E. se poate captusi orice proteza scheletata indiferent de sprijin
(pag. 555-556)
S2256092. Captusirile nu se fac in urmatoarele conditii:

A. scheletul metalic sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti
C. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati incorect
D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin slefuiri majore de echilibrare
E. scheletul metalic sa fie usor deteriorat
(pag. 555-556)
S2256093. Testul de rotatie al protezei se realizeaza prin :

A. presiuni digitale pe extremitatea distala e seii
B. presiuni pe elementele de mentinere directa
C. presiuni pe elementele de mentinere indirecta
1357
1358
Rezidentiat 2004
D. presiuni pe elementele contrabasculante

E. nu se fac presiuni la nivelul elementelor de mentinere si stabilizare
(pag. .556)
S2256094. Referitor la tehnica de captusire directa a protezelor terminale noi dupa metoda cu gura
deschisa urmatorele afirmatii sunt false:
A. se executa cu concursul laboratorului
B. se executa in cabinet
C. ca material se foloseste acrilatul roz autopolimerizabil
D. ca material se foloseste acrilatul roz termopolimerizabil
E. ca material se folosesc materiale compozite fotopolimerizabile
(pag. 556-557)
S2256095. In tehnica de captusire directa a protezelor terminale noi, dupa metoda "cu gura deschisa
se fac urmatoarele miscari :
A. medicul face miscari de modelare functionala prin masarea obrajilor
B. medicul face miscari de modelare functionala prin masarea buzelor
C. pacientul modeleaza acrilatul prin miscari ale limbii
D. pacientul modeleaza acrilatul prin miscari ale obrajilor
E. fiind o tehnica cu gura deschisa, nu e nevoie de miscari ale pacientului
(pag. 556-557)
S2256096. Avantajele tehnicii de captusire directa a protezelor terminale noi, dupa metoda "cu gura
deschisa sunt :
A. exista garantia aplicarii precise a scheletului metalic pe dintii restanti
B. este rapida
C. apeleaza la concursul laboratorului
D. rezultatele obtinute sunt satisfacatoare
E. evita laboratorul
(pag. 556-557)
S2256097. Dezavantajele tehnicii de captusire directa a protezelor terminale noi, dupa metoda cu
gura deschisa sunt :
A. nu apar diferente de culoare intre acrilatul nou si vechi
B. apeleaza la concursul laboratorului
C. limita dintre acrilatul protezei si cel autopolimerizabil este vizibil
D. acrilatul autoplimerizabil are un grad de porozitate
E. se poate produce o iritatie a mucoasei crestelor
(pag. 557)
S2256098. Tehnica indirecta de captusire a protezelor terminale vechi dupa metoda ce gura deschisa
necesita in cabinet o amprentare :
A. cu ceruri termoplastice
B. cu paste de eugenat de zinc
C. cu elastomeri de conistenta mare
D. cu ceruri bucoplastice
E. cu elastomeri de consistenta medie
(pag. .558)
S2256099. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale noi, dupa metoda "cu gura inchisa"
se folosesc urmatoarele materiale :
A. materiale termoplastice
B. stents, kerr
1358
1359
Rezidentiat 2004
C. ceara bucoplastica
D. elastomeri de consistenta crescuta
E. pasta de eugenat de zinc
(pag. .557)
S2256100. Captusirea protezelor terminale vechi nu se face in urmatoarele cazuri :

A. in caz de atrofie mare a crestei
B. in caz de atrofie mica a crestei
D. scheletul metalic este deteriorat
E. schelet metalic intact, bine adaptat pe dinti
(pag. . 557)
S2256101. Introducerea presei intr-un aparat de polimerizare in cadrul tehnicii de captusire indirecta a
protezelor terminale vechi dupa metoda cu gura deschisa necesita urmatorele conditii :
A. temperatura de 39C
B. temperatura de 93C
C. timp de 30 minute
D. timp de 130 minute
E. presiune de 25-35 psi
(pag. 559)
S2256102. Materiale reziliente cu care se pot face captusiri au urmatoarele dezavantaje :

A. legatura prea mare intre acrilatul seilor si materialul rezilient
B. miros si gust neplacut din cauza porozitatii inerente ale materialului rezilient
C. schimbarea culorii materialului rezilient
D. dizolvarea in timp a materialului rezilient
E. legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilient
(pag. 560)
S2256103. Referitor la captusirea protezelor scheletate care au sprijin dento-parodontal sunt corecte
afirmatiile:
A. se pot captusi numai seile a caror fata mucozala este din acrilat
B. se pot captusi si seile cu suprafata metalica
C. captusirile se fac dupa metoda cu gura deschisa
D. se utilizeaza tehnica directa sau indirecta
E. se poate utiliza doar tehnica indirecta
(pag. 561)
S2256104. Readaptarea protezelor scheletate :

A. prin rebazare se intelege inlocuirea acrilatului seilor, cu o mica modificare a arcadelor dentare artificiale
B. scopul rebazarii este readaptarea sailor la crestele alveolare care au suferit o atrofie medie
C. scopul rebazarii este readaptarea sailor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mai mare
D. prin rebazare se intelege inlocuirea acrilatului seilor, fara a modifica arcada artificiala
E. scopul rebazarii este readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala
functionala
(pag. 562)
S2256105. Rebazarea se poate face in urmatoarele conditii :

A. schelet integru al protezei dar neadaptat corespunzator pe dinti
B. dintii artificiali sunt deteriorati
C. dintii artificiali nu sunt integrii
D. ocluzia poate fi corectata prin simple slefuiri de echilibrare
1359
1360
Rezidentiat 2004
E. dintii artificiali nu sunt deteriorati

(pag. 562)
S2256106. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadei artificiale se face :

A. cand exista atrofii medii ale crestelor
B. cand dintii artificiali sunt deteriorati sau abrazati
C. cand dintii artificiali nu sunt deteriorate
D. cand aspectul protezei lasa mult de dorit ca urmare a unor captusiri repetate
E. cand exista atrofii mari ale crestelor
(pag. 563)
S2256107. Referitor la refacerea sailor protezelor scheletate si a arcadei artificiale sunt false afirmatiile:
A. se utilizeaza metoda directa
B. poate fi realizata numai daca scheletul metalic al protezei este integru
C. poate fi realizata numai daca scheletul metalic al protezei nu este foarte bine adaptat pe dintii restanti
D. seile protezei vor servi ca portamprente
E. se utilizeaza metoda indirecta
(pag. 563)
S2256108. Captusirile protezelor scheletate :

A. constau in adaugarea unui strat de acrilat termopolimerizabil la seile protetice
B. sunt realizate prin metode directe si indirecte
C. captusirea indirecta se face numai in presa speciala de captusire
D. captusirea indirecta se face prin ambalare in cuveta
E. se realizeaza numai prin metode indirecte
(pag. 564)
S2256109. Rebazarea protezelor scheletate :

A. consta in refacerea seilor protetice, dintii artificiali fiind pastrati si montati in aceeasi pozitie
B. se face prin metode directe sau indirecte
C. se face numai prin metode indirecte
D. amprenta va fi luata dupa tehnica cu gura deschisa
E. procedurile de laborator sunt lungi si laborioase, realizarea seilor facandu-se numai in presa speciala
(pag. 564)
S2256110. Refacerea seilor consta in :

A. inlocuirea doar a seilor
B. inlocuirea atat a dintilor, cat si a seilor
C. se utilizeaza metoda indirecta
D. amprenta va fi luata dupa tehnica cu gura inchisa
E. amprenta va fi luata dupa tehnica cu gura deschisa
(pag. 564)
S2256111. Prezenta golurilor la nivelul acrilatului autopolimerizabil sunt cauzate de :

A. acrilatul autopolimerizabil insuficient cantitativ
B. acrilatul autopolimerizabil in surplus
C. presiune prea mare la nivelul mucoasei
D. bule de aer prinse in acrilat
E. bule de saliva prinse in acrilat
(pag. .564)
S2256112. Remediul in cazul prezentei golurilor la nivelul acrilatului autopolimerizabil este :
1360
1361
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
folosirea unei cantitati adecvate de acrilat

reducerea cantitatii de acrilat
aplicarea acrilatului atat pe crestele modelului, cat si pe fata mucozala a seilor
aplicarea acrilatului atat pe crestele modelului, cat si pe fata lustruita a seilor
aplicarea acrilatului in exces la nivelul crestelor modelului
(pag. .564)
S2256113. Golurile la nivelul marginilor protezei captusite se datoreaza:

A. acrilatul a fost presat cu o presiune prea mare la nivelul marginilor modelului
B. acrilat autopolimerizabil in exces
C. acrilat autopolimerizabil insuficient cantitativ
D. acrilatul nu a fost presat la marginea modelului
(pag. .564)
S2256114. Remediul in cazul golurilor la nivelul marginilor protezei captusite este :

A. folosirea unui surplus de acrilat
B. folosirea unei cantitati adecvate de acrilat
C. cu spatula se preseaza acrilatul autopolimerizabil la zonele marginale ale seilor
D. cu spatula se preseaza acrilatul autopolimerizabil la zonele marginale ale crestelor
E. refacerea protezelor
(pag. 564)
S2256115. Aparitia unei linii cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi se datoreaza :
A. acrilatul seilor nu a fost complet curatat de materialul de amprenta (mai ales ciment fosfat de Zn)
B. acrilatul seilor nu a fost complet curatat de materialul de amprenta(mai ales eugenat de Zn)
C. aerul comprimat cu care s-a indepartat pulberea de acrilat a continut aerosoli de saliva din compresor
D. acrilat prea uscat cand s-a aplicat pe sei si pe model
E. acrilat prea umed cand s-a aplicat pe sei si pe model
(pag. 565)
S2256116. Remediul in cazul aparitiei unei linii cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi este :
A. curatarea perfecta a protezei de materialul de amprenta
B. evitarea aerului comprimat daca contine apa sau ulei
C. raport corect pulbere-polimer
D. aplicarea acrilatului de consistenta crescuta
E. umezirea suprafetelor de acrilat cu polimer
(pag. 565)
S2256117. Cauza porozitatilor din acrilatul autopolimerizabil este :

A. s-a facut polimerizarea sub presiune excesiva
B. prea mult polimer
C. nu s-a facut polimerizarea sub presiune
D. prea mult monomer
E. prea putin monomer
(pag. 565)
S2256118. Remediul in cazul aparitiei porozitatilor din acrilatul autopolimerizabil este:

A. polimerizarea acrilatului sub presiune timp de 3 minute
B. respectarea proportiei polimer-monomer
C. un raport crescut de polimer
D. polimerizarea acrilatului sub presiune timp de 30 minute
1361
1362
Rezidentiat 2004
E. polimerizarea acrilatului sub presiune timp de 45 minute

(pag. .565)
S2256119. Cauzele neadaptarii in lacasele lor a pintenilor protezei captusite sau rebazate ar putea fi:
A. captusirea sau rebazarea s-a facut in cuvete care nu s-au inchis corect
B. captusirea sau rebazarea s-a facut in cuvete care s-au inchis la o presiune prea mare
C. pintenii erau corect plasati in lacase cand s-a luat amprenta
D. s-a facut presiune pe sei, in timpul amprentarii
E. pacientul a inchis gura.
(pag. 565)
S2256120. Remediul in cazul unor neadaptari in lacasele lor a pintenilor protezei captusite sau
rebazate ar putea fi:
A. utilizarea pentru captusire a presei speciale
B. rebazarea sa se faca in cuvete care sa se inchida bine
C. amprente sub presiune digitala pe sei
D. amprente sub presiune digital ape dintii artificiali
E. pacientul va inchide gura pentru o mai buna adaptare a pintenilor in lacasurile lor
(pag. .565)
S2256121. Cauzele aparitiei testului de rotatie pozitiv in cazul protezelor captusite sau rebazate ar
putea fi :
A. in timpul amprentarii pacientul a deschis gura
B. in timpul amprentarii pacientul a inchis gura
C. in timpul amprentarii medicul a apasat pe pintenii scheletului
D. scheletul a avut 3 puncte de sprijin pe dinti
E. proteza s-a deplasat la ambalare
(pag. 565)
S2256122. Remedierea testului de rotatie pozitiv aparut la captusirea sau rebazarea protezelor se
poate face prin :
A. la tehnicile de amprentare cu gura deschisa nu se fac presiuni pe sei, iar pacientul inchide gura
B. la tehnicile de amprentare cu gura deschisa nu se fac presiuni pe sei, iar pacientul nu inchide gura
C. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului distal cu acrilat autopolimerizabil
D. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului mezial cu acrilat autopolimerizabil
E. indepartarea plusurilor de acrilat sau gips
(pag. 565-566)
S2256123. Cand proteza captusita sau rebazat nu se aplica exact pe campul protetic cauzele pot fi :
A. resturi de acrilat sau gips pe conectorii secundari sau sub pinteni
B. scheletul s-a deformat la indepartarea protezei din cuveta
C. resturi de acrilat sau gips pe conectorii principali sau sub pinteni
D. scheletul s-a deformat la aplicarea protezei in chiuveta
E. nu s-a facut izolarea corect
(pag. 566)
S2256124. Cand proteza captusita sau rebazata nu se aplica exact pe campul protetic remediul poate
fi :
A. indepartarea plusurilor de acrilat sau gips
B. indepartarea protezei din cuveta sa se faca cu grija ;mai bine se forteaza proteza decat sa riscam sa avem
lipsuri in gips
C. indepartarea protezei din cuveta sa se faca cu grija ;mai bine se taie gipsul, decat sa se forteze proteza
D. izolarea modelului sa se faca cu grija
1362
1363
Rezidentiat 2004
E. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului distal cu acrilat autopolimerizabil

(pag. .566)
S2256125. Cand gipsul adera la acrilat dupa polimerizare in cazul captusirii si rebazarii protezelor
cauza poate fi :
A. nu s-a facut izolarea
B. substanta de izolat nu e buna
C. s-a facut o izolare insuficienta
D. nu s-au indepartat plusurile de acrilat sau gips
E. atat raspunsul A cat si D sunt corecte
(pag. .566)
S2256126. Cand gipsul adera la acrilat dupa polimerizare in cazul captusirii si rebazarii protezelor
remediul poate fi :
A. din flaconul cu substanta de izolat se pune o cantitate intr-un godeu care, dupa ce s-a facut izolarea, se
toarna peste izolatorul din flacon
B. izolarea modelului sa se faca cu grija si cu substante de calitate
C. din flaconul cu substanta de izolat se pune o cantitate intr-un godeu care, dupa ce s-a facut izolarea, se
arunca, nu se toarna peste izolatorul din flacon
D. indepartarea plusurilor de acrilat sau gips
E. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului distal
(pag. .566)
S2556127. Cnd se recomand cptuirea protezelor scheletate vechi :

A. cnd atrofia crestelor este foarte mare
B. cnd scheletul protezei este integru
C. cnd scheletul protezei este corect adaptat
D. cnd dinii artificiali sunt intens abrazai
E. cnd exist mici imprecizii marginale ale eilor
(pag. 559)
S2656128. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin:

A. paralizia oculara globala
B. glaucom
C. cataracta
D. anestezie corneeana
E. stabism convergent
(pag. 1045)
S2656129. Tumorile extinse ale etajului mijlociu al fetei dupa Le Roux si Ennuyer cuprind
A. tumorile etmoido-maxilo-orbito-malare
B. tumori ale planseului sinusal
C. tumori orbitale
D. tumori mandibulare
E. tumori ale condilului mandibular
(pag. 1039)
S2656130. Factori incriminati n geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei ar fi:

A. infectiile cronice si polipii inflamatori
B. leucoplazia papilara
C. anemia feripriva
D. chisturile paradentare
E. diabetul zaharat
1363
1364
Rezidentiat 2004
(pag. 1044)
S2656131. n tratamentul chirurgical al cancerului de etaj mijlociu al fetei urmatoarele interventii

trebuie avute n vedere:
A. maxilectomia totala
B. glosectomie
C. parotidectomie
D. maxilectomia subtotala
E. rezectia spinei nazale
(pag. 1050)
S2656132. Semne clinice ale cancerului de etaj mijlociu ar fetei sunt:

A. rinoreea purulenta
B. disfagia
C. xerostomia
D. anestezia nervului suborbitar
E. mobilitate si expulzii dentar
(pag. 1044)
S2656133. Semne dentare n cazul cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:

A. dureri dentare
C. tartru dentar
D. halistereza
E. expulzii ale dintilor
(pag. 1044)
S2656134. Semne de extensie ale cancerului de etaj mijlociu al fetei n fosa pterigo-maxilara sunt:
A. trismus
C. dureri n teritoriile nervilor maxilar superior sau inferior
D. paralizie
E. paralizie de hipoglos
(pag. 1045)
S2656135. Extinderea tumorilor maligne ale etajului mijlociu depind de.

A. vrsta pacientului
B. sexul pacientului
C. localizare
D. forma histopatologica
E. profesia pacientului
(pag. 1046)
S2656136. Metode de diagnostic neinvazive n cancerul etajului mijlociu al fetei:

A. radiografia
B. biopsia
C. tomografia computerizata
E. chiuretajul
(pag. 1047)
S2656137. Localizarile cele mai des ntlnite n metastazele la distanta n cancerul etajului mijlociu al
fetei sunt:
1364
1365
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
Splina
bazin
coloana vertebrala
ficat
membre
(pag. 1049)
S2856138. Atrofia crestelor edentate la edentatul partial protezat prin proteza scheletata, depinde de
urmatorii factori:
A. durata de purtare a protezei
B. reactivitatea individuala
C. crestele edentate maxilare se atrofiaza mai repede decat cele mandibulare
D. aplicarea protezelor dupa pierderea dintilor prin parodontopatie provoaca o atrofie lenta a crestelor
E. protezele cu sprijin mucozal provoaca o atrofie mai lenta ca cele cu sprijin mixt
(pag. 555)
S2856139. Captusirea protezelor scheletate se face in urmatoarele conditii:

A. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala
B. dinti artificiali montati necorespunzator
C. schelet metalic in stare buna
D. ocluzie ce poate fi echilibrata prin slefuiri mari
E. dinti artificiali montati corect
(pag. 555)
S2856140. Materialele reziliente folosite la captusirea protezelor terminale scheletate vechi prezinta
urmatoarele dezavantaje:
A. desprindere dupa cateva saptamani
B. miros neplacut
C. gust neplacut
D. schimbarea culorii materialului
E. nici una din variantele enumerate
(pag. 560)
S2856141. Problemele ce pot sa apara in cursul readaptarilor protezelor scheletate sunt:

A. prezenta de goluri la nivelul acrilatului autopolimerizabil
B. aparitia unei linii de demarcatie intre acrilatul vechi si nou
C. porozitati in acrilatul autopolimerizabil
D. pinteni ce nu e mai adapteaza corect in lacasele lor
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 564-565)
S2856142. Indicatiile rebazarii la proteza scheletata sunt urmatoarele:

A. testul de rotatie al protezei terminale negativ
B. proteza cu aspect neplacut, captusita
C. proteze vechi reparate de mai multe ori
D. testul de rotatie al protezei terminale pozitiv
E. pacient nemultumit de retentiile alimentare de sub sei
(pag. 562)
S2956143. Cand sunt permise captusiri ale protezelor scheletate?

A. in caz de schelet metalic in buna stare
B. in caz de schelet metalic adaptabil prin manevre moderate
1365
1366
Rezidentiat 2004
C. in caz de sei incorecte

D. in caz de dinti artificiali integrii si montati corect
E. cand ocluzia poate fi echilibrata prin mici slefuiri
(pag. 555)
S2956144. Scopul rebazarii protezelor scheletate este urmatorul:

A. readaptarea seilor la creasta alveolara care a suferit o atrofie medie
B. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionala
C. corectarea ocluziei
D. inlocuirea unor dinti deteriorati
E. corectarea unor deficiente ale scheletului
(pag. 562)
S2956145. Captusirile protezelor partiale scheletate se fac in urmatoarele conditii:

A. scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti
C. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati corect
E. se pot captusi doar protezele cu sprijin mixt: dento-mucozal si muco-osos
(pag. 555)
1366

Chirurgie (Tumori)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chirurgie (Tumori)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1132

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1247002. Cel mai comun simptom in tumorile maligne etmoido-maxilare este:

S1247004. Tipul histopatologic predominant al cancerului etejului mijlociu al fetei este:

S1247005. Tumorile de suprastructura cuprind urmatoarele forme:

S1347006. Cancerul etajului mijlociu al fetei are maximum de frecventa intre:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1347008. Carcinomul adenoid chistic se extinde pe cale:

S1447012. Dupa clasificarea TNM a tumorilor de mezostructura ale maxilarului, T1 inseamna

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1447013. Dupa clasificarea TNM in tumorile de mezostructura a maxilarului

S1447014. Infiltrarea tumoala a nervilor suborbitari precum si a radacinilor nervoase de la baza

S1447015. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin

S1547018. Ce element clinic decelabil la examenul local contraindica interventia chirurgicala in

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

infiltrarea mucoasei nazo-faringiene;

S1547019. in cancerele etajului mijlociu al fetei aparitia surditatii este consecinta:

S1547022. Termenul de"carcinom imprevizibil"este folosit in literatura pentru a defini:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1647025. Invazia tumorala a nervului sfeno-palatin poate determina anestezia:

S1647026. Metastazele cancerului de masiv facial sunt:

S1647027. Metode invazive de investigatie in cancerul etajului mijlociu al fetei:

S2147029. Extinderea perineurala este caracteristica:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2147031. Obturatoarele chirurgicale ntrziate, dupa rezectii de maxilar, se aplica:

S2247033. Cancerul etajului mijlociu al fetei poate afecta urmatoarele oase:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2247044. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T1

S2247047. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T2

S2247048. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T3

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale.

S2247049. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T4

S2247054. Metodele invazive de investigatie a cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2247057. Carcinoamele etajului mijlociu al fetei sunt mai frecvente la:

S2247058. Carcinomul adenoid chistic al etajului mijlociu al fetei se extinde pe cale:

S2347060. Cancerul etajului mijlociu al feei are maximum de frecven ntre:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. 35% din cazuri

S2347062. Carcinomul adenoid chistic se extinde pe cale:

S2347063. Melanomul malign disemineaz la distan pe cale:

S2547066. Caracteristica evolutiv a tumorilor de etaj mijlociu al feei este:

S2647067. nlarea crestelor alveolare mandibulare I maxilare se realizeaz prin:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2847069. Codificarea TNM corespunzatoare stadiului II este:

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1247072. Examenul radiografic in cazul tumorilor etajului mijlociu facial:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004