Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
ISTORIA
ROMANILOR
DIN CELE MAI VECHI TIMPURI
PANA LA MOARTEA LUI
ALEXANDRU CEL BUN (1432)
Cu 151 de figuri In text ti 7 hArti afarA din text
BUCURE*TI
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA I ARTA
39, Bulcvardul Lascar Catargi, 39
1946
www.dacoromanica.ro
PREFATA LA EDITIA A CINCEA.
CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
PREFATA. LA EDITIA !MAI
www.dacoromanica.ro
VIII PREFATI
www.dacoromanica.ro
P REFATA IX
www.dacoromanica.ro
X PREFATX
www.dacoromanica.ro
P RE F AT A. XI
www.dacoromanica.ro
ABRE VIATIUNI
An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist. = Analele Academiei Romne. Memoriile
Sectiunii Istorice, Seria 2.
Anuar. Com. Mon. 1st. Seq. p. Trans. = Anuarul Comisiunii Monumentelor
Istorice. Sectia pentru Transilvania.
Anuar. 1st. Cluj = Anuarul Institutului de Istorie Nationala Cluj.
Anuar. St. Clas. Cluj = Anuarul Institutului de Studii Clasice al Univer-
siatii din Cluj.
Archiv Siebenbarg. Landesk. = Archiv des Vereins fiir Siebenbiirgische
Landeskunde.
Archiv f. si. Phil. = Archiv fiir slavische Philologie.
Archivum = Archivum Europae Centro-Orientalis.
Arhiva = Arhiva din Iai.
Arh. Bas. = Arhivele Basarabiei.
Arh. Olt. = Arhivele
Arta fi Arh. = Arta qi Arheologia.
Bul. Com. 1st. = Buletinul Comisiei Istorice a Rominiei.
Bull. Sect. Hist. Acad. Roum. = Acadmie Roumaine. Bulletin de la Section,
Historique.
Bul. Soc. Numism. Buletinul Societ64ii Numismatice.
Bul. Soc. Geogr. = Buletinul Societatii Regale RomAne de Geografie.
Cercet. Isl. = Cerceari Istorice.
Cony. Lit. = Convorbiri Literare.
Dacorom. Dacoromania.
Denkschriften. Phil.-hist. Cl. Denkschrif ten der kaiserlichen Akademie der
Wissenschaften in Wien. Philosophisch-historische Classe.
Ephem. Dacorom. = Ephemeris Dacoromana.
Jahresb. Leipzig = Jahresbericht des Instituts fiir rumnische Sprache zu
Leipzig.
143BeCTIISI = 143BeCTI*1 Ha licropmecgoro apywecrao.
ICorrespondenzblatt = Korrespondenzblatt des Vereins fiir Siebenbiirgische
Landeskunde.
Mem. Secy. 1st. Acad. Rom. = Academia RomAnA. Memoriile Sectiunii Isto-
rice. Seria 3.
www.dacoromanica.ro
X1V ABBEVIATILNI
www.dacoromanica.ro
OPERE DE SINTEZA. PRIVIND INTREAGA ISTORIE A ROMANI:1,0R
SAU 0 PARTE INSEMNATA A EI (EMILIE ULTIIIIE)
1. B. P. HASDEU, Istoria critica a Romanilor, vol. III, Bucuresti, 1875,
XII + 315 i VI + 76 p. in 4; 2. EUDOXIUS FREIHERR VON HURMUZAKI,
Fragmente zur Geschichte der Rundinen, vol. IV, Bucuresti, 1878-1886,
in 8; 3. A. D. XENOPOL, Histoire des Roumains de la Dacie Trajane, vol.
III, Paris, 1896, XXXV + 488 si 611 p. in 8; 4. D. ONauL, Din istoria
Romaniei, Bucuresti, 1906, 105 p. in 8; 5. Dr. AUGUSTIN BUNEA, Incercare
de Istoria Rontaniei pawl la 1382, Bucuresti, 1912, Il + 227 p. in 8'; 6. N.
IORGA, Istoria poporului romanesc, traducere din limba germana de Otilia
Teodoru-Ionescu, vol. IIV, Bucuresti, 1922-1928, in 8; 7. A. D. XENOPOL,
Istoria Romanilor din Dacia Traiand, ed. III-a, vol. IXIV, Bucuresti
<1925-1930>, in 8; 8. N. IORGA., Istoria Romanilor gi a civilisafiei lor, tradu-
cere din limba franceza de Al. Lascarov-Moldovanu, Bucuresti, 1930, 303 p.
in 8'; 9. N. IonoA, La place des Roumains dans l'histoire universelle, IIII,
Bucuresti, 1935-1936, in 8; 10. R. W. SETON-WATSON, Histoire des Rou-
mains de l'pogue romaine l'achivement de l'unit, Paris, 1937, VIII+ 665 p.
in 8; 11. N. IORGA, letona Romanilor, IX, Bucuresti, 1936-1939, in 8';
12. LA.DISLAUS GALDI UND LADISLAUS MAKKAI, Geschichte der Rumdnen,
Budapest, 1942, 488 p. in 8, (lucrare doininata de ideile preconcepute
ale istoriografiei maghiarel.
www.dacoromanica.ro
,
j911
PAMANTUL ROMANESC
calen rclatelfitor *.
(Grigore Ureche),
www.dacoromanica.ro
2 PABIA.NTuL RoAtANEsc
www.dacoromanica.ro
BOGXTIA 3
www.dacoromanica.ro
4 PAMANTUL ROMA.NESC
www.dacoromanica.ro
PDIANTUL 1103IANESC IN EPOCA. ISTORIP 6
www.dacoromanica.ro
PAMANTUL ROMA.NE Sc
www.dacoromanica.ro
PAMINTUL ROMANESC IN EPOCA ISTORICA. 7
www.dacoromanica.ro
8 PAMANTOL ROMANESC
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA PLMANTIILUI ASUPRA ISTORIEI NOASTRE 9
www.dacoromanica.ro
lo PAMANTUL ROMANESC
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA PXNANTULUI ASUPRA ISTORIEI NOASTRE 11
www.dacoromanica.ro
12 PAMANTUL ROMANE SC
BIBLIOGRAFIE
PerLtru intreg pAmAntul romitnese: 1. G. VM.sAN, Mediul fizic extern gi
capitalul biologic national, Cluj, 1928, 26 p. in 8 (Extras din Buletinul eugenic
f i biopolitic, nr. 1-2, 1928); 2. S. MEHEDINTI, Le pays et le peuple roumain.
Considrationi de gographie physique et de gographie humaine, ed. 2, Bucu-
reti, 1930, 136 p. in 8; 3. EL DE MA.RTONNE, Europe centrale, Suisse, Au-
triche, Hongrie, Tchco-slovaquie, Pologne, Roumanie, Paris, 1931, p. 699
810, in colectia P. VIDAL DE LA BLACHE ET L. GALLois, Gographie univer-
selle, t. IV, 2; 4. S. MEHEDINTI, Romania, ed. 11, Bucure0i, 1932, 356 p.
in 8; 5. JACQUES ANGEL, Les frontires roumaines. Gographie politique, In
Rev. Hist. Sud-Est, XI (1934), p. 26-63; 6. VINTILA. MIHAILESCU, Romania.
Geograjiefizic, Bucureqti, 1936, 279 p.in 8'; 7. S. MEHEDINTI, Der Zusammen-
hang der rumanischen Landschaft mit dem rumanischen Volke, Jena i Leipzig,
1936, 29 p. in 8; 8. I. SIMIONESCU, Tara noastra. Oameni. Locuri. Lucruri,
Bueureti, 1937, 513 p. in 8.
Pentrn pArti ale plimAntului rominese : 9. G. VALSAN, Campia romeind,
Contribqiuni de geografie fizicd, Bueureti, 1915, 260 p. in 8 (Extras din
Bul. Soc. geogr., XXXVI (1915); 10. DR. G. ANTIPA, Dundrea gi problemele
ei gtiintifice, economice gi politice, Bucure0i, 1921, XVI 4- 191 p. in 8;
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 13
www.dacoromanica.ro
EPOCA PREISTORICA
Poate chiar la 3000, tn once caz la
1800 fnainte de Christos, Dacii locuiau.
faro dintre Tisa, Dundre si Nistru.
www.dacoromanica.ro
16 EPOCA PREISTORICA
www.dacoromanica.ro
STATIUNI PREISTORICE IN DACIA 17
www.dacoromanica.ro
18 EPOCA PREISTORICX
www.dacoromanica.ro
STATIUNI PREISTORICE IN DACIA 19
Fig. 3. Vase de prtmint dela Cucuteni. Cele doult dela margini au desenuri In doul si tea
colori: alb, rosu-c5rAmiziu si negru; circa 2500-2000 Inainte de Christos. Cei dela:irlijloc (13
cm fraltinte) are desenuri cafenii pe fond cfirKmiziu deschis. Circa_ 2000-1800 Inainte
de Christos. (Muzeul National Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
PREISTORIA DACIEI 21
Exemplare admirabile
de ceramic5 din faza Boian A s'au descoperit i la V idr a (vezi
fig. 5-6). Aria acestui tip in tara noastr este climpia 'nun-
teanil. 4. Tipul V ddastra cu ceramica sa specificg, avlind desenuri
excizate i vopsite in alb qi rou (vezi fig. 10, I). 5. Tipul sau
aspectul Gumelnita, unul din cele mai bine cunoscute i studiate
(vezi fig. 10, II qi fig. 7 i 9). 6. Tipul Coto! eni. 7. Tipul Glina
www.dacoromanica.ro
22 EPOCA PRE STO RICA
Fig. 6. Vase gi capac de vas de pAintint ars, de tipul sau aspectul Boian A. Impodobite cu o,
namente excizate si lncrustate cu alb. Gisite la Vidra In 1933 si 1934. Circa 2500-2300 inainte
de Christos (ituzeul Muncipiulu Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
PREISTORA DAUM 23
. ,,
...,, , _n.,.iir...,,:"!._,-_".- '
.7, 6, .i. , ,
'' e ,k 1.*.:- .:--'7'.1 - :-..*-;-:' -.5'
,..-:--..i.
'
..
3. A 4
4
.Or
.4;
'14)%1L15
. rie A
- -
. '
Fig. 8. Vase de lut pictate Cu gralit, de tip Gumelnita, faze mijlocie. Gasite la Vidra
In 1933. Circa 2200 Inainte de Christos. (Muzeul Municipiului Bucureoti).
www.dacoromanica.ro
24 EPOCA PREISTORICA
. S:
1 TV 'il
*1^
t,-
0'
t.e461,4
_
. , c*
't
3 t
' -o o
4.5
r -
.
-
",-44.1000:ri"
e<
- , ,
r1, 7
:
- Z,
"
,
_
a,.
I. -,' ., . p
't 3rt,
_
.11'" 77.;
ir
4,; -
'
"
Fig. 9. Vas antropomorf, cunoscut sub numele de s Zeita dela Vieira e, tipul Gumelnitia.
InAltimea 43 cm. Pe piept, s reiits avea un pandantiv de sur, In form de cerc (reprod.
In dreapta). Gasa la Vidra In 1934. (Muceul Municipiului Bucurc0i).
www.dacoromanica.ro
PREISTORIA DACIEI 25,
Fig. 10. Vase de ',Arnim' are, aparlinAnd tipurilor VAdastra (I) 0 Gumelnita (II).
Pot sta co cinste allituri de vasele artistilor In ceramicli din zilele noastre.
Circa 2000 Inainte de Christos. (Muzeul National, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
26 EPOCA PREISTORICA
_AM.4%".;',1.'244:1?,'
3.
,
'V
LL,
af-
4
p
411:
Fig. 11. Fragmente de ceramici, de tip Bucuresti. GAsite la Lacul Tei In-1929-30.
Circa 1600-1400 1nainte de Christos. Ornamental se gAsesc i azi In arta Dowel%
popularlS: ouI incondeiate, crestAturi In lemn, scoarte. (Museul Municipiului Bucureati).
www.dacoromanica.ro
PEEISTORIA DACIEI 27
din partea oamenilor epocei de fier, cari au venit, unii din regiunea
M1,0
JI
Fig. 12. Urn& funeraril de lut, eivilizatia tip Ducuresti, din faze mailtilrzie: circa
1600-1400 tnainte de Christ.. Gaga la Meal Te iM 1930. Inaltimeat 44 cm.
(ilmen! Municipiului Bucuresti).
_ .
jierf -V0111-1;;-
Fig. 13. Vas de pAmint de tip Bucuresti, din faze mai Units: circa 1400-1300 tuainte de
Christ.. Glisit la 'acid Tei In 1830. (Muzeul Municipiului Bucuregti).
Alpilor, coborAnd spre sud-est i sud, altii din estul asiatic spre
www.dacoromanica.ro
28 EPOCA PREISTORICA.
BIBLIOGRAFIE
Preistorie europeanii: 1. Reallexikon der Vorgeschichte unter Mitwirkung
zahlreicher Fachgelehrter, herausgegeben on MAX EBERT, Berlin, 1924-1932,
15 vol. in 8"; 2. J 0 SEP II DCRELETrE, Manuel d'archologie prhistorique
reltique et gallo-romaine, ed. 2, Paris, 1924-1927, 4 vol. in 8*; 3. V. GORDON
CHILDE, The Danube in Prehistory, Oxford, 1929, XX -I- 479 p. in 8'; 4. L.
CAPITAN, La prhistoire, dition revue et augment& par Michel Faguet,
Paris, 1932, 223 p. in 8'; 5. MILES BURKITT i V. GORDON CHILDE,. A
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 29
www.dacoromanica.ro
30 EPOCA PREISTORICA.
estul Europei, In Bul. Com. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 70-77; 29. HER-
MA.NN SCHROLLER, Die Stein- und Kupferzeit Siebenbrgens, Berlin, 1932,
VIII -1- 79 p. in 80; 30. HUBERT SCHMIDT, Cucuteni, in der oberen Moldau,
Rumeinien, die befestigte Siedlung mit bemalter Keramik von der Steinkupferzeit
bis in die vollentevickelte Bronzezeit, Berlin si Leipzig, 1932, 131 p. in 40;.
31. CESLAV AMBROJEVICI, L'poque nolithique de la Bessarabie du Nord-
Ouest, In Dacia, IIIIV (1933), p. 24-45; 32. VL. DUMITRESCU, La plastique-
antropomorphe en argile de la civilisation nolithique balcano-danubienne de-
type Gurnelnita, In Jahrbuch far priihistorische und ethnographische Kunst,
1932-1933, p. 49-72; 33. HORTENSIA DUMITRESCU, La station prhistorique-
de Ruginoasa, In Dacia, IIIIV (1927-1932), p. 56-87; 34. V. CHRISTESCU,
Les stations prhistoriques de Vadastra, In Dacia, IIIIV (1927-1932),
p. 167-225; 35. EMIL COLIU, 0 noted descoperire En domeniul ceramicei pictate-
din Moldova de jos, In Milcovia, IV (1933), p. 33-46; 36. VL. DUMITRESCU,
L'unit de la civilisation carpatho-balcanique a l'poque nolithique, Atena,
1936, 6 p. in 8'; 37. RADu VULPE, Civilisation prcucutenienne rcemment
dcouverte a lzvoare, en Moldavie, in Eurasia septentrionalis antique, XI (1937),
p. 134-146; 38. VLADIMIR DUMITRESCU, The painted decoration of the-
pottery from the eneolithie station near Atmageaua Melrose& 1937, 14 p. in 8
(extras din Annals of Archaeology and Anthropology, XXIV, 1937); 39. I.BER-
ou, Prime consideratiuni asupra neoliticului din valea Duna rii inferioare In.
legaturd cu descoperirile din judetul Via-pa, In Buletinul Muzeului judetului.
Vlagca 4 Teohari Antonescu , II (1937), p. 31-105; 40. VASILE PARvAN,
Dacia. Civilizatille stravechi din regiunile carpato-danubiene, Bucuresti, 1937,
218 p. in 8'; 41. PR. C. MATASA, Frumugica (sub tipar).
IV. Epoca bronzului. 42. I. ANDRIEPSCU, Asupra epocei de bronz In Ro-
mania. I. Un depou de bronz la Sinaia; II. Obiecte de bronz dela Predeal, Bucu-
resti, 1916, 18 p. in 4'; 43. I. ANDRIE*ESCU, Nouvelles contributions sur l'clge
de bronze en Roumanie. Le &pot de bronzes de Drajna de Jos et l'pe de Bu-
cium, in Dacia, II (1925), p. 345-384; 44. ECATERINA DUNAREANU-VULPE,
Considrations sur certaines formes caraetrisant l'age du bronze de l'Europe
sud-orientale, Paris, 1930, 60 p. in 8'; 45. R. VULPE, Piroboridava. C onside-
ratiuni arheologice f i istorice asupra eetatuii dela Poiana, In Moldova de Jos,
Bucuresti, 1931, 34 p. in 8'; 46. RADU ET ECATERINA VULPE, Les fouilles de
Poiana, In Dacia, IIIIV (1927-1932), p. 253-351; 47. I. TITUS HOW, 0
statiune preistorica, in Familia, Oradea, Nr. din Decemvrie 1935; 48. DINU
V. RosErn, Din preistoria Bucuregtilor. I. Civilizatia tip Bucuregti. Die
Bukarester Kultur, Bucuresti, 1936, 30 p. in 4'; 49. VLADIMIR DUMITRESCU,
L'art prhistorique en Roumanie, Bucuresti, 1937, 34 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
TRACI'. DACII SAU GETII
GO aunt cei mai viteji i cei mat'
cinstiti dintre Traci 0.
(Herodot).
www.dacoromanica.ro
22 TRACII. DACII EAU GETII
www.dacoromanica.ro
NA.VALIREA SCITILOR 33
www.dacoromanica.ro
34 TRACI'. DACII $AU GETII
www.dacoromanica.ro
.7sTAVALIREA SCITILOR 35
www.dacoromanica.ro
36 TRACII. DACII SAU GETII
www.dacoromanica.ro
EXPANSIUNEA DACILOR 37
dar si deis rudele de mai tarzin ale acestora, dela Sarmati (vezi
fig. 22). In ultimul timp s'a exprimat insa si nu fara temeiu
parerea ca unele din obiectele zise #scitice ar putea proveni
si dela autohtonii daco-geti.
Expansiunea Dacilor Intre 900 si 500 fnainte de Christos. In ce
priveste consecinta demografica pe care a avut-o navalirea Scitilor
asupra neamurilor dacice, aceasta a fost Inteadevar insemnatii.
Impinse de valul care venea din spre rasarit, nevoind poate sA se
pupa cuceritorilor, o parte din aceste neamuri pornesc spre nord,
spre vest si spre sud. Are loc un fel de roire a neamurilor dacice,
o expansiune a lor in directiile aratate; urmele acestei expansiuni
se constata mai ales pe harta Vacua de Ptolemeu, Invata.tul
geograf egiptean, care a Intrebuintat, pentru alcatuirea ei, izvoare
mai vechi, din secolele anterioare.
www.dacoromanica.ro
.88 TRACII. nAcir SAC GETII
Fig. 18. Aplica sau podoabe scitice de argint, frumos executate, care me puneau la cApes-
trele, frAiele, hamurile cailor lor. Fac parte din tezaurul gisit ling& Craiova. Circa 000-500
Initiate de Christos. (Aluzeul National, Bucurmti).
www.dacoromanica.ro
E X PAN SIU NEA DACILOR 39
Fig. 19. Ap1ic5 acitica de argint; face parte din teraurul Omit Magi, Craiova. Circa 600-500
Inainte de Christ. (duzeul National, Bucureeti).
www.dacoromanica.ro
40 TRAC/I. DACII SAU GETI/
www.dacoromanica.ro
E X PA N SIUNEA DACILOR 41
Fig. 21. Coati' de aur dele Poiana (Prahova); 775 gram aur de 20 carate. Circa 500 inaiute de
Chrio.os. (11tu7.cul National, IlucurcIti).
www.dacoromanica.ro
.42 TRACII. DACII SAD GETII
i,41=1
,
.
..At
A
". , .'
ru
p.'
01.;_f
www.dacoromanica.ro
PRIMELE $TIRI ASUPRA DACILOR 43
www.dacoromanica.ro
44 TRACII. DACII SAU GETII
www.dacoromanica.ro
EAUDILE DACTEI 45
Fig. 23.- 0 parte din cidul cetii Histria, construit din blocuri mari de piatra. In fund, lacul
Since, odinioara golf de mare. (CH'cut Profesor Lambrino, Bitcurevti).
www.dacoromanica.ro
46 TRACII. DACII SAU GETII
:;
Fig. 24. Poarta cetlitii Histria. SA se observe urmele 'Agate In piatra ce pava strada de rotilA
cArutelor care au trecut sute de ani prin aceastA poartA. (Cliseul Museului National, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
A$EZARILE GRECESTI 4%.
Fig. 26. Monete ale orasului Tomi. I. Pe avers: capul lui Zeus; pe revers: tntr'o
ghirlandli de frunze de stejar o acvilA, inscriptia TOMI si numele SEMI al
magistratului orasului sub care s'a bAtut moneta. II. Pe avers: capul lui Hermes,
reul negotului; pe revers: caduceul, numele orasului TO-MI i numele emo al
magistratului. (Colectia Canarache, Bucuresti).
Fig. 27. Monete ale orasului Galatia. I. Pe avers: Caput reitei Demeter Cu 2 spice
de grill; pe revers: Dioscurii In galop si inscriptia KAAAATIANQN. IL Pe
avers: Dionysos cu cununA de spice de grin; pe revers: un trepied, inscriptia orasului:
SAAAATIANDN 9i numele magistratului EHLIA. (Col. Canarache,Bucuresti).
Fig. 28. Monet ale orasului Dionysopolis. I. Pe avers: Zeita Demeter; pe revers:
bite ghirlandll de spice de grim, numele AIONY C0170AIT 17N . IL Pe
avers: Dionysos; pe revers: Intr'o ghirlandA de vita, mAciuca lui Hercule !litre 2 stele si
numele magistratului TIMH. De desubt numele orasului: tlION Y.
(Colectia Canarache, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
48 TRACIT. DACII S kU GETII
"
c1:'. a "j1
... .
, ,, *44. ' .. L * ,
,
. A
.. .... 0.' ..
.' - ".: , ' ....: q '''''.4.: 'o' '''''''. ' :: ' '% ;:egi ::
' 4,
..
7
.
vt
n . rf... ";
t " ' :2' -7. ,
"
1, N
' , . ..,7,, h
' , '
' ..
:.
.
.
n
.;
":1,
,ot
.
e ....:,,,, i3, :,,
,
'.- ''
,;; ...,,,,',,,: ,
.. .
-
, ^,... V'; ; I'
.';:-.', i '.,:, .
''', ..-V".7 - ''' '
t = ,' e
..,--; = , : .,, i :1 '
,.. .
. 1, ' +0,' . 7-7r
-. r
.
,,,i ,:i .,4'
"7
; ..-.
..
"..*' '
,,
..
..,,, '',,, r '. I ' .,. ..t.:
.
e '70 `/'
,.s.int 1
. ""^-^--
Fig. 29. Statuete de painant ara, gtisite la Histria, reprozentAnd pe Arrodita, zeita
iubirei, tiannd un porumbiel la piept. De remarcat surfisul chipului din stimga.
Secolul VI Inainte de Christos. (Muten' National, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
A$EZARILE GRECE$T1 49
. ,
\ rrk
Wt"
Fig. 30. Monete dace de argint, Wisite in judetul Bistrita-NAsIlud. Imitll staterii
macedoneni ai lui Filip. (Colectia Dan Romalo, Bucuresti).
Fig. 31. Monet dace de argint, din Muntenia, imitrInd drahmele lui Alexandru cal
Mare. Tezaurul dela Comana, jud. Vlasca. (Colec),ia Academiei Romine: cliseul C. Moisil).
,
Fig. 32. Monete dace de argint din Muntenia. Glsite In tezaurul deis Comana, jud.
Vlasca. (Colectia Academiei Romano; cliseul C. Moisil).
,
WS'
A' I
." .r6 ,
Fig. 33. Monete dace de argint din Oltenia. I. Din tezanrul dela Aninoasa, jud. Gorj;
II. Din tezanrul deis Dobresti, incl. Dolj. (Colectia Acadenliei Romine; cliseul C. Moisil).
www.dacoromanica.ro
50 TRACII. DACII SAU GETII
navoda.
In toate aceste colonii, Grecii au cont nuat vieata in aceleasi
forme de civilizatie ca i in metropolele din care plecaser. Ocu-
patia lor esentiala era comertml cu populatia din hinterlandul
oraselor respective (vezi fig. 25-28). Cumprau dela Geti, de
www.dacoromanica.ro
A$EZAR1LE GRECE$T1 51
,
- 7,11444.
tri
-
, r
1
re.
ret
+.4.4
Fig. :a - Monett+ dace de argint, eisite la Celeiu, jud. Romannti; MIRA tetradrahma din
Thassos: originalul grecesc, In coltul din stanga, jos, provIne din altlnarte.
(Cliseul Societfitii Numismatice Roma.; indicat de C. Moisil).
www.dacoromanica.ro
62 TRACII. DACII SALT GETII
iirana lor, ci spre a-1 vinde. La Atena, sclavii vanduti de Geti sau
baci unii din ei apartinand chiar acestui neam erau kip de
numeroi, !neat numele de Daos adica Dacul ajunsese nume spe-
cific. In piesele sale, Menandru numete pe sclavi mai intotdeauna
Daos sau Geta. In general, aa dar, Grecii cumparau dela autohtoni
materii prime, cu alte cuvinte marf multa cu bani putini. Vin-
deau In schimb produse fabricate ca, de pilda, obiecte de podoaba,
ceramica (vezi fig. 29), untdelemn i. vin grecesc, tesaturi
I II
Fg. 37. Imitatli. dace de vase grecetti aise deliene. I. Wisitli In 1931 la Fundeni,
linga Bucuretti. Diametrul 12,5 cm. 0 alta asentiinittoare, tot la Fundeni, era 'AIM
vu monete dace. II. GUM la Snagov, In 1933. Ambele, din seeolul intAi 1nainte de
Christos (Muzeul Municipiului Bueuretti).
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE GRECESTI 63
1'
I II
Fig. 38. I. Fragment de vas dac irnitat dupl vasele grecesti sise deliene. Impodobit
Cu reproducen i de mollete dace imitlind staterii lui Filip. II. Doul reproduceni
mirite. Gisit la Snagov In 1933. Secolul tutti; Infante de Christos
(Muzeul )Zunicipinlui Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
54 TRACII. DACII SAU GETII
DIEM GRAFIE
Traeii: 1. W. TOMASCHEK, Die alten Thraker. Eine ethnologische Unter-
suchung, In Sitzungsberichte phil.-hist. Cl., t. 128, 130, 131, Viena, 18934,
303 p. in 8'; 2. GAWRIL I. KAZAROW, Beitrdge zur Kulturgeschichte der Thraker,
Sarajevo, 1916, 125 p. in 8; 3. G. G. MATEESCU, 11Tomi traci nel territorio
scito-sarmatico, In Ephem. Dacorom., 11 (1924), p.223-238; 4. G. G. MATEESCU,
Granita de apu,s a Tracilor (Contributiuni toponomastice ep igraf ice), in Anuar.
1st. Cluj, III (1926), p. 377-492; 5. GAWRIL I. KAZAROW, Thrace, in Cam-
bridge Ancient History, vol. VIII, Cambridge, 1930, p. 534-560 si 781-786.
Daeil 81111 Getll: 6. I. ANDRIE*ESCU, Piscul Crtisani. Descoperirile arheo-
logice din vara anului .1923, In Mem. Seg. 1st. Acad. Rom., seria 3, t. III,
p. 1-111; 7. V. PARVAN, Getica. O protoistorie a Daciei, in Mem. Sect. Ist.
Acad. Rom., seria 3, t. III, p. 113-851; 8. R. VuLPE, Piroboridava. La station
protohistorique et daco-romaine de Poiana dans la Moldavie infrieure, Paris,
1932, 40 p. in 8.
MOL: 9. ELLis H. MINNS, Scythians and Greeks, Cambridge, 1913, 720 p.
in 4'; 10. M. SuTzU, Contributiunea nunzismaticei la istoria anticd a Roma' niei
transdundrene, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. Ist., t. XXXVIII (1915-1916),
p. 523-531; 11. MAX EBERT, S iidrussland im Altertum, Bonn si Leipzig, 1921,
n 8'; 12. M. ROSTOVTZEFF, Iranians and Greeks in south Russia, Oxford,
1922, XVI + 260 p. in 4"; 13. V. PARVAN, Consideratii asupra unor nume
de rduri daco-scitice, In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., seria 3, t. I, p. 1-31;
CARL PATSCH, Die Viilkerschaft der Agathyrsen, In Akademie der W issen-
schaften in Wien, Philosophisch-historische Clcisse, 1925, nr. XII a, p. 69-77;
H. SCHMIDT, Skytischer Pferdegeschirrschmuck aus einem Silberdepot
unbekannter Herkunft. Ein Beitrag zur eurasischen Tierornamentik, In Prd-
hist. Zeit., XVIII (1927), p. 1-90; 16. K. MALKINA, Zu dem skytischen
Pferdegeschirrschmuck aus Craiova, In Prdhist. Zeit., XIX (1928), p.152-185;
17. C. MOISIL, Introducere In numismatica Dobrogei, in 1878-1928 Dobrogea,
Bucuresti, 1928, p. 145-175; 18. AL. RosErri, Resturi de limbd scito-sar-
matd, Iasi, 1930, 16 p. in 8; 19. 0V. DENSUSIANU, Sciticul'E&tparaEog, In
Grai fi Suflet, IV (1930), p. 146-147; 20. M. ROSTOVTZEFF, The Bosporan
Kingdom, In Cambridge Ancient History, vol. VIII, Cambridge, 1930, p.
561-589; 21. M. ROSTOVTZEFF, Skythien und der Bosforus, Bd. I. Kritische
Vbersicht der schriftlichen und archeologischen Quellen, Berlin, 1931, XI +651
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 65
www.dacoromanica.ro
ISTORIA POLITICA A DACILOR
Regele Buerebista.... cal dintdi Id
eel mai mare dintre regii din Tracia
si stilpdnitor al tuturor tinuturilor de
dincolo pi de dincoace de Dundre".
(Inscriptia greaca a lui Acor-
nion din Dionysopolis).
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU CEL MARE CONTRA GETILOR 57
www.dacoromanica.ro
b8 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
DROMIHETES, PRIMUL REGE INSEMNAT AL GETILOR 69
www.dacoromanica.ro
60 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
DLIVALIREA CELTILOR 61
www.dacoromanica.ro
62 ISTORIA POLITICA A DACILOR
www.dacoromanica.ro
:MARBLE REGE BUEREBISTA 63
www.dacoromanica.ro
464 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
PRIMELE LUPTE CU ROMANI' 66
www.dacoromanica.ro
66 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
PRIMELE LUPTE CU ROMANII 67
www.dacoromanica.ro
68 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
PRI MELE LUPTE ( U ROM ANII 69
www.dacoromanica.ro
'7 o ISTORIA POLITIC.A. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
DECEBAL, RE GELE EROU 71
%X.
7.
:".
Fig. 39. Capul lui Decebal, de pe Columna Traian1. Este, se pare, cea mai fidelli
reproducere a chipului marelui rege. Litera A din stnga, sus, a fost adaosii tarziu.
www.dacoromanica.ro
72 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
TRALAN, PRIDIUL RAZBOIU CU DACII 73
www.dacoromanica.ro
74 ISTORIA POLITICA A DACILOR
www.dacoromanica.ro
TRAIAN. PRIMUL RAZBOIU 'CU DACII 76
-
.de mult, incat asemenea lui Cato censorul, care-si termina dis-
cursurile cerand invariabil distrugerea Cartaginei, Traian adauga
la sfarsitul deciziilor sale 4 asa precum voiu preface eu Da.cian
provincie romana .
In primavara anului 101, imparatul porneste la executarea
hotaririi sale. Armata romana a trecut Dunarea pe la Viminacium,
cum Meuse si mai inainte, pe vremea lui Tettius Iulianus. Pe
malul stang era localitatea Lederata. De aci a pornit spre Arci-
Fig. 41. Chipuri de Romani de pe Columna lui Traian. Cel ce tine sulul de papyrus In
mane, este tnsusi tmpliratul, ceilalti sunt aghiotantii lui.
www.dacoromanica.ro
76 ISTORIA POL/TICA A DACILOR
www.dacoromanica.ro
TRAIAN. PRIMUL RAZBOIU CU DACII 77
www.dacoromanica.ro
78 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
79a
TRAIAN. AL DOILEA RAZBOIU CU DACII
lemn. (Vezi fig. 42, II). In luna Ianuarie 1858, scazand in mod
neobinuit nivelul apelor Dunarii, s'au putut examina de aproape
stlpii podului 0 s'a constatat ca. in zidarie erau gauri in care
fuseser aezate brne de stejar, gasindu-se chiar 0 cateva bucati,
de lemn. Carainizile care acopereau stlpii cararnizi care au de
fapt consistenta 0 soliditatea pietrii, fiind facute, intocmai ca 0
cimentul roman, dupa o reteta pe care astazi n'o mai cunoatem
poart marcile a diferite cohorte din Legiunea XIII-a Gemina
precum 0 a altor cohorte independente; aa dar, la aceastg mare
construclie tehnica, au lucrat, cum era de altfel obiceiul la Ro-
mani, solda0i. Se poate spune ca nu numai Dacia, dar intrege
imperiul roman a fost cucerit, in timp de razboiu, cu sabia iar
In timp de pace, cu ciocanul, dalta 0 mistria legionarilor. Sol-
dat,ii erau In acela0 timp 0 zidari, ofiterii erau 0 arhitecti. Stau
0 astazi, in multe pa'rli ale Europei, ca pilde vii de trainicie 0
indrasneala, construcIiile Mute acum aproape 2000 de ani det
aceti admirabili arhitecti cari au fost Romanii.
Traian plecase din Roma in iarna anului 104 dupa Christos.
La Inceputul lui Iunie 105, dui:a ce toate preparativele fusesera
facute 0 podul ispravit, Incepe campania propriu zisa. 0 parte
din armata ocupase Inca dinainte malul stng 0 ridicPse aci forti-
ficatii pentru a apara construirea podului; restul, In frunte cu im-
pgratul, trece acum peste batranul fluviu, dup ce mai intai se.
facuser sacrificiile necesare. Pentru prima data, In cursul istoriei,.
malurile Danubiului erau legate printeun pod de piatra. Act sim-
bolic care voia parca sa anunIe luarea pentru totdeauna in sta.-
panire a Daciei de catre romanitatea biruitoare.
0 alta armata a trecut Dunarea pe la Oescus, In fala varsarii:
Oltulu.i. Ea se intalni, urcand pe rau in sus, cu cea dintg, care-
str'btuse Oltenia dela apus spre rasrit. Avnd acuma forIele.
reunite, inainta Traian spre miazanoapte 0 trecu In Ardeal pe la
Turnu Rou. 0 dovada c' acesta a fost drumul urmat de Imparat
In cel de al doilea razboi este denumirea de Castra Traiani pe
care o are o localitate de pe valea Oltului, in hartile vechi. Ea ne
arat' ca acolo a fost una din taberile principale instituite dea-
lungul drumului.
Inca dela inceputul exped4iei, unele triburi dacice, precum qi
Iazygii, se supun. Celelalte lug lupta cu inverunare; o scrisoare
www.dacoromanica.ro
80 ISTORIA POLITICA A DACILOR
www.dacoromanica.ro
2.
,-.
6.,
e
.Fre,' ,- ,,
,
,..,...:*,...,......4,1!,..,
o
r4f1
www.dacoromanica.ro
1V
Fig. 42. Mollete romane Nauta (hip cucerirea Daciei. Pe oven, la cate i patru, chipul lui Traian. Pe revers, la prima:
Dacia, sub Infritisarea unei femei indurerate, In tata trofeului; la a doua: podul de peste Dunire (representara sintbolicri);
la a treia: Traian crilare strivind un Dac; la a patra, Victoria tinrind o insignri cu inscriptia: Vic(ta) Dac(ia) adieri Dada fnvinri.
(Clisoul Profesor Const. rifoisil .
CO
82 ISTORIA POLITICA A DACILOR
Fig. 43. Unul din medalioanele haute in amintirea victoriei dacice. Pe avers,
chipul luf Traian; pe revers, triumful Imp5ratului. (Cliseul Profesor Const. Moisil).
www.dacoromanica.ro
TRAIAN. AL DOILEA RAZEOIU CU DACII 83
Fig. 44. Troleul lui Traian (Tropaeuns Traiani), reconstituire. Prin proportiile sale
impresionante, acest monument era vizibil dela mari deplirtAri.
www.dacoromanica.ro
84 ISTORTA POLITICA A DACTLOR
. or
,
t ;0,,
1 ' , 21- '-t"._7
lit _ ,..
' '
..... Epikti,,,ij
A 1 t. , ,
7t I: 4 '" :::
'' '
... i y it
.4: ir .. I r ,n u
q
.rir. ,,.. 0:,
. ':1 1, -
..
...d
,.
' 7 ..1 i
.
% ,,, ,.
1 ,
.
:
I ' 14'
li./ '9.
9,',,
www.dacoromanica.ro
TRAIAN. AL DOILEA RAZBOIU CU DACH 85
-;11,
,
g t.^ 'm
^-7-r
ry
,
S.
401
rr .
.
*
a..
. . .. ..
t%.
. *
*k11.4
-
4
, e
-R
' '
in: . v, 7".
,lc.f6
' r e N
Iv. ,
h.
7, '.
r.
...
rftt.'.
s ";" Lri
7
, L.,
'
.1
' .
-' .
r,...
J - .L. ,,
-
,,' - .
. ...i
.
, ..., : :i'
_,,.
. - .. ...
2,..
.
-..,P
o a .....,.. . ap.,,,, !A- -
e,....,...__.,.....,1.,....7.4..;
,, ' il
....e. - ...,..TIT 1
y, 1
-
' FE/ f '; -. .41*
,.... t j.4.i; .-, ',,.
V.,
, ,..1.4,,..!
. ;110,0,-,,t_ ,;,71
a r
:.. ", .. 7 .. ' ...-tr
'-',,,.'el.-..),r, . jr--..,0
L '':-.
Wit' ' -'" '--.J , .b. iii.
. - s W.
.""": *,.., ,
r. . n... , 5,,
,,
. ,
,.. . ..
' r,
OP., q'L. '
mat
" .1
*;,i'-'"
...L.
di--
4 .. ,,
4'1
i.4 4
''
7"ise
-
.
-1.--
_
- .. . .
,.. -
4-, ',
, .
..+
,E
....
t1
..,e
-
r.. ...' 01' .
,.. .... r_ii.) ' f',.4. ' ' .. " ''... L' ";' \
,,, ..,, 4...1.,,,'"/,5':5 ..........' ' ' '
tD "--/7 .r
._ .
f ' .--
,,,,,,
.,,,a
; ,
cf
,
..! ;
-,- . -,. "r
!" i'
-... , m
..4., ki.:i.,
.. , ., ....L ,--v:
Fig. 46. Sculpturi de pe Columna Traiani. In rdindtal al doilea de jos, se olid doi
legionari romani care aratli lui Traian capetele Dacitor uciei. In rAndul al patrulea, o
lupt3 Intre cavaleria roman5 si cca sarmatA,
www.dacoromanica.ro
86 ISTORIA POLITICA A DACILOR
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 87
RIBLIO GRAFIE
Istorla politlei a Dador In general. Ce1111: 1. V. PARVAN, Considra-
tions sur les spultures celtiques de Gruia, In Dacia, I p. 35-50;
(192(i),
www.dacoromanica.ro
88 ISTORIA POLITICA A DACILOR
www.dacoromanica.ro
CITILIZATIA ,$1 CULTURA DACILOR
e Gefii cei ce se cred nemuritori *.
(Herodot).
www.dacoromanica.ro
90 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
DELETNICIRILE DACILOR 91
www.dacoromanica.ro
92 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
NDELTNICIRILE DACILOR 93
cat si in Moldova si In
Ardeal (vezi fig. 30-36
Fig. 48. Candelabrul de bronz dele Crilsani, cu troj
si 38). Isi faceau din lemn brate ai patru lumini. Distanta Intro extremithtile a
unelte agricole si obiecte doufi brate: 29 cm. Circa 900 Inainte de Christos--100
chip& Christos. (Muzeul National, Bucuresti).
casniee, iar din parnant
ars, vase de diferite
forme si marimi, unele foarte frumos impodobite (vezi fig.
9-13). Intr'un cuvant, cunosteau toate indeletnicirile econo-
mice esentiale si, prin bogdtia pamntului, ar fi putut trai fara
sa aiba nevoie a mai aduce ceva din afara. Dimpotrivii, puteau
ei exporta si exportau, de fapt, materii prime. Izvoarele ne vor-
_besc de exportul de grane, de peste, de cear si de miere si de
www.dacoromanica.ro
94 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
44
Fig. 49. Coliere: unul de cristal de tiicui, celMalt de diferite naArgele, de aticla
ecdoratli i aurit4, ambele gAsite la Poiana. Inele si podoabe de au si argint glaite
tot la Poiana. Circa 50-200 cluptl Christos. (Muzeul National, Bucuretiti).
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA SOCIAL& A DACILOR 96
Fig. 50. Vas de Otnint Visit la Maur'. Circa 50-200 (WO Christ..
(Muzetil National, Bucureti),
www.dacoromanica.ro
:96 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
OR ASELE DACILOR 97
www.dacoromanica.ro
98 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA SOCIALX. A DACILOR 99
Cea mai mare parte ins din populatia dacicd locuia in sate,
asezate, ca si mai tarziu, pe cursurile de ap. si In locuri mai acl-
postite. Casele se fceau, In regiunea de ses, din nuiele lipite cu
pamnt. Multe aveau form de bordeie, adic erau bAgate pe ju-
mtate in pmnt, dup cum ne arat spturile. La munte i la
deal, materialul Intrebuintat era mai ales lemnul, casele se fceau
din brne incheiate. Acoperisul era tot de lemn. Columna lui
Traian ne Infatiseaz In mai multe rnduri asemenea case de lemn.
De form ptrat, nu rotund, ele au cloud camere i sunt incon-
jurate fiecare de un gard de scanduri, Viate ascutit la vrf. Unele
din aceste case Bunt reprezentate stand pe niste stlpi, !main, ase-
zati la cele patru colturi ale cldirii, ceca ce le d un aspect de
locuinte lacustre. Invtatul Toreaschek le-a considerat ca atare.
In realitate, e vorba de stalpii de pieta' care si astzi, In regiunea
de deal si munte, se pun la colturile casei, construindu-se apoi
pe ei scheletul de lemn al cldirii. i gardul de scnduri ascutite
la v&rf (tambre), se poate observa Inch', In zilele noastre, In multe
regiuni de munte. In genere, credem di nu gresim afirmAnd
In ce priveste locuinta, nu e mare deosebire intre casa trneasa
de astzi, asa cum se mai vede in unele locuri mai ferite din Car-
pati, si casa vechilor Daci. La ses, locuinta din vremea noastr
a mai evoluat. Trebuie ins s amintim a la inceputul secolului
al XIX-lea, bordeiul era Ina foarte frecvent In cAmpia munteana.
Societatea se imprtea in dou mari clase: nobilii, carora In
limba dac li se spunea tarabostes, adica pe romaneste: a domnii
de neam i oamenii de rand. Cei dintai purtau pe cap cunoscuta
bonet de lana sau pasla si de aceea Romanii Ii numeau pileati;
ceilalti umblau cu capul descoperit cu prul mare, fiind numitii
din pricina aceasta, comati. (Vezi fig. 51-52).
In fruntea statului era regele. El guverna tara ajutat de un
sfat de nobili. In imprejurri grele, cerea si povata marelui preot.
Succesiunea la tron se facea dup cat se pare pe baza
principiului ereditar-electiv. Inscriptia lui Acornion din Dionyso-
polis ne spune Inteadevr cA, inainte de Buerebista, a fost rege
al Dacilor tatal acestuia, asa dar principiul succesiunii. Cassius
Dio, pe de alt parte, ne povesteste c regele Duras, vzand greu-
tanle i primejdiile care amenintau statul, a dat domnia de bun
voie lui Decebal, asa dar principiul elecgunii. Iar un alt izvor
sib
www.dacoromanica.ro
100 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
Fig. 51. Dac nobil (pileat), dintre cei fficuti prizonieri i dui la Roma. Poartrt
boneta de 'Asa caracteristicl. De remarcat energia gray% a fetal. (Sculpturlantic
In Mimeo! Vaticanttlni, Romal.
www.dacoromanica.ro
'PLATA. MILITARA A DACILOR 101
Hg. 52. Taran itac (coma), dintre cei Ificuti prixonieri i dui la Roma. Aceeagi expresie
energie. Chiput 'minims al acestui Dec se Intillneste i ari In mii de exemplars printre
iramtii nWri din part,. tnuntelui. (SculpturA antic(' In Mureul Vaticanului. Roma).
www.dacoromanica.ro
102 CIVILIZATIA 51 CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
VIEATA MILITARA A DACILOR 103
www.dacoromanica.ro
104 CIVILIZATIA sr CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
LIMBA DACA 105
, '
r
fir ,
- - I
.
1--
I
. .
rz u
:
Fig. 53. Scarile de piatei ce due la unul din turnurile eetitii dace dela Costetti.
(Cliteul Muzeului National, Bucuretti).
www.dacoromanica.ro
.106 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
-gile lor; tim apoi ca Ovidiu a scris mai multe poeme cu metru
latin In limba autohtonilor Geti In mijlocul carora traia, la Tomi.
mai tim ca atunci and le-a cetit, Gqii au ramas incantati,
exprimanduli mult,umirea lor printr'un murmur prelung de
admiralie.
Din contactul indelungat cu Grecii stabiliti in oraele de pe
tarmul Mara Negre ca i cu aceia cari urcau pe Dunare in sus,
unii dintre Daci i anume, in primul rand, negustorii i nobilii,
,f
-.1
,
,-... ,., . .
.,
-
:: ..* ---ea r 7-,' '
- ' .4 '.
, .. i ' ".. 4- , . . 0,
ir ,. ii- I,
'
,:... r i - -4.
'' '
L ,
ce::,
, A 'o' '
,
.., pil.2
:
':,
..!! aL",
!
p l'
Fig. 54. Vederea imprejurimilor Intlirite ale cetlitii dace dela Costeeti, luata deIpe
tense unuia din turnuri. (Clieeul Muzeului National. Bucureeti).
www.dacoromanica.ro
RELIGIA DACA 107
www.dacoromanica.ro
108 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
RELIGIA DACA 109
www.dacoromanica.ro
110 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
ARTA DACA 111
vasele din epoca mai noua, din La Tne (dela 300 inainte de
Christos, incoace), care sunt cu siguranta absolut dacice, i ele
dovedesc insuitile artistice ale autohtonilor. Ceramica gasita la
Bonteti (jud. Rmnicul-Sarat), la Poiana (jud. Tecuci) i la Ca.
sani (jud. Ialomita), este dintre cele mai reuite ; regretatul Prvan
o numete splendida . Dacii incepusera sa imite i vasele gre-
ceti; astfel, s'a gasit la Crasani tiparul cu care ei fceau frumoa-
sele vase de Delos, cu inflorituri in relief pe fata din afara. S'au
gasit de asemenea tipare de lampi sau, mai bine zis, de opaite,
Lucrarea metalelor era o veche indeletnicire a batinailor.
Bronzul transilvanean i cel moldovean, adid obiectele fabricate
din acest metal in epoca bronzului, aunt caracretistice in intreaga
Europa. Stim ca Agatirii iubeau podoabele de aur ; ele erau
lucrate, de sigur, in tara lor, in Ardeal. unde se gasea i materia
prima. Din argint s'au qbatut de &Are Daci monete; ele sunt
de ale monetelor greceti i romane (dinari republicani). In sfarit,
tot localnicii lucrau diferite unelte, articole de mobilier (cum e
candelabrul cu trei brate, de bronz, gasit la Crasani) sau de imbra-
dminte cum sunt de pilda, copcile de prins mantaua pe umeri
(vezi mai sus, p. 93).
Dar, Inca odata, sa ateptam ca sapaturile s imbogateasca
tirile noastre despre arta Dacilor sau Getdlor. Gaud ele vor fi
in numr indestulator, vom putea vorbi atunci cu temeiu i
despre diferitele influente care s'au exercitat asupra acestei after
influente pe care astazi numai le banuim. Vom vedea atunci dad
a fost o influenta scitica i in ce nasura s'a exercitat ea; dad' Celtii
au indurit i ei pe localnici in unele privinte. Rana acum, sigurd
e numai influenta greceasca. i in privinta ei insa, dmne s se
precizeze intinderea i intensitatea.
Popor afezat din timpuri imemoriale pe ptimntul ande-1 constatei
marturiile istorice, legat de el prin agriculturd in toate form,ele ei,
prin cre.,sterea vitelor, prim scoaterea metalelor fi a celorlalte bogatii
miniere, ctiind sd-1 apere ca eroism ci ca pricepere, intemeind cel
mai puternic stat dela nordul Dundrii, ca regi cari pot sta ca cinste
allituri de cele mai frumoase figuri politice ale antichiatii, avdnd
in sfdrfit o religie superioard, de un inalt idealism, Dacii sau
au fost, sub toate raporturile, unul din popoarele insemnate ale
lumii vechi. Noi putem socoti drept barbari, aya cum s'a tot
www.dacoromanica.ro
112 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
ROLUL DACILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 113
www.dacoromanica.ro
114 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
ROLUL DACILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 116
www.dacoromanica.ro
116 CIVILIZ 4TIA $1 CULTURA D ACILOR
BIBLIOGRAFIE
Civilizatla 1 cultura Dacilor: 1. W. TOMASCHEK, Les restes de la langue
dace, Louvain, 1883, 20 p. in 8'; 2. 0. DENSUSIANU, Histoire de la langue
romaine, t. I, Paris, 1901, XXXI + 510 p. in 8'; 3 C. MoisIL, Avut-au
Dacii monete proprii?, in Lui Ion Bianu amintire, Bucuresti, 1916, p.305-331
4. D. M. TEODORESCU, Ceteifile antice din muniii Hunedoarei, in Publ. Com.
Mon. Ist. Tran., 1 (1923), p. 7-24; 5. N. JOCKL, Albaner, In Max Ebert,
Reallexikon der Vorgeschichte, t. I, Berlin, 1924, p. 84-94; 6. J. MELICH,
Ober den ungarischen Flussnamen Tisza Teiss , in Streitberg Festgabe,
Leipzig, 1924, P. 262-266; 7. D. DETSCHEW, Die dakischen Pflanzennamen,
Sofia, 1925, 56 p. in 8'; 8. D. M. TEODORESCU, Cercetiri arheologice En munfii
Hunedoarei, In Cont. Mon. 1st. Seel. p. Trans., Raport pe anul 1924, Cluj,
1926, p. 40 si urm.; 9. D. M. TEODORESCU, Cetatea dacci dela Costefti. Rezul-
tatele generale ale sdpciturilor arheologice, In Anuar. Com.Mon. Ist. Sect. p. Trans .
pe 1929, Cluj, 1930, p. 265-298; 10. C. SCHUCHARDT, Die Schulenburg bei Cn-
fofeni und andere dakische Burgen, In Schumacher-Festschrift, Mainz 1930, p.184
urm. ; 11. D. M. TEODORESCU, Cetatea dacd dela Grdiftea Muncelului ( judelul
Hunedoara), in Anuar. Com. Mon. Ist. Seel. p. Trans., 1930-1931, p. 47-68;
12. D. BERCIU, Burii, Buridava, Burebista, Craiova, 1931, 28 p. in 8; 13.
GENERALUL RADU ROSEM, Inceputurile artei militare in cuprinsul Romdniei
de azi In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. XIV (1933), p. 313-364;
14. ALBRECH.T V. BLUMENTHAL, Die Ringinschrip von Ezerovo, In Indoger-
manische Forschungen, LI (1933), p. 113-130; 15. Em. PANAITESCU, Nu-
mdrul Gefilor qi al Dacilor. Comentar dupd Strabo, Bucuresti, 1934, 16 p.
in 8'; 16. C. DAICOVICIU, Problema numclrului Geto-Dacilor. Considerafii
asupra unei lucriri recente, Cluj, 1934, 12 p. in 8'; 17. DR. G. SEVEREANU,
Trsor de Hufi. Ornements et monnaies daces de la rgion de Hugi, In Bucu-
regti, I (1935), p. 17-36; 18. MIHAIL MACREA, Monetele din cetatea dace
dela Costefti, Cluj, 1936, 19 p. in 8'; 19. A. GRAUR, Coup d'oeil sur la lingui-
stique balcanique, In Bulletin linguistique de la Faculte des Letres de Buca-
rest, IV (1936), p. 31-45; 20. AL. Rosorri, Istoria limbii romdne, II. Limbile
balcanice, Bucuresti, 1938, 132 p. in 8'; 21. ION CONEA, IdentificcIri geo-
istorice En Dacia veche: 1. Mons. Caucasus (sec. II). . 2. Caucalandensis locus
(sec. IV). 3. (Daci) Caucoensioi (sec. II), In Corectdri geograf ice In istoria
Romdnilor, Bucuresti, 1938, p. 7-24; 22. SEXTIL PU*CA.RIU, Limba romdnd,
vol. I, Bucuresti, 1940, XIV -I- 457, p. in 8; 23 C. DAICOVICIU, Le pro-
blme de la continuit en Dacie, Bucuresti, 1940; 24. SEVER POP, Die
Toponymie Siebenbiirgens, In Siebenbargen, I, Bucuresti, 1943, p. 319-348;
25. AL. ROSETTE, Istoria limbii romdne. Noliuni generale, Bucuresti, 1942,
.96 p. in 8; 26. AL. BORZA, Sanctuarul Dacilor. Scoyalovov, Timisoara, 1942,
24 p. in 8'; 27. C. DAICOVIC/U, Daker und Rumdnen, In Siebenbdrgen, I,
Bucuresti, 1943, p. 175-186; 28. C. DAICOVICIU, La Transilvania nell'anti-
quitd, Bucuresti, 1943, 223 p. in 8 .
Vezi i p. 199, nr. 55.
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAIANA.
I Dacia Felix .
(Inseriptie depe monetele rontane).
www.dacoromanica.ro
118 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
POPULATIA 119
www.dacoromanica.ro
120 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
PERSISTENTA DACILOR 121
www.dacoromanica.ro
122 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
COLONI$TII ROMANI 123
www.dacoromanica.ro
124 DACIA TR &JANA.
www.dacoromanica.ro
C0L0N1$TII ROM kNI 126
www.dacoromanica.ro
126 DACIA TRAIANA.
mageni adica din provincia amintita mai sus a Siriei, sau cohortele
de Iturei, din vecingtatea Palestinei.
Dar din Italia n'au venit coloniti ? Se pare ca prea
Pe vremea lui Traian, Italia nu mai avea se vede un
excedent puternic de populatie pe care sa-1 trimita peste hotare. De
aceea, se pare ca imparatul i fixase ca norma sa nu se intrebuin-
teze in scopuri de colonizare
populatia Italiei. In sensul
acesta trebuie sa interpre-
tam pasagiul din Historia
Augusta, un izvor istoric
roman, in care ni se spune
ca Antoninus Pius a purtat
de grija Spaniei, coloni-
zand-o cu oameni din Italia,
impotriva preceptelor
Traian (contra Traianis
praecepta).
Din Italia au venit, mai
ales in primele timpuri,
functionari: administratori,
perceptori, vamei
de felul acesta ; cu vremea,
mai ales dupa edictul lui
Caracala din 212, care dadea
Fig. 55. Statuetg de bronz reprezentetnd pe dreptul de cetatenie romana.
Jupiter Dolichenus. Ghsitrt la Desa, jud. Dolj. tuturor locuitorilor impe-
Secolul dup Christos.
(Muzeul National, Bucurezti). riului, i ei au fost recrutati,
in mare parte, dintre local-
nici. De .altfel, trebuie sa.
adaugam: faptul ca nu erau din Italia colonitii, nu mai prezenta,
in vremea aceea, mare importanta. Roma era acum in culmea
splendoarei i puterii sale: imperiul cuprindea tot bazinul Medi-
teranei care putea fi considerata cu drept cuvant ca o mare ro-
mana, u mare nostrum , cum spuneau, cu legitima mandrie,
cetatenii. Romanizarea Mouse progrese uriae: provincii intregi
vorbeau latinete i ceea ce e si mai important provincialii
se simleau Romani. Era un ideal pentru fiecare din ei sa poatk
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA 127
www.dacoromanica.ro
128 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA MILITARA 129
www.dacoromanica.ro
130 DACIA TRAUMA.
-
ro
"7:-77:447----it,
;hpiA
Vlik94;
_ .
4
.1-
-
. kg, . ti 3.
07.:
o
Itn,,,;'!"
is
-
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA MILITARA 131
www.dacoromanica.ro
OKttMZAREA MILITARA 133
4.
. .
`41
.
'f' nt;
.- "t",,...-4 .. ,
F
-
"
e
ere 1-n. '' A '.;
..
W:e-24 At'4,7 ' :'-..',7- i' ... ' '', . .
r,
4 ' ,,
..
- . - .. .--:-.
,
nht,
'f.
7;1. ,;;:
Fig. 57. 0 parte din zidul eastrului dela lilinetum, format din ',Mend inari de pieta,
www.dacoromanica.ro
134 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
. . 4.
gg,
;
g. P .c p
f. A..111. 1 3 .1 K "RAT .4 P. P
-
-
vro tm.crc Vg-
.11..
... ,, ,.....:,-... .,,r---_ a .
....'. g
o
.- ' --F
CMIen,==ais . .; .,:. ., .., ..^ :.* .. -, - - -,'''' - J!.
--------- ---,---...'4 'TWEE., -.ma _....
.. .:,. ' '.--*:2CCla.......=Cri!=eL".Xn-,?:.,
--..r. -
_. .........,...,....., - 7
7....... ' "."
re.- K. u:v71-4,
...` ,
,..e.'11,
1.771.7. '1 r.- et . g '79 -1+
--",/,./ ; tt"
-
,..,.......
-4&...4....,,,,,,r':.....,.....--__ ,../-i,....--
71
.c..... ...,-,r, -"" A . PL. 7. ';
;ft1c P-
.. ,_.''..: .......6,,,b0-
- -.-ro,0,,.. ......,..1,*--.--" .
, ,:..
:
.17 .,.,171."'
3:7
R ; ,
5t. 3 -
' tC
1. a
,
,
.v .11"
7101. -7-.7,14'....."
e ' a.- arg71,1als.
.
u, ..... c.
--
. ,',.., cc...cc. c,- ,
.
'' ' I ..7".
. r .-gr".7: ....41;41 e
r77.
r
- . r' .
..ex:s:,...,-....."--;.....r., ,,, - - . -,' ,..,,.-,............-,=2e. ..
,...,,,,.. . .:' r.X.,-..,...-.. s ,-
,
-
',,
-_ . .. ,
-
411rr:: vs: .
Fig. 58. Un fragment din Tabula Peutingeriardi. In partea de sus e Dacia. Se observli Dunbrea cu afluentii ei gi cu Delta precum pi poselele ce
strAbat Dacia TraianA pi Dacia Ponticl. Dealungul poselelor aunt cerise nurnele oralelor distantele, calculate In mii de papi, dintre ele. Astfel i
bare Apulunt (pe hartli in coltul de sus, la stinga: Apula) pi Brucla aunt XII 111 i de papi, (Biblioteca National, Viena).
www.dacoromanica.ro
136 D %CIA TRAIAN k
Septimiu Sever, until din imprtratii cati s'au ingrijit mai mult
de Dacia. i dealungul Dunirii, din Banat pan la Barbosi
lng Galati, erau puncte intarite. Ceva mai departe de fluviu,
la vreo zece kilometri, era castrul dela Frumoasa, pe malul
,
Vedei.
In afar de castre, Romanii au mai Meut, pentr4 aprarea
provinciei, si mai multe valuri. Un val (in latineste vallum) se
aldtuia dintr'un a,nt destul de lat i de adne al drui pAmAnt
era asezat 15110 sant si paralel cu el, formnd astfel un dublu
obstacol pentru cel care venea din afarg: Inti o adancitur,
apoi o rididtur. Din distant In distantd, valul era prevzut eu
posturi de observatie, avAnd garnizoane permanente. Cateodat,
valul avea si luerri %cute din piatr. Un asemenea val, in form5_
de arc, se pare ca au construit Romanii In partea ao nord-vest
a Daciei, Intre Some si Crisul Repede. Urmele lui se vgd Intre
Beltiuc (pe Crasna) i Oradea Mare, pe o distant5 de 160 de kilo-
metri ; el apgra orauI Porolissum si impiedeca aecesul pe vile
celor dou rauri prin care se putea ajunge In inima Ardealului.
Trei valuri aproape paralele strbAteau Banatul, plecand dela
Dunare i ajungnd la Mure: unul mai spre apus, intinzAndu-se
dela gura Tisei 0115 la Arad ; al doilea la mijloc, dela Cubin la
Fibi, cu o Intrerupere intre Alibunar i Opa,tita ; al treilea spre
rsArit, dela Gura Criplui la siria, de asemenea cu o 1ntrerupere
de vreo 10 kilometri, dup satul Butin. Aceste valuri aprau pro-
vincia impotriva Iazygilor Metanasti care erau asezati In dmpia
dintre Tisa i Dunre.
/n sudul Moldovei, exista un val care plecnd dela Adjud si
trednd prin Poiana pe Siret, prin Foltesti, apAape de Prut,
ajungea pe malul de apus al limanului Condue, la 10 kilometri spre
miazrizi de Tatar-Bunar. Am artat mai Inainte (p. 69) e. el se
atribue guvernatorului Moesiei din anii 52 si 53 dupg Christos, lui
Tiberius Plautius Silvanus Aelianus ; ar fi deei anterior cuceririi
Daciei de &are Traian. Alti cercetittori 11 consider posterior eu-
ceririi ; el a.pra drumul care ducea dela Tyras In Dacia, strbtnd
Carpatii pela Oituz. Tot in Moldova, dar mai spre miadnoapte,
era un alt val, intre Leova, pe Prut, si Copanca, pe Nistru, orientat
spre nord ; -un al treilea, orientat de asemenea spre nord, apra
capul de pod dela Barbosi, intinzndu-se dela erbesti, ye Siret,
www.dacoromanica.ro
ORASELE SI SATELE 137
www.dacoromanica.ro
138 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE I SATELE 139
www.dacoromanica.ro
140 DACIA TRAIANX
:11. r' e
ik,L
:i;A 04,*#.44Y440kri,
p
'
sr
.
", A
-. 74,
rtst.z.
6
.
, .4.1160:.3
'3;`'.
- an3' e
-
5.'' , . ' 9 iL .:,
Fig. 59.Inseriptie minima avAnd in ultime doull rnnduri numele: COL(ONIA) ULP(IA)
TBAIA(NA) AU( GUSTA) tC(ICA) StlIAI(IZEGETI,SA). (Muteul din Sarmizegetusa).
www.dacoromanica.ro
ORASELE ST SATELE 141
www.dacoromanica.ro
142 DACIA TRAIANA
al II-lea (in anul 198 dup at se pare). Acest impeirat s'a ocupat
de aproape de Dacia; poate fi socotit chiar ca un al doilea ctitor al
Tot el ridica la rangul de colonie i oragul 6. Dierna (lng4 Orgova
de a zi), agezat in apropiere de Drobetis, precum gi 7. Patapissa
sau Potaissa (astzi Turda), pe care II Meuse mai inti municipiu.
8. Romula (astzi Itecica, in jud. Romanati), e municipiu din
timpul lui Marcu Aureliu, poate chiar din acela al lui Antoninus-
Pius ; o inscriptie din anul 248, pe vremea impratului Filip
Arabul, o numegte colonie a sa: el i-a acordat deci acest rang-
superior. 9. Aquae (astazi Ulan, in judetul Hunedoara), spre
nord de Sarmizegetusa, e pomenit cu acelagi rang de colonie,
intr'o inscriptde de pe la inceputul veacului al treilea.
Aga dar, nou orage despre care gtim sigur cA au fost
Dintre ele, cinci i anume Sarmizegetusa, Dierna, Apulum, Napoca
Patavissa, Bunt aratate ca beneficiind de jus italicum .
Despre cteva orage gtim sigur ca au fost municipii. In aceast_
categorie intra: 10. Porolissum (astzi Moigrad), capitala Daciei
Porolisense ; 11. Tibiscum (Jupa, lang Caransebeg, in Banat) gi
12. Ampelum (astazi Zlatna, in Munt,ii Apuseni), centrul regiunii
aurifere din Dacia.
Sucidava, azi Celei, era centrul unui territorium situat
partea de miazzi a actualului judet Romanati i cuprinzand
cel putin douzeci gi gase de sate.
Sunt apoi o serie de localitti despre care n'avem pn acum
cu cteva exceptii ce se vor indica Mmurit gtiri precise in
privinta rangului lor, dac erau anume colonii, ceca ce pare putin
probabil, municipii, regedinte de teritorii sau simple sate (vici
sau pagi). Iat-le, pe provincii:
In Banat: Lederata (in lata oragului Viminacium, de pe trmur
moesic al Dunrii), Apo (Oregat, pe Cara), Arcidava (azi, se pare,
Vrdia), Centum-Putea sau Putei (Surduc), Berzobis (Jidovin,
pe Brzava), Azizis, (Ezerig, pe Bogonici), Caput-Bubali (Mtre
Delinegti i Valea Boului). Acestea erau situate pe drumul ves-
tic care pleca dela Dunre (Lederata) i ajungea la Tibiscum.
Ordinea in care le-am ingirat noi este dela miazzi spre miaz-
noapte. Pe acelagi drum, Geograful Ravenat noteaza localitatea
Potala i, in regiunea Arcidavei, Canonia. Tot in Banat, pe dru-
mul estic, care pornea dela Dierna, lnga Dunre, spre a ajunge,
www.dacoromanica.ro
ORASELE SI SATELE 143
www.dacoromanica.ro
144 DACIA TRAIAISTA.
er
3 "I ti
4 I, . 4 r
r
.*P, y'
,
:
ie
'e p. .P
,
....%;.;;A' ;
i.
,
?40., f tg
" 'A
3 .7
lie.' 'v.',"
. ,
L1,1. ' "$..
"jA
.1: A.:%;
,:
Fig. 60. Masca de bronz, glisita la Carsium (LIartova). E o adeyaratII opera de arta.
(Muzeul National, Eueuregti).
www.dacoromanica.ro
ORASELE SI SATELE 146
Fig. 61. Statue Inffitiaind pe un magistrat din Tomi. Secolul al II-lea inceputul
aecolului al III-lea. E una din sculpturile vechi cele rnai de aeamA gisite in tara noastrfi.
(Mtmeul National, Bucureati: cliaeul Prof. Lambrino).
11
www.dacoromanica.ro
146 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE $1 SATELE 147
www.dacoromanica.ro
148 DACI 4 TRAUMA
Fig. 62. Metopli (sculpturti aezatA In partea de sus) a Trofeului lui Traian, reprezen-
tAnd pa un legionar rontan ducAnd doi prizonieri Cu bratele legate la spate printr'un
lant de fier. (Muzeul Militar, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE $1 SATELE 149
'
'
-
" 13.
L7... A ,-
Fig. 63. Metopl dela Troreul lui Traian rep- rezentand -un
unc5l5re armat.
(Muzeul Militar, Bucurel}ti).
www.dacoromanica.ro
160 DACIA TRATANA.
www.dacoromanica.ro
OR A SELE $1 SATELE 151
Fig. GC Unul din leii de piatra care Impodobeau Trokul lui Troia.
(Muccul National, Bucurqti).
www.dacoromanica.ro
152- DACIA TRAIANA
i ..4..
.... ....,_ .
',_', ... ' ;Ai
---,-*----sybrs. ;IN, 41 _
s1 44:X1110
' OWL, .g...._ ",
o ,
' . ", ',,,,,, .... ,, ;L.; .t... -,' ,.. V i- a. -,_....i
-.... ,;,t,N0,...A :..., ...O.N:o,
s ).- s'
, -s -. L
\ \N
'10. '0 s.-- .1`....., -..., ...;.t,,3.
0
..... - L,'I ...,
V, .
1
N TINZ...;.-- ,'A.
-
, -s
.... ,,X,'-r., --; Stl.,:4
-' !,.....,:..,
. ,
_,
Fr! ,,
, , .....t...
"
v4.,.
111E
,st. '
1j -
r.
-
i.
.-t -
'.---tIt V\ttl\N,,.
,- :,, -. --,i,
.-._,..J.:--
'II ., -
'
.
_ _ ,i,.., 1:t.t.sc.ri:_vat, . . L ; )- ___ ,,',.,:,..lii...-:::' ,-1
Cr';' ;&E-N-4.ziliPr1/414,
- - - -' '
-,,N4__,....,-3.,,,,,,_.
..4. - ,.;40.411t4,4 ..,
,-.,,,-_. ,,
:- '2'4',:r:N: .-: '''''' - _
, .,,,, ,..:
4......6...,,.....,,...,,,.:,...._
.........,,,,,...,...z., .. ., .
:- - -
...,,-*--,-. 4,_
7.-
:'
u
'
.14.-0:1Ilt
'7,
"II. - .r-1 all
-41. ,
'
,
F.,
.. ..
..
, .
. '. '
." I
'
Fig. 65.Inscriptie romand din anul 237 dup5 Christos, pomenind satullui Secundinus, de lAng/
Histria. Se citeqte ciar la extremitatea rfindului 2 qi In randul vico Secundini. O parte a
inscripqiei a fost distrusa prin ciornire. G6sit5 la Histria qi aflatoare acum in Muzeul de acolo.
www.dacoromanica.ro
DRUMURILE 163
www.dacoromanica.ro
164 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
D RUMU RILE 155
www.dacoromanica.ro
156 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
VIEATA ECONOMICA. 167
www.dacoromanica.ro
158 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
VIEATA ECONOMICA 169,
www.dacoromanica.ro
160 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
V EATA sociALA 161
Fig. 68. SticlArie greco-romanl (vase si Bole) gfisittl la Tomi. Din cause vechimei,
sticla e irisati. (Museul National, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
162 DACIA TRAIANA
urma de tot veneau sclavii sau robii, care n'aveau libertate perso-
nala i niciun drept, fiind in puterea stapanilor lor. Ei se recrutau
din prinii de razboi i din cei rapiti sau cumparati de negustori
din diferitele parti ale lumii vechi, de pe coastele Marii Negre, ale
Asiei, ale Africei, etc. In fiecare ora mai mare era, alaturi de
targul de vite, i un targ de sclavi. Acetia erau impartiti pe cate-
gorii, dupa varsta, sex, aptitudini sau cunotinte. Cei care tiau
vreun meteug valoran mai mult; batranii aveau pretul eel
mai mic.
In afara de categorille sociale de mai sus, credem ea au existat
In Dacia, cel putin in secolul al 111-lea, i coloni. Ei nu trebuie
confundati cu locuitorii coloniilor, deoarece reprezinta cu totul
altceva f;si anume: satenii legati de pamant, de moia pe care se
all. Ar corespunde iobagilor de mai tarziu din Ardeal sau veci-
nilor din Principate.
Nu se tie pang acum de cand dateaza institutia colonatului
In imperiul roman. Nu exista nicio lege care s'o instituie. Primul
text oficial care vorbete de coloni, constitutia din anul 332 dupa
Christos, a lui Constantin cel Mare, ii considera' ca bine cunoscuti,
deci existand de mult. Se crede ca aceti coloni dateaza din primele
timpuri ale imperiului: ei erau tarani, care din cauza birurilor i
a cheltuelilor exploatarii lor agricole, se inglodasera in datorii
fat,a de proprietarii moiilor pe care stateau. Cand fiscul incepe
apoi sa ceara impozitele nu direct dela fiecare cultivator, ci global,
pentru toti, dela proprietarul moiei respective, acesta are interea
sa lege de pamant pe ziii cultivatori, sa nu-i lase sa piece in alt.
parte, deoarece, in cazul acesta, el suporta paguba, pia-Lind impo-
zitul din punga lui. In felul acesta, cultivatorul, din liber cum
era mai inainte, ajunge legat de moia pe care se hranete, ajunge
colon. El trebuie sa o cultive din tata in fiu, fail s'o poata parasi,
i are anumite obligatiuni de munch' i (FAH fag de proprietarul ei.
Constitutia din 332 apune lamurit: e Cel la care se va gag un
colon apartinand altuia, va trebui nu numai sa-1 restitue dome-
niului uncle s'a nascut, dar A plateasca i impozitul (in latinete:
caput) acelui colon pe timpul cat a stat la el .
Institutia colonatului, care se desvolta mai ales pe marile
exploatari agricole, se constata documentar in diferite parti ale
imperiului roman, in Italia, in Asia, in Egipt, in Illyricum. Fustel
www.dacoromanica.ro
VIEATA SOCIALA 163
www.dacoromanica.ro
164 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
CON STRUCTIILE 166
articolul nenumit intra tot aici, cum banuim, atunci 11.7 dinari,
&Ha de patru ori mai mult. Nu se poate spune ca Dacoromanii
pretuiau vinul mai putin decat inaintasii lor, Dacii 1
Constructille. Apeducte, terme, amfiteafre. Inzestrarea oraselor
Cu apa Mina de baut a fost intotdeauna o preocupare de capetenie
a Romanilor. Se vad si astazi, in multe parti ale fostului imperiu,
lucrari importante de arta pentru aducerea apei potabile, adesea
dela mari departari. In Franta e celebru, si pe drept cuvant,
apeductul dela Gard ( pout du Gard ), construit acum aproape
2000 de ani. In Italia se facusera lucrari considerabile pentru
aducerea apei la Roma si in multe alte orase. i in Dacia a fost
aceeasi preocupare. 0 inscriptie din anul 132/3, din timpul imp5ra-
tului Hadrian, mentioneaza aducerea apei la Sarmizegetusa
( aqua inducta coloniae Dacicae Sarmizegetusae ), pride* s'au si
gasit resturile unui apeduct. Sapaturile arheologice au aratat
existenta unui alt apeduct la Apulum. Tot in acest oras, o ins.criptie
ne vorbeste de o fantana curgatoare sau un sipot, pe care 21 restau.
reaza dala pam'ant un o speculator , adic un subofiter al legiunii
a XIII-a Gemina, cu numele Ulpianus Proculinus ( fontem
aeternum a solo restituit ).
Un rol important jucau si Mile sau termele. Fiecare oras isi
avea baile sale publice si. lucru asupra caruia trebue insistat
ele erau foarte frecventate. Baia era pentru multi dintre oraseni
si un loe de intalnire ; suplinea deci, in parte, cafenelele de azi.
Imparatii se intreceau sa ofere cetatenilor Romei terme cat mai
mari si mai luxoase: au ramas vestite acelea ale lui Caracala,
care ocupau o suprafata de 188.000 de metri patrati, precum si
acelea ale lui Diocletian, de 130.000 metri patrati (13 hectare!).
La Paris se pot vedea si ast5zi ruinele termelor de proportii
im. punatoare ale lui Julian Apostatul. 0 baie romana se com.
punea din diferite sali: era una cuprinzand basinul cu apa rece,
piscina, o alta in care venea, printeun sistem de tuburi, aerul
cald necesar transpirarii. In alta incapere eran paturile pe care
se odihneau cetatenii dupa baie si stateau, in acelasi timp, de
vorba. Erau si sali de asteptare, vestibule incapatoare. Totul
frumos lucrat si cat mai mare, termele fiind considerate ca o
cladire reprezentativa a unui oras. La Sarmizegetusa s'au gasit
nrmele unor instalatiuni foarte mari de bai. La Apulum, o inscriptie
www.dacoromanica.ro
166 DACIA TRAIANA.
i
ci
g
5
i
41
' o
;a
.1.
rs
.4
a
www.dacoromanica.ro
CONSTRUCTIILE 167
www.dacoromanica.ro
168 DACIA THAI ANA
.1
`: --.. ,...`i ...."74. .7-...4 0.--..-.....-
I1 ' ., I
J
L ' f \ I r.
, i [k ;.C.O.
-- .
r\d
.'
1 ..
,,. ..... I V 54.a...tf.7-10,...
..,......10,...
' 5.{I -...
.' '.,,,,........,.....21,......a.......-4.
- ..,..
. .
.
V__' IL
. .
www.dacoromanica.ro
CONSTRUCTIILE 169
www.dacoromanica.ro
170 DACIA TRAIANA.
tuturor zeitatilor lor, in special insa zeului celui mai mare i celui
mai bun, lui Jupiter Optimus Maximus. Preotii oficiau, dupa
norme prescrise din vechime, slujbele. Alaturi Ins de aceste temple
ale divinitatilor oficiale, ale statului, Romanii lasau sa se ridice
temple i sa se dedice inscriptii tuturor celorlalti zei ai popoarelor
supuse. Cu o singura
E
conditie: ca adoratorii
lor sa fie credinciosi
. .
"' ,
statului iar practicile,
,. ceremoniile sau sluj-
bele respective In-
tr'un cuvant cultul
-,',1)11
-i siguranta publica.
g .
-ZZ
sa nu turbure ordinea
www.dacoromanica.ro
CONSTRUCTIILE 171
.
-
www.dacoromanica.ro
172 DACIA TRAIAN A
www.dacoromanica.ro
PROCESUL DE R03IANIZARE IN DACIA 173
www.dacoromanica.ro
174 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
PROCESUL DE ROMANIZARE IN DACIA 17Er
'z
Fig. 77. Sculpturd antich In marrnuril reprezentind o acting de saerificiu adus teului
Mithras. Ghsitli la Sarmitegettuia. (Mueaul din Deva).
*pagus adici un sat care purta, de cele mai multe ori, numele
intemeietorului. Intalnim o surn6 de sate de acestea in Dobrogea.
Astfel era satul lui Clement sau al lui Clementian (vicus Clemen-
tianus sau Clementianensis) la Caramuratul de azi; satul lui Casius
(vicus Casianus) la Seremet ; satul lui Verobrittius (vicus Verobrit-
tianus) la Sarai ltaiga Iittrvova. In tinutul cetatii Histria, era satul
lui Celer (vicus Celeris), al lui Quintio (vicus Quintionis) i al lui
Secundinus (vicus Secundini). Ltinga Tomi, se pomenevte satul lui
Narcis (vicus Narcisianus). Tot ava s'a Intamplat i In Dacia. Mun-
citorii daci cari lucrau pe moviile acestor colonivti, cu atilt mai
www.dacoromanica.ro
176 DACIA TRAIANA.
Fig. 78. Sculpturl Li marmurri, reprerentAnd o scen1 de cult. In dreapta, zeitir Cybele cu cei
doi lei. In stringa, cavalerul trac. La mijloc, carpel. (Colectia Canarache. Bucure*ti).
www.dacoromanica.ro
PROCESIJL DE ROMANIZARE IN DACIA 177
latineste; cei mai multi vor fi stint i limba daca, limba mamei.
Copiii copiilor Irma, asa dar nepotii veteran ilor, erau de obicei
deplin romanizati. In doua, cel mult trei generatii, urmasii
acestor7casatorii mixte, intre veteranii romani i femeile dace,
-uitau limba btinai1or.
In ce luiveste pe veteranii de origine dace'', i aici a avut Ice
un proces de roma-
nizare. Dup ce st-
tusera T-.) de ani sub
arme, dup ce vazu-
sera intinderea
puterea imperiului,
dela Tigru i Eufrat
uncle facea de paza
acum o u vexillatio
Dacorum Parthica
pang in Britania
uncle Ii avea rese-
dinta o alta trupa
de Daci, dupa ce
deprinseser', in
timpul lungului ser-
viciu militar, limba
Romanilor i avu-
sesera prilejul sa
cunoasca macar ci- Fig. 79. Sculpturit anticil In mamma repretentind pe mite
vilizatia, daca nu He'cate, cu trei capete al pee !Mini.
(Muteul National, Bucure0i).
si cultura acestora
dupa ce deveneau,
la eliberarea onesta din armata, cetateni deplini, cu toate
drepturile i cu pamant, era firesc sa se sinata legati de aceasta
noua situatie i sit caute a atrage spre ea si pe altii. Dacii cari
au servit in armata romana au fost i ei intocmai ca i ceilalti
veterani elemente active de romanizare.
Numarul oeteranilor asezati in Dacia trebuie sa fi fost conside-
rabil, de vreme ce, in limba romana, notiunea de om in varst,
cu ani multi, este exprimata tocmai de acest cuvant. Fiinda
blitrdn nu e altceva cleat veteranas, modificat dupa regulele limbii
13
www.dacoromanica.ro
178 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
PROCESUL DE ROMANIZARE IN DACIA 179
,._,.
!!
,
'
.
,
'
.0.P.-,'
',.. ,i,/, )4_
,c,,
.1 it
''.
il tx
-- o
0,
-h
it; ,
1 : S...'4.',V A 1..,B
fik9..f.UNAOggli
,:-o ,,, EY i i , rt I
'.
#.,
1 h
t ,,h
i
..-- i ': i 1: ' ''' ,-- UkS.SfiONI(
. 1.
- ','ffl NI tRl'EN. [..B
,n- t rE.`l' t':4.
i kvAt.r Kt I k
.
. f
$
4-
,
'74,
,._._
tA ---1 t
,-)4, 4-k
,
G
lit .
, ..
.
-
M ['ill 6`YNT
,N11.1V EKLLVPI '
.--, ,, a [V . -
TIK1V.N1 6
t H 1 i A ti) odN,-ft. a N'tc\ktVR:i
,;;'. '
kENT1KION S : ,,
ri, .....' J:*',,,;;11 o,i, r
,,--+ ,:. .4.0:r .
Fig. 81. Diploma militar data veteranului bes Romaesta Spiurus, Iiul lui Reseentis,
In ziva de 18 Iunie, anul 54 dupli Christos, In timpul Impliratului Claudia. Gsitfi la Sarsnlar,
Ring& Atmageaua Tlitrease (judetul Durostor), In 1929.
www.dacoromanica.ro
180 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA POLITICI A DACIEI TRAIANE 181
erau Inca' vii in mintea tuturora. Dar dupa moartea sa, intamplata
la Selinunt In Cilicia (Asia Mica) In ziva de 11 August a anului
117, se produce o dubla navalire: a Iazygilor Metanafti, dinspre
apus, din spre pusta, i a Roxolanilor din spre rasarit. Hadrian.
succesorul lui Traian, vine cu armata in partile noastre, bate pe
Iazygi printeun general al Esau i impaca pe Roxolani prin bani.
Cu acest prilej, cerceteaza el Sarmizegetusa ; ni s'a pastrat inscriktia
pomenind faptul; reconstruete oraul Drobeta care avusese de
suferit din pricina navalirilor i ja masuri spre a se preintampina
asemenea atacuri, ridicand valul din Banat i limesul alutan.
Scriitorul roman Eutropius apune ca Hadrian care parasise trei
provincii noi cucerite de Traian, anume Asiria, Mesopotamia i
Armenia, ar fi avut de gand sa faca acelai lucru i cu Dacia, dar
ca a fost oprit de prietenii sal, care i-au adus argumentul, ca Intr'un
asemenea caz, * ar di dea multi cetateni romani in ma'inile barba-
rilor . Nu tim ce temeiu putem pune pe afirmatia retorului
Eutropius, care de obiceiu exagereaza. Un fapt log e sigur: Ha-
drian n'a parasit Dacia Traiana, ba dimpotriva, a luat masuri
pentru apararea ei.
Despre urmaul lui, despre Antoninus Pius, izvoarele spun ca
a purtat prin generalii sai mai multe raboaie i ca a supus pe
Germani i pe Daci. Este vorba de Dacii liberi, dela miazanoapte,
care au 1ncercat navaliri in data randuri, in anii 143 i 156-7,
i pe care legiunile i-au respins. 5i acest imparat a dat atentie
tinuturilor noastre. In vremea lui, Dacia Traiana se Imparte,
pentru o mai Mina administratie, in trei provincii, avand ree-
dintele respectiv la Porolissum, Apulum i Malva. Tot el recon-
struete amfiteatrul din Porolissum, care se darlmase din cauza
vechimei.
In timpul lui Marcus Aurelius, imperinl are de dus un razboiu
greu i indelungat impotriva barbarilor. Este aa zisul Hi zboiu
marcomanic, la care au luat parte insa i multe alte popoare bar-
bare, in dal% de Marcomani. Mai tot timpul, imparatul a tre-
buit sa stea pe front sau In aproiperea lui, la Viena. Dacia a avut
i ea de suferit In timpul acestui razboiu. Oraul Alburnus Major,
unul din centrele cele mai insemnate ale exploatarii aurului, este
ars i Insai capitala Sarmizegetusa, amenintata. Comanda trupelor
din Dacia, sporite acum i prin aducerea legiunii a V-a Macedonica
www.dacoromanica.ro
182 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA POLITICA A DACIEI TRAIANE 183
are loe o nAvala a Gotilor in Dacia. E prima data and stint po-
meniti aceti barbari care vor da, de acum inainte, mereu de
lucru legiunilor, ispravind chiar prin a ocupa, in cele din urma,
la 275, intreaga provincie. data cu Gotii navalesc i Dacii liberi
din miaznoapte. Ei constituiau, prin arzarea lor, un feI de
avangarda a tutulor navalitorilor spre sud. Chiar atunci dad
izvoarele nu-i mentioneaza, Inca trebuie, In sec. III, 85 le admitem
prezenta.
Caracalla (vezi fig. 83) vine In tinuturile noastre i invinge pe
navalitori. Dacii Bunt obligati chiar sa dea ostateci care nu vor fi
eliberati deck, mai tarziu. Probabil tot In aceasta vreme are Ice
lupta Impotriva altui neam dac ramas liber, anume Carpii, daca
nu cumva ei aunt tot una cu Dacii liberi pomeniti mai sus. 0
inscriptie a unui militar roman, spune ca el a fost recompensat de
hnparat pentru vitejia sa (In lupta) impotriva Carpilor dumani
Lupte noi cu aceqti Daci liberi sunt amiutite pe vremea lui
Macrinus. Cassius Dio povestete ca sub acest imparat Dacii
pustiau o parte a Daciei i amenintau sa se lupte mai departe,
dupa ea-0 luaser indarat ostatecii pe care ti primise Caracalla
sub cuvant de alianta .
De pe la anul 230 hiainte, navlirile se intetesc. La 235, Romanii
fac o expeditie victorioasa impotriva Dacilor care atacasera
unire cu Sarmatii: Imparatul Maximin Tracul la, In acest an,
titlul de t Dacicus Maximus . Peste doi a,ni Ins, Carpii, Impreuna
Cu Gotii, prada In dreapta Dunarii, In Dobrogea. In fata acestei noi
primejdii se iau masurile de aparare necesare. E trimis impotriva
lor generalul Tullius Menophilus care-i tine in frau timp de trei
ani. Impratul insui se pregatea sa 'vie pe campul de lupta, e
Ins omorlt intre timp. Atunci generalul Menophilus hicheie pace
cu Goii, convenind s le plateasca o suma de bakii. Carpii care
luptasera alaturi de Goli, vazand c acetia primes bani, car
ei, invocand motivul, interesant de relevat, ca aunt mai pu-
ternici cleat Gotii Generalul roman li refuza insi, i inteun
mod ignitor. Dup plecarea lui Menophilus, are loe un nou atac
la care au luat parte, de sigur, spre a se razbuna, si Carp ii. 'mph"-
ratul Gordianus care plecase tocmai cu armata Impotriva Per-
ilor, e silit 65. vie In Moesia i aci bate pe navalitori, curatind pro-
vincia de ei. Aceasta victorie nu rezolva Ufa problema, cum n'o vor
www.dacoromanica.ro
184 DACIA TRAIANA.
'
www.dacoromanica.ro
ISTORIA POLITICK A DACIEI TRAIANE 186
www.dacoromanica.ro
186 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
PARISIREA DACIEI. CHESTIA CONTINUITATII 187
www.dacoromanica.ro
188 DACIA TRAIAN A.
www.dacoromanica.ro
PARASIREA DACIEI. CHESTIA CONTINUITATII 189
www.dacoromanica.ro
190 DACIA TRAIANI
www.dacoromanica.ro
PARASIREA DACIEI. CHE STIA CONTINIJITATII 191
www.dacoromanica.ro
192 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
ROLUL ROMANILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 193
www.dacoromanica.ro
194 DACIA TRAIA NA.
www.dacoromanica.ro
ROLUL ROMANILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 195
www.dacoromanica.ro
196 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 197
www.dacoromanica.ro
198 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 199
www.dacoromanica.ro
200 DACIA TRAIANA
70. V. PARVAN, I primordi della civiltd romana alle foci del Danubio,
Roma, 1921, 23 p. (Extras din Ausonia, X); 71. V. PARVAN, Inceputurile
vigii romane la gurile Dundrii, Bucuresti, 1923, 247 p. in 8.
72. OVID DENSUSIANU, Histoire de la langue roumaine, t. I, Paris,
1902, XXXI + 510 p. in 8; 73. S. PU$CARIU, Ethymologisches Wrterbuch der
rumlinischen Sprache, I. Lateinisches Element mit Beriicksichtigung aller roma-
nischen Sprachen, Heidelberg, 1905, XV + 235 p. in 8'; 74. A. CANDREA-
0V. DEN SUSIANU, Digionarul etimologic al limbii rorrulne, fase. 1IV, Bucu-
resti, 1907-1914, 224 p. in 8'; 75. DR. CONSTAN'FIN DICULESCU, Die Gepiden.
Forschun gen zur Geschichte Daziens un friihen Mittelalter und zur Vorgeschichte
des runzdnischen Volkes, I, Leipzig, 1922, XV + 262 p. in 8'; 76. W. MEYER-
Rumiinisch und .Romanisch, In Mem. Seg. Lit. Acad. Rom., s. 3,
t. V (1930), p. 1-36; 77. S. PU$CAR1U, Les origines. I. La place de la langue
roumaine parmi les langues romanes, In S. PU$CARIU, Etudes de linguistique
roumaine, Cluj-Bucuresti, 1937, p. 3-54; 78. S. PiiCAR1u, Roumain
roman, ibidem, p. 55-63; 79. AL. RosErri, Istoria limbii rorndne. I. Liming.
latind , edilia a doua, Bucuresti, 1940, 223 p. in 8.
80. R. ROESLER, Romdnische Studien. Untersuchungen zur iilteren
Geschichte Rondiniens, Leipzig, 1871, 363, p. in 8'; 81. A. D. XENOPOL, Teoria
lui Roesler, Iasi, 1884, 300 p. in 8'; 82. A. D. XENOPOL, Une nigme historique-
Les Roumains au nzoyen-dge, Paris, 1885, 238 p. in 8; 83. D. rJmCiuL, Teoria
lui Roesler, studii asupra stdruinfii Romdnilor In Dacia Traiand de A. D.
Xenopol. Dare de seanui criticd, In Conv. Lit., XIX (1885), p. 60-80,174-187,
255-278, 327-348, 424-439 si 589-602; 84. B. RAPPAPORT, Die Einfdlle
der Goten in das rmische Reich bis auf Constantin, Leipzig, 1899, 138 p. in 8;
85. L. Homo, Essai sur le rgne de l'empereur Aurelien (270-275), Paris,.
1904, 390 p. in 8'; 86. ALFRED DOMASZEWSKI, Geschichte der rmischen Kaiser,
2 vol., Leipzig, 1909, VIII + 324 si IV + 328 p. in 8'; 87. B. FILow, Die
Teilung des Aurelianischen Dakiens, la Klio, XII (1912), p. 234-239; 88. N..
IORGA, Le problme de l'abandon de la Dacie par rempereur Aurelien, In
Rey. Hist. Sud-Est, I (1924), p. 37-58; 89. AL. PHILIPPIDE, Originea Ronul-
nilor, vol. I. Ce spun izvoarele istorice, Iasi, 1925, XL + 889 p. in 8'; 90. LOUIS.
HALPHEN, Les barbares des grandes invasions aux conquites turques du XI-e
sicle, Paris, 1926, 393 p. in 8; 91. M. FRIEDWAGNER, Ober die Sprache und
Heimat der Rumiinen in ihrer Friihzeit, In Zeitschrift f. rom. Phil., LIV (193(i),
p. 641-715 (si extras); 92. T. SAuciuc-SINTEANu, O inscriplie latind fi alte
obiecte antice gi ftiri din satul roman Petra, Camena de azi, din jud. Tulcea,
Analele Dobrogei, XV (1934), p. 93-112; 93. Sc. LAMBRINO, V alerius
Bradua, un nouveau gouverneur de la Msie infrieure, In Rey. Ist. Rom., V
(1935), p. 321-332; 94. GR. FLORESCU, Monumente antice din Muzeul Re-
gional al Dobrogei, 1936, in 8 (Extras din Analele Dobrogei, XVIII;
LAJoS TAmAs, Romains, Romans et Roumains dans l'histoire de la Dacie
Trajane, In Archivum, I (1935), p. 1-96 si 11 (1936), p. 46-83 si 245-374;
W. VON WARTBURG, Die Ausgliederung der romanischen Sprachrdurne,
In Zeitschrift f. rout. Phil., LVI (1936), p. 5-48; 97. G. POPA-LissEANu,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 201
www.dacoromanica.ro
NEAMURILE GERMANICE IN DACIA. SARMATII
i Regiunea dela granitd, expusd teme-
ritatii Gotilor ..
(Inscriptie din Dacia Pontica,
din anul 340).
www.dacoromanica.ro
VANDALII, GOTII, TAIFALII 203
www.dacoromanica.ro
8
.; Sir ,
- .c '
- .;
"f--
.
.1.
- -
-
.-*"..r."._ oi,r,
IC"` '
'
r- 1
-
.4 N
.
.
. 1
," ",i.
-
1N.347r:
:'%16"'r
tii
tt
t4
I-.
. . o
7
- ?' " '
. ,
?,A
.
.
t
or.-.. ,' _
p
.,
col/
4, --
. . '
Fig. 84. Arcul de Triumf al lui Constantin cal Mare, la Roma. Deoparte si de alta, se yid statuele a dol Daci;
In s'Aova un pileat, In dreapta un comat.
www.dacoromanica.ro
GOT!! 205
Fig. 85. Inscriptie de multumire pusii de locuitorii orasului Tropaeum Traiani Cu prilejul
Teconstruirii acestui ores de cAtre Constantin col Mare si Liciniu, In anul 316 dupl Christos. In
urn* dupl ce Liciniu a lost bAtut si InlAturat din doMnie (323 dupl Christos), numele lui s'a
sters de pe inscriptie prin martelare. (Aliment National, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
206 NEAMURILE GERMANICE IN DACIA
www.dacoromanica.ro
SARMATII 207
www.dacoromanica.ro
208 NEAMURILE GERMANICE IN DACIA
BIBLIOGRAFIE
GOB: 1. WILHELM TOMASCHEK, Die Goten in Taurien, Wien, 1881, 77 p.
in 8*; 2. C. DICULESCU, Die Wandalen und die Goten in Ungarn und Rumtinien.
Leipzig, 1923, V + 64 p. in 8'; 3. G. GIUGLEA, Crdmpee de limbil fi viard
strdveche romdneascd. Elemente vechi germane, In Dacorom., III (1923), p.
622 628 ; 4. CARL PATSCII, Beitrge zur rdlkerkunde von Siidosteuropa, III.
Die Vlkerbewegung an der unteren Donau in der Zeit von Diokletian bis He-
raklius. 1. Teil: Bis zur Abwanderung der Goten und Taifalen aus Transda-
nuvien, Wien und Leipzig, 1928, 68 p. in 8 (Akademie der Wissenschaf ten
in Wien. Philosophisch-historische Klasse, Sitzungsberichte, 208. Band, 2.
Abhandlung); 5. EDUARD BENINGER, Der Wandalenfund von Czeke-Cejkov,
In Annalen d. Naturhist. Museum in Wien, XLV (1931), p. 183-224; 6. M.
ROSKA, Morrndnt german dela Valea lui Mihai, In Anuar. St. Clas. Cluj, II
(1932), p. 69-72; 7. C. S. NICOLXESCU-PLOP$OR $i HANS ZEISS, Ein Schatz-
fund der Gruppe Untersiebenbrunn von Cofoveni (Kleine Wallachei), In Ger-
mania, XVII (1933), p. 272-277; 8. L. Santini% Die Ostgermanen, ed. 2-a,
Munchen, 1934, v. i p. 237, nr. 1-3; 9. Nic. MORO$AN, 0 fibuler particulard
germanicd din epoca imperiald romand, gdsitd in Basarabia, In Arh. Bas.,
VIII (1935), p. 196-208; 10. D. BERCIU und E. BENINGER, Germanenfunde
aus der kleinen Wallachei, Wien, 1937, p. 190-195 (Extras din Mitteilungen
.der Anthropologischen Gesellschaft in Wien, Bd. LXVII); 11. D. TUDOR,
Sapdnirea romand In Sudul Daciei, dela Aurelian la Constantin cel Mare,
Bucureti, 1941, 11 p. in 8 (Extras din Rev. 1st. Rom., X 1940).
Taffalli: 12. Taifali, In P AuLY -Wissow A, Real-Encyclopddie d,er classischen
Altertumswissenschaft, zweite Reihe, vierter Band, Stuttgart, 1932, col,
2026-2028.
Sarmatil: 13. K. KRETSCHMER, Sarmatia, In PAULY-WISSOWA, Real-
-Encyclopddie, Stuttgart, 1921, sub voce; 14. C. PATSCH, Banater Sarmaten
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 209
15
www.dacoromanica.ro
HUNII
* Atila, ciocamd Nadi*.
(Pored& contemporana).
www.dacoromanica.ro
FELUL DE VIAT.A. AL HUNILOR 211
www.dacoromanica.ro
212 BUNN
www.dacoromanica.ro
TEZAURUL DELA PIETROASA 213
Fig. 86. Trei obiecte de podoabl, de aur i tmpodobite en pietre scumpe, din tesanrul
dele Pietroasa. Forma acestor obiecte a deterrninat numele de Cloqca co pm s care se
mai dil teraurului. Obiectul din mijloc are 31 cm lungirne pn la vArful llintiqoarelor.
(Inainte de r3zboiu la Muzeul National, Bucurelti, astlisi la Moscova).
www.dacoromanica.ro
214 HUNII
www.dacoromanica.ro
GOTII SE RETRAG IN FATA HUNILOR 215
www.dacoromanica.ro
216 HUNII
Fig. 89. Vasul octogon, de aur si Impodobit cu pietre scumpe, al tezaurului dela
Pietroasa, 40 cm lungime. (Inainte de rlizboiu la Muzeul National, Bucuresti,
astlizi la Moscova).
www.dacoromanica.ro
ATILA 217
4
tala in timpul regelui ,
www.dacoromanica.ro
218 HUNII
www.dacoromanica.ro
ATILA 219
BIBLI 0 GRAFIE
Rua: 1. Em. GRIGOROVITZA, Romdnii In monurrtentele literare germane
medievale, Bucuresti, 1901, 176 p. in 8; 2. M. KIESSLING, Hunni,in Pauly-
Wissowa, sub voce (t. VIII (1913), col. 2583-2615); 3. J. DENY, Langues
www.dacoromanica.ro
.220 HUNII
www.dacoromanica.ro
CRE TINAREA DAC OR OM A.NIL OR
www.dacoromanica.ro
222 CRE*TINAREA DACOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
CRE$TIN1I IN DACIA TRAIANA 223
www.dacoromanica.ro
224 CRE$T1NAREA DACOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
MISIONARII 225
'
www.dacoromanica.ro
226 CRE*TINAREA DACOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
CARACTERUL LATIN AL CRE$TINISMULUI NOSTRU 227
www.dacoromanica.ro
CRESTINAREA DACOROMANILOR
Fig. 85. Inscriptia latinit si inonogratnul crestin de bro. dela Biertan. Honogramul era
iegat prin toarta sa inferioarli de toarta inscriptiei, fornulnd un tot cu aceasta. (Cliseul
Profesor Horedt, Sibiu).
www.dacoromanica.ro
UARACTERUL LA.TIN AL CRESTINISMULUI NOSTRU 229
dintre stramo0i notri s'au cretinat dupa anul 350. 0 alta do-
vada in acest Bens este cuvantul cuminec, care vine din commu-
nicare. Termenul latin n'a capatat insa intelesul cretin cleat
dupa anul 400. Cum noi nu avem, in limba romana veche, cleat
acest inteles, urmeaza deci cA i cuvantul cuminec ne-a venit,
ca i bisericet, tot pe cale misionarica, anume la inceputul veacului
al V-lea; 2. Dumnezeu vine din Domine Deus, invocatie pagana
catre zeu, adoptata upoi 0 de biserica cretin ; 3. Creiciun are drept
etimologie, dupa unii cercetatori, cuvntul calationen (dela cala-
tio, -onis) care insemna la Latini apelul sau convocarea, de catre
preotul pagan, a poporului, la zi intai a lunii, pentru a-i anunta
srbatorile din acea luna. Dupa alti cercetatori, Craciun deriva
din creationem (dela creatio, -onis) al drui inteles e tot una cu al
termenului rornanesc creatie. Daca etimologia exacta e cea dintai,
atunci explicarea alegerii acestui termen pentru a designa Nalterea
Mntuitorului e urmatoarea: In secolul al IV-lea, pana dupa
350, Craciunul gi Botezul Domnului s'au serbat impreuna, in
ziva de 6 Ianuarie. In aceasta zi, considerata ca inceputul anului
bisericesc, se anuntau de catre preot, dui:a liturghie, sarbatorile
mobile din cursul anului, se facea adica tocmai ceea ce faceau
mai inainte vechii preoti pagani la inceputul lunii. Apropierea
s'a impus dela sine i astfel noii cretini au dat acestei zile denu-
mirea de calatio. Cand apoi sarbatoarea Craciunului a fost fixata
deosebit de aceea a Bobotezei, la 25 Dechemvrie fapt care se
intampla pe la sfalitul veacului al IV-lea numirea de calatio
a ramas fixata de aceasta zi i astfel s'a ajuns la Craciunul
nostru; 4. Rusaliile, la Aromani Arusal' e, poarta numele vechei
sarbatori pagne Rosalia adica sarbatoarea pomenirii mortilor, in
timpul primaverii, and hifloresc trandafirii; 5. Floriile poarta
de asemenea numele unei sarbatori pagane: Florilia (in loe de
Floralia) care era sarbatoarea florilor, tot primavara; 6. Insu0
numele de seirbeitoare e tot latin i anume latin pagan: vine dela
(dies) servatoria (prescurtare din conservatoria), adica ziva inchi-
nata zeilor care apara sau pastreaza trupelte gi sufletete pe om.
In Dacia Traiana, numeroase sunt inscriptiile care dau acest ca-
lificativ zeilor: intalnim astfel una cu Esculap gi Higeia, zeii
conservatori , hi Sarmizegetusa; o alta amintind pe zeul Azi-
zus copilul cel bun conservator , la Potaissa, o a treia care po-
www.dacoromanica.ro
230 CRE$T1NAREA DACOROMAN1LOR
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 231
BIBLIOGRAFIE
Crestinismul dacoroman: 1. A. E. BURN, Niceta of Remesiana, his life
and works, Cambridge, 1903; 2. C. DICULESCU, Vechimea cregtinismului la
Romdni. Argurnentul filologic, Bucuresti, 1910, 32 p. in 80; 3. V. PARVAN,
Contribuyii epigrafice la istoria cregtinismului daco-roman, Bucuresti,1911,
XVI +223 p. in 8'; 4. J. ZEILLER, Les origines chrtiennes dans les provinces
danubiennes de l'Empire romain, Paris, 1918, IV + 667 p. in 8; 5. R. NETz-
HAMMER, Die christlichen Altertiimer der Dobrudscha, Bucuresti, 1918, VII +
223 p. in 8; 6. J. JUD, Zur Geschichte der biindnerromanischen Kirchensprache.
Vortrag mit Anmerkungen, Chur, 1919, 56 p. in 8'; 7. C. DICULESCU, Con-
tribuge la vechimea cregtinismului In Dacia: din istoria religioasd a Gepi-
zilor, In Anuar. Ist. Cluj, III (1924-1925), p. 357-376; 8. PREOT A. NANU,
Monumentul cregtin din Potai'ssa, Contributie la istoria cregtinismului daco-
roman, Odorheiu, 1926, 25 p. in 16'; 9. HIPPOLYTE DELEHAYE, Les martyrs
Epictete et Astion, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., XIV (1928), p. 1-5;
10. N. IORGA, letona bisericii romdnegti gi a ieta religioase a Romdnilor,
ed. 2, vol. I, Bucuresti, 1929, 432 p. in 8; 11. J.ZEILLER, Le site de Justiniana
Prima, In Mlanges Diehl, vol. I, Paris, 1930, p. 299-304; 12. MATTHEW
www.dacoromanica.ro
232 CRE$TINARE A DACOROMANILOR
SPINKA, A history of Cristianity in the Balkans, Chicago, 1933, 202 p, in, 8';
13. ANTON VELCU, Contributa la studiul cretinismului daco-roman sec. IIV
d. Cr Bucuresti, [1934], 74 p. in 8; 14. D. RusSo, Inscription grecque de
Tomis, In Istros, I (1934), p. 175-178; 15. JAC QUES ZEILLER, L'expansion
du christianisme dans la pninsule des Balkans du I-er au V-e sicle, In Rev.
Balk., I (1934-1935), p. 414-419; 16. C. DAICOVICIU, Exista monument&
creqtine in Dacia Traiand din sec. IIIII?, In Anuar. St. Clas. Cluj, II
(1933-1935), p. 192-209; 17. S. MEHEDINTI-SOVEJA, Creftinismul romanesc.
Adaos la caracterizarea etnografica a poporului roman, Bucuresti, 1941, 224
p. in 8; 18. KURT HOREDT, Eine lateinische Inschrift des 4. Jahrhunderts aus-
Siebenbargen, Sibiu, 1941, 8 p. in E. (Extras din Anuar. St. Clas. IV).
V. si p. 200, nr, 73.
www.dacoromanica.ro
STAPANIREA GEPIZIL OR IN DACIA. AVARII
Aproape trei secole au locuit tn Dacia
neamuri germanice.
www.dacoromanica.ro
234 STARANIREA GEPIZILOR 11 DACIA
www.dacoromanica.ro
GEPIZII AU LOCUIT IN DACIA 235
Fig. 97. Fibule 0 lanturi de aur, tmpodobita,cu pietre pretioase, din ter.aurul dele Apahida.
Lanturile se pare cA erau atArnate de a coroan. Secolul al V-lea. (Muzeul din Budapesta).
www.dacoromanica.ro
236 STAPANIREA GEPIZILOR IN DACIA
Fig. 98. Fibule (agrate) de ate tmpodobite cu pietre pretioase, din tezaurul al doilea
dela im1ul Silvaniei. Secalul al IV-lea. (Iduzeul din Budapesta).
www.dacoromanica.ro
GEPIZII AU LOCUIT IN DACIA 237
Fig. 99. Douli hbule de aur, Impodobite pietre pretioase, din tezauruljal doilea dela
Silvaniei. Secolul al 1V-lea. (Muzeul din Budapesta).
www.dacoromanica.ro
938 STAPANIREA GEPIZILOR IN DACIA
Fig. 100. Don paftale de aur, lmpodobite cu pietre pretioase, din temurul al doilea de la
Simlaul Silvaniei. Secolul al IV-lea. (Muzeul din Budapesta).
www.dacoromanica.ro
GEPIZII AU LOCUIT IN DACIA 239
www.dacoromanica.ro
j
N.,
Fig. 102. Obiecte de argint (podoabe de harnazament) din tezaurul eisit la Cogovenii-de-jos (jud. Dolj). Secolul al IV-lea.
(Muzeul Regional al Olteniei, Craiova).
www.dacoromanica.ro
CE NE-A RAMAS DELA NEAMURILE GERMANICE 241
www.dacoromanica.ro
242 STAPANTREA GEPIZILOR IN DACIA
cariu scade Insa 0 din acestea d cel putin jumatate s. Aa bloat, Via
la urma, raman numai 'vreo cateva cuvinte precum: tu/, pungei,
nastur, steirnut (cu stea in frunte), reincaciu, rapein, stinghe, target,
r)i mai ales verbul a cutropi care e unul din cele dint& cuvinte
auzite la noi dela Germani 0 cea mai caracteristica urma din
epoca invaziilor *. Totdeodata, prin fEtptul ea acest verb se in-
talne0e numai la Romfinii din nordul Dunarii *, el e cc gi o do-
vada elocventa a continuitatii noastre * (S. Pulcariu).
Avarii. In urma victoriei repurtate asupra Gepizilor, Avarii se
stabilesc in campia Tisei 0 a Duniirii, unde statusera mai inainte
Hunii. Aci, in pusta, 10 aeaza ei ca,pitala, Inconjurata de un zid
circular ; de aci pornesc expedi-
tiile de prada In Peninsula Bal-
canica 0 in spre apus. Avar *,
In limba tuna', are intelesul de
vagabond *. Slavii le spuneau
Obri , cuvant care a ajuns sa
Fig. 103. Moneti de aur dele Justinian Inseam Cu vremea uria0 D. tim
(527-565). Exemplare de felul acesta eau
Visit la noi in %aril. putine lucruri despre damii;
limba lor nu ne este cunoscuta.
Dregatorii lor cei mai Inalti se numeau capcani sau cafcani, ca
In vechea limba a Bulgarilor.
Avarii fac repetate navaliri In imperiul bizantin, ajungand In
626 chiar sa asedieze Constantinopolul. Istoria navalirii lor fiind
Insa legata de aceea a Slavilor, o vom trata la capitolul acestora
din urma.
In ce prive0e raporturile cu populatia din Dacia, nu le cunoa-
tem. tim numai atat ca pe cand Avarii stapttneau pusta pano-
nick in linuturile noastre erau Slavii. Intre Avari 0 Slavi, rela-
Ole au variat: cateodata erau bune, ambele popoare mergand
unite In expeditiile de prada, cum a fost de pilda la asediul Con-
stantinopolului, alte ori se rupeau, ajungandu-se la razboiu.
Pare probabil ca Avarii sa-0 fi intins stapanirea 0 asupra
esului din stanga Tisei, pani In Muntii Apuseni, poate 0 mai
departe. Fibula de argint aurit gasita in al doilea tezaur dela
Coovenii de jos pare a arata o origine avara (vezi fig. 104). N'avem
insti 0,iri mai precise in privinta aceasta. Unii cercetatori vad
In aped unii folklorului rorntmesc amintirea capcanilor avari:
www.dacoromanica.ro
AVARII 243
Fig. 104. Fibula si cercei de argint aurit din al doilea tesaur &la Cosovenii-de-jos (jud.,
Do1j). Circa 700 dupa Christos. (Colectia Negrescu, Craiova).
1
www.dacoromanica.ro
'244 STIPANIREA GEPIZILOR IN DACIA
BIBLIO GRAFIE
Gepizli: 1. C. DICULESCU, Die Gepiden. Forschungen zur Geschichte Da-
ziens im frahen Mittelalter und zur Vorgeschichte des rumiinischen Volkes,
Vol. 1, Leipzig, 1922, XV + 262 p. in 8'; 2. C. DICULESCU, Altgermanische
Bestandteile im Rumiinischen, In Zeitschr. f. rom. Phil., XLIX (1929), p.
885-436; 3. P. SKox, Gibt es altgermanische Bestandteile im. Rumiinischen?,
In Zeitschr. f. rom. Phil., L (1930), p. 257-279; 4. N. FETTICH, Der =ate
Schatz oon Szilgysomlyd, In eolectia Archaeologia Hungarica, VIII, Budapest,
1931; 5. ERNST GA MILLSCHEG, Romania Germanica. Die Ostgoten. Die Lango-
barden. Die altgermanischen Bestandteile des Ostromanischep. Altgermanisches
im Alpenromanischen, Berlin si Leipzig, 1935, XIV + 329, p. in 8; 6. SEXTIL
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAFIE 245
www.dacoromanica.ro
SLAVII
Patent zice, lard exagerare, cd nici
nu poale fi vorba de Po por romdn inainte
de absorbirea elementelor slave de afire
populafia bdetinage romand In cursul
sec. VIx.
(Ion Bogdan, Discursul de receptie
la Academia RontAnA).
www.dacoromanica.ro
CULTURA $1 CIVILIZATIA NAVALITORILOR SLAVI 247
www.dacoromanica.ro
248 SLAVII
www.dacoromanica.ro
CULTURA SI CIVILIZATIA NAVXLITORILOR SLAVI 249k
cari se distingeau prin avere sau experienta, vi din care s'a format
nobilimea slava. O asemenea nobilime Intalnim la neamul
In jurul principelui Boz, apoi la Slavii din Muntenia, pe langa
principele Dauritas, In secolul al VI-lea. Cu timpul, nobilimea
devine din ce in ce mai puternica ; ea cavtiga In prestigiu, In auto-
ritate, ca avere i ajunge sa domine masa poporului. In acelavi
timp, oamenii liberi decad, pentru a isprAvi In cele din urma
in situatia de verbi. In secolul al X-lea, ava ziii oameni liberi
datorau armuitorilor, In awl de dijma, vi o suma de servicii:
ei trebuiau s lucreze la drumuri, la poduri, la fortarete, s faa
de pa.za, etc.
Proprietatea solului a fost la Inceput colectiva; au exista pro-
prietate individuala. Muncile se faceau In cumun: ieveau tnti la
arat, la semanat, la pravit, la secerat i recolta se Imparvea pro-
portional cu numarul sufletelor. Proprietatea individuala a existat
in primele timpuri numai pentru mobile, pentru lucrurile care
erau In imediata legatura cu individul; mai tarziu, ea s'a extins
asupra locurilor de aratura vi a fanetelor, padurile i pavunile
continuand sa ramana In devalmavie. Din felul acesta colectiv de
stapanire a pamantului rezultau anumite consecinte. In primul
rand, responsabilitatea solidara a locuitorilor dinteo comuna. Din
moment ce pamantul e al tuturora, adia au cu totii parte In
averea obvtei, drept este ca atunci and se pune asupra acelei
comune un bir sau cade o npasta, iari cu totii sa fie raspunza-
tori. Aceasta solidaritate a locuitorilor unei comune se numevte
opole In Polonia, Keg% In Rusia, OKOMM4 In Balcani. Ea se
constata vi In Vrile noastre. O alt consecinta este dreptul de imix-
tiune al satului In 'vanzarea proprietatilor. Cand cineva vrea
Instraineze o proprietate, trebue mai lag ea se adreseze rudelor,
apoi celorlalti locuitori ai satului i numai daa toti acevtia refuza.
sa cumpere, atunci poate s'o vanda altcuiva. i la noi se constata
acelavi lucru.
Femeia nu are aceleavi drepturi ca barbatul, ci li este inferioara.
Fetele nu vin la movtenirea imobilelor care se Impart numai
Intre baieti. Taal are drept de vieqa vi de moarte asupra, copiilor ;
el poate sa-i Wilda, in caz de nevoie, de pida and e foamete
mare ; de aceea, In limba slava, acelavi cuvnt servevte pentru a_
designa vi pe copii vi pe sclavi.
www.dacoromanica.ro
260 SLAVII
www.dacoromanica.ro
CULTURA SI CIVILIZATIA NAVALITORILOR SLAV' 251
www.dacoromanica.ro
052 SLA VII
www.dacoromanica.ro
NAVALIREA SLAVILOR IN MILE NOASTRE 253
www.dacoromanica.ro
254 SLKVII
www.dacoromanica.ro
TORNA, TORNA, FRATRE 265
cateva randuri, dar MI% succes. La 626 Avarii i Slavii ataca Insui
Constantinopolul. Asediul a fost general, i pe apa i pe uscat.
Oraul a putut totui, gratie ziduillor sale puternice i vitejiei im-
pkatului Heraclius, sa reziste. Navile bizantine erau mult supe-
rioa,re barcilor slave ; aa Inca le-au putut uor scufunda ; pe de
alta parte, Grecii a,veau i o alma necunoscuta asediatorilor, aa
zisul foc grecesc # pe care apa nu-1 putea stinge ; in sfarit, ar-
mata bizantina' s'a luptat bine, silind in cele din urma pe barbari
sa se retraga. Insuccesul acesta inseamna inceputul scaderii Ava-
rilor. Ei vor mai dura totui pang la sfaritul veacului urmator,
cand Carol cel Mare le va desfiii4a statul, cucerind i daramand
capitala lor, faimosul ring din pusta panonica.
Torna, torna, fratre. In legatura cu una din navAlirile Avarilor
peste Dunare, se pomenesc, In cronicele bizantine cateva cuvinte
www.dacoromanica.ro
256 SL AVII
www.dacoromanica.ro
ROLUL SLAVILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 257
www.dacoromanica.ro
268 SLA VII
www.dacoromanica.ro
ROLUL SLAVIL 0 R IN FORMARLA POPORULUI ROMAN 259
www.dacoromanica.ro
260 SLAVII
www.dacoromanica.ro
ROLUL SLAVILOR IN FORMARA POPORULUI ROMAN 261
www.dacoromanica.ro
262 SLA.VII
www.dacoromanica.ro
ROLUL SLAVILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 263
www.dacoromanica.ro
264 SLAVII
www.dacoromanica.ro
ROLUL SLAVILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 265
www.dacoromanica.ro
266 SLAVII
www.dacoromanica.ro
ROLUL SLA.VILOR IN PORMAREA POPORULUI ROMAN 267
www.dacoromanica.ro
268 SLAVII
www.dacoromanica.ro
SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 269
www.dacoromanica.ro
2 70 SLAVII
www.dacoromanica.ro
SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 271
www.dacoromanica.ro
272 SL AVII
www.dacoromanica.ro
SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 273
Tirana 174filuatia. -
Glad
intre Tisa,
Mure si Dundre, adicti In Banat. In lupta care se da cu Ungurii,
despre care se afirma ea ar fi fost de origine din Vidin
,
are In dal% de armata lui i ajutorul Cumanilor, Bulgarilor i Vla-
hilor. Al treilea ducat era la rsttrit de Muntii Apuseni, in Ardealul
propriu zis. Aci domnea un Roman, Gelou (Gelou quidam Blacus:
vezi fig. 107). Locuitorii Vrii erau Vlahii i Slavii (Blassi et Sclaui);
19
www.dacoromanica.ro
274 SLA VII
www.dacoromanica.ro
SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 275
www.dacoromanica.ro
276 SLAVII
www.dacoromanica.ro
SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 277
loe asemenea asimilAri etnice. Caci, trebuie s'o spunem Inca data,
amestecul de straturi de populatie diferita, cu drepturi diferite
i de origine etnica diferit, nu constituie ceva unic sau caracte-
ristic nou6 Romnilor. Aproape peste tot, in Europa, s'a int4m-
plat In evul mediu acest proces. Multe din natiunile de azi au re,
zultat din amestecul a diferite straturi de populatie de origine di-
ferita. Francezii s'au nascut din amestecul Galilor, care erau
Cu Romanii i apoi a Galoromanilor cu Francii, care erau Germani,
Francii au supus pe Galoromani, au devenit stgpanii parnantului
pe care i 1-au Impartit intre ei i au constituit patura dominanta,
conduatoare. Ceca ce nu i-a Impiedecat ca sa fie absorbiti cu tim-
pul de catre supuii lor, de Galoromani, cari erau mai numeroi
i aveau un nivel superior In ce privete civilizatia i cultura. En-
glezii provin tot ala dintr'un amestec de batinai Celti cu Saxoni
germani, i cu Normanzi, cari vorbeau bimba franceza. Normanzii
cnd au n'avlit In Anglia i au ocupat-o, in urma luptei dela Has-
tings (1066), i-au impartit pamantul intre ei, au format patura
co.nducatoare a tarii, avand drepturile politice i au impus ca limba
a statului bimba franceza, adicd dialectul francez vorbit de ei.
Pana tarziu, Anglia a avut in cancelaria ei aceasta limba, pe care
grosul populatiei anglo-saxone n'o lntelegea. Totui, ca. i In Franta,
ca i la noi, elementul cuceritor, in cazul acesta Normanzii, a dis-
parut cu vremea in mijlocul populatiei supuse care a ispravit
prin a da numele ei i poporului rezultat din noul amestec etnic i
statului. Mai departe, Italienii au i sange longobard adic6 germanic
in vinele lor. Cand s'au aezat Longobarzii In campia ma'noasa a
Padului, ei au luat in stpanire p6mantul i au format patura
conducatoare. Cu timpul ins4 au disparut i ei in mijlocul bati-
nagilor romanici. Acelai lucru s'a petrecut cu Bulgarii, la sudul
Dunarii. Au supus pe Slavi, au format elementul dominant politic,
care a fost asimilat apoi, treptat, treptat, de &Are supuii lor mai
numeroi. Intru c'ett ar fi deci extraordinar ca i cu poporul nostru
&I se fi petrecut un fenomen similar ? Dimpotriv4, ar fi fost extra-
ordinar, ca in mijlocul unei Europe romanice, in plin amestec
etnic, noi singuri sa fi facut exceptie, s'a' fi constituit un fel de in-
sula. Daca amestecul intim cu Slavii n'a fost recunoscut Ora
acum, daca nu i s'a acordat atata vreme atentia pe care o meritqi
daca mai ales nu s'au tras consecintele in ce privete explicaTea
www.dacoromanica.ro
278 SLAVII
BIBLIO GRAFIE
SIMS: I. C. JIRECEK, ReCeRZia Cartii, lui G. WEIGAND, Vlacho-Meglen,
In Archiv f . sl. Phil., XV (1892), p.91-102; 2.1. BOGDAN, Originea voevodatului
la Ronzdni, in An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., s. 2, t. XXIV (1901-2) p.
191-207; 3. I. BOGDAN, Despre cnejii romdni, in An. Acad. Rom. Mem. Secy.
1st., s. 2, t. XXVI (1903-4), p. 13-44 ; 4. I. BOGDAN, Istoriografia romdnd gi
problemele ei actuale, Bucuresti,1905, 33 p. in 4'; 5.5. PuscAnru, Sohodol. V alea
Seacd, in Cony. Lit., XL (1906), p. 458-61; 6. I. BOGDAN, Documentul Rt'i ze-
nilor din 1484 f i organizarea armatei moldovene En secolul XV, in An. Acad.
Rom. Mem. Secy. 1st., s 2, t. XXX (1907-8), p. 361-4.41; 7. C. JIREOEK,
Geschichte der Serben, vol. I, Gotha, 1911, XX + 442 p. in 8'; 8. D. Russo,
Elenismul In Romdnia. Epoca bizantind gi fanariotd, Bucuresti, 1912, 70 p.
in 8*; 9. C. GIURESCU, Vechimea rumdniei En Tara Romdneascd f i legdtura
lui Mihai V iteazul, In An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., s2, t. XXXVII (1914
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 279
15), p. 479-543; 10. C. GIURESCU, Despre runzdni, in An. Acad. Rom. Mem.
Sect. Ist., s. 2, t. XXXVIII (1915-16), p. 191-246; 11. C. GIURESCU, Despre
boieri, Bucuresti, 1920, 129 p. in 8'; 12. P. CANCEL, Termenii slavi de plug
In daco-romdnd, Bucuresti, 1921, 63 p. in 8'; 13. IL1E EURBULESCU, Originea
celor mai vechi cuvinte f i institufii slave la Ronzdni, In Arhiva, XXIX (1922),
p. 1-11; 14. L. NIEDERLE, Manuel de l'antiquit slave, vol. III, Paris,
1923-1926, VIII + 246 si VII + 360 p. in 8'; 15. lizoaGu IoaDAN, Runa-
nische Toponomastik, III, Bonn und Leipzig, 1924-1926, III + 298 p.
in 8*; 16. N. IORGA, Les plus anciens Etats slavo-roumains sur la rive gauche
du Danube, in Rev. des Et. SI., t. V (1925), fase. 3 si 4, p. 171-176; 17. P.
SKolt, Les rapports linguistiques slavo-roumains, in Slavia, IV (1925), p.
428-138 si 325-346; 18. WE BIRBULESCU, Individualitatea limbii rorrulne
gi elementele slave vechi, Iasi, 1929, VIII + 534 p. in 8*; 19. N. IORGA, Entre
Slaves et Roumains, in Mlanges Ouspenski, Paris, 1930, p. 41-49; 20. P. P.
PANAITESCU, La littrature slavo-roumaine (XVXVI-e sicles) et son impor-
tance pour l'histoire des littratures slaves, Praha, 1931, 12 p. in 8'; 21. GR.
FDORESCU, Turnul antic dela Turnu-Mdgurele (Cercettiri arheologice din 1936),
Bucuresti, f. a., 12 p. in 8 (Extras din nOmagiu lui Constantin Ifirilescu 11).
22. GR. NANDRIS The earliest contacts between Slays and Roumanians, In
The Slavonic and East European Revicw, XVIII (1939) p. 142-154; 23. AL.
ItoSErn, Istoria Limbii Rorrulne, III. Limbile slave meridionale, Bucuresti
1940, 140 p. In 8; 24. SEXTIL PU*CARIU, Limba rorndnd, vol. I. Privire
generald, Bucuresti, 1940, XIV-I-457 p. in 8; 25. DIMITRIE MACREA, Cir-
culatia cuvintelor In limba romdrui, Sibiu, 1942, 24 p. in 8.
V. si p. 200, nr. 72; p. 244, nr. 5; p. 288, nr. 3 si 5.
www.dacoromanica.ro
BULGARII
Bulgarii, venifi din regiunile cen-
irate ale Asiei, se afeazd la miazdzi
de Dundre spre sldritul veacului al
faptelea. Ei se creftineazd in anut
864, afa dar cu o jumdtate de milenits
dupd no i.
www.dacoromanica.ro
INTBMBIEREA STATULUI BULGAR 281
www.dacoromanica.ro
282 BUL GARII
www.dacoromanica.ro
CRE$TINAREA BULGARILOR. ALFABETUL CHIRILIC 283
www.dacoromanica.ro
284 BULGARII
www.dacoromanica.ro
DECADEREA SI DE SFIINTAREA STATULUI BULGAR 285
asupra tinuturilor dela nord de Fig. 108. Moneta bizantina de aur dela
Dun.re. Nicefor Focas (963-969). S'au gasit
exemplare de acestea si la noi In VIOL
DecAderea i desfiintarea sta-
tului bulgar. Dup moartea lui Si-
meon, statul bulgar decade. Din cauza influentei greceti care
ajunsese atotputernica sosia tarului Petru (927-969) era chiar
o nepoat a imparatului bizantin Roman Lecapenos izbucnesc
rascoale. In 963, o parte insemnat a Bulgariei, cuprinzAnd Ma-
cedonia, se constituie ca formatie independentg, al/rid in frunte
pe un boer puternic din partea locului, cu numele de Nikola. Bi-
zantinii socotesc ea" a venit a,cum momentul s desfiinteze statul
bulgar de pe urma aruia avuseser a,tata de suferit.
incep In 966 sub imparatul Nicefor Focas (vezi fig. 108); diplamatia
constantinopolitan ridica de data aceasta impotriva Bulgarilor
un alt duman anume pe Sviatoslav, conducgtorul Ruqilor dela
Kiew, care a domnit fare 945 vi 972. Acesta primete propunerea
bizanting, se coboar cu bArcile pe Nipru, vi pe Marea Neagh'
ajunge In partea de miagnoapte a Bulgariei. Aci el ocup-a mai
multe orae i cetti i-i aeaza ta,b5ra la Preslavet sau Pres-
lavul mic, pe Dun6re (968). Silit sa se intoarca Jima indat Inda-
rat Pecenegii, noii navg.litori de neam turcesc, asediau Kiewul
www.dacoromanica.ro
286 BULGARII
vp, K ,.
' ,k '- tHi
71.1,r ,-,-;sit.`:
.,.,
,,...
aol. T.,,.... ,.......,
.:. -,...,
,r-
.i.:. . ..,
,
4f1
LC 0 '4
;4).' .7 '' rir 40
..1,; ,.-
-- in
t. , r...,
.1.
. f '
-, .-I--4, '
r.
4.
, ti-
4r
r
''.5.:
.:. ,idr -.1
,._ ,_'?:,
-.,,.:';
. -r-
..
1;...1,gliq;1'0'. - .._(.. :et
d'
_1,.:..... ''..., .&.:1',.w. ! utOTI L''''
f.,, I ?"411%...,....sr.' i:'2
*I/Pr 0..:., ,,,, ,, 44,,,,.. - .9 ,
.. -
'
A
0.
.41.,..41,..,:
Vir.4.,Z *ts./
'Mr , --''' S' '
-...A . It o , t 0 .
a: (
''.. )10
A. . '0Y
3
" .; .
- o'" .:. .
Fig. 109. Tezaurul de mnnete bizantine de aur (106 piese), dintre care cea mai mare parte
dela Vasile al II-lea Bulgaroctonul si dele Constantin al VIII-lea; g&sit la Bisericuta (Dino-
getia), In fate Galatilor, In August 1939, cu prilejul slipaturilor arheologice.
www.dacoromanica.ro
DECADEREA I DESFIINTAREA STATULUI BULGAR 287
www.dacoromanica.ro
288 BULGARII
BIBLIOGRAFIE
Bulgaril: 1. FR. MIKLOSICH, tber die Wanderungen der Rumunen in den
dalmatischen Alpen und den Earpathen, Viena, 1897, 66 p. in 4; 2. W. N.
SLATARSKI, Geschichte der Bulgaren, vol. I, Leipzig, 1918, X + 182 p. in 16*;
3. B. CONEV, ERIIKOHHH BaRIIMHOCTIf memAy B-BarapH H FyAMHII, Sofia,
1921, 158 p. in 8'; 4. ST. MLADENOV, Vestiges de la langue des Protobulgares
touraniens d'Asparuch en Bulgare moderne, In Rev. d. Et. Si., I (1921), p.
38-53; 5. THEODOR CAPIDAN, Raporturile lingvistice slavo-romilne. I. In-
fluenfa romdmi asupra limbii bulgare, In Dacorom., III (1923), p. 129-238;
.6. JULIUS MORAVCSIK, Zur Geschichte der Onoguren, in Ung. Jahrb., X (1930),
la. 53-90; 7. KR. MIJATEV, armrpacinmecHie maTepianu 1137. fIpeczaHa, In
Byzantinoslavica, III (1931), p. 383-403; 8. A. VAILLANT i M. LASCARIS, La
date de la conversion des Bulgares, In Rev. d. Et. Si., t. XIII (1933), p. 5-15;
9. FR. DVORNIK, Les legendes de Constantin et de Mthode vues de Byzance,
Praha, 1933, X + 443, p. in 8'; 10. fIerbp.t. Mratirmein, 14cTopmi Ha
+5.bilrapmum Hapoxh, tomul I, Sofia, 1942, in Is.
Vezi i p. 279, nr. 23 i 24.
www.dacoromanica.ro
UNGURII
Duo& ce s'au (local In pustd, in
anal 896, Ungurii au allal de *found-
tatea Tdrii Transilvane unde domnea
Gelu Romdnuf
(Cronica notarului anonint al
regelui Bela).
www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU voEvozir ROMANO-SLAVI
www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU VOEVOZII ROMANO-SLAVI 293
www.dacoromanica.ro
294 TJNGURII
www.dacoromanica.ro
CRE$TINAREA UNGURILOR $1 OCUPAREA ARDEALULUI 295
r,
Fig. 110.s Aquamanil o de broils, pentru plistrat apa sfintita, gasit In 1906
In ',Hum dela Ineu (ud. Arad). Secolul al XII-lea. (Museul din Budapesta).
rauri in al caror nisip se culege aur i aurul acelei rari este prea
bun i. Dupa ce invinge pe Gyula, regele pornete Impotriva unui
alt stapanitor anume Kean, ducele Bulgarilor i al Slavilor i
(ducem Bulgarorum et Sclavorum), careli avea ducatul sau
noi zicem voevodatul In parrile sud-estice ale Transilvaniei, *In
locuri foarte tari prin aezarea lor. Si cu multa truda poves-
www.dacoromanica.ro
296 UNGURII
www.dacoromanica.ro
COLONIZAREA. SAMOR. SECUII 297
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
!uolnej, !peprsto ap npglui vasuasua e.laza4e `pieour,u BLI
.-, 4 Iv "., - .-
.. dz.., ,.
,-. .. , ' - .- - ,,_. .z.
,.:.-,9., &,.... , -.-. ..:.
...,,
-- '.? kre34. - -
L
0, 3'' ' " ".". .' e,' ..0
..... .L .:........,1.. L
. ...." kt.r i ' . " '' " - .4i:
.
_
- - ,-,.., , - *Aar
-
.-t-5=',:v . ' '- t ' ' '..r. ' '
rp...., Or
.. . i.,.-. L
SITUATIA ELEMENTULUI ROMANESC IN ARDEAL 299
www.dacoromanica.ro
.300 UN GURII
www.dacoromanica.ro
SITUATIA ELEMENTULUI ROMANESC IN ARDEAL 301
www.dacoromanica.ro
302 IMTGURII
www.dacoromanica.ro
SITUATIA ELEMENTULUI ROMANESC IN ARDEAL 303.
www.dacoromanica.ro
304 UN GURII
www.dacoromanica.ro
/NFLUENTE RECIPROCE ASUPRA LIMBII 3(5
www.dacoromanica.ro
306 UNGURII
fatu), rippa (din rapa), csuta (din chit, ciuta), in afara de o serie
Intreaga, intrate mai tarziu, In epoca moderna,
In toponimia ungara pomenita In documentele secolelor XI
XV, numirile de origine romaneasca Bunt In numar apreciabil.
In primul rand, trebuie BA notam numele raurilor mai insemnate:
Maros (Morisius In anul 1218; Morus 128g; Moros in 1289; Maros
In 1441) din romnescul More, Mure. 2. Szamos (Szamos In 1114;
Somysius In 1269) din Someq. 3. Koros (Crys In 1075; Cris in
secolul al XII-lea ; Keres In secolul al XIV-lea) din Cri. 4. Olt
(Alt In 1211, Olth in 1233) din vechiu romanescul Alt, azi Olt).
In Sacuime gasim paraul Szk-asz adica In romnete paraul
sec , partea ultima a, numelui unguresc fiind chiar traducerea celei
dintai, adica a cuvantului romanesc sec. Tot dela populaIia ro-
mano-slava au luat Ungurii unele nume de orae i sate, ca de
pilda: 1. Brass6 (Brassu In anul 1271; Brassoviensis In 1295) din
Braov. 2. Rozsny6 (Rosnou In 1331; Rasnow in 1377) din Rajnov.
3. Tapolcza sau Taplocza din Toplita. 4. Nagyszeben (Cipiniensem
In 1192-1196; Scibin In 1200; Zebeniensi In 1223) din vechiul
romanesc Sibili (azi Sibii), etc.
In ce privete vieata de stat, trebuie sa observam ca cel mai
mare dregator din Transilvania, poarta nuraele romano-slav de
voevod. Ungurii 0-au InsuOt deci numirea pe care au gsit-o la
venirea lor In Ardeal.
In deosebi puternica a fost influenla romaneasca asupra Se-
cuilor. Limba lor, portul, construcVa casei precum gi obiceiurile
arata ea relatiile cu populaIia batinae, romilneasca, au fost din
cele mai stranse.
BIBLIOGRAFIE
Ungurii: 1. EUG. CSUDAY, Die Geschichte der Ungarn, ed. 2, vol. III
(Pressburg), 1900, 506+572 p. in 8'; 2. R. RosErri, Despre Unguri qi episco-
piile catolice din Moldova, In An. Acad. Rom. Mem. Seq. 1st., s. 2, t. XXVII
(1904-1905), p. 247-322; 3. AKOS VON TIMOR, Ungarische Verfassungs-
und Rechtsgeschichte mit Bezug auf die Rechtsentwicklung der westlichen Staaten,
ed. 2, Berlin, 1909, XVI + 835 p. in 8'; 4. N. IoRGA, Histoire des Roumains
de Transylvanie et de Hongrie, vol. III, Bucuresti, 1915-1916, 414 + 404 p.
in 160; 5. N. IORGA, Les plus anciennes chroniques hongroises et le pass des
Roumains, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., IX (1921), p. 193-223; 6. T.
www.dacoromanica.ro
BIRLIOGRAFIE 307
21
www.dacoromanica.ro
N OI INVAZIUNI TURCE p`I : PEC ENE GII
1 CUMANII
Pddurea Romnilor fi a Pecenegi-
lor e din Ardeal, dailf spre hissing &fifer
in anti( 1224.
(Diploma regelui Andrei
al II-lea al Ungariei).
www.dacoromanica.ro
PE CENE GII 309
www.dacoromanica.ro
310 NOI INVAZIUNI TURCE$TI: PECENEGII $1 CUMANII
www.dacoromanica.ro
CUMANII 311
www.dacoromanica.ro
312 701 INVAZIUNI TURCE$TI: PECENEGII SI CUMANII
e
*,
Fig. 114. Vas de aur din tezaurul peceneg dele Siln-Nicolaul Mare (Tirnis-Torontal). Circa
900-920 dupA Cluistos. (Muzeul din Budapesta).
www.dacoromanica.ro
CUMANII 313'
www.dacoromanica.ro
314 NOI INVAZIUNI TURCE$TI: PECENEGII $1 CUMANII
si-au luat ramas bun dela el, punandu-i in chimir multime de bani
de aur si de argint i zicandu-i fiecare: and voi ven i eu in ceea
lume, imi vei intoarce ceea ce-ti imprumut. Iar el raspundea :
asa voi face negresit. Marele rege al Cumanilor i-a dat apoi niste
scrisori adresate predecesorului sau, fostului rege, unde atesta
(zisul ostas) traise foarte bine i ca-i slujise tot asa, pentru care
ruga sa-lrasplateasa. Apoi ostasul a fost bagat in groapa de viu im-
preuna cu stapanul sau i cu calul, groapa s'a astupat cu sanduri
bine tintuite i toata oastea s'a apucat s arunce deasupra-i pa-
mant i pietre, astfel c, inainte de a se inopta, in memoria celor
ingropati, s'a 1nl-tat deasupra lor o mare movila o.
5tim in mod sigur a au existat legaturi intre Romani i Cu-
mani. and se revolta Petru si Asan, in 1185, impotriva Bizantini-
lor i sunt batuti la 1nceput de acestia, ei se retrag peste Dunare,
la Cumani, i vin de aci cu ajutor armat. Sotia lui Ionita, 4 regele
Romanilor si al Bulgarilor , era de asemenea o Cuman. 5tim apoi
ne-o spune Ana Comnena c in expeditiile lor de prada in Pe-
ninsula Balcanica, navalitorii Cumani erau calauziti in treatorile
Balcanilor de Romnii care locuiau acolo.
Influenta Pecenegilor i Cumanilor asupra poporului nostru.
Pecenegii i Cumanii au stat in tinuturile noastre mai bine de trei
sute de ani. E firesc deci sa fi ramas urme dela dansii in toponimia
In limba noastra. 0 parte din cuvintele care se socotesc de obicei
turcesti, dela Turcii osmanlai, se poate foarte bine s vie dela Turcii
cestilalti mai vechi. In aceasta categorie credem c intra o serie de
cuvinte in legatur Cu viata pastoreasa i rural In genere, ca de
pilda cioban, awn, corhand vet' taf, beci, altele privind viata militar:
dusman, buzdugan, sau cea social: toiu, poate i mire. Cercetrile in
aceasta directie aunt abia la inceput, asa Inct numarul lor va
spori probabil. Nu e exclus de asemenea ca unele cuvinte consi-
derate pang acum drept unguresti sa aiba in realitate aceeasi origine.
In toponimie ne-au ramas ateva urme evidente. Astfel sunt,
In ce priveste pe Pecenegi, paraul i satul Peceneaga in judetul
Tulcea, pildurea Peceneaga In judetul Braila, muntele Picineagul
din Muscel, apoi Peceneaga, afluent al Buzaului, Pecenisca sau Pe-
cenicica in Caras, Pisineaga in Hateg. In judetul Fagaras gsim
Besinbav sau Besimbay, iar langa Sibiiu Dealul Besinoului, forme
care se explia prin numele unguresc Bessenyo dat Pecenegilor.
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA PECENEGILOR $1 CUMANILOR 31f)
www.dacoromanica.ro
316 NOI INVAZIUNI TURCESTI: PECENEGII I CUMANII
www.dacoromanica.ro
ROMA.NII DIN PENINSULA BALCANICA
Prea seumput flu al nosh u infra
Hristos, 10110, ilustrul rege al But-
garilor fi .Romanilor
(Scrisoarea din 1204 a Papel
Inocentiu al III-lea).
www.dacoromanica.ro
318 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA.
www.dacoromanica.ro
REGIUNILE ROMANESTI DIN PENINSULA BALCANICA 319
www.dacoromanica.ro
320 ROMANII DIN PENINSULA. BALCANICA
www.dacoromanica.ro
REGIUNILE ROMANEFTI DIN PENINSULA BALCANICA 321
www.dacoromanica.ro
322 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA
www.dacoromanica.ro
REGIUNILE ROMANESTI DIN PENINSULA BALCANICA 323
www.dacoromanica.ro
324 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA.
www.dacoromanica.ro
RASCOALA ROMINILOR $1 A BULGARILOR 325
www.dacoromanica.ro
;326 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA
www.dacoromanica.ro
IONITA, REGELE BULGARILOR BI AL ROMANILOR 327
www.dacoromanica.ro
323 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICI
tilor. Ionit s'a folosit de rgazul pe care i-1 acorda pacea cu Bi-
zantinii spre a consolida statul sub raportul juridic international.
In acest scop se adreseazA Papei Inocentiu al 111-lea cerndu-i:
1. Coroana de tar 0 sceptrul. 2. Demnitatea de patriarh pentru
arhiepiscopul bisericii bulgare 0 valahe. Papa, la randu-i, cere lui
Ionita supunerea fat de Roma in cele bisericeti. Dupa o serie
de tratative, la 7 Noemvrie 1204, trimisul Papei, cardinalul Leo,
unge pe arhiepiscopul Vasilie in Tirnovo ca primat al Bulgarilor
0 Vlahilor ceea ce corespundea in apus cu titlul de patriarh
dOndu-i haina episcopal 0 insemnele. A doua zi, la 8 Noemvrie.,
acela0 cardinal incorona 0 pe Ionit ca rege al Bulgarilor 0 al
Vlahilor , nu ca tar (imperator) cum se atepta el 0-i dklea dia-
dema, sceptrul qi bula sau hrisovul de recunoatere, trimise toate
de Papa', impreung ca un steag cu chipul apostolului Petru. Tot-
deodat, ii conferi i dreptul de a bate monet. IonitA; la randul
au, d'Odea cardinalului spre a-1 transmite Papei actul prin care
el, boierii 0 intregul cler se indatorau a se supune bisericii romane
0 a urma legile i ritualul ei. Se specifica de asemenea ca terito-
riile noi ce s'ar addoga statului lui Ionit vor avea acela0 regim.
Cardinalul plecO la Roma, luAnd cu el 0 doi copii cari sd invete
latinete spre a deveni grOmatici.
Nationalitatea Asanqtilor ca qi titlul lui Ionit a dat natere
la o indelungatd 0 apring discutie in istoriografie. Invatatii
bulgari contestO cei mai multi dintre ei originea roman6 a
lui Petru 0 a fratilor sOi. Acetia ar fi Cumani sau chiar Bulgari.
Pe de alt6 parte, titlul lui Ionit de rege al Bulgarilor 0 al Vla-
hilor n'ar reprezenta titulatura originald pe care 0-o dklea acest
monarh in actele sale, ci una modificat de cOtre cancelaria papara"
care a schimbat pe 4 Graecorum aga cum era in hrisoavele slave
dela Tirnovo, in Vlachorum . IonitO n'ar fi fost deci rege al
Bulgarilor 0 al Romnilor ci al Bulgarilor 0 al Grecilor .
Aceast pArere a fost insu0td 0 de ctiva din istoricii notri care
s'au grbit astfel, Mil o examinare mai ananuntit, BO anuleze una
din faptele cele mai insemnate ale Romnilor din Balcani. Se cuvine
deci, inainte dea trece mai departe, s" cercetm amndou chesti-
unile, adica atAt nationalitatea Asanetilor cat 0 titlul lui Ionit.
In ce privete pe cea dintai, nici n'ar mai fi necesara, propriu
zis, o discutie. i daa unii dintre invOtatii mai biltrAni ai veci-
www.dacoromanica.ro
IONITA, REGELE BULGARILOR SI AL ROMANILOR 329
www.dacoromanica.ro
130 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA