AMPRENTAREA PRELIMINARA

=negativ al c.p, obtinere model preliminar pt realiz lg individuale

Temporizarea amprentarii pana la:
 vindecarea plagilor postextractionale, post-excizii, dupa frenectomii,frenoplastii
 remiterea eventualelor proc inflamatorii
 conditionarea c.p cu mat cu vascozitate lent progresiva

Principii generale de alegere a materialului de amprentare:

1. Calitatea mucoasei – alegerea mat in fct de vascozitatea lui in mom introduc in C.B:
o camp moale –vascozitate mica(mat fluid): ghips,alginat
o camp intermediar –vascozitate medie: alginat
o camp dur –vascozitate crescuta: silicon chit, Stents
2. Retentivitati anatomice –alegerea mat in fct de elasticitatea dupa priza-in mom indep din C.B:
o f retentive –mat elastic: alginat, silicon chit
o moderat retentive –mat semirigid/elastic: Stents, alginat
o neretentive –mat rigid,semirigid/elasic: ghips, Stents, alginat
3. Cantitatea de material:
o ampr in lg standard->cant mare de matmat ieftin: alginat, silicon chit, ghips, Stents
o ampr in proteza veche a pac->cant micamat scump: paste siliconate, polieteri, mat cu
vascozitate lent progresiva
4. Distanta fata de laborator:
o alginat  model treb turnat in scurt timp (8-30min)
o siliconi  24h
o ghips sau Stents  la distanta mare de timp
Actual, cele mai utiliz mat pt ampr preliminara sunt alginatele si siliconii.

AMPRENTA PRELIMINARA CU ALGINATE

Alginatele(hidrocoloizii ireversibili) = mat de ampr elastice
Indicatii:
 ampr pt realiz model de studiu
 ampr preliminara in trat edentatiei totale / partiale
 ampr arcadelor antagoniste
Avantaje:
 fidel, elastic, ieftin
 usor de fol, tp de priza controlat
 netoxic si neiritant
Dezavantaje:
 pulberea de alginat este instabila
 stabilitate dimensionala scazuta
Priza normala 4 min, priza rapida 1,25-2min. Tp de spatulare: 60sec pt alginat cu priza normala si 45sec
pt alginat cu priza rapida.
 Alegerea lg (portamprentei) standard:
 3 tipuri:
° pt pac dentat: lg cu marg inalte si unghiuri interne bine exprimate
° pt pac edentat partial: cu caseta si jgheab
° pt pac edentat total: ling cu jgheab
 3 marimi: mici, medii, mari
 sa respecte relieful osos al crestei edentate, sa permita ex unui sp intre versantele crestei si lg
de 3-5mm pt mat de ampr
 post lg max se intinde pana la linia care uneste hamulusurile pterigoidiene si sa nu deformeze
zona de IPP
 lg mand: treb sa acop tub piriformi fara a-i deforma, in reg L centrala sa nu jeneze contractia
genioglosului, L lat milohioidianului
 marg lg in contact lejer cu fundul de sac
 daca lg este prea scurta-prelung cu mat termoplastice
 daca crestele sunt f inalte- lg pt dentat

Tehnica de amprentare
Trasarea unor repere pe c.p cu creionul chimic:
1. limita cea mai D a c.p maxilar (lim D a zonei de IPP)
 cu latul sondei se palpeaza santurile retrotuberozitare dr si stg si se inseamna cu
creionul chimic zona de rezilienta maxima
 se identif foveele palatine
 se determ linia de vibratie post, pac pronuntand AH clar si prelungit si se deseneaza
° linia de expiratie (de vibratie ant)-vizibila cand pac sufla pe nas, avand narile pensate (manevra
Valsalva)
° linia de vibratie (de vibratie post)- pronuntare clara si prelung “AH”; este lim extrema post a IPP,
coresp jonct dintre partea ant, aponevrotica a valului si partea sa post, musculara, mai mobila.
2. Limita D pana la care proteza se va intinde pe tuberculul piriform:
 pac deschide larg gura pt a pune in evid ins inf a lig pterigomand pe tub piriform
 pac tine gura intredeschisa –se form un sant care repr lim pana la care se intinde prot
3. punctele de insertie a bridelor si frenurilor

Amprenta mandibulara:
o tavita renala sub barbie
o lg cu alginat se introd mai intai cu jum dr, apoi cu cealalta jum printr-o misc usor rotationala
o med rasfrange in afara buza inf, roaga pac sa ridice lb spre nas si centreaza lg
o se aplica lg, pac relaxeaza lb
o se verifica centrarea lg si se incep miscarile de modelare:
° realiz de pac: ridicarea vf lb spre nas, misc lat ale lb, protractia max a lb
° realiz de med: rotatii ale nodulului comisural
o ampr se mentine in CB inca 1 min dupa incheierea prizei alginatului
o se indep dintr-o sg misc vert, dupa ce s-a desfiintat ef de ventuza
o se spala, se controleaza
Amprenta maxilara:
o introd lg printr-o misc rotationala
o med departeaza obrajii cu policele si indicele mainii stg si centreaza lg
o lg se aplica mai intai in zona post, apoi in zona ant
o se verifica centrarea lg
o misc de modelare:
° realiz de pac: mimarea fluieratului, pac tuseste
° realiz de med: rotatii ale nodulului comisural
o ampr se mentine in CB inca 1 min dupa incheierea prizei alginatului
o pt indep cu usurinta se desfiinteaza succiunea (se apasa pe maner usor in sus, pt a introd aer
prin post si se trece deg aratator pe marg amprentei pt a desfiinta ef de ventuza V)
o se indep dintr-o misc vert
o se spala, se controleaza

Trasarea limitelor lingurii individuale

Scop: vizualiz corecta a limitelor cp pe modelul preliminar in vederea obt unei lg indiv cat mai usor de
adaptat.
-se realiz cu un creion chimic: pe modelul preliminar/ pe ampr preliminara
La maxilar:
 limita post: se insemneaza foveele palatine si se traseaza inapoia lor o linie curba cu convex
post, la fel la santurile retrotuberozitare  aceste 3 linii se unesc cu 2 linii cu convex ant
 limita V a lg: la 1 mm in interiorul pct de max convex al marg ampr(=fund de sac V) cu ocolirea
fren labial sup, bride lat si proc zigomato-alv
La mandibula:
 trasarea liniei mediane in zona L centrala -> reper frenul lingual
 se marcheaza marg L de o parte si alta a liniei mediane – 3cm
 din pct de terminare ale acestei linii se duc 2 perpendiculare pe muchia crestei edentate
 din aceste puncte se traseaza directia crestei edentate pana la tub piriform
 limita V la 1 mm spre interiorul ampr

AMPRENTA PRELIMINARA IN VECHE PROTEZA A PACIENTULUI

-daca baza protezei este corect realizata
Avantaje:
 se obt un model preliminar mai precis si o lg individuala mai usor de adaptat
 cant mai mica de mat de ampr
Dezavantaje: nerecomandata in cp f retentive
CU PASTE SILICONATE:
 se usuca proteza, se apl mat pe fata interna a protezei si pe margini in gros de 1,5-2mm
 centrare, apasare moderata
CU MAT CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA
 CONFECTIONAREA LINGURILOR (PORTAMPRENTELOR)
INDIVIDUALE
Lingura individuala = piesa intermediara cu aj careia medicul ia amprenta de precizieampr functionala
 Baza lingurii: rol- suport rigid al mat de ampr functionala
 acop supraf de sprijin a cp
 gros uniforma 1,5-2mm, exceptand marg (3mm la zona L centrala, 2-3mm la pungile
Eisenring)
 treb sa urmareasca desenul trasat de med
 marg in contact intim cu periferia modelului
 nu perforatii pt a permite verif testelor de succiune
 Accesorii:
o Manerul: permite manevrarea lg
° oblig sit pe linia mediana, in sens VO sa aiba inclinarea IC; mand sa aiba o
perforatie VO (pt testul 3 de succiune)
o Butonii de presiune: rol –exercitarea unor pres cat mai uniforme in tp ampr, mentin
degetele med la dist de marg lg
° localiz la mand in zona PM, fata sup usor concava
o Intariturile din sarma: rol –marirea rezist la lg mand
° sarma de 1,5mm diam
Cele mai accesibile materiale: acrilate autopolimerizabile si placa de baza.

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
=et de trat in care se culeg datele necesare realiz corecte a viitoarei baze a protezei.
CONTROLUL CORECTITUDINII CONFECTIONARII LG INDIVIDUALE IN LABORATOR
Controlul pe model:
 lg sa se intinda pana la delim insemnate de med
 sa fie in contact cu cp / la dist in anumite zone daca a cerut med
 manerul pe linia mediana si pe directia IC
 la mand sa ex butonii de pres in zona PM-M sau in zona cea mai decliva a crestei edentate
Controlul lg detasata de model:
 gros lg 1,5-2mm exceptand marg
 pe fata interna sa nu aiba plusuri sau minusuri
 marg lg sa fie: netede, netaioase, ingrosate in zona L centrala si zona Eisenring; mai subtire in
zona V centrala mand
TEHNICA ADAPTARII LINGURII INDIVIDUALE
Scop: obt unor lg indiv care sa acopere intregul cp, sa nu jeneze functionalit format de la periferia cp, cu
marg concordante cu fundurile de sac. O ling se considera corect adaptata daca are succiune.
1. Etapa de adaptare primara, grosiera
 lg se spala bine cu apa si sapun, se apl in CB si se urm daca prov dureri se remediaza
 apoi se urm o adaptare primara a lg prin inspectie:
o lg evident lunga(impinge format mobile, neavand nici o stabilit pe cp)  se slefuieste
o se degajeaza bride, frenuri, lig care mobilizeaza lg
o lg evident scurta, dar pe port mici  se prelungeste cu mat termoplastic
2. Etapa de adaptare secundara, de finete: prin inspectie, palpare si miscari functionale
LA MAXILAR:
 Se controleaza daca lg se intinde pana la lim D posibila a IPP:
° se traseaza in gura cu creion chimic santurile retrotuberoz, foveele P- linie cu convex
post, cele 3 demarcatii se unesc cu linii curbe cu convex ant rezultand o acolada
° aceasta insemnare se verifica prin misc ale valului care determ lim la care poate intinde
lg fara sa se mobilizeze: pac pronunta AH prelungit mobilizand valul P si se va urmari
daca flectarea se face pe linia trasata ant
° daca lg depaseste delim se scurteaza cu freza de acrilat
 Se urm evidentierea spatiului Eisenring:
° se inspecteaza zona cu gura semideschisa si mand deviata de partea examinata; se
poate controla si cu pulpa degetului prin palpare. Lg treb sa fie in contact cu tuberoz si
sa ajunga in fundul de sac
° lg lunga  mobilizata la deschiderea gurii si va treb scurtata din apr in apr
° lg scurta  se ramoleste un rulou din mat termoplastic si se prelung. Se fac misc de
balansare a mand si de deschidere a gurii.
° gros sa coresp latimii sp Eisenring
° lg prea groasa  mobilizata de apofiza coronoida la balansarea mand stg-dr -> slefuire
 Lg treb sa ocoleasca apofiza zig-alv si frenul bucal sup:
° lg prea lunga  mobilizata in suras fortat ->se scurteaza
° lg scurta  se prelung cu rulou de mat termoplastic, se fac misc rotatorii de modiolus si
pac este rugat sa surada
 In sp frontal sup se va ocoli frenul buzei sup:
° lg lunga  se scurteaza
° lg scurta  se prelung cu rulou cu mat termoplastic, pac rugat sa tuguie buzele si sa
surada

Se verifica cu testele Herbst daca lg sup este prea lunga:

 deschidere lenta a gurii pana la maxim : daca lg se desprinde este lunga in zona latero si
retrotuberozitara
 suras fortat : zona V laterala
 mimarea fluieratului : lg lunga in zona V centrala
 pac tuseste : in zona D maxilara

La sfarsit se verifica, SUCCIUNEA:

 se tractioneaza O-V de maner si se verifica inchiderea in zona de IPP, care in aceasta etapa este
redusa pt ca nu a fost inca suplimentata inchiderea marg interna
 pt verif inchiderii interne marg V  desprinderea lg prin tractionare in jos din apr in apr cu pulpa
degetului de marg V a lg
 pt verif inchiderii totale(externa si interna) si a adeziunii  se tractioneaza vertical de maner,
obrajii find aplicati pe versantele exterioare ale lg
LA MANDIBULA:
 adaptarea la tub piriform:
° lg asezata de cp, pac deschide gura larg punandu-se in act lig pterigo-mand daca lg e
lunga o deplaseaza->slefuire din apr in apr
° in zona V a tub lg treb sa aiba o ancosa in dreptul ins m maseter. Pac inchide gura, med
se opune prin pres pe butonii lg  se vizualiz marg ant a m maseter
° in zona L – daca LO este ascutita se scurteaza lg pana la niv ei. Pac pus sa faca o
protractie a lb sau o deglutitie si sa spuna daca marg lg il jeneaza.
 in zona pungii Fish: inspectie – se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adanc fund de sac
pana la care treb sa se intinda lg
 in zona labiala: rasfrangere usoara a buzei
 in zona L lat: lg se intinde pana la LOI care poate fi depasita daca este rotunjita, nedureroasa la
palpare si m milohioidian nu este hipertrofic atat cat sa nu se mobilizeze lg la misc lb de la un
buton al lg la celalt
° cand gl subling herniaza peste creasta se urm ca aceasta sa nu intre sub lg
 in zona L centrala: adaptare prin inspectie sau palpare f dificila  lg sa nu se mobilizeze la misc
de umezire a rosului buzei sau a manerului.

Se verifica daca lingura este lunga, cu testele Herbst:

 gura deschisa moderat si apoi larg  desprindere la deschid moderata – lg lunga in zona pungii
Fish; in desch larga – in zona V a tub piriform
 umezirea buzelor  zona L post
 se aplica in vf lb dintr-un obraz in altul pe fata interna inapoia comisurii  zona L lat de partea
opusa obrazului spre care s-a deplasat lg
 ridicarea vf lb sub buza sup spre nas  frenul lingual si in zona L centrala
 mimarea fluieratului  se reduce marg V ant
 deglutitia fol in tp amprentarii la modelarea marg a ampr in zona L a tub piriform.

INCHIDERILE LA “ZONELE CHEIE”

 Inchiderea la tuberculul piriform
=suplimentarea inchiderii pe fata interna a protezei pe tub piriform
° se apl pe fata mucozala a lg in zona tub piriform bilat un strat de mat termoplastic  pac face
misc de desch si inch a gurii, modelandu-se si zona care vine in contact cu lig pterigomand
° se scoate lg, se raceste cu spray-ul si se incalzeste mat cu lampa cu flacara doar pe o parte in reg
V, se reapl lg si pac inchide gura in tp ce med se opune acestei misc prin pres pe butonii de pres.
Se repeta si pt tub de partea opusa. Mat termoplastic trb sa fie complet modelat si in continuit
cu lg.
° Modelarea in zona L a tub: med incalzeste mat termoplastic in ambele parti si apl lg rugand pac
sa faca misc de protractie a lb si deglutitie se urm ca mat sa fie corect modelat, continuu si
neted. Daca apare marg lg fie lg este prea lunga, fie mat termopl a fost insuf.
Se verifica inchiderea marg la tuberculul piriform cu testul 1 de succiune: se trage de maner in sens O-
V si lg trb sa se desprinda greu cu zgomot caracteristic “clac”
 cele mai bune rezultate cand tub piriform are rezilienta medie
 tubercul dur : dupa inchidere succiunea poate sa fie mai buna sau mai slaba
 tubercul gelatinos: nu se face inchidere
  Inchiderea in zona linguala centrala
=obtinere contact permanent intre lg si mucoasa planseului
° Se lipeste un rulou de mat termoplastic de forma semilunara pe marg lg, se ramoleste mat si lg
se apl in CB, pac rugat sa umezeasca repetat buza inf de la o comisura la alta(lb ant) / sa plimbe
lb numai in spatele manerului lg (lb post)
Se verifica inchiderea in zona L centrala cu testul 2 de succiune: se preseaza pe maner V-O, acest test
se face atat in poz de repaus a lb cat si in protractie; daca lg se desprinde la misc lb  mat insuf
modelat/ insuf ramolit/ misc mai putin ampla
Dupa ce s-a verificat inchiderea la zona L centrala se reverifica testul 1 (pt tub piriform) care trb sa dea
rezultate mai bune decat prima data.

 Inchiderea in zona vestibulara frontala

=tatonarea lungimii lingurii si de a da o gros lg a.i sa se obt o inchidere externa satisfacatoare
° se adauga pe marg V a lg un rulou ramolit de mat termoplastic de 1mm; se introd lg in CB si pac
face misc de desch larga a gurii (misc de impingere a buzei inf in sus) si tuguierea buzelor -> mat
complet modelat, in continuitatea lg.
Se verifica inchiderea de ansamblu (totala) cu testul 3 de succiune: se trage de maner vertical in sus si
lg trb sa se desprinda greu
Testele de succiune se face obligatoriu in ordinea descrisa, numai dupa aplicarea ferma a lg pe camp.

AMPRENTAREA FINALA (FUNCTIONALA)

CU PASTE ZOE:
-baza (ZnO) si accelerator (eugenol)
Indicatii:
 campuri protetice moi si intermediare
 campuri protetice neretentive sau f putin retentive
 campuri protetice foarte atrofiate
Contraindicatii:
 campuri protetice retentive
 pac cu intoleranta la eugenol

Tehnica amprentarii: ampr finala cu paste ZOE este o ampr mucodinamica cu gura deschisa
o preg pac: capul drept, privirea inainte; umarul pac la niv art cotului med; pt max capul putin in
extensie; tavita renala sub barbie; zona periorala + manusi se ung cu vaselina; clatire gura cu apa
rece
o preg de catre asistenta a lingurii si materialului
o tehnica propriu-zisa de amprentare:
Maxilar:
 med introd lg fixand-o mai intai in spatele tuberoz, manerul sa fie pe linia mediana si amrg lg sa
ajunga in fundurile de sac
 med tine ampr cu aj degetelor in bolta P, pres sa nu fie prea mare si cat mai uniforma
 misc realiz de medic: tractiuni de buza sup pt zona V centrala; tractiuni si rotatii pe nodulul
comisural pt zona V lat; pres si masaje pe obraz pt zona Eisenring
 misc realiz de pac: deschidere moderata a gurii/ desch mare; balansare intr-o parte si in alta a
mand; mimarea unui suras fortat; tuguierea buzelor
 indep dupa priza tinand lg de maner incepand cu zona neretentiva a cp; daca apar dificultati pac
umfla obrajii pt a desfiinta succiunea
 ampr este spalata cu jet de apa rece
Mandibula:
 lg cu mat de ampr se introd dinspre post spre ant, centrare
 med tine lg pe cp cu aj a 2 degete pe butonii de pres; pres egala stg-dr si continua, moderata
 misc realiz de med: tractiuni si rotatii pe nodulul comisural pt zona V lat; pres sau masaje pe
obraz pt zona Fish; masaje rotatorii ale buzei inf
 misc realiz de pac: gura deschisa moderat si larg; umezirea buzelor; vf lb intr-un obraz in altul pt
zona L lat; protractia lb; mimarea fluieratului; deglutitie pt zona L a tub piriform; apasarea de
catre med pe butonii pres si pac incearca sa inchida gura pt modelarea la zona V a tub piriform
 indep ampr mai usor decat la max, spalata cu jet de apa rece.

Verificarea amprentei – med urmareste:

° centrarea si distributia egala a mat de ampr
° ampr intregului cp
° stratul de mat subtire si doar marginal sa aiba gros variabila adecvata fundului de sac
° sa nu ex zone de lg neacop
° fracturarea eventuala a marg
° ex in zona L a unor lame de mat care trb indep cu un bisturiu f ascutit
Dezinfectarea amprentelor cu sol de glutaraldehida 2%.

CU ELASTOMERI DE SINTEZA
Indicatii: cp dure, intermediare si moi; retentive
Contraindicatii: nu exista
Tehnica amprentarii: amprenta mucodinamica cu gura deschisa
 preg pac: asemanatoare cu ZOE, nu necesita vaselinare
 preg de catre asistenta a lingurii si materialului
 tehnica propriu-zisa de amprentare:
° asemanatoare, misc executate de med si pac trb corelate cu vascozitatea mat:
° mat vascos  med preseaza mai mult lg pe camp, misc de modelare mai ferme
° mat mai fluid  pres mai reduse, misc mai blande
Verificarea ampr
Dezinfectare – glutaraldehida 2% / clorhexidina; transport in cutii speciale, pana la turnare se pastreaza
in apa rece; turnarea modelului dupa 3-4 ore.
 CONFECTIONAREA SABLOANELOR DE OCLUZIE
Sabloanele de ocluzie= piese intermediare indispensabile in faza de determ a RIM; realiz pe modelele
functionale si simuleaza baza si arcadele dentare ale viitoarelor proteze.

Modelul functional:
 Corect daca:
 include toate supraf anatomice ale ampr functionale
 defectele poz si neg, daca sunt prez, sa fie in zone fara mare import si suficient de mici
 Considerat inutilizabil daca:
 s-a fracturat la demulare
 are defecte poz sau neg mari sau/si in zone de mare importanta
 supraf modelului de proasta calitate (contaminare cu sange/saliva, prep necoresp ghips,
demulare tardiva)

Conformarea bordurilor treb sa respecte anumite reguli:

 sa fie strict pe mijlocul crestei in zona lat si frontala inf
 bordura sup sa aiba lim ant in partea ei mediana la 6 mm ant de papila bunoida
 modelarea bordurii de ocluzie in reg frontala se realiz simetric fata de linia mediana
 latimea bordurii de ocluzie in reg lat – egala cu latimea crestei alv
 supraf ocluzala – plana
 valurile de ocluzie se vor opri la 1,5cm ant de tuberozitati si tub piriformi.

DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE

-cea mai import etapa clinica de trat in protezarea totala
Scop:
 depistarea si inreg unor relatii functionale mand-max in vederea aranjamentului dentar si
restabilirii relatiilor ocluzale
 culegerea de date suplimentare in raport cu asp estetice si functionale care sa aj la aranj dentar
Obiective: rezolvarea problemelor de estetica, functionale (fonatie, masticatie), de echilibru al
protezelor (mentinere, sprijin, stabilitate), profilaxia structurilor de suport si periorale.
1. CONTROLUL PIESELOR PROTETICE
Modelul functional
o serveste la realiz sablonului de ocluzie, apoi a machetei si in final la realiz bazei protezei totale
o se compune din partea ce coresp cp si soclu
o realiz din ghipsuri dure tip Moldano (partea coresp cp) si ghips obisnuit (soclul)
o treb sa reproduca cu exactitate toate elem cp (creste, tuberoz, bolta P pana la lim D, tub
piriform, fundurile de sac, bride, fren); redarea detaliilor cp
o se urmareste integritatea modelelor
Sabloanele de ocluzie:
o realiz pe modelele functionale si prefigureaza viitoarele proteze totale, incercand sa inl struct
pierdute (dd, suport osos) simuland asp estetic si functionale pe care le vor restabili protezarea
o prez o baza (din placa de baza,acrilat, placi fotopolim/baza viitoarei proteze) si o bordura de
ocluzie (din ceara, Stents, mat fotopolim)
o sa fie suficient de rezistente, nedeformabile la temp CB dar modelabile; confortabile; stabile si
sa prez mentinere pe cp, sa nu basculeze.
CONTROLUL EXTRAORAL AL SABLOANELOR
 PE MODEL:
 bazele: intinderea lor in rap cu fundurile de sac si lim D la max, sa fie bine adaptate pe
model, marg bazei – ca lung sa patr in fundurile de sac, ca gros sa fie apropiate de
latimea acestora
 bordurile de ocluzie – verificate ca: dimensiuni, poz, conformare/simetrie in zona
frontala, basculare pe model
 PRIN RIDICAREA DE PE MODELE:
 bazele: marginile sa nu fie subtiri, taioase, gros apropiata de latimea fundurilor de sac,
netede; supraf interna se urm cu pulpa degetului constatand netezimea
 borduri de ocluzie: montarea pe creasta, montarea in limitele impuse de fundurile de sac
Utilizarea sabloanelor:
 igienizare prin spalare si stergere cu alcool
 probele intrabucale sa fie scurte de 1-2min
 retusurile realiz cu sabloanele aplicate pe modele urmate de racire, pt a preveni modif bazei

CONTROLUL INTRAORAL AL SABLOANELOR

 confortul
 bascularea – se poate datora diferentei de rezilienta a mucoasei (dif mare de rezilienta intre
zona medio-palatina si coama crestelor, basculare evitata prin foliere in zona MP)
 mentinerea – sablonul apl pe cp si efectuate misc de mobilizare a periferiei

2. DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE A SABLONULUI MAXILAR

-in primul rand estetic si in fonatie, se realiz prin interventii la niv valului de ocluzie maxilar in zona V
frontala, prin indep sau adaugare de ceara
Stabilirea curburii V a sablonului maxilar la edentatul total neprotezat ant se realiz in 2 etape succesive:
1) Prima etapa:
 apl sablon maxilar, relaxare buza sup
 se apreciaza gros bazei sablonului la niv fund de sac V frontal si asp estetic obtinut
 estetic – relatia cu bordura de ocluzie, ca suport pt buza (redarea plenitudinii buzei sup,
stergerea moderata a santurilor periorale si ap rosului buzei, unghiul dintre nas si buza
sup, treapta buzelor)
2) A IIa etapa:
 verificarea curburii V stabilite in baza criteriilor estetice si se realiz prin util de teste
fonetice -> verif posibila numai intamplator pt ca h excesiva a sabloanelor de cele mai
multe ori nu permite fonatia prin contactul care apare intre ele
 verif functionala (fonetica) a curburii V se poate realiza numai dupa etapele ulterioare
(stabilirea planului de orientare protetica, DVO), astfel:
o dupa stab planului de orientare protetica prin stab h valului de ocluzie maxilar, se urm curbura V
a sablonului max in dinamica buzelor  pac pronunta cuv cu “V” si “F” urmarind ca FV a
sablonului max sa intre in contact lejer cu fata interna a buzei inf
-pronuntie prelungita “V” si “F”  se urm ca rosul buzei inf sa depaseasca marg sablonului max
buza inf intra sub valul de ocluzie max -> curbura V exagerata
abs contactului sablonului max cu fata interna a buzei inf -> curbura prea redusa
o dupa stab DVO se realiz verif curburii V a sablonului max in relatia lui cu cel mand  pronuntie
cuv cu “ce”, “ci” (ambele sabloane apl pe cp, pac nr 50-55, med apreciaza din norma lat care
este rap in plan sagital al supraf V ale celor 2 sabloane)
 3. STABILIREA NIVELULUI SI DIRECTIEI PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICA
(OCLUZIE)
-in zona frontala pt estetica si fonatie, in zona lat pt echilibrul protezelor si masticatie
Stabilirea in etape separate:
 Frontal
 ca directie: se apl sablonul max pe cp si se urm paralelismul supraf inf a sablonului cu
planul bipupilar. Cand nu ex paralelism se aprec care trb sa fie h sablonului max si apoi
se reduce sau adauga ceara pe supraf ocluzala
 ca nivel: se porneste de la poz de repaus prin raportare la marg libera a buzei sup. La
edentat total 40-50 ani -> plan de ocluzie plasat pana la 2-3mm sub marg libera a buzei
sup; peste 60ani -> la 1-2mm/ la niv ei/ deasupra
 Lateral
 ca directie: planul de orientare protetica se raporteaza la planul de referinta a lui
Camper alla-tragus sit la apox 2,5cm de planul de ocluzie; poate fi paralel, convergent D
sau usor divergent D. Se urm obt paralelismului dintre cele 2 planuri sau o usoara
convergenta D
 ca nivel: planul de ocluzie se plaseaza la jum dist dintre crestele edentate
Stabilirea intr-o singura etapa:
 prin utilizarea planului Fox si a unei rigle
 potcoava mai mica apl intraoral in contact cu valul de ocluzie, cealalta potcoava in ext ce
materializeaza planul de orientare protetica
 cu aj unei rigle sunt materializate pe rand planurile de referinta pt zona frontala si laterale, urm
paralelismul planului de orientare protetica cu planurile de referinta
VERIFICAREA
 Frontal: planul de ocluzie in repaus prin raportare la buze se verifica obligatoriu in dinamica
buzelor (suras, fonatie)
Fonetic – se urm gr de vizibilit al sabloanelor, linia vb; rel sablonului max cu buza inf prin stab
unui contact lejer intre marg inf a sablonului si marg interna a rosului buzei inf la pronuntare V, F
; buza inf trb sa depaseasca marg sablonului max, imbracand FV pe 1-2mm la pronuntarea
prelungita a fonemelor “F” si “V”
 Lateral: planul de ocluzie plasat in cont zonei frontale, dupa aprec functionala in rap cu lb si
buccinatorul, se controleaza ca apropiere de creasta resorbita si in rap cu tub piriform si tuberoz
INREGISTRAREA: se realiz prin adaugarea sau indepartarea din ceara de la niv ocluzal
 se aseaza pe cp sablonul max si se stab h bordurii in zona frontala prin raportare la marg libera a
buzei sup, deasupra, la nivelul sau la 1-2mm sub buza sup, in poz de repaus
 se urm apoi dir planului de ocluzie frontal, paralel cu planul bipupilar, utiliz 2 rigle sau planul Fox
si o rigla
 se verif vizibilit sablonului max in fonatie si suras si relatia marg lui inf cu buza inf, la pron V,F
 se stab planul de orientare protetica pt zona lat ca directie cont armonios niv stab pt zona front
 planul de orientare protetica poate fi stab si la niv sablonului mand -> frontal se tine cont de niv
planului de ocluzie stab max si de tipul de ocluzie; se stab la niv marg libere a buzei inf in repaus
sau la 1-2mm sub niv ei. Lateral se plaseaza in rap cu fata dorsala a lb si zona de convex a
buccinatorului, pornind de la niv comisurii si aj post la ½ sau 2/3 sup ale tub piriform (h reala a
sablonului mand se stab o data cu DVO)
 dupa stab h et inf al fetei, al sablonul mand se adauga sau se indep din ceara pana cand cele 2
sabloane intra in contact si stab in plan vertical DVO
 4. DETERMINAREA DVO
DVO= distanta dintre 2 puncte (max, mand) cand dd sunt in ocluzie.
Scop: restabilire DVO prin contactul functional al arcadelor artificiale
Obiective: functional(fonatie, deglutitie), profilactic, estetic si de echilibru al protezelor
Caracteristici:
 constanta individuala
 sa respecte fonatie prin prez sp minim de vorbire de 1-1,5 mm
 echilibrul muscular prin prez sp de inocluzie fiziologica de 2-3mm
 estetic- armonia fetei
 deglutitie- are loc in poz de RC la o dim vert functionala
Stabilirea DVO:
 marcarea pct intre care se masoara inaltimea et inf al fetei : Sn la max si Gn la mand
 stab met de determ:
 porneste de la poz de repaus (DVR = dist dintre 2 pct max+mand cand musc este in
echilibru muscular)
 distanta masurata cu rigla
METODE BAZATE PE DVR
Etape:
1. Pregatirea pacientului:
 suprimarea protezelor vechi instabile pt 24-48 h inainte de determ
 climat linistit, moment potrivit al zilei
 determ realiz cu sablonul max pec p, dupa modelarea in rel corecta cu buze si obraji
 asezat confortabil, relaxat, cu capul in poz vert, nesprijinit

2. Stabilirea valorii pt DVR: Sn-Gn, ocluzometru Willis/compas/rigla

o Met antropometrice:
° egalitatea et inf al fetei cu cel sup/mijlociu (Sn-Gn cu Sn-Oph)
° egalitatea et inf al figurii cu cel sup (Sn-Gn cu G-V)
° egalit et inf al fetei cu dist bicomisurala
° egalit et inf al fetei cu dist pupila-unghi comisural
° rap de 5/3 dintre dist Sn-Gn cand gura este larg deschisa si h et inf al fetei in repaus
° egalit dist intercomisurale si et inf al fetei
° egalit et inf al fetei cu dist interpupilara
o Met functionale:
° met lui Smith- pac tine apa in gura si sta cu ochii inchisi si buzele relaxate -> masuram
Sn-Gn => masurare et inf dupa deglutitie
° masurare la sf unei conversatii prelungite; prin surprindere cand pac nu e atent
° masurare dupa pronuntia prelungita P,B,M (om,pom)-> prelungind ultimul sunet, timp
in care realizam masuratoarea.

3. Deducerea DVO din DVR prin scaderea SIF:

SIF- dist care separa supraf ocluzale ale dd antag cand mand este in poz de repaus, este dif dintre DVR si
DVO ; val medie pt SIF 2-3 mm
VERIFICARE:
 Prin metoda fonetica (met Silverman) – bazata pe sp minim de vorbire
° dintre sp de inocluzie fonetica, cel mai mic este cel inregistrat la pronuntarea lui s ->
mississipi ("pas cu pas", "mai sus mai jos")
 pe baza deglutitiei- se realiz prin:
° prin masurarea directa a inaltimii et inf al fetei in tp deglutitiei: sablon max pe cp, pac
soarbe apa dintr-un pahar, urmata de deglutitie
° prin utilize testului Buchman Ismail
 pe baza aspectului estetic: aplicare sabloane pec p, aducerea in contact la DVO si aprecierea
proportiei estetice prin exam fata si profil.
INREGISTRAREA:
-se realiz prin contact uniform intre bordurile de ocluzie antagoniste stabilind dist dintre creste coresp
unui asp estetic placut, in prez sp minim de vorbire si de inocluzie fiziol
-daca DVO putin mai mare decat val masurata -> plastifiere uniforma sablon mand cu spatula calda si
conducere mand in RC
TRANSFER: montare modele in ocluzor/articulator
GRESELI:
 SUBEVALUARE DVO – obs la machete sau la proteza gata
° asp imbatranit, dd cu vizibilitate redusa
° uneori apar dureri musculare
° cu interpunerea uneori a lb intre arcade
° spatiul minim de vorbire si SIF marite
 SUPRAEVALUARE DVO – greseala grava, obs la machete
° asp estetic neplacut cu contractia spastica a m barbiei
° fanta bucala ramane intredeschisa
° vizibilitate crescuta a dd
° absent asp functionale cu prez zgom prin ciocnirea dd in fonatie
° oboseala musculara, uneori dureri la niv creste si articulara

5. DETERMINARE RC
Scop: depistare si inregistrare RC pta poz cele 2 modele functionale unul fata de celalalt in vederea
montarii dd in IM
1. Pregatire pacient:
o relaxare, suprimare proteze pt 24-48h
o plastifierea bordurii in zonele lat, lasand zona frontal rece care sa mentina DVO
o red latime sablon mand
o duce lb catre bolta P, misc repetate de deglutitie, de atingere a sabloanelor intre ele, capul in
hiperextensie, relaxare musculara iar med duce repetat mand sus si jos
o poz in tp inregistrarii: cu capul fixat pe tetiera
2. Plasarea mandibulei in RC
 Homotropia linguo-mand – pe baza sablonului max se apl o bila de ceara care trb atinsa de pac
cu vf lb -> o anumita retragere a lb coresp si unei retrageri a mand
 Medota memoriei tisulare a lui Huberman – reperul pe marg distala a sablonului si pac atinge
 Conducerea uni si bimanuala a mandibulei
 Reflexul de ocluzie molara; Deglutitie ; Hiperextensie fortata; Metoda Boyanov; Memoria
ocluzala
VERIFICAREA POZITIEI DE RC:
-se urmareste inchiderea mereu in aceeasi poz = RC
-pt a usura controlul inchiderii: trasam 3 linii pe sabloane – 2 lat si 1 paramedian
INREGISTRAREA:
-inainte de inregistrare se traseaza liniile de referinta pe sabloane pt aranjamentul dd: linia mediana si
liniile canine
-fixare poz RC, fixare sabloane cu clame U/ de capsator apl cate 2 in X bilateral si una paramedian
GRESELI:
 Deteriorarea sabloanelor – fracturarea bazei si desprinderea partiala sau totala a bordurii
 Inregistrarea altei pozitii decat RC- apare cand:
° pac nu a purtat mult timp proteze, sabloanele nu au stabilitate pe cp, struct cp si ATM
sunt afectate de protezari ant incorecte, prez de contacte uni si bilateral distal intre
baze sau bordure
 Semnul spatulei pozitiv – cauza poate fi: desprinderea distala a bazelor de pe cp, cand contactul
intre sabloane se realiz numai in zona frontal, atingerea bazelor sau a soclurilor modelelor, distal

6. STABILIREA INDICATIILOR IN VEDEREA ALEGERII SI ARANJAMENTULUI DD ARTFICIALI

 TRASAREA LINIILOR DE REFERINTA PT VIITORII DINTI
 Linia mediana: linie vert, reper pt linia interincisiva; nu treb stab dupa frenul buzei sup
 Linia surasului: pac mimeaza surasul, se traseaza pe sablon sup in reg frontal o linie razanta
cu marg libera a buzei sup
 Linia caninului: coresp cu comisura bucala at cand pac sta cu gura inchisa
 DATELE TRANSMISE IN VEDEREA ALEGERII DD
 Forma dd: porneste de la IC care trb sa se armonizeze cu forma gen a fetei, dupa forma
arcadei, forma FV
 Marimea; Culoarea; Materialul
 TIPUL DE OCLUZIE
 Zona frontala: psalidodont, labiodont, inversa
 Regiunea laterala: normal, inversa
 RELIEFUL FETELOR OCLUZALE
 CARACTERISTICI ALE ARANJAMENTULUI DENTAR