Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema nr. 1
Metode locale de prevenire a cariei dentare din şanţuri şi fosete
BIBLIOGRAFIE:
9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din sanţuri şi fosete, Ed.Cerma, Bucureşti, 1997.
S1301001. Care sunt metodele preconizate de OMS pentru prevenirea cariei dentare?
A. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala si locala, igiena alimentara, igiena buco-dentara
B. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala, educatia sanitara
C. fluorizarea locala, sigilarea santurilor si fosetelor, restaurarea preventiva cu rasini
D. igiena alimentara, vaccinarea, igiena buco-dentara
E. educatia sanitara, detartrajul, periajul profesional
(pag. )
S1301002. Cantitatea cea mai mare de fluor eliberata de rasinile de sigilare se realizeaza in urmatorul
interval de:
A. primele 24 de ore
B. primele 48 de ore
C. primele 72 de ore
D. primele 36 de ore
E. primele12 de ore
(pag. )
S1301003. Concentratia cea mai frecvent folosita a agentului demineralizant (H3PO4) este de:
A. 40 %
B. 50%
C. 47%
D. 37%
E. 20%
(pag. )
S1301005. Tehnica care sa combine sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii
minime ocluzale de smalt sau dentina se numeste:
A. enameloplastie
B. coafaj indirect
C. obturatie preventiva
D. sigilare
E. coafaj direct
(pag. )
1 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1501006. Debutul cariilor ocluzale din santuri si fosete are loc la nivelul:
A. pantelor cuspidiene;
B. bazei santurilor ocluzale;
C. orificiului si peretilor verticali ai santurilor ;
D. peretilor vestibulari ai santurilor;
E. peretilor orali ai santurilor.
(pag. 7-8)
S1501007. Inbunatatirea adusa materialelor de sigilare pe baza de rasini bis-GMA consta in:
A. introducerea de bis fenol A;
B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuart;
C. introducerea de metacrilat;
D. gruparilor epoxidice din structura rasinii;
E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amina.
(pag. 21)
S1501010. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dintii temporari este:
A. 2-3 ani;
B. 3-4 ani;
C. 4-5 ani;
D. 5-6 ani;
E. 6 ani.
(pag. 64)
S1501011. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si premolari este:
A. 9-10 ani;
B. 10-11 ani;
C. 11-12 ani;
D. 11-13 ani;
E. 12-14 ani.
(pag. 64)
2 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
3 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2101015. Care din următoarele afirmaţii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevărată:
A. Sunt mai puţin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilanţii granulari
B. Au aceeaşi rezistenţă de legătură ca şi sigilanţii granulari
C. Au acelaşi timp de priză ca sigilanţii granulari
D. Au aceeaşi rată de retenţie ca sigilanţii granulari
E. Conţin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarţ
(pag. 21)
S2101016. La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare, retenţia sigilării este mai slabă:
A. Delton
B. Concise White Sealant
C. Helioseal
D. Fuji Ionomer Type III
E. Visio-Seal
(pag. 28, 30, 31)
S2101018. La indivizii cu carioactivitate scăzută, care prezintă suprafeţe ocluzale cu şanţuri largi,
Şcoala Scandinavă recomandă:
A. Sigilare
B. Sigilare lărgită
C. Expectativă
D. Aplicaţii de lacuri fluorate
E. Nici una dintre acestea
3 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
4 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
4 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
5 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
5 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
6 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 45)
6 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
7 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1201038. in mod clasic timpul de demineralizare in cazul folosirii rasinilor compozite pentru sigilari
este de:
A. 60 secunde pentru dintii permanenti
B. 120 secunde pentru dintii permanenti
C. 60 secunde pentru dintii temporari
D. 120 secunde pentru dinţii temporari
E. nu necesita demineralizare
(pag. 35)
S1201039. Incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza interactiunii mai multor factori:
A. capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosetele si santurile adanci
B. existenta unei cantitati mai mari de smalt intre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentina la nivelul
santurilor ocluzale
C. imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune
D. existenţa unor sanţuri ocluzale largi in forma de"V"
E. concentratia mai mica de fluor in smaltul ocluzal decat in cel proximal
(pag. 8)
7 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
8 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1301048. Calitatile ideale ale unui sigilant (Bratu) sunt urmatoarele cu exceptia unei variante:
A. priza rapida in conditiile cavitatii orale
B. proprietati mecanice si termice asemanatoare structurilor dure dentare
C. biocompatibilitate
D. sa nu perturbe ocluzia
E. sa reziste la fortele masticatorii in proportie de 100% timp de peste 5 ani
(pag. )
S1301049. Obturatiile preventive cu rasina constituie metode utile in tratamentul dintilor permanenti
tineri atunci cand sunt respectate urmatoarele cerinte:
A. indicatie de tratament corecta in conditiile unui tratament aplicat corect
B. respectarea tuturor detaliilor de tehnica
C. prezenta concomitenta a leziunilor carioase ocluzale si proximale
D. nerespectarea indicaţiilor in legatura cu utilizarea pastelor fluorurate, a igienei si a alimentaţiei corecte
E. lipsa experientei in aprecierea cu exactitate a situatiei clinice
(pag. )
8 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
9 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
9 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
10 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
10 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
11 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
11 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
12 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
E. igiena alimentatiei.
(pag. 14)
12 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
13 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2101079. Care din afirmaţiile următoare despre răşinile de sigilare care eliberează fluor sunt corecte:
A. Sunt răşini schimbătoare de ioni
B. Eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire
C. Cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează în prima săptămână după aplicare
D. În cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaţa de smalţ rămâne rezistentă la carie
E. Nu există variaţii ale cantităţii de fluor eliberate în funcţie de tipul de material utilizat
(pag. 22-24)
S2101080. Care din următoarele manopere se efectuează în cazul sigilării şanţurilor şi fosetelor cu un
ciment glass ionomer:
A. Izolarea câmpului operator
B. Aplicarea agentului de demineralizare
C. Spălarea zonei demineralizate sub izolare
D. Uscarea şi aplicarea glass ionomerului
E. Controlul retenţiei materialului după ce a făcut priză
(pag. 46)
S2101081. Care din următorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a şanţurilor şi
fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit:
A. Curăţarea suprafeţei ocluzale cu paste care conţin fluor, urmată de spălare atentă
B. Izolarea şi uscarea câmpului operator
C. Demineralizarea şanţurilor şi fosetelor
D. Spălarea cu jet continuu de apă a suprafeţei demineralizate fără menţinerea izolării câmpului operator
E. Aplicarea materialului de sigilare
(pag. 36-41)
13 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
14 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. Este indicată în cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci şi înguste care prezintă modificări de culoare
şi sunt suspectate că ar fi cariate
C. Constă în pregătirea unei cavităţi superficiale
D. După schiţarea conturului cavităţii se face exereza dentinei alterate
E. Obturarea cavităţii se face cu amalgam de argint
(pag. 47, 48)
S2101084. În cazul sigilării cu răşini compozite, agentul demineralizant sub formă de soluţie se aplică:
A. Prin frecarea suprafeţei de smalţ
B. Prin atingerea suprafeţei de smalţ
C. Strict pe suprafaţa care va fi acoperită cu materialul de sigilare
D. Pe o suprafaţă mai mare decât cea care va fi acoperită cu materialul de sigilare
E. Cu pensula, minibureţi, bulete mici de vată sau aplicator furnizat de producător
(pag. 38)
14 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
15 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
E. aplicarea sigilantului
(pag. 26)
S2301091. Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii următorilor factori
A. imposibilităţii realizării unei curăţiri foarte bune
B. poziţiei posterioare a dintelui pe arcada dentară
C. capacităţii de reţinere a microorganismelor şi alimentelor (în fosetele şi şanţurile adânci)
D. concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal
E. cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smal/dentină în cazul şanţurilor
(comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafeţe)
(pag. 3)
15 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
16 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
16 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
17 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2601107. Coloraţiile care se pot folosi pentru examinarea microscopică a Treponemei pallidum sunt:
A. coloraţia Gram
B. coloraţia Giemsa
C. coloraţia Fontana-Tribondeau
D. impregnarea argentică
E. coloraţia simplă cu albastru de metilen
(pag. 178)
17 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
18 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2801111. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt:
A. fluorizarea generala si locala
B. igiena alimentatiei
C. igiena buco-dentara
D. sigilarea santurilor si fosetelor
E. obturatie preventiva cu rasini
(pag. 14)
18 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
19 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
19 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
20 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 35-37)
20 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
21 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 2
Rolul factorilor funcţionali în formarea aparatului dento-maxilar
BIBLIOGRAFIE:
10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare şi dezvoltare, Ed. medicală, Bucureşti, 1995.
S1302004. Ciclul de timp in care functiile sunt repetate constant este de:
A. 18 ore
B. 12 ore
C. 1 minut
D. 24 ore
E. 30 minute
(pag. 406)
21 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
22 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. scut vestibular
C. speculim labial
D. reeducare prin exercitii
E. kineziterapie generala
(pag. 366)
S1402007. in producerea unor anomalii dentomaxilare isi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate duce la modificari de ax ale incisivilor
B. in muscarea buzei inferioare forta este aplicata de contractia muschilor coboratori ai mandibulei
C. pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasarii dentare si al tulburarilor de ocluzie
consecutive este, desigur, acelasi
D. la copiii care strang ambele buze si le aplica pe dinţi se poate instala o ocluzie adanca
E. Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibula in timpul mirarii
(pag. 407)
22 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
23 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
C. inocluzie sagitala;
D. inocluzie simetrica sau asimetrica transversala;
E. toate aceste variante.
(pag. 439)
S1502013. Pentru producerea unor anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai
mnlte conditii:
A. intensitatea cu care este practicat obiceiul vicios;
B. bilantul fortelor oro-faciale;
C. parafunctiile;
D. hipertonia sau hipotonia musculara;
E. rezultanta generala a fortelor.
(pag. 444)
23 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
24 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 381)
S2102021. Alimentarea artificială prezintă unele avantaje faţă de alimentarea la sân, care constau în:
A. copilul evită să facă mişcări de propulsie;
B. ingestia, împreună cu laptele, a unei cantităţi de aer, deci aerofagie;
C. se reduce secreţia salivară;
D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei;
E. toate răspunsurile sunt greşite.
(pag. 332)
S2102025. Forţa musculară poate fi utilizată de către aparatele funcţionale în următoarele situaţii, cu
24 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
25 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
excepţia:
A. pentru a exercita forţe corectoare;
B. pentru a declanşa în mod reflex contracţii musculare;
C. pentru a declanşa în mod voluntar contracţii musculare;
D. pentru a genera forţe intermaxilare;
E. pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice
(pag. 416)
S2102028. În timpul deglutiţiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercită:
A. în regiunea anterioară şi pe pereţii laterali ai bolţii;
B. sublingual şi pe pereţii laterali ai proceselor alveolare inferioare;
C. în regiunea anterioară şi pe feţele palatinale ale dinţilor laterali;
D. în regiunea centrală a bolţii;
E. la nivelul coroanelor dinţilor frontali.
(pag. 357)
25 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
26 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2102034. Numărul de deglutiţii efectuate în 24 de ore poate varia, după diverşi autori, între:
A. 600-1600;
B. 200-600;
C. 200-400;
D. 1200-1600;
E. 600-2000.
(pag. 357)
S2102037. Repercusiunile pe care le are respiraţia orală depind de următorii factori, cu excepţia:
A. momentul instalării;
B. durată;
C. dacă pasajul nazal este exclus în totalitate;
D. dacă pasajul nazal este exclus parţial;
E. dacă respiraţia este sau nu independentă de alimentarea nou-născutului.
(pag. 321)
26 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
27 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2102038. Sistemul de notare matematică folosit în patologia neuro-musculară utilizează cifre de la:
A. 0-3;
B. 0-4;
C. 0-5;
D. 0-6;
E. 1-6.
(pag. 415)
27 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
28 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2602045. In cadrul diagnosticului infectiei HIV amplificarea genica dupa reverstranscriere (Rt-PCR):
A. reprezinta cea mai sensibila metoda
B. permite detectarea ADN-ului proviral din limfocite
C. reprezinta o metoda screening a donatorilor de sange
D. rezultatul pozitiv trebuie confirmat prin metoda Western-Blot
E. detecteaza ARN-HIV din plasma
(pag. 208)
S2602047. In cazul unui rezultat indeterminat obtinut prin tehnica Western-Blot in cursul
serodiagnosticului infectiei HIV:
A. nu se repeta examinarile serologice
B. se face urmarirea serologica la intervale de 3-6 luni
C. se repeta serodiagnosticul peste 1-2 saptamani
D. se repeta diagnosticul serologic dupa 2 zile
E. se instituie tratamentul antiretroviral
(pag. 206)
S2902049. Muschii aparatului dento – maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare, prin
jocul fortelor ce le exercita asupra lor, prin urmatoarele modalitati:
A. prin aplicarea indirecta a presiunilor musculare pe suprafetele osoase
B. prin aplicarea directa a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar
C. prin intermediul insertiilor pieloase
D. prin intermediul insertiilor osoase
E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul ATM
(pag. 377)
S2902050. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care faciliteaza contractia musculara ca sursa
de energie sunt:
A. prezenta lor in cavitatea bucala nu declanseaza in mod reflex contractia musculara
B. sunt active in absenta oricaror contractii musculare
C. aparatul descompune fortele orizontale
28 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
29 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1202055. in situatia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si respiratiei orale se pune in evidenta ca:
A. respiratia orala a precedat anomalia dento-maxilara
B. respiratia orala este o cauza a anomaliilor dento-maxilare
C. anomalia dento-maxilara a favorizat respiratia orala
D. respiraţia orala a favorizat anomalia dento-maxilara
E. respiratia orala nu influenteaza dezvoltarea aparatului dento-maxilar
(pag. 329)
29 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
30 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
30 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
31 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
A. mezializarea mandibulei
B. aerofagia
C. evitarea miscarilor de propulsie
D. reducerea secretiei salivare
E. absenta stimulilor functionali
(pag. 332)
S1302065. Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor poate produce:
A. oprirea in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale
B. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate
C. prognatia mandibulara functionala
D. laterodeviatia mandibulara
E. respiratia orala
(pag. 443)
S1302067. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe
conditii:
A. intensitatea cu care este practicat obiceiul
B. durata fiecarei sedinte
C. frecventa obiceiului
D. eruptia intirziata a dintilor
E. inhibarea dezvoltarii mandibulei
(pag. 444)
31 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
32 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
D. rinolalia
E. rotacismul
(pag. 384)
S1402070. Actiunea muschilor prin intermediul insertiilor are urmatoarele aspecte adevarate:
A. este mult mai evidenta la maxilar
B. este mai putin evidenta la mandibula
C. mandibula reprezinta sediul unor insertii musculare numeroase si puternice
D. subiecţii care fac miscari masticatorii susţinute au o dezvoltare robusta a mandibulei
E. sub influenta dominanta a fasciculului anterior se produce hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente
a mandibulei
(pag. 405)
S1402071. Aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar are urmatoarele
aspecte:
A. generatorul de forte este aparatul muscular; directia principala verticala si sensul ei, in sus, sunt date de
contractia muschilor ridicatori
B. in timpul masticatiei forta musculara are doua sensuri: unul catre maxilar si altul catre mandibula
C. socurile mandibulei transmit o cantitate mica de forta la nivelul maxilarului superior, la nivelul oaselor
faciale si chiar craniene
D. forţele de masticaţie, avand tot o origine musculara, se transmit direct de la muschi la os
E. se poate considera deci parodontiul dentar ca alcatuind un "imens teritoriu de insertie functionala"a
muschilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare
(pag. 408)
S1402072. Cand vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensa, avem in vedere urmatoarele:
A. se produc contractii puternice ale musculaturii labiale a muschiului motului barbiei
B. succiunea determina o crestere pronuntata a presiunii intraorale
C. presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor si arcadelor dentare
D. absenţa sanţurilor juxtacomisurale si a depresiunilor jugale
E. apar modificari ale degetului interpus, unghia fiind mai neteda si mai lucioasa decat celelalte
(pag. 437)
S1402074. in cazul obiceiurilor de interpunere vicioasa a unor parti moi ale aparatului dentomaxilar
intre arcadele dentare urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. interpozitia buzei superioare se poate insoti de prodentie inferioara si retrodentie superioara
B. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodentie superioara si retodentie inferioara
C. interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare determina sindromul Cauhépé, caracterizat
prin ocluzie deschisa si ocluzie inversa laterala
D. interpoziţia parţilor moi se face de obicei in momente de concentrare, de tensiune psihica
E. interpozitiile limbii au loc cel mai adesea in desfasurarea paranormala a deglutitiei si fonatiei
(pag. 443)
32 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
33 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1402075. in ceea ce priveste influenta presiunii musculare aplicate pe suprafetele osoase putem
afirma urmatoarele:
A. constituie aspectul cel mai usor de sesizat
B. se acorda o importanta mare antagonismului de forte generate de grupa muschilor interni ( limba si
planseu ) si grupa muschilor externi
C. se considera ca directia de crestere a arcadelor si apofizelor alveolare se face in exteriorul unui culoar, in
care fortele izvorate din actiunea celor doua grupe musculare antagoniste se echilibreaza
D. exercitarea parţiala a funcţiilor se face cu apariţia unor forţe rezultante spre vestibular sau oral faţa de
aceasta linie a arcadelor
E. ciclul de timp in care diversele functii sunt repetate cu o constanta mai mare sau mai mica este de 18 ore
(pag. 406)
S1402080. Tulburarile dezvoltarii aparatului dentomaxilar care au influente asupra respiratiei sunt:
A. prognatismul maxilar
B. ingustarea maxilarului superior
C. prognatismul mandibular
D. retropoziţia mandibulei
E. ocluzia deschisa
(pag. 326)
33 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
34 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1502087. Principalele tulburari de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determina respiratia
orala sunt:
A. ingustarea maxilarului superior;
34 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
35 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. retropozitia mandibulei;
C. ocluzia deschisa;
D. angrenajul invers;
E. ocluzia inversa incrucisata.
(pag. 326)
S1602091. in cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
A. mentonul in zona centrala;
B. zonele laterale ale partii superioare a fetei;
C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei;
D. mentonul in zona inferioara;
E. regiunea bilabiala.
(pag. 436)
35 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
36 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 332)
S1602095. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenteaza masticatia sunt:
A. reducerea suprafetei de contact ocluzal;
B. dificultatea efectuarii unor miscari masticatorii,
C. lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
D. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje;
E. cariile dentare in perioada dureroasa.
(pag. 345)
S2102098. Alimentele de consistenţă crescută oferă cele mai bune condiţii pentru:
A. efectuarea unor mişcări masticatorii susţinute;
B. creşterea secreţiei salivare;
C. creşterea secreţiei gastrice;
D. scăderea secreţiei salivare;
E. efectuarea unor mişcări masticatorii lente.
(pag. 343)
S2102099. Anomaliile dentomaxilare, odată instalate, pot micşora eficienţa masticatorie prin mai multe
mecanisme:
A. mărirea suprafeţei de contact ocluzal;
B. reducerea suprafeţei de contact ocluzal;
C. absenţa sau dificultatea în efectuarea unor mişcări masticatorii;
D. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
E. exacerbarea mişcărilor masticatorii.
(pag. 345-347)
36 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
37 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
A. tonicitatea musculară;
B. masticaţia;
C. fonaţia;
D. deglutiţia;
E. respiraţia.
(pag. 406)
S2102106. Efectul aplicării directe a presiunilor musculare pe suprafeţele osoase este rezultatul:
A. forţei muşchiului;
B. comportamentului muscular în desfăşurarea diferitelor funcţii;
37 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
38 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2102107. Electromiografia:
A. este o metodă care apreciază funcţia musculară după potenţialele de acţiune;
B. este o metodă care apreciază funcţia musculară după pragul de sensibilitate musculară;
C. se realizează în perioadele de repaus muscular;
D. se realizează în perioadele de acţiune a muşchiului;
E. potenţialele de acţiune se materializează prin apariţia unui platou izoelectric.
(pag. 412)
38 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
39 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2102113. Influenţa muşchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizează prin
următoarele modalităţi:
A. prin aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeţele osoase;
B. prin intermediul inserţiilor osoase;
C. prin aplicarea directă a forţelor musculare;
D. prin poziţia pe care o ocupă în contextul aparatului dento-maxilar;
E. prin intermediul sistemului dentar (aplicare indirectă a forţelor musculare).
(pag. 405)
39 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
40 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2102119. Susţinătorii teoriilor care admit influenţa negativă a anomaliilor dento-maxilare asupra
respiraţiei aduc în sprijin următoarele argumente şi observaţii:
A. legătura strânsă între scheletul nazal şi facial şi participarea scheletului nazal în deformaţiile maxilarelor;
B. predispoziţie la inflamaţii în mod frecvent, favorizată de îngustimea pasajului nazal;
C. fenomene de stază limfatică şi circulatorie, datorate îngustimii pasajului nazal;
D. variaţiile de poziţie ale limbii în unele anomalii dento-maxilare;
E. toate răspunsurile sunt corecte.
(pag. 326)
S2302125. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorita
A. arhitectonicii speciale
40 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
41 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2302126. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orala se soldeaza cu deficiente in ceea ce priveste
A. reglarea cantitatii de aer
B. umectarea si sterilizarea aerului
C. reducerea globala a debitului de aer la nivel pulmonar
D. structura osului alveolar
E. tulburari de eruptie dentara
(pag. 321)
S2302129. Intensitatea fortei masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dento-
maxilare intervin prin mai multe cai
A. musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai putin
B. abraziunea fiziologica lipseste sau este foarte redusa
C. aparitia ocluziei adanci acoperite
D. aparitia hipersecretiei salivare
E. migrari verticale si orizontale ale dintilor cu aparitia blocajelor in miscarile mandibulei
(pag. 341)
S2302130. Anomaliile dento-maxilare pot micsora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme
A. reducerea suprafetei de contact ocluzal
B. absenta sau dificultatea de efectuare a unor miscari masticatorii
C. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje
D. dintii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist
E. prezenta ocluziei echilibrate
(pag. 345)
S2302131. Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual in faringe sunt
A. coborarea limbii in planseul bucal
B. deplasarea bolului este asigurata prin contractia muschiului milohiodian
C. deschiderea epiglotei
D. unda peristaltica a limbii
41 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
42 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
42 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
43 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2302141. Efectul interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina
A. proalveolodentie superioara
B. oprire in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale
C. retrognatie mandibulare functionala
D. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate
E. ocluzie inversa laterala
(pag. 443)
S2302142. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai
multe conditii
A. intensitatea si durata cu care este practicat
B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare
C. pozitia de echilibru a mandibulei
D. bilantul fortelor oro-faciale
E. modelarea functionala a articulatiei temporo-mandibulare
(pag. 444)
43 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
44 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
C. pol
D. env
E. vif
(pag. 193)
S2602149. Metodele care identifica si cuantifica direct produsele virale in infectia HIV sunt:
A. izolarea virusului prin cocultivarea limfocitelor pacientului cu culturi celulare
B. dozarea antigenemiei p24 prin tehnici imunoenzimatice cu sisteme de amplificare
C. determinarea anticorpilor anti p24 prin metode imunoenzimatice
D. detectarea ADN proviral in limfocite prin PCR
E. detectarea ARN viral plasmatic prin PCR
(pag. 206)
44 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
45 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2802152. Mecanisme prin care respiratia orala intervine in dezvoltarea Ap.DM si a fetei:
A. actiune directa asupra boltii care se deplaseaza in sus
B. musculatura obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior
C. limba apasa pe peretii laterali ai boltii
D. apar modificari in comportamentul complexului hioidian
E. lipsesc stimulii naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal si al zonelor limitrofe
(pag. 322-325)
S2802153. Adaptarea aerului inspirat la conditiile cerute de respiratia pulmonara este realizata de
pasajul aerian nazo-faringian prin:
A. reglarea cantitatii si schimbarile de directie ale fluxului aerian
B. purificarea aerului
C. umectarea aerului
D. racirea aerului
E. activitatea reflexa si senzoriala
(pag. 318-319)
S2802154. Caile prin care tulburarile masticatorii devin factori predispozanti pentru producerea andm
sunt:
A. dezvoltarea mai redusa a musculaturii masticatorii si oaselor maxilare
B. abraziunea fiziologica a dintilor temporari este crescuta
C. se produc devieri ale mandibulei in drumul de inchidere
D. apar migrari verticale si orizontale ale dintilor
E. cresterea secretiei salivare
(pag. 344)
45 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
46 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2902162. Efectele interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor sunt:
A. ocluzie cap la cap
B. supraocluzie incisiva accentuata
C. ocluzie adanca si ocluzie inversa laterala
D. modificari ale mucoasei jugale
E. modificari ale mucoasei linguale
(pag. 443)
S2902163. Clasificarea consoanelor dupa nivelul la care se face intreruperea coloanei de aer duce la
impartirea lor in:
A. labiale
B. labio – palatale
C. labio – dentale
46 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
47 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
D. linguo – dentale
E. linguo – palatale
(pag. 376)
47 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
48 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 3
Semiologie dentară
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie şi otodontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.
S1403001. Care din urmatoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei:
A. sensibilitatea la agentii chimici
B. durere spontana
C. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor
D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda
E. teste de vitalitate positive.
(pag. 153)
S1403002. in ce situatii caria la nivelul smaltului are diametrul mai mare la jonctiunea smalt dentina
decat la suprafata smaltului?
A. caria radiculara
B. caria suprafetelor netede
C. caria in santuri
D. caria pe varful cuspizilor
E. caria de cement
(pag. 140)
48 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
49 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
49 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
50 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate in timpul formarii smalţului,
rezultand un smalţ deficitar
E. displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite in santuri, lipsa de substanta cu
aspect de fagure de miere
(pag. 151)
S2303015. Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe:
A. suprafetele ocluzale
B. suprafetele radiculare
C. suprafetele proximale
D. la nivelul coletului
E. pe suprafetele orale si vestibulare
(pag. 148)
50 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
51 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 145)
51 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
52 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2603026. Pentru virusurile hemaglutinante replicarea lor in culturile de celule este evaluata prin:
A. hemadsorbţie
B. hemaglutinare
C. hemaglutinare pasiva inversa
D. reactia de seroneutralizare
E. reactia de virusneutralizare
(pag. 91)
S2603028. Pentru virusurile hemaglutinante replicarea lor in culturile de celule este evaluata prin:
A. hemadsorbtie
B. hemaglutinare
C. hemaglutinare pasiva inversa
D. reactia de seroneutralizare
E. reactia de virusneutralizare
(pag. 91)
S2803029. Factorii favorizanti in producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona
coletului sunt:
A. Orientarea radiala a prismelor de smalt
B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel
C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel
D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare
E. Accesul dificil al salivei la acest nivel
(pag. 139)
S2903031. Diagnosticul pozitiv al carieie dentare simple se bazaeaza pe urmatoarele semne subiective
si obiective
A. durere pulsatila calmata la rece
B. debut acut cu durere spontana exacerbata de agenti chimici si termici
C. sensibilitate mai mult sau mai putin dureroasa provocata de agenti fizici si chimici
52 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
53 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
53 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
54 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
54 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
55 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1303048. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru
diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt:
A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei
B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda
C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura
D. Prezenţa unei opacitaţi ce indica demineralizarea
E. Sensibilitate la palpare cu sonda
(pag. 148)
55 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
56 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1303051. in cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra:
A. Vitalitatii dentare
B. Inflamatiei pulpare
C. Formei, adancimii si continutului cavitatii
D. Extinderii in suprafaţa a cariei
E. Zonelor retentive
(pag. 145)
S1303054. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata de unele aspecte
morfoclinice ce sunt in functie numai de:
A. Localizarea cariei
B. Extinderea cariei
C. Contactul strans intre dinti
D. Rata si viteza de evolutie a cariei
E. Marimea cariei
(pag. 139)
56 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
57 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 139)
S1403059. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie in stadiu incipient sunt:
A. capacitatea de tamponare a salivei
B. palparea
C. inspectie
D. radiografie
E. testari bacteriologice
(pag. 152)
57 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
58 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. Carie in croset
C. Carie senila
D. Atritie
E. Caria de biberon
(pag. 141)
58 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
59 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 140)
59 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
60 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 151)
60 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
61 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. carie de colet
C. carie senila
D. carie în croset
E. carie de cement
(pag. 140)
S2303085. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de:
A. furnizarea locala de hrana
B. cantitatea fluidului gingival
C. calitatea salivei
D. continutul salivei în agenti microbieini
E. adezivitatea bacteriilor în placi sau la celule epiteliale
(pag. 143)
61 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
62 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 145)
62 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
63 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2603100. Imunofluorescenta:
A. este metoda indicata in diagnosticul virozelor monospecifice (variola, rabie, rujeola, oreion, etc.)
B. este frecvent folosita in diagnosticul virozelor respiratorii
C. este o metoda microscopica de diagnostic virusologic rapid
D. detecteaza antigenul specific viral, anticorpii
E. nu este o metoda accesibila pentru diagnosticul virusologic, necesita echipament sofisticat
(pag. 95)
63 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
64 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 95)
64 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
65 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
65 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
66 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 4
Instrumente necesare preparării cavităţilor şi obturaţiei coronare
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie şi otodontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.
S1204002. Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului si a spatiilor paralinguale este de
A. 5-6 cm
B. 2-3 cm
C. 3-5 cm
D. 1,5 cm
E. 2,8 cm
(pag. 202)
66 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
67 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. 5,2 mm
C. 5,6 mm
D. 5,8 mm
E. 6,1 mm
(pag. 190)
S1404009. Care este numarul minim de lame taietoare ale unei freze sferice?
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
(pag. 188)
S1404010. Cum se previne exfolierea mucoasei la indepartarea rulourilor de vata care adera?
A. utilizarea pensei dentare
B. lubrefierea mucoasei cu vaselina
C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina
D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc
E. umezirea abundenta cu spray-ul de apa
(pag. 202)
67 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
68 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 201)
S1504016. Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un proces carios de
pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice?
A. 2 mm
B. 1.5 mm
C. 2.5 mm
D. 1 mm
E. 0.5 mm
(pag. 193)
68 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
69 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. 0.70 mm
C. 1.00 mm
D. 1.20 mm
E. 3 mm
(pag. 189)
69 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
70 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
A. contrar unor opinii mai vechi, in cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infectii este scazut
B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare
C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decat pe incaltamintea operatorului deci nu-i pericliteaza
sanatatea
D. contaminarea nu este posibila decat daca pacientul stranuta sau tuseste pe medic
E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul inconjurator
(pag. 196)
S2104027. Care este numărul minim de lame tăietoare al unei freze sferice :
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
(pag. 189)
70 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
71 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
C. 3 mm
D. 1 mm
E. 4 mm
(pag. 189)
71 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
72 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1204042. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de presiunea exercitata asupra instrumentarului
rotativ sunt adevarate:
A. presiunea mare poate sa fie continua, atunci cand lamele taietoare ale frezei sunt ascutite
B. presiunea mare este necesar a fi intermitenta pentru a scadea caldura frictionala
C. presiunea produce caldura in mod uniform, la nivelul tuturor peretilor cavitatii
D. actiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare
E. presiunea aplicata pe peretele pulpar produce mai multa caldura decat daca se directioneaza pe peretii
laterali ai cavitatii
(pag. 194)
72 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
73 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 192)
S1204047. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru:
A. premolari voluminosi
B. molari de dimensiuni mari
C. molari de dimensiuni medii
D. premolari de dimensiuni reduse
E. incisivi superiori
(pag. 204)
S1304050. Bratele clamelor cu care se fixeazǎ piesa de cauciuc a digǎi au urmǎtoarele forme:
A. clame circumferentiale
73 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
74 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. clame cu aripioare
C. clame fǎrǎ aripioare
D. clame de fixare si retracţie
E. clame cu 5 puncte de fixare
(pag. 203-204)
S1304053. Cauciucul din componenta digǎi are grosimi diferite in functie de manopera unde se
utilizeazǎ:
A. 0,10 mm
B. 0,12 mm
C. 0,14 mm
D. 0,20 mm
E. 0,21 mm
(pag. 203)
74 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
75 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1304057. Reactia pulpei dupǎ indepǎrtarea structurii dentare este in functie de:
A. mecanismele de protectie ale pulpei
B. varsta pacientului
C. nu depinde de tipul de instrument rotativ
D. modalitatea de activare
E. sisteme de racire
(pag. 192)
75 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
76 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
A. nr. 56
B. nr. 256
C. nr. 57
D. nr. 257
E. nr. 258
(pag. 189)
S1404064. Dalta:
A. se foloseste pentru planarea smaltului si a dentinei
B. se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei
C. marginea taietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte
D. actioneaza printr-o miscare de apasare
E. actioneaza printr-o miscare de raclare
(pag. 191)
76 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
77 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
77 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
78 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1604077. Diga
A. elimina conversatia inutila si lavajele bucale frecvente
B. asigura o buna vizibilitate
C. este bine tolerata de catre pacientii astmatici
D. asigura retracţia parţilor moi
E. protejeaza impotriva aspirarii si inghitirii instrumentelor
(pag. 203)
78 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
79 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. nomenclatura instrumentelor de mana se aseamana unei clasificari biologice si cuprinde trei clase
C. in cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul reprezinta maniera de folosire
iar clasa reprezinta forma partii active
D. sunt compuse din doua parţi esenţiale: manerul si gatul activ
E. au un maner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu retentivitati
(pag. 190)
79 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
80 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. Nr. 257
C. Nr. 258
D. Nr. 259
E. Nr. 256
(pag. 189)
80 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
81 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 192)
S2304099. Cele mai mari cresteri ale temperaturii pulpare sunt generate de utilizarea:
A. frezelor din otel
B. frezelor diamantate active
C. frezelor diamantate inactive
D. frezelor din carbid
E. frezelor cu cutite helicoidale
(pag. 193)
81 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
82 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. instrumente cilindrice
C. instrumente cilindro-conice
D. instrumente taietoare
E. instrumente abrazive
(pag. 188)
S2604106. Eratismul
A. înseamnă migrarea larvelor de Ascaris lumbricoides în afara intestinelor,
B. înseamnă migrarea formelor adulte de Ascaris lumbricoides din intestin,
C. poate fi provocat de unele medicamente si de febră,
D. poate determina ileus acut cu necroza peretelui intestinal,
E. nu se asociază cu abces hepatic.
(pag. 304)
82 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
83 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 308-311)
S2604108. În trichuriază:
A. modificările cuprind toată grosimea peretelui intestinal
B. helmintii adulti lezează enterocitele,
C. este posibilă autoinfestarea,
D. cel mai des modificările se limitează la zona cecală,
E. prolapsul rectal este patognomonic.
(pag. 340)
S2604110. În toxocaroză:
A. agentul infectios este Toxocara canis,
B. agentul infectios este Toxocara cati,
C. agentul infectios este Ascaris lumbricoides,
D. agentul infectios este forma larvară a parazitului Ascaris suum,
E. există o predilectie pentru sistemul nervos central.
(pag. 330-332)
S2604111. Strongiloidoza:
A. se observă în zonele temperate,
B. este frecventă în nord- vestul Transilvaniei,
C. se tratează cu ivermectină,
D. este urmarea ingerării pătrunderii larvelor
E. forma gravă se poate asocia cu icter, comă.
(pag. 323-328)
83 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
84 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. dalta
C. bizotatorul de prag gingival
D. fuloarul de ciment
E. toporisca
(pag. 191)
84 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
85 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 5
Tratamentul cariei dentare
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie şi otodontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.
85 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
86 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. 15 secunde
C. 20 secunde
D. 30 secunde
E. 60 secunde
(pag. 328)
S1505010. Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de ednttina care asigura protectia
pulpara chimica si termica?
A. 1.5-2 mm
B. 2 mm
C. 2-3 mm
D. 0.5-1 mm
E. 2.5-3 mm
(pag. 301)
S1505012. Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
A. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice
C. Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact
86 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
87 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2105017. Care este principiul după care se stabileşte conturul marginal al unei cavităţi :
A. Indepărtarea completă a smalţului subminat
B. Indepărtarea completă a dentinei ramolite
C. Indepărtarea completă a smalţului cariat
D. Respectarea regulilor de rezistenţă
E. Respectarea regulilor de retenţie
(pag. 175)
S2105018. Conturul marginal al unei cavităţi ocluzale la primul premolar superior seamănă cu un
A. Patrat
B. Cerc
C. Fluture
D. Coadă de rândunică
E. Romb
87 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
88 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 175)
S2305020. Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci când adeziunea se
compromite:
A. Intre detritusul remanent hibridizat şi dentina sănătoasă subiacentă
B. Intre baza stratului hibrid şi dentina sănătoasă subiacentă
C. In masa stratului hibrid
D. Intre adeziv şi porţiunea superficială a stratului hibrid
E. Intre compozit şi adeziv
(pag. 339)
S2505024. Cavităţile de clasa a II-a se pregătesc la nivelul cariilor care evoluează pe suprafeţele:
A. Proximale ale premolarilor
B. Proximale ale caninilor
C. Proximale ale incisivilor laterali
D. Proximale ale incisivilor centrali
E. Vestibulare ale molarilor
(pag. 173)
S2605025. Care dintre următorii compuşi heteroproteici conţine hemul ca şi grupare prostetică:
A. Clorofila
88 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
89 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. Mioglobina
C. Imunoglobulinele
D. Superoxid dismutaza
E. Ceruloplasmina
(pag. 519)
S2605026. Banda Soret reprezintă acea bandă de absorbţie, situată în jurul lungimii de undă de 400
nm, pe baza căreia pot fi dozate:
A. Substratele chimice
B. Enzimele serice
C. Ionii
D. Diverse porfirine
E. Proteinele plasmatice
(pag. 520)
S2605029. Produsul de catabolism al hemului, oxidat şi cu caracter aciclic, legat încă de globină,
este...:
A. Biliverdina
B. Bilirubina
C. Verdoglobina
D. - hidroxihemina
E. Hem oxigenaza
(pag. 529)
89 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
90 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
D. Urobilinogen
E. Fenobarbital
(pag. 533)
S1205035. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de primerii autogravanti sunt adevarate
A. au aceeasi putere de penetratie in smalt ca si agentii conventionali
B. nu au aceeasi putere de penetrare in smalt ca si agentii conventionali
C. utilizarea lor realizeaza o economie de timp
D. folosesc ca si agent de conditionare sol.37% de acid fosforic
E. patrund in plaga dentinara pe o adancime de 1µm in 30"
(pag. 328)
S1205037. Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente:
A. Opti Bond
90 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
91 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1205039. Factorul C:
A. are o valoare cat mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotopolimerizarea se face in
straturi succesive cat mai mici
B. este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai multi pereti
C. este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai putini pereti
D. exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si forta adeziunii de un
perete dentar
E. exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete
libere ale obturatiei
(pag. 323)
91 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
92 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1305045. Conceptia terapeutica contemporana privind atitudinea fata de plaga dentinara recomanda
A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare
B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dnetinare doar in scopul izolarii chimice a pulpei dentare
C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare
D. Obturaţia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii electrice a pulpei dentare
E. Izolarea termica fata de obturatiile metalice atunci cand grosimea plagii dentinare care acopera pulpa
scade sub 1mm
(pag. 301)
S1305046. Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ:
A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente
vascoase omogene
B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente
cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
(pag. 300)
92 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
93 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
plaga dentinara
D. Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe
plaga dentinara si pe pereţii de smalţ ai cavitaţii
E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare
(pag. 295)
S1405054. Cavitatiile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaza:
A. in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
B. in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
C. suprafata palatinala a frontalilor maxilari
D. suprafeţele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal
E. in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor
(pag. 173-174)
S1405055. Coafajul indirect este indicat in cavitati cu dentina dura si mici zone de dentina alterata,
daca:
A. dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare
B. dinti ce au si alte restaurari corecte
C. accesibilitate directa
93 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
94 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1405056. in ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea cavitatii?
A. in cavitati profunde
B. in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase
C. cand se doreste realizarea controlului cariei
D. la dinţi cu leziune carioasa minima
E. in cavitati punctiforme
(pag. 178-179)
S1505057. Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori:
A. Porozitatea matricei dentare
B. Umiditatea endogena
C. Umiditatea accidentala
D. Umiditatea exogena
E. Tipul rasinii adezive
(pag. 327)
S1505059. Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a
putea fi pastrata:
A. 0.5 mm
B. Mai mare de 0.5 mm
C. Mai mica de 0.5 mm
D. 1 mm
E. 1-2 mm
(pag. 175)
S1505060. Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la:
A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
B. Varfului cuspizilor dintilor laterali
C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
D. Nivelul fetelor vestibulare
E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
(pag. 174)
S1505061. Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retentiei oferite de acestea se produce dupa:
A. Demineralizare insuficienta a dentinei
B. Demineralizare excesiva a dentinei
C. Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului
D. Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare
E. Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator
(pag. 328)
94 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
95 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1505063. In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza
in functie de urmatorii factori:
A. Extinderea cariei
B. Materialul de restaurare folosit
C. Pozitia dintelui antagonist
D. Forma dintilor
E. Tipul dietei
(pag. 171)
S1605067. Compomerii
A. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al monomerului rasinilor conventionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti
C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravanţi ai compomerilor au o activitate acida slaba
E. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o gravare acida conventionala
prealabila aplicarii primerului
(pag. 346)
95 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
96 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1605070. Linerii
A. in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
B. nu realizeaza o buna izolare termica
C. dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
D. sunt un fel de lacuri mai subţiri
E. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici
(pag. 296)
96 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
97 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. gratie aciditatii reduse, demineralizeaza partial doar partial DDR si dentina subiacenta
C. lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasati sa actioneze un minut
D. elimina consecinţele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produsi reziduali de demineralizare
E. cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa
(pag. 345)
97 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
98 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
C. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectului uşor iritant asupra pulpei
D. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectelor sedative asupra pulpei
E. Alcalinitate crescută care se păstrează şi după priză prin eliberarea ionilor de hidrogen
(pag. 297)
S2305082. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
A. Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obţinerea unei consistenţe
vâscoase omogene
B. Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obţinerea unei consistenţe
cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumătăţi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde
(pag. 300)
98 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
99 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
99 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
100 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 340-345)
S2305093. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de:
A. microinfiltratie
B. percolare
C. nanoinfiltratie
D. infiltratii marginale extinse
E. niciunul din raspunsurile de mai sus
(pag. 339)
S2505094. Cavităţile de clasa a VI-a rezultă în urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:
A. Marginilor incizale
B. Vârfului cuspizilor
C. Suprafeţelor mezio-ocluzo-distale
D. Suprafeţelor vestibulare
E. Suprafeţelor orale
(pag. 174)
S2605095. Care dintre următorii compuşi heteroproteici conţin hemul ca şi grupare prostetică:
A. Hemoglobina
B. Clorofila
C. Mioglobina
D. ATP-aza
E. Citocromul aa3
(pag. 519)
S2605096. Banda Soret reprezintă acea bandă de absorbţie, situată în jurul lungimii de undă de 400
nm, pe baza căreia pot fi dozate:
A. Toate proteinele plasmatice
B. Hemproteinele
C. Porfirinele
D. Enzimele plasmatice
E. Parametrii echilibrului acido-bazic
(pag. 520)
100 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
101 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. Tulburări de vedere
C. Tulburări abdominale
D. Tulburări renale
E. Tulburări neurologice
(pag. 527)
S2605100. Legarea bilirubinei la albumină poate fi inhibată de o serie de medicamente, cum ar fi:
A. Barbiturice
B. Sulfamide
C. Acidul acetilsalicilic
D. Unele antiinflamatoare
E. Substanţe de contrast
(pag. 532)
S2605101. Compuşii coloraţi rezultaţi în urma degradării finale / intestinale a hemului, sunt:
A. Urobilinogenul
B. Urobilina
C. Stercobilinogenul
D. Stercobilina
E. Biliverdina
(pag. 534)
101 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
102 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 295)
102 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
103 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 6
Tehnica preparării cavităţilor
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie şi otodontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.
S1306001. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor
este de
A. 1mm
B. 2mm
C. 0,6mm
D. 0,8mm
E. 3mm
(pag. 219)
S1306002. Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a IIIa este
reprezentata de
A. fosele palatinale ale incisivilor laterali
B. fetele distale ale incisivilor laterali
C. fetele meziale ale caninilor superiori
D. fetele meziale ale caninilor inferiori
E. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori
(pag. 229)
S1406004. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este dimensiunea
minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximale?
A. 0,6 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 2 mm
(pag. 209)
S1406005. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este
latimea ideala a istmului?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
103 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
104 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 209)
S1406006. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adincime
va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 209)
S1406007. In cazul prepararii cavitatii de clasa I-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cind se
indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si disto-vestibulare?
A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smaltului
B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smaltului
C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smaltului
D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smaltului
E. toate cele de mai sus
(pag. 210)
S1506010. Grosimea ideala a hidroxidului de calciu aplicat in cazul cavitatilor avansate si extinse este
de:
A. 1 mm
B. 1,5-2 mm
C. 0,5-0,75 mm
D. 2 mm
E. peste 2 mm
(pag. 211)
S1506011. Pentru molari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala va trebui sa fie de
minim:
A. 1,6mm
B. 2mm
C. 2,5mm
D. 1,5mm
104 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
105 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
E. 3mm
(pag. 209)
S1506012. Pentru premolari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala trebuie sa fie mai
mica de:
A. 2 mm
B. 1,6 mm
C. 2,5 mm
D. 0,5 mm
E. 1,5 mm
(pag. 209)
S1606015. Ameloplastia
A. este arta resculptarii unei suprafete de smalt care realizeaza un contact prematur
B. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secundare
C. se obtureaza cu compozit fluid realizandu-se sigilarea santului
D. nu este indicata daca implica un contact centric
E. este arta tesirii in unghi de 30s a marginii de smalt a cavitatilor mari de clasa a I-a
(pag. 210)
105 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
106 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2106019. In cazul preparării cavităţii de clasa I-a pentru amalgam pe premolarii superiori, care este
lăţimea ideală a istmului :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 210)
S2106020. In cazul preparării cavităţii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafaţa ocluzală a molarilor
inferiori, pe ce adâncime va intra freza nr.245 :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 217)
S2306022. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor:
A. 0,6mm
B. 1mm
C. 2mm
D. 0,8mm
E. 3mm
(pag. 219)
106 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
107 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2306024. In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de
minim:
A. 2 mm
B. 0,5 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 3 mm
(pag. 228)
S2506027. Pregătirea cavităţilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesită o intrare cu freza, în
leziunea carioasă, la o adâncime de :
A. 0,25 mm
B. 0,50 mm
C. 0,75 mm
D. 1 mm
E. 1,5 mm
(pag. 233)
S2606029. Transportul glucozei în celulele intestinale se face cu participarea unui transportor (carrier)
dependent de prezenţa ;
A. K
B. Na
C. insulină
D. oubaină
E. glucagon
107 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
108 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 314)
108 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
109 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1206037. Retentia in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de:
A. peretii MDIG perpendiculari pe suprafata dintelui
B. peretii MDIG divergenti pe suprafata dintelui
C. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal
D. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival
E. realizarea a doua santuri de retentie angulare
(pag. 233)
S1206039. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi
A. indepartarea dentinei cariate restante
B. degresarea cavitatii
C. aplicarea bazei
D. finisarea marginilor de smalt
E. asigurarea formei de retentie
(pag. 226)
S1206040. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi;
A. aplicarea digai
B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale
C. izolarea smaltului proximal bilateral
D. tratamentul plagii dentinare
E. finisarea cavitatilor proximale si ale peretilor de smalt
(pag. 226)
S1206041. Forma de retentie in cazul cavitatilor de clasa a III-a ce urmeaza a fi restaurate cu amalgam
poate fi:
A. sant de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival
B. sant in peretele gingival cand acesta este in intregime in dentina
C. gropita in unghiul axio-incizal
D. coada de randunica orala in cavitatile medii
E. coada de randunica orala in cavitatile extinse
(pag. 231)
109 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
110 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1206043. Restaurarea din amalgam ce va reface una sau ambele fete proximale ale dintelui in cazul
cavitatilor de clasa II-a este de durata daca:
A. cavitatea este corect preparata
B. este folosita diga
C. toaleta cavitatii este specifica
D. matricea este aplicata adecvat
E. materialul este manipulat corespunzator
(pag. 217)
S1206045. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de urmatorii
factori:
A. provenienta pacientului
B. varsta pacientului
C. psihicul pacientului
D. extinderea pe suprafata proximala vastibulara si orala a cariei
E. factorul economic
(pag. 218)
S1206047. Stratul baza de Ca(OH)2 aplicat in cavitatile de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si
extinse va avea grosimea de;
A. 0,2 mm
B. 0,4 mm
C. maxim 0,5 mm
D. peste 0,5 mm
E. maxim 0,75 mm
(pag. 211)
S1206048. Zona care a suferit ameloplastie se intalni cu peretii cavitatii intr-un unghi de:
110 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
111 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
A. 90°
B. 100°
C. de maxim 110°
D. de minim 90°
E. de minim 80°
(pag. 210)
S1306051. In cazul leziunilor extinse cind piesa de mina nu poate fi utilizata prepararea se completeaza
cu
A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14
B. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6
C. toporisti de smalt
D. dalti de smalt
E. sapite
(pag. 234)
S1306052. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate
apela la
A. pivoti radiculari
B. unghiuri ascutite interne
C. sant gingival
D. pivoti dentinari
E. puturi gingivale
(pag. 222)
S1306054. Prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi
obturate cu amalgam se face cu
A. frezele trepan
B. frezele 245
111 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
112 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
C. frezele 10
D. frezele 329
E. frezele 169L
(pag. 214)
S1306056. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei
cu amalgam este indicata
A. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare
B. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte
C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt
D. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala
E. din motive de rezistenta
(pag. 212)
S1306058. Santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axio-vestubular ale cavitatilor de clasa a IIa
cind se utilizeaza amalgamul ca material de restaurare se realizeaza cu
A. frezele 169L
B. frezele 330
C. frezele 331/2
D. frezele 245
E. frezele 1/4
(pag. 222)
S1406059. Care este adincimea puturilor de retentie di peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 222)
S1406060. Care este lungimea santurilor de retentie vestibulo-orale create in peretele gingival al
cavitatii de clasa a II-a?
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
112 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
113 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
D. 4 mm
E. 5 mm
(pag. 222)
S1406061. Ce freza se folosesc la prepararea unei cavitati de clasa a III-a pe canin fara retentie in
coada de rindunica in vederea obturarii cu amalgam?
A. freza sferica nr.1/4
B. freza sferica nr. 1/2
C. freza sferica nr. 1
D. freza sferica nr.2
E. freza sferica nr.4
(pag. 230)
S1406062. Ce freze se folosesc la prepararea unei cavitati de clasa a III-a pe canin pentru realizarea
retentiei in coada de rindunica,in vederea obturarii cu amalgam?
A. freza sferica nr. 1/4
B. freza sferica nr. 1/2
C. freza nr.245
D. freza nr.33 1/2
E. freza nr 169L
(pag. 231)
S1406063. Cu ce freza se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitatilor de clasa a VI-a pe dintii
laterali?
A. freza sferica nr.1/4
B. freza nr.1169
C. freza nr. 245
D. freza nr. 169L
E. freza nr. 33 1/2
(pag. 234)
S1406064. Cu ce freze se realizeaza puturile de retentie in peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a
A. freza sferica nr.1/4
B. freza nr. 169L
C. freza sferica nr.1/2
D. freza nr. 245
E. freza sferica nr. 1
(pag. 222)
S1406065. Cu ce freze se realizeaza santurile de retentie pentru peretele gingival al cavitatii de clasa a
II-a ?
A. freza sferica 1/4
B. freza nr 169L
C. freza nr. 245
D. freza nr.1169
E. feza nr 1/2
(pag. 222)
S1406066. Cu ce freze se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul
mandibular?
A. freza sferica nr.1/4
B. freza sferica nr.1/2
C. freza nr.245
113 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
114 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1406069. La prepararea cavitatii de clasa I pentru amalga pe premolarii superiori, cind se indica
ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare?
A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smaltului
B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smaltului
C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smaltului
D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smaltului
E. fisura restanta nu este mai adinca de 1/3 din grosimea smaltului
(pag. 210)
S1506071. Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-III-a sunt
urmatoarele:
A. Fata distala a caninilor superiori si inferiori
B. Fata proximala a incisivilor
C. Fata meziala a caninilor
D. Carii care nu au subminat unghiul incizal
E. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie
(pag. 229)
S1506072. Pentru prepararea unei cavitati MOD la nivelul premolarului 1 mandibular trebuie respectate
urmatoarele reguli:
A. Actionarea mai mult asupra structurilor dentare vestibulare ale santului central
B. Protejarea peretelui pulpar prin inclinarea frezei spre lingual
114 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
115 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1606076. Obturarea cu amalgam: prepararea cavitatii de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse
A. daca are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect si pulpotomie
B. se aplica o baza de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm
C. se evita amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic
D. printre altele, sporirea formei de rezistenţa se poate realiza si prin indepartarea unor structuri dentare slabe
E. daca grosimea dentinei restante pana la pulpa este apreciata la mai putin de un milimetru, se lucreaza cu
diga
(pag. 211)
S1606077. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal
A. inaintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hartie de anticipatie si se fixeaza cu ligatura in opt
B. se indica atunci cand fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc unul in continuarea
celuilalt
C. latimea ideala a cavitatii in sens mezio-distal nu va depasi 1 mm
D. in cazul dinţilor mici se va ţine freza para (330 sau 245) inclinata usor spre distal
E. in cazul dintilor voluminosi se va tine freza para (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei
(pag. 212)
S1606078. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal
A. in mod obisnuit nu necesita retentii suplimentare dar se pot sculpta santulete in unghiurile mezio-axiale si
115 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
116 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
disto-axiale
B. palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adancime uniforma de 1,5 mm
C. se indeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite
D. la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime
E. este indicat sa se sculpteze cavitatea in fosa, mai degraba la nivelul crestei decat pe cuspidul disto-
palatinal
(pag. 212)
116 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
117 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 217)
S2106084. Care este adâncimea puţurilor de retenţie din peretele gingival al cavităţii de clasa II-a :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 222)
S2106085. Care este lungimea şanţurilor de retenţie vestibulo-orale create în peretele gingival al
cavităţii de clasa II-a :
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 4 mm
E. 5 mm
(pag. 222)
S2306087. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine cont de:
A. necesitatile fizionomice
B. virsta pacientului
C. incidenta cariei pe suprafetele radiculare
D. incidenta cariei pe suprafetele proximale
E. extinderea cariei in fose si fisuri
(pag. 217-218)
S2306089. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei
cu amalgam este indicata:
A. din motive de rezistenta
B. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala
C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt
D. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte
E. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare
(pag. 212)
117 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
118 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2306090. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce
vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza:
A. frezele 169L
B. frezele 329
C. frezele 10
D. frezele 245
E. frezele trepan
(pag. 214)
S2306092. In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axio-
vestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu:
A. frezele 1/4
B. frezele 245
C. frezele 331/2
D. frezele 330
E. frezele 169L
(pag. 219)
S2306093. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele
caracteristici:
A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala
B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala
C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii
D. este rezervata cavitatilor extinse
E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate
(pag. 231)
S2306094. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate
apela la:
A. sant gingival
B. puturi gingivale
C. pivoti dentinari
D. pivoti radiculari
E. unghiuri ascutite interne
(pag. 231)
118 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
119 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2306096. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza:
A. 245
B. 330
C. 331/2
D. 329
E. 1/4
(pag. 234)
119 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
120 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
C. hipoglicemie marcată
D. mobilizarea excesivă a lipidelor şi proteinelor din ţesuturile extrahepatice
E. depuneri masive de glicigen în muşchi
(pag. 376)
120 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
121 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2906109. Restaurarea din amalgam intr-o cavitate de clasa II are urmatoarele indicatii
A. la pacientii cu incidenta mare a cariei
B. leziuni mici proximale
C. la pacientii cu incidenta redusa a cariei
D. in leziuni proximale insotite de carii atat vestivular cat si oral
E. nici un raspuns corect
(pag. 217)
S2906111. Forma de retentie intr-o cavitate clasa V pentru restauratie cu amalgam se asigura prin
A. cavitatea de clasa V nu necesita retentie deoarece fortele masticatorii nu actioneaza direct asupra
obturatiei
B. sunt necesare doua santuri de retentie- unul de-a lungul unghiului diedru axio-incizal si altul in unghiul axio-
gingival
C. retentia incizala este pozitionata mai mult spre incizal
D. retentia incizala va fi pozitionata inspre pulpar
E. raspunsuri corecte a si c
(pag. 233)
121 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
122 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 7
Etiopatogenia cariei dentare
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie şi otodontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.
S1507001. Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii
de agenti odontopatogeni:
A. Herpex simplex tipul 1
B. HIV
C. Lactobacili
D. Levuri
E. Toate de mai sus
(pag. 42)
S1507003. Calciul neionizat din compozitia lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
A. Fosfati si bicarbonati
B. Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
C. Legat de proteinele bogate in prolina
D. Legat de amilaza salivara
E. Toate de mai sus
(pag. 37)
122 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
123 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1607008. Saliva
A. vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
B. contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
C. contine lipide: mucina, staterina
D. conţine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza
E. contine sistemul tampon fosfat anorganic
(pag. 40)
S2107009. Care este concentraţia fluorului salivar faţă de nivelul său plasmatic :
A. 10-20 %
B. 20-30%
C. 30-50%
D. 50-60%
E. 60-70%
(pag. 38)
123 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
124 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
C. teoria neurodistrofica
D. teoria proteolizei-chelatiunii
E. teoria enzimatic-reflexa
(pag. 73)
S2307013. Teoria biochimica considera ca elementul esential este reprezentat de deficitul de:
A. fosfor dentinar
B. fosfati de calciu
C. hidroxilapatita
D. vitamina B1
E. vitamina B6
(pag. 74)
S2307014. Teoria enzimatica considera ca anumite excitatii patologice pot produce modificari
biochimice in:
A. compozitia limfei dentinare
B. gradul de mineralizare dentinara
C. gradul de permeabilitate dentinara
D. stratul odontoblastic
E. compozitia fluidului gingival
(pag. 73)
S2507015. Perturbarea formării matricei organice a smalţului are printre cauze şi carenţa în vitamina:
A. C
B. B1
C. E
D. D
E. PP
(pag. 33)
S2607016. Boala Tay-Sachs (gangliozidoza GM2 – idioţia amaurotică infantilă) este determinată de
deficitul de:
A. Sfingomielinază
B. Hexozaminidază A
C. Galactocerebrozidază
D. Hidrolaza lizozomală care detaşează glucoza din glucocerebrozide
E. Sulfatidază
(pag. 448)
124 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
125 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
E. ATP-ul
(pag. 450)
S2607021. Care dintre apoproteinele de mai jos este activatorul lipoproteinlipazei (LPL):
A. Apo A I
B. Apo B100
C. Apo C III
D. Apo C II
E. Apo E
(pag. 461-462)
S2607022. Care dintre izoenzimele lipoproteinlipazei (LPL) are cea mai mare afinitate pentru substrat:
A. LPL din ţesutul adipos
B. LPL din muşchii scheletici
C. LPL din miocard
D. LPL din glanda mamară
E. LPL plămân
(pag. 462)
S2807024. Calciul neionizat din lichidul bucal se gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in
urmatoarele proportii:
A. 10-20%
B. 20-30%
C. 25-35%
D. 30-40%
E. peste 50%
(pag. 37)
125 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
126 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1207026. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt
adevarate:
A. este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata
B. este principalul sistem tampon salivar de repaus
C. este cel mai puternic sistem tampon salivar
D. are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8
E. are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2
(pag. 40)
S1207029. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt
adevarate:
A. calciul neionizat are rolul functional cel mai important
B. concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului bucal
C. calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare decat in saliva submandibulara
D. calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si bicarbonati
E. calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai mare decat in saliva parotidiana
(pag. 37)
126 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
127 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
127 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
128 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
A. variatiile ph-ului
B. ritmul secretiei salivare
C. valoarea initiala a pH-ului bucal
D. consumul de alimente acide
E. vascozitatea salivei
(pag. 40)
128 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
129 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
D. carenta in vitamina D
E. dereglari hormonale.
(pag. 34)
129 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
130 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1507050. in lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale
cavitatii bucale din care fac parte:
A. Succindehidrogenaza
B. Aldolaza
C. Fosfataza alcalina
D. Hialuronidaza
E. Fosfataza acida
(pag. 40)
S1507053. Saliva contine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze colonizarea cavitatii
bucale de catre microorganisme din care fac parte:
A. Lactoferina
B. Mucinele
C. ß2 - microglobulina
D. Opsoninele
E. Staterina
(pag. 41)
130 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
131 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
131 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
132 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 44)
S1607063. Saliva
A. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
B. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al parotidei
C. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara
D. la gravide secreţia de saliva scade, asa se explica incidenţa crescuta a cariilor
E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de saliva care
ajunge in acea zona
(pag. 36)
132 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
133 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
133 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
134 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
E. branzeturi
(pag. 50)
134 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
135 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2607087. Care dintre apoproteinele de mai jos sunt recunoscute de domeniul N-terminal al
receptorului LDL:
A. Apo A I
B. Apo B100
C. Apo C III
135 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
136 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
D. Apo C II
E. Apo E
(pag. 465)
S2607089. Care dintre celulele de mai jos sunt incapabile să folosească acizii graşi ca şi substrat
energetic:
A. Fibra musculară striată
B. Fibra miocardică
C. Hematia
D. Neuronul
E. Hepatocitul
(pag. 467)
S2607090. Care dintre tipurile de dislipidemie Fredrickson prezintă risc de aterosleroză accelerată:
A. Tipul I (sindromul chilomicronilor)
B. Tipul IIa (hiperbetalipoproteinemia)
C. Tipul III (hiperlipoproteinemia cu banda beta largă)
D. Tipul IV (hipertrigliceridemia endogenă)
E. Tipul V (hipertrigliceridemia endogenă şi exogenă)
(pag. 468-470)
S2807092. Fluxul slivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:
A. Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
B. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
C. Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
D. Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
E. Aport sporit de fosfati salivari
(pag. 36)
136 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
137 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 36-37)
S2807094. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici:
A. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
B. Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
D. Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar
(pag. 37)
S2807097. Zaharoza este hodrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece:
A. Este principalul polizaharid din alimente
B. Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana
C. Este utilizata preferential de catre micro organisme
D. Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit
E. Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare
(pag. 47)
137 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
138 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si distructia
acestora
C. proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte
D. boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea
microorganismelor
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 33)
138 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
139 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 8
Inflamaţia pulpei dentare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
S1208002. Prima reactie care apare la nivelul pulpei dentare dupa contactul cu un agent agresor este:
A. vasodilatatie pasiva
B. staza
C. spasm vascular
D. vasodilatatie activa
E. necroza
(pag. 64)
S1308004. Cresterea presiunii intrapulpare peste valoarea sa normala nu poate fi compensata prin
cresterea volumului pulpei datorita
A. foramenului apical
B. inextensibilitatii peretilor camerei pulpare
C. structurii conjunctive a tesutului pulpar
D. lipsei fibrelor elastice din parenchimul pulpar
E. lipsei de fibre nervoase motorii din tunica vaselor de sange
(pag. 52)
S1308005. De la stabilirea contactului intre agentul microbian agresor si tesutul pulpar si pana la
aparitia primelor semne clinice, in functie de virulenta microbiana si reactivitatea locala pulpara trece o
perioada de timp de:
A. 1 ora
B. 3-4 ore
C. 12-14 ore
D. 20-24 ore
E. 2-3 zile
(pag. 64)
139 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
140 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1408008. Cum sunt peretii, duri integrii care acopera pulpa, fata de agentii patogeni:
A. permeabili
B. penetrabili
C. lacunari
D. disociati
E. impermeabili
(pag. 51)
140 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
141 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
D. 15 mm Hg
E. 20 mm Hg
(pag. 52)
S1508012. Agentii agresori termici care actioneaza cu brutalitate in producerea inflamatiei pulpare sunt:
A. Slefuirile de bonturi cu masuri de protejare a pulpei
B. Prepararile de cavitati cu protejarea pulpei
C. Diatermia
D. Obturatii metalice realizate fara mijloace de protejare a pulpei dentare
E. Trecerea, in cursul aceleiasi mese, de la alimentatia cu temperaturi ridicate, la alta cu temperaturi coborate
(pag. 59)
S1508013. Agentii patogeni interni ce pot determina inflamatii ale pulpei dentare sunt:
A. Agenti termici
B. Bacteriile
C. Avitaminozele
D. Virusii
E. Agenti traumatici
(pag. 54)
141 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
142 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1608018. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi prezinta urmatoarele avantaje:
A. stimulii receptati de receptorii intradentinari la limita smalt-dentina se transmit la nivelul pulpei ca stimuli
functionali
B. peretii duri care acopera pulpa nu sunt impermeabili la agenti patogeni cand sunt integri
C. peretii duri, rigizi permit prelucrarea lor prin slefuire in oricare conditii fara ca pulpa sa sufere
D. inextensibilitatea peretilor face ca presiunea intratisulara pulpara crescuta sa se exercite pe toate structurile
E. peretii duri impiedica verificarea starii pulpare prin mijloace directe de investigatie
(pag. 51-52)
142 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
143 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2308025. In pulpitelre seroase acute presiunea intrapulpara creste fata de normal de:
A. 2 – 3 ori
B. 5 – 6 ori
C. 3- 4 ori
D. 6 – 7 ori
E. 4 – 5 ori
(pag. 67)
S2508026. Una din funcţiile de mai jos nu este caracteristică organului pulpar:
A. Funcţia senzitivă
B. Funcţia formativă
C. Funcţia nutritivă
D. Funcţia bactericidă
E. Funcţia regresivă
(pag. 55)
143 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
144 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2608030. După infarctul miocardic acut cel mai rapid creşte activitatea serică a:
A. LDH
B. GOT
C. CPK
D. GPT
E. LCAT
(pag. 111)
S2608031. Creşterea ctivităţii serice a căreia dintre enzimele de mai jos, este specifică pentru
carcinomul de prostată:
A. LDH
B. Fosfataza acidă
C. CPK
D. Transaminazele
E. Fosfataza alcalină
(pag. 111)
S2608033. Care dintre căile metabolice de mai jos au sistemul enzimatic localizat strict
intracitoplasmatic:
A. Ciclul ureei
B. Biosinteza hemului
C. Degradarea acizilor graşi (beta-oxidarea)
D. Ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs)
E. Glicoliza (anaerobă)
(pag. 109)
144 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
145 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. Agentilor fizici
C. Agentilor microbieni
D. Agentilor traumatici
E. Agentilor interni
(pag. 64)
S2908037. De la stabilirea contactului intre agentul microbian agresor şi tesutul pulpar la apariţia
primelor daune chimice in funţie de virulenţa şi reactivitatea locală trece o perioadă de timp de:
A. O oră
B. 3-4 ore
C. 20-24 ore
D. 12-14 ore
E. 2-3 zile
(pag. 64)
S1208038. Agentii chimici care prezinta concentratie sau toxicitate crescuta determina la nivelul pulpei
dentare:
A. spolierea pulpei de ionii minerali necesari
B. tulburari de termodinamica vasculara
C. depolimerizarea fibrelor de colagen
D. liza chimica a fibrelor nervoase
E. depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 63)
S1208040. Fenomenele care determina inflamatia pulpara in cazul traumatismelor de intensitate mica
dar repetata sunt:
A. compresiunea vaselor sanguine de la nivelul foramenului apical
B. ruperea vaselor si eliberarea unor substante chimice plasmatice
C. strangularea vaselor sanguine la nivelul foramenului apical
D. accelerarea metabolismului prin hiperemie
E. lezarea fibrelor si receptorilor nervosi
(pag. 61-62)
S1208041. Pulpita seroasa se caracterizeaza prin urmatoarele modificari ale excitabilitatii pulpare:
A. cresterea excitabilitatii
B. scaderea excitabilitatii
C. excitabilitatea mai evidenta pentru presiune
D. excitabilitate mai evidenta pentru tractiune
E. excitabilitate mai evidenta pentru rece
(pag. 67)
145 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
146 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1208042. Agentii agresivi termici care actioneaza cu brutalitate putand determina inflamatii pulare
sunt:
A. testari de vitalitate cu freon
B. diatermia
C. obturatiile metalice fara mijloace de protejare a pulpei dentare
D. slefuiri ale dintilor fara protectie pulpara
E. testari de vitalitate cu pulpotestul
(pag. 59)
S1208043. Inflamatia cronica per primam de origine traumatica poate fi gasita in:
A. pulpa dintilor cu grad mare de abrazie
B. pulpa dintilor cu obturatii mari de amalgam fara o buna izolare a camerei pulpare
C. dinti care prezinta o carie cu evolutie lenta
D. dinti care prezinta o carie cu evolutie rapida
E. dinti integri
(pag. 62)
S1308047. Comunicarea intre pulpa dentara cu exteriorul se poate face prin intermediul:
A. smaltului
B. cementului
C. substantei interprismatica
D. foramenului apical
E. canaliculelor dentinare
(pag. 52)
146 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
147 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. dentina secundara
C. dentina tertiara
D. dentina remineralizata
E. dentina sclerotica
(pag. 54)
147 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
148 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1408056. Inflamatia pulpara apare sub actiunea agentilor microbieni.Modul de actiune al agentilor
microbieni poate fi:
A. indirect prin exotoxinele microbiene
B. direct prin patrunderea agentului microbian in pulpa dentara
C. reducerea functiilor celulare
D. distrofii neregulate
E. distributie de tip reticular
(pag. 64)
S1408058. Mentinerea aciditatii timp indelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare
favorizand:
A. procesele de liza celulara
B. franarea proceselor formatoare de dentina de reactie
C. creste permeabilitatea peretilor vasculari
D. creste diapedeza leucocitara
E. cresc procesele formatoare de dentina
(pag. 57)
S1508059. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi prezinta unele avantaje, dar si dezavantaje:
A. Peretii duri sunt impermeabili la agentii patogeni, atunci cand sunt integri
B. in anumite conditii, peretii devin penetrabili favorizand actiunea unor noxe externe
C. Peretii duri permit slefuirea in vederea aplicarii unor lucrari protetice
D. Peretii rigizi fac ca orice crestere a presiunii intrapulpare sa nu poata fi compensata printr-o crestere a
volumului pulpei
E. Peretii duri permit investigarea prin mijloace directe a starii pulpare
(pag. 51)
148 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
149 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1508063. in urma actiunii unui factor bacterian, in pulpa dentara apar o serie de substante cu rol de
mediatori chimici:
A. Kinaze
B. Exudina
C. Leucotaxina
D. Histamina
E. Mucopolizaharide
(pag. 64)
S1508064. Inflamatia cronica per primam, de origine traumatica, poate fi gasita in:
A. Pulpa dintilor cu un grad mare de abraziune
B. Pulpa dintilor cu obturatiii mari de amalgam cu o buna izolare a pulpei dentare
C. Pulpa dintilor cu obturatii mari de amalgam fara o buna izolare a pulpei dentare
D. Dintii care prezinta o carie cu evolutie foarte lenta
E. Dinti care prezinta o acrie cu o evolutie foarte rapida
(pag. 62)
S1508065. Mentinerea aciditatii timp indelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare
favorizand:
A. Scaderea permeabilitatii peretilor vasculari si diapedeza leucocitara
B. impiedicarea activitatilor metabolice normale ale celulelor pulpare
C. Franarea proceselor formatoare de dentina de reactie
D. Procesele de liza celulara si formare a puroiului
E. Actiunea depolimerizanta a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanta fundamentala si
asupra fibrelor de colagen
(pag. 57)
149 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
150 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 56)
S1608069. in cazul in care agenti agresori chimici foarte toxici actioneaza asupra dintelui, la nivelul
pulpei au loc urmatoarele modificari:
A. substanta fundamentala se depolimerizeaza
B. protoplasma celulara se precipita
C. fibrele de colagen raman intacte
D. tulburari ale hemodinamicii vasculare
E. nu apar modificari la nivelul fibrelor nervoase.
(pag. 62-63)
S1608070. in pulpita seroasa provocata de factori bacterieni se produc urmatoarele modificari pulpare:
A. degenerarea elementelor morfologice pulpare
B. se percepe mai utor alcalinitatea decat aciditatea
C. acumularea de apa in pulpa duce la cresterea presiunii intratisulare
D. apare hipersensibilitate mai evidenta la cald decat la rece
E. are loc depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 67)
S1608071. in traumatisme repetate si de mica intensitate se poate instala direct inflamatia cronica ce
se caracterizeaza prin:
A. reducerea partiala a fluxului sangvin
B. scaderea proceselor metabolice
C. lipsa multiplicarii celulelor mezenchimale
D. aparitia unor muguri vasculari proveniti din burjonarea capilarelor
E. lipsa infiltratului plasmocitar.
(pag. 62)
150 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
151 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1608074. Mentinerea aciditatii pulpare in fazele mai avansate ale inflamatiei favorizeaza
A. intensificarea proceselor de formare a dentinei de reactie
B. procesele de liza celulara si formarea puroiului
C. actiunea depolimerizanta a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanta fundamentala
D. cresterea permeabilitatii peretilor vasculari
E. activitatea normala metabolica a celulelor pulpare.
(pag. 57)
151 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
152 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2308085. Comunicarea între pulpa dentară şi exterior nu se poate face, in mod obişnuit, prin:
A. smalţ
B. cement
C. substanţa interprismatică
D. foramen apical
E. canalicule dentinare
(pag. 52)
152 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
153 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
153 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
154 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. accelerarea ritmului metabolic cu epuizarea rapidă a potenţialului celular şi alterarea ulterioară a funcţiilor
celulei
C. precipitarea proteinelor din substanţa fundamentală şi din corpul celular
D. absorbţia nucleilor şi a plasmei odontoblaştilor în canaliculele dentinare
E. sustragerea unor elemente minerale din legăturile lor organice tisulare, dând naştere unor săruri instabile
şi spoliind pulpa de ionii minerali necesari funcţiei sale
(pag. 59)
S2308094. In traumatismele brutale cu fracturi coronare dar fara deschiderea camerei pulpare
declaseaza in pulpa:
A. Hiperemie
B. Vasodilatatie
C. Ischemie
D. staza
E. Stimularea dentinogenezei
(pag. 60)
S2308095. Din categoria agentilor tramatici de mixta intensitate si repetate fac parte
A. Obiceiuri profesionale
B. Lucrari protetice in supraocluzie
C. Manevre ortodontice necontrolate
D. Luxatia dintilor
E. Lucrari protetice in subocluzie
(pag. 60)
S2508096. Fenomenele vasculare pulpare cauzate de un agent de intensitate mare sau care acţionează
direct apar:
A. În 2 minute
B. În 3 minute
C. În 10 minute
D. Într-o oră
E. În 2 ore
(pag. 64)
154 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
155 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
C. M2H2
D. H3M
E. H4
(pag. 78)
S2608100. Elementele comune modelelor concertat (simetric) şi secvenţial de acţiune ale enzimelor
alosterice, sunt:
A. Fiecare monomer al oligomerului are centrul său activ
B. Monomerii cooperează în fixarea substratului şi desfăşurarea procesului catalitic
C. Oligomerii trebuie să îndeplinească permanent condiţia de simetrie
D. Interacţiunile între monomeri nu implică modificări profunde (formare sau rupere de legături covalente), ci
doar modificări conformaţionale
E. Efectul modulatorilor se suprapune peste acela al substratului
(pag. 99)
S2608101. Care din următoarele enzime face parte din categoria enzimelor plasmatice funcţionale:
A. Lactatdehidrogenaza
B. LCAT
C. Aspartat aminotransferaza
D. Lipoproteinlipaza
E. Trombina
(pag. 110)
S2608103. Care dintre enzimele de mai jos au localizare celulară dublă (citoplasmatică şi
mitocondrială):
A. Aspartat aminotransferaza (ASAT=GOT)
B. Alanin aminotransferaza (ALAT=GPT)
C. Creatinkinaza (CK)
D. Lactat dehidrogenaza (LDH)
E. Izocitratdehidrogenaza (ICDH)
(pag. 110)
155 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
156 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
E. Amilaza
(pag. 111)
S2808105. Adapostirea pulpei dentare intr-un spatiu cu pereti rigizi are ca avantaje:
A. Presiunile masticatorii nu ajung la pulpa dentara
B. Peretii duri sunt impermeabili cand sunt integri
C. Slefuirea corecta a bonturilor dentare nu afecteaza pulpa
D. In inflamatie cresterea volumului pulpei nu poate fi compensata de inextensibilitatea peretilor
E. Peretii duri impiedica verificarea starii pulpei prin mijloace directe de investigare
(pag. 51-52)
S2808109. In fazele avansate ale inflamatiei pulpare scaderea ph-ului sub 6 favorizeaza
A. Depolimerizarea mucopolizaharidelor din substanta fundamentala
B. Scaderea permeabilitatii vasculare si a diapedezei leucocitare
C. Franarea activitatilor metabolice normale
D. Stimularea proceselor de neodentinogeneza
E. Procesele de liza celulara si formare a puroiului
(pag. 57)
156 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
157 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 61)
S2808111. Tacerea fiziopatologica sau timpul mut ca perioada de 12-14 ore de la contactul pulpei
dentare cu agentul microbian agresor este o perioada:
A. Foarte inactiva pe plan biochimic infracelular
B. De recunoastere a caracteristicilor agresorului
C. De dezinformare a centrilor nervosi superiori
D. De sintetizare a mediatorilor chimici
E. De pregatire a mecanismelor defensive ale pulpei
(pag. 64)
S2908113. Inflamatia cronică, per primam, de origine traumatică poate fi găsită in:
A. Pulpa dintilor cu grad mare de abraziune
B. Pulpa dintilor cu obturaţii mari de amalgam cu bună izolare a pulpei dentare
C. Pulpa dintilor cu obturaţii mari de amalgam fără o bună izolare a pulpei dentare
D. Dintii care prezintă o carie cu evoluţie lentă
E. Dintii care prezintă o carie cu evoluţie foarte rapidă
(pag. 62)
157 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
158 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 9
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
S1309003. Morfopatologic, in pulpita cronica deschisa ulceroasa fibrele nervoase din parenchimul
pulpar sunt in numar redus si se observa pe o sectiune axiala prezenta lor incepand cu:
A. primul strat
B. al doilea strat
C. al treilea strat
D. al patrulea strat
E. al cincilea strat
(pag. 83)
158 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
159 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1509008. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta urmatoarele:
A. Dinte de coloratie normala cu o carie superficiala
B. O carie profunda cu un depozit bogat de dentina alterata
C. Percutia dintelui in ax este dureroasa
D. Percutia transversala a dintelui este dureroasa
E. Teste de vitalitate negative
(pag. 73)
159 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
160 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1609012. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica ulceroasa se face pe baza urmatoarelor semne:
A. existenta unui proces carios cu camera pulpara inchisa
B. raspuns pozitiv la teste de vitalitate de intensitate scazuta
C. raspuns negativ la percutia in ax a dintelui
D. durere violenta spontana
E. sensibilitate la inteparea straturilor superficiale ale pulpei.
(pag. 85)
S2109015. Care enzima creste in intregul tesut pulpar in pulpita acuta seroasa partiala:
A. Fosfataza alcalina
B. Lacticdehidrogenaza
C. Fosfataza acida
D. Succindehidrogenaza
E. Hialuronidaza
(pag. 73)
160 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
161 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2609024. Care dintre clasele de imunoglobuline sunt cei mai eficienţi precipitanţi:
A. Ig G
B. Ig A
C. Ig M
D. Ig D
E. Ig E
(pag. 165)
161 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
162 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2609029. Reacţia de aglutinare presupune cuplarea unui anticorp cu antigenul omolog aflat în
suspensie:
A. Suspensii de bacterii
B. Proteine serice
C. Imunoglobuline
D. Virusuri
E. Carbohidraţi
(pag. 171)
S2609030. Care este cea mai sensibilă metodă pentru cuantificarea antigenelor şi haptenelor:
A. ELISA
B. Imunofluorescenţa
C. RIA
D. Reacţia de fixare a complementului
E. Contraimunelectroforeza
(pag. 177)
162 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
163 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2909032. Morfopatologic in pulpita cronică deschisă ulceroasă pe lângă un bogat inflamator celular
apare si fibra nervoasă din parenchimul pulpar mai slab reprezentate in stratul:
A. Primul strat
B. Al doilea strat
C. Al treilea strat
D. Al patrulea strat
E. Al cincelea strat
(pag. 83)
163 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
164 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1209041. Factorii fizici care pot determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de:
A. traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor
B. traumatisme din timpul slefuirii bonturilor
C. excitatii termice transmise prin obturatii metalice
D. substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple
E. exotoxinele bacteriilor
(pag. 70)
164 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
165 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1209045. Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este dominata de:
A. crize dureroase violente, insuportabile
B. tendinta de iradiere a durerii
C. caracterul pulsatil al durerii
D. percutia in ax pozitiva
E. prezenta unui proces carios profund
(pag. 75)
165 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
166 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1309051. in pulpita seroasa totala la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia catre:
A. dintii vecini
B. dintii antagonisti
C. hemimaxilarul opus
D. zona temporala
E. zona orbitala
(pag. 75)
S1309054. Sensibilitatea dureroasa in cazul unei pulpite cronice deschise poate aparea:
A. in masticatie, cand sunt tasate alimente in cavitatea carioasa si se exercita presiuni in spatiul endodontic
B. Palparea cu sonda in profunzime
C. in cazul unor reacutizari datorate obliterarii cavitatii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare
D. testari ale vitalitaţii dintelui, dar la intensitaţi mari ale excitanţilor
E. testari ale vitalitatii dintelui, la intensitati obisnuite ale excitantilor
(pag. 85)
S1309055. Testele de vitalitate la rece si electice arata hiposensibilitate pulpara in urmatoarele situatii:
A. caria simpla
B. pulpite acute seroase
C. pulpite acute purulente
D. pulpite cronice deschise
E. pulpite cronice inchise
(pag. 72-81)
166 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
167 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
167 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
168 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1509065. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente partiale se pune pe urmatoarele semne:
A. Caracterul pulsatil al durerii, cu posibilitate de localizare
B. Exacerbarea durerii la cald
C. Exacerbarea durerii la rece
D. Probele de vitalitate la rece dau raspunsuri pozitive la intensitati mai mari
E. Probele de vitalitate electrice dau raspunsuri pozitive la intensitati mici ale stimulilor
(pag. 79)
S1509066. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne:
A. Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare
B. Raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui
C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. Raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui
E. Raspunsuri negative la testele de vitalitate
(pag. 85)
S1509068. Examenul morfopatologic in pulpita acuta seroasa totala pune in evidenta urmatoarele:
A. Vasodilatatie in intreg teritoriul pulpar
B. Peretii vasculari nepermeabili
C. Prezenta rara a elementelor sanguine din seria alba in tesutul pulpar
D. Vascozitate pulpara redusa, prin depolimerizarea substantei fundamentale
E. Degenerescente odontoblastice, cu fragmentarea membranei celulare
(pag. 75)
168 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
169 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
169 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
170 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
170 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
171 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 73)
171 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
172 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2309093. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale:
A. Durere continua
B. Durere pulsatila
C. Hipersensibilitate la teste de vitalitate
D. Sensibilitate la percutia in ax
E. Durere localizata
(pag. 79)
172 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
173 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 79)
S2609100. Care dintre imunoglobulinele de mai jos au acţiune opsonizantă şi litică (dependentă de
complement):
A. Ig G
B. Ig A
C. Ig M
D. Ig D
E. Ig E
(pag. 163)
S2609102. Imunodifuziunea radială simplă (tehnica Mancini) este folosită pentru determinarea
concentraţiei:
173 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
174 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
A. Albuminei
B. Imunoglobulinelor
C. Proteine ale sistemului complement
D. Proteinelor totale
E. Proteinei C reactive
(pag. 169)
S2609104. Care dintre enzimele de mai jos sunt utilizate pentru marcarea anticorpului secundar în
tehnica ELISA:
A. ATP-aza
B. Hexokinaza
C. Fosfataza alcalină
D. CPK
E. Peroxidaza din hrean
(pag. 177)
S2809107. Hiperemia preinflamatorie este incadrata ca entitate clinica separata pentru ca:
A. Este apreciata ca faza incipienta a inflamatiei pulpei dentare
B. Are o simptomatologie proprie
C. Leziunile sunt minime
D. Leziunile sunt ireversibile
E. Necesita metode particulare de tratament
(pag. 68)
174 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
175 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
175 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
176 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2909118. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise poate apare:
A. În masticatie, când alimentele sunt tasate in cavitatea carioasă şi se exercită presiune in spaţiul endodontic
B. Palparea cu sonda in profunzime
C. În cazul unor reacutizări datorită obliterării cavitătii carioase pentru un timp mai lung cu resturi alimentare
D. Testării de vitalitate a dintelui la intensităti obişnuite ale excitanţilor
E. Testării de vitalitate a dintelui la intensităti mari ale excitanţilor
(pag. 85)
176 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
177 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 10
Necroza şi gangrena pulpară
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
177 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
178 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. Fibrele conjunctive
C. Peretii vasculari
D. Fibrele nervoase
E. Substanta fundamentala
(pag. 97)
178 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
179 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 98)
179 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
180 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. Luxaţii, intruzii
C. Diabet, hipertensiune arterială
D. Temperaturi mai mari de 75°C
E. Temperaturi sub 0°C
(pag. 94)
180 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
181 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 36)
S2810030. Precizati substantele cu caracter chimic agresiv care pot provoca o necroza pulpara
A. Hidroxidul de calciu
B. Formolul
C. Serul fiziologic
D. Neofalina
E. Apa distilata
(pag. 96)
181 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
182 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. Avitaminoze
C. Microorganisme ajunse in spatiul endodontic
D. Luxatii, intruzii
E. Intoxicatii exogene cu diferite metale grele
(pag. 100)
S1210035. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se numara
A. formolul
B. fenolul
C. trioximetilenul
D. clorhexidina
E. arsenul
(pag. 96)
182 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
183 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
183 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
184 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
184 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
185 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
C. Gangrena pulpara
D. Pulpita cronica inchisa hiperplazica
E. Pulpita cronica inchisa propriu
(pag. )
185 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
186 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1510059. Examenul histochimic in gangrena pulpara pune in evidenta o masa semiputreda compusa
din:
A. Materii grase
B. Polipeptide alterate
C. Hidrogen sulfurat
D. Apa
E. Monoxid de carbon
(pag. 101)
S1510060. Gangrena dentara constituie un focar de infectie pentru restul organismului, determinand:
A. Glomerulonefrite
B. Endocardite
C. Afectiuni reumatismale
D. Diabet zaharat
E. Diabet insipid
(pag. 102)
S1510063. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin
elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala:
A. Enzime lizozomale
B. Acizi nucleici
C. Histidina
D. Heparina
E. Enzime proteolitice
(pag. 100)
186 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
187 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
187 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
188 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 98)
188 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
189 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
189 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
190 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 98)
S2310089. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte
A. Examen bacteriologic pozitiv
B. Prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul explorator
C. Fetiditate (nu este caracteristică)
D. Fetiditate (este caracteristică numai gangrenei)
E. Examen bacteriologic negativ
(pag. 101)
190 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
191 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. Infectarea pulpei
C. Parodontita apicală acută
D. Parodontita apicală cronică
E. Pulpita cronică închisă
(pag. 99)
191 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
192 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 65)
S2810101. Factorii termici ce intervin in etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezentati de:
A. O crestere a temperaturii cu 5gr. Celsius
B. O scadere a temperaturii, brusca, cu 5 gr. Celsius
C. scadere a temperaturii, foarte lenta, cu 5 gr. Celsius
D. O scadere brutala a temperaturii la 0 gr. Celsius
E. Scaderea temperaturii la 0 gr. Celsius nu produce modificari semnificative la nivel pulpar
(pag. 96)
192 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
193 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2910109. Gangrena dentară constituie un focar de infectie pentru restul organismului determinînd:
A. Diabet zaharat
B. Glomerulonefrite
C. Endocardite
D. Afectiuni reumatismale
E. Migrene
193 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
194 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 102)
S2910110. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpară putem enumera:
A. Formolul
B. Arsenul
C. Clorhexidina
D. Fenolul
E. Toate răspunsurile de mai sus
(pag. 96-97)
194 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
195 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 11
Parodontite apicale acute şi cronice
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
S1211001. Evolutia cea mai frecventa a unei parodontite apicale acute purulente este spre
A. fistulizare
B. vindecare definitiva
C. cronicizare
D. osteomielita
E. supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale
(pag. 112)
195 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
196 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1311007. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu
exceptia:
A. Parodontita apicala cronica fibroasa
B. Granulom simplu conjunctiv
C. Granulom epitelial
D. Granulom chistic
E. Parodontita apicala cronica condensata
(pag. 114)
S1411009. Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in
care modificarile sunt:
A. biochimice
B. mecanice
C. chimice
D. enzimatice
E. fizice
(pag. 106)
S1411011. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
A. modificarile vasculare
B. modificarile chimice
C. modificarile enzimatice
D. durere
E. rezorbtie osoasa
(pag. 108)
196 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
197 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
D. zona de necroza
E. zona de vindecare
(pag. 119)
197 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
198 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1611019. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se face pe baza urmatoarelor
semne:
A. probe de vitalitate dentara pozitive
B. durerea are caracter cronic
C. tumefierea mucoasei si tegumentelor
D. lipsa durerii la percutie in axul dintelui
E. nu apar modificari in starea generala a organismului.
(pag. 109)
S1611022. Osteofibroza periapicala este o reactie de condensare osoasa care apare in:
A. gangrena pulpara simpla
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acuta purulenta totala
D. pulpita cronica
E. pulpita acuta seroasa totala.
(pag. 125)
S1611023. Reactiile din zona exudativa ("de contaminare") in granulomul simplu conjunctiv se
caracterizeaza prin:
A. vasoconstrictie
B. lipsa exudatului
C. prezenta unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear
D. exudatul inflamator concentreaza exotoxinele microbiene
E. lipsesc celulele macrofage.
(pag. 118)
198 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
199 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. Adenopatiile supurate
C. Granulomul epitelial
D. Osteomielita
E. TOATE cele de mai sus
(pag. 122)
S2311029. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi enumerate următoarele, cu
excepţia:
A. Parodontita apicală cronică fibroasă
B. Granulom simplu conjunctiv
C. Granulom epitelial
D. Granulom chistic
E. Parodontita apicală cronică condensată
(pag. 114)
199 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
200 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2511034. Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută seroasă se pune pe baza următoarelor
semne:
A. Absenţa durerii
B. Durere moderată
C. Tumefierea mucoasei şi a tegumentelor
D. Teste de vitalitate pozitive
E. Lipsa durerii la percuţia în axa dintelui
(pag. 109)
200 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
201 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1211043. Diagnosticul pozitiv in cazul parodontitei apicale cronice condensante se face pe baza
urmatoarelor semne
A. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect radiotransparent bine conturat
B. imagine radiologica care evidentiaza o radiotransparenta difuza periapicala
C. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect mai albicios
D. spatiul periodontal apical are tendinta de a fi desfiintat
E. imagine radiologica difuza cu spatii trabeculare marite in volum
(pag. 124)
201 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
202 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1211045. Factorii etiologici care pot produce o parodontita apicala acuta hiperemica sunt
A. pansamente endodontice iritante
B. scaderi bruste si repetate de temperatura in mediul bucal
C. substante devitalizante
D. traumatisme determinate de o supraincarcare ocluzala
E. agenti microbieni
(pag. 104)
S1211047. La examenul obiectiv in cazul unei parodontite apicale cronice neacutizate intalnim
A. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare
B. posibilitatea existentei unei fistule gingivale
C. percutia verticala pozitiva in procent de 20% din cazuri
D. sensibilitate dureroasa care cedeaza la presiunea pe dinte
E. intotdeauna ganglionii regionali mariti in volum
(pag. 114)
S1211048. Semnele clinice subiective care caracterizeaza parodontita apicala acuta purulenta in
stadiul endoosos si subperiostul sunt
A. atingerea dintelui devine extrem de dureroasa
B. durere spontana cu caracter pulsatil
C. durere de intensitate redusa care apare doar la atingerea dintelui
D. senzatie de egresiune a dintelui respectiv
E. aplecarea capului sau schimbarea pozitiei corpului duce la scaderea intensitatii dureroase
(pag. 111)
S1211049. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuza) sunt
A. sensibilitate usoara la atingerea dintelui
B. durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate
C. durerea cedeaza la calmante obisnuite
D. durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica
E. durerea cedeaza la aplicarea de caldura
(pag. 108)
S1211050. Simptomatologia clinica care caracterizeaza parodontitele apicale cronice este reprezentata
de
A. durere de mica intensitate intermitenta
202 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
203 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
203 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
204 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 113)
S1311057. Precizati raspunsurile corecte in cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase:
A. Pe canal este prezenta o secretie seroasa
B. Durerea are caracter acut
C. Durerea este prezenta la percutia in ax
D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitaţi foarte mari ale stimulului
E. Este prezenta tumefierea mucoasei si tegumentelor
(pag. 108)
S1411060. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
A. resturile epiteliale ale lui Mallasez
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
(pag. 120)
S1411061. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicatie a gangrenei pulpare sunt prezente
si urmatoarele semne:
A. lipsa sangerarii in camera pulpara
B. prezenta unei secretii seroase pe canal
C. raspunsurile negative la testele de vitalitate
D. durere la percutia in ax
E. sangerare in camera pulpara
(pag. 109)
204 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
205 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
A. pulpitele acute
B. nevralgiile de trigemen
C. foliculita acuta a dintilor inclusi
D. pulpitele cronice
E. caria simpla
(pag. 109)
S1411065. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza urmatoarelor
semne:
A. durere cu caracter acut
B. durere la percutia in ax a dintelui
C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor
D. teste de vitalitate pozitive
E. stare generala nemodificata
(pag. 109)
S1411068. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii:
A. stadiul endoosos
B. stadiul subperiostal
C. stadiul submucos
D. stadiul de fistula
E. stadiul de granulom periapical
(pag. 110)
205 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
206 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1411071. Procesul supurativ netratat( parodontita apicala acuta purulenta ) poate evolua spre:
A. resorbtie si vindecare temporara
B. fistulizare si vindecare temporara
C. complicare cu proces osteomielitic
D. cronicizare(in majoritatea cazurilor)
E. parodontita apicala acuta hiperemica
(pag. 112)
S1411072. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu:
A. stadiul de evolutie a inflamatiei
B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva
C. tipul de reactivitate individuala
D. numarul de radacini ale dintelui
E. varsta pacientului
(pag. 111)
S1511073. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe:
A. Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui
B. Sensibilitate la percutia in ax
C. Simptomatologie de pulpita totala
D. Congestia mucoasa in dreptul apexului
E. Prezenta fistulei in dreptul apexului
(pag. 107)
S1511075. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de urmatorii corpi straini care
au patruns in parodontiul apical:
A. Ace rupte
B. Obturatii de canal cu depasire
C. Resturi de mese de vata
D. Conuri de hartie
206 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
207 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
E. Freze rupte
(pag. 106)
S1511076. Parodontita apicala hiperemica provocata de o complicatie a necrozei pulpare prin agenti
infectiosi sau chimici, prezinta:
A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui
B. Senzatia de egresiune a dintelui
C. Senzatia de agresiune a dintelui
D. Durere la agenti fizici
E. Durere la sondarea canalelor radiculare
(pag. 106)
S1511077. Substantele chimice folosite in tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la
parodontita apicala acuta hiperemica sunt:
A. Arsenic
B. Formol
C. Tricrezol
D. Acid tricloracetic
E. Acidul cromic
(pag. 105)
S1511078. Substantele folosite in tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la
parodontite apicale acute hiperemice sunt:
A. Compusi fenolici
B. Azotatul de argint
C. Acidul cromic
D. Arsenicul
E. Apa oxigenata
(pag. 105)
S1511080. Chelatorii pe baza de EDTA produc dezechilibrare minerala locala, la nivelul parodontiului
apical prin:
A. Sustragerea ionilor de calciu
B. Sustragerea radicalilor fosfat
C. Blocarea ionilor de sodiu
D. Blocarea ionilor de fluor
E. Sustragerea ionilor de potasiu
(pag. 105)
207 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
208 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 107)
S1611084. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu:
A. granulomul chistic
B. actinomicoza
C. parodontia apicala cronica fibroasa
D. adenopatii supurate
E. osteomielita.
(pag. 124)
S1611085. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica se pune pe baz urmatoarelor
semne
A. la atingerea dintelui apare senzatia de prezenta a dintelui in arcada dentara
B. mucoasa in dreptul apexului de aspect normal
C. simptomatologia de pulpita totala
D. pe radiografie se evidentiaza un focar osteitic periapical
E. dintele este sensibil la percutie in ax.
(pag. 107)
208 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
209 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2111091. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute hiperemice:
A. Pulpita acuta seroasa totala
B. Nevralgia de trigemen
C. Pulpita acuta purulenta totala
D. Parodontita apicala acuta purulenta
E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 107)
S2111092. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute purulente:
A. Parodontita apical acuta seroasa
B. Foliculita dintilor inclusi
C. Nevralgia esentiala de trigemen
D. Abcesul parodontal marginal
E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 113)
S2111093. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute seroase:
A. Parodontita apicala cronica recidivanta
B. Foliculita acuta a dintilor inclusi
C. Nevralgia esentiala de trigemen
D. Parodontita apicala acuta purulenta
E. Parodontita apicala acuta hiperemica
(pag. 109)
209 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
210 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
210 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
211 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2311101. Precizaţi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase
A. Pe canal este prezentă o secreţie seroasă
B. Durerea are caracter acut
C. Durerea este prezentă la percuţia în ax
D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităţi foarte mari ale stimulului
E. Este prezentă tumefierea mucoasei şi tegumentelor
(pag. 108)
S2311105. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la:
A. Incisivi superiori
B. Canini superiori
C. Primii premolari superiori
D. Premolarii secunzii superiori
E. molari superiori
(pag. 111)
211 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
212 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
C. Nevralgia de trigemeni
D. Foliculita dinţilor incluşi
E. Gangrena pulpară simplă
(pag. 109)
S2611108. În cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
A. mentonul în zona centrala;
B. zonele laterale ale partii superioare a fetei;
C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei;
D. mentonul în zona inferioara;
E. regiunea bilabiala.
(pag. 433-445)
S2611109. În cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
A. mentonul în zona centrală;
B. zonele laterale ale părţii superioare a feţei;
C. zonele laterale ale părţii inferioare a feţei;
D. mentonul în zona inferioara;
E. regiunea bilabială.
(pag. 436)
S2611112. Pasajul aerian nazofaringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorită:
A. arhitectonicii speciale;
B. funcţiilor specifice ale epiteliului;
C. inervaţiei;
D. funcţiilor glandulare;
E. ţesut venos erectil.
(pag. 318)
212 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
213 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2611115. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenţează masticaţia sunt:
A. reducerea suprafeţei de contact ocluzal;
B. dificultatea efectuării unor mişcări masticatorii,
C. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
D. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje;
E. cariile dentare în perioada dureroasă.
(pag. 345)
S2611117. Ciclul, mişcarea completă a corzilor vocale, se compune din următoarele faze:
A. faza de depărtare a corzilor vocale;
B. faza de contracţie a corzilor vocale;
C. faza de elongaţie minimă a corzilor vocale;
D. faza de apropiere a corzilor vocale;
E. faza de acolare.
(pag. 373)
S2911118. Factorii etiologici care pot produce o parodontită apicală acută hiperemică sunt:
A. Agentii microbieni
B. Pansamentele endodontice iritante
C. Scăderi bruşte, repetate de temperatură in consumul alimentelor reci
D. Substante devitalizante
E. Traumatisme determinate de supraâncălzire ocluzală
(pag. 104-105)
S2911120. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate in raport cu:
A. Numărul de rădăcini al dintelui
B. Topografia dintelui şi structurii osoase din zona respectivă
213 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
214 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
214 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
215 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 12
Tratamentul inflamaţiilor pulpare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
S1312002. Extirparea devitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa
dentara, dupa insensibilizare prin mijloace chimice si se realizeaza:
A. intr-o sedinta
B. in doua sedinte
C. in trei sedinte
D. in patru sedinţe
E. in cinci sedinte
(pag. 155)
S1312003. Toate metodele de conservare totala sau partiala a pulpei vii respecta urmatoarele principii,
cu o exceptie:
A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal
B. evitarea lezarii pulpei
C. evitarea substantelor chimice nocive
D. pe suprafaţa pulpei descoperite nu se aplica substanţe hostofile
E. pe suprafata pulpei descoperite se aplica substante biastimulatoare
(pag. 132)
215 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
216 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1512008. Cauzele locale ale persistentei hemoragiei in canal, in cursul unei extirpari vitale, sunt:
A. Stari fiziologice congestive
B. Hemofilie
C. Perforarea podelei camerei pulpare
D. Diateze hemoragice
E. Afectiuni hepatice
(pag. 153)
S1512009. Factorii generali de care trebuie sa se tina seama in realizarea unui coafaj direct sunt:
A. Varsta pacientului
B. Volumul coroanei dintilor
C. Volumul cavitatii
D. Starea anterioara a dintelui
E. Marimea deschiderii camerei pulpare
(pag. 139)
S1512012. Substantele folosite pentru coafajul direct trebuie sa aiba urmatoarele calitati:
A. Insolubile in apa si umori tisulare
B. pH acid
C. Eficacitate mare in concentratie mare
216 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
217 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2112017. In cazul unui coafaj direct intr-o inflamatie incipienta a pulpei dentare pentru cat timp se
poate repeta pansamentul cu antibiotice daca primul pansament nu a fost eficient:
A. 1 zi
B. 2 zile
C. 3 zile
D. 4 zile
E. 5 zile
(pag. 141)
S2312018. Toate metodele de conservare totală sau parţială a pulpei vii respectă următoarele principii,
cu o excepţie
A. evitarea suprainfectării din mediul bucal
B. evitarea lezării pulpei
C. evitarea substanţelor chimice nocive
D. pe suprafaţa pulpei descoperite nu se aplică substanţe histofile
E. pe suprafaţa pulpei descoperite se aplică substanţe biostimulatoare
217 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
218 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 132)
S2312020. Extirparea devitală este o metodă chirurgicală prin care se îndepărtează în totalitate pulpa
dentară, după insensibilizare prin mijloace chimice şi se realizează
A. într-o şedinţă
B. în două şedinţe
C. în trei şedinţe
D. în patru şedinţe
E. în cinci şedinţe
(pag. 155)
218 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
219 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
B. dacă este colorată în brun sau negru însemnează că este oprită în evoluţie
C. poate fi detectată cu sonda deoarece suprafaţa nu este intactă
D. se prezintă ca o pată cu transparenţa crescută datorită reprecipitării sărurilor minerale
E. poate fi evidenţiată mai uşor dacă umezim smalţul
(pag. 146)
S2812028. Dupa obturatia coronara definitiva la un dinte la care s-a facut coafaj direct dispensarizarea
se face
A. Din trei in trei luni timp de un an
B. Din sase in sase luni timp de doi ani
C. La un an de zile
D. La doi ani de zile
E. La trei luni
(pag. 140)
S2812029. In cadrul coafajului indirect in doi timpi pasta cu antibiotice se mentine o perioada de timp
de
A. 48 ore
B. 72 ore
C. 5 zile
D. 7-10 zile
E. 30-45 zile
(pag. 136)
219 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
220 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1212034. Coafajul direct in deschiderile accidentale ale camerei pulpare se considera reusit cand
A. testele de vitalitate evidentiaza hiposensibilitate
B. testele de vitalitate evidentiaza usoara hipersensibilitate
C. teste de vitalitate evidentiaza o sensibilitate normala
D. pansamentul a ramas integru
E. pacientul a prezentat dureri provocate
(pag. 140)
S1212037. Extirparea pulpei radiculare la incisivii centrali si laterali inferiori se face cu ace extractoare
220 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
221 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
A. medii
B. groase
C. extrafine
D. fine
E. extra-extrafine
(pag. 150)
S1212041. Intre substantele protectoare cu adaos de antiseptice folosite in coafajul direct se numara:
A. timozin
B. cianoacrilati
C. citronellol
D. eugenat de zinc
E. calxilul
(pag. 138)
221 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
222 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1312049. In cadrul extirparii devitale, pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului
arsenical, in diferite grade de insensibilizare:
A. insensibilitate totala coronara si radiculara
B. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare
C. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare in regiunea apicala
D. atat pulpa coronara cat si pulpa radiculara sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraţie rosie, vie
E. pulpa coronara foarte sensibila, iar pulpa radiculara cu total insensibila
(pag. 155)
222 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
223 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1312051. Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt urmatoarele cu exceptia:
A. coafajul indirect
B. extirparea vitala
C. amputatia vitala
D. coafajul direct
E. extirparea devitala
(pag. 132)
S1312053. Pentru mumificarea pulpei radiculare in cadrul metodei de pulpotomie devitala,se poate
folosi:
A. trioxid de arsen
B. tricrezol formalina
C. triopasta Gysi
D. paraformaldehida
E. trioximetilenul
(pag. 145,147)
S1312056. Substantele pe baza de trioxid de arsen folosite in scopul insensibilizarii chimice pulpare se
pot prezenta sub forma
223 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
224 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
A. pulbere
B. pasta
C. solutie
D. fibre
E. granule predozate
(pag. 143)
S1412058. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa coronara dupa
anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie.Este indicata in urmatoarele conditii:
A. la copii si adolescenti pe molari si premolari
B. la dintii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat
C. dinti mobili parodontotici
D. dinti cu canale foarte curbe
E. molarii persoanelor in varsta
(pag. 142)
224 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
225 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
D. Reogan
E. extract total de ochi
(pag. 139)
S1412063. Substantele folosite pentru coafajul direct trbuie sa indeplineasca mai multe calitati pentru
reusita tratamentului si anume:
A. solubilitate in apa si umorile tisulare
B. toxicitate tisulara minima
C. sa nu coloreze dintele
D. stabilitate chimica la pastrarea in solutie
E. selectivitate de perceptie
(pag. 137)
S1512067. Fazele de tratament pentru vindecarea prin restitutio ad integrum al hiperemiei pulpare sunt:
A. Eliminarea tesuturilor alterate
B. Tratarea plagii dentare
C. Protejarea pulpei prin obturatii de baza
D. Protejarea pulpei cu eugenat de zinc
E. Extirpare vitala
(pag. 132)
225 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
226 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S1512069. Materialele si substantele inactive, cu rol protector, utilizate in coafajul direct sunt:
A. Folie de aur
B. Cianoacrilati
C. Fire de azbest
D. Eugenat de zinc
E. Timol
(pag. 138)
S1512070. Pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului aresenical in diferite grade de
insensibilizare:
A. Insensibilitate totala coronara
B. Insensibilitate totala radiculara
C. Insensibilitate totala radiculara si coronara
D. Pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata a pulpei radiculare
E. Pulpa coronara si cea radiculara sunt sensibile, iar pulpa are o culoare rosie, vie
(pag. 155)
226 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
227 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2112080. Atitudinea terapeutica corecta într-o pulpita acuta purulenta partiala este:
A. Coafajul indirect
B. Amputatia vitala
C. Extirparea vitala
D. Amputatia devitala
E. Extirparea devitala
(pag. 134)
227 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
228 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2312082. Metodele de conservare parţială sau totală a pulpei vii sunt următoarele cu excepţia:
A. coafajul indirect
B. extirparea vitală
C. amputaţia vitală
D. coafajul direct
E. extirparea devitală
(pag. 132)
228 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
229 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2312089. Substanţele pe bază de trioxid de arsen folosite în scopul insensibilizării chimice pulpare se
pot prezenta sub formă de
A. pulbere
B. pastă
C. soluţie
D. fibre
E. granule predozate
(pag. 143)
S2312091. Pentru mumificarea pulpei radiculare în cadrul metodei de pulpotomie devitală,se poate
folosi:
A. trioxid de arsenic
B. tricrezol formalină
C. triopasta Gysi
D. paraformaldehidă
E. trioximetilenul
(pag. 145,147)
S2312093. In cadrul extirpării devitale, pulpa dentară se găseşte după aplicarea pansamentului
arsenical, în diferite grade de insensibilizare:
A. insensibilitate totală coronară şi radiculară
B. pulpă coronară insensibilă şi sensibilitatea marcată a pulpei radiculare
C. pulpă coronară insensibilă şi sensibilitate a pulpei radiculare în regiunea apicală
D. atât pulpa coronară cât şi pulpa radiculară sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraţie roşie, vie
E. pulpa coronară foarte sensibilă, iar pulpa radiculară cu total insensibilă
(pag. 155)
229 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
230 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
S2512099. Obturaţia de durată după un coafaj indirect într-un timp se face după un număr de:
A. 3 zile
B. 7 zile
C. 10 zile
D. 14 zile
E. 20 zile
(pag. 137)
230 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
231 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
231 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
232 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
E. testări bacteriologice
(pag. 152)
S2812108. Din metodele de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate fac parte
A. Amputatia vitala
B. Pulpectomia vitala
C. Pulpotomia devitala
D. Coafajul direct
E. Pulpectomia devitala
(pag. 136)
S2812109. Factorii locali de care trebuie sa se tina cont in coafajul direct sunt
A. Varsta pacientului
B. Starea generala a pacientului
C. Volumul coroanei si al cavitatii
D. Marimea deschiderii camerei pulpare
E. Factori de ordin social
(pag. 139)
232 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
233 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
233 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
234 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I
D. Pulpotomie devitala
E. Amputatie devitala
(pag. 136)
234 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro