Sunteți pe pagina 1din 10

MATERIALE ŞI TEHNICI DE FIXARE ACTUALE

ÎN PROTEZAREA FIXĂ
Cimentare: fixare prin mecanism fizic
Adeziune : legături fizice între molecule diferite
Coeziune : legături fizice între molecule de acelaşi fel.
Clasificare cimenturi după durata de menţinere a protezelor fixe:
 Provizorii: 1-7 zile (adeziune şi coeziune slabă)
 Temporare: luni de zile (adeziune slabă, coeziune bună)
 Finale (de durată nedelimitată): adeziune şi coeziune foarte bună
Colaj: fixare prin mecanism chimic (adezivă)
Înşurubare :Fixarea unor proteze fixe pe implant
Fixarea pfu
 Sigilarea microspaţiului dintre suprafaţa externă a preparaţiei şi intradosul PFU prin
interpunerea unei pelicule de material –ciment- care stabileşte legături fizice/chimice cu
suprafeţele cu care intră în contact: ciment-bont; ciment- PFU.
 Lipirea (Bratu): cimentarea fizică completată prin cimentare chimică.

Clasificarea materialelor de fixare dupa durata fixării:


Pentru fixari finale
 Cimentul fosfat de zinc tip I:
 Ciment Zinc oxid eugenol tipII
 EBA- alumina-reinforced (Super EBA/Bosworth) şi Polimer reinforced( Fynal/Dentsply-
Caulk);
 Cimenturile policarboxilate Hy-Bond/Shofu Dental; PCA/Mission Dental, Tylok-
Plus/Dentsply-Caulk
 Cimenturi ionomeri de sticlă:Fuji I, Ketac Cem;
 CIS hibride:Fuji Plus; RelyX Luting Cement;
 Cimenturi pe bază de răşini adezive:RelyX ARC;RelyX Unicem.
 Cimenturi compozite:OpalLuting Composite/3M

Pentru fixari provizorii


 Zinc oxid-noneugenol: Nogenol/GC America; Temp BondNE/Kerr; Zone/Cadco;
 Răşini temporare: Neo-Temp/Teledyne WaterPic; Temp Boond Clear/Kerr; TNE/Temrex.
 Zinc oxid-eugenol tip I: TempBond/Kerr; Opotow/Teledyne Water Pik;Trial cement.
Dupa compozitia chimica
 Cimentul fosfat de zinc tip I;
 Cimenturile policarboxilice;
 Cimenturile ionomeri de sticlă;
 Cimenturile ionomeri de sticlă hibride(modificate cu răşini);
 Cimenturile cu răşini adezive şi compozite;
 Cimenturile compomere;
 Cimenturile zinc oxid-eugenol.

Foz tip 1
 Ciment mineral pentru fixări finale
 Pulbere şi lichid : reacţie chimică exotermă
 Timpul de priză: 5 minute (medie)
 Prepararea cimentului/plăcuţa refrigerată
 Cimentarea finală a protezelor dentare fixe( de elecţie pentru lucrări metalice şi mixte.)

Factorii care modifica proprietatile foz tip 1


1. scăderea raportului pulbere/lichid
1. creşte timpul de priză, aciditatea şi solubilitatea iniţială
2. scade grosimea filmului de ciment
3. scade rezistenta la compresiune.
2. Creşterea ratei de incorporare a pulberii în lichid
1. se reduce timpul de priză, şi rezistenţa la compresiune
2. creste solubilitatea iniţială, aciditatea grosimea filmului de ciment).
3. Creşterea temperaturii la spatulare
1. scade rezistenţa la compresiune, timpul de priză,
2. creşte grosimea filmului de ciment, aciditatea şi solubilitatea iniţială
4. Contaminarea cu apă
1. scade timpul de priză şi rezistenta la compresiune
2. creşte grosimea filmului de ciment, aciditatea şi solubilitatea iniţială
Proprietati foz
 rezistenţa la compresiune:96-130Mpa;
 rezistenta la tracţiune: 3-5Mpa;
 Modulul de elasticitate:9-13GPa;
 grosimea filmului de ciment: 25 (maxim);
 solubilitatea în apă: 0,2% greutate maximă pierdută după 24 ore;
 timpul de priză: 5-9 minute la 37o C, 100% umiditate (include şi timpul de spatulare).
 pH iniţial=4,2 ( creşte spre valori neutre după 48 de ore).
 conductibilitate termică şi electrică: 0
 tăria legăturii cu dentina: 0.
 nu are proprietati cariostatice.

Avantaje foz
 Proprietăţi mecanice bune; (peste 100 de ani de experienţă clinică)
 Timp de priză rapid;
 Grosime redusă a filmului de ciment;
Dezavantaje foz
 Aciditate mare iniţială
 (sensibilitate postcimentare)
 Rezistenţa mare la compresiune şi mică la tracţiune
 (caracter sfărâmicios)
 solubilitate mare
 (Comparativ cu alte clase de materiale de fixare)

Cimenturi policarboxilat de zn
 cimenturi cu componentă apoasă
 Neiritante pentru pulpa dentară
 Pulbere/lichid în sistem bicomponent/ monocomponent (flacoane sau capsule
predozate)
 realizează legături moleculare cu dentina şi cu smalţul dentar,
 Tixotrop (vâscozitatea scade cu efortultangenţial)
Proprietati
 rezistenţa la compresiune:55-96Mpa;
 rezistenta la tracţiune: 3-6Mpa;
 Modulul de elasticitate:4,4GPa;
 grosimea filmului de ciment: 25 (maxim);
 solubilitatea în apă: <0.05% greutate maximă pierdută după 24 ore;
 timpul de priză: 7-9 minute la 37grade Celsius 100%umiditate (include şi timpul de
spatulare).
 nu prezintă toxicitate pulpară;
 conductibilitate termică şi electrică: 0
 tăria legăturii cu dentina: 2,1 MPa.
 efect cariostatic :0
avantaje
 Netoxic pulpar
 Legături moleculare cu smalţul şi dentina
Dezavantaje
 Vâscozitate mare
 Contracţie lineară de priză mai mare decât la FOZ
 Duritate mică
 Adeziune slabă
 Solubilizare în timp
 Excesul greu de îndepărtat
Indicatii
1. Acceptabile ca materiale de fixare finală a lucrărilor metalice şi mixte dacă retenţia şi
rezistenţa preparaţiilor este bună;
2. fixări finale pe dinţi vitali, cu cameră pulpară voluminoasă;
3. fixări temporare pe perioade mai îndelungate.

CIS
 Sistem mono/bicomponent (flacoane/capsule)
 Legături ionice cu calciu din smalţ/dentină
 Indicaţii clinice:
 Ca material de rutină în cimentarea finală a protezelor fixe metalice şi mixte.
 Cimentarea unor lucrări integral ceramice (aplicaţii limitate ).
Proprietati cis
 rezistenţa la compresiune:90-220Mpa;
 rezistenta la tracţiune: 4,5Mpa;
 Modulul de elasticitate:5,4GPa;
 grosimea filmului de ciment: 25 (maxim);
 solubilitatea în apă: 0,4-1,5 2% greutate maximă pierdută după 24 ore;
 timpul de priză: 6-8 minute la 37grade Celsius 100%umiditate (include şi timpul de
spatulare).
 nu este toxic pulpar, (protecţia zonelor juxtapulpare cu hidroxid de calciu este totuşi
indicată).
 conductibilitate termică şi electrică: 0
 tăria legăturii cu dentina: 3-5 MPa.
 efect cariostatic prin eliberare de fluor.
Avantaje
• proprietăţi mecanice foarte bune ( rezistenţă la compresiune şi întindere similare cu
cimenturile FOZ), atestate de peste 20 de ani de experienţă clinică;
• posibilitatea creării unor legături moleculare cu structurile dentare,
• efectul cariostatic, prin eliberarea lenta de fluor;
• toxicitate pulpară minimă, tehnica de lucru relativ simplă,
• modificări dimensionale minime
dezavantaje
 Ocazional, pot apare reacţii de sensibilitate post cimentare (studii clinice);
 Sunt foarte sensibile la apă şi solicitări mecanice în timpul reacţiei de priză primară;

Cis hibride, modificate cu rasini


 Cimenturi auto/fotopolimerizabile
 Indicaţii clinice:
 ca material de rutină în fixarea lucrărilor protetice metalice şi mixte.
 aplicaţii limitate la lucrările din compozit şi cele din ceramică cu rezistenţă
crescută.
Proprietati
 stenţa la compresiune:85-120Mpa;
 2. rezistenta la tracţiune: 13Mpa;
 3. Modulul de elasticitate:2,5GPa;
 4. grosimea filmului de ciment: 10-22 (maxim);
 5. solubilitatea în apă: 0,07-0,4% greutate maximă pierdută după 24 ore;
 6. timpul de priză: 5,5-6 minute la 37o C. 100%umiditate (include şi timpul de spatulare).
 7. sensibilitate postcimentare minimă, (pH iniţial 3,5, dar creşte ulterior)
 8. conductibilitate termică şi electrică: 0
 9. tăria legăturii cu dentina: 10-12 Mpa fără bonding; 14-20 cu bonding.
 10. efect cariostatic prin eliberare de fluor, similară cu CIS.
Avantaje
 Proprietăţi mecanice comparabile cu CIS, rezistenţa la fracturare fiind mai mare decât a
altor cimenturi cu componentă apoasă, dar mai mică decât a cimenturilor pe bază de
răşini.
 Rezistenta legăturii cu dentina condiţionată este mult mai mare decât rezistenta celor
mai multe cimenturi hidrofile.
 Eliberează fluor, avind proprietăţi carioprofilactice;
 Sunt biocompatibile, neiritante pentru pulpă, prin creşterea rapidă a pH-ului iniţial;
 Solubilitatea scăzută în mediu umed;
 Mai puţin pretenţioase ca tehnică faţă de compozite;
Dezavantaje
 Adeziunea slabă;
 Modifcări volumetrice după priză, datorită absorbţiei de apă;
 Limitarea utilizării lor în cimentarea lucrarilor integral din ceramică .

Cimenturi pe baza de rasini adezive, proprietati


• rezistenţa la compresiune:50 -210Mpa;
• 2. rezistenta la tracţiune: 40Mpa;
• 3. Modulul de elasticitate:1,2-10,7GPa;
• 4. conductibilitate termică şi electrică: 0
• 5. tăria legăturii cu dentina: 11-24 cu bonding.
• Adeziunea faţă de diferite substrate a cimenturilor pe bază de răsini este evidenţiată
prin rezistenţa la tracţiune (Mpa)
Cimenturi composite, proprietati
 rezistenţa la compresiune:220-300Mpa;
 2. rezistenta la tracţiune: 50Mpa;
 3. Modulul de elasticitate: 5,3-7,6GPa;
 4. grosimea filmului de ciment: 13-20m
 5. solubilitatea în apă: 0.13% în 24 de ore
 6. timpul de priză: 4-5 minute.(la 37 o C, 100% umiditate)
 7. sensibilitate postcimentare ….
 8. conductibilitate termică şi electrică: 0
 9. tăria legăturii cu dentina: 18-30 cu bonding.

Cimenturi cu rasini adezive si compozite, avantaje


 Peste 10 ani de aplicaţii clinice cu succes;
 Proprietăţi adezive foarte bune, fără condiţionare;
 Duritate mare;
 Solubitate mică.
 Orice tip de proteză fixă
Dezavantaje
 Manipularea dificilă (necesită multe etape de lucru);
 Duritatea prea mare pentru unele aplicaţii;
 Excesul de material dificil de îndepărtat după cimentare;
 Nu eliberează fluor;
 Pot apare dureri ocazionale postcimentare.
Cimenturi compomere
Proprietati
 rezistenţa la compresiune:100Mpa;
 2. rezistenta la tracţiune: 0;
 3. Modulul de elasticitate:3,6GPa;
 4. solubilitate scăzută;
 5. eliberare de fluor redusă;
 6. legături adezive cu smalţul şi dentina.
Avantaje/dezavantaje
 proprietăţi adezive bune, fără să necesite condiţionare;
 uşor de manipulat;
 duritate mare;
 solubilitate mică;
 proprietăţi mecanice bune.
 experienţă clinică scurtă,
 sensibilitate în mediu umed;
 efect cariostatic neglijabil.
Indicatii cimenturi compomere
 fixarea finală a coroanelor şi punţilor metalice, mixte, incrustaţii de aur ;
 cimentarea protezelor fixe, provizorii de urgenţă.

Cimenturi zoe
 Cimenturi uleioase cu efect sedativ pulpar.
 Tip I ZOE clasic
 fixarea coroanelor provizorii;
 cimentarea provizorie a restaurărilor din aur (coroane şi punţi).
 Tip II ZOE modificate
 EBA armate cu alumină
 Armate cu polimer
 fixarea finală a restaurarilor metalice
cimenturi non eugenol
 fixarea provizorie a restaurărilor protetice finale (coroane şi punti)
 fixarea restaurărilor protetice provizorii (coroane şi punţi).

Calitatile unui material ideal pentru fixare


 Timp de lucru suficient de lung, inclusiv pentru cimentări multiple;
 Aderentă optimă de structurile dentare şi aliajele dentare;
 Închidere marginală buna;
 Biocompatibil pulpar şi parodontal;
 Proprietăţi mecanice adecvate;
 Grosimea filmului de ciment minimă;
 Vâscozitate mică;
 Solubilitate minimă în mediul bucal;
 Manipulare uşoară;
 Îndepărtarea uşoară a excesului de material după fixare.

Fixarea pfu, tehnica pas cu pas


 Pregătirea câmpului protetic şi a restaurarii.
 Pregătirea materialului de fixare finală
 Fixarea propriu-zisă.
 Controlul relaţiilor ocluzale
 Instruirea pacientului
Etape
1. Pregătirea câmpului protetic
2. Pregătirea piesei protetice
3. Pregătirea cimentului de fixare.
4. Fixarea propriuzisă
5. Îndepărtarea excesului de material după priză
6. Controlul relaţiilor ocluzale
7. Instrucţiuni pentru pacient
Pregătirea câmpului protetic
 Îndepărtarea lucrării provizorii
 Toaleta preparaţiei ( periaj, apă oxigenată, alcool, degresare)
 Izolarea dintelui (aspirator, rulouri, digă)
 Antiseptizarea
 Uscarea
 Protecţie pulpară cu lac sau desensibilizare cu oxalaţi
Pregătirea piesei protetice
 Curăţare manuală, mecanică, cu ultrasunete, aer abraziv
 se recomandă 50m alumină, solventi organici, alcool, uscare)
 Uscare
Fixarea propriuzisă
 Aplicarea unei pelicule de ciment în interiorul PFU/ cu sonda în canalul radicular
 Inserţia PFU /RCR
 Menţinerea în poziţie sub tensiune digitală pe perioada prizei.
 Îndepărtarea excesului de material
Instrucţiuni pentru pacient
 Repaus masticsator primele 2 ore de la fixare
 Masticaţie moderată primele 24- 48 ore.

Fixarea adeziva, detalii la tehnica


• Alegerea materialului de fixare
• Testarea culorii cimentului final
• Pregătirea câmpului protetic include
demineralizarea şi aplicarea răşinii de bonding
• Pregătirea piesei protetice include demineralizarea şi silanizarea intradosului
• Fixarea propriuzisă include:
Aplicarea cimentului de fixare
Polimerizare
Îndepărtare exces
Finisare, lustruire
Controlul relaţiilor ocluzale
Alegerea materialului de fixare
Autopolimerizabil → pentru metaloceramice
Polimerizare duală → pentru total ceramice
Fotopolimerizabil → pentru total ceramice
Manopere speciale
Intradosul restaurării:
Demineralizarea cu acid –gel 9,5%acid fluorhidric
Silanizarea cu agent special
Suprafaţa preparaţiei:
Demineralizare cu acid fosforic 37%
Aplicare răşină de bonding
Observaţii:
Nu se folosesc cimenturi temporare cu eugenol la fixarea provizorie.
 Alegerea materialului de fixare finală:
 Autopolimerizabil → pentru metaloceramice
 Polimerizare duală → pentru total ceramice
 Fotopolimerizabil → pentru total ceramice
 Proba clinică a restaurării cu glicerină sau testarea culorii cimentului final; se verifică
adaptarea restaurării la preparatie şi relaţiile ocluzale;
 La fixarea provizorie → cimenturi noneugenol/răşini temporare

Pregatiri special pentru fixarea adeziva


 Intradosul restaurării:
 Demineralizarea cu acid –gel 9,5%acid fluorhidric
 Silanizarea cu agent special
 Suprafaţa preparaţiei:
 Demineralizare cu acid fosforic 37%
 Aplicare răşină de bonding

S-ar putea să vă placă și