Grile Rezidentiat Stomatologie+ Raspunsuri

1)
CS 5. Modificările structurii smalțului de suprafață apărute odată cu

înaintarea în vârstă nu sunt:
A. Uzura de suprafață a smalțului;
B. Reducerea permeabilității smalțului;
C. Modificarea de culoare a smalțului;
D. Stratul de smalț devine mai subțire, prin el transpare dentina
subiacentă;
E. Scade concentrația de fluor de la suprafața smalțului.
Răspuns: x
Bibliografie: Manual pentru rezidențiat, vol. 1, pag. 6-7
2)
CS 13. Forma fiziologică a rezorbției cementare apare:

A. După traumatisme ocluzale violente;
B. În patologia parodonțiului apical;
C. După replantări dentare;
D. În fenomenul de rizaliză a dinților temporari;
E. Ca urmare a aplicării unor forte excesive aparatelor ortodontice.
Răspuns: x
Bibliografie: Manual pentru rezidențiat, vol. 1, pag. 13
3)
CM 72. După Newbrun, pe o secțiune longitudinală la nivelul dentinei

se pot observa următoarele zone:
A. O zonă de dezintegrare totală;
B. O zonă de invazie microbiană;
C. Zona de demineralizare;
D. Zona de dentină opacă;
E. Zona de dentină scleroasă.
Răspuns: xxxx
4)
CM 75. Zona de demineralizare:

A. Zona cea mai superficială;
B. Localizată între dentina transparentă și stratul de dentină cu
bacterii;
C. Are consistență redusă;
D. Nu este invadată de microorganisme;
E. Este un strat care poate fi remineralizat.
Răspuns: xxxx
5)
CM 85. Metode clinice indirecte de detecție a leziunilor dentare sunt:

A. Examenul radiologic;
B. Transiluminarea;
C. Metoda vizual-tactilă;
D. Semnul firului de mătase;
E. Tehnici ultrasonice.
Răspuns: xxx
6)
CM 113. Factori favorizanți ai unei închideri marginale corecte sunt:

A. Margini de smalț sănătos și susținut dentinar, fără
anfractuozități;
B. Utilizarea unui sistem adeziv de generația VI, VII;
C. Realizarea unui bizou în situația absenței forțelor mecanice
directe la nivelul acestuia;
D. Fluiditatea crescută a materialului de restaurare de durată;
E. Utilizarea tehnicii anatomice stratificate.
Răspuns: xxxx
7)
CM 130. Compomerii:
A. Sunt materiale hibride autopolimerizabile;
B. Au caracteristici mai apropiate de cele ale materialelor rășinice;
C. Necesită pregătirea structurii dure cu ajutorul unui sistem
adeziv înainte de aplicare;
D. Există variante moderne care nu mai necesită condiționare
înainte de aplicare;
E. Prezintă variante fluide și vâscoase.
Răspuns: xxx
8)
CM 146. Metodele exploratorii profilactice utilizate pentru a detecta

leziunile dentare sunt:
A. Detartraj;
B. Periaj profesional;
C. Aer abraziunea;
D. Prophyjet;
E. Fisurotomia.
Răspuns: xxx
9)
CS 2. Răspunsul slab pozitiv la testul de percuție poate să apară în:
A. Parodontite apicale acute;
B. Abces periapical;
C. Pulpite acute totale;
D. Pulpite acute parțiale;
E. Parodontite apicale cronice.
Răspuns: x
10)
CS 9. Diagnosticul diferențial în pulpita acută seroasă partială nu se

face cu:
A. Pulpită purulentă parțială;
B. Pulpită seroasă totală;
C. Pulpită purulentă totală;
D. Parodontita apicală acută seroasă;
E. Hiperemia preinflamatorie.
Răspuns: x
11)
CS 23. Semnele subiective în parodontita apicală acută seroasă nu

indică:
A. Durere brutală de la început;
B. Durere cu caracter ascendent;
C. Durerea se remite la administrarea de calmante uzuale;
D. Durere cu un caracter lancinant;
E. Durerea este exacerbată de creșterea fluxului sanguin.
Răspuns: x
12)
CS 29. Cauzele generale ale hemoragiei pe canal sunt:

A. Lezarea parodonțiului marginal;
B. Perforarea podelei camerei pulpare;
C. Hemofilie;
D. Extirpare pulpară incompletă;
E. Suprainstrumentare.
Răspuns: x
13)
CS 37. Efectul optim dezinfectant al hidroxidului de calciu se obține în
decurs de:
A. 1-2 zile;
B. 7 zile;
C. 14 zile;
D. 3 luni;
E. 2-3 săptămâni.
Răspuns: x
14)
CS 45. Anestezia insuficientă se manifestă în special la dinții:

A. Molari maxilari;
B. Premolari;
C. Incisivi inferiori;
D. Molari mandibulari;
E. Canini.
Răspuns: x
15)
CS 47. Perforațiile endodontice reprezintă cel mai frecvent o iatrogenie,

favorizată de următoarele, cu excepția:
A. Calcificări;
B. Resorbție;
C. Evaluarea incorectă a lungimii de lucru;
D. Vizibilitate redusă;
E. Pulpoliți.
Răspuns: x
16)
CM 2. Identificarea tuturor antecedentelor personale patologice are

importanță pentru identificarea afecțiunilor care:
A. Necesită temporizarea tratamentului;
B. Necesită antibioprofilaxie;
C. Contraindică realizarea anesteziei;
D. Agravează durerea;
E. Contraindică realizarea tratamentului endodontic.
Răspuns: xxxx
17)
CM 9. Pentru testarea vitalității la rece se poate utiliza:

A. Clorură de etil;
B. Batoane de gheată;
C. Instrument metalic;
D. Polipant;
E. Apă foarte rece.
Răspuns: xxx
18)
CM 15. În hiperemia preinflamatorie, se constată la examenul

morfopatologic:
A. Vasodilatație;
B. Marginație leucocitară;
C. Degenerescența fibroblaștilor;
D. Odontoblaști măriți de volum;
E. Odontoblaști cu semne de oprire a metabolismului.
Răspuns: xxx
19)
CM 23. În pulpita acută seroasă totală, se constată la examenul

morfopatologic:
A. Vasodilatație;
B. Demielinizarea fibrelor nervoase;
C. Degenerescența fibroblaștilor;
D. Degenerescența odontoblaștilor;
E. Microabcese.
Răspuns: xxx
20)
CM 28. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă se stabilește pe

baza următoarelor semne:
A. Calmarea temporară a durerii cu lichide reci;
B. Caracterul pulsatil al durerii;
C. Teste de vitalitate negative;
D. Sensibilitate la percuția transversală;
E. Apariția picăturii de puroi la deschiderea camerei pulpare.
Răspuns: xxx
21)
CM 36. Diagnosticul diferențial în pulpita cronică închisă hiperplazică

se face cu:
A. Necroza pulpară;
B. Gangrena pulpară;
C. Pulpita cronică închisă propriu-zisă;
D. Pulpita cronică deschisă ulceroasă;
E. Pulpita cronică deschisă polipoasă.
Răspuns: xx
22)
CM 47. În parodontita apicală simptomatică, diagnosticul se bazează

pe:
A. Durere;
B. Sensibilitate la percuție;
C. Examen radiologic;
D. Teste de vitalitate;
E. Examen morfopatologic.
Răspuns: xx
23)
CM 57. În parodontita apicală acută purulentă, durerea se

caracterizează prin:
A. Caracter pulsatil;
B. Caracter lancinant;
C. Intensă la cea mai mică atingere;
D. Se exacerbează ziua;
E. Percuția în ax este dureroasă.
Răspuns: xxx
24)
CM 96. Obturarea de canal în aceeași ședintă se realizează în

următoarele situații:
A. Dinte vital lipsit de patologie pulpară;
B. Dinte vital prezentând patologie pulpară;
C. Dinte cu parodontită apicală acută;
D. Dinte devital asimptomatic;
E. Prezența hemoragiei pe canal.
Răspuns: xxx
25)
CM 106. Dezavantajele sigilanților pe bază de rășini epoxidice:

A. Citotoxice;
B. Colorații dentare;
C. Lipsa adeziunii la gutapercă și la pereții canalului radicular;
D. Contracție de priză crescută;
E. Pot produce alergii sau inflamații ale mucoasei orale dacă vin
în contact cu aceasta înainte de reacția de priză.
Răspuns: xx
26)
CM 126. Incidentele și accidentele tratamentului endodontic sunt:

A. Anestezie incompletă;
B. Cavitate de acces incorectă;
C. Perforarea tavanului camerei pulpare;
D. Fractura instrumentarului endodontic;
E. Ingestia sau aspirarea instrumentarului endodontic.
Răspuns: xxxx
27)
CM 147. Tratamentul parodontitei apicale acute purulente:

A. Prioritatea este evacuarea exsudatului purulent;
B. După drenajul colecției purulente, se recomandă administrarea
de antibiotice doar în prezența unei celulite sau unor afecțiuni
sistemice;
C. Amoxicilina se asociază cu Clindamicina;
D. După drenajul colecției purulente, este necesară administrarea
de antibiotice;
E. După drenajul endodontic se recomandă, pe cât posibil, ca
dintele să nu rămână deschis.
Răspuns: xxx
28)
CS 3. Conectorul principal metalic sub formă de bară prezintă

următoarea caracteristică:
A. Are lățimea de 5-7 mm și o grosime de 3 mm;
B. Are lățimea de 5-7 mm și o grosime de 4 mm;
C. Are lățimea de 6-7 mm și o grosime de 3 mm;
D. Are lățimea de 6-7 mm și o grosime de 2 mm;
E. Are lățimea de 7-8 mm și o grosime de 4 mm.
Răspuns: x
29)
CS 8. Următoarea afirmație despre conectorii secundari ai protezelor

parțiale scheletate este falsă:
A. Pe secțiune au formă ovalară, rotundă sau semiovalară cu
suprafața plană spre mucoasă;
B. Sunt elemente rigide ale protezei parțiale amovibile scheletate;
C. Au rolul de a uni șeile protetice la elementele de menținere și
stabilizare (EMSS);
D. Au rolul de a uni elementele de menținere și stabilizare (EMSS)
la conectorul principal;
E. Se realizează prin turnare odată cu celelalte elemente metalice ale
protezei.
Răspuns: x
30)
CS 12. Smith și Zarb propun următoarele criterii pentru succesul unui

implant dentar osteointegrat, cu excepția:
A. Lipsa durerii persistente, a disconfortului sau a procesului
infecțios, datorate sau legate de prezența implantului dentar;
B. Lipsa unei radiotransparențe periimplantare apreciată pe o
radiografie, executată în incidența corectă;
C. Lipsa mobilității implantului la testarea clinică;
D. O pierdere orizontală a osului mai mică de 0,2 mm pe an, după
primul an de funcționalitate a implantului dentar;
E. Rata de succes de 85% după 5 ani de la încărcarea protetică a
implantului dentar.
Răspuns: x
31)
CS 15. Indicațiile utilizării VALPLAST-ului sunt următoarele, cu

excepția:
A. Pentru căptușiri cosmetice cu scopul de a masca recesiunea
gingivală;
B. Pacienții care prezintă alergii la monomerul acrilic;
C. Pacienții care prezintă protuberanțe osoase sau tuberozități
plonjante care în condițiile unei stări generale bune ar trebui
reduse chirurgical pentru a permite inserția unei proteze parțiale
mobilizabile;
D. În tratamentul pacienților cu torus foarte mare sau despicături
palatine;
E. Situații clinice la care parametrii ce caracterizează suportul
odontal oferă condițiile necesare amplasării corecte a croșetelor
turnate.
Răspuns: x
32)
CS 27. Curba sagitală de ocluzie:

A. Descrie o linie concavă la maxilar;
B. Se numește și curba lui Spee;
C. Descrie o linie convexă la mandibulă;
D. Se numește și curba lui Wilson;
E. La maxilar, dinții anteriori sunt înclinați spre distal.
Răspuns:x
33)
CS 30. În relație centrică, intercuspidarea maximă se caracterizează prin
următorii parametrii, cu excepția:
A. Situarea orală a cuspizilor linguali în raport cu cei palatinali;
B. Prezența unităților mascticatorii;
C. Poziționarea distalizată a dinților arcadei superioare în raport cu
cei ai arcadei inferioare;
D. Fețele meziale ale ultimilor molari se află în același plan;
E. Cheia de ocluzie a lui Angle.
Răspuns: x
34)
CS 30. În relație centrică, intercuspidarea maximă se caracterizează prin

următorii parametrii, cu excepția:
A. Situarea orală a cuspizilor linguali în raport cu cei palatinali;
B. Prezența unităților mascticatorii;
C. Poziționarea distalizată a dinților arcadei superioare în raport cu
cei ai arcadei inferioare;
D. Fețele meziale ale ultimilor molari se află în același plan;
E. Cheia de ocluzie a lui Angle.
Răspuns: x
35)
CS 45. În ceea ce privește punțile în extensie, următoarea afirmație este

falsă:
A. Absența incisivului lateral poate fi protezată printr-o punte cu
extensie agregată doar pe canin, cu anumite precauții;
B. Absența primului premolar poate fi protezată, în condiții
favorabile, printr-o punte cu extensie mezială;
C. Extensia distală de pe incisivul central este contraindicată din
cauza configurației radiculare a incisivului central;
D. Absența molarilor poate fi protezată parțial printr-o punte cu
extensie mezială de forma unui premolar, în locul primului molar
absent, ancorată pe cei doi premolari;
E. Contactele ocluzale pe extensie trebuie menținute la minimul
posibil în pozițiile centrice și absente cele dinamice.
Răspuns: x
36)
CM 1. Cauze locale ale incluziei dentare sunt:

A. Lipsa de spațiu pe arcadă;
B. Despicături labio-palatine;
C. Structurile traversate în erupție;
D. Forma dintelui inclus;
E. Traumatisme.
Răspuns: xxx
37)
CM 6. Referitor metodelor simple de determinare a relației centrice în

terapia prin proteze parțiale mobilizabile scheletate, sunt
adevărate următoarele afirmații:
A. Metoda Patterson utilizează în scopul stimulării reflexelor
vestigeale de poziționare centrică, machete de ocluzie special
pregătite;
B. Metoda flexiei forțate a capului urmărește prin compresiunea
realizată de părțile moi supravertebrale asupra mandibulei,
conducerea acesteia în relație centrică;
C. Metoda compresiunii pe menton constă în dirijarea mandibulei
în poziția sa centrică prin compresiunea postero-superioară a
mentonului;
D. Metoda deglutiției constă în invitarea pacientului să mimeze
deglutiția sau chiar să înghită o linguriță de apă cu păstrarea
poziției obținute;
E. Manevra maseterină Gysi constă în compresiunea maseterului
bilateral, în timp ce bolnavul realizează închiderea gurii cu
scopul obținerii de contracții echilibrate.
Răspuns: xxxx
38)
CM 11. Despre metoda compresiunii pe menton pentru determinarea

relației centrice în terapia prin proteze parțiale mobilizabile
scheletate următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:
A. Metoda este una sigură, deoarece conduce mandibula într-o
poziție corectă a relației centrice;
B. Urmărește ca prin tracțiunea către posterior exercitată de
mușchii subhioidieni să se determine o poziție a mandibulei cât
mai apropiată de relația centrică;
C. Constă în dirijarea mandibulei în poziția sa centrică prin
compresiunea postero-superioară a mentonului;
D. Metoda este una derivată din metoda Patterson;
E. Machetele sunt solidarizate cu adezivi care nu riscă să modifice
cu nimic rapoartele ocluzale centrice create.
Răspuns: xxxx
39)
CM 15. Incluzia dentară poate fi:

A. Parțială;
B. Medie;
C. Superficială;
D. Completă;
E. Profundă.
Răspuns: xxxx
40)
CM 75. Despre stopurile ocluzale de clasa I se poate afirma că:

A. Cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori contactează
fosetele centrale antagoniste;
B. Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează
fosetele distale ale dinților omologi inferiori;
C. Cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei meziali ai molarilor
inferiori realizează puncte de sprijin cu creasta marginală
mezială ale omologului și cea distală a dintelui situat mezial de
acesta;
D. Cuspizii distali ai molarilor secunzi și ai celor de minte și
cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior
contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă;
E. Marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele
palatinale ale grupului frontal superiori, infracingular.
Răspuns: xx
41)
CM 140. Ceramicile cu matrice vitroasă cuprind următoarele categorii,
cu excepția:
A. Alumina armată cu zirconia;
B. Ceramici aluminoase infiltrate cu o fază vitroasă;
C. Ceramici de origine naturală (feldspatice);
D. Ceramici de sinteză - pe bază de fluorapatite;
E. Vitroceramici în matrice organică interpenetrantă.
Răspuns: xx
42)
CM 144. Fațetele pot fi realizate astfel:

A. Fațete cu preparație vestibulară;
B. Fațete cu preparație vestibulară și linguală;
C. Fațete fără preparație;
D. Fațete duble, ecuatoriale;
E. Fațete fără preparație segmentară.
Răspuns: xxxx
43)
CS 25. Leziunile la nivel tisular în evoluţie:

A. Precoce, iniţială, stabilă, avansată;
B. Iniţială, stabilă, precoce, avansată;
C. Stabilă, iniţială, precoce, avansată;
D. Avansată, stabilă, iniţială, precoce;
E. Iniţială, precoce, stabilă, avansată.
Răspuns: x
44)
CS 28. Despre instrumentele ultrasonice se poate spune:

A. Funcţionează cu o frecvenţă între 2000-6500 de cicluri/secundă;
B. Funcţionează cu o frecvență între 3000 – 5000 de w;
C. Funcţionează cu o frecvență între 18000-50000 de w;
D. Funcţionează cu o frecvență între 18000 – 50000 de
cicluri/secundă;
E. Funcţionează cu o frecvență între 20000 – 40000 de
cicluri/secundă.
Răspuns: x
45)
CM 1. Simptomatologia gingivitei hiperplazice din leucemie prezintă

următoarele aspecte:
A. Gingivoragii precoce, care se datorează meiopragiei
capilarelor;
B. La nivelul mucoasei bucale sunt frecvente peteșiile şi
infiltratele leucocitare;
C. Ulceraţiile sunt suprainfectate datorită granulocitopeniei;
D. Marginea gingivală liberă prezintă frecvent ulceraţii şi necroză,
acoperite de false membrane;
E. Ulceraţiile apar foarte rar pe gingie.
Răspuns: xxx
46)
CM 6. În care din următoarele tipuri de leucemii se produce gingivita

hiperplazică?
A. Leucemia acută;
B. Leucemia cronică;
C. Leucemia subacută;
D. Leucemie limfocitară;
E. Leucemie mieloidă.
Răspuns: xxx
47)
CM 13. Care sunt tipurile de afecţiuni cunoscute în clasificarea

parodontitelor?
A. Parodontită;
B. Parodontită juvenilă;
C. Parodontită, cronică ulcerativă;
D. Boli parodontale necrozante;
E. Parodontita ca manifestare a unor boli sistemice.
Răspuns: xxx
48)
CM 21. Parodontita cronică poate fi subclasificată după extindere în:

A. Localizată;
B. Profundă;
C. Medie;
D. Superficială;
E. Generalizată.
Răspuns: xx
49)
CS 12. Indicațiile extracției dentare legate de patologia dento-

parodontală sunt:
A. Dinți care au dus la apariția uneo leziuni de tip “epulis-like”;
B. Dinți care au suferit transformări chistice;
C. Dinți aflați în focarul de fractură al oaselor maxilare;
D. Dinți care au determinat adenite supurate, la care nu sunt
indicate metodele de tratament endodontic;
E. Dinți cu fracturi corono-radiculare extinse sub pragul gingival.
Răspuns: D
50)
CM 41. Accidentele care se pot produce prin anestezia la gaura palatină

sunt:
A. Hemoragie prin înțeparea vaselor pterigoidiene;
B. Hemoragie prin înțeparea vaselor palatine;
C. Necroză limitată a fibromucoasei palatine;
D. Edem tranzitoriu al vălului moale;
E. Hematom retrotuberozitar.
Răspuns: xxx
51)
CM 47. Puncția anestezică pe cale cutanată a nervilor alveolari supero-

anteriori:
A. Se practică în dreptul aripii nazale;
B. Se practică în fosa canină;
C. Se practică în mucoasa mobilă;
D. Se practică la 0,5 – 1 cm în afara șanțului nazogenian;
E. Se practică deasupra și lateral de vârful rădăcinii caninului.
Răspuns: xx
52)
CM 61. Despre anestezia nervului bucal putem afirma:

A. În practica curentă, este o anestezie de completare pentru
mucoasa gingivoalveolară situată distal de gaura mentonieră;
B. Anestezia singulară a nervului bucal are justificare
chirurgicală;
C. Este o anestezie de completare în procedeul clasic de anestezie
la spina Spix;
D. Substanța anestezică este injectată submucos până în trigonul
retromolar;
E. Este o anestezie de completare în procedeul de anestezie
Veisbrem.
Răspuns: xxx
53)
CM 70. Este permisă practicarea extracțiilor dentare după

chimioterapie, atunci când:
A. Leucocitele < 2.000/ mm3;
B. Trombocite > 50.000/ ml;
C. Trombocite > 50.000/ mm3;
D. Trombocite > 10.000/ mm;
E. Leucocitele > 2.000/ mm3.
Răspuns: xx
54)
CM 77. Următoarele afirmații referitoare la luxaţia dintelui vecin în
cursul extracţiei dentare sunt adevărate, cu excepția:
A. Apare din cauza sprijinului pe alveola dentară;
B. Apare din cauza sprijinirii elevatorului pe dintele vecin;
C. Luxațiile cu mobilitate redusă necesită doar urmărirea vitalității
pulpare;
D. Dintele vecin luxat va fi reaplicat în poziție corectă, fără
imobilizare;
E. În avulsii complete se realizează replantarea.
Răspuns: xx
55)
CM 85. Pentru a reduce incidența lezării nervului lingual în timpul

extracției molarilor inferiori se efectueză următoarele manevre,
cu excepția:
A. Se va efectua rezecția corticalei linguale;
B. Se va evita chiuretajul intempestiv;
C. Se va evita decolarea brutală a sacului folicular al molarului de
minte de pe versantul vestibular al alveolei;
D. Se va evita perforarea corticalei linguale cu instrumentarul
rotativ;
E. Suturile vor fi plasate superficial în lamboul lingual.
Răspuns: xx
56)
CM 90. Alveolita este favorizată de:

A. Persistența eschilelor osoase;
B. Pansamentul supraalveolar compresiv;
C. Infecțiile preexistente acute sau cronice;
D. Pansamentul compresiv intraalveolar prelungit;
E. Persistența unor fragmente dentare în alveolă.
Răspuns: xxxx
57)
CM 124. Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal utilizat în

rezecția apicală sunt:
A. Accesul chirurgical este foarte bun;
B. Oferă un acces favorabil pentru chirurgia parodontală;
C. Rădăcinile dentare sunt vizibile în totalitate;
D. Tensiunea în lambou este mare;
E. Este indicat doar pentru dinți cu rădăcini scurte.
Răspuns: xxx
58)
CM 127. Sunt inhibitori de receptori P2Y12 ireversibili:

A. Indobufen;
B. Tirofiban;
C. Ticagrelor;
D. Clopidogrel;
E. Ticlopidina.
Răspuns: xx
59)
CM 154. Etiologia abcesului perimandibular este dată de:

A. Stafilococii cutanate;
B. Leziuni dento-parodontale cronice ale premolarilor inferiori;
C. Adenite supurate;
D. Leziuni dento-parodontale cronice ale molarilor inferiori;
E. Diseminarea infecției din spațiul submandibular.
Răspuns: xx
60)
CM 182. Sunt semne clinice orale asociate leziunii traumatice, în

fracturile de mandibulă:
A. Modificări ale rapoartelor de ocluzie;
B. Plăgi perimandibulare;
C. Luxații și fracturi dentare;
D. Crepitații osoase;
E. Hemoragii.
Răspuns: xx
61)
CM 188. Sunt tulburări morfologice în cadrul semnelor clinice comune

fracturilor de maxilar:
A. Echimoze și plăgi ale fibromucoasei orale;
B. Înfundarea etajului superior al feței;
C. Hematoame, echimoze, excoriații și plăgi ale tegumentelor
cervico-faciale;
D. Diminuarea diametrelor transversale și/sau verticale ale feței;
E. Edem post-traumatic facial important.
Răspuns: xx
62)
CM 188. Sunt tulburări morfologice în cadrul semnelor clinice comune

fracturilor de maxilar:
A. Echimoze și plăgi ale fibromucoasei orale;
B. Înfundarea etajului superior al feței;
C. Hematoame, echimoze, excoriații și plăgi ale tegumentelor
cervico-faciale;
D. Diminuarea diametrelor transversale și/sau verticale ale feței;
E. Edem post-traumatic facial important.
Răspuns: xx
63)
CM 274. Ameloblastomul poate avea origine în:

A. Resturile Serres;
B. Epiteliul unui chist odontogen;
C. Ligamentul periodontal;
D. Organul adamantin;
E. Stratul bazal al mucoasei orale.
Răspuns: xxxx
64)
CM 287. Forme de debut ale tumorilor maligne ale buzelor sunt:

A. Nodulară;
B. Proliferativă;
C. Ulcerativă;
D. Infiltrativă;
E. Distructivă.
Răspuns: xx
65)
CM 288. În perioada de stare, tumorile maligne ale buzelor pot îmbrăca

următoarele forme clinice:
A. Infiltrativă;
B. Nodulară;
C. Ulcero-distructivă;
D. Ulcero-vegetantă;
E. Ulcero-infiltrativă.
Răspuns: xx
66)
CM 314. Clasificarea anatomo-clinică a lui Sebileau cuprinde:

A. Tumorile maligne etmoido-maxilo-orbitale;
B. Tumorile maligne endonazale;
C. Tumorile maligne etmoido-nazale;
D. Tumorile maligne endosinusale;
E. Tumorile maligne de infrastructură.
Răspuns: x x x
67)
CM 331. Adenomul pleomorf parotidian:

A. Debutează cel mai adesea în lobul superficial;
B. Are consistență dură;
C. Este nedureros;
D. Se poate dezvolta și în lobul parotidian profund;
E. Determină tulburări motorii pe traiectul nervului facial.
Răspuns: x x x
68)
CM 334. Chistadenolimfomul papilar:
A. Afectează aproape exclusiv glandele submandibulare;
B. Apare la adulți, mai ales în intervalul de vârstă 40-50 de ani;
C. Afecteză mai frecvent sexul masculin;
D. Este în strânsă legătură cu fumatul;
E. Se localizează în special în polul anterior parotidean.
Răspuns: x x

Grile Rezidentiat Stomatologie+ Raspunsuri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Rezidentiat Stomatologie+ Raspunsuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1)

CS 5. Modificările structurii smalțului de suprafață apărute odată cu

CS 13. Forma fiziologică a rezorbției cementare apare:

CM 72. După Newbrun, pe o secțiune longitudinală la nivelul dentinei

CM 75. Zona de demineralizare:

CM 85. Metode clinice indirecte de detecție a leziunilor dentare sunt:

CM 113. Factori favorizanți ai unei închideri marginale corecte sunt:

CM 146. Metodele exploratorii profilactice utilizate pentru a detecta

CS 9. Diagnosticul diferențial în pulpita acută seroasă partială nu se

CS 23. Semnele subiective în parodontita apicală acută seroasă nu

CS 29. Cauzele generale ale hemoragiei pe canal sunt:

CS 45. Anestezia insuficientă se manifestă în special la dinții:

CS 47. Perforațiile endodontice reprezintă cel mai frecvent o iatrogenie,

CM 2. Identificarea tuturor antecedentelor personale patologice are

CM 9. Pentru testarea vitalității la rece se poate utiliza:

CM 15. În hiperemia preinflamatorie, se constată la examenul

CM 23. În pulpita acută seroasă totală, se constată la examenul

CM 28. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă se stabilește pe

CM 36. Diagnosticul diferențial în pulpita cronică închisă hiperplazică

CM 47. În parodontita apicală simptomatică, diagnosticul se bazează

CM 57. În parodontita apicală acută purulentă, durerea se

CM 96. Obturarea de canal în aceeași ședintă se realizează în

CM 106. Dezavantajele sigilanților pe bază de rășini epoxidice:

CM 126. Incidentele și accidentele tratamentului endodontic sunt:

CM 147. Tratamentul parodontitei apicale acute purulente:

CS 3. Conectorul principal metalic sub formă de bară prezintă

CS 8. Următoarea afirmație despre conectorii secundari ai protezelor

CS 12. Smith și Zarb propun următoarele criterii pentru succesul unui

CS 15. Indicațiile utilizării VALPLAST-ului sunt următoarele, cu

CS 27. Curba sagitală de ocluzie:

CS 30. În relație centrică, intercuspidarea maximă se caracterizează prin

CS 45. În ceea ce privește punțile în extensie, următoarea afirmație este

CM 1. Cauze locale ale incluziei dentare sunt:

CM 6. Referitor metodelor simple de determinare a relației centrice în

CM 11. Despre metoda compresiunii pe menton pentru determinarea

CM 15. Incluzia dentară poate fi:

CM 75. Despre stopurile ocluzale de clasa I se poate afirma că:

CM 144. Fațetele pot fi realizate astfel:

CS 25. Leziunile la nivel tisular în evoluţie:

CS 28. Despre instrumentele ultrasonice se poate spune:

CM 1. Simptomatologia gingivitei hiperplazice din leucemie prezintă

CM 6. În care din următoarele tipuri de leucemii se produce gingivita

CM 13. Care sunt tipurile de afecţiuni cunoscute în clasificarea

CM 21. Parodontita cronică poate fi subclasificată după extindere în:

CS 12. Indicațiile extracției dentare legate de patologia dento-

CM 41. Accidentele care se pot produce prin anestezia la gaura palatină

CM 47. Puncția anestezică pe cale cutanată a nervilor alveolari supero-

CM 61. Despre anestezia nervului bucal putem afirma:

CM 70. Este permisă practicarea extracțiilor dentare după

CM 85. Pentru a reduce incidența lezării nervului lingual în timpul

CM 90. Alveolita este favorizată de:

CM 124. Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal utilizat în

CM 127. Sunt inhibitori de receptori P2Y12 ireversibili:

CM 154. Etiologia abcesului perimandibular este dată de:

CM 182. Sunt semne clinice orale asociate leziunii traumatice, în

CM 188. Sunt tulburări morfologice în cadrul semnelor clinice comune

CM 188. Sunt tulburări morfologice în cadrul semnelor clinice comune

CM 274. Ameloblastomul poate avea origine în:

CM 287. Forme de debut ale tumorilor maligne ale buzelor sunt:

CM 288. În perioada de stare, tumorile maligne ale buzelor pot îmbrăca

CM 314. Clasificarea anatomo-clinică a lui Sebileau cuprinde:

CM 331. Adenomul pleomorf parotidian:

S-ar putea să vă placă și