Sunteți pe pagina 1din 266

MIHAI VITEAZUL

www.dacoromanica.ro
V'Etrth, "
- -T"
RI'

k`ce

1..sA

Vf
11

fr"\Surn

Torn _fief? 0;4W...<711;ttiemetri Czierrir 7<estr..


CS-letmt, et EtAtit, Sutraw.../1"frx.CoffevraLro.-Sur
/49tiia,..i9tzger-4, ofitzottzr sairat:. etsito...tr" 4i
ee air aortertraren?'"cii-la. di-t/ew.r
.r. C. 4/ Y./I-rite, 4g -Ca...tr:/ri aect,rwm
jrortttri,
.

..- I
i!,114,

_ -
6Aver .0C/ . 41(

Mihai Viteazul de pictorul Sadeler, Praga, 1601

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL
DE

P. P. PANAITESCU

BIICDRESTI
FUNDATIA REGELE CAROL I
1, Strada Wilson, 1
1988

www.dacoromanica.ro
Pi (
.,..,,,,,
6)".

INTRODUCERE
Figura lui Mihai Viteazul a ie§it azi din legend pe masura
ce martmiile din vremea lui ni-1 arata In adevgratg lumina. El
devine tot mai mult, pentru tine vrea sg vadg, o realitate vie.
Cineva poate trgi azi cu mintea vremea marelui erou roman,
ascultand glasul celor de atunci. Documentele autentice, de prima
mane, au ie§it la iveala de pretutindeni.
Totufli, pentru o interpretare noug, cum urmeaza sg fie aceasta
carte, trebuia cercetat §i mai adanc, In arhivele neatinse Inca.
De aceea, alaturi de ea, am dat un volum de documente, multe
din ele cu valoare psichologicg pentru intelegerea figurii lui Mihai
§i a vremii lui 1). Aceste documente sant scoase mai ales din arhi-
vele polone, dar iii In acea colectie §i in acest studiu se vor ggsi
documentele interne §i interpretarea lor, care lgmuresc impre-
jurgrile dinguntru ale domniei lui Mihai. Pe langg aceste docu-
mente inedite, am pus la contributie o eerie de carti §i studii mai
mgrunte aparute in -Wile slave ce ne inconjoarg: Iugoslavia,
Bulgaria, Po Ionia, Cehoslovacia fli Rusia, neintrebuintate de
istoricii no§tri, cu nadejdea a vor lumina unele colturi rgmase
In umbra din istoria lui Mihai Viteazul fiii a imprejurgrilor In
mijlocul carora a trait. Aceasta este, algturi de publicaldile §i stu-
diile cunoscute de pang acum, temeiul de mgrturii al acestei carti.
In ceea ce prive§te tratarea subiectului, ea este In primul rand
o carte de interpretare rii numai in al doilea rand o povestire a
faptelor.
Interpretarea sau explicarea acestei epopei a trecutului nostru,
se intemeiazg pe metoda de a porni dinguntru In afarg, nu dela
9 P. P. Panaitescu, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,
Bucuresti, Fundatia Regele Carol I, 1936.

www.dacoromanica.ro
8 MIHAI VITEAZUL

relatiile politice externe, ci dela situa %ia socials §i politica interns


a Orli in vremea lui Mihai, cercetand starea economics §i cea de
spirit a claselor sociale, organizarea armatei §i a bisericii. De
aci numai pot porni explicaiile adanci ale faptelor lui Mihai
§i ale celor ce-1 inconjurau. In ceea ce prive§te imprejurarile din
afara, alaturi de legaturile lui Mihai cu Habsburgii, bine studiate
§i cunoscute, e nevoie sa privim mai adanc in lumen balcanica,
in imprejurarile de atunci din Serbia §i Bulgaria, in situatia poli-
tica §i socials din Polonia, in politica Moscovei fats de Mihai,
lucruri putin cercetate.
Daca am pornit dela elementele vietii interne, nu trebue totu§i
sa vedem politica lui Mihai Viteazul inter) conceptie pur locals:
rascoala impotriva Turcilor numai din cauza apasarii fiscale
turce§ti §i apoi de aci, in chip logic, toate cuceririle marelui domn.
Astazi, santem departe de aceasta intelegere a lucrurilor. Se pot
desprinde din curentele conducatoare ale vremii, care au deter-
minat actiunea politica a lui Mihai, patru imprejura'ri mai in-
semnate. In primul rand, cu toate aparentele contrare, Mihai
reprezinta politica marilor boieri- proprietari din Tara Roma.-
neasca §i mai ales din Oltenia. S'a ridicat din mijlocul lor §i a fost
aproape tot timpul, ca domn, prizonierul lor. In al doilea rand,
mi§carea de de§teptare politica a ortodoxilor din Balcani §i dela
Constantinopol a avut in Mihai pe eroul ei; ea n'a fost provocata
de ridicarea lui Mihai impotriva Turcilor, ci dimpotriva a fost
anterioara §i 1-a adoptat drept conducator. Pe de alts parte,
rascoala lui Mihai impotriva Turcilor se incadreaza in cruciata
catolica a Contra Ref ormei, problems azi deplin lamurita. In
sfar§it, rivalitatea politica §i economics polono-austriaca pentru
tarmurile Dunarii §i ale Marii Negre este hotaritoare in politica
Orientului din acea vreme. Mihai Viteazul s'a gasit intre tale
doua aspiratii rivale ale puternicilor sal vecini §i a fost sdrobit
de intalnirea lor. In centrul acestor imprejurari, figura lui Mihai
ramane o personalitate puternica §i originals a neamului nostru.
Caracterul sau triplu, de razboinic, de boier roman §i de domn
ortodox, reiese din ce in ce mai bine §i aceasta carte este o con-
tributie la lamurirea lui.
Astfel inteleasa cercetarea de fata, se vede de ce nu s'a putut
pastra Q metoda pur cronologica in expunerea faptelor. Faptele
de ordin social §i religios, organizarea armatei, starea boierimii

www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 9

§i situatia economics a regiunilor Dunarii de. Jos au trebuit sa


fie expuse In Intregime la Inceput, ca pe temeiul cunoa§terii for
8a putem paqi la consecintele for In viata politica. Pe de alts
parte, aceasta opera de lamurire In linii marl fiind scopul prin-
cipal al lucrtirii, faptele politice gi relatiile diplomatice, de§i n'au
fost neglijate, au fost expuse mai pe scurt cleat In alte lucrari
asupra vietii marelui domn.
Istoria lui Mihai Viteazul a mai fost tratata la noi, nici nu
se putea ca aceasta figura, culmea cea mai lnalta a istoriei noastre,
alaturi de y5tefan cel Mare gi de regele Ferdinand, sa nu fi atras
atentia istoricilor, can aveau datoria sa-i scrie istoria pentru
poporul nostru. Inceptuul cu nemuritoarea scriere a lui Nicolae
Balcescul), avem apoi lucrarea banateanului I. Sarbu 2) §i cea
de curand aparuta a d-lui N. Iorga 8), care singur a dus la capat
greaua sarcina de a da o istorie completa a marelui erou, celelalte
doua ramanand neterminate.
Incercarea noastra de a relua istoria lui Mihai Inca °data,
dupa aceste scrieri, s'ar parea o Indrazneala neingaduita. Credem
Insa ca, fara a qtirbi nimic din meritul predecesorilor cari au mere
pe aceemi cale, Vara a socoti ea scrierile for au nevoie sa fie Inlo-
cuite, alaturi de interpretarea for §i de felul cum au vazut faptele,
mai Incape gi acest chip de a be trata §i de a be Intelege din pa-
ginele urmatoare. Nu este prea putin pentru figura lui Mihai,
pentru amintirea lui, ce trebue pastrata acestui popor, ca sa fie
concentrate asupra lui fortele a cat mai multi cercetatori. Astfel
Intelegerea faptelor qi a vremii lui va ieqi mai deplina.
Bucurefti, Decemvrie 1935.

1) N. Balcescu, Romanii sub Mihai Vodd Viteazul, ed. Casei $coalelor,


Bucuresti, 1908.
') Ion Sarbu, Istoria lui Mihai Viteazul domnul Tdrii Romdnefti, 2
volume, Bucuresti 1904 si 1907.
3) N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, 2 volume, Bucure.ti, 1935.

www.dacoromanica.ro
ORIGINEA LUI MIHAI VITEAZUL
Plitra§eu eel Bun. In istorie soarta i faptele unui om se 'Amu-
resc mai totdeauna prin legaturile lui de sgnge, el merge pe cgile
pe care 1-au lmpins stramoqii, pastrand ceva din dragostea sau
din ura lor, din atmosfera §i mediul In care au crescut.
Mihai s'a intitulat, fiul lui Patraficu, domn muntean care a
domnit Intre 1553-1557 (Decemvrie). Patrapu era din cea mai
bung vita domneascg, fiul lui Radu Paisie1), cel iubit de boieri
titi de lag 2), spre deosebire de urma§ul §i du§manul sau, Mircea
Ciobanul, ucigatorul boierilor. De aceia§i simpatie se bucura $i
fiul lui Paisie, Patrapu, cel « venit dela Turci 0), caruia i s'a
zis 4 cel Bun *. # Au domnit bine Ora §i boiarii, fara vrajbi, fara
morti, farg prgzi, precum tuturora le place, pentru aceea §i Bun
1-au numit * 4). In luptele cu Mircea simpatia boierilor Inconjura
pe Radu Paisie §i pe fiul sau, erau socotiti ca stapanitorii de drept
impotriva uzurpatorului.

1) St. Greceanu, Genealogii, II, p. 382, se lndoieste de faptul ca Patrascu


ar fi Post fiul lui Radu Paisie, pentructi acesta murit In exil departe, la
Turci §i pentruca nu pomeneste pe fiul sau Petre Intel) danie. Dar Patrascu
a venit tocmai dela Turci (Cronica zisa a lui Constantin Capitanul, ed. Iorga,
p. 63 $i Hurmuzaki-Iorga, doe., XI, p. VII) si mai ales Ii poarta numele
(Radii Paisie este Petre dela Arges), ca §i fiul situ, Petre Cercel. Fiul acestuia,
Marco, poarta si el numele unui fiu al lui Radu Paisie.
2) Pentru Radu Paisie si lupta lui cu Mircea Ciobanul, povestirea bulga-
reasca a calugarului Matei, Via(a Sf. Nicolae dela Sofia, In anexe la Syrku,
Ogeplut Has acropia nwrepaTypnburs caomeuiff Bonraps a Cep6owb,
(Incercari asupra legaturilor literare Intre Sarbi ¢i Bulgari), St. Peters-
burg, 1901.
2) Cf. mai sus si Iorga In introducere la Hurmuzaki, Doc. XI, p. VIIVIII.
') Cronica (Const. Capitanul), ed. Iorga, p. 63.

www.dacoromanica.ro
12 MIHAI VITEAZUL

Sit fi fost Mihai in adevar fiul acestui domn iubit §i venerat


de Cara? De mult s'ar fi latit vestea despre un urma Minas in
Cara, chiar nelegitim, al domnului a earth amintire era In mintea
tuturor. ySi totu§i nimeni nu a §tiut de originea domneasca' a lui
Mihai pans la urcarea In scaun.
Pe de alts parte, pe Mihai nu-1 vedem, ca alti pretendenti
fii de domn, r'at'acind In tinerete prin tari striae, fagaduind su-
punere §i bani celor ce i-ar fi putut ajuta. El se ridica Incet, cu
inceputuri umile, pare a fi fost lute° vreme riti negustor, in mijlocul
boierimii de provincie,` cumpZirand mo§ii qi trecand treptat prin
rangurile dregatoriilor. Nimic din aceastii cariera nu arata pe fiul
de domn, a§a cum tfaia kti obipuia sa se poarte pe atunci.
Fiu legitim, In niciun caz nu putea fi, caci cunoa§tem pe mama
lui Mihai, care i-a supravietuit, # doamna* Tudora din Targul
de Floci, nimeni nu i-a spus Bola lui Patra§cu cel Bun. De altfel,
fitim tine a fost ultima so %ie a bunului. domn, doamna Voica,
ce ramane vaduva dupa moartea sotului In Decemvrie 15571).
Se admitea insa de cei mai multi istorici ca frumoasa Tudora a
avut legaturi, din pacate, cu Patravu cel Bun,' ca din aceasta
unire nebinecuvantat'a de Dumnezeu s'ar fi na'scut marele domn 8).
La 1601 insa, pe sand Mihai era la Praga, un pictor, Sadeler,
caruia i-a pozat qi care i-a vorbit deci, aerie In jurul mandrului
chip q aetatis XLIII v, adicsa In al 43-lea an al vietii. Mihai s'a
niiscut deci in 1558, iar 4 fatal s'au », Patra§cu, murise In anul
precedent 8). Fire§te, Mihai ar putea fi un fiu postum rf,i Patra§cu
ar fi pacatuit, deci chiar In ajunul mortii, de§i a murit in urma
unei boli lungi, pentru care cerea medici dela Sibiu 4). Totu§i
avem o pricing de indoiala mai mult, pe l'anga toate imprejurarile
turburatoare ale na§terii tainice §i tainuite a viitorului domn.
Pe atunci era datina ca la membrii aceleiaci familii, in lipsa
unui nume de familia care pe atunci nu se obisnuia, sa se poarte

1) Discutia pe larg la I. C. Filitti, Mama gi sotia lui Mihai Viteazul, ed.


II, Buc. 1934. Doamna Voica era din familia Inaintaeilor lui Ivaecu Vornicul
din vremea lui Matei Basarab. Acesta facea parte din familia Menilor,
iar dintr'o alts ramura a familiei doamnei Voica se trag boierii of Bucgani
(Acad. Rom. Doc. original C/. 7 din 21 Sept. 1637).
') Filitti, o. c. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, I, p. 14 ei urm.
9 I. SArbu, Mihai Viteazul, I, p. 58 ei Iorga, o. c., I, p. 11.
1) Iorga, o. c., I, p. 15.

www.dacoromanica.ro
ORIGINEA LUI MIHAI VITEAZUL la

aceleasi nume de botez, ce se repeta din generatie in generatie.


Patrascu eel Bun era fiul lui Petre dela Arges, fiul lui Patrascu
a fost Petre Cercel si am spus ca acesta avea un fiu, Marco, dupa
numele unui alt fiu al lui Radu Paisie. Mihai, un nume care nu
mai fusese In familia domnitoare dela fiul de mult uitat al lui
Mircea cel Baran, avea un fiu care se numea Nicolae. Cand Mihai
a ajuns domn i-a zis fiului sau, Nicolae-Patrascu, cu nume dublu,
lucru straniu si neobisnuit pe atunci la noi1).
Dar pe pecetia lui, fiul lui Mihai poarta numai numele, Io.
Nicolae Voda 2); In actele date In scurta lui domnie ca loctiitor
al tatalui sau in Tara Romaneasca 10 zice Nicolae voevod2) rii
a§a 11 stie $i cronica tarii 4). Patrascu era un nume pe care nu-1
avusese din botez, atunci cand tatal sau, boier fiMd, nu se &Idea
Inca la domnie, $i mai tarziu lumea era obisnuita numai cu numele
Nicolae; el insusi pare ca s'a sfiit sa poarte un nume strain ne-
consfintit de taina botezului.
Mihai, care stia ca e banuit ca nu s'ar trage din os de domn, a
adaus acest nume fiului sau ca o dovada pentru cei ce carteau,
dar azi acest fapt nu tocmai indemanatic ne face sa banuim
$i noi, cu atat mai mult, ceea ce banuiau oamenii de pe vremea lui.
Dar pe langa acestea sant si alte imprejurari care ne arata
lamurit ca marele domn nu se cobora din familia domnitoare,
nu era os de domn, ci s'a format Intr'un mediu cu totul deosebit,
care explica mult mai bine faptele $i purtarea lui in viata $i
in domnie.
Mihai §i Petre Cereal. La sfarsitul veacului al XVI-lea, Etat
de turburat si plin de schimbari, o lupta grea se dedea pentru
scaunul Tarii Romanesti. La moartea lui Alexandru Voda, fiul
lui Mircea-Milos, urmase in scaun fiul sau Mihnea (1577), care
purta numele strabunicului sau, Mihnea cel Rau. Dar in curand,
Impotriva noului domn, se ridica un rival venit dintari departate.
Petre Cercel fiul lui Patrascu cel Bun, fiu legitim, si fost ostatec
la Poarta se afla la curtea lui Henric III regele Frantei, care prin
solul sau la Constantinopol, Germigny, ceru domnia pentru
1) Asa II numeste cronicarul Walter (in Papiu Ilarian, Tezaur, I, p. 50-51)
si asa apare intr'un act privat din 1602 (Papiu Ilarian, ibid, I, p. 385-387).
') Papiu Ilarian, Tezaur, I, p. 387.
') Acad. Rom., doc. XL/86 $i 89, 91, Ms. 2531, f. 17-18,
4) Cronica anonima (Ludescu), ed. Ioanid, p. 64 si 67.

www.dacoromanica.ro
14 MIIIAI viTF.Azuu

frumosul 9i inteligentul pribeag ce se adtipostise la curtea lui.


Caterina de Medicis stria sultanei-valide, rug&nd-o sä sprijine pe
protejatul ei ci cu toate cii. Mihnea se merqinu in scaun cativa
ani cu sume man de bani (peste un milion de galbeni) viirsate
Turcilor, Petre izbuti in cele din urm sal capete domnia la 1583,
fagaduind sume §i mai mari1). Urcat In scaun, Petre incepe Cu
razbunari impotriva partizanilor rivalului sail, banul Dobromir
al Craiovei igi pierdu capul 2). Dar Mihnea veghea, banii lui, Ora
lui titi a boierilor, puserti repede carat domniei lui Petre, care fu
nevoit sal fugal In Ardeal. Aci fu prins qi inchis la Hust in Mara-
mure§, de unde fuge iar in Apus.
Increzandu-se In sprijinul francez, nenorocitul pribeag se
ive§te din nou la Constantinopol, unde Ina. Turcii 11 prind, 11
taie ci-i arunc6 corpul in Bosfor. Capul Au umplut cu paie fu
trimis lui Aron Voda al Moldovei 8). Aceasta o obtinuse Mihnea
cu 50.000 de galbeni 4) §i la Constantinopol pazea Iane banul,
agentul s6u care declara ca 4 n'ar fi nici un pacat sal fie ucis (Petre
Cercel) Cu moarte ruOnoasti, ce s'ar cuveni unui asemenea om...
el, banul, I§i va da toata silinia pentru aceasta #6).
In adeviir, Iane banul 1§i vazu silintele ineununate cu izbilnda.',
fiul lui Patracieu Voda fu ucis lath milg (1590).
In aceasta luptit tragical, in care banii tarii, intrigile boierilor
§i ale diplomaIilor se ciocnira timp de ani de tile, Mihai apare
mereu alAturi de du§manul de moarte al lui Petre Cercel, Mihnea.
In timpul domniei o fratelui sau *, Petre, Mihai nu se ive§te nici
cum intre dregatori 6), era In randul boierilor duemani, din opo-
zille.

9 H. Schachman, Petre Cercel, In Conporbiri Literare, XL (1906), p.


1126 oi urm.
9 Cronica anonimd (Ludescu), ed. Ioanid, p. 46, * Plitru Voda Cercel.. ,,
au taiat pre Mihail vornicul oi Dobromir banul of Gontea paharnicul *. Do-
bromir fugise la venirea In scaun a lui Petre Cercel, dar e prins oi se Intoarce.
Petre Cercel Ii iarta capul *, (Stefulescu, Documente slapo-romdne, p. 274),
dar la Intoarcerea lui Mihnea era raposat (ibid.), ceea ce confirms otirea cro-
nicii, ca In cele din urma, tot a fost taint.
3) SArbu, o. c. I, p. 38 oi Iorga, o. c., I, p. 22-23 oi 39.
4) Iorga, I. c.
5) Hurmuzaki-Iorga, doc., XI, p. 733-734.
9 Iorga, Mihai Viteazul, I, p. 33 i Intre sfetnicii lui Cercel nu-1 gasim,
deli ne-am a.otepta la aceasta I*.

www.dacoromanica.ro
ORIGINEA LUI MIHAI V1TEAZUL 16

La 1583 se casatorise cu Stanca nepoata lui Dobromir banul,


boier puternic i bogat din Oltenia, partizanul lui Mihnea, pe
care 11 taie Petre Cercel, asa cum am vazut1). Indatti ce Ins&
Mihnea Iii reia domnia, Mihai Incepe sa fie rasplatit cu slujbe
§i mesh, ca un om de credinta. La 1.588 Mihnea Intareste mo§iile
din Oltenia ale lui Mihai si ale sotiei lui 2), la 1589 11 chiama la
curte §i-1 numecte mare stolnic, functie pe care o pastreaza In
tot timpul cat a mai domnit protectorul sau 8).
In clipa In care Iane banul din porunca lui Mihnea, obine
la Constantinopol capul nefericitului Petre Cercel, Mihai stetea,
sfetnic credincios, la curtea domnului Tarii Romanesti.
Era Mihai fratele lui Petre Cercel? Putea Incape In sufletul
lui mare atata nepasare, bleat sa fie trup §i suflet cu ucigasii
fratelui eau? Chiar data este asa, ceea ce socotim o imposibilitate
morals, nu intelegem doua lucruri: mai Sinai, de ce a luat mai
tarziu Mihai pe langa. sine In domnie pe Marco Voda, fiul lui Petre
Cercel, 1-a numit nepot i i-a dat chiar locotenent,a domneasca
In Moldova? Se schimbasera sentimentele lui, remuscari tarzu
cuprinsera sufletul lui? Sau cumva voia, de ochii lumii, sa arate
acunz ca era In adevar fratele lui Petre Cercel, lucru pe care-1
uitase atata vreme?
ySi apoi, Mihnea eel banuitor, care arunca banii cu nemiluita

pentru uciderea rivalului eau, se poate sa nu fi stiut nimic? Sit


nu fi simtit primejdia, aducand la curte pe fiul lui Patralcu, care
ar fi putut deveni conducatorul cel nou al nemulOmitilor?
Adaugam Inca un fapt spre a completa tabloul. Iane banul,
agentul lui Mihnea la Poarta, acel care vorbea cu atata salbateca
furie despre Petre Cercel, caruia Ii pregatea moartea, era unchiul
§i protectorul lui Mihai, fratele Tudorii. Acelasi Iane banul, pujini
ani mai tarziu, lntrebuinta de data aceasta marea lui trecere pe
Tanga Turci, ca sa ridice in scaun pe nepotul sau, Mihai Viteazul.
Se faceau aceste lucruri In familie, cu stirea lui Mihai care ar fi
Mout, el domnul a carui trasatura principals de caracter a fost
prea marea sinceritate?

l) Filitti, o. c., Genealogia dela p. 24.


9 Greceanu, Genealogii, II, p. 3871
9 GhibAnescu, Dipanurik tn. sec. XVI (extras din Joan Necuke, 1927),
anii 1589-1591.

www.dacoromanica.ro
16 MIHAI VITEAZUL

Noi nu putem crede aceasta. Descendenta lui Mihai din Pii-


traficu eel Bun este o imposibilitate moralti. Mai de grabs socotim
ca Mihai n'a lost fiul lui Patragcu, a a trebuit sa raspandeasca
aceasta legends ca sa poat4 lua domnia, spre care it mans marea
lui ambitie i Incredere in puterile sale. A jertfit adevarul unei
formule necesare, care se cerea pe atunci pentru a legitima o
stAptinire In Tara Romtmeasca.
Co spun contemporanii. Taina §i nesiguranta asupra originilor
lui Mihai se oglinde§te gi in marturiile contemporanilor celor mai
apropiati ai domnului. Se pare a nu era o taina pentru nimeni
ca Mihai nu era In adeviir fiu de domn. Doar cronicele oficiale
scrise sub, imediata supraveghere a lui sau a sfetnicilor sai, o
afirma pastrilnd Ina o tacere caracteristia asupra tineretii gi
Inceputurilor sale, ca de pilda cronica logoftitului Teodosie, ce
ni s'a pgstrat In traducerea latina (cu schimbari) a lui Baltazar
Walter1) sau cronica boierilor Buzeqti a), care este surprinziltor
de concisit In ce prive§te originea lui Mihai, dand numai In titlul
capitolului Insemnarea s feciorul lui PAtrakscu Voda" »a). Dar alaturi
de. aceste marturii oficiale, cate lndoieli. Compilatia de cronici a
lui Radu Popescu, foarte bine informatA asupra carierii lui Mihai,
ea singura ne dä amanuntul exact ca Mihai n'a fost ban mare
al Craiovei, ci numai ispravnic, loctiitor de ban 4), Incepe pove-
stirea faptelor domnului cu cuvintele: Aced Mihai Voda, dupil
ce au luat domnia, s'a numit ea este fecior lui Patraqcu Vodg,
iar cu adevarat nu se rftie, ca nici un istoric de-ai noritrii sau striin
nu adevereaza tine iaste qi cum au luat domnia, fara -cat din auz
unul dela altul aqa dovedim, ea mums -sa au fost dela Oraq dela
Floci, care fiind vaduvg. §i frumoasa gi nemerind un gelep (ne-
gustor), om mare qi bogat den Poarta Impgrateasc5. rill In casa ei
zabovindu-se catiiva vreme... * 5).

1) Walter, In Papiu, Tezaur, I, p. 8.


1) CA aceasta cronicti este a Buze§tilor, cf. Iorga, Cronicile muntene, Acad.
Rom., memor. ist., ser. II, XXI (1899), p. 10-11.
5) Cronica anonima (Ludescu), ed. Ioanid, p. 46. De asemenea afirmA
cb Mihai e fiul lui Patraru cronica sAseascA a lui Miles, Siebenbiirg1scher
Wilrg Engel, Sibiu, 1670, p. 176.
4) I. Minea Si L. Boga, Lane banal, MO, .1934, p. 30,
5) Cronica Tani Rorrulnegti (atribuita lui C, Filipescu), ed. N. Iorga,
p. 82.

www.dacoromanica.ro
ORIGINEA LUI MIHAI VITEAZUL 17

Dac& aceasta cronic5. este o compilatie mai tarzie, deqi bine


informata, de mai mare credinta este marturia armeanului Petre
Grigorovici din Liov1), unul din diplomatii lui Mihai, omul situ
de Incredere, rare a stat mereu langa dansul. Petre Grigorovici
a scris, probabil pentru informarea cercurilor austriace, o cronia
a vietii. lui Mihai, pierduta In forma originals, dar care s'a p5strat
In compilatia scriitorului ungur Szamoskozy 2). bogate
despre originea i tineretea lui Mihai din aceasta cronicg se apropie
mult de ale cronicii anonime: el spune ca Mihai a fost In tinerete
foarte sarac i faces. negot, dincolo de Dunare, In Moldova 9i In
Tara Romaneasca, mama-sa, o vanzatoare de rachiu, era origi-
nar5. din Targul de Floci, tate lui Mihai era grec (deqi se spune
cu alts ocazie, In aceia§i cronica ca « se numia n ca e fiul lui PA-
traru) 8). La 1600, la Praga, la curtea imparatuluff, un spaniol
scria despre Mihai ca s'a ridicat de foarte jos, « din pulberea p5.-
mantului a §i ca fusese negustor de giuvaericale 4). In sfarrlit, nu
lipseau §i multi care credeau c5. Mihai ar fi fost fiul puternicului
lane banul, astfel afirma bailul Venetiei la Constantinopol, refe-
rind guvernului tau despre urcarea In scaun a viteazului domn 5).
La fel se pronun-t5. §i Polonii din jhrul cancelarului Zamoiski,
Heidenstein §i autorul anonim al jurnalului campaniei cancelarului
din Tara Romaneasca 6). De altfel, e probabil ca prin gelepul cro-
nicii romlinecti qi prin grecul lui Grigorovici, nu se Intelege cleat
tot acela§i Jane banul, protectoral puternic al lui Mihai 7).
Inainte de a vedea cine este acest lane §i ce legaturi au fost
lntre el §i Mihai trebue sit observam ca din cele spuse mai sus
reiese o Incheiere: Contemporanii din -taxa i diplomatii streini
din vremea lui Mihai se Indoiau de originea lui domneasca qi de
aceea circulau tot felul de legende asupra lui. Hotarlt lucru, descen-
denta lui din Paitra§cu nu era privity cu Incredere, ci mai de grab&
socotita ca faurita cu scopul de a se putea ridica In scaunul Orli.

1) Despre Petre Grigorovici Armeanul, vezi mai jos, Cap, XV, paragraf I,
Diplornaga lui Mihai
') I. Crgciun, Cronicarul Szamoskozy, Cluj, p. 20-36.
8) Ibidem, p. 52-77.
4) Veress, Documente, VI, p. 462 -163.
3) Hurmuzald, Documente, III-1, p. 457.
') Vezi mai jos, paragraful urmator.
7) I. C. Filitti, o. c., p. 5-7.

www.dacoromanica.ro
18 /41111AI V1TEAZUL

Toate acestea, a§a dar, Intaresc cele spuse mai Inainte, cum ea
Mihai nu era In adevar fiul lui Patrapu cel Bun.
Iane banul. In a doua jumatate a veacului al XVI-lea Grecii
se infiltreaza tot mai mult In toate arils Imperiului Otoman.
Prin iscusinta for ca negustori, oameni de jos se ridica la situaIii
surprinzatoare, nenorociti can mureau de foame In porturile dela
Mare ci dela Dunare I§i croiesc averi, ajung sa aiba mo§ii $i dem-
nit4i In Principate §i chiar la Constantinopol cuvantul for qi mai
ales banul for trage greu In cumpana, cand e vorba sa fie schimbati
domnii tarilor noastre, spre care au Intotdeauna ochii atint4i.
Unul din aceqtia a fost §i lane banul, despre care lumea spunea
ca era tatal lui Mihai Viteazul. 'Era un om de jos, se tragea din
Epir; un om din apropierea cancelarului Zamoyski, care a descris
luptele Polonilor cu Mihai, 11 numecte pe marele domn «Epirotae
anii filius 0). De sigur ca unul din oracele care a vazut Ince-
puturile carierii lui de negustor a fost Targul de Floci, unde era
ci frumoasa Tudora rachierita, dar Incetul cu Incetul se ridica,
ajunge boier, cumpara mo§ii, ocupa dregatmii.-
E foarte greu sa-i urmarim cariera In documentele timpului,
deoarece nu avea nume de familie, iar In vremea aceeh au fost o
multime de Iani comi$i, paharnici, vistiernici, etc., atat In Tara
Romaneasca, precum gi In Moldova. Cariera lui e Insa legata de
Muntenia §i cred ca n'are a face cu omonimii lui din principatul
vecin 2).
'La 1586 apare ca mare ban al Craiovei In divanul lui Mihnea
Voda 3) ci ocupa aceasta dregatorie fara Intrerupere cat a mai
domnit Mihnea i urma§ul sail, Stefan Surdul, pang la urcarea
In scaun a lui Alexandru cel Rau, In Iunie 1592 4). Dar de fapt
el nu statea la Craiova, unde lasase un ispravnic, loc iitor, ci In
ultimii ani a stat la Constantinopol, centrul afacerilor lui comer-
ciale, avand functia de capuchehaia, reprezentant pe Tanga sultan,

1) A. T. Dzialynski, Collectanea vitam resque gestas I. Zamoiscii illustrantia,


Posnan, 1861, p. 280. Cf. tji o traditie din Zagori (Epir), la Filitti, o, c., p, 7.
1) I. C. Filitti, o. c., p. 7-9, dar lane banul nu e acela§i cu lane vistier-
nicul din a doua domnie a lui Petre Schiopul, cad acesta e vistiernic fArti
Intrerupere dela 1584-1591 inclusiv, o singura persoanA (Ghibanescu, Divane,
p. 31-33), celalalt era deja de mult ban In Muntenia,
8) Iorga, Studii ci Documente, VII, p. 270.
4) Ghibanescu, o. c., p. 32-33...

www.dacoromanica.ro
ORIGINE4 LUI MIHAI VITEAZUL la

a. ambilor domni roman, Mihnea din Muntenia §i Petre Schiopul


din Moldova.' Am vazut cum obtinu el In 1590 capul lui Petre 0
Cercelt dar puterea lui ajunge ma de mare] !neat el dicteaza vointa
lui domnilor, pe cari trebuia sa -i.ajute. Blindul domn moldovean,
Petre Schiopul, ne mai putAnd suferi cererile de bani ale Turcilor,
facute dupk sugestia lui Iane banul, « care sub numele de agent
11 tiraniza la Poartk »1), e silit ea fug6 din tail §i sa duck o viata
chinuita In exil, departe, in Trentin.
CAnd Mihnea fu scos din domnia farii Romane§ti §i silit sa
se turceasca pentru a-§i mantui capul, Iane banul e acuzat ca a
fost pricina acestei nenorociri, el care odinioara aparase pe dome
nul tau. Mai mult, banii pe cari Mihnea Ili trimetea patriarhului
de Constantinopol pentru sprijinul bisericii ortodoxe incapuserk
In mAinile agentului sku, Iane banul, cari ii oprise, l'asAnd pe
bietul patriarh sa se descurce cum va §ti din greutatile in care
se sbatea 2).
In tail, in§ela boierii cu fAgAduieli §i le lua moqiile; astfel avem
plangerea boierilor Brancoveni In divan ca « In zilele lui Stefan
Voevod (Surdul), jupan Danciul dvornicul of Brancoveni, el a dat
acel sat... lui jupan Jane vel ban de Craiova, ca sä aiba cinstEl
§i socotinck. §i sa -i scoatk dregatorie dela 5tefan-Vocia... Milk
§i cinste §i cautare n'au avut nimic, nici i-au scos vreo boierie
dela Stefan-Voda I *3).
'lane banul ne ap are ca un om ajuns prin bani, hrapsaret,, lipsit
de scrupule, una din acele figuri ale Levantului negustoresc,
plin de ambitii materialei.
Cariera lui Mihai e legata de acest om, cAnd lane e ban al
Craiovei, Mihai e ban de Mehedinti, deci subalternul sau 4), apoi
stolnic. Domnia o capata Mihai in parte prin staruiatele la Poartk
ale aceluia§i lane 5). Dar ce nu prevazuse prudentul §i socotitul
1) Esarcu, Documente din Venetia, in Columna lui Traian, VII-2 (1876),
p. 285-286, raport din Pera, 7 Septemvrie 1591. Acela§i lucru spune §i Chro-
r 1 niciin Fuchsio-Lupino-Oltardinuum (Bra§ov, 1847) p. 88 scrisa de Sa§i, care
afirmti ca Petre Schiopul a fugit de teama Banului, a tyrannize maximus .
2) Veress, Documente, III, p. 241. Cf. Matei al Mirelor, in Papiu, Tezaur,
I, p. 336.
') St. Greceanu, Genealogii, II, p. 315.
4) St. Nicolaescu, Documente slavo-rorndne, p. 301, Filitti, o. c., p. 13
§i Ghibanescu, o. c., p, 32.
9 Vezi mai jos.

www.dacoromanica.ro
20 MIHAI *ITEAZUL

Zane s'a intamplat pe neaqteptate, ocrotitul salt din Tara Roma-,


neasca devine Mihai Viteazul i cuteaza sa se rascoale Impotriva
Turcilor, iar acegtia apuca pe Iane $i-1 trag la rttspundere. Nu-i
mai ramane fostului mare ban decat sä se turceasca spre a scapa
cu viata 1).` Mu lt mai tarziu, un fiu al sau, Apostol, devenit Curt
Salam ceauq, se Intoarce In Ora sa caute averile risipite ale tatttlui
sau, dar divanul nu-i ingaduie sa se atinga de nimic, ca Bind
iegit din leage afara ». Apostol se mulOme§te sa lase averea unor
manastiri din Bucure§ti, u pentru sufletul tatani-mieu »2).
Ridicarea lui lane banul fusese, a§a dar, sfaramata din pricina
lui Mihai: A fost aceasta jertfa unui tats? Am vazut ca mai multe
cronici i rapoartele diplomatice ale vremii afirma ca Mihai era
fiul Banului. Heidenstein, secretarul regal din Polonia, care a
stat pe langa Zamoiski, nume§te In cronica lui pe Mihai, intocmai
ca autorul raportului citat mai sus, Bauscius Iani (in text gre-
§eala de tipar, Rani) filius (sa fie Bauscius un nume sau defor-
marea lui Bani ? 8).
Inrudirea lui Mihai cu Iane banul e sigura; faptul ca, pe de
o parte nu se qtia al cui fiu e Mihai, gi pe de alts parte ca ridicarea
lui se datora Banului, a facut pe contemporani sa vada In acesta
pe tatal sau. Credem insa ca aceasta Inrudire nu e cea adevarata.
Cronica oficiala a lui Teodosie logofatul, scrisa sub supravegherea
lui Mihai, pomene§te de lane, numindu-1 u unchiul sau (al lui
Mihai), adica fratele maicii sale, grec de origins, care mai Inainte
dansul fusese ban al Craiovei » §i arata cum prin banii lui, Mihai
capata domnia 4).' Daca Iane era adevaratul tats al lui Mihai,
atunci domnul avea tot interesul sa ascunda acest lucru In cronica
oficiala ci nu 1-ar fi pomenit deloc cu sprijinul salt banes°. De
altfel, unii contemporani se Indoiau de aceasta Inrudire §i un
proces in divan la 1.603 judecat de Radu Serban-Voda, care boie-
rise sub Mihai Viteazul, ajunge la concluzia ca Mihai < facandu-se
ruda cu Iane banul » (prefacandu-se ca este ruda), a luat un sat
de-al lui, ceea ce domnul nu admite i restitue satul dreptilor
1) Daponte, Catalog In Erbiceanu, Cronicarii Greci, p. 168 (Daponte, con-
fund& pe Iane banul cu loan Cantacuzino). Cf. §i traducerea lui C. Georgescu
In Columna lui Traian, 1876, p. 489.
1) Stoica Nicolaescu, o. c., p. 297-298.
a) Heidenstein, Rerum Polonicarum... libri XII, Frankfurt, 1672, p. 307.
4) Walter, In Papiu, Tartu', I, p. 9.

www.dacoromanica.ro
ORIGINEA LUI MIRAI VITEAZUL 21

proprietari 9. 'Este mai probabil ca in aceastA priving cronica


oficiala nu gre§e§te, Mihai era nepotul, nu fiul Banului, deci Iane
era fratele Tudorei.'Sprijinul dat in cariera lui Mihai, a carui tats
nu era cunoscut, a facut pe unii contemporani, gre§it informati,
sA socoatA ca Iane era adevaratul sAu parinte.
Adevarata origine a lui Mihai Viteazul. Tarile romane traisera
mai multe veacuri credincioase principiului dinastic, increzatoare
in drepturile neclintite ale urmaritilor voevodului intemeietor.
Dar in secolul al XVI-lea puterea familiei domnitoare muntene
nu mai insemna nimic in faIa ambitiei cresande a bogatelor familii
boiere§ti §i a amestecului turcesc. Principiul dinastic fusese infrant
dupa turcirea lui Mihnea prin urcarea in scaunul muntean a dom-
nilor moldoveni, yStefan Surdul gi Alexandru cel Rau.
Mihai Viteazul ajunsese tocmai atunci In fruntea boierimii,
care-1 iubea, avea Incredere Intr'Insul pentru inaltele teluri de
libertate tid de aparare ale cre§tinattii, care erau ale ei, ca §i ale lui.
Era omul boierimii, exponentul ei. Atunci, cu voia lui, de sigur,
i-au creat o origine domneasca, ca sä pastreze datina, 1-au facut
fiul bunului domn Patrapu, a carui amintire staruia In Cara si
care pe deasupra fusese vestit ca iubitor de femei 2). Lucrul acesta
nea§teptat nu prea era de crezut, dar aparentele erau salvate.
De altfel, o asemenea descendents domneasca alcatuita in
vederea domniei, nu era un lucru nou in Tara Romaneasca. Bunul
i vestitul Neagoe, cu 80 de ani inainte, iii pusese numele Basarab,
se Muse fiu al lui Basarab cel Tanar, de§i era fiul lui Parvu Craio-
iovescu 8). ySi atunci Neagoe fusese ridicat in scaun de o puternica
partida de boieri, a Craiove§tilor, tot din Oltenia, ca §i In cazul
lui Mihai. Dupa caderea lui Mihai, boierii Buze§ti, tot Olteni,
ridica din mijlocul for pe fostul lui paharnic, erban, 11 fac Basarab
i -1 Incoroneaza domn cu pomposul nume, Radu erban Basarab 4).
erban paharnicul incercase, de altfel, o mikicare Inca Inainte de
Mihai, in vremea lui Stefan Surdul, ci acest domn Ii confiscase

1) *t. Greceanu, Genealogii, II, p. 387, Iorga, Studii i Documente, V, p.


292. Discutia la Filitti, o. c., p. 11-12.
2) Hurmuzaki, Documente, Supliment, I-1, p. 49 $i Iorga, Istoria lui
Mihai Viteazul, I, p. 22.
3) Filitti, Banatul Craiovei Si Craioveftii, p. 45-55.
4) Pentru descendenta prin femei a lui .erban din Parvu Craiovescu,
Greceanu, Genealogii, II, p. 284, tabla genealogicii.

www.dacoromanica.ro
22 MIHAI VITEAZIIII

averile, dar in cele din urma interven %ia puternicului boier, David
postelnicul din Brancoveni, potoli mania domneasca1).
Cine a fost adevaratul parinte al lui Mihai-Voda? Nu se poate
'i gi de sigur ea nici el insugi n'a gtiut.` Era copilul din flori al
unei femei din popor, venita la not in Zara din Epir cu fratele ei,
lane negustorul. La Thrgul de Floci, la gura Ialom4ei, unde se
vindea lana oilor din Baragan, Linea ea o carciuma §i acolo se va
fi nascut fiul ei, menit unui viitor a§a de mare. La lnceput, a dus
viata de negustor a unchiului sau. Incetul cu incetul, pe masura
ce Iane se ridica, s'a ridicat §i nepotul tau, a ajuns boier in Oltenia,
apoi s'a inaltat din treapta in treapta in mijlocul boierimii oltene,
ca un om de tail, ce cuno§tea necazurile §i lupta indaratnica a
lumii de pe atunci. Acolo, in Oltenia, s'a format el, domnia lui
inseamna izbanda boierimii oltene. f
Astfel 11 intelegem mai bine pe Mihai, sbuciumul salbatic al
sufletului lui neciselat de curtile domne§ti, legaturile lui cu cer-
curile grece§ti dela Constantinopol in care traia Iane banul, de
pendenta de boierimea olteana, cu ale carei idealuri §i gretieli s'a
confundat, care 1-a tinut strans fli nu 1-a lasat niciodata sa scape
din mainile ei. Astfel, prin aceasta latura, a fost copilul Orli, din
straturile ei adanci.
In aceasta lumina vedem un alt Mihai Viteazul mai uman §i
mai viu, care nu e scazut prin nimic. De altfel lumina adevarului
este intotdeauna mai de pretuit cleat cea me§te§ugita a legendei.

9 Hrisov al lui Mihai Viteazul, Tirgovi5te, 13 Ianuar 1599, Acad. Rom.,


Ms. Nr, 5152, f. 259 si 283 (traducere noua).

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA IN SCAUN
Inainte de domnie. Tinere %ea lui Mihai a fost sbuciumata,
WA tats, nascut inteun ora§ de negustori pe malul Duna."rii, a
dus viata schimbatoare a odor ce schimba marfuri In °rage §i
-ari diferite. Cronicarul polon al expeditiei lui Zamoiski spune
ca a fost negustor de boi 1), vanzand cirezile din Moldova fii Tara
Romaneasca in Orient ; un diplomat spaniol dela curtea imperials
§tia ca a vandut rii marfuri mai de prel, giuvaericale 2, iar armeanul
Grigorovici, care a stat mereu langa Mihai, poveste§te cum viitorul
domn « a crescut foarte sarac, fost-a §i negustor dincolo de Du
nare, in Moldova §i in toata Tara Romaneasca *3). Lucru cu totul
neobi§nuit intre boierii no§tri din vremea aceea, Mihai §tia turcegte
§i grece§te 4), ceea ce arata lamurit ea a trait In prima tinerete in
alts lume decat aceea de pe mo§iile boierilor, unde erau crescu %i
copiii lor, a cunoscut valtoarea porturilor §i a bazarurilor, unde
se intillnesc limbi multe din toate colturile Orientului.
Ajunsese prin aceasta grea experienta un om care cuno§tea
lumea din Orient, cu care va avea apoi atatea legaturi fii de sigur
'ca va fi trecut §i pe la Constantinopol, unde unchiul sau iqi creeaza
legaturi trainice In nobilimea dela Fanar gi In lumea ortodoxa
dela Patriarhie.
Mihnea-Voda, care avea nevoie de banii §i de sprijinul lui Jane,
11 face mare ban al Craiovei la 1.586 6) ci imediat acesta nume§te

1) Dzialinski, 1. c.
2) Veress, Documente, VI, p. 162-163.
3) I. Craciun, Cronicarul Szamoskozy, p. 101.
4) N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, I, p. 33.
5) Vezi mai sus, p. 18.

www.dacoromanica.ro
24 MIHAI VITEAZUL

alaturi de dansul ca bani§or al judetului Mehedintl pe Mihai,


nepotul sau1). Cu cativa ani inainte Mihai se stabilise in aceste
parti oltene, unde cumparaturi de mo§ii 11 vor fi indrituit pe el
gi pe unchiul sau WA aspire la dregatorii. Acest lucru nu trebue sa
ne mire: boierimea noastra era legata de stapanirea mo§iei, nu
de stramo§i. De aceea Greci §i Albanezi ca Duca-Voda §i Vasile
Lupu, au izbutit sa-§i faca o cariera In dregatoriile romane§ti §i
sa ajunga chiar domni:La 1584, la 26 de ani, nepotul puternicului
Jane Iua In casatorie pe o vaduva olteanca de neam mare,Stanca 2).
Era nepoata bogatului boier oltean, cu multe mo§ii, Dobromir
banul 8); iar fratele ei Dragomir, cu care era in relatii rele 4), fusese
mare postelnic al lui Alexandru-Voda. Primul ei sot, Dumitru
postelnicul din Valcaneriti, tot in Oltenia t la pristavenia sa, el
singur a lasat cu gura lui satul Salcea EA fie al jupanitei sale
Stanca * 5) qi poate i alte sate, care apoi ajunsera in stapanirea
lui Mihai. Stanca a mai avut §i un alt frate, pe langa Dragomir,
pe loan monahul, care traia Inca in 1613, and trimetea marturie
la divan pentru mortiile Stancai, In calitate de t cumnat al raposa-
tului Mihail voevod 5'). Din casatoria lui Mihai cu Stanca au re-
zultat doi copii, Nicolae qi Florica; de altfel Mihai a mai avut qi

1) *t. Greceanu, Genealogii, II, p. 389.


Fiul mai mare al lui Mihai, Nicolae, se nascuse la 29 Iunie 1585, cad,
dupa Walter era In 1597, August a decimum tertium aetatis turn agentis *,
deci al treisprezecilea an (Walter, In Papiu, Tezaur, I, p. 47). Doisprezece
ani Implinise la 29 Iunie, aniversarea lui dupa Walter (ibid,em, p. 50). Cf.
Tocilescu, Doamna Stanca, Buc., 1877, p. 23, care socoate cu un an mai mutt.
Daca Jima Dumitru banul §i sotia sa Stanca din vremea lui Petre Cercel
(I0rga, Istoria lui Mihai Viteazul), I, p. 35-36) sant viitoarea doamna Stanca
cu primul ei sot, atunci afirmalia lui Walter e gre§ita, iar casatoria lui Mihai
a avut loc mai tarziu.
3) Filitti, Mama i sotia dui Mihai Viteazul, p. 24, tabla genealogica.
9 Filitti, o. c., p. 17-18 §i hrisovul din 3 Iunie 1658 al lui Mihnea III
(traducere), la d-na Lahovary, din care se vede ca Dragomir cotropise mo§ia
Stancai, Plaviceni.
2) Hrisovul slay al lui Radu Mihnea din 16 Ianuarie 1613 (Acad. Rom.,
CCl/11). Acest hrisov foarte important pentru istoricul familiei doamnei
Stanca, a Post publicat in traducere complet gre§ita §i cu omisiuni de G.
Ghibanescu, T. Codrescu, Oct., 1934 §i de I. C. Filitti, o. c., p. 29-30 (tra-
ducere de I. Tuducescu). Pasajul citat e omis.
Acelali document. cuaxs = cumnat. Termenul e tradus de Tuducescu
prin duhoonic, iar de Ghibanescu prin fiu.

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA IN SCAUN 25

o lila naturals, Marula, cu Tudora din Tar§or 1). Doamna Stanca


a supravieuit lui Mihai §i a avut o soarta trista, moare de ciumii
la 1603 2) §i e ingropata la episcopia olteana a Ramnicului-
.Valcii 8):
()data cu intrarea lui in dregatorii, Mihai incepe sa cumpere
moii, in special in Mehedinii, unde erau §i moiile sotiei sale.
Ajunge in curand unul din cei mai mari proprietari de pamant
din Oltenia, alaturi cu Buze§tii, rudele lui, gi cu a4i boieri lati-
fundiari, cu cari intretine legaturi de prietenie. La 1598 Mihai irti
Intarea ca domn lui Insu§i mo§iile cumparate in boierie a dela
megia§i * (mogneni) in numar de 21, aproape toate In Oltenia 4).
El in§ira cu acest prilej .demnitalile prin care a trecut inainte de
domnie: vel stolnic, vel postelnic, vel aga kii vel ban Cralevski 5).
`Mare stolnic ajunge Mihai la inceputul anului 1589 6) §i ramane
pans la sfar§itul domniei lui Mihnea, in 1591. La turcirea lui
Mihnea, venind domn nou, Stefan Surdul, care pretindea ca este
fiul lui Ioan-Voda cel Cumplit, Mihai e facut raspunzator pentru
datoriile care vistierie ale boierilor ce fugisera." §i e silit sa se
imprumute dela manastirea Co§una de langa Craiova on 40.000
de aspri 7). Sub Stefan Surdul, Mihai ajunge mare postelnic 8),
apoi paste cateva luni e inlocuit in aceasta functie §i se face mare
aga9).'In tot acest timp, in fruntea divanului statea ca mare ban
Iane, unchiul lui Mihai, care insa de fapt locuia la Constantinopol.
De aceea e probabil ca nepotul sau 1-a inlocuit la Craiova ca is-
pravnic, cum spune cronica1°). In aceasta stituatie 11 gase§te noua
domnie a lui Ale;candru zis cel Rau, in Iunie 1592.'

9 Papiu, Tezaur, I, p. 389.


9 *t. Greceanu, Genealogii, II, p. 316.
') lirisovul citat din 3 Iunie 1658 (la d-na Lahovary), satul Plaviceni
s toatti partea doamnei Stanca a lost data $i a inchinat-o la Sfanta
Episcopie doamna Stanca, pentru pomenire, undo zac oasele sale .
') *t. Greceanu, Genealogii, II, p. 388.
5) Ibidem. ,

6) *tefulescu, Documente slavo-romdne, p. 282, la 25 Noemvrie era Inca


mare stolnic Vintila, in anul urmator apare Mihai, Ghibanescu, Divanurde,
p. 32.
7) $t. Greceanu, I. c.
8) Ghibanescu, o. c., p. 33.
') Greceanu, 1. c.
10) Istoriile Tdrii Romdnegi, ed. Iorga, p. 83.

www.dacoromanica.ro
26 MIHAT VITEAZUL

Alexandru eel Rau. Noul domn, un aventurier necunoscut


pentru tarn 4 au venit dela Poarta », zice cronica tarii 1)
se facu dela inceput urit de boierime §i aceasta din dot& pricini:
mai Intai pentruca a trebuit sa puie asupra tarii greutati neobi§-
nuite cerute de Turci pentru razboiul ce-1 Incepusera cu imperiul
austriac, mii de care cu merinde, cirezi de vite §i banii tarii se
scurgeau In mainile lacome ale stapanilor dela Stambul 2). Pe de
alts parte, el n'a Inteles sa guverneze cu divanul boierilor lui
Mihnea Turcitul §i al lui Stefan Surdul, care pastrase aceia§i boieri.
0 parte din boieri, ce e drept, au ramas In functie: Danciul, marele
vornic §i Mitrea (Dumitru), marele logofat din vremea predeceso-
rilor sai, dar pe langa ei se ivesc boieri noi, necunoscuti ca Barba
Alba, mare vistiernic §i mai ales o serie de greci adu0 din Constan-
tinopol, Tudori comisul, lane paharnicul, Manta marele postelnic 8).
In schimb, multi boieri vechi §i puternici fusesera Inlaturati: An-
dronie vistiernicul lui Stefan Surdul, Radu comisul Florescu §i
mai ales Iane banul, care nu mai spare In divanul noului domn 4).
'Mihai Viteazul era atunci ispravnic al baniei Craiova ramasa
fara titular 5) ksi spre bogatul §i puternicul boier oltean se Indreptau
toate nadejdiile tarii stoarse §i umilite §i mai ales ale boierilor din
Oltenia, darji In apararea privilegiilor lor. Boierii de tars nemuI-
tumiti Incep sa se mite §i domnul atunci taie mai multi dinteln§ii.
o I-a Vadat ca vitele §i a domnit ca un tiran §i un pagan », zice cro-
nica saseasca8).'A fost atunci un complot boieresc ; In Iunie 1593
se iveau la Poarta solii nemultumitilor cari aratau faradelegiile
§i pradaciunile domnului, dar Turcii 1§i. Inchisera urechile la
aceste plangeri, caci §tiau ca altul nu le va putea aduce mai mult
venit din tars 7)' Atunci, de sigur s'a creat de catre boieri li des-

1) Cronica anonimd (Ludescu), ed. Ioanid, p. 46.


8) Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 457.
8) Hrisoavele lui Alexandru cel rau, Venelin, Bnaxo-B-bnrapcm rpamoTal
p. 234-5 (1592), Acad. Rom., doc. CVIII/66 si Ms. 2530, 1. 541-2 (18 Mai
1593), Stefulescu, Documente slavo-roman, p. 290 (2 Februarie 1593), Jorga
Snail ,vi Documente, VII, p. 49, Hurmuzaki, XI, p. 905 si documentele
citate de Ghibanescu, Divanurik, p. 34.
) Pentru divanul lui Stefan Surdul, Ghibanescu, o. c., p. 34.
6) Istoriile 7'drii Rom4nevi, ed. Iorga, p. 83.
6) Mulles, Siebenbargischer Wiirg-Engel, Sibiu, 1670, p. 176.
7) Hurmuzaki; Documente, III-1, p. 457.

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA IN SCAUN 27

cendena domneasca a lui Mihai ca sa pat& avea drept la scaunul


domneec.
Dupa o traditie ptistrata de cronici, Alexandru ar fi prins firul
complotului boieresc §i ar fi adus pe Mihai la Bucure.ti, ca stt-1
ucidtt. Maul, un tigan ar fi scapat securea din mama, dand cu
ochii de chipul falnic al viitorului domn §i atunci toll boierii,
care-1 iubeau, ar fi obtinut dela donin iertarea lui ')..Dar aceasta
traditle e contrazisa de marturia lui Mihai insu§i. El era la Craiova
§i a prins de veste de planul domnului de a-1 pierde §i a fugit de
de acolo(Mihai spune inteun hrisov din 1594: 4 Cand s'au inta.m-,
plat domniei mele pribegie dela Craiova, am trimis domnia mea,
de am chemat alugarii dela acea manAstire (Co§una), de am
ad'augat aceste vii... ca s'a stapetneased aceste vii pin'a voi veni
domnia mea din pribegie »2).%A§a spune §i cronica saseasca: Mihai
chemat de domn, care it banuia, a prins de veste §i a fugit in Ardeal
§i de acolo la Constantinopol 3). Boierii olteni cei mai insemnati,
Stroie Buzescu §i Radu comisul Florescu, 11 urmeaza in pribegie 4),
pttrile la Constantinopol se fac §i mai insistente sprijinite de bo-
gatul lane banul §i astfel Alexandru i§i pierdu domnia in Septem-
vrie 1593 5).-Turcii se tern ca el s'a' nu fuga in Ardeal §i poruncesc
lui Sigismund Bathory, principele Ardealului sa-1 princla 6), dar
Alexandru se ivi mai tttrziu increztitor in norocul sau la Constan-
tinopol. La 1597 locuitorii acestui ora§ puteau sa-1 vada spAnzurat,
imbracat In hainele lui scumpe de brocart tesute cu our 7).
Imprejurarile politico in care Mihai is domnia. Ridicarea re-
pede in scaun a pribeagului ban, fall tttrguieli prea lungi, se dato-
re§te unor imprejurgri fericite pentru dansul. Numeroase §i puter-
nice interese lucrau in aceea§i clips pentru el. 'Mai int& trebue
A tinem seams de vointa Orli, adiaa a boierimii, care ameninta
cu rascoala tocmai and Turcii incepeau razboiul impotriva
1) I. Craciun, Cronicarul Szamoskozy, p. 99 si Istoride Prii Rorrvinegti,
p. 83 en Rita versiune a aducerii lui Mihai la Bucuresti.
') $t. Greceanu, o. c., II, p. 387.
5) Mulles, o. c., p. 176. SArbu, o. c., I, p. 63-65, face din aceste povestiri
doua. fapte deosebite, ceea ce e putin probabil.
a) I. Craciun, o. c., p. 100.
5) Hurmuzaki, Documente, XI, p. LXXXIV.
5) Veress, Documente, IV, p. 31-32.
7) Miles, 1. c. si Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 593, s vestito di pelluto
e d'oro s.

www.dacoromanica.ro
28 MIHAI VITEAZUL

Imparatului. In al doilea rand era Iane banul 1), sustinut de no-


bilimea de negustori bogati dela FanaCAcegtia au plata, nu numai
pentru protejatul lui Iane banul, dar pentruca un vant de rascoala
sufla in inimile cre§tinilor din Turcia gi ei, conducatorii lor, voiau
sa aiba un om sigur al for in Tara Romaneasca 2). Andronic Can-
tacuzino fiul vestitului Mihail Seitan Og lu, era in fruntea acestei
mi§cari 2).' E1 eerie fostului domn moldovean, Petre Schiopul ce
traia retras In Austria; « Am facut pe banul Mihai domn al Tarii
Romane§ti, am judecat ca e mai bun decat ceilaliri pacatoqi bei,
sari nu arata nici un semn, nici dela tats, nici dela mama, numai
pacato§i, neciopliti gi mincinoqi qi argati qi nevrednici din toate
punctele de vedere.'Insa prin banul Mihai s'a multumit nenorocita
Ora §i au multumit lui Dumnezeu, care i-a Invrednicit ti4i le-a dat
un astfel de pastor bun i cre§tin i iubitor de saraci §i cu frica
lui Dumnezeu.".. ci 1-am Mout domn, care Cara Imi multumeqte
mult pentru dansul » 4).
A§a dar, Andronic ctia ca toti pretendentii null pot dovedi
falsa genealogie domneasca; despre Mihai nu spune, lucru foarte
caracteristic, ca In contradictie cu ei ar fi flu de domn legitim, ci
lauds numai calitatile lui sufleteqti §i de cretin.
in al treilea rand, Mihai datora domnia sprijinului combinat
al lui Sigismund Bathory §i al agentului englez la Constantinopol,
Barton. Sigismund Bathory II primise pe Mihai In Ardeal, and
pribegise din Craiova, qi-1 tinu ascuns doua saptamani 4)4.
Principele Ardealului, care nutrea planuri marl, ar fi vrut sa
aiba un prieten credincios in Tara Romtmeasca i scrie pe de o
parte marelui vizir, Sinan pa§a pentru Mihai, pe de alta solului
englez, Barton e).' Cu Anglia avea Sigismund legaturi directe §i
trimisese chiar In acel an la,regina Elisabeta pe solul sau .5tefan
Kakas. Englezii aveau mare trecere la Poarta §i Sigismund cerea
reginei sprijin pentru Ardeal 7). Englezii ca protestanti gi duqmani
ai Habsburgilor din Spania qi din Austria, cu cari se razboiau

9 Walter, In Papiu, Tezaur, I, p. 9.


3) Vezi mai jos, p. 51.
3) Despre el, Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. XXV.
4) Hurmuzaki, Documente, XI, p. 374.
a) Craciun, o. c., p. 99.
) Ibidem, p. 100.
9 Veress, Documente, IV, p. 25.

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA IN SCAUN 29

atunci Turcii, capatasera.' increderea sultanului. De altfel, nego-


-01 for in Orient era infloritor ; agentul for la Poarta nu era
solul reginei, ci era platit de Compania n,gustorilor Levantului
pentru apararea intereselor ei comerciale 1). Astfel ar fi putut intra
pe aceasta tale In leggturi §i cu lumea de bancheri levantini, In care
traia lane banul, unchiul lui Mihai Viteazul.
. In orice caz, §tim Ca legatura cu solul englez s'a facut prin
Sigismund Bathory §i Mihai indreptandu-se spre Cara, ca domn,
se grabe§te sä eerie de Tanga Adrianopol principelui Ardealului,
multumindu-i: u cad pot aerie Mariei tale ea am avut cinste dela
Maria to * §i-i fagadue§te ca In domnie va fi prietenul sau 2r. Dar
soarta trebuia sa hotarasca altfel legaturile dintre ace§ti doi
oameni.
Alexandru-Voda, care se compromisese §i prin uciderea unui
ienicer in Tara Romaneasca 8), pierduse domnia Si un ceau§ turc
Linea scaunul, pans la sosirea noului domn 4), care trimisese Inainte
ca loctiitor pe boierul sau credincios, Stroie Buzescu 6).`La sf&r-
§itul lui Octomvrie, Mihai sosea In Bucure§ti 6) Incarcat de datorii
la Constantinopol, datorii pe care §tia ca nu le va putea plati
niciodata:

9 Alfred Wood, A history of the Levant Company, Oxford, 1935.


') 11 Octomvrie 1593, st. v., Veress, Documents, IV, p. 37-39.
9 N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, I, p. 102.
4) Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, ed. Trausch, Brapv 4847, I,
p. 105.
6) Craciun, o. c., p. 101.
6) La 11 Octomvrie stil vechi era deja plecat din Adrianopol spre tail,
cf. Veress, I. c.

www.dacoromanica.ro
SFANTA LI GA.

Cauzele economice Ii religioase ale razboiului cu Turcii. In


clipa and Mihai Viteazul se urea in scaun, se Incepea In Europa
de Rasarit o noua sfortare cresting impotriva Turcilor, mai mare
§i cu mijloace mai multe ca cele dinainte. Cauzele acestei mi§cari
sant de ordin economic §i religios.
In Europa apuseana se sim %eau tot mai adanc la sfar§itul
veacului al XVI-lea marile schimbari economice datorite desco-
peririlor tinuturilor not de peste oceane.
Volumul comertului crescuse considerabil, materiile pretioase,
aur, argint, etc., se scurg in Europa §i cantitatea for este neasemuit
mai mare ca in Evul Mediu. Atunci apare capitalismul, deocamdata
un capitalism comercial, §i toate *He apusene incep ea -si desvolte
industria (mica) §i comertul pe temeiul protectionismului (mercan-
tilism) 1). Aceasta totals transformare a Europei apusene, dela
regimul agrar din Evul Mediu, s'a resimtit cu urmarile sale §1
In Orient.
Mai hitai, Orientul §i chiar centrul Europei ramas In formele
de viata economics din Evul Mediu, tarani muncitori §i nobili
proprietari de pamant, fara burghezie puternica, a inceput sa
decada. Vechile drumuri de comert care treceau pe Marea Neagra
§i chiar cele din Marea Mediterana spre Constantinopol au inceput
sa fie parasite de capitali§ti, cari gaseau un plasament mai bun
In alte parti (America, India). Decaderea vechilor republici co-
merciale italiene a adus §i decaderea Imperiului Otoman, care

1) H. See si A. Reid Bon, Le XVI-e siecle, Paris, 1934, p. 16-36, H. Hauser,


La preponderance espagnole (1559-1660), (In colectia Peuples et civilisations),
Paris, 1933, p. 196-212.

www.dacoromanica.ro
SANTA LIGA, al
nu mai era stapanul centrelor comerciale, nu mai avea bani. Pu-
terea §i disciplina militara a Turcilor era Inca intacta, Insa pentru
a i le putea mentine, trebuia sal exercite o exploatare nemiloasa
a supuililor cre§tini, raiale sau vasali, pe care n'o cunoscuse vremile
lui Mahomed II i ale lui Soliman. Acest lucru Insa aduse nemul-
tamiri adanci si revolte1).
Organizatia. agrara a Europei rasaritene, cu regim economic
feudal, avea repercusiuni qi In vieata politics. Durmanii Impe-
riului Otoman puteau face apel la nobili, boieri, flefi locali, cari
erau pe jumatate autonomi. Lupta impotriva Imperiului Otoman
la sfar§itul veacului al XVI-lea s'a intemeiat pa,aceste forte csi
pornind din interiorul imperiului.
In fruntea viecii economice a Europei fusese In tot veacul
al XVI-lea Spania, care Incepea abia catre sfar§itul veacului sa
cedeze In fata concurencei engleze. Nemultumindu-se cu stapanirea
oceanelor, Spania voia sa puie mana 4i pe Marea Mediterana,
unde se a§ezase temeinic in Italia. Dar pentru aceasta trebuia
sa infrunte puterea otomana, care stapanea basinul oriental al
Marii ksi avea la dispozitie flotele de corsari din nordul Africii.
Lupta Spaniei impotriva Turcilor luase un caracter mai ales
economic, lupta pentru stapanirea porturilor §i a punctelor de
sprijin din Marea Mediterana. Lupta navala dela Lepanto (1571)
fusese izbanda cea mai stralucita a Spaniolilor, dar puterea tur-
ceasca nu fusese clintita din stapanirile sale.
Flip II al Spaniei (1555-1598) exercita o influenta adanca
asupra rudelor sale, Habsburgii din Austria, vecini cu Turcii §i
amenintati mereu de ace§tia. Austria i Imperiul, la remorca
Spaniei, fara mijloacele materiale ale acesteia, erau silici sa con-
tinue razboiul cu Imperiul Otoman:
Pe langa aceste explica %ii economice ale razboaielor cu Turcii,
ele au mai fort provocate qi de o mare micare religioasa, pornita
tot din Spania, stapana Europei de atunci. Este vorba de Contra-
Reform/. catolic §i unificator al Spaniei daduse na§tere
acestei ofensive catolice, care prin propaganda iezui %ilor, prin
razboaiele religioase, oprise avantul Ref ormei, secularizarea ave-
rilor bisericii de catre nobilime §i recaltigase taxi intregi pentru cato-
licista: Iezuitii a§ezati la curcile stapanitorilor le insuflau directive

9 N. lorga, Geschichte des Osmanischen Reiches, III, Gotha, 1909,

www.dacoromanica.ro
432 MIHAI VITEAZUL

fit vegheau asupra intereselor politice ale bisericii 1).'Astfel ofensiva


catolicismului nu se multumi numai cu lupta Impotriva protestan-
tilor, ci ea Incepu §i lupta Impotriva semilunei. Iezuitii stapttni
la curtea imparatului Rudolf II, obtin dela acesta deslantuirea
unei mari cruciate Impotriva Turcilor 2). Calugarii au fost aceia can
au strabatut la curtile stapanitorilor tre§tini supu§i Turcilor §i
chiar in mijlocul popoarelor oropsite, fara conducatori politici,
de dincolo de Dunare, ducandu-le indemnuri de rascoala §i nadejdi
de libertate. Niciodata in istoria luptelor cre§tinilor cu Turcii,
nu s'a Incercat o mai adanca scormonire prin agentii catolicismului
a Peninsulei Balcanice Intregi 8).
Astfel, de unde razboiul Austriei cu Turcii era latent din vremea
lui Soliman II §i initiative luptelor aparjinea Turcilor, Austria
acum, avand la spatele ei biserica, Incearca o mare sfortare, un
atac decisiv Impotriva puterii otomane, mai ales ca acest lucru
servea i interesele economice ale Spaniei: In aceasta lupta euro-
peana se Incadreaza §i capitolul actiunii eroice a lui Mihai Viteazul.
Casa de Habsburg din Austria qi Imperiul 4). Imperiul romano-
german, §i Austria nu erau 111136 pregatite pentru o asemenea sfor-
tare. Germania ie§ise aproape complet de sub controlul impa-
ratului, organizatia ei feudala §i mai ales luptele religioase Intre
protestanti §i catolici o faceau improprie pentru once incercare
de ofensiva. Europa centrals nu se bucurase de roadele schimba-
rilor economice din Apus §i nu avea mijloacele sa suporte un
rrtzboiu lung §i costisitor. Pe langa aceasta §i situatia politica din
tank Habsburgilor nu era &lin cele mai bune.
Imparatul era imparat numai cu titlul, iar autoritatea lui
se exercita numai asupra tarilor unde familia de Habsburg avea
drept de mo§tenire, Austria, Stiria, Tirolul, Carintia, etc. i deo-

9 M. Philippson, La contre-revolution religieuse du XVI-e siècle, Bruxelles,


1884.
Pentru rostul Contra-Reformei 4n explicarea razboiului cu Turcii,
cf., N. Iorga, Originea i desvoltarea statului austriac, Iasi, 1918, p. 69-70Q.
9 Vezi mai jos, capitolul urmiitor.
4) Pentru tot acest capitol amanunte la Bezold, Kaiser Rudolf II und
die heilige Liga, Miinchen, 1886. Cf. §i A. Gindely, Rudolf II und seine Zeit,
II volume, Praga, 1868, lucrare ce prive§te insa mai pe larg numai epoca
dela 1600 inainte, importanta pentru istoria influentei exercitate de Spania
asupracurtii lui Rudolf.

www.dacoromanica.ro
SFANTA LIGA. 33

sebit, Boemia, Pe aceste tari numai se putea tntemeia Impgratul


In lupta cu Turcii. De aceea razboiul a fort de fapt un razboiu
austro-turc:
In fruntea imperiului se afla atunci un staptinitor slab, Rudolf
II (1576-1612), neurastenic i impropriu pentru guvernare. Era
Inconjurat de o numeroasa familie, fratii ci verii lui, toti ambitiok4i
et doritori de a-i lua din mans cat mai multe din stapanirile sale.
Erau Intai. cei patru frail ai Imparatului, arhiducii Matei (viitor
Imparat), Maximilian, Ernest §i Albert. Matei avea conducerea
militar5. §i diplomatica, el a comandant operatiile militare impo-
triva Turcilor. Maximilian, dupa o Incercare nenorocita de a lua
coroana Poloniei, nu renuntase la acest plan. i el avea comanda
unor trupe In Ungaria de sus. Ernest stapanea In Austria, iar
Albert In 'raffle de Jos (sub control spaniol). Dupa aceea erau
verii impAratului, arhiducii Ferdinand (viitorul Imparat Ferdinand
II) $i Leopold (episcop). Cel dintaiu stapanea Styria, Carintia
Carniolia, adica tocmai regiunile unde Incepuse razboiul cu Turcii
prin atacul pa§ilor din Bosnia.
Imparatul faramilase, aca dar, toata autoritatea In mainele
rudelor sale, §i se multumea sa guverneze numai Boemia, locuind
la Praga. De aceea Mihai a avut mai mult de-aface cu arhiducii
decttt cu Imparatul, In legaturile sale diplomatice. In aceste lm-
prejurgri, cu tot aurul Spaniei §i al bisericii, care intarea flubreda
situa %ie a Habsburgilor din imperiu, a fost greu ca actiunea Impo-
triva Turcilor sa aib5.vr-eun succes real. Rolul imperiului In acest
razboiu, afara de cdteva autiuni. necoordinate Intre ele, a lost
sprijinul banesc pentru alti luptatori, asupra carora trebuia sá
cad5. tot greul razboiului; cre§tinii ortodoxi de dincolo de Dunare,
principii din Ardeal, Moldova ci mai ales cel din Tara Romtmeasea,
Mihai Viteazul.
Atitudinea Angliei §i a Poloniei. Pe langg aceste cauze de
slabiciune ale cre§tinilor, doua tari cre§tine se puneau In calea
planurilor de daramare a Imperiului Otoman, Anglia ci Polonia,
pentru pricini foarte deosebite.
"Anglia reginei Elisabeta se ridicase foarte mult, era rivala
Spaniei pe tartan comercial, lupta Impotriva ei, aparAnd oriunde
In Europa pe protestanti impotriva ofensivei catolice, qi nu de
mult razboiul ei cu Spania se terminase cu distrugerea flotei
spaniole, Invincibila Armada (1588). Regina Elisabeta Intelesese
a

www.dacoromanica.ro
34 MIHA I VITEAZUI,

ca Liga cresting impotriva Turcilor e de fapt o intreprindere


spanio16 si catolicg Si daduse ordin diplomatiei ei sa apreasa
progresele acestei aliante. Am vazut ca diplomatii englezi se bu-
curau de mare trecere in Turcia. Aceasta tracers se intemeia
pe Compania Turceasca a negustorilor englezi infiintat6 in 1579,
care obtinuse de curand, la 1588, privilegii asemanatoare cu ale
Venetienilor1)" Reprezentantul companiei la Constantinopol, E-
duard Barton, acel care ajutase pe Mihai sa is domnia, lucra ca
sa atate pe Turci impotriva Habsburgilor si tot el mai tarziu a
incercat sa impace pe Sigismund Bathory cu Turcii si sä aduca
din nou Transilvania la supunere fats de sultan 2).' Un alt teren
asupra caruia se indreptara sfortarile diplomatice ale Elisabetei,
a fost Polonia. Acolo Englezii incepeau sä aiba, prin Danzig,
apoi la Liov, asezari comerciale importante. La 1595 se ivea la
curtea polong. solul Elisabetei, Cristof Parking, care avea ca mi-
siune sa impiedece Polonia de a intra in Sfanta Liga cu Habsburgii
si sa intareasca in acelasi timp legaturile comerciale cu Anglia5)4
El intra in legaturi in special cu cardinalul Andrei Bathory, viitorul
principe al Ardealului, ce se afla atunci in Polonia si pe al carui
sprijin se bizuia in misiunea sa impotriva Austriei4):
In adevar, agentii englezi Okra in Polonia o situatie prielnic4
pentru propaganda lor. Imparatul ar fi avut nevoie neapArat de
sprijinul Poloniei pentru Liga, intru cat era vecina cu tarile ro-
mane si cu Tatarii si ar fi putut lovi partile vitale ale puterii tur-
cesti! I se facura cele mai atragatoare fagaduieli, ins'a Polonia
a refuzat cu incapatanare sa participe la Liga impotriva Turcilor,
dimpotriva, in tot timpul razboiului a pastrat o atitudine priete-
neasca fag de sultan si dusmanoas6 fag de Habsburgi 5).
Polonia nu era in calea expansiunii otomane, ea nu avea sa
se teams de d Ansa, ci dimpotriva interesele lor erau comune.
Regale Poloniei, Sigismund III Wasa se urcase in scaun luptand
cu armele impotriva contra candidatului sat' la tronul Poloniei
1) I. Macurek, Zapas Polska a Habsburkt2 n pristup k Cerndmu Mori
(Lupta Intre Polonia §i Habsburgi pentru ie§irea la Marea Neagra), Praga,
1931, p. 45.
5) Ibidem, p. 78.
') Ibidem, p. 44-45.
4) Ibidem §i p. 66, 0 scrisoare a eardinalului catre regina Elisabeta a
Angliei la 19 Ianuarie 1595 (dupti un izvor unguresc).
5) Vezi mai pe Iarg, mai jos, p. 128-133.

www.dacoromanica.ro
SFANTA LIGA. 35

arhiducele Maximilian de Habsburg, fratele lui Rudolf II $i acesta


nici acum, la Inceputul razboiului cu Turcii nu renuntase la pre-
tentiile sale1r. Desi regele polon se Impacase mai tarziu cu Habs:
burgii, luAnd In cagtorie pe Ana, vara primara a Imparatuluil
totusi nobilimea $i dieta conduse de cancelarul Zamoyski, adevilL
ratul conducator al politicei Poloniei, pastrau rezerva fatii de
imperiali si de aliatii lor. Zamoyski vedea In ofensiva Habsburgild
putinta unei expansiuni austriace la Dunarea de Jos, pe care voia
s'o Impiedece cu orice pret, deoarece dorea pentru Polonia avan-
tajele teritoriale gi economice urmarite de Austriaci. De aci se
nascu rivalitatea polono-austriaca i dusmania Poloniei Impd-
triva lui Mihai Viteazul, aliatul Austrieil.
Inceperea razboiului si Incheicrea Ligii erestine. Imparatul
avea cu Turcii un armistitiu , pace nu incheia sultanul cti
ghiaurii , care fusese mereu prelungit Inca dela 1568. 'Dar dela
1591. pasa Hasan din Bosnia Incepe din initiativa lui peadriciuni
In Croatia §i Dalmatia si In Octomvrie asediaza chiar cetatea
Sissekului. Toate plangerile solilor Imparatesti la Poart5 furs
zadarnice. `Sultanul era acum un om panic, Amurad III (1574
1595) cu totul deosebit de marii lui predecesori, insa la Constan-
tinopol era un partid al razboiului in frunte on batranul Sinan
Pasa. Partidul acesta sprijinit de ieniceri impuse pe Sinan ca mare
vizir si Impinse. pe sultan sa provoace o ruptura on Austria:In
Iunie 1.593 Turcii asediaza din nou Sissekul, lnsti sant infranti
de oastea arhiducelui Ernest si In acelasi timp pasa dela Budd
declara razboi arhiducelui Matei, care comanda pe Austriaci Iri
vecinatatea Ungariei 8).
In acest chip razboiul, care de fapt Incepuse de doi ani, e del
clarat.'Atunci Incep tratarile pentru Incheierea unei Ligi sfinte
a tuturor crestinilor cu scopul de a alunga pe pagani din Europa:
In fruntea propagandei pentru Liga era fireste papa Clement
VIII (1592-1605), care se adreseaza cu apeluri staruitoare tuturor

2) Pentru aceste Itmprejurgri, Historja polityczna Polski (Istoria politics


a Poloniei), II, Cracovia 1923, p. 156-174.
') Vezi mai jos, p. 128 gi urm.
3) Un bun rezumat al acestor Imprejurari, la Sarbu, Istoria lui Mihai
Voda Viteazul, I, p. 70-92, cf. izvorul turcesc principal pentru aceasa epoca,
Naima, Annals of the turkish empire (1591-1659), traducers de' Ch. Fraser).
I, Londra, 1832, p. 4, 16-30.

www.dacoromanica.ro
36 MIHAI VITEAZUL

principilor cre§tini. Dar acum ca §i alte ori, statele europene nu


erau dispuse sa face sacrificii mari pentru o cauza fn care interesele
for imediate nu erau in jot. Venetia, care dobandise de curand
privilegii comerciale dela sultan, nu primi sä gi-le pericliteze.
Am vazut ca Polonia qi Anglia du§maneau pe Habsburgi qi nu
voiau sä intre in Liga. De asemenea Moscova, de§i avea relaii
bune cu imparatul, nu cuteza sa inceapa un razboiu gi tarul Fedor
faspunse solilor cu fagaduieli, dar fare nici o asigurare precis&
In schimb, adera la Liga in primul rand Spania, unde insa ha-
tranul rege Filip II era In declin $i nu putu sa dea ajutor efectiv.
In Italia prirnira sa intre in Liga ducii de Toscana, Mantova ci
Ferrara, cari, in adevar, trimisera cateva contingente de oaste
impotriva Turcilor qi de aceea §i mai tarziu Mihai i-a socotit ca
aliatii lui gi s'a sfatuit cu ei 1r. In Germania, imparat.ul convoaca
dieta principilor la Regensburg §i statele germane fagaduiese
ajutorul for In oaste gi bani, dar acest ajutor nu s'a prea simtit
in timpul razboiului 2).
Astfel Liga Sfanta, compusa din Papa, Spania, Austria cu
statele germane $i cateva ducate italiene, urma sa distruga Impe-
riul Otoman. Dar in afara de sfortarea destul de slaba a Austriei,
ajutorul dat de celelalte state a fost neinsemnat. Dace n'ar fi
aderat la Liga i cele trei principate, Ardealul, Moldova §i Tara
Romaneasca, e putin probabil ca Liga sa fi obtinut vre-o izbanda.
Ardealul, Moldova gi Tara Romaneasca intra In Liga. Cele
trei principate vasale Turcilor crezura ea a venit clipa sa scuture
jugul turcesc. De sigur ea apasarea fiscala turceasca ce atarna
tot mai greu in a doua jumatate a veacului al XVI-lea a fost o
pricing a acestei ridicari in arme. Dar nu trebuie sa pierdem din
vedere ci faptul cao idee cre§tina in domeniul politic era la not
Inca dela - Inceputul veacului precedent ci ca in numele acestei
idei domnii noctri au ascultat Intotdeauna apelul principilor
cre§tini pentru lupta impotriva Turcilor. Mihai a spus-o in mai
multe randuri: ar fi putut ramttne linictit, ar fi putut sä capete
conditii bune dela Turci, dar n'a vrut Fig paraseasca cauza cre§tina:
4 In Ora mea aci fi putut sa raman lini§tit gi sigur, fara nici o teams,
data nu m'ar fi chemat credinta mea faa de cre§tinatate...
1) A. Pernice, Un episodic del valore toscano nelle guerre di Valachia alla
fine del secolo XVI, Florenta, 1925.
1) Pentru toate aceste linprejurari, vezi pe larg, Bezold, a. c.

www.dacoromanica.ro
SFANTA LI GA. 37

nevrand ca puterea turceasca sa creasca cu o§tile mele, marind


ruina creatinilor, m'am aliat cu Liga creatina din propria mea
vo inta » 2).
Cel dint& care s'a Inteles cu imparatul a fost Sigismund
Bathory, principele Ardealului. Fiu al lui Cristofor Bathory, era
un catolic fervent ai sfatuit de iezuiti, un om iubitor de glorie,
uaor influentabil de laude ai vorbe maxi, dar foarte aovaelnic tii
nehotarlt. Tratativele lui cu imparatul Incepute prin comandantii
austriaci din Ungaria de sus, apoi prin solul Papei Cumulovici
furs lungi ai grele I se facura fagaduieli mari, titluri, casatoria cu
o prinOsil austriaca ai in cele din urma el cazu la Invoiala In Fe-
bruarie 1594: Un puternic partid de nobili unguri in frunte cu
varul sau Baltazar, influentati de Poloni, se impotrivea Incheierii
alian.tei cu Imparatul, dar principele curma opozitia lor, (land
mortii pe cei mai insemnati dintre danaii In frunte cu insuai Bal-
tazar Bathory 2). .

Prin Sigismund Bathory se puteau caatiga ai ceilalti doi dom-


nitori, ai Moldovei ai Munteniei, cu cari el avea legaturi strinse.
Am vazut ea Mihai datora in parte ridicarea sa In scaun lui Sigis-
mund, caruia Ii fagaduise recunoatinta. ySi Aron Voda din Moldova
avea legaturi cu principele Ardealului. 'Aron se urcase In acaun
la 1.591. la abdicarea lui Petre SSchiopul. Era un aventurier §iret
§i crud, care spunea ca e fiul natural al lui Alexandru Lapuaneanu,
ceea ce nimeni nu credea' Sprijinit de anume cercuri din Constan-
tinopol, aceleaai care ajutasera ai ridicarea lui Mihai In scaun,
Iane banul ai anume greci influenti2), era duamanit de boierii
atatati de Poloni 9. Domnia lui fusese turburata de navaliri
cazaceati ai tatareati ai de amenintari cu mazilia din partea Tur-
cilor.
La 1.592 Sigismund Bathory ajutase cu oastea lui pe Aron
sa Invinga pe pretendentul adus de Cazaci ai sa reia domnia 9.

1) Raportul lui Mihai Viteazul catre imparat din 1601, Hurmuzaki, Docu-
ments, IV-1, p. 230-231..
') Cf. pe larg, Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, I, p. 116 si urm. $i 137-
139 si Sarbu, o. c., I, p. 103-123.
9 Vezi mai jos, capitolul urmAtor.
4) Pentru Aron VodA, cf. I. Minea, Aron Voda f i premea lui, In Cercetari
Istorice, VIIIIX-1 (1932-33), p. 103-184.
6) Veress, Documente, IV, p. 1-2.

www.dacoromanica.ro
38 MIHAI VITEAZUL

°stile ungure0i .ram6sesera in Moldova ca sa p6zeasca pe domn


impotriva unor surprize noi, de§i Turcii cerusera de nenumarate
on principelui Ardealului rechemarea lor1). Pe de alta parte In
°stile austriace din Ungaria de sus se afla c'apitanul Prepostvari,
un vechiu o§tean ungur, care slujise domnilor Moldovei dinaintea
lui Aron §i cuno§tea perfect tare. El scria domnului Indemnemdu-1
sä se alipeasca de Imp 'drat qi-i amintea de faptele lui Stefan eel
Mare 2).
Douse solii, una din partea papei, alta din partea imparatului
convinsera in sfttr§it pe §oviiitorul Aron, care nu qtia de ce parte
va putea culege avantagii mai mari.
Din partea papei sosi In partile noastre un calugar croat,
Alexandru Cumulovici 8)'. In Noemvrie 1593 papa 11 trimisese la
Cazaci' qi la Mari, ca sä-i conving4 sä lupte impotriva Turcilor.
Din Viena solul papal trecu In Februarie 1594 la Alba-Iulia, undo
primi asigurari dela Sigismund Bathory ca acum e nevoit sä se
arate prietenul Turcilor, dar peste cateva luni va trece pe fara
impotriva for 4). Principe le Ardealului Ii arata ca cei doi domni
roman depind de d'ansul §i se vor ridica °data' cu el. La 22 Martie
Cumulovici sosi la Iasi, la curtea lui Aron, cu care avu lungi §i
tainice convorbiri. Aron 1i fagadui ca va adera la Sfanta Ligg §i-i
diidu scrisori de recomandatie catre Po loth, Cazaci §i chiar catre
tarul dela Moscova 6). Cu acest prilej Cumulovici trimite la Roma
o descriers entuziasta a frumusetilor §i a bogatiei Moldovei 8).
I.n scrisorile papei trimise lui Aron se spunea cg u sAnteti urma§i
ai Latinilor si Italienilor §i de sigur doriti §i voi gloria stamo§ilor
vo§tri *7). Din Moldova Cumulovici trecu In Ucraina, undo lua
Intelegere cu puternicul magnat ortodox Constantin de Ostrog,
voevod de Kiev, du§man al cancelarului Zamoyski §i prieten al
Ligii 8). Ceea ce 11 nelini§tea era trecerea agentilor englezi pe la
1) Ibidem, IV, p. 13-18.
') Ibidem, p. -14.
§i Racki, Komulovica isvjestaji, listovi o poslanstvu njegom
a) Pier ling
u Tursku, Erdeli, Moldcwansku i Poljsku, In Starine, Zagreb, XIV (1882)
§i Pier ling, Novi inori o Kumuleeicu, ibidem, XVI, 1884, p. 208-251.
4) Pier ling §i Racki, In Starine, XIV, p. 88.
6) Ibidem, p. 94-6.
6) Ibidem §i Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 174-175.
') Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 175.
6) Pier ling §i Racki, In Starine, XIV, p. 97.

www.dacoromanica.ro
SFANTA LIGA. 39

curtea 1ui Aron. Ei venisera dela Constantinopol cu un talmaci


Barb i aduceau daruri din partea sultanului, reginei Angliei. La
Cracovia se oprira In Noemvrie, sa trateze cu Zamoyski, pentru
a-1 Impiedeca sa intre in Liga 1).
'A doua solie, de asta data din partea Imparatului, a fost trimisa;
In Martie 1.594 prin raguzanul Joan de Marini Po lli, un negustor
bogat care locuise multa vreme In principatele romane, arendase
§i vamile Moldovei sub Petre bSehiopul, cu care apoi avu un lung
proces In Austria: Marini Po lli incheie definitiv alianta cu Sigismund
Bathory, apoi trece In Moldova, aducand domnului scrisoarea cu
sigiliul imperial 2).
In August se incheie tratatul lui Aron Voda cu Imparatul, prin
mijlocirea acestui sol 2). Prin acest tratat din 1.6 August 1594 5)
Aron se declara aliat al imparatului, va colabora cu okitile din
Ungaria de sus i va avea drept de adapost In imperiu. Domnul
Moldovei manevrase cu diblicie, el nu era legat de Sigismund,
care nici nu e pomenit In tratat, ci direct de imparat. De observat
ca Mihai n'a avut un asemenea tratat, cand s'a rasculat. De Indata
porni la Praga din partea lui Aron solul sau, capitanul ovtilor
unguregti din Moldova, Tolnay, care aducea direct Imparatului
supunerea domnului Moldovei 5).
Mihai fusese ocolit de solii Ligii, era un domn nou, gandurile
lui tainice nu erau cunoscute. Cumulovici solul papei, spunea ca
nu cutezase sa se duca sa-i vorbeasca, socotindu-1 prea legat de
Turci ( « troppo interessatO col Turco »), !ma aflase ca duce
tratative cu principele Ardealului, oferind ajutorul sau 6). In
adevar, Mihai aflase de cele ce se puneau la cale tsi fara sa mai
a§tepte sa fie Intrebat i rugat, is el initiativa i trimise soli prin-
cipilor vecini, certmd sa fie socotit qi dansul Intre luptatorii pentru
crucej: Solii lui furs credincio§ii boieri Buzeciti. 4 eSi trimise pe Radul
clucerul Buzescul sol la Bator Jicmont ca sa se In%eleaga una cu
dansul qi sa-i dea ajutor oaste, ca sa se bath' cu Turcii. Trimisu-au

1) Ibidem, p. 114.
') Hurmuzaki, Documente, 111-1, p. 187.
3) Veress, Documente, IV, p. 94 si urm. si 117-118.
4) Textul tratatului in latineste, In Hurmuzaki, Documente, p.
193-194.
3) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 6.
°) Hurmuzaki, Documente, III-2, p. 595.

www.dacoromanica.ro
40 MIHAI VITEAZUL

i la Aron Voda sol pre Stroe stolnicul Buzescu, ca sa -i fie inteajutor


gi amtindoi lurk' bucuro§i gi Indata trimise Aron Voda pre un boier
al lui dand juramant lui Mihai Voda, ca sa se ajute unul cu altul,
Arlijderea §i Bator Jicmont craiul Inca le (IA juramant cu Mihai
Voda ca sa fie nedespartiti unii de a1ii 0). Aceasta o frtcu cu
sfatul boierilor: 4 ySi se stransera toti boierii man §i mici din toata
Cara ci se sflituirrt cum vor face sä izbhveasca Dumnezeu Ora
din mainile paganilor*, zice cronica Buze§tilor 2).' Acelaci mare
sfat boieresc e pomenit §i In cronica oficia15., In care se vorbecte
de adunarea batrtunlor §i a celor mai de frunte ai t'arii 8).
Ba chiar un raport din Ardeal spune ed. 4 supu§ii lui (ai lui
Mihai) s'au aralat atat de gata de a ajuta cauza de care e
legates alteta sa (Sigismund Bathory), incest se pare ca Valacul
va fi silit sa se supuie voin ei lor, sau va trece prin primejdii mai
mari »4). Deci boierii, Buzectii ci ceilalti, Il aveau In mAna pe Mihai
ci impuseril aceasta hotarire.`Razboiul Impotriva Turcilor a fost
hotarit in Tara RonAneascii de o adunare de boieri ci a insemnat
izbttnda politicii boierilor olteni, din mijlocul carora se ridicase
Mihai Viteazul.'

1) Cronica anonima, ed. Tumid, p. 47.


Ibidem.
3) Walter In Papiu, Tezaur, I, p. 12-13.
4) Sarbu, o. c., I, p. 186.

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA CRE5TINILOR DIN PENINSULA
BALCANICA

Propaganda raguzana. Cre9tinii din Imperiul Otoman erau


pregatiti pentru rascoalk a§teptau numai un conducator menit
sa-i ridice din starea de umilinta iiii saracie In care se aflau. E
drept ca aceste iopoare nu aveau conducatori politici, nobilimea
bulgara cli cea sarbeasca pieriserk nobilimea greceasca singura
mai ramasese In jurul patriarhiei din Constantinopol, ocupandu-se
mai ales cu negotul.
In lipsa conducatorilor politici, miparea avu in fruntea ei pe
rilefii biserice9ti, episcopi §i mitropoliti, iar legatura cu Liga cre-
kitina, cu Imparatul ci cu papa o facura negustorii raguzani, cari
patrundeau In toate colturile Peninsulei Balcanice.
Republica Raguzei (Dubrovnik), pe coastele Adriaticei, cu-
noscu In veacurile al XVI-lea §i al XVII-lea zile de Inflorire.
Comertul acestei republici croate In Peninsula Balcanica era ante-
rior cuceririi turcecti. Asane§tii din Bulgaria, despotii Barbi ci
cei din Bosnia Ii creasers prin privilegiile for debu§euri In inte-
riorul peninsulei, Inca din veacul al XIII-lea 1). Pe cand comertul
venetian In Orient era un comert maritim, cel raguzan, fire§te
mai redus cleat al marii republici a Sfantului Marcu, Intrebuinta
mai ales Mile de uscat. De aceea Raguza avea colonii la Sofia,
Belgrad, Rusciuc, Silistra, Tarnova, etc. Raguza ajunsese un
stat vasal Porii, catre care platea un tribut anual, pe Tanga da-

1) Cronica lui Resti, in Monumenta Slavorum Meridionalium, XXV,


p. 123 si C. Jirgek, Die Bedeutung von Raguza in der Handelsgeschichte
des Mittelalters, In Almanach der K. Academie, Viena, XLIX (1899),
p. 365-452.

www.dacoromanica.ro
42 MIBAI VITEAZUL

rurile catre pa§a de Hertegovina, de pe urma carora tragea marl


foloase, putand strabate cu negustorii ei in toate coljurile impe-
riului1). In veacul al XVII-lea colonia raguzana cea mai insem-
nata era la Belgrad, dar erau altele de asemenea in Dobrogea,
la Isaccea, Tulcea §i dincolo de Dunare, la Ismail2). Raguzanii
erau catolici gi papalitatea le incredintase o misiune religioasa
in Orient, propaganda intre ortodoxi 8), iar diplomatia raguzana
ridicata dintre consulii coloniilor, avu un rol de propaganda de
mare insemnatate 4).
Legaturile Raguzei cu principatele romfine erau vechi, Ale-
xandru Lapu§neanu scria republicii o scrisoare prieteneasca in
1566 6), Radu fiul lui Mihnea Turcitul se afla acolo in 1595 6).
In Ardeal erau colonii raguzane la Alba-T.111de') i republica era
in corespondents cu principii ardeleni 8).
Und izbucni razboiul, negustorii se pusera in slujba propa-
gandei crectine. Unii dintre ei, Paolo Giorgio ci loan Marini Polli
devenird diplomatii imparatului pentru trebile din Orient. Cel
dintai, care locuise 15 ani in Turcia, oferise lui Sigismund
Bathory sa-i supuna pe toi Bulgarii gi incheiase legaturi impo-
triva Turcilor cu capii bisericii, mitropolitul de Thrnova, episcopii
de Lovcea, Sumla, Cerven, preotii din Tarnova, gefii crectinilor
din Nicopole, etc.4). In cala.loriile sale In Bulgaria e ajutat cu
imprumuturi de negustorii raguzani din coloniile de acolo. Tot el
mijloci mai tarziu Legaturile lui Mihai cu colonia albaneza din
Cerven, care trecu in Muntenia. Pe de alts parte el transmitea
domnului dorinta Bulgarilor de a se ridica sub comanda lui c1
supraveghea ci rascoala SArbilor din Hertegovina").

1) Lujo Voinovici, Ay6posmix H OCMaHCICO aapctso (Dubrovnik §i Imperial


Otoman), Belgrad, 1898.
2) Ibidem, p. 89-90.
2) Ibidem, p. 105-110.
4) Ibidem, p. 144-145,
5) C. Jirecek, Cpncga cuomemma (documente sarbe§ti), in Caohtemtk, XI,
Belgrad, 1892, p. 90-91.
9 Hurmuzaki, Documente, XII, p. 36.
7) Arhive Raguza, Lettere di Levante, XXIV, f. 91-92.
9 Ibidem, XXIX, f. 157-158 (din 1564) 41 XXXI, f. 309 (din 1573),
9 Hurmuzaki, Documente, XII, p. 289-290.
10) Isopescu, Documenti inediti della fine del Cinquecento, In Acad. Rom.,
ist., ser. III, X, p. 95-98 §i la Veress, Documente, V, p. 149-154 *i 159-161.

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA CRESTINILOR DIN PENINSULA BALCANICA. 43

Fratii Marini Po lli, fara sa piarda legatura cu ora§ul for natal,


erau in serviciul imparatului; Ioan, eel mai mare, incheiase alianta
cu Aron-Voda Eli a fost In mai multe randuri in Ardeal, la curtea
lui Mihai qi la cre§tinii din Turcia1). Pang. §i solul raguzan la Poarta,
Ragnina, indemnase pe cre§tini la razboi2).
Alti Raguzani trecura In slujba lui Mihai: Deli Marcu (Marcu
cel Nebun) a fost unul din cei mai viteji orlteni ai domnului roman,
In slujba caruia lupta cu o ceata proprie de vre-o suta de oameni
« din neamul lui »; el era raguzan §i e ucis In anul 1600 in slujba
voevodului nostru 8). Ali raguzani au servit lui Mihai ca diplomati
ca Marco Ivan Dubrovniki (raguzanul), care e trimis in solie de
domn la Imparat, in 1598 4), iar Giovanni Raguseo era, talmaciul
lui Mihai 5).
Rascoalele Croatilor, Sarbi lor §i Albanezilor. Dalmatia, afar
de Raguza gi de alte cateva puncte, se afla sub stapanirea Vene-
tiei, iar in vecinatate steteau Turcii in Hertegovina. Cand incepu
fazboiul, Uscocii, o populatie de marinari croati, ce se afla nominal
sub stapanirea republicii Sfantului Marcu, Incepura sa atace cu
cetele for de haiduci fiti de pirati cetatile turce§ti. Venetia, care
se temea de izbanda Austriei In aceste parti, intru cat imparatul
avea pretentii asupra Dalmatiei, Linea cu Turcii qi cauta, pe cat
putea, sa tie In frau pe Uscoci 6). In 1596 cetatea turceasca Klis,
la marginea Hertegovinei, fu atacata de Uscoci qi de tarani gi
luata cu asalt1). Mi§carea revolutionary a Slavilor lug. avant,
Turcii se temeau chiar de un atac la Sarajevo 8), ling paqa de
1) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1122 si 1261-2 si Sarbu, o. c., I, p.
135-136.
9 Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1269. Un spion raguzan In slujba Ligii
la Loveea, ibid., XII, p. 1268-9.
3) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 36 si IV-2, p. 34. Nu trebue con-
fundat cu Marcu Vocla, fiul lui Petre Cereal.
4) Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 311.
3) Hurmuzaki, Documente, IV-1, p. 266-267 si Veress, Epistola G. Basta,
p. 588.
9 Documente in legaturA cu aceasta chestie, I. Tornio, fpama as acTopjy
noRpera ma &many npoTna Typaita Rpajem XVI if nomericom XVII Rem
(Contributii la istoria ridicarilor revolutionare din Balcani Impotriva Tur-
cilor la sfarsitul sec. XVI si inceputul sec. XVII), in Zbornicul Academiei din
Belgrad, ser. II, VI (1933).
7) Ibidem, p. 33-37.
3) Ibidem, p. 46.

www.dacoromanica.ro
44 MIHAI VITEAZUL

Bosnia Incepu cu 10.000 de oameni asediul Klisului. Cetatea


opuse o eroicrt aparare, care avu un mare rasunet In lumea ore-
§-Una. Rasculatii din Klis intra in legatura cu Austria qi trimit
soli la Viena 1), viceregele spaniol dela Neapole trimise corribii
In ajutorul asediatilor, un trimis al papei venise sa incerce sa
introduce merinde In cetate 2), dar Venetia se opuse la trecerea
ajutoarelor si In cele din urma ora§ul, dupe luni de Impotrivire,
cade sub stapanirea Turcilor 8). In tot timpul tragediei dela Klis
poporul croat din Dalmatia, supus Venetiei, fusese de partea
asediatilor, se faceau rugaciuni In biserici pentru ei §i fare voia
Venetiei pornira ajutoare de voluntari spre cetate 9. Imperialii
intreabuintara pe un croat, George Lencovici, numit general al
Croatiei ca §ef de voluntari pentru a strange voluntari gi a libera
Klisul, dar incercarile sale de a patrunde in cetate furl respinse
de Turci 5).
Dupe caderea cetatii Klis, Lencovici, care se retrasese In Italia,
trece In toamna la Praga cu scrisori catre imparat, principele
Ardealului §i domnul Tara Romdnefti Mihai, a carui faima ajun-
sese deci Oita in aceste parti. Scrisorile priveau ajutorul ce se cerea
pentru cre§tinii dela Adriatica, ca sa se poata scula Impotriva
Turcilor 6).
In Her%egovina, voevodul Gradan se rascoala In 1597 §i aduna
pe catolicii de acolo §i din Albania, cerand ajutor Austriei 7).
La Ipek, vechea patriarhie sarbeasca, ilia din 1.592, patriarhul
Iovan se pusese In funtea mi§carii, intrand In legatura gi cu ceilalji
reprezentanti ai clerului ortodox din Peninsula Balcanica. Oameni
saraci i lipsiti de conducatori militari, Sarbii din acele parti flied
insa repede infranti de Turd 8).

1) Ibidem, p. 70.
9 Ibidem, p. 55.
9 I. Tornio, I'paA Kam y 1596 MAMIE (Cetatea Klis la anul 1596), Bel-
grad, 1908, (studiu amanuntit asupra luptelor dela Klis).
4) I. Tornio, in Zbornic, VI, p. 58.
5) Ibidem, p. 121.
Ibidem, p. 298.
5) Stanojevie, HcTopja Cpricaora aapoAa (Istoria poporului sArbesc), ed.
III, Belgrad, 1926, p. 266.
5) I. Tomie, Minn.! naTpnjapx loam a nompeT xpmanaaa aa.Banaaacaor
nonyocrpoay (1592-1614) (Patriarhul Iovan din Ipek §i rAscoala cre§tinilor
din Peninsula Balcanica, (1592-1614), Zemun, 1903.

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA CRE$TINILOR DIN PENINSULA BALCANIC.A. 45

In Serbia veche se formai% bande de haiduci, care un moment


dat patrunsera pe nea§teptate In Sofia §i pradara ora§ul (1595
In primavara). Turcii exercitara o razbunare salbateca, luarA
moa§tele Sfantului Sava, patronul Serbiei, dela manastirea Mile§evo
§i le dusera la Belgrad, unde le arsera (Aprilie 1595). Dar izbAnda
lui Mihai Impotriva lui Sinan pa§a de§teapta noi nadejdii §i In
anii urmatori se iscara alte turburari In diferite locuri ale Serbiei 1).
In Macedonia §i in Albania poporul se ridica de asemenea sub
conducerea §efilor lui religio§i. Inca din 1595 se produsesera turbu-
rani In nordul Albaniei §i rasculatii incercara sa patrunda In Zeta
(Muntenegru) §i sa is portul Dulcigno °data cu. cetatea Scutari
(Skadar) 2). Capetenia religiei ortodoxe din aceste parti era pa-
triarhul dela Ohrida, Atanasie: El provoaca o rascoala la Cimara
In Epir §i din acest port spera sa obtie ajutor din Italia §i din
Spania 3). In Ianuarie 1596 sosea In taina la Corfu Atanasie,
a un prelat grec de 36 de ani, persoana foarte discreta §i inteligenta,
cu infati§are placuta ». Vorbea lingua franca (levantina) §i arata
ca are sub jurisdic.tia sa 18 episcopate. El care ca Spaniolii sa
debarce la Durazzo §i Valona §i poporul lntreg se va ridica. In
Ohrida se afla un oarecare §ef local, Zaharia, un prelat, care se
bucura de o mare trecere §i era In corespondents cu viceregele
spaniol din Neapole 4). Scrisoarea lui Atanasie catre comandantul
venetian din Corfu s'a pastrat. El se intituleaza a arhiepiscopus
Primi Justinianae, Achridesium, Vulgariae, Serviae, Albaniae,
Valachiae, Moldaviae, Litvaniae, patriarca Rossiae ( ?) ». 2). In
Julie patriarhul lncepe sa; fie grabit, trimite soli noi aratAnd ca
are la indemAna 6000 de Albanezi, dar duce lipsa de arme §1
primind asigurari, rascoala Incepe in August 6). Atanasie se retra-
sese dela Ohrida §i statea la malul marii, la Cimara, unde Grecii
§i Albanezii 11 socoteau ca dant. De a§ avea arme, spunea el,
a§ ridica Bulgaria, Serbia, Valachia Mica, Albania §i o parte a
Greciei 7). Valachia Mica este de sigur regiunea locuita de Aro-

1) Stanojevio, o. c., p. 266.


3) Tornio, In Zbornic, VI, p. 2-3 si 5.
3) Ibidem, p. 16.
4) Ibidem, p. 20-21.
3) Ibidem, p. 22-23.
3) Ibidem, p. 195-201.
7) Ibidem, p. 209.

www.dacoromanica.ro
46 M1HAI VITEAZUL

manii din Acarnaia qi aceasta denumire la 1596, cat §i rolul Aroma-


nilor In aceste mirari, au o deosebita importanta. In Decemvrie
Insa situatia lui Atanasie se agraveaza. El sta Inchis la Cimara
cu capitanii albanezi, iar Turcii sant stapani In Cara 1). Deci
Spaniolii trimit puqti, cuirase, plumb, etc., Albanezii suparati de
efiecul miscarii §i de lipsa de ajutor, vor sa lapideze pe patriarh,
invinuindu-1 ca a pornit o mirare nesabuita 2). In toamna anului
1597, Atanasie se refugiase In Italia, la Ancona, unde se intalnise
cu qeful croat Lencovici, §i de acolo trimite fi el scrisorile sale
are Mihai V iteazul 8), nadejdea tuturor ortodoxilor. In 1599 se
anunta ca patriarhul s'a hnbarcat din nou cu arme §i bani spre
Peninsula Balcanica dar nu mai cunoaritem rezultatele acestei
Incercari 4).
0 mi§care mai importanta avu loc In mijlocul Sarbilor din
Banat, tinut care se afla atunci sub carmuirea pa§ei dela Timi-
para 4). Inca dela Inceputul anului 1594, inainte de rascoala lui
Mihai, Sarbii din Banat, a caror viata era grea din cauza ierna-
tecului trupelor turce§ti, se rascoala In frunte cu episcopul ion
In Tune 1594 banul Sava ci vladica Teodor al Sarbilor aduna
pe toi i cnezii, spahiii §i poporul la Wirt §i jury credinta lui
Sigismund Bathory in fata solului sau, Moise Secuiul 6). I se ofe-
rise chiar lui Sigismund titlul de despot al Sarbilor 2). Cetele oar-
berAi ataca garnizoanele turce§ti, dar o oaste mai mare nu se
poate forma. In doua lupte mici Turcii sant Invin§i, dar In cele
din urma ei aduc In Banat pe Tatari, cari prada regiunea In chip
Ingrozitor. In alte doua lupte cetele sarbe§ti sant Infrante §i ras-
coala e Innabu§ita 8).

') Ibidem, p. 247.


') Ibidem, p. 251-252.
3) Ibidem, p. 298.
4) Ibidem, p. 315. Un studiu important despre Atanasie §i calatoriile lui
In Europa, legAturile cu Rudolf II §i IncercArile lui de rascoala, N. Miley,
ORpHACKHHT HaTpHapx ATanacia H CICHTHHHHTH My Bla my3H6HHa (1595-1615)
(Patriarhul Ohridei Atanasie §i ratAcirile lui In stainAtate (1595-1615), In
14811eCTIIR PICT. gprxecTaa, Sofia, V, (1922), p. 113-128.
9 I. Tornio, 0 ycTamcy Cp6a y BaHaTy 1594 romffle (Despre rascoala
Sarbilor In Banat, In anul 1594), Belgrad, 1899.
°) Veress, Documente, IV, p. 77-79.
') Craciun, Cronicarul Szamoshilzy, p. 97-98.
8) Tom:6, o. c.

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA CRE$TINILOR DIN PENINSULA BALCANICA. 47

In anul 1.597 Sarbii de dincolo de Dunare, de sigur in legatura


cu cei din Banat, ataca, dupti sfatul lui Mihai Viteazul, Cladova
ci iau ora§ul, dar stramtorati de Turci, trimit o solie, de astadata
la Targovite, cerand lui Mihai sa treaca Dunarea cu oastea lui,
cad 10.000 de Sarbi 11 a§teapta ci sant gata Bali puie capul pentru
domnul roman1). Numero§i Sarbi tree Dunarea §i se itroleaza
in oastea domneasca, in frunte cu Baba Novae, unul din cei mai
vitezi capitani ai lui Mihai, care patrunse intr'un rand cu cetele
sale papa la Vrata, In Bulgaria 2). .

§i mi§carea sarbeasca, dupa incercarea nefericita a lui Sigis-


mund Bathory se lndrepta catre Mihai Viteazul, ca spre con-
ducatorul firesc al intregii miccari crestine ortodoxe.
Rascoalele din Bulgaria. Bulgaria izolata de statele catolice
europene, cu totul supusa de Turci, era Inteo situa %ie qi mai grea
decal Serbia qi tarile de linga Adriatica`Era totuqi acolo o orga-
nizatie care inga.'duia crectinilor sa nadajduiasca ridicarea popo-
rului §i In Bulgaria. Anume, un numar de sate crestine formau
comunitati privilegiate, sate de voinici, martologi, socolari sau
dervengii. Ele erau autonome gi aveau o organizare militara ase-
manatoare cu a satelor de- curteni dela noi, sub carmuirea voe-
vozilor §i cnezilor locali? La randul lor, ace§tia tineau de guverna-
torii otomani 2). De aceea $i Mihai Viteazul, cu prilejul expeditiilor
lui in Bulgaria, a cautat sa aduca In tail cati mai multi din ace§ti
bulgari pentru Wile lui. Pe de alibi parte patrunderea raguzanilor
negustori §i a clerului catolic in Bulgaria a putut da na§tere unei
propagande pentru mi§carea de liberare 4).
'In adevar, in urma incursiunilor lui Mihai dincolo de Dunare,
o mare miccare se produce printre Bulgari. Centrul ei a lost la
Tarnova, unde statea mitropolitul grec Dionisie Rally. Acolo se
pastrase amintirea gloriei vechilor tari bulgari qi, pe nea§teptate,
se descoperi un urmac in linie directs a lui Si§man, ultimul tar
bulgar.

1) Walter, in Papiu, Tezaur, I, p. 45-46.


') Craciun, o. c., p. 113 si 144, 12.000 de Sarbi fusesera asezali de Mihai
in lard.
8) C. Jirecek, 14cTopas as B-bnrapHrh (Istoria Bulgarilor), trad. Diamandief
si Raief, Sofia, 1929, p. 341.
4) Ibidem, p. 348-349.

www.dacoromanica.ro
48 MIHAI VITEAZUL

In ajutorul noului tar alergara 2000 de haiduci, cari participara


alaturi de Sarbi la atacul Sofiei, in 1595: Dar Sinan pap trecand
spre Rusciuc, unde se concentra armata ce urma sa lupte cu Mihai
la Calugareni, Innabuqi rascoala. Cei mai multi dintre rasculati
can izbutira sa soaps on vieata, se adapostire.' mai tarziu in Tara
Romaneasca, iar u urmapl lui Si$man» cu copiii lui ajunse in
cele din urma tocmai in Rusia1)!
Vecinatatea Bulgariei de Tara Romaneasca a Mout pe locuitori
sá-li indrepte dela inceput nadejdiile spre viteazul domn roman qi
legaturile lui cu aceasta Ora au lost foarte stranse. In memoriul
sau catre ducele de Toscana, Mihai spune in trei randuri, ca un
titlu de glorie, ca a colonizat In tars numero§i Sarbi §i Bulgari 2).
In 1590 se gasea in taina la Alba-Iulia, la curtea lui Sigismund
Bathory, un delegat bulgar, care-i cerea sa ajute pe Mihai sit
cucereasca Bulgaria. Bulgarii, zicea el, 11 affteapta inarmati, as-
cun§i in paduri gi spera ca aliatii vor putea ajunge pans la Adria-
nopol 8). In Venetia se gtia ca tratativele lui Mihai on capii Bul-
garilor sant pregatite de mult in vederea unei rascoale impotriva
Turcilor (1599) 4). La Targovi§te, Tanga Mihai, era un preot bulgar,
Arsene, care servea de talmaci solilor 5).
ySi In Bulgaria Mihai era a§teptat ca un liberator §i poate lucru-
rile ar fi avut un rezultat mai serios, daca imprejurarile n'ar fi
abatut pe voevodul roman din calea pe care §i-o alesese dela in-
ceput, lupta alaturi de cre§tini lmpotriva Turcilor.
Mi§carile Grecilor. Clerul §i nobilimea greceasca. Mihai Viteazul
a fost in legaturi stranse cu conducatorii Grecilor, lifted prin
unchiul sau, lane banul, apoi prin Andronic Cantacuzino, care,
;cum am vazut, 11 ajutase sa capete domnia:Prin aceqtia se facea
legatura domnului roman cu adevaratii conducatori ai mi§carii
cre§tinilor din Balcani, caci, in lipsa de conducatori politici, capii
bisericii se pusera in fruntea rascoalei, ei o pregatira, i fura re-
prezentantii diplomatici ai populatiei rata de puterile cre§tine.
1) Ibidem, R. 353.
1) Luptele lui Mihai Viteazul povestite de el ins*, Biblioteca Asociafiunii,
Sibiu, 1926, p. 13, 23, 24-25. Cf. Veress, Documente, IV, p. 247-248 §i V,
p. 96-100 §i 117-119.
3) Maku§ev, Monumenta Slavorum Meridionalium, II, p. 75-76.
4) Hurmuzaki, Documente, III-2, p. 298. Cf. Isopescu, in Acad. Rom.,
ist. ser. III, X, p. 97.
5) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1268.

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA CRESTINILOR DIN PENINSULA BALCANICA. 49

Acesti capi ai bisericii erau Greci, nu numai In Grecia propriu


zisg si la patriarhie, dar chiar In toatg. Macedonia $i Bulgaria
(nu insg. la Ipek, In Serbia), unde clerul grecesc izbutise, In veacul
al XVI-lea, sa lnlocuiasca pe cel national.
La Constantinopol erau doua parade, una mai prudentg,
care socotea ca Grecii trebue sg, se Impace cu Turcii $i sa obtie
cat mai maxi avantajii, alta care voia sa inceapg o mare rascoalk
cresting impotriva sultanului. AmAndoug partidele se gasesc in
relatii stranse cu Mihai Viteazul. In fruntea celor pasnici era o
mare personalitate, patriarhul Alexandriei, Meletie Pigas 1). El
Linea de fapt si locul patriarhului ecumenic $i avem dela dansul
o bogata corespondents cu impgratul Rudolf II, cu Mihai Viteazul,
Ieremia Movila si fratele sau, Gheorghe mitropolitul Moldovei,
mitropolitul Eftimie al Ungro-Vlahiei, etc. 2).' Meletie Pigas Ii
scria lui Mihai indemntmdu-1 sa se Impace cu Turcii ci oferind sa
mijloceascg. pacea 8)' In aceastg opera luase Intelegere si cu solul
englez, dusmanul Ligii $i lucrau de comun acord ca sa -1 convingg
pe domn 4 ). \ De asemenea lmpgratului Rudolf II 4i scria
prin Mihai; rugAndu-1 sä Incheie pace cu Turcii 4 Ceti pacea e mai
bung decat razboiul*2)! Tarului Rusiei 4i spunea ca Mihai este
fag cu dansul u ca un fiu ascultator 2). Deoarece Mihai nu se
aratase tocmai fiu ascultgtor ci urma cu razboiul impotriva Tur-
cilor, patriarhul ajunge sa se planga ca e In grea situatie fatg de
Turci din aceastg cauzg $i cu greu a putut scgpa dela moarte 7).
In schimb, Cantacuzinii, ruda lor, Dionisie Rally $i alti prelati
se pare ca pregatisera de mult o miccare cresting si asteptau numai
prilejul nimerit ca sa deslantue lupta'

1) G. Dousa, .De itinere suo Constantinopolitano epistola, Leyda, 1599,


p. 42-48 §i 69-70.
') Mali§evskji, Anexcamphicitia naTpiaprb, Meneriii Chirac% (Patriarhul
Alexandriei Meletie Pigas) I, Kiev, 1872, Hurmuzaki, Documente, XIII, p.
345-352 §i Traduceri de Litzica §i G. Murnu, p. 315-320 *i 375-398 §i
Hurmuzaki, Documente, XIV-1, p. 106 §i urm. W. Regel, Analecta bizantyno-
rossica, Petersburg, 1891, cu un studiu asupra manuscriselor acestor scrisori.
8) Hurmuzaki, Documente, XIII, (Traduceri), p. 315-318 tia XII, p. 299.
4) Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 467 §i 519-520. (Scr isoarea lui
Mihai din 1597).
8) Mali§evskji, o. c., I, p. 616-617.
I) Regel, o. c., p. 113.
7) Mali§evskji, o. c., I, p. 618 (din 1598).

www.dacoromanica.ro
50 WHAT VITEAZUL

In 1594 Laurentius Paleolog arhiepiscop de Ciprpo trimis de


frunta§ii bisericii grece§ti din ponstantinopol, sosi la curtea lui
Sigismund Bathory, trecu apoi la Praga, la imparat, kii In sfar§it
la Roma cu o tainica sole, indemnand pe principi sit porneasca
razboiul cu Turcii cu Indrazneala qi la trecerea Dunarii se vor
ridica Grecii, Bulgarii §i Sarbii1),
Avem foarte putine ctiri precise despre miccarile ce s'au produs
atunci in Grecia, La 1600, se aducea la curtea austriaca o lungs
plangere in grece§te, adresata de # poporul lui Hristos din Epir,
Macedonia tiii Grecia >> catre fruntacii sai bisericecti, In care Grecii se
aratau gata sa moara pentru credinta §i a§teptau semnalul rascoalei 2).
5tiri mai interesante dram dintr'un raport foarte important,
pe care 11 facea in Polonia la inceputul anului 1.603, un prelat
rutean asupra intamplarilor din Grecia.
El vorbefite* de magnatii greci din Peloponez, dela Sparta,
cari continua sa se impotriveasca Turcilor In locuri inaccesibile
in munti, deasupra marl Ei fac man pagube, atat Turcilor cat
cli creqtinilor §i se lupta inteun razboi nelncetat pentru libertate,
avand un fel de republics a lor. Turcii nu pot fi pe pace nici o ors,
facand numai expeditii de pedeapsa. Mitropolitul de Larissa a
sosit la Roma, « a fost alungat din scaun de Turci, cari 1-au invi-
nuit di avusese incelegere cu Mihai-Vodd fi di i-a trimis bani. Aceeafi
via au dat-o fi altor mitropolig mai insemnati, precum fi lui Can-
tacuzino, care a fugit impreund cu alci banuici fi este acum la im-
ptirat *. Adaoga ca mitropolitul de Larissa a fost caterisit la
cererea Turcilor ci acum e la Roma, unde s'a aratat favorabil
unirii bisericilor c1 trateaza cu catolicii pentru eliberarea Greciei,
mai ales a Peloponesului 8). tim din alte izvoare cine era acel
mitropolit de Larissa, care avea intelegere cu Mihai. El se numea
Dionisie ci fusese caterisit de patriarh in anul 1601. In actul de
numire al urmacului Mu, Theonas, patriarhul spune al a pregatit
§i a uneltit o rascoalg impotriva sultanului Mehmed, pentru care
lucru a fost scos din scaun 4). Mai tarziu, Dionisie s'a 1ntors In

1) W. Bethlen, Historia Transylvaniae, ed. 1749, p. 497.


') Hurmuzaki, Documsnte, XII, p. 907-908.
3) Golubev, Help% Morena (Petre Movila) (anexe), Kiev, 1858, p. 179-181.
4) D. Sarros, MaVIcov Hekatornolov, Adyog ortiltrevrtxd. (Cuvantare stal-
pnica a lui Maxim din Peloponez), In lixetecortsca %etyma, III, 1928, p.
178-179.

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA CRESTINILOR DIN PENINSULA BALCANICA 51

Epir la 1611 ci a Incercat o noua miccare In legatura 'cu ducele


francez de Nevers, mificare Ina innabulita de dare Turci1).
Dar tot din scrisoarea pomenita mai sus rezulta ca principalul
conducator al mi§carii dela Constantinopol, care avea legaturi cu
Mihai, a lost Cantacuzino. Cine sa fie acest Cantacuzino, ce se
afla refugiat la curtea Imparatului Rudolf II ? Am vazut ca Mihai
a fost ridicat in scaun cu ajutorul lui Andronic Cantacuzino, fiul
lui eitan Oglu. Acesta este de sigur personajul care avusese
legaturi tainice cu Mihai ci fusese silit sa fuga la Imparat. Mai
tarziu, In domnia lui Radu Mihnea, care calatorise In Apus, fiii
lui Andronic, vin In Cara, situatia dela Constantinopol a familiei
fiind pierduta, §i ei sant Incepatorii Cantacuzinilor dela not 2).
Ada dar, Mihai era In legatura cu o mare conspira %ie a clerului
gi 9. nobilimii grece§ti ci capii ei 11 pusesera In scaun, de sigur tocmai
In vederea luptej de eliberare Impotriva Turcilor. Grecii din tot
Imperiul Otoman doreau Inaltarea lui §i solul venetian din Con-
stantinopol stria ca foarte multi au emigrat de teama Turcilor,

9 Ibidem, p. 169 si urm. si P. Aravantinos, Xeovoyeatpta ails 'Threleov


. (Cronica. Epirului), III, Atena, 1856, p. 220-223. Asupra acestor dour studii
mi-a atras atenlia d-1 V. Papacostea.
') De Qbicei se socoate ca Andronic Cantacuzino a lost vistier al lui
Mihai Viteazul ei 1-a slujit ca boier In lard (Iorga, Despre Cantacuzini, p.
XLIXLIV. Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. XXV, se indoieste de aceasta
identitate), dar Andronie vistierul e alts persoana, caci pe cand Andronic
Cantacuzino iscaleste cu numele still de familia, fars titlu de vistier (Hurmu-
zaki, Documents, XI, p. 373-374), acesta iscaleste simplu, Andronie vistier
(Hurmuzaki, Documents, III-1, p. 330) si n'a lipsit din tail dela 1592, de
cand a fost numit vistier (Acad. Rom., ms. 2530, f. 521-530, copii de Hrisoave
din Februarie-Martie 1592), pans la 1600 (cu o intrerupere sub Alexandru
cel Rau), pe and Cantacuzino apare ca un magnat constantinopolitan.
Uciderea lui de catre sultanul Ahmed III (.1. 1595) e o legends tarzie,
culeasa de Cantemir (cf., Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, p. 32).
Andronie vistierul avea proprietati In judetul Buzau, cumparate dela
tarani (Filitti, o. c., p. 51 si T. Codrescu, Uricarul, XVI, p. 30-32 $i
312-318), a lost Impreuna cu alli boieri loctiitor In scaun, pus de
Mihai la Iasi (Cronica anonimd, ed. Ioanid, p. 67) $i era socotit de
raguzanul Paolo Giorgio ruda a domnului (Veress, Documente, VI, p. 93-96),
ceea ce nu putea fi un Cantacuzino. Nu stim 4nss ce fel de ruda a fost cu
Mihai. Acest Andronie vistier, zice Paolo Giorgio, era partizanul 1mpaccirii
cu Turd!, ceea'ce iarasi nu se potriveste cu Andronic Cantacuzino, care tocmai
atata rascoala Impotriva Turcilor.
4*

www.dacoromanica.ro
52 MIHAI VITEAZUL

fiind partizanii lui Mica 10). Numele sau era cunoscut in Grecia
gi prin inchinarile ce le facea minastirilor grecesti. Astfel .egu-
menul Eugen dela Simo-Petra (Muntele Atos) se afla la Bum-
resti in 1599 qi Mihai ii inchina biserica ridicata de &maul, Sfantul
Nicolae, numita si Mihai Voda din Bucure§ti 2). Alte danii ale
domnului roman se indreptau qi spre manastirea Xenofon, tot
dela Muntele Atos 3). Staretul dela manastirea Sf. Sava dela
Ierusalim se plangea insa cu lacrimi in Rusia ea « de and a inceput
tarul tames° razboi mare cu Imparatul §i cu voevodul munte-
nese, din toate partile s'au taiat milosteniile * 4), ceea ce arata
lamurit unde era izvorul acestor milostenii, cari vor fi marit numele
§i faima domnului roman.
De aceea dintre ierarhii qi scriitorii greci, multi se pusera in
slujba lui Mihai asteptand dela dansul mantuire. Intre ace§tia
mai insemnati sant Dionisie Rally Paleolog, . mitropolitul de
Tarnova §i scriitorii Stavrinos kii Palamed, cari merits o cercetare
mai de aproape 4).
Mitropolitul Dionisie Rally. Mitropolitul Dionisie Rally era
unul din principalii conducatori ai marii mi§cari greceilti. Era
nepotul lui Andronic Cantacuzino, Intru cat mama lui era fiica
vestitului eitan Oglu 0). Intaia oars il Intalnim la 1.583 ca episcop
de Cyzic, stabilit Insa In Polonia §i in corespondenta on nuntiul
papal 7). El era fara lndoiala un « latinofron », un prelat grec Cu.
legaturi cu papa. El facuse studii la Roma si papa Grigore XIII
1-a trimis in Polonia on o biblie latina adresata vestitului cneaz
Constantin de Ostrog, care pregatea publicarea Bibliei In slavone§te a).
1) Hurmuzaki, Documente, IV-2, p. 38.
9 Cipariu, Arhiv, p. 311-317, Smirnakis, To `Aylov,'Oeos (Sf. Munte),
Atena, 1903, p. 588 §i'Syrku, Onncanie 6yMarb llop4). Ycnencgaro (Descrierea
hartiilor lui Porfirie Uspenski), p. 268.
6) Hurmuzaki, Documente, XIV-1, p. 102.
4) Muraviev, Cnomenie cis BOCTOKOM% (Legaturile cu Orientul), I, p. 284.
6) Despre Nichifor Dascalul, un alt prelat grec prieten cu Mihai, v. mai
jos, cap. XIV.
6) Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. XXIII.
7) Korzeniowski, Catalogue actorum expeditions romanae, Cracovia, 1889,
p. XXXII.
9 C. Theiner, Atinales ecclesiastici, III, p. 431 §i Harlampovici, 3anapo-
PycKie unconbi (Scolile din Rusia apusean5.) Kazan, 1898, p. 251, scrisori din
Iulie §i Septemvrie 1583. Constantin de Ostrog ceruse papii' Invatati greci
pentru traduceri.

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA CRESTINILOR DIN PENINSULA BALCANICA. 53

El ajunse apoi profesor la qcoala 1nfiintata de acel nobil ru-


tean la Ostrog qi omul s'au de Incredere, sfAtuindu-1 ea aduca
§i iezuiti la §coala lui 1). In acelali timp Dionisie aiunsese abate
al unei mtmiistiri din Carpatii Poloniei, la Drohobiz 2). In cele
din urmil Insil fu 1ndepartat dela Ostrog, dupa cererea prelatului
ortodox Moscopol, care cilqtigase Increderea cneazului 3). Pe la
1585 Dionisie se afla la Constantinopol qi e numit mitropolit
de Tarnova, in Bulgaria, de patriarhul Ieremia II. Deqi avea
contra candidat pe Pahomie din Lesbos, fratele unui mare negustor,
izbute§te ea ia scaunul vacant graie sprijinului 4 arhontilor dela
Galata )), adicit a rudelor sale, Cantacuzinii 4). Peste cativa ani,
la 1.590, patriarhul Ieremia II 11 trimite cu o importanta misiune
pe langsa. tarul Fedor al Rusiei. Mitropolitul dela Moscova fusese
proclamat patriarh §i Dionisie 1nsotit de alti ierarhi aducea con-
firmarea patriarhiilor din Orient (dual de a Alexandriei) 6). Dio-
nisie se intituleaza Cantacuzin ci Paleolog ai e primit cu mare
onoruri de tar, pe care 11 binecuvanteaza" $i -i aduca daruri, intre
altele un inel Imparatesc. Patriarhul Ieremia scria tarului: 4 Am
ales pentru aceasta solie pe mitropolitul de Tarnova, domnul
Dionisie din neamul Imparatilor, descendent din Cantacuzini ai
Paleologi, cari mai inainte au tinut sceptrul Constantinopolului,
prietenul nostru... mitropolit de Tarnova §i al intregii tan bulga-
reqti 6). Interesant este a Dionisie trecuse prin.Moldova In dNmul
sau spre Motioova, deoarece fusese trimis fli la domnul Moldovei
(Petre chiopul), ca 86 ia qi iscalitura ierarhilor moldoveni pe
actul infiintarii patriarhiei ruse§ti 2). -

In adevar, pe actul patriarhal apare iscalit ultimul, cu litere


slavone, ci. Gheorghe Moviltt mitropolitul Moldovei 6). In Mai

1) Harlampovici, o. c., p. 255-256. Dionisie isi zicea de pe atunci Pa-


leolog.
1) Korzeniowski, o. c., Paleologus Dionysius.
3) Harlampovici, o. c., p. 256.
4) Malisevskji, Menerht Thiraci, (Meletie Pigas), I, p. 248, tot acolo despre
legaturile lui Dionisie Paleolog, lila de pe atunci, cu Nichifor DascAlul, p. 252.
5) Muraviev, o. c., I, p. 232, capitol intitulat, Sosirea mitropolitului Tarnovei
Dionisie.
l) Ibidem, p. 239-240, amtinuntele primirii soliei, p. 240-255.
7) Ibidem, I, p. 247.
8) Regel, Analecta byzantino-rossica, Petersburg, 1891, p. 91 si reproducere
In fototipie.

www.dacoromanica.ro
64 MIHAI VITEAZUL

1.591. sosise Dionisie la Moscova, iar plecarea lui avu be tocmai


la Inceputul anului urmator 1). La Intoarcere el se opre§te la
Lemberg, de uncle trimite Iarului o cerere de ajutor pentru biserica
ruteana de acolo 2). De atunci incepu Dionisie sa se amestece
In trebile Principatelor. Petre 5chiopul abdicase, neputand plati
tributul Ina era, cum se §tie, suslinut de Cantacuzinii din Con-
stantinopol. Dionisie, la Intoarcerea sa din Moscova, intalni pe
fostul domn in exil in Polonia $i -i fagadui sá-1 Imprumute cu
imensa suing de 100.000 de taleri, ca sa poata plati tributul impti-
ratului turcesc. Din scrisoarea unui demnitar turc, Ali ceau§,
trimis in Polonia catre Petre Schiopul, rezulta ca Turcii # se bucura
ca ai Intalnit acolo pe Dionisie, vladica de Tarnova » care a propus
acest Imprumut, caci atunci domnul pribeag s'ar putea intoarce
In scaun 3). Fie ca imprumutul nu putu fi implinit, fie din alte
pricini, Petre Schiopul nu s'a mai Intors niciodatil in scaun, ci a
murit in exil.
Acest prelat cu multe §i inalte relatii, care putea dispune un
moment dat de sume aqa de marl, a jucat un rol Insemnat In
miparea cresting din vremea lui Mihai Viteazul §i a fost unul din
afatuitorii politici ai marelui domn 4).
In 1596 Dionisie Rally se afla la scaunul sail din Tarnova
gi Incercase zadarnic sit caqtige pe Sigismund Bathory in favoarea
Bulgariei 3). Legaturile sale cu Liga se facurii. prin Raguzani,
cari aveau la Tarnova o colonie a for §i mai ales prin agentul
imparatului, Paolo Giorgio. In Martie 1597, Rudolf II ii trimetea
o scrisoare indemnandu-1 BA' rascoale pe Bulgari, la care el raspunde
cu entuziasm 6). Tot atunci, cu prilejul unei calatorii la Nicopole,
mitropolitul scrie lui Mihai in italiene§te prin doi calugali trimi§i
in taina iii arata ca e gata sä-1 slujeasca cu armele impreuna cu
1) Ibidem, p. XCI XC.
2) Szaraniewicz, 106imellime Hammie (Publicatie jubiliara), Lemberg, 1886,
p. XCI (15 Iunie 1592), semneaa Dionisie mitropolit de Tarnova si exarh
al marii si micii Rusii. In Ianuarie 1593 un sol rus aducea la Constantinopol
lui Dionisie 100 de galbeni din partea tarului (Muraviev, o. c., I, p. 266).
3) Mcinuscrisul Bibliotecii Zamoiski, Varfoola, Nr. 1790, f. 81, text polon.
4) Cf. pentru legaturile lui Dionisie cu Mihai, N. Iorga, Statuitorul bizantin
al lui Mihai Viteazul, mitropolitul Dionisie Rally-Paleolog, In Repista IstMica,
V, 1919, p. 26-35.
i) Isopescu, o. c., In Acad. Rom., ist4 ser. II, X, p. 104-107.
") Veress, Documente, V, p. 59-60 si 68-69.

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA CRE$TINILOR DIN PENINSULA BALCANICA. 50

toti Bulgarii. Sfatue§te pe domnul roman sä nu lncheie pace cu


Turcii, 4 caci atunci primejdia ar cadea pe spatela nostru*1).
Impreuna cu toll ceilal %i episcopi bulgari el indeamna tot poporul
sa se rascoale rti chiama armele romaneq.ti ale lui Mihai In Ora
lui 2). u Maria to ne-ai poruncit noua crectinilor de dincoace de
Dunare sa fim gata... sa batem pe pagani *, scrie Dionisie lui
Mihai. El a adunat arme, bath, provizii de grail, a chemat chiar
pe mitropolitul dela Adrianopol sa-1 ajute 8). La 1598, gratis
actiunii lui Dionisie, solii imperiali la Targovigte puteau spune ca
daca Mihai ar trece Dunarea, 4 Bulgarii, Sarbii qi Albanezii, cari
sant de aceemi religie cu dansul, s'ar uni cu el * 4). Dionisie a
considerat de imperiali ca §eful spiritual al Bulgarilor, iar Mihai
geful militar 5).
Turcii Insa aflara de uneltirile §i pregatirile mitropolitului qi-1
chemara la Constantinopol ca sa-1 judece. Dionisie gtiu sa lnlature
primejdia, cumparand cu bani pe cadiul judecator) qi ceauqul
tunes° dela Tarnova. Dar ordinele dela Stambul urmeaza tot
mai insistente, de trei, de patru ori, ca mitropolitul sa fie trimis
neaparat acolo. Optsprezece zile a stat Dionisie ascuns, ne§tiut
de nimeni, lute° cash' din Tarnova, apoi pleaca din oraq gi-gi
gase§te scaparea peste Dunare, in Tara Romaneasea °). De acum
ramane pe laugh' Mihai ca un sfatuitor §i un prieten. Sfaturile lui
erau lntotdeauna acelea§i, sa renunIe la Ardeal, la alte planuri,
toate sfortarile domnului sa fie indreptate spre cruciate, sa cuce-
reasca Bulgaria, sa-qi is re§edinta la Sofia 7). Dupa cucerirea
Ardealului de catre Miligi, Inca din Decemvrie 1599 era la Alba-
Iulia alaturi de down, sfatuindu-I mereu sa nu uite marea lui
misiune, pentru care era menit 8).
Cand Mihai ajunse stapan §i al Moldovei, 11 gasim pe Dionisie
la Iagi, uncle prezideaza ca vechil al Mitropoliei Moldovei soborul
de episcopi §i mitropoliti pentru caterisirea mitropolitului Mol-

9 Hurmuzaki, Documente, 111-2, p. 243 §i XII, p. 292.


1) Ibidem, XII, p. 289-292.
3) Ibidem, XII, p. 291.
4) Ibidem, XII, p. 361.
5) Ibidem, XII p. 370.
8) Ibidem, XII, p. 565.
7) Ibidem, XII, p. 552-553 §i III-1, p. 394-396 §i 400.
8) Ibidem, XII, p. 731-733.

www.dacoromanica.ro
56 MIHAI VITEAZIIL

dovei, Gheorghe Movila care Inso %ea pe fratele sau Ieremia, domnul
pribeag in Polonia 1).
Se vede hula ca peste putin timp s'a tutors in Ardeal, caci,
imediat dupe caderea lui Mihai, 11 gasim in aceasta' Cara si
anume in tabara lui Basta. Prietenia lui Dionisie pentru impe-
riali a fost constant& §i dupe uciderea eroului roman, a ramas
alaturi de asasinul acestuia. In Mai 1602, Basta e silit sa se retraga
in Ardeal in fats. lui Sigismund Bathory §i intre haiducii lui era,
alaturi de Radu erban, viitorul domn al Tarsi Romane§ti §i
o Dimitrie, arhiepiscop al Bulgarilor §i Sarbilor *2), care este !nag
de sigur Dionisie. Chiar in acel an Dionisie intra in slujba impa-
ratului Rudolf, primind o pensie regulate dela dansul 3). In acest
timp el este intrebuintat de imparat ca sol pentru misiuni la
suveranii ortodoxi §i astfel, la 1603, Dionisie e trimis cu scrisori
la Moscova, unde mai fusese cu 12 ani Inainte 4). La Moscova,
Dionisie sosi in Iunie 1604 5). La granica el spusese ea are de vorbit
in taina Qu tarul pentru o chestiune insemnata. Dupe o lungs
a§teptare e primit In audienta de tarul Boris Gudunof, caruia
i-aduce darurile §i scrisorile imparatului. E pus sä §eada la stanga
imparatului, dar nu prime§te sa vorbeasca fats cu boierii. Nu
§tim sigur care era obiectul soliei tainice, dar e probabil ca era vorba
de falsul tar Dimitrie, cu care nobilii poloni se pregateau sa atace
pe tarul Boris. La intoarcere, Dionisie ramane opt luni ascuns
in Litvania, platit de tar cu sume mart §i blanuri, probabil pentru
opera de spionaj §i propaganda in aceea§i chestiune 6), In toamna
anului 1604 Dionisie se Intoarce la Praga,,unde reincepe sa incaseze
pensia dela imparat 7).

') N. Iorga, Studii qi Documente, IX, p. 29-37.


5) Criiciun, Cronicarul Szamoskozy, p. 163.
5) Veress, Documente, VII, p. 8-9, 112, 124, 127, 198-199 (anii 1602-
1604).
4) Ibidem, VII, p. 153.
5) S. Bielokurov, CHHCKH gannomanmeciniri. nun% (Rapoartele diploma -
lilor), In C6OpHIHrb MOCK. ApXHBI MHHHCT. HHOCTp. Nkirb, V, Moscova, 1893,
p. 236.
5) Muraviev, o. c., p. 300-317, dä toate amanuntele asupra acestei solii.
7) Veress, Documente, VII, p. 230-231. Imparatul voia sA-1 trimitA din
nou la Moscova, dar mitropolitul se scudi, fiind bolnay. Un moment dat,
la 1605, e arestat, fiind banuit de intrigi Impotriva Imparatului (ibidem,
VII, p. 240).

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA CRESTINILOR DIN PENINSULA BALCANICA 57

Dar veeliea lui idee, liberarea erectinilor ortodoxi de sub jugul


pagan, nu-i da linicte nici acum, la batranete. La 161.8 ci 1619,
Carol de Nevers, solul francez la Roma, se intelesese cu Grecii de
acolo pentru o rascoala erectina ci intra In corespondenVa cu
Dionisie. Ni s'au pastrat scrisorile acestuia catre ducele francez,
sense din Viena, In care renactea vechea nadejde din vremea lui
Mihai 1). Batranul mitropolit fu incelat ci de data aceasta in actep-
tarile sale. El ramane la Viena i ultima tire ce avem despre dansul
este. marturia sa in testamentul voevodului pribeag la Viena,
Radu erban, la 28 Februarie 1620 2). Astfel, la sfarcitul vie ii,
11 gasim iaraci alaturi de un tovarac de arme al lui Mihai Viteazul.
Stavrinos vistiernicul §i Gheorghe Pa lamed. Grecii aveau pe
atunci o cultura, pe care n'o aveau ceilal i ortodoxi. In mijlocul
for traia Inca vechea traditie clasica ci bizantina, prozatori §i poeti
au inceput, cu prilejul razboiului cu Turcii, sa ante luptele pentru
eredinta gi sperantele for se Indreptau spre Mihai. Ei ci-au pus
talentul ci inspiratia In slujba marelui erou roman, slavindu-1 in
versurile lor._ Aceste poeme de lauda sant importante pentruca
ne arata sentimentele ortodoxilor fag de Mihai Viteazul.
Stavrinos vistiernicul, originar din Malsiani (Delvino) 8), care
se afla In Ardeal la Alba-Iulia, pe langa mitropolitul Dionisie
Rally 4), intrebuintat de Mihai ci ca sol la pacii turcecti3), a scris
la Bistri %a In Ardeal o vestita poems greceasca a vitejiilor lui
Mihai (Vitejiile prea evlaviosului gi prea viteazului Mihail voevod) 6).
In aceasta poems eroiea prezinta lupta domnului ca un duel
izolat Intre el ci imparatia turceasca, netinand seama de Liga
Crectina. Pentru Stavrinos Mihai e < onoarea ortodoxilor *, « cel
ce lucre pentru ortodoxie gi spera sa celebreze slujba la Sfanta
Sofie, staruia sa uneasea bisericile din Roma ci Constantinopol r').

1) Buchon, Nouvelles recherches sur la principaute de Moree, I, 1849, p.


251 si urm. ¢i 289-291. Sathas, NeosUrivaa) aotlioAoyla, p. 304-305
Iorga, In Revista 'storied, V, p. 31-35.
') N. Iorga, Socotelile Sibiului, in Acad. Rom . ist., ser. H, XXI, p. 290-291.
1) Legrand, Recueil de poemes historiques en grec vulgaire, Paris, 1877,
p. 127.
i) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 742.
5) Veress, Documente, V, p. 94.
9) Legrand, o. c., p. 16-127.
7) Ibidem, p. 111 si 115.

www.dacoromanica.ro
58 MIHAI VITEAZUL

Poema lui a lost foarte raspandita §i tiparita In mai multe randuri 1),
a patruns pane in Ucraina, unde a lost tradusa §i rezumata in
ruse apuseang 2).
Pe de alts parte, Gheorghe Pa lamed, un grec stabilit la Ostrog,
In Podolia, la curtea cneazului Constantin, aerie §i el o poema
in cinstea lui Mihai, intitulata: Istoria ce cuprinde toate faptele,
vitejiile gi luptele stralucitului Mihail voevod 3). Pa lamed compare
pe Mihai cu Alexandru Macedon, Hector §i Achile §i-1 socote§te
un aparator al cre§tinatatii Intregi 4).
In sfar§it, Matei al Mirelor, un mitropolit grec poet §i istoric,
ce a locuit in Tara Romtmeasca dupe caderea lui Mihai, arata
ca Grecii i§i pusesera nadejdea in Mihai pentru mantuirea Con-
stantinopolului din mainile paganilor 5).

* * *

Inca inainte de ridicarea lui Mihai impotriva Turcilor se


pregatea In Orient o rascoala generals a cre§tinilor Impotriva
stapanirii otomane. Conducatorii acestei marl conspirAii an lost
Cantacuzinii din Constantinopol §i rudele for din cler, precum
§i mitropoliii §i episcopii greci cari carmuiau biserica din toata
Peninsula Balcanica. Mihai a lost pus in scaun de aceasta con-
spiratie, care spera ca-i va fi de folos. In adevar, lndata ce incepu
razboiul Ligii Cre§tine, izbucnira rascoale in Serbia, Albania,
Bosnia, Hertegovina, Macedonia, Moreia, Bulgaria §i in Banat.
Toata lumea ortodoxa era In fierbere In frunte cu '§efii ei biseri-
ce§ti. Luptele lui Mihai cu Turcii se incadreaza istorice§te in
1) D. Russo, Curs manuscris asupra literaturii grecegti in principals, 1919-
1920.
1) I. StefAnescu, Epopeea lui Mihai Viteazul En lumea greco-ruseascd in
secolii XVII gi XVIII, In Revista Istoricd Romdna, IV (1934), p. 141-147.
9 D. Russo, o. c., Mihail Palamidis vistier, tattil lui Gheorghe era la
1588 la Lemberg, In legatura cu Stavropighia ortodoxii (Milkowicz, Monu-
menta confraternitatis ... Leopoliensis, Lemberg, 1898, I-1, p. 157). La
1591 Gh. Palamed era la Cracovia §i traducea din romdnegte In polonti o scri-
soare a lui Petre Schiopul (Veress, Documents, III, p. 295). Despre Gh. Pa-
lamed §i poema sa, 0. Tafrali, Poema lui Gh. Palamede, in Literatura i Arta
romdnd, IX, 1905, p. 244-253 §i 483-498. Textul grecesc la Legrand, Biblio-
thhque grecque oulgaire, II, Paris, 1881, p. 483-230.
4) Tafrali, o. c., p. 484.
5) Poema lui Matei al Mirelor, In Papiu, Tezaur, I, p. 373.

www.dacoromanica.ro
RIDICAREA CRETINILOR DIN PENINSULA BALCANICA. 59

aceasta vasta miscate crestinii, el este un luptator pentru orto-


doxia intreaga. Dar izbandele lui Mihai 11 crew in ochii tuturor,
nu atilt eroica rezistenVa dela Calugareni, cat mai ales desele
incursiuni, nemaiauzite pans atunci, dincolo de Dunare, pe pti-
mantul Turcului, in tarile locuite de crestini. De aceea, el devine
seful intregei miscari, conducatorul moral cel putin, mai aproape
de sufletele ortodoxilor decat principii catolici.
Toti prelatii si luptatorii, pttna $i cei din colturile indepartate
din Albania si Tesalia, se indreptau cu nadejdea si apelul for catre
dansul. Aceasta inalta situatie morals a unui domn roman in
Orient, este una din paginile cele mai frumoase ale istoriei noastre.

www.dacoromanica.ro
ARMATA LUI MIHAI VITEAZUL
Vechea organizatie a armatei romane§ti. Care erau mijloacele
militare pe care le avea la Itndemana Mihai Viteazul ca sa obtie
marile lui izbande.? De sigur, aceste mijloace sant In legatura
cu organizatia militara de atunci a tarii, pe care trebue s'o studiem
pe scurt, caci numai ea ne va Ingadui sa lntelegem cum a putut
domnul nostru sa tart succese ma de repezi, dar a§a de putin
durabile.
In secolul al XVI-lea se produce o schimbare esentiala a vechii
organizatii militare romane§ti. Vechea organizatie din veacul al
XV-lea era intemeiata In primul guild pe oastea de lard 1), adica
pe ridicarea maselor In jurul unor centre locale sau steaguri 2).
Aceasta organizire, mai bine cunoscuta In Moldova, exista si
In Tara Romaneasca, ceea ce face pe Stefan cel Mare sa spuie
inteo inscriAie privitoare la lupta dela Ramnic cu Basarab cel
Tanar, « a fost mare pieire a satelor lui Basaraba *2) (deci cete
organizate pe sate de o§teni). Armata era ridicata prin apel facut
Intregii tari, ridicare In masa, numita « oastea cea mare », termen
care apare Inca din veacul al XIV-lea 4). La oastea cea mare erau
chemati nu numai oamenii liberi, ci §i cerbii 5). Pe langa Indatorirea

') Pentru oastea de fard traducerea latina a cronicii lui Miron Costin,
ed. Barwinski, Bucuresti, 1912, p. 21 clä echivalenta, exercitum collatum
(cf. ed. V. A. Ureche, Miron Costin, Opere complete, I, p. 456).
9 Pentru organizarea armatei in sec. XV, R. Rosetti, Cum se fdptuia
rdaboiul de sStefan eel Mare, Acad. Rom. ist. ser., III, tom. IVVI (5 me-
morii), cf. si N. Iorga, Istoria armatei romdne, I.
') Kosak, Inschriften in Bukoccina, p. 46.
') tefulescu, Tismana, p. 47.
6) Documentul lui Vladut voevod din 10 Julie 1511, Acad. Rom.,
R. B./6.

www.dacoromanica.ro
ARMA.TA LUI MIHAI VITEAZUL 61

de a veni la oastea cea mare, tgranii erau sili i sa die pe socoteala


for cai domneEjti pentru oaste. qi sa lucreze la cetati1). Erau de
sigur §i In Tara Romaneasca curteni sau sate privilegiate care
formau o§tirea cea dintaiu gata, exercitatg §i cu arme 2). Ora§ele,
care erau centre mai populate, ofereau domnului posibiliati mai
mari de a strange repede oaste, erau deci puse mai mult la contri-
butie §i de aceea, In Moldova, constatgm un mare numgr de Armeni
In oastea lui §tefan cel Mare 3).
Oaste de mercenari era pe atunci puting §i se aduna numai
In anume ocazii speeiale. De pildg, chiar la 1523 Radu dela Afumati
se plangea cg < nu am de unde sa cheltuesc pentru voinici *4).
Armele de foe erau rare §i cine le eunoltea era un om deosebit.
Astfel Dan Pufcariul, un Wean al lui Vladut voevod care avea
qi sate In Cara cu fratii sai, inainteazg in vremea lui Neagoe Basarab
pang la rangul de spaitar 5).
Ogtirea lui Mihai. Mercenarii. In secolul al XVI-lea din pricina
progreselor tehnicei, armatele i§i schimba infatiprea in toata
Europa:Raspandirea tot mai mare a armelor de foe, puqti §i tunuri,
a fgcut ca vechile o§ti feudale de tgrani condugi de nobili sa devie
o gloatg inutila. Era octean cine avea arme de foe qi §tia sa se
foloseascg de ele. De aceea cariera military a devenit o §tiinta
i acei care qtiau sä lupte se angajau pe bani. Astfel, in toatg
Europa locul intaiu 11 iau Wile de mercenari! La fel s'a intamplat
§i la noi. Vechea oaste de tara a ramas o stransura, care cade
pe planul al doilea.`Domnii cari voiau sa lupte pentru apgrarea
tarii sau pentru cuceriri trebuiau sa aiba mercenari sau lefegii.
De aceea Eji Mihai Viteazul a avut In primul rand o oaste de mer-
cenari 6). e
Inca inainte de Mihai numgrul mercenarilor incepuse sa creascg
In Tara Romaneascg, ceea ce era o sarcing apasgtoare asupra Orli.

1) Documentul lui Radu cel Mare din 10 Decemvrie 1505, Aced, Rom.
XXXIII-191.
3) R. Rosetti, o. c., Acad. Rom. ist. ser. III, tom. IV, p. 23-24.
3) Donatto da Lezze, Historia turchesca, ed. Ursu, p. 89-90.
4) S. Dragomir, Documente slave din Sibiu, p. 41.
5) Hrisovul lui Vladut voevod, fara data, 21 Noemvrie, Acad. Rom. XI/154
§i hrisovul lui Neagoe Basarab, fart data, 17 Octomvrie, Acad. Rom. XI/153.
6) Cf. R. Rosetti, In Acad. Rom., ist. ser. III, tom. XI, p. 252 §i urm.
§i XII, p. 122-127.

www.dacoromanica.ro
62 WEAL VITEAZUL

Sub Stefan Surdul, la 1591 se spunea ca domnul nu va putea,


plati tributul din pricing mercenarilor, cari erau o pacoste, silind
pe locuitori sa fuga 1).
Cronica %aril vorbind de oastea de mercenari a lui Mihai,
spune ca numai dupa primele ciocniri cu Turcii, abia la 1597,
t daca pierdu atatia voinici, el fu scarbit §i incepu a trimite grin

toate tarile streine ca sa stranga voinici viteji §i aduse Lei gi


Cazaci si tot felul de oameni, can era de folds *2). Aceasta afirmatie
a cronicii este exacta, cum vom vedea imediat.
\ Pang la 1596-97, In timpul marilor lupte cu Turcii, nu se
g5.'sesc In oastea lui Mihai afara de ajutoarele ardelene, mercenari
bine organizati §i inarmati: In realitate avem mai multe categorii
de mercenari in o§tirea viteazului domn. Gheorghe Rat rileful
Sarbilor, pe care domnul 41 numise mare ban al Craiovei, distingea
inteo scutire acordata manastirii Tismana 4 haiduci, dorobanti gi
catane *8). Haiducii erau oamenii de peste Dunare, Sarbi §i Bul-
gari, dovada ca asa sant numi %i acei cari prada Babadagul, la
1597, sub conducerea sarbului Veliro 4). In schimb, dorobanOi §i
ditanele sant lefegii platiti de Imp'arat (Unguri si Cazaci).In ceea
ce priveste pe cei dintai, Mihai i-a avut Inca dela Inceputul luptei
cu Turcii, cu pret ieftin, ei veneau de peste Dunare, din satele
crestine autonome cu organiza %ie militara, despre care am vorbit
mai sus: Aveau sefi de cete deosebiti, formand bande izolate In
oastea domnului (de exemplu ceata lui Deli Marcu, Baba Novae,
Velisco, etc.) 5). Cand Mihai a trecut peste Dunare, In special in
Dobrogea, a chemat pests tot voluntari in leaf 110)./
Al doilea grup de mercenari 11 formau Cazacii din Ucraina.
Aceasta oaste neregulata din Polonia intrase in slujba lui Ru-
dolf II cu leafs, In urma soliilor trimise de imparat si de papa
hatmanilor cazacesti 7). Aron-Voda a chemat si el pe Cazaci sub
steagurile lui, Indata ce Incepu lupta cu Turcii, ni s'au pastrat

1) Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 154.


5) Cronica anonimd, ed. Ioanid, p. 55-56.
5) *tefulescu, Tismana, p. 290-291.
4) Cronica anonimd, ed. Ioanid, p. 42.
5) Pentru Deli Marcu, Veress, Documente, V, p. 17, pentru Baba Islovac,
gef al haiducilor gi Sdrbilor, Veress, Epistolae G. Basta, p. 422-423.
9 Veress, Documente, IV, p. 199, raport din Aprilie 1595.
1) SArbu, Istoria lui Mihai Viteazul, I, p. 173 §i urm.

www.dacoromanica.ro
ARMATA LUI MIHAI VITEAZUL 63

scrisorile lui in care se vad angajamentele §i condi %iile pentru


primirea Cazacilor in leafs §i la fel a Mout §i urma§ul sau, Stefan
Razvani). Dupa exemplul 114 Aron §i al imparatului, Mihai se
adreseaza la rilndul sau acestor calareti din campiile salbatice dela
Nipru. In Martie 1596, el aerie: 4 Iubitul meu domn hatman prie-
tenul meu, ...cu to-ti cavalerii o§tirii Zaporojenilor a, chemandu-i
sa vie cu leafs buns In slujba lui. K Sa dea Dumnezeu ca sa va
vad pe toti cat mai curand In Ora mea », zicea el, §i invita pe
hatman sa vie in persoana2).Atunci incepuse Mihai sa primeasca
fonduri dela lmparat pentru intre-tinerea unei ofistiri de mercenari.
Toatb.' domnia lui Mihai, dela aceasta data, e plina de cereri ca
sa i se plateasca regulat pensia mercenarilor Intretinuti in Tara
Romaneasca pe socoteala imparatului. Aceasta oaste constituita
regulat dela 1597, cum spune ci cronica, cu Cazaci §i Unguri, cu
o tabard deosebita, era bine,platita §i forma nucleul eel mai ales
al o§tirii lui Mihai Viteazul.
Oastea era platita direct de Imparat prin agentul sau in
Tara Romaneasca, Lassota, care trimite rapoarte regulate des-
pre intrebuinIarea banilor 8). 'Cu ace§ti o§teni a cucerit Mihai
Ardealul §i Moldova. Nundirut for era insa foarte redus: nu atingea
nici 4000 de oameni. Avem registrul de plata al lui Lassota, din care
reiese ca In toamna anului 1597 erau 1987 calareti husari FA 1857
de trabanti pedestra§i «cari sant platiti de imparatul Romanilot
nobilului principe qi domn Mihai voevod din Valahia #4)! Tot
Lassota spune ca mercenarii formau 18 steaguri 5) qi dupa orga-
nizarea polona a Cazacilor trebue sa socotim cam 200 de oameni
de steag .), ceea ce revine la aproape acelagi numar ca mai sus.
Alaturi de ace§ti mercenari imperiali erau de sigur Sarbii gi
Bulgarii, a caror cifra nu o putem stabili sigur. Ei erau organizati
in cete de haiduci, care avea o valoare militara mai Pedusa, buni

1) P. P. Panaitescu, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,


p. 10 13.
5) Ibidem, p. 19-21.
3) Veress, Documente, V, p. 79-80, 253, 264, 272-273, 280-281.
') Ibidem, V, p. 106. In tratatul lui Mihai cu ImpAratul erau prevazuti
5000 de oameni (Hurmuzaki, Documente, 111-1, p. 288), dar se vede
cifra n'a lost atinsa.
3) Ibidem, V, p. 79.
3) Hurmuzaki, Documente-Supliment, 11-1, p. 643.

www.dacoromanica.ro
64 MIHAI VITEAZUL

pentru incursiuni repezi dincolo de Dunare.Socotim a acevti


Sarbi gi Bulgari nu puteau trece de vreo 5000-6000 de oameni,
caci e vorba de cete mici de haiduci, platite de domn din venitu-
rile sale.
In afara de mijloacele acordate de imparat, Mihai avea vi
unele mijloace interne, In Sara lui cea saracita: manastirile erau
datoare sa tie pe socoteala for panduri (mercenari, voluntari)1).
Boierii erau i ei obligati sa tie pe socoteala lor, timp de trei luni
pe an, calareti In arme. Dar la o revizie a for de catre Mihai, nu
s'au gasit in total din acevtia cleat cinci sau vase sute 2). Mihai se
plange Intr'un rand ca n'are cu ce plati mercenarii: a cheltuit
cu ei averea sotiei lui vi a manastirilor 3). Cateodata mercenarii
ortodoxi, cari nu uitau ca luptau pentru credinta, renun %a «cu
glas mare * la leafs in schimbul unei movii, care se da manastirii
Bistria *).`Dar de multe on lefegiii neplatiti pradau satele bole-
revti 5), alte on plini de mane navaleau chiar In castelul lui Mihai,
strigand §i spargand totul, cerand lefile for 6).) Aceast a fost
atmosfera In care a trait Mihai, mereu cu grija de a-vi plati merce-
narii, ce aveau nelncetat ne'voie de lupte vi de bani.
N.
In genere, oastea de mercenari a lui Mihai o putem socoti la
10-1.3.000 de oameni, dintre cari 4000 armata regulata vi restul
haiduci balcanici i altii. Aceasta mica ovtire era insa destul de insem-
nata, caci nu trebue sa ne Inchipuim ca armatele din sud-estul
Europei, afara de marea oaste a sultanului, puteau Insuma cifre
prea ridicate.' Nici Cazacii, nici Taltarii nu aveau ovtirile uriave
de care se vorbevte In cronica 7).
Cu aceasta oaste a cavtigat Mihai toate succesele lui militare,
dar ovtirea organizata la 1597, pans atunci domnul luptase impo-
triva Turcilor cu oastea de Cara vi cu haiducii, s'a desorganizat
') *tefulescu, Tismana, p. 290-291. Dela Cozia lua Mihai lntr'un rand,
20.000 de aspri, and a trecut in Ardeal §i o cantitate de plumb, cand a atacat
Nicopolul (Greceanu, Genealogii, II, p. 389).
3) Veress, Documente, V, p. 95.
3) C. Isopescu, Documenti ineditti, tn Diplomatarium italicum, I, p. 397.
4) Papiu, Tezaur, I, p. 39.
6) Acad. Rom., Ms. Nr. 2530, f. 567-569, document din 1607 despre
pradaciunile pandurilor, in zilele lui Mihai Voda.
°) Veress, Documente, V, p. 79, Raport al lui Lassota.
') Cf. comunicarea d-lui 0. G6rka la Acad. Rom., Le calcul des forces
militaires dans rest de l'Europe.

www.dacoromanica.ro
ARMATA LUI MIHAI VITEAZUL 65

dela o vreme. Cauza destramarii %Lira lui Mihai este faptul ca


Polonii au poruncit Cazacilor ea se intoarca In patrie, ceea ce
unii din ei au $i Mout (1600)1). Apoi, cei ce incercau sa mai tread.
prin Moldova $i sa mai raspunda la apelul lui Mihai, pentru
a umple golurile, erau opriti sa treaca, Inca din 1598, din
porunca lui Ieremia Movila 2). Incercarile for de trecere erau
respinse chiar cu armele 3)` Pe de alts parte, dela 1600 Inainte,
dupa luarea Ardealului, lmparatul n'a Mai platit pensia ogtirii lui
Mihai, asa ca aceasta s'a risipit in mare parte. Aceasta este expli-
cacia principals a cdderii lui Mihai, care drip& 1600, In luptele
sale cu Basta $i cu Polonii, n'a mai avut la Indemanti, In cea mai.
mare parte, oastea cea aleasa de mercenari.
Asa dar, in istoria armatei lui Mihai distingem trei faze. 0
prima faza, pans la sfarsitul anului 1596, and Mihai lupta cu Turcii
cu oastea de tall, tarani $i boieri gi cu mercenari haidudi, Sarbi
gi Bulgari, cu puine ajutoare din Ardeal. Este epoca luptei dela
Calugareni.
Dela 1597, cum spune §i cronica, Iii formeaza cu banii impara-
tului o oaste europeana (In ceea ce priveste armamentul), ridi-
candu-se la 1.0-13.000 de mercenari. Este epoca cuprinderii Ar-
dealului si a Moldovei.
In starlit, dela 1600, se disolva oastea de mercenari, este epoca
infrangerii si a caderii.'
Oastea do tail,. Alaturi de oastea cea scumpa i prelaita a mer-
cenarilor, era oastea de tall, adunata dupa obiceiul vechiu, care
lupta dupa datini. 'Organizatia acestei ostiri era teritoriala, pe
unitati locale, care corespundeau In vremea lui Mihai cu judete.
De aceea, gasim in cronica stirea ca la cucerirea Ardealului de
catre Mihai, oastea de Ora care a trecut muntii prin valea Oltului,
era alcatuita din # ostile Craiovei $i a Jiului si a Mehedintilor »,
sub comanda banului Udrea si a boierilor Buzesti 4): Iar cand

1) Poema lui Martin Paszkowski cu pseudonimul P. Kulikowski, Dzieie


Tureczkie y utarczki Kozackie z Tatary (Istoria turceasca si luptele Cazacilor
cu Tatarii), Cracovia, 1615, aventurile unui cazac polon din oastea lui Mihai,
care apoi fuge, afland de porunca hatmanului polon. Pentru ordinul Polonilor
catre Cazaci, Veress, o. c., VI, p. 21-22.
I) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 374.
3) P. P. Panaitescu,.Documente, p. 47-19.
4) Cronica anonima, ed. loanid, p. 62.

www.dacoromanica.ro
66 MIHAI VITEAZUL

Buzevtii se ridicara impotriva lui Simion Movila, domnul adus


de Poloni, ei « aduna ovtile Mehedintilor #1). Un raport dare
Vatican despre starea militara a Munteniei, amintevte, Inca din
vremea lui Mihai Turcitul, oastea u oamenilor dela munte ce se
chiama Medinzi (Mehedinti) # 2).
Conducatorii acestor ovti locale erau boierii din regiuni, acei
boieri can aveau dregatorii dela down; banul Craiovei era vef
peste toate ovtile Olteniel 8).r
Acest fapt dadea insa putere partidelor boierevti, ca de pilda
Buzevtilor, can puteau ate °data sä ridice ovtile din unele tinu-
tun pe seama lor.`Oastea de tail ffind, spre deosebire de mercenari,
cu organizatie locals, era mai putin a domnului vi mai mult a boie-
rilor: Mihai Viteazul a organizat insa un corp de « recrutori #,
can chemau pe oameni la oaste. Intr'un act prin care scutevte
de oaste pe un oravean din Targvor, Mihai poruncevte «Tep aTemoat
sa ROHCKS 0, ceea ce inseamna « celor ce trag la baste *, sa-1 lase
In pace 4). Aceasta organizatie, care nu se mai intalnevte sub alti
domni, nu impiedeca insa, cum am vazut din marturia cronicilor,
ca oastea de .ara sa aiba vefii ei locali.
Satele militare privilegiate organizate In edicirafi §i rorii, i§i
au §i ele locul in alcatuirea ovtirii lui Mihai Viteazul.' Doua decenii
dupti moartea lui Mihai, gasim calaravi la Manevti, Gherghia,
Ploievti vi Ruvii de Vede 5). Acevti calaravi nu erau told ai domnului,
puteau fi vi in slujba unor boieri. Astfel Dragomir vornicul, cum-
natul lui Mihai Viteazul, pusese intr'un rand mana pe movia
Plaviceni a sorii lui, doamna Stanca, « s'a sculat de a cotropit
aceasta movie, partea doamnei Stanca §i §i-a avezat nivte calaravi
acolo pe aceasta movie din Plaviceni * 6).
'0 descriere a ovtini lui Mihai, cand a intrat In Ardeal, distinge
intai pe mercenari vi haiducii liberi, apoi « oastea cea frumoasa
a rovilor (rosonum), cum o numesc ei vi calarimea boierilor imbra.

1) Ibidem, p. 71.
1) Filitti, Documente din arhiva Vaticanului, I, p. 46.
9 Heidenstein, Rerum polonicarum... libri XII, Frankfurt, 1672, p. 360.
A) P. P. Panaitescu, Documente, p. 143-144. Mihai din Targ§or, care bene-
ficiaza de aceastgi scutire, era obligat sä tie cai domne§ti pentru oaste. Acad.
Rom., Doc. CXCVII/48.
9 Cronica anonimd, ed. Ioanid, p. 79.
9 Hrisovul lui Mihnea III, 3 Iunie 1658, la d-na Lahovary.

www.dacoromanica.ro
ARMATA LUI MIHAI VITEAZUL 67

tali cu plator ci inarmati cu maciuci *1). Boierii Inarmati cu ma,


ciuci fire§te a nu constituiau o armata moderns, dar adauga o
not in plus la aspectul feudal al acestei o§tiri de veche dating.
-Oastea de tart. n'a avut un rol insemnat in izbandele lui Mihai,
afara de primele ciocniri cu Turcii, derli numgrul ei intrecea pe
al mercenarilor dar organizarea gi inarmarea ei primitiva o faceau
sa ramgie pe planul al doilea 2). Socotim insa ca. ea a avut in
domnia lui Mihai, ca ci in alte imprejurari, un rol politic. Ea dadea
putinta boierilor sa dispuie de o forth ci said impuie adesea voin %a
for domnului; in orice caz existenta ei silea pe domn sa impart&
puterea cu boierii.'
Organizarea militara a tarn si strategia lui Mihai. In istoria
principatelor romtme este o mare deosebire intre Moldova ci Tara
Romaneasca in ceea ce prive§te situatia militara. Ambele tali au
avut in primul veac dela intemeiere un lant de cetati in jurul lor,
care be apgra de duemani: Moldova cu seria de cetati ce aparau
iecirile din pasurile muntilor, trecerea rgurilor mari $i a vadurilor
Nistrului, Tara Romaneasca cu cetatuile dela munte $i cetatile
maxi dela Dungre. Dar pe °and sistemul de intarire al Moldovei
a fost completat de yStefan cel Mare, care a facut din Cara sa o
cetate inconjurata cu turnuri de apgrare, sistemul muntean a
cazut repede.luarea Giurgiului, a Turnului ci, in veacul al XVI-lea
a Brailei de catre Turci, rasa Cara deschisa, un fies intins, bun
pentru navala repede a cavaleriei dumane. Urmarile acestei
imprejurari au fost foarte mari ci se resimt in soarta deosebita ce
a fost menita celor doua tari surori.
Mihai Vitazul ci -a dat seama de aceasta situatie primejdioasa
ci de aceea scrie ducelui de Toscana: a Am luptat fara cetati, nici
castele, nici crap, nici cel putin o casa de piatrg, unde sa ma
retrag, ci abia am avut una singura pentru locuinta 2).
Boierii vor simti adanc acesata situatie tragicg, averile §i mo-
siile for lasate farg aparare in fata oricgror incursiuni. Ei privesc
cu invidie la Ardeal, cetate naturals, scutita de asemenea neno-
rociri. 7i atunci cand Ardealul fu cucerit, n'au mai vrut std iasd de

') Hurmuzaki, Documents, 111-1, p. 431, cifrele sant Ins de sigur exa-
gerate.
') R. Rosetti, o. c., In Acad. Rom., ser. III, tom. XXI, p. 261-269.
') Luptete lui Mihai Viteazul, Biblioteca Astra, p. 41-42.

5*

www.dacoromanica.ro
68 MIHAI VITEAZUL

acolo, cu toate somatiile imparatului, ctici gdsiserti in *fit un loc


de addpost, in care voiau set se afeze1).
E drept ca la Targovi§te era curtea domneasca, Intarita cu
ziduri §i tumuli, in care au putut rezista Turcii putin timp, la
1595 2). Mai important insa este faptul ca prin reluarea Brai lei qi
a Giurgiului, Mihai Viteazul a refacut pentru o clips lanul de
aparare la Dunare 2), nu §tim insa data le-a intarit §i le-a organizat
din nou dupg. cucerire. In orice caz nici o mare oaste turceasca n'a
mai trecut Dunarea intre 1595 §i 1600 qi stapanirea acestor 'cetati,
de§i nu Insemnau prea mult lucru, a ingaduit lui Mihai sä mice-
reasca Ardealul §i Moldova, avand spatele intru catva intarit:
Strategia lui Mihai se resimte din organizatia armatei lui rii de
imprejurarea ca Cara lui era toturli o Cara deschise Armata lui,
in care erau haiducii balcanici, cete ce strabateau repede ca ful-
gerul In locuri aproape neumblate, Cazacii obi§nuii cu lupta cu
Tatarii, pe cai iuti, apoi Cara care nu dadea puncte de sprijin,
toate lac pe Mihai sa adopte o strategie in care surprinderea gi
repeziciunea miparilor sa fie principalul temei al izbandei,
numai gratie ei a cucerit Ardealul §i Moldova. De aci reiese fili
principiul ofensiv al tacticei lui Mihai. El a fost un mare militar
din temperament, care a §tiut sa se foloseasca de toate impreju-
rarile in care se afla. Figura rag in istoria militara a Romanilor,
oameni prudenti §i a§ezati, cari gtiau sa-§i apere Cara, intarindu-se
In paduri kti in locuri ferite pentru a lovi pe du§mani, dar cari
foarte rar iau ofensiva §i intampina pe du§man in Tara lui, Mihai
a avut ca principiu strategic Intotdeauna ofensiva, impotriva
'Turcilor ca qi a cre§tinilor! Caderea lui se datore§te unor cauze
politice ce 1-au lipsit de cei mai buni o§teni, nu unor lipsuri In
concep %ia lui strategics 4).

1) Vezi mai jos, p. 82-85.


') Cf., R. Rosetti, Evolulia fortificatiei la Romdni, Acad. Rom., ist., ser.
III, tom. XII, p. 31-34. .
8) Ibidem, p. 27, pentru valoarea cetatilor.
4) 0 buna analiza si caracterizare a strategiei lui Mihai, R. Rosetti, EPO-
lujia strategiei la Romdni, Acad. Rom., ist. ser. III, tom. VI, p. 31-79.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL BSI BOIERII

Divanul dela Inceputul domniei. Mihai fusese ridicat in scaun


printr'o milcare a boierilor olteni, In mijlocul carora crescuse,
era reprezentantul acelor boieri §i aceasta s'a resimtit In toata
domnia lui. Boierii cari fl ridicasera erau tineri, cei mai multi,
ca Buze§tii, nu ocupasera functii Ina lte. Mihai n'a putut dela
Inceput sa faca o revoluOe In sfatul domnesc §i sa inlocuiasca pe
boierii ce slujisera pe rand Ia domnii dinaintea lui cu boieri not
§i tineri. Batranii boieri formau un element statornic peste domniile
trecatoare, a§a fusese chiar §i In veacul al XV-lea. De aceea in
divanul din primul an al domniei lui Mihai, Intalnim boierii ce
slujisera sub Mihnea Turcitul, sub tefan Surdul, ba chiar sub
Alexandru cel Rau!
Astfel divanul cu care -$i Incepe viteazul domn stapinirea era
compus din Mitrea vel vornic, care fusese mare vornic csi mare
logofat sub Mihnea gi sub Alexandru cel Rau 1), Andrei mare
logofat, fostul vistiernic al lui Mihnea, Manta marele paharnic,
fost postelnic sub Alexandru; Pang. comisul, care slujise ca vistier-
nic sub Alexandru; Tudorache marele postelnic, fostul comis al
lui Alexandru cel Rau; Dimitrache marele spatar, fost cu aceea§i
func %ie sub Mihnea. Dintre boierii not avem pe Pangratie vistie-
rul, pe Sarbu stolnic, Coci 'postelnicul §i. Statache vistiernicul,
Dragomir stolnic, apoi Negri spatar 2). ' Observam, a§a dar,
') Pentru cariera lui, Filitti, Arhiva.Cantacuzino, Ia indice. Era un boier
bltran, comis la 1570-1573, vistier la 1576-1577, vornic la 1578.
') Pentru divanul lui Mihai din 1593-4, Iorga, Studii,vi documente, VII,
p. 270, V, p. 290, XVI, p. 139. Acad. Rom. doc. LXXII/9 (7 Dec. 1593),
CCl/9 (3 Aprilie 1594) §i Ms. Nr. 2530, f. 543-544 (1594 Mai 16), f. 545
(Mai 25), p. 546-547 (Iulie 5), f. 552-554 (Iulie 22). Arhive Stat, sec. istor.
acte din 20 Dec. 1593, 4 Ianuarie, 16 Mai, 27 Mai, 3 Iunie, 18 Iunie, 21
Iunie, 7 Iulie, 17 August, 29 August 1594. Cf. indicele la Filitti, o. c. §i
Ghibanescu, Divane, p. 34, cf. §i p. 32-33 pentru divanele domnilor precedenti.

www.dacoromanica.ro
70 MIHAI VITEAZUL

Ca venirea lui Mihai in scaun a Insemnat pastrarea datinei


§i a vechiului regim boieresc. Boierii olteni cari 1-au sprijinit
la ocuparea domniei nu apar Inca in divan. i ceea ce e mai
caracteristic, Mihai pastreaza cei mai multi boieri greci' ai lui
Alexandru (Manta, Pang, Tudorache sau Tudori §i Dimitrache),
la cari se mai adauga gi noi boieri greci In divanul sau: .Pangratie,
Coci, Statache. Putem spune ca primul divan al lui Mihai a fost
mai bine de jumatate grecesc, de sigur sub influenta cercurilor
din Constantinopol §i a lui Iane banul.'
Dintr'o lista de boieri munteni prezentata lmparatului cretin
de solul sau, raguzanul I. Marini Polli, mai cunoa§tem Inca pe
unii boieri de rang inferior sau fo§ti boieri, can ramasesera fara
dregatorii la curtea noului domn 1). Intre boierii vechi e Danciul,
mare vornic sub Alexandru cel Rau, Dan, vistiernicul lui yStefan
Surdul, Chisar logofatul §i Petre spatarul, boieri ai lui Mihnea,
alaturi de cari fusese §i Mihai ca dregator in divan in tineretea lui.
Dar pe langa ace§tia erau §i boieri noi §i tineri: Stroe Buzescu
postelnicul, Ivan aga capitanul de &Mar*, Radu comisul Florescu.
Ace§tia erau de sigur oamenii de Incredere ai domnului, cu cari
se sfatuia in taina pentru marile sale planuri, pe ei se va lntemeia
mai tarziu stapanirea lui §i ei vor ocupa locurile inalte ale vechilor
boieri. Existenta unor oameni de incredere ai domnului, can
peste capul divanului carmuiau tara, se vede din faptul ca acestor
boieri tineri Mihai le 1ncredinteaza toate soliile importantei (Stroe
Buzescu trimis de doua on la Sigismund Bathory §i la Aron-Voda;
Radu Buzescu trimis §i el la Sigismund 2), precum §i conducerea
armatelor in primele lupte cu Turcii (Radu, Preda qi Stroe Bu-
zescu In luptele on Tatarii; Radu Florescu la Har§ova 2).' Ace§ti
boieri erau comandantii o§tirilor de Ora, oameni de ac%iune §i.
Inruditi cu domnul formand un puternic partid, pe care se bizuia
Mihai. Ei In curand vor ajunge sa inlature pe boierii cei vechi §i
s'a ajunga stapani In sfatul cel mare al tarii:
Boierii cei noi.' In Octombrie 1594 in ajunul Iuptei cu Turcii, boie-
rii cei vechi sant Inlaturati brusc din divan de catre boierii cei noi,

1) Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 196-197. Solul observa a cei mai


multi boieri stint Greci.
9 Cronica anoninul, ed. Ioanid, p. 47 $i 49.
I) Ibidem, p. 48-49.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL $I BOIERII 71

comandantii ofistilor: Astfel intra In divan ca mare vornic Ivan


fostul comandant de calareti, care -$i varsase sangele pentru domn
In luptele cu Tatarii1); Tudosie sau Teodosie vistierul, din neamul
Rudenilor, autorul cronicii lui Mihai Viteazul ; erban paharnicul,
viitorul domn Radu erban, Ca lota spatarul qi Radu Florescu
comisul, care fusese pribeag cu Mihai la Constantinopol ; In sfarqit
fratii Buzeqti, Stroe stolnicul, Preda postelnicul §i. Radu clucerul 2).
Dintre vechii boieri mai famine pe lAnga divan doar Miroslav
fostul mare logorat, un boier foarte batran care slujise In aceastgi
dregatorie Inca din vremea lui Alexandru cel Miran, Mihnea qi
Petre Cercel, Inrudit cu neamul domnesc §i cu boierii din Margi-
neni3). Tot atunci e facut mare logofat Chisar, un vechiu boier
de care am mai vorbit.' Dar told Grecii din primul divan al lui
Mihai stuit Inraturati pans la unul. Inlaturarea boierilor batrani
§i Inlocuirea for cu boierii tineri §i razboinici se Meuse poate cu
consimtimtuitul lui Mihai, lnlaturarea Grecilor, care schimba cu
totul aspectul divanului, i-a fort Insa desigur impusa. Prin tratatul
Incheiat de boieri cu Sigismund Bathory fdr5, voia lui Mihai se
prevedea ca Grecii nu vor mai avea voie sä ocupe functii In
Tara Romfineasca, ceiace consfinte§te revolutia din Octomvrie
1594."
In adevar, In primavara anului 1595, solii lui Mihai In frunte
cu mitropolitul Inching Zara lui Sigismund Bathory qi fara voia
§i §tirea stapanului for Incheie cu acesta un tratat, prin care
puterea domnului Tani Romfinegti era Ingradita, boierilor li se
dau toate drepturile rili Grecii erau sco§i din toate slujbele boiere§ti.
Mihai, adanc jicnit, a trebuit as primeasca, deoarece se preeatea
sg dea lupta cu Turcii §i avea nevoie de ajutorul o§tirii lui Sigis-

1) Vezi mai jos, paragraful urmator.


3) Arhive S tat, sec. ist. acte din 2, 7 §i 31 Oct. §i 24 Dec. 1594. Ms.
Acad. Rom. Nr. 2530, f. 555-556 (1595 Martie 17, Miletio §i.Agura, gaRo-
Pommiurrt H cnaB. michtenocrn In C6opmnrs, IX, p. 155 (8 Septernvrie 1595),
Stefulescu, Strdmba, p. 27-28, Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 51 are la Mai
19, divanul din anul precedent, sa fie o grepala de data? Pentru divanul
din 1596, Ghibanescu, Divane, p. 34, Acad. Rom., Ms. Nr. 2530, p. 566
(Aprilie 15 §i Iunie 11), Safarik, In rnaCHHIC (Belgrad), ser. I, IX,, 1857, p.
243-244, din 24 Iulie 1596 §i Iorga, Studii Si documente, V, p. 290.
3) Cf. pentru cariera Bi rudele lui, G. D. Florescu, Boierii din Margineni,
Valeni, 1930, arborele genealogic.

www.dacoromanica.ro
72 millia VITEAZUL

mund 1). Acest tratat impus domnului din afara, a pecetluit izbanda
boierilor noi asupra celor vechi.
De aproape o jumatate de veac aceleati fainilii de boieri gu-
vernau Cara pests schimbarile repezi de domnie. Aceiaqi boieri
ramasesera In dregatorii, and veneau domni noi, chiar and
ace§tia erau du§manii lnainta§ilor for In scaun. Ceea ce se Mouse
la 1594 In Tara Romaneasca i se desavar§ise In anii urmatori
era o adevarata revolutie nationals, In sensul de atunci, Inlaturarea
In bloc a strainilor cu sprijinul lui Sigismund Bathory gi probabil
Impotriva domnului, care avea anume legaturi gi rudenii la Constan-
tinopol: Pe de alts parte, qi boierii cei vechi batrani, stalpii
gi
Orli sub domnii dinainte, erau puqi la o parte de partidul boierilor
tineri §i razboinici, cei mai multi din Oltenia. De sigur ca cei
inlaturati au protestat i chiar au conspirat Impotriva domnului
§i a noilor lui sfetnici.
In vara anului 1596, Chisar marele logofat In functie, Dan
fostul mare vistiernic al lui Stefan Surdul, Vintila clucerul §i
Dumitru un boier batran, impreuna cu alti boieri mai mici uneltesc
cu Turcii i cu Moldovenii pieirea domnului §i aducerea In scaun
a lui Simion Movila, fratele lui Ieremiaf Ii dadura de veste dom-
nului sa fuga, caci yin Tatarii, dar Mihai descoperi gandurile for
gi capetele lui Chisar marele logofat §i al fiului sau, precum §i a
lui Dumitru cad sub securea calaului, ceilalti vinovati izbutesc
sa fuga In Moldova 9: Indata dupa sangeroasa executie a boierilor
incaruntiti In slujbele domnilor batrani §i neobi§nuiti cu o vreme
not.* demnitatea de mare logofat ramasa libera, fu data lui Teo-
dosie Rudeanu, 011s atunci vistiernic, unul din membri cei mai
insemnati ai partidei celei noi: In locul lui ca vistiernic veni Insa
un alt boier oltean, Stoica sau Stoichita din Stramba, unul din

1) Cronica anonima, ed. loanid, p. 50 arata ca tratatul s'a incheiat de


boieri impotriva vointii domnului. Textul in Hurmuzaki, Documente, III-1,
p. 209-213 §i 472-476. Cf. Sirbu, Istoria lui Mihai Viteaaul, I, p. 268-274.
Pentru acest complot, scrisoarea lui Mihai care Sigismund Bathory
la 6 Septemvrie 1596, Hurmuzaki, Documents, III-1, p. 274278, Walter
In Papiu, Tezaur, I, p. 37-38 (cu data gresita 1595), Stavrinos, in Legrand,
Recueil de poeme,s historiques, p. 49. Pentru boierii fugiti in Moldova, Hur-
muzaki, Documente-Supliment, II-1, p. 487-488, 551. Nu este dovedit
ca Dumitru cel omorat la 1596 era vornicul Dudescu, cf. Hagi-Moscu, Boierii
lui Mihai Vitea.zul, extras din Arhivele Olteniei, Nr. 43-44, p. 11.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL $1- BOIERII 73

cei mai apropiali 9i buni sfetnici ai domnului Izbilnda partidei


not era deplinA. De atunci divanul lui Mihai nu s'a mai schimbat
pttna la sfarflitul domniei 2). Singurul grec ramas Insa pe liing5.
Mihai a fost banul Craiovei, Mihalcea: Nu cunoa9tem banul din
primul divan al lui Mihai, dar dela 1595 apare banul Mihalcea,
la 1.596 Calota iar la 1598 bania este impartita unui triumvirat,
Mihalcea, Calot5. i Udrea la 1599, Mihalcea, Calot5. 9i Rat 8).
ff

Mihalcea a fost un sfetnic credincios gi un militar de valoare gi


mai ales era Inrudit cu Buze9tii qi de aceea s'a flout o exceptie
pentru el qi i'a avut soarta celorlalti boieri gred(intru cat Andronie
vistierul pare a fi fost sub Mihai fost vistier, iar functia era ocupata
de Teodosie §i apoi de Stoichita).
'
In schimbarile divanului lui Mihai, care Incepu cu un sfat plin
de boieri vechi 9i de Greci, pentru a trece brusc dela 1594 la un
sfat de boieri tineri qi retzboinici, se oglinde9te lamurit marea
lupta dintre partidele boiere9ti ce s'a Inceput odata cu urcarea
In scaun a lui Mihai gi urmata apoi gi In timpul domniei lui. Noii
boieri, cei mai multi olteni, au ca9tigat izbanda In acele Impre-
jurari turburi, prin darzenia §ff lndrazneala cu care au dus lupta
gi am vazut ca s'au impus peste vointa domnului, la 1595 cu ocazia
tratatului cu Sigismund Bathory. De aceea credem ca 9i politica
Orli a fost de atunci politica lor, impusa domnului, cad adevaratii
stapAni ai tarii erau ei.'
Rgmane sa vedem ce reprezenta acest partid ca origini §ff ca
tendinte politice, ca sa Intelegem mai bine directivele pe cari
le-au dat politicii tarn.
Sfetnicii lui Mihai Von. §i neamurile lor. Boierii cari ridicasera
pe Mihai In scaun, cari dela Inceput ajunsesera comandantii o9tilor
qi apoi stapanii sfatului domnesc, erau cei mai multi din Oltenia
9i. formau un partid politic straw unit. Ca de obiceiu, ceea ce-i
unea intre ei erau legaturile de sange sau de rudenie. In adevar
putem urmari, pe temeiul cercetarilor genealogice, Inrudirile intre

Despre el, vezi mai jos, p. 75-76.


') Pentru divanele din anii 1597-1600, Acad. Rom. Ms. Nr. 2530, f.
565-590 §i Nr. 2531, f. 17-18, Ghibanescu, Divane, p. 3536, Miletie §i
Agura, o. c., p. 156-157, Iorga, Studii fi Documente, V, p. 291, Acad. Rom.,
doc. XL/85, 86, 91, atefulescu, Documente slavo-rorndne, p. 295-301.
9 E. Hagi-Mosco, Boierii lui Mihai Viteazul, extras din Arhivele Olteniei,
p. 8.

www.dacoromanica.ro
74 MIHAI VITEAZUL

acegti boieri, In lantul carora nu lipse§te nici Mihai Voda el Insu0,


care era §i el, nu trebue s'o uitam, un fost boier oltean.
`In fruntea acestor boieri steteau Buze§tii. Se trageau dintr'un
boier, Carstian din veacul al XV-lea §i locul lor de ba§tina era
mo0a Cepturoaia. Cei trei frati din vremea lui Mihai erau fill lui
Radu Buzea marele armag §i prin Inrudirile lor erau legati de toate
familiile din partidul eel nou. Mama lor, Maria din Stane§ti, era
ruda de aproape cu Tomana sotia lui Dobromir marele ban, unchiul
doamnei Stanca a lui Mihai Viteazul. Stroe stolnicul Buzescu
era casatorit cu Sima din neamul Rudenilor, sora lui Teodosie
marele logofat. Al doilea frate, Radu clucerul, era casatorit cu
fiica banului Mihalcea, iar varul celor trei frati, Radu of Cepturoaia
avea de sotie pe Ca lea Calomfirescu, fiica lui Radu Calomfirescu,
vestitul capitan al lui Mihai' Fiul lor, Preda, a fost ginerele lui
Mihai Viteazul, casatorit cu fiica lui Florica §i de aceea i s'a zis
Floricoiu11). Buze§tii 10 agonisisera o imensa avere In vremea lui
Mihai §i domnul le Intare§te Intr'o eerie de hrisoave din anii 1595-
1596 toate mo0ile 2), erau ctitori la Caluiu (Romanati), Stane§ti
(manastire Intemeiata de boierii din Stane§ti, din cari se tragea
mama lor, Inchinata mai tarziu de fratii Buze§ti patriarhiei dela
Alexandria8) ai la apturoaia4).`Proprietatile lor ajunsera mai
tarziu ap de Intinse, Incat hrisovul de Intarire dat fiului lui Radu
Buzescu la 1656 de Constantin ySerban Voda este cel mai lung
hrisov domnesc cunoscut din trecutul nostru, In0rand pe zeci de
pagini nenumaratele mo0i ale Buze§tilor, pe tot cuprinsul tarii,
dintre cari multe sant cumparate dela momeni « In zilele lui Mihai
Voda *, cand taranii proprietari « nu mai puteau plati birul *2).'
Boierii Rudeni apar pe langa domnie Inca din vremea lui
Alexandru cel Rau, and Teodosie era spatar si fratele eau Chirca
1) Pentru genealogia Buzestilor, Filitti, Arhiva Cantacuzino, tabla genea-
logia a Buzestilor, General NAsturel, Biserici din Oltenia, In Revista p. istarie,
arheologie i filologie, XII-2, p. 298-299 si 312 (pisania dela Caluiu). Pentru
Preda Floricoiu, E. Hagi-Mosco, o. c., p. 19.
9 Acad. Rom. doe. LXXIV/185 (1595 Iulie 5), CLXXVI/13 (1595 Fe-
bruarie 24), XL/77 (1596 Iunie 3), Greceanu, Genealogii, II, p. 361 (1596
Iunie 15).
3) Acad. Rom., Crefteri, XXVIIIXXX, p. 154 (19 Mai 1615).
4) Acad. Rom. Ms. Nr. 2531, f. 17-18 (25 Iunie 1600, hrisov dela Nicolae-
Piitrascu).
6) Tinerimea Romdnl, I, 1898 (noul serie), p. 89-127.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL SI BOIERII 76

era comis1rAm vazut cum Teodosie ajunge vistiernicul lui Mihai


$i in urma complotului boieresc din 1.596, devine mare logofat.
i el era Inrudit cu Buze§tii $i cu familia doamnei Stanca. Mama
lui, al carei nume nu-1 cunoastem, era sora Tomanei, sotia lui
Dobromir banul, care era deci deopotriva unchiu si al doamnei
Stanca si al lui Teodosie logofatul. Sora lui Teodosie era Sima
casatorita cu vestitul erou Stroe Buzescu 2): i Teodosie cu fratii
lui Isi facusera o frumoasa avere de mosii, cu aceleasi mijloace
ca $i Buze§tii, cumparand adica mo§iile taranilor mosneni saraciti
din pricina razboaielor lui Mihai. Astfel, la 1597, Teodosie cumpara
dela tarani satul Baia cu 12.000 aspri, iar In anul urmator satele
Slatioara, Fole§ti si Popesti (In Valcea) cu 5500, 6700 si 4500
aspri, tot dela mosneni 8).'Teodosie era un om Invatat, el a scris
cronica oficiala a domniei lui Mihai, pastrata In traducerea latina
a silezianului Baltazar Walter. De sigur ca domnul i-a poruncit,
ca mare logofat, sa-i scrie cronica faptelor sale §i lucrarea aceasta,
cat putem sa recunoastem prin traducerea cu adausuri, este o
opera biografica, ce se ridica deasupra produc4iilor obisnuite ale
cronicarilor 4):
Stoica sau Stoichita vistiernicul era tot un boier oltean, se
tragea din Stramba (Gorj). La inceputul domniei lui Mihai era
al doilea logofat, functie ce se dedea de obiceiu celor cu stiinta
de carte. In adevar, acest lucru se vede §i din faptul ea Mihai 11
rasplateste 4 pentru credincioasa si dreapta slujba ce a slujit
domniei mele in tail streina *5), adica a fast sol. Dupa complotul
boieresc din 15917, trecand scurta vreme In demnitatea de postelnic,
ajunge vistiernic` Era un boier tanar, caci a mai avut o cariera
lungs, a fost mai tarziu, sub Radu erban mare logofat, apoi
iara§i mare vistiernic, a luat parte la miscarea revolutionary
impotriva Grecilor a lui Lupu Mehedinteanu $i moare la
16206).

1) Acad. Rom., Ms. Nr. 2530, f. 541-542.


1) Filitti, Arhiva Cantacuzino, tabla genealogicA, Corbeanu-.Rudeanu. Cf.
si N. Iorga, Studii fi documente, V, p. 680-681.
3) Iorga, Studii f i documente, V, p. 291, nota 1.
4) Papiu, Tezaur, I, p. 1-74 si Iorga, Cronicile muntene, Acad. Rom.,
ist. ser. II, 1899, p. 10.
6) *tefulescu, Stramba, Bucuresti, 1906, p, 20-67.
5) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
76 MIHAI VITEAZUL

Si acest boier 10 facuse o frumoasa avere, trio* cumparate gi


altele, cum spune In testamentul tau u la vremea noastra de
moarte », « ce ne-au fost mill dela. Mihai voevod *9. Dupa caderea
lui Mihai, temandu-se de o confiscare a averii lui, care cuprindea
peste 1.5 sate, « satele mele ce le-am c6.§tigat cu slujba, miluit
dela cre§tinul Mihail voevod », le darue§te pe toate manastirii
Stramba Intemeiata de danaul (3 Martie 1601) 2). Stoica fugise
In fata noului domn, Simion Movila, dar imediat ce uzurpatorul
e alungat, 10 reia satele In stapilnire §i le tine pang la moarte 8).
Si el e lnvinuit ca ar fi luat unele din aceste mo0i cu sila dela
tarani 4).
Banul Mihalcea, un vestit capitan de oaste, care moare span-
zurat de Unguri, era un grec din Chios, din familia Caragea.
Gheorghe Basta Intr'o scrisoare 11 nume§te « parente del Valacco »,
adica ruda a lui Mihai Viteazul 6)!- Basta face poate aluzie la o
legatura destul de departata prin alianta, una din fiicele lui Mihalcea
era sotia lui Badican spatarul din Greci, fratele lui Preda Flori-
coiul, ginerele lui Mihai Viteazul 6). 'Am vazut ca Mihalcea era
ruda prin alianta §i cu Buze§tii. Mihalcea fusese mare ban gi Inainte
de Mihai, la 1594 era fost mare ban 7) §i el ca gi ceilalti boieri
de oaste §i de sfat ai viteazului domn Igi agonise§te moaii pe soco-
teala taranilor saraciti.( Inca dela Inceputul domniei, Mihai Ii
confirms satul Orle§ti, « pentruca a platit birul de haraci al cin-
stitului Imparat », In locul oamenilor din acel sat ce fugisera peste
Dunare, Inca din zilele lui Alexandru cel Rau 8).
'Udrea banul e cel ce duce oastea de tara prin pasul Turnul-
Roqu In ajutorul lui Mihai la cucerirea Ardealului, pe el 11 lag
,Mihai sa pazeasca scaunul Sucevii dupa cucerirea Moldovei §i tot

1) Testamentul din 25 Martie 1620, Acad. Rom. Ms. Nr. 610, f. 46-47.
Testamentul e intarit de patriarhul Chiril al Alexandriei.
Actul de danie, ibidem, f. 46.
9 Dupa cum reiese din testamentul din 1620, citat mai sus. Pentru fuga
lui la 1600, cf. Reoista Istoricd, I, 1915, p. 223.
4) Revista Istoricd, 1. c.
5) Veress, Gh. Basta, p. 390.
9 Hagi-Mosco, o. c., p. 8 §i 19. Pentru procesul acestei film a banului
Mihalcea sub Radii Mihnea, pentru uciderea a doi ligani cu mana ei §i sperjur,
ibidem, p. 8, nota.
9 Miletio §i Agura, /ago-Powmarr-h, In Coopxmcb, IX, p. 158.
9 'bittern §i Acad. Rom. L/12.

www.dacoromanica.ro
MIRA! VITEAZOL tax BOIERII 77

el da ultima lupta cu Simion Movila §i cu Polonii la Curtea-de-


Argev ; In cele din urma e ucis de Simion Movild.'Era din familia
Balenilor, doamna Voica a lui Patravou cel Bun era miltu§a lui
Udrea, sora tatalui sau, Radu Clucerul Baleanu 1). Inainte de a
fi ban al Craiovei era arma§ (pand la 1598) vi avem dela acest
oltean un frumos testament, in care aratd unde trebue ingropat
4 de voi pieri eu in razboiu », iar satele lui pomenite in acel testa-
ment, gilt nu mai putin de 35, pe care le lash In parte rudelor
sale, In parte manastirii Dealului 2). Chiar Mihai Viteazul cumparase
dela el un sat, Deagotevtii, luat, ca de obiceiu, dela momeni 8).
Calota Bozianu boier oltean fusese ban mic sub Dobromir
banul, unchiul doamnei Stanca, §i acesta ii confirmase Inca de
pe atunci numeroase bucati de movie cumparate dela sateni 4).
In domnia lui Mihai, Calota ajunge mare spatar vi urmeaza cu
cumparaturile. 0 mulOme de Varani din Gorj i se inching ca vecini
§i-i Wind pamanturile lor, cu aprobarea lui Mihai Voda, « pentrucd
n'au putut plati dajdiile for »1. Cumparaturile lui in 1595 insumeaza
17.760 de aspri (bani de argint) 5). In acelavi an Calota e numit
de Mihai mare ban al Craiovei 8).`Sotia lui era Calea din Brancoveni,
fiica lui Danciul vornicul vi sora viitorului domn Matei Basarab 7).
Acest Danciul din Brancoveni (Romanai), tatal lui Matei, era
In vremea lui Mihai un boier batran, fost mare vornic, el moare
la Alba-Iulia in 1597, in timpul unei solii in Ardeal, trimis fiind
de Mihai Viteazul vi e ingropat in biserica ridicata in capitala
Ardealului de domnul Tarii Romanevti. Cheltuelile de Ingropare
Ie Mouse doamna Stanca 8).
Ivan marele vornic fusese, cum am vazut, un comandant de
calareti. El se distiniese In lupta dela 5erpate§ti cu Turcii vi Tatarii
i fusese ridicat dupd aceea la marea vornicie.' Mihai ii da la 12
Noemvrie 1595 o rasplata solemnd vi pomenevte in hrisovul sau

1) Greceanu, Genealogii, I, p. 263-265 si 288-291 si Hagi-Mosco, o. c.,


p. 9-10.
5) Ibidem, I, p. 263-264.
3) Acad. Rom., Crefteri, XII, p. 127.
4) Ghibanescu, Surete f i izvoade, VI, p. 163-164.
5) Ibidem, VI, p. 170-173.
5) P. P. Panaitescu, Documente privitoare la Mihai Viteazul, p. 2i.
') Hagi-Mosco, o. c., p, 10 (si pentru faptul ca era din familia Bozianu).
8) Greceanu, Genealogii, II, p. 310-311,

www.dacoromanica.ro
78 MIIIAI VITEAZUL

# credincioasa rli dreapta slujba 9i varsare de sange, care au varsat


pentru domnia mea, cand m'am batut domnia mea cu paganii
turd * §i-i darue§te satul domnesc Serpate§ti (V1a§ca), locul
luptei, precum ksi satul Tihule§ti, care fusese al lui Ianache postel-
nicul, feciorul Dobrei calugarilei, pentruca # el s'au Mina de
domnia mea fii de Iara domniei mele 0). In 1600 Ivan vornicul
era mort qi fetele lui, Zamfira rii Velica, ce se intituleaza doamnii,
pentruca era ibovnica lui Mihai Voda Insu§i, doneaza din Alba-
Julia, unde erau cu domnul, un sat al parintelui lor, manastirii
Golgota 2).
' In sfargit, aga Leca, un alt o§tean viteaz, a fort mult5.
vreme omul de lncredere al lui Mihai, el semnrza alaturi de
alli boieri tratatul cu Andrei Bathory la 1599. In Ardeal era
comandant al cetatilor Gherla §i Chioara 8) rii i se stria
# sfetnicului de frunte al mariei sale, voevodului Mihai, genera-
lului o§tirii Olahilor 9i Rascilor (Sarbilor), capitanului de Gherla
§i Chioara »4).` Era de origine albanez fii trecuse In nordul Du-
narii °data cu alti capitani balcanici, Increzatori In steaua lui
Mihai Voda 5), dar dupa ce fu ridicat In rang §i Incapu In Increderea
domnului sau, credinta lui Incepu sa §ovae ; In Septemvrie 1600,
dupa mai multe soma %ii 6), el preda Chioara 9i mai tarziu §i Uioara
comisarilor imperiali 7). Basta avea acum drum deschis In Ardeal
gi astfel izbuti sa infranga pe Mihai la Miraslau 8). Aga Leca ramase
In Ardeal In serviciul Imparatului 9), iar mai tarziu se a§eaza la
Praga §i prime§te o pensie dela curtea Habsburgilor "Y. In -ara
1) Acad. Rom., Ms. Nr. 4970, f. 14, traducere din 1807. Un Jane postelnic
apare in divanul luiStefan Surdul (Ghibanescu, Divane, p. 34).
') Iorga, Trei chipuri din veacul at XVII-lea, in Convorbiri Literate,
XX XIX, 1905, p. 117-120 §i idem, 1st. lui Mihai Viteazul, I, p. 179 nota
3) Cf. T. Holban, Boierii lui Mihai Viteazul, In Arhiva, XXVII, 1930,
p. 176-177, dar Leca aga nu e aceea§i persoana cu Leca postelnicul de sub
Radu Serban.
4) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 669 nota.
5) V. Motogna, Un tradator : aga Leca, In Revista Istoricd, 1934, p. 128.
5) Hurmuzaki, Documente, IV-1, p. 128-129 §i 130-131.
7) Ibidem, p. 137. Se observa ca n'a predat-o Ardelenilor rasculati, ci
comisarilor imperiali.
8) Motogna, o. c., p. 126-139.
°) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1078.
10) Hurmuzaki, Documente, IV-1, p. 329 §i Veress, Documente, VII, p.
118, 127-129, 139-140, 158-159, 165-166, 179-201.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL II BOIERII 79

avea o movie, satul Tttnabevti in Ilfov, langa Bucurevti, fost sat


de movneni, luat, se pare, cu japca de aga Leca In vremea lui
Mihai Vodsa. Clind « lui aga Leca i s'a lntamplat pribegie In Cara
Nemteasa vi and a fost In zilele lui erban voevod, and a trimis
erban Voda pe raposatul jupan Nica fost mare vistier sol In tam
Nemteasa, atunci a imprumutat jupin Nica In pribegie pe Leca
aga cu ceva bath, cad era in lipsa vi nevoi*. Murind aga Leca
dupa scurta vreme In pribegie, mama lui, Cherata, saraa vi brt-
tank care nimasese In tars, e. silita sa dea satul Tancabevti lui
Nica vistierul. Devi, mai tArziu, se ridicarrt alte rude ale lui Leca,
Ghinea Racotrt. vi Leca sp5tarul, nepotii lui Leca aga 1) vi se ju-
decara cu Nica, satul ramase al acestuia, ctici adusese miirturie
vi pe vAduva raposatului aga al lui Mihai, jupttnita Maria 2).
Solia lui Nica avusese loc in 1603, vi el Intalni pe Leca la Praga,
unde 1-a luat ca 'Arta§ al soliei2), dar boierul pribeag nu s'a mai
Intors In tars vi a murit intre streini, unde cum se vede, ajunsese
In saracie.
* * *
Acevtia erau principalii sfetnici al lui Mihai Vod5..\ Cei mai
multi erau din Oltenia, acolo unde-vi Meuse cariera de boier vi
marele domn vi unde-vi avea cele mai Insemnate proprietati.
Boierii olteni erau Inruditi Intre ei prin sfinge sau prin alianta
vi erau Inruditi vi cu Mihai Viteazul prin sotia lui, Stanca nepoata
bogatului ban oltean Dobromir. Astfel se 161murevte de ce au ala."-
tuit un partid politic stalls unit vi au ridicat in domnie pe unul
de-ai lor, pe Mihai. Und acesta a incercat sa imparts stapinirea
vi cu grecii din Constantinopol, fats de can avea Indatoriri, partidul
boieresc oltean s'a ridicat din nou vi a impus domnului schimbarea
sfetnicilor lui. Ridicarea la arm'a a acestui partid boieresc a fost
cu foarte mare folos pentru membrii lui: In timpul scurtei domnii
a lui Mihai zeci de movii tree din mainile taranilor tocmai In stapa-
nirea acestor boieri, ce devin man latifundiEtrir Crevterea puterii
1) Erau fill lui Miho spatar, fratele lui Leca aga, Filitti, Arhiva Cantu-
cuaino, p. 52-53.
') Marele hrisov al lui Alexandru Coconul din 1626, Iunie 3, original
slay inedit la d-1 Fotescu, proprietar In Prahova. Intre martori 5i doamna
Elina a lui Radu $erban.
3) Veress, Documente, VII, p. 169-175, Hurmuzaki, Documente, IV-1,
p. 331-332 §i 352, Iorga, Studii si documente, IV, p. XXIIIIV.

www.dacoromanica.ro
80 MIHAI VITEAZULI

economice a clasei boieregti, care se confunda cu proprietarii de


pamant 9, se accentuiaza in veacul al XVI-lea gi domnia lui Mihai,
cu saracirea tgranilor din pricina marei sfortari razboinice impuse
%aril, a adus la culme deposedarea mognenilor in favoarea boierilor.
Toga puterea economic& gi deci gi cea politic& stetea in mAna
acestor boieri gi de aceea Mihai a guvernat cu ei gi prin ei. Boierii
lui Mihai erau, cei mai multi, oameni tineri gi oameni de arme,
cari 1ntelegeau said apere averile agonisite impotriva exploatarii
la care era supus& Cara din partea Turcilor. De aceea ei au cerut,
cum am vazut, rascoala impotriva Turcilor. Acest dublu caracter
de mari proprietari gi de olteniz al boierimii lui Mihai, lamuregte
In mare parte ideile ei politice.
Mihai Viteazul gi politica boierilor. Mihai Viteazul era un gef
de oaste gi ca toti comandantii Intelegea sa stap&neasca, firea lui
apriga, taioasa gi poruncitoare, un om inspirat care mergea ne-
clintit pe calea ce o alesese, era greu de Induplecat. Pe de alts
parte, partida boierilor inruditi cu dansul, boieri foarte bog*
dispunAnd gi de oastea de tara, Med de cari Mihai nu putea face
nimic, considera pe Mihai ca un instrument al ei. Multi dintre
boieri erau mai culti gi mai diplomati cleat Mihai, care nu avusese
o cregtere aleasa. Conflictul s'a nascut din aceea ca Mihai nu era
cu totul identificat cu boierii olteni, cu cari impartagea totugi
atatea aspiratii gi interese comune, pe el 11 legau din pricina originii
sale simpatii gi datorii fatg de lumea balcanica gi constantinopoli-
tang, cu care boierii nu se putea 1mpaca. Dar lupta intre un
temperament vijelios gi o du& intreaga socials, stapan'a in Cara,
era inegala gi de aceea vointa boierilor a invins aproape intotdeauna,
politica domniei lui Mihai a fost politica lor.
'Prima oars intalnim u vointa boierilor * la 1.594, cand Mihai
a ridicat Cara impotriva Turcilor. Am vazut mai sus ca domnul
a fost de acord cu nobilimea, el venea dela Constantinopol trimis
de acei ce pregateau marea migcare ortodox& impotriva paganilor.
Totugi a fost silit sa adune sfatul eel mare al tuturor boierilor
gi se spunea, cum am vazut, ca clack' n'ar fi pornit impotriva Tur-
cilor, domnia lui ar fi fost amenintata de boieri 2)"". Boierii b&trani,
ca MirAslau logofitul se plangeau Inaintea luptei dela Calugareni

1) C. Giurescu, Despre boieri, Bucuresti, 1920.


2) Vezi mai sus, p. 40.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL *I BOIERII 81

ca Mihai e un om lndraznat care nu face nimic cu buns chibzuiala,


merge orbe§te la toate fli In nebunia lui 4 vrea sa ne piarda §i pe
not gi pe el insuqi *1).
N Dar, peste un an, conflictul izbucni: boierii impusera domnului

Inlaturarea sfetnicilor greci cu cari friii impodobise divanul la ur-


carea In scaun.- Mi§carea boierilor Impotriva Grecilor se vedea
chiar din poema eroica a lui Stavrinos vistiernicul, care arata
Ca erau 300 de o§teni greci venii de peste Dunare In slujba lui
Mihai §i cum boierii vor sa-i piarda §i sa-i dea Tatarilor 2).
Pentruca nu putusera obOne Inlaturarea definitive a Grecilor dela
domn, 11 silira la aceasta prin Incheierea tratatului cu Sigismund
Bathory. In adevar, in tratatul acesta din 1595 se prevede ca. 4 intre
cei doisprezece boieri jurati (de sfat) sa nu fie Greci, nici In celelalte
dregatorii * 3): De sigur ca o asemenea stipulatie n'a fost introdusa
In tratat de principele Ardealului, pentru care aceasta chestiune
n'avea interes, ci a fost puss ca o garantie de boieri impotriva
domnului. Am vazut ca rezultatul tratatului a fost schimbarea
divanului boieresc §i Inlaturarea tuturor Grecilor. De altfel, acest
tratat are un caracter favorabil boierilor §i umilitor pentru domn
In cele mai multe din articolele lui.Astfel se asigura boierilor ca
nu pot fi 80°0 din dregatoriile for de catre domn, domnul nu-i
poate condamna la moarte, nici sa le confi§te averile, §erbii cari
ar fugi de pe moqiile boierilor, sa fie adurli Inapoi 9: Ca Mihai a
socotit acest tratat ca o lovitura aduia demnitatii §i drepturilor
lui, se vede fli din cronica, unde cetim ca: # Inteace§ti boiari ce-i
trimisese Mihai Voda pentru tocmeala, lnvrajbitorul diavolul
umblase In mijlocul lor, de se apucara unii ca aceia mai tare sä
face vrajba cleat pace, cum sa scaza pre Mihai Voda din Ora * 5),
adica sa-i scads autoritatea. Boierii cari 4 se nevoiau * pentru
Mihai # In dreptate, furs biruiti §i scazura pre Mihai Voda despre
domnia tarii §i despre venitul ei * 6). Insu§i Mihai s'a plans cu

9 Craciun, Cronicarul Szamoskozy, p. 104.


2) Stavrinos, to Legrand, Recueil de pohmes historiques, p. 39.
3) Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 212 §i 475: s Graecus natione inter
doudecim juratos bojeros esse nequeat, neque aliqoud us et officium
spectans ad gubernationem illius regal obire possit r.
4) Ibidem, p. 474-475.
3) Croniea anonimd, ed. Ioanid, p. 50.
4) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
82 MIHAI VITEAZUL

durere despre aceasta purtare a boierilor fag de dansul ci spunea


In taina solului polon Lubieniecki, ce trecea atunci In Cara, ca cei
doisprezece boieri trimi¢i in Ardeal a n'au facut ce aveau In instruc-
iile lor, ci ceia ce era spre folosul lor, obtintuid privilegii pentru
dan§ii * §i apoi adauga: u Nu au tratat cu principele Ardealului,
Lica cum Ii insarcinasem eu », deci nu mai are Incredere intr'Insii 1).
Domnul a simtit adanc aceasta jicnire, dar amenintat de Turci,
nu putea sa se ridice Impotriva lui Sigismund Bathory, dela care
nadajduia ajutor. Mai tarziu a cautat, in tratativele sale on impa-a
ratul Rudolf II, ea se asigure Impotriva tutelei boiere§ti! In instruc-
tiunile solilor trimi§i la Imparat dupa cucerirea Ardealului, Mihai
spunea: ' Alta pohtea§te (domnul) sa poata da §i milui pre tine
va vrea cu ocine §i cu sate §i cui va da de mo§ie, sa-i fie mo§ie,.
§i tine va ierid vinovati, au neame§, au boiar, au sarac, to %i sa
se judece, cum be va ajunge legea, arla sa plug » 2).
Al doilea conflict Intre Mihai §i boieri are lot cu prilejul cuceririi
Ardealului §i este cel mai interesant, aruncand o vie lumina asupra
tendintelor politicii romane§ti din acea vreme. Am aratat mai sus
ca boierii socoteau Tara Romaneasca prea deschisa §i prea pH-
mejduita din partea Turcilor i priveau cu invidie la Ardeal, Cara
aparata de natura ca o cetate.'Intr'o scrisoare a lui Mihai Viteazul
catre imparat din 1598, gasim urmatoarele cuvinte caracteristice:
6 Ba chiar §i boierii qi toate staturile din Cara mea, fiindca au fost
Intotdeauna uniti §i Intele§i Intru toate cu Ardealul, prea whit
streini de ideea ruperii legaturilor cu Ardealul §i nici nu cred ca,
deslipita de Ardeal, Tara Romaneasca mai poate ramane singura
sub protectia cre§tinattii *2). Cu alte cuvinte, boierii munteni erau
aceia cari socoteau ca unirea Intro Ardeal §i Tara Romaneasca
este indisolubila §i singura garantie a unei politici cre§tine. Ei ve-
deau Ardealul ca un adapost §i o cetate a for de aparare impotriva
Turcilor.
Dupd ce Mihai Viteazul a cucerit Ardealul, ei au fost aceia
cari i-au impus sa opreascd aceasta lard pentru ddnsul. Mihai
cucerise Ardealul din indemnul Imparatului §i In parte cu merce-
narii platiti de imparat, acesta socotea pe Mihai ca un capitan
Isopescu, Documenti ineditti, In Diplomatarium italicum, I, p. 396-399.
') N. Iorga, Documente romdnefti dela Petre ,,Schiopul f i Mihai Viteazul,
In Acad. Rom., ist., ser. II, tom. XX, 1898, p. 48-50.
3) Hurmuzaki, Documente, 111-1, p. 312-313.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL el BOIERII 83

al sau §i intelegea sä traga el foloasele cuceririlor domnului roman;


adica sa intre In stapanirea Ardealului. Este sigur a Mihai n'a
inteles lucrurile in acest chip. El se considera ca un stapanitor
independent §i cucerirea voia s'o pastreze pentru dansul: In seri-
soarea adresata lui Ieremia Movila din Alba-Iulia, imediat dupti
cucerirea Ardealului, Mihai se intituleazg domn al Ardealului gi
arata ca. Dumnezeu a vrut ca el sa devie staptmul acestei thri,
nici o vorba despre imparat 1):'Dar, soliile imperiale se faceau tot
mai insistente, imparatul cerea Ardealul pentru coroana hats
burgica. Mihai atunci a avut o clips de tiovaire, sä dea poate
Ardealul ca sa aibg. In spate un sprijin puternic in lupta impotriva
Turcilor, pe care voia s'o duca pang la carat. De§i nu e vorba de
un conflict propriu zis, totu§i boierii au impus §i de data aceasta
vointa lor, silind pe domn sa nu dea Ardealul imparatului.'
Inca din Noemvrie 1599, imediat dupa intrarea lui Mihai In
Alba-Iulia, agentul imperial, raguzanul Paolo Giorgio, arata o
neIntelegere Intre boieri In privinta Ardealului: <.Boierilor romtmi
§i mai ales Buze§tilor, scrie el, nu le place ca domnul sa ramaie
In aceasta tug §i s'o tie pentru el, dar boierii sarbi §i greci sa.nt
cu totul potrivnici parerilor lor * 2).`Insa in Ianuarie 1600, Lassota,
casierul imperial al mercenarilor lui Mihai, scrie ca au sosit la Alba-
Iu lia multi Romani <c pentru interesele lor particulare §i pentruca
Tara Romaneasca e o targ. deschisa §i fara aparare Impotriva
razbungrii du§manului, ei doresc sa is mo§ii In Ardeal, sa ramaie
§i sa se intareasca. Intr'un loc mai sigur, de aceea indeamng pp Mihai
sa tie Ardealul pentru ei qi sa nu-1 dea imparatului * 8). La fel
scriau 1i solii imperiali, trimigi In .Ardeal sä ceam aceasta Cara
dela Mihai pentru stapanul lor: a Voevodul (Mihai) nu va cede
aceasta tail de bunavoie Mariei Tale, cu cat trece timpul e mai
incapatanat. 'Aceasta nu este atat intentia Ii parerea domnului,
cat mai ales e un lucru cerut cu Indaratnicie de boierii lui, cari
nadajduesc sa -Si agoniseasca in targ. (Ardeal) bunuri frumoase si
yenituri *: Boierii startles° pe langa domn sa se Impotriveasca
cererii Imparatului4). Ungand, unul din comisarii imperiali In

1) P. P. Panaitescu, Documente rioitoare la Mihai Viteazul, p. 93-98.


9 Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 352.
3) Ibidem, XII, p. 598.
4) Ibidem, XII, p. 789.

13°

www.dacoromanica.ro
84 MIIIM VITEAZUL

Ardeal eerie ci el cu Ingrijorare din Alba-Iulia stapanului sau:


« Valachii (din Tara Romlineasca) §i Sarbii can se simt foarte
bine ailezati In tug. 9, argues° pe Mihai sa nu dea Ardealul Imp6-
ratului1). Lfinga Mihai statea un sfetnic gata oricand sa-i amin-
teaseet de misiunea lui cea mare pentru cre§tinatate. Domnul
apucase, dupA parerea lui, o cale gre§ita In Ardeal. E vorba de
mitropolitul Dionisie Rally, care, dupa cum am vazut, indemna
pe Mihai sä lupte pang la sfar§it impotriva paganilor, deci sa
lase mai bine Ardealul imparatului. `Dionisie care era pe langti
domnul roman la Alba-Iulia, spunea In taina agentilor imperiali
In Ardeal ca izbutise sa convinga pe Mihai sa renun %e la aceasta
Cara, dar ca acum gi -a schimbat pa Brea dupa staruinta lui Petre
Armeanul §i a boierilor munteni 2)( In scrisorile sale mitropolitul
de Tttrnova banuia ca potrivnici ai sfaturilor lui mai ales pe banul
Mihalcea §i pe Stoichica vistiernicul din Stramba 4), dimpotriva
era in stranse legaturi cu Radu clucerul Buzescu ce pare a fi foit
de parerea lui 4).
In adeva'r, parerea Buzestilor In problema mult desb6tut6
a pastrArii Ardealului, problema care era pentru Mihai o grea
chestiune de con§tiinta, era deosebita de a celorlati boieri. Am
vazut mai sus ca se spunea ca ei ar fi Impotriva pastrarii acestei
tari. Acest lucru se vede lamurit §i din cronica anonima, care este,
pentru epoca lui Mihai Viteazul, o cronica a Buzeritilor, swig
sub inspiratia ci din porunca lor.- Cronica arata foarte lamurit
aceste imprejurttri ci spune ca atunci cAnd imparatul i-a cerut
Ardealul, Mihai se sfatui cu boierii ce sa faca: « Inca falcu slat
cu toti boierii sal gi neamegii Ardealului §i cugetara sa nu dea
Ardealul imparatului *. Gaud imparatul insists, « Mihai-Voda Rog
stranse a doua oars sa fac6 slat ci adusera aminte, cum 4ntai Ora
era ()eolith' de vilijmatiii, iar acum au dat Dumnezeu de este domn
a doua tan fi-i plecarci mintea a nu se pleca celui mai mare, ci zisera
ca nu va avea nevoie de Imparatul, ci-1 va Visa de va avea Ardealul *5)
E limpede ca Mihai a lost induplecat de boieri sa pastreze Ardealul,'

1) Ibidem, IV-1, p. 6.
1) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 741 a ma puoi muto l'opinione a per-
suasione di Petar Armeno e di Valachi s.
3) Ibidem, 111-1, p. 400.
4) Ibidem, XII, p. 731-733.
0) Cronica anonima, ed. Ioanid, p. 65.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL $1 BOIERII 85

ceea ce nu place cronicarului: « lath Mihai-Voda nu-§i adusese


aminte de aceia de apoi ea nu va lasa imparatului cre§tinesc .cu-
vantul in de§ert fi-fi final tl mintea de sfatul neintelept *1r Cronica
infati§eaza, a§a dar, parerea unei Orli a boierimii, Buze§tii, care
avea un gand deosebit §i era suparata pe domn ca ascultase sfatul
celorlalti boieri gi pastrase Ardealul. Vedem de aci, ca in jurul
acestei chestiuni s'a dat o lupta mare.' Un glas venit din adancuri
nelatelese spunea parca unora dintre boierii roman sä nu lase,
In ciuda tuturor primejdiilor §i amenintarilor, aceasta Cara care
era a lor.
Se pare chiar ca unii dintre boieri ar fi sfatuit pe Mihai sa
ucida pe toti nobilii unguri din Ardeal, ca sa ramaie singur
stapan In aceasta tara qi sant numiti in special, Teodosie logofatul
si banul Mihalcea, iar Radu Buzescu dimpotriva 1-ar fi indepartat
dela o asemenea fapta 2).
In sfar§it, un al treilea caz, in care voin %a boierilor a fost impusa
lui Mihai, prive§te guvernarea Tarii Romane§ti dupa cucerirea
Ardealului de catre Mihai.`Se pare ca domnul ar fi vrut sä guver-
neze ambele Vari, in orice caz, pe fiul sau, Nicolae, voia sa-1 trimita
la curtea Imparatului ca dovada a credintei sale. Boierii insa nu
primira §i cerura lui Mihai st-si trimita fiul inapoi peste munti,
ca sa guverneze Tara Romaneasca cu un divan deosebit de boieri,
ceea ce viteazul domn fu nevoit sa primeasca.'0 spune insugi
Mihai in scrisoarea sa catre ducele de Toscana: « Dupa aceasta
(dupa cucerirea Ardealului), am vrut sa trimit pe fiul meu la picioa-
rele Mariei Sale (imparatului), dar divanul Tarii Romane§ti nu
se invoi, ca ceru sa-1 trimit in Tara Romaneasca, for voevod, cad
nu se pot Impaca sa traiasca fara voevod ; eu nu ma Impotrivii
$i trimesei *2). Nicolae-Voda era un copil, boierii Intelegeau
sa domneasca in numele lui §i de aceea staruisera sa fie chemat
acest nevrastnic la scaunul Tani Romane§ti.
. Mihai Viteazul a fost bratul care a lovit, capitanul invingator
§i glorios, dar in spatele sau stau In umbra gloriei lui boierii cari
dadeau directivele politico, hotarau cu sau fara voia stapanitorului.
Era o clasa bogata, hotarita §i luptatoare, niciodata poate nu

1) Ibidem, p. 66.
2) Craciun, Cronicarul Szamoskozy, p. 131 ai 138.
3) Luptele lui Mihai Viteazul (Biblioteca Asociatiunii), p. 30-31.

www.dacoromanica.ro
ts6 MIHAI VITEAZUL

fusese In domnie un reprezentant mai potrivit aspiraIiilor acestei


clase, ridicat din mijlocul ei, dar and, cilteodata, acesta Incercase
sa se departeze de ea, i se aducea aminte ca nu-i este Ingaduit
s'o facti."-De aceea, cum era de a§teptat din cele de mai sus, puterea
clasei boiereqti nu s'a aratat In timpul lui Mihai numai In politick
ci mai ales in vieata socialg. Domnia lui Mihai a insemnat izb&rida
boierimii asupra celorlalte clase, inarirea situatiei ei sociale §i
economice.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL SI TA.RANII

Starea taranimii §i a proprietatii. Originea clasei boiere§ti roma-


ne§ti este nesigura. Ceea ce se poate spune cu sigurang este ea
boierimea, ca toatg clasa nobila din Europa, a fost °Iasi proprie-
tarilor de pamant fli ca originea ei este mai veche decat intemeierea
statelor romttneqti:s La inceput, in vremuri stravechi, once pro-
prietar era boier, mai tttrziu s'au deosebit proprietarii maxi can
avealLmo§ii hotarnicite, de proprietarii mici cari aveau mociiile In
devalma§ie sau comunitate de avere, cu atat mai mult cu cat cei
din urm'a Ili lucrau singuri bucata de pamant, pe cand cei dint&
se foloseau de bratele taranilor §erbi!Totu§i, pang tarziu, in anume
imprejurtiri in care traiau obiceiuri tradi %ionale stravechi, ca de
pilda in institutia jurgtorilor, li se zicea §i unora §i altora tot
boieri. Altcum boierii erau numai cei cu proprietate individualli
i cu §erbi, ceilalti se numeau mopneni (proprietari), megiaqi (in
indivizie) §i. cnezi (oameni liberi) 1). yserbia, in forma specials dela
noi, rumttnie, era cel putin tot EtEla de veche ca fili existenta sta-
tului. RumAn era acela care, ca qi in Apus, era in dependents
personals de un boier. Legatura de locul de origine, e adscriptio
glebae *, nu era la inceput un caracter esential al rumttniei 9:
De§i termenul de ruman §i cel de vecin nu apar in docu-
mentele din veacul al XV-lea 8), totwii se vede limpede din documen-

1) C. Giurescu, Despre boieri, Bucure5ti, 1920.


9 Idem, Vechimea rumdniei in Tara Romilneascd f i legdtura lui Mihai
Viteazul, Acad. Rom., ist. ser. II, XXXVIII, 1915, §i Despre rumdni, ibidem;
I. C. Filitti, Proprietatea solului in principatele romdne, Bucure0i, 1934, p.
128-160.
9 Intr'o danie a Imparatului Sigismund catre minastirea Tismana, din
1429, apare termenul WEIIIIII (iobagi) (Arhive Stat., istorice, I/33), insl voi
dovedi cu alts ocazie a avem a face cu un falsificat.

www.dacoromanica.ro
88 MIHAI VITEAZUL

tele de proprietate Ca domnul Intarea satele, nu numai on tot ce


se Linea de ele (ape, paduri, etc.), ci 0 cu locuitori cu tot. Astfel,
Mircea cel Batran Intarind manastirii Cozia satele ei, porunce§te
satenilor 4 sa lucreze in manastire * 1). Acela0 domn Ingaduie
oricui sa se Inchine cu sufletul §i cu averea lui, sa fie supus mana-
stirii 2). Dan II, la 1430, vorbecte de u boieri 0 oamenii for * 2) ;
Radu cel Frumos admitea intoarcerea §erbilor fugiIi in Ardeal,
numai u sa plateasca boierilor, dupe lege, dajdea, pe unde au
locuit *4). Basarab cel Tanar arata la 23 Martie 1478 pe larg inda-
toririle pe care le au oamenii neliberi din satele manastirii Snagov 6).
Exemple de acest fel se mai pot aduce, dovada e azi facuta despre
existena unei clase de oameni dependenIi, neliberi, Inca din cele
mai vechi timpuri ale vielii. de Stat In Tara Romaneasca 6).
Avem, aca dar, Inca dela Inceput, o class de proprietari, lmpar-
%it'd In boieri 0 mo§neni 0 o class de cerbi (pe langa targoveti, In
mare parte strain §i Tiganii robi).
E foarte probabil ca au existat 0 tarani liberi neproprietari,
can Ins& se angajau cu munca lor, nu erau In dependenVa personals
de un boier 0 de neamul lui 7).
E greu de spus, In lipsa studiilor demografice asupra trecutului
nostru, care era raportul numeric intre aceste diferite clase 0.
Intre satele de mo§neni 0 cele de proprietari mari in veacul al
XV-lea.- Deoarece Inca In veacul urmator constatgm o Intarire
treptata a clasei boiere§ti in dauna domniei, pe de alts parte,
documentele ne arata o deposedare treptata a mocnenilor In favoa-
rea boierilor proprietari, cu alte cuvinte trecerea unui mare numar
de mocneni la starea de §erbie, santem In drept sa presupunem
ca in veacul al XV-lea puterea 0 bogatia clasei marilor proprietari
era mai mica cleat In veacul al XVI-lea 0 ca numarul satelor de
mo§neni era de asemenea mai mare la Inceput ci a scazut treptat,
marind numarul §erbilor, la origine relativ redus! Pe langa aceasta,
starea cerbilor se Inrautale§te;-de unde pang. In secolul al XVI-lea

1) Arhive Stat., ist. 1/17.


9 Arhive Stat., ist. 1/13.
9 Arhive Stat., 1/34 si Stefulescu, Documente slavo-romdne, p. 15-17.
4) Silviu Dragomir, Documente slavo-rorndne din Sibiu, p. 11.
5) Acad. Rom., doe. XX/284.
') C. Giurescu si I. C. Filitti, o. c.
7) I. C. Filitti, o. c., p. 160-172, capitolul, Cultintorii liberi.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL $I IARANII 89

rumanii erau oameni In dependeng personalk de boieri, acum


statul is masuri ca verbii sa nu poata sa se mai mute cu gospodk-
rule din satele for pe pkmantul Otui proprietar, 4 adscriptio gle-
bae ».' Aceasta evolutie socials In favoarea boierimii era de mult
inceputk cand se urea in scaun Mihai Viteazul 1).
Care sa fie cauzele ce au determinat aceasta crevtere a puterii
economice boierevti vi decaderea treptata a taranimii? Un concurs
de imprejurari a adus aceste schimbari. Sant anume cauze eco-
nomice generale care au produs In toga Europa, la sfarvitul Evului
Mediu, schimbarea sistemului decimei (zecivala in naturk de pro-
duse) In sistemul corvadei personale taranevti, formandu-se o
mare exploatare directs a seniorilor 2).`Aceasta a facut ca taranul
verb sa fie mai pretios vi a adus intaiu In Apus, apoi la noi, legarea
lui de glie. In al doilea rand, nevoile fiscale ale Statului, care
evoluiaza completandu-se ca organizatie, nevoile organizarii unei
armate de mercenari care costa bani vi mai ales haraciul turcesc
vi plata datoriilor domnevti la Constantinopol cereau ca Statul
sa aiba asiguratel o sums sigurk de fiecare sat, ceea ce nu se putea,
dack se Ingaduia mutarea taranilor birnici. ' De aceea legarea de
glie a fost impusk nu numai de interesele proprietarilor, ci vi de
interesele statului 3).
Dar aceste cauze deriva vi din alte transformari mai adanci.
' Crevterea preturilor In Europa apuseana In secolul al XVI-lea,
parasirea vechilor drumuri de negot intre Germania, Polonia
Moldova, Marea Neagra vi oravele comerciale italiene, tkiate de
Turci 4), vi a comegului Savior prin pasurile Carpatilor la Dunare,
a adus la noi, ca vi in Ungaria vi In Polonia ruina negustorilor, a
vamilor domnevti vi a negatului taranesc de carauvie. Singurii
cari au rezistat au fost boierii mari, singurul venit erau roadele
1) N. Iorga, Developpement de la question rurale en Roumanie, Iasi, 1917
si G. I. Bratianu, Servage de la glebe et regime fiscal, essai d'histoire comparee
roumaine slave et byzantine, extras din Annales d'histoire economique et
sociale, 1933, p. 445-462. N
2) I. Rutkowski, La ease du dualisms dans l'evolution agraire de l'Europe
In Résumes des communications du congress des sciences historiques, Oslo, 1928,
p. 265 si urm.
3) Filitti, o. c., p. 109-126, Tragedia proprietagi sub povara fiscalitaiii
in sec. XVI.
3) P. P. Panaitescu, La route commerciale de la Pologne a la Mer Noire
(Revista 'storied RomAnd, III 1933).

www.dacoromanica.ro
90 MIHAI VITEAZUL

plimantului $i singurii oameni puternici $i bogati ramin proprie-


tarii de pamant. Acest fenomen, ridicarea peste orice masura,
pans la anarhie, a clasei nobile, datorite situatiei economice pri-
vilegiate, se observa in veacurile XVI $i XVII nu numai la noi,
dar $i in tarile agricole cu situatie asemanatoare, Ungaria $i Po-
Ionia 1). Taranimea saracita e silita said vanda mosiile, proprietarii
mari cumpara pamantul ei $i pe tarani ei insisi ca serbi, alcatuind
imense latifundii. Puterea politick si economics a boierilor intrece
cu mult acum situatia for din veacul precedent.
In mijlocul acestei evolutii sociale, care era in piing. desvoltare
la sfarsitul veacului al XVI-lea, se aseaza domnia lui Mihai Viteazul.
Inconjurat de marii proprietari can 1-au adus in domnie, el insusi
un mare proprietar oltean, Mihai Viteazul a urmat politica acestei
clase in plink ascensiune $i in domeniul economic si social acest
lucru se vede si mai lamurit. /
Destacerea proprietatii tarfinesti sub Mihai Viteazul. Am vazut
mai sus cum cei mai multi dintre boierii lui Mihai Viteazul isi facu-
sera averi frumoase, cumparind mosii dela tarani. In mai toate
actele prin care domnul intareste mosiile for Buzestilor, banului
Mihalcea, lui Teodosie Rudeanul, lui Stoica din Stramba $i altor
dregatori din jurul lui, se mentioneaza ea taranii n'au putut plati
birul §i de aceea a de bunk voia for * i-au vandut bucatile de mosie
boierului. Astfel inteun document foarte caracteristic dat de
Mihai Viteazul la 4 lulie 1598, el confirms lui Mihai din 'Harr
si lui Ion logofatul satele Robozesti si Scaieni, cumparate dela o
multime de sateni osteni. Joan logofatul platise 15 taleri birul lui
Apostol pe trei ani $i -i is mosia; unele cumparaturi pe pret de
nimic sat justificate in hrisovul domnesc cu mentiunea 4 insd pe
vreme de foamete *, sau pe vreme de nevoie * 2).
In intarirea acordata lui Calota spatarul la 1595, Mihai arata
ca taranii din Codreni au vandut mosia lor, a caci au fost acei
oameni. mai inainte megiasi $i au fost sarmani si n'au putut
plati dajdia lore 3). Stoichita din Strimba plateste in trei ani
48.000 de aspri, birul satului Loloiesti, a dajdiile pentru opt catane »
1) I. Rutkowski, Poddanstwo wloician w Polsce i niektdrych innych krajach
Europy, (Serbia taranilor to Polonia §i In ateva alte tad ale Europei),
Varsovia, 1921.
2) Acad. Rom. doc. CXCVI/179.
3) N. Iorga, Studii fi documente, VI, p. 459.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL $1 TARANn Al

(pentru plata mercenarilor), dajdii pe care satenii nu le pot plati


gi boierul is satul pe seama lui, de'i sgtenii se plang domnului ca
« li s'a Mout silt *1).
Si mangstirile se foloseau de desfacerea proprietatii taranilor
cari null mai puteau plati darile. Calugarii dela Covuna, laugh'
Craiova, pun mains pe satul Radovanul, « caci au platit caluggrii
dela sfanta mangstire birul lor, cisla cea mica Cu 2660 de aspri
gata gi iar au platit alt bir drept 1000 aspri gi iar au platit de oaie
seacg 280 aspri ci iar au platit birul for de 880 aspri »9. Toate
aceste biruri succesive priveau un singur sat!
Numarul documentelor de acest fel din vremea lui Mihai
Viteazul prin care movnenii iii vand par ile de movie boierilor
pentruct n'au avut cu ce plati birul, este foarte mare s). Domnul
Insuci trage foloase din aceste Imprejurari. La 27 Mai 1598, Mihai
arata ca a cumparat satul Pojorail dela carani i spune: « I-am
adunat cu dajdiile ce le-am prins domnia mea for In socoteala
i fac 52.000 de aspri *, pe cari sgtenii nu-i pot plati i atunci se
vand 4 de buna voie * domnului. La fel, din aceeavi pricing, se
valid §i sgtenii din Stgnulevti gi Ganoievti §i domnul daruevte
toate aceste movii episcopiei de Buzau, « Ca sa fie monahilor de
hrang *4).
La 1596 Mihai iii Intgrea sievi satul Sularul, cumparat pe
40.000 de aspri dela tarani, iar peste patru ani, ta'ranii vin la
Alba-Iulia vi se rascumpara dela domn cu 80.000 de aspri, adica
tocmai Indoitul pretului dat. Mihai scrie cu mana lui pe document:
« Blestemat §i proclet sa fie... tine va sparge pomana. Amin * 6).
Erau vremuri de turburgri vi de razboaie, domnul avea nevoie
de bani, dreptatea ¢i buna randuiala nu se mai puteau pazi cu strav-
nicie, de aceea se faceau abuzuri in dauna taranilor, cari au ramas
de sigur nepedepsite. Ava, la 16 Aprilie 1600, Mihai Viteazul scria
romanevte din Ardeal marelui vornic Dumitru sä cerceteze plan-

Revista Istoricd, I, 1915, p. 222-223.


2) St. Nicolaescu, Doeumente dela Mihai Viteazul, p. 16-17.
3) Alte exemple la Xenopol, Istoria Romdnilor, ed. III, V, p. 318-335
5i la I. Bogdan, In Prince lui D. A. Sturdza, p. 156-157.
4) Acad. Rom., Ms. Nr. 4970, f. 4-5, traducere din sec. XIX.
6) Revista pentru istorie, filologie gi arheologie, IV, p. 542-543. La fel
se intampla 5i cu satul.Warca din Dolj, luat 5i el de domn, Iorga, Studii gi
documente, XVI, p. 31-33,

www.dacoromanica.ro
92 MIHAI VITEAZTJL

gerea unor Iarani din satele Cordun gi Corcova, « ce an venit


Inaintea domniei mele. ...gi an opus Oprea de Cordun, cum au
pus Nica vistiarul bir in Cordun, ca sa le is ocina (mogia) gi an
luat-o. Deci BA cau %i pre Nica vistiarul, sa-1 juri pre ivanghelie,
cum n'au pus el acel bir in Cordun, ce 1-au fost pus crastatorii de
In mina *1). Cu alte cuvinte, Nica al doilea vistier era banuit ca
pusese dela sine o dajde, ca sa-gi poata 1nsu i un sat de mogneni.
Dreptul de a pune bir era numai al domnului, care avea o anume
statistics, seama, In care se. crestau toate sumele datorite gi de
aceea func%ionarii ce %ineau socoteala se numeau crestatorii de
In seama.
Numeroase sate .din vremea lui Mihai se risipesc gi fug. Tocmai
In 1629 Alexandra 'hag rechiama pe satenii din Savarlov, « pen-
trued acest sat au fost fugit Inca den zilele lui Mihail voevod H 2).
Domnii can an urmat dupa Mihai Viteazul an avut de judecat
In repetate randuri plangerile Varanilor, ak carol. ,mogii fusesera
luate cu japca gi ei 11100 §erbiti pe nedrept. Cu toata trecerea de
care se bucurau boierii, nedreptatea era aga de mare gi aga de
vadita, Incat numeroase procese s'au terminat cu izbanda Vara-
nilor, ca'rora li s'au dat lnapoi mo iile rapite « in zilele lui Mihai-
Voda #. Aga de pilda, satenii din Scarigoara se plang lui Simion
Movila, « cand a fost in zilele raposatului Mihai voevod, iar
acest sat... a cazut in multe napastii de biruri §1 n'a putut el sa
le plateasca. Apoi dupa aceea Mihail voevod pentru aceste napastii
de bir... din caderea birului, iar domnia lui singur a luat acest
sat... pe seama domneasca, de a fost birnic fara voia sa #. La
venirea lui Simion In scaun, a iar acest sat Scarigoara, ...ei an
venit cu to %ii Inaintea domniei lui, de s'au plans pentru marea
stramtoare ce au avut ei de catre Mihail voevod gi cum sant facu0
birnici cu sila, fara voia lor, numai pentru nigte napastii de biruri #.
Deci domnul constatand Ca napasta (birul nedrept) asupra satului
fusese de 70.000 de aspri, hotaragte sa redea libertatea gi pamantul
for taranilor2). La 1615 Radu Mihnea judeca pe mognenii din
5optirliga Tiganului, in jude %ul Secuieni, can fusesera liberi « den
descalecatoarea %arii a. « Iar dupa aceea, and an fost in zilele
1) N. Iorga, Cdteva documente de cea mai ()eche limbd rorrulneascd, Acad.
Rom. Liter., ser. II, XXXVIII, 1905, p. 113-115, cu un facsimil.
') Arhivele Olteniei, II, Nr. 5, p. 29.
3) N. Iorga, Studii 3i documente, V, p. 436-437.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL $1 TARANII 93

rgposatului Mihail voevod, atunci Insu§i domnia lui an Impresurat


acel sat... cu multe napasti de biruri, ce au fost pus In spatele lor,
de le-au luat moqia lor toata §i i-au rumanit fgra voia lor, de le-au
lepgdat numai 12.000 aspri cu sila *. Mo§nenii vin la divanul dom-
nesc, 4 de s'au plans de mare strambatate cli de mare impresurare
ce au avut ei de &Are rgposatul Mihail voevod, cum i-au Impre-
surat §i i-au'rumanit fara voia lor *. Domnul judeca gi dg dreptate
tgranilor 1).
'Am vgzut ca prin tratatul Incheiat cu Sigismund Bathory, in
care erau trecute toate privilegiile boierilor se face mentiune §i de
serbi cu asigurarea ca boierii sa poate aduce lnapoi pe cei fugiji,
ceea ce nu era decat o confirmare a dreptului celui vechi:
Din aceste exemple care se pot lnmulti, se vede lamurit cum
In vremea lui Mihai procesul de trecere a proprietatii tarane§ti
In maim marilor proprietari a luat un ritm grgbit §i adeseori chiar
violent. Dace am avea adunate la un lot hrisoavele lui Mihai Vi-
teazul, s'ar vedea ca cele mai multe cuprind Intgriri ale depose-
&aril taranilor In favoarea boierilor §i chiar a domniei.\ Se aruncau
biruri colosale, napaqti nesuferite asupra satelor sgracite ci sgtenii
sant 614i ail se vanda ca rumani. E o prigoang cumplitg qi o trans-
formare socials pe scars mare. Mihai era, cum am vgzut, silit sa
tie mercenari cari costau scump, Tara Romaneasca a fost In mai
multe randuri teatru de rgzboiu, taranii erau foarte sgraci fti
totuci domnul era silit on crestacii lui sa tie socoteala tuturor
impozitelor pang la un ban. Pe de altg parte niciodata poate boie-
rimea n'a fost mai puternica politicecte cleat sub Mihai-Vocla,
domnul ei, pe care ea 11 ridicase.' Boierii s'au folosit de aceasta
situatie, mai ales acei cari se bucurau de favoarea domneascg,
cgrora domnul nu le putea refuza nimic, §i §i-au croit domenii
intinse. Vremurile turburi, razboaiele neincetate au grgbit sail-
circa tgranilor, au Inggcluit nedreptati §i acte de violentg, a§a ca
boierimea iese cu mult intaritg ci imbogatita din domnia lui Mihai
Viteazul. Taranimea dimpotrivg prime§te o lovitura, din care nu
se va mai putea ridica pang aproape In zilele noastre.
Legatura lui Mihai tii rAscoalele tarine§ti. 0 problemg mult
discutata este aceea a 4 legaturii * lui Mihai Viteazul, o masurg
administrative a domnului privitoare la taranii cerbi. Ea trebue

1) Ibidem, XVI, p. 70-71.

www.dacoromanica.ro
94 MIHAI VITEAZUL

de sigur privity In legatura cu adanca turburare social& din vremea


acestei domnii, aka cum am aratat mai sus.
Mu lta vreme s'a crezut ca legatura lui Mihai a Insemnat chiar
actul prin care se lnfiinteaza §erbia In Cara noastrai), sau macar
consfinte§te legal o stare de fapt 2). S'a vazut chiar o identitate
Intre aceasta legatura qi articolul din tratatul Incheiat cu Sigis-
mund Bathory la 1.595, prin care se asigura boierilor stapAnirea
§erbilor §i dreptul de a educe Inapoi pe cei fugiti 8). In urma stu-
diului raposatului C. Giurescu se vede azi lamurit ca legatura
lui Mihai a fost o masura administrative prin care rumanii fugiti
de pe mo§iile unor boieri In alte locuri, sa nu mai fie reclamati,
ci sa ramaie rum&ni ai proprietarilor locului pe care s'au ada-
postit.
De aceea se face acum o deosebire In documente Intre rumani
de moqtenire gi cei din legatura lui Mihai 4), iar In procesele de sub
domnii urmatori sant Indreptatiti sa-§i pastreze rumanii acei cari
i-au gasit pe mo§ia for cu prilejul legaturii lui Mihai, pe and forltii
proprietari ai rumanilor fugiti nu mai au dreptul sa-i mai caute
gi sa-i mai reclame. Legatura lui Mihai a fost data imediat dupe
expeditia lui Sinan pap la 1.595 §i ca o urmare a ei, deoarece un
document din 1628 vorbind de legatura lui Mihai preeizeaza,
e dupe plecarea lui Sinan pa§a, In zilele lui Mihai voevod b 5).
Masura a fost luata pentru a scuti fiscul de turburari §i de pier-.
den, din cauza sistemului cislei (impozit global platit solider de
un sat lntreg), care n'ar fi fost implinita, data nu erau apucati sa
plateasca §i cei veniti de curand din alte sate. Masura era apoi §i

9 N. Balcescu, Despre starea sociald a muncitorilor plugari In Patru scrieri


istorice (Asezamantul I. Bratianu), ed. P. P. Panaitescu, p. 56.
') A. D. Xenopol, Istoria Rozminitor, ed. III, V, p. 333-334.
') N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, I, p. 181 si $t. Longinescu, Afezd-
mdntul ci legatura lui Mihai Viteazul, Bucuresti, 1919.
$i In documentul inedit dela Alexandru Coconul, din 3 Iunie, 1626
(original slay la d-1 Fotescu) se spune a niste rumani s'au plans t cd n'au
Post vecini (ruzzulni) ai lui Leca aga, nici nu i-a prins legatura lui Mihai Voevod
acolo in satul Tdncdhefti *, dar martorii dovedesc *led au fost vecini ai lui Leca
aga fi mai Inainte vreme si cum i-a prins ci legatura lui Mihai voevod la
Tdnabeftis, de uncle se vede lamurit deosebirea ce se Ikea Intro rumanii
de mostenire $i cei din legatura lui Mihai cä Serbia era considerate ca legal
pi Inainte de Mihai.
5) C. Giurescu, Vechimea rumdniei, p. 42..

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL $1 TARANII 95

In interesul boierilor marl, pe mo§iile Intinse ale cArora se adA-


postiserg cei mai multi rumen fugiti cu prilejul marei turburari
provocate de nava:Ikea In Cara a Turcilor cu Sinan pa§a1). Adaug
ca In special boierii din Oltenia se vor fi folosit de aceasta hotarlre,
cad -tam de dincoace de Olt fiind pustiita de Turd, cei mai multi
fugari s'au dus de sigur dincolo de acel rau In Cara scutita de nava-
lirea pagan5.'. Se gtie bug ca cei mai Insemnati sfetnici ai lui Mihai
erau din aceasta parte a tarii.
Pe de altg parte, cercetari mai not au dovedit ca legatura lui
Mihai mai are §i alt sens. Oamenii liberi, nedependeati de proprie-
tari, can existau In Cara, au fost gi ei ram* serbi (rumen) pe mo-
qiile unde traliseril liberi, a§a ca masura lui Mihali a lipsit de liber-
tate In favoarea boierilor un numAr de Omni cari pana atunci nu
fuseser5. serbi 2). Toate aceste adtuici schimbari sociale au fost In
folosul clasei boiere§ti, care guverna cu Mihai gi In aceste Impre-
jurari razboinice s'au umplut de glorie, dar In acelagi timp gi
de bani:
Era de a§teptat ca fats de aceste cumplite lovituri, clasa tar5.-
neasca sA reactioneze. Moqnenii cnezi cari erau liberi din timpuri
strAvechi gi stapani pe ptimantul lor, nu se puteau rasa despuiati
fare ssa cracneascA gi °fiat de malt prestigiu ar fi avut marele
domn, durerea supu§ilor lui gi-a Mout drum pana la dansul.
Mi§carile sociale din vremea lui Mihai Viteazul sant putin studiate
gi ne. lipsesc documente cu §tiri amanuntite asupra lor, dar cele
cateva pe care le avem, ne lase sa intrevedem o parte macar a
acestor dramatice turburari.
Prima rascoala tartineasa are loc la Inceputul anului 1596
In judetul Dolj`gi iata cum e povestita de agentul ducelui de Tos-
cana la Alba-Iulia: 4 S'a aflat veste sigura ca Mihai-Voda punand
asupraarii o dajde grea §i saracii oamni fiind foarte slabi, ne-
putand-o implini, i-au dat de §tire ca nu an cu ce plati. Afland
aceasta domnul, trimise trei Bute de Cazaci ca sA is cu forta dajdea
ce o pusese, dar Romanii afland pentru ce veneau Cazacii, hotarIrA
BA se apere gi trecura peste DunAre la Vidin, cetatea Turcului §i

1) Ibidem.
') I. C. Filitti, Despre legatura lui Mihai Viteazul, 4n Reoista 'storied
RomAnd, II, 1932, p. 221-231 §i In volumul, Proprietatea solului in Prin-
cipatele romdne, p. 173-483.

www.dacoromanica.ro
96 MEAT VITEAZUL

au chemat opt cute de Turci ce trecura dincolo §i Impreunt. cu


Romtlnii cari §tiau unde locuiau Cazacii, s'au dus noaptea sa-i
surprinda §i-i luara pe toti prin§i, ducandu-i cu ei la Vidin *1).
Iata cum taranii ce nu mai puteau suferi darile, ajung sa cheme
Turci Impotriva oastei domne§ti, sa-i scape de asuprirel
A doua mi§care tark'neasca, cu propor%ii mai man, a avut loc
dupa cucerirea Ardealului de &Are Mihai. Trecerea muntilor §i
izbanda dela Selimber se Mouse de sigur cu pretul unei not
sfortari dureroase a Orli saracite. Alte sate de mo§neni fur in-
ghitite, pe drept sau pe nedrept, de marea proprietate romaneasca
sau boiereasca:
Domnul era acum plecat departe, la Balgradul Ardealului,
boierii lasati in Cara profitau de aceasta ca sa lac& strambatati
qi sa cotropeasca §i mai mult mocioarele tarane§ti in lipsa contro-
lului domnesc, pe care copilul Nicolae voevod, lasat In seama lor,
nu-1 puteau exercita.
' Atunci satenii desnadajduiti se apuca de se ridica In masa §i
se duo tocmai In Ardeal la domn sa ceara dreptate. Inca din
Ianuarie 1600 se afla la Alba-Iulia Ca au venit acolo la Mihai,
din Tara Romaneasca, foarte multi Romani « pentru interese
private *2). Aceasta ridicare a taranilor munteni sari s'au dus
la Alba-Iulia, a lasat urme In mai multe documente interne: A§a
e hrisovul satenilor din Sularul, sat cumparat de domn In 1.596
§i care vine cu bani tocmai la Alba-Iulia sa se rascumpere 3).
Tot atunci, in Aprilie 1600, In ajunul cuceririi Moldovei, Mihai
dä din Ardeal o porunca lui Dumitru mare vornic sa cerceteze
plangerea lui Oprea Cordun de §i Undria§ din Corcova (ambele
in Mehedinti), 4 ce au venit lnaintea domniei mele * (adica in Ar-
deal) sa arate ca li s'a cotropit satl4l de al doilea vistiernic 4). Dar
°data cu ace§ti sateni au mai venit la Alba-Iulia §i multi altii din
alte parti ale tarii.

1) Veress, Documente, V, p. 17.


4) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 598.
9 Revista pentru istorie, arheologie si filologie, IV, p. 542-543. Cf. $i N.
Plopsor, 0 rozoratire a laranilor En timpul lui Mihai V iteazul?, In Arhivele
Olteniei, VIII (1929), p. 442-446.
4) N. Iorga, Cdteoa documente de limbo, in Acad. Rom., liter. ser. II,
XXXVIII, 1905, p. 113-115.

www.dacoromanica.ro
MIRA' VITEAZUL $1 TARANII 97

A'a, satenii din Radovanul (Do 1j), u ei au vent inaintea dom-


niei mele, zice Mihai, In Vara ungureasca la Beligrad la scaun de
au jaluit r. Domnul nu le face dreptate, dar taranii darji nu se
lass i urmaresc pe Mihai dupa cucerirea Moldovei, pang la. Ia§i,
stralatand drumuri lungi i primejdiaose. Truda le-a fost ins& In
zadar, caci acolo facandu-se judecata, jalba le este resping §i ei
raman §erbi1). Nici aceasta judecata n'a descurajat pe Varani,
cari se prezinta §i In fata lui Nicolae-Voda, fiul lui Mihai, la Tar-
govi§te §i la 9 lithe 1600 acesta da un hrisov prin care confirms
dupa o noua judecata in divan, hotarlrea parintelui sau,2).Aceste
plangeri nu erau procese izolate, ci o mare miricare generals tara-
neasca, dupa cum se vede dintr'un alt document ce prive§te
o imprejurare asemanatoare.' Stoichita, vistiernicul din Stramba
cumparase, pe semne cu sila, satul Loloie§ti (Roman* dela
mo§neni. u Iara dupa aceea, zice Radu ySerban In hrisovul sau,
and a fost Mihai-Voda domn In Ardeal $i &Ind s'a lost ridicat
toate satele din card sa se giudeceasa, iar satul Loloie§ti ei Inca
s'au sculat fi s'a dus la Beligrad, la Mihai Vodti qi s'au plans la
picioarele lui, cum ca le-a flout sluga domniei mele Stoica logofatul
41 A se judeci* Inseamna a se libera din §erbie, 'Deci
si15. »8).
ramasese acest fapt In mintea oamenilor, o mare mipare a tuturor
satelor din Cara ce se ridica §i se duo la Mihai la Alba-Iulia, sa
ceara dreptate.' Satele Loloie§ti, Cordova, Cordun, Sularul, Rado-
vanul sant numai unele, ate cunoa§tem din aceasta razvratire.
Intrezarim una din cele mai impresionante pagini din istoria
Indureratului nostru trecut, 'obijduiVi, cu pamtuotul rapit, cerbi
ai boierilor, satenii se ridica i afla unii dela altii; mi§carea se
intinde In toata Vara, unii cu carute, °Mari 91 pe jos, pe drumuri
cumplite, cu greutatile de atunci strabat zile, poate chiar sapta-
mani Oa la scaunul domnesc dela Alba-Iulia, cerand dreptate,
o dreptate care pe atunci nu putea s'o inVeleaga nimeni.'

1) I. Bogdan, In Prinos lui D. A. Sturdza, p. 161-163 §i St. Nicolaescu,


Documents dela Mihai Viteazul, p. 26-27.
9 *t. Nicolaescu, o. c., p. 16-17.
9 Revista Istoricd, I, p. 222. Mihai Viteazul respinge §i de asta data plan-
gerea satului.

www.dacoromanica.ro
CREDINTA BSI BISERICA-
IN VREMEA LUI MIHAI VITEAZUL
Biserica Tani Romfine0i §i ierarhia ei. Dar, deasupra tuturor
acestor dureri, cu main Inclekstate pentru o munca ce nu mai adu-
cea destula paine, deasupra fruntilor plecate §i ingrijorate, lucea
o mare nadejde: credinta. Ea dadea Incredere domnului qi sfet-
nicilor lui sa lupte cu mijloace puIine §i sarace, cu oameni slabiti,
pentru o mug mare, care era a lumii cre0ine Intregi. i In bise-
ricile mici kii intunecoase din sate risipite pe Intinsul tarii, ca 0
intro zidurile caselor domnesti, toti 10 plecau genunchii cu amerenie
dare Ace la caruia i se cuvin toate jertfele.
In fruntea bisericii Ungro-Vlahiei se afla, la urcarea In scaun
a lui Mihai Viteazul, mitropolitul cu acela0 nume ca §i al dom-
nului, Mihail. Fost episcop de Ramnic, el fusese Inaltat la rangul
de mitropolit In anul 1586 sub Mihnea Turcitul gi trimis la Con-
stantinopol ca sa is Intarire dela Patriarhie 1). La 8 Mai 1594,
Mihai Viteazul dadea un hrisov pentru Intarirea pravaliilor ce apar-
tineau « bisericii domnesti din curtea domniei mele * din Bucure0i
§i spunea, « Am pecetluit acest a§ezamant al domniei mele Im-
preung qi cu prea sfintitul parintelui nostru, vladica Mihail §i am
legat cu mare blestem *2). Mitropolitul Mihail Impreuna cu ceilalti
doi episcopi, Partenie de Ramnic §i Luca de Buzau, furs trimi0
In vara aceluia0 an Intr'o misiune importanta de catre domn.
Rascoala Impotriva Turcilor nu Incepuse Inca, dar domnul legase
Intelegere tainica cu Aron-Voda din Moldova. Pe langa aceasta,
Intre Rutenii din Polonia, sub influenta. regelui fanatic Sigis-
mund III, §i a iezuitilor Incepuse o mipare de lepadare a credintei
1) N. Dobrescu, Istoria bisericii romdne, ed. II, Bucuresti, 1923, p. 49.
') Acad. Rom., Ms. Nr. 403, f. 17, traduceri.

www.dacoromanica.ro
CREDINTA 51 BISERICA IN VREMEA LUI MIHAI VITEAZUL 99

i de trecere la unirea cu catolicii. Ghedeon Balaban §i Hipatie


Pociej, vlAdicii dela Liov qi Brze66 o rupsesera cu patriarhia ecu,
menicA Inca din 1593 ci fusesera anatemizati, iar ceilal i episcopi
ruteni tratau pe fat,A cu episcopii catolici1). In Martie 1594, pa-
triarhul Meletie Pigas stria cu Ingrijorare cneazului de Ostrog sa
nu paraseasca legea parinteasca, iar la 1. Julie un sinod al Rutenilor
ortodoxi cateriseste pe mitropolitul dela Liov, Ghedeon Balaban 2).
Atunci domnii roman_ nu uitarA ca sant datori sa apere orto-
doxia de pretutindeni §i pentru a Inlatura lovitura ce se pusese
la tale Impotriva credinciosilor bisericii rAsaritene din Polonia,
adunaril la Iadi un sinod In August 15943).
1) Historja polityczna Polski, ed. Academiei Po lone, II, p. 167 si Milkowicz,
Monumenta confraternitatis Stauropigianae, I, p. 509 §i 513-519.
2) Ibidem, p. 513-519 si 520 si urm.
') Stabilirea datei sinodului dela Iasi are o mare Ynsemnatate si pentru
istoria relatiilor Romani lor cu ceilalti ortodoxi §i pentru precizarea succe-
siunli ierarhilor bisericii muntene si moldovene. Decizia sinodului, in greceste,
cu semnaturile lui Nichifor Dascalul exarhul patriarhiei, a mitropolitilor
Mardarie al Moldovei si Mihail al Ungro-Vlahiei, a episcopilor Luca de Buzau,
Partenie de Ramnic, Agathon de Roman si Amfilohie de Radauti, a Post
publicata dupa o copie tarzie dintr'un registru al bisericii rutene din Liov
de A. Petrusevici, AurM Banal:molt Pocciu, p. 127 si de W. Milkowicz, Monu-
menta confraternitatis Stauropigianae, j-2, Liov, 1898, p. 656-657 (dupa
editia lui Petrusevici). Actul In aceasta copie poarta data, Iasi, 17 August
1595 (de sigur stil vechiu), data care a fost admisa ca exacta de toti istoricii
cari s'au ocupat eu acest sinod (Kojalovie, Irimm Imp. Be-7mill npoTocmixen%
naTpiapmaro... Bb IHUTHHHOH PyCKOH gems, In °palmitin', IV, 1860, p. 199,
Malisevsldj, Mem Thi Ilifram, I, Kiev, 1872, p. 597, Melhisedec, Relariuni
istorice, In Acad. Rom.; ist. 1881, Szaraniewicz, Patryarchat wschodni wobec
kosciola ruskiego (Patriarhia orientala fat.a de biserica ruteana), In Rozprawy
Akademii Unziektnosci, VIII, 1878, p. 307, Pelesz, Geschichte der Union der
ruthenischen Kirche mit Rom, Wiirtzburg, 1881, II, p. 96, N. Iorga, Istoria
bisericii romdne, ed, II, I, p. 153) Aceasta data este firma imposibild. Mai
fail, Mihail al Ungro-Vlahiei care pastorise la Inceputul domniei lui Mihai,
nu mai era mitropolit Inca din 20 mai 1595, and actul de supunere al lui
Mihai Viteazul catre Sigismund Bathory e semnat de mitropolitul Eftimie,
care pastoreste pans la moartea domnului. Chiar dad( am admite o repetata
alternare a doi mitropoliti la scaunul Ungro-Vlahiei, totusi 'sinodul dela Iasi
nu s'a putut tine In August 1595. Armata turceasca intrase In Tara Roma-
neasca si cu patru zile inainte de hotarkile sinodului avusese lot lupta, dela.
Calugareni. Se poate ca tocmai Yn aceasta clips grea pentru Ora sa fi
lipsit toti ierarhii dela scaunele lor? In Moldova era atunci un haos,
domnul Stefan Razvan Isi parasise scaunul, Polonii navalesc peste Nistm
cu oastea lor, iar peste cateva zile ocupa Iasii, Tatarii Inaintau si ei.

7*

www.dacoromanica.ro
100 MIHAT VITEAZUL

La sinodul din Iasi luara parte Mihail cu cei doi episcopi ai lui,
alaturi de Mardarie al Modovei cu episcopii lui, iar in fruntea for

pe de alta parte!' Se putea tine In aceste Imprejurari un sinod la Ia.§i


§i anume Impotriva Poloniei? Dar dovada hotaritoare e alta. Pre§edintele
sinodului a fost exarhul patriarhal, Nichifor Dascalul, care semneaza In
fruntea tuturor participantilor) Slim lug cu siguranta ca la 17 August 1595
Nichifor nu putea fi la Iapi. Acest delegat al patriarhului se afla In oastea
lui Sinan Pap., o spune el Insu§i, a vazut lupta dela Calugareni, 13 August,
pe care a descris-o, a fost apoi la Targovi§te cu Sinan pap (arapt e luat
de Turci la 25 August), (Sarbu, Istoria lui Mihai Viteazul, I, p. 317), se In,.
toarce apoi la Bucure§ti §i abia In Octomvrie a fost trimis In Moldova de papa
ca sol la Zamoyski §i la Ieremia Movild, noul domn pus de oastea polone
Venit la Ia.§i nu mai putea tine acum niciun fel de sinod contra Poloniei pi
atunci nu mai era mitropolit al Moldovei Mardarie, de vreme ce Ieremia
readusese In scaunul mitropolitan pe fratele sau Gheorghe Movila (Raportul
lui Nichifor la 20 Octomvrie 1595 In Polonia, Hurmuzaki, Documente-Supli-
ment, II-1, p. 360-363 §i Iorga, Nichifor Dascalul, p. 6 §i Scriptores rerum
Polonicarum, XXI, p. 484, actele procesului lui Nichifor). Cand s'a tinut,
aaa dar sinodul dela Iapi, Intru cat data copiei hotartrilor este vadit gre§ita?
Nichifor a mai fost In Moldova :31 la 1594, In timp de pace, la prietenul sau
Aron Von, pe care 1-a sustinut tntotdeauna (Kojalovio, o. c., p. 200 §i Scrip-
tores rerum Polonicarum, XXI, p. 480.483), atunci In 1594 §i nu In
4595, avut loc sinodul, sub obladuirea lui Aron, Inainte de Inceperea rascoalei
Impotriva Turcilor, cand, In adevar, pastorea In Tara Romaneasca mitropolitul
Mihail *i cand aceasta lard Incheia legaturi tainice cu vecina ei, ceea ce explica
prezenta clericilor munteni la MO: Atunci mi§carea de unire Intro Ruteni
era la toi, dar nu era Inca un fapt Implinit, ca la 1595, ceea ce se vede §i din
sfaturile sinodului, care nu anatemizeaza Inca pe nimeni. Stabilirea datei
sinodului restabile§te §i istoria succesiunii In ierarhia mitropoliei Ungro-
Vlahiei §i a Moldovei. In Tara Romaneasca la Inceputul domniei lui Mihai
Viteazul, pans la sfar§itul anului 1594, a pastorit Mihail, Inlocuit dupa moartea
lui cu Eftimie §i nu santem siliti sa admitem ca dupa Mihail a pastorit Eftimie,
apoi a doua oars Mihail prin caterisirea lui Eftimie de catre domn pentru
tradare, dupa care urmeaza peste cateva luni iara§i acelqi Eftimie (Iorga
Istoria bisericii, I, p. 205 4i II, p. 320) sau ca Nichifor a tinut la Ia.5i un sinod
cu mitropoliti §i episcopi ilegali §i caterisiti (Melhisedec, o. c., p. 28-29). La
1594 era deci la Ramnic episcop Partenie, iar In anul urmator Teofil, care ramane
pans la sfar§itul domniei lui Mihai. Mardarie al Moldovei a fost catva timp
mitropolitul lui Aron Voda., nu al lui Stefan Razvan §i e Inlocuit la venirea
Polonilor cu Gheorghe Movila fost pribeag In Polonia. La 5 Ianuarie 1614
acest Mardarie lost mitropolit al Moldovei * era retras la muntele Athos
ai scrie ortodoxilor din Liov, aducand lauds lui Hristos, a ca m'a adus la
Sfantul Munte, sa ma odihnesc putin de oboselile nemasurate ce am Indurat
In tan streine *. (ARTIA OTHOCHIHieCH ICb acropia aanamiou POCCiH, publicate
de Comisia Arheologica, IV, Petersburg, 1851, p. 432-434).

www.dacoromanica.ro
CREDINTA $1 BISERICA IN YREMEA LUI MIHAI VITEAZUL 101

statea reprezentantul patriarhiei dela Constantinopol, Nichifor


Dascalul. Sinodul trimise hotarirea sa, redactata In grecgte, orto-
doxilor din Polonia, indemnandu-i sa nu- §i lase credinta i sä nu
dea supunere episcopilor ce lunecasera dela datoria for 1). Cu toate
aceasta, unirea urma sa faca progrese, prin cele doua sinoade dela
Brzege din Iunie 1595 rti Octomvrie 1596, episcopii ruteni pecet-
infra unirea for cu biserica din Roma 2). E interesant sa vedem
insa ca In lupta pentru pastrarea integritatii ortodoxiei biserica
romaneasca I§i spune cuvantul hotarit prin Intrunirea ierarhilor
munteni §i moldoveni.
Cateva luni dupa Intoarcerea sa In Tara Romaneasca mitro-
politul Mihail moare 8) §i In locul sau a lost ales mitropolit Eftimie,
acel care semneaza la Alba-Iulia alaturi de boieri la 20 Mai 1595
tratatul umilitor cu Sigismund Bathory. Tot In acest tratat apare
pentru intaia oars noul episcop de Ramnic, Teofil. Eftimie a
pastorit pans la sfagitul domniei lui Mihai Viteazul §i a lost un
mitropolit vrednic §i invalat, care a Incercat multe imbunatatiri
In organizarea bisericii. In corespondenta lui on patriarhul Ale-
xandriei, Meletie Pigas, se vede ca Eftimie scrisese de douti on
patriarhului, cerand sä fie recunoscut ca mitropolit. Dar, ceea ce
e mai important, Yi ceruse un exemplar al Sfintei Scripturi i un
Nomocanon (cu canoanele sinoadelor), de sigur In grecgte; pa-
triarhul trimite primul exemplar cerut, iar pe cel de al doilea
pusese sa-1 copieze 4). De sigur ca mitropolitul roman se &idea
la o traducere Doug §i exacta (probabil In slavongte), ceea, ce
aratti preocupari culturale Inalte.
Acelegi preocupari se vad in marele gezamant bisericesc al
sinodului dela Targovi§te, din 1596. Hotaririle din 13 Aprilie 5)
privesc organizarea qi insanato§irea vigil morale In manastiri.
Crgtinul Mihail voevod » intelegand Ca an inceput In sfintele
manastiri, s ni§te obiceiuri carele nu sant din porunca sfintei pra-

11Milkowicz, o. c., 1-2, p. 656-657.


2) Historja polityczna Polski, II, p. 167-168.
3) La 10 Aprilie 1596 se citeau In divan s artile raposatului vlaidicdi
Mihail *, pentru o proprietate a manastirii Olteni (Acad. Rom., Ms. Nr. 2530,
f. 558-559).
4) Hurmuzaki, Documente, XIII, p. 348.
5) P. P. Panaitescu, Documente prioitoare la Mihai Viteazul, p. 22-24.
Cf. si N. Iorga, Istoria bisericii roman, I, p. 213.

www.dacoromanica.ro
102 MIHAI VITEAZUL

vile *, se sfatue§te cu R chir vladica Eftimie * §i cu cei doi episcopi,


« cu toti parintii egumeni ci preoti §i calugari §i cu told dregatorii
ci cu tot sfatul domniei mele *.
Aceasta mare adunare hotara§te ca boierii sa nu poata primi
daruri dela manastin fail voia soborului, sa nu se aduca egumeni
strain de manastire, sa nu poata pleca monahii dela mana'stirea
lor, decal « calugarul ce va pofti a locui la pustie, la vre-un schit
pentru folosul sufletului lui, la Sfeta Gora, sa nu fie oprit *. Pentru
gre§eli calugarii vor fi judecati de arhiereu, « dar de va fi cazut
In gre§eala mare, care gre§eala nu Incape a o judeca pravila bisericii,
atunci A' fie dus la domnie, sa se judece cu pravila Imparateasca *.
Se iau masuri Impotriva egumenilor ce ar risipi averea ma'n'astirii,
vor fi controlati de sobor, §i Impotriva 'color Insarcinati de mama-
stiri cu afaceri banecti, can ar opri ceva pe seama lor.
In aceasta oranduire vedem ci sfatul episcopului de Buzau,
Luca, un grec din Cipru 1), mai tarziu mitropolit. Venit din fosta
stapanire .venetiana, era un om cult, nepotul sau se numea cu
nume italian Lorint (Lorenzo), al carui urmac departat a fost
poetul Vasile CArlova 2). Vladica Luca pastorea la Buzau Inca de
pe vremea lui Petre Cercel §i ne-a ramas un foarte interesant
alezamant bisericesc (Ufa data, 10 Septemvrie) In limba slavona,
Intarit de acest domn pentru eparhia Buzaului ci pentru « episcupul
chir Luca de Buzau *, prin care se da drept de judecata arhiereului
« dupa pravila sfintei biserici *, pentru bisericile neingrijite, altare
mutate, cei ce nu postesc patru posturi pe an, cei ce cumpara
cei ce se casatoresc cu rude, cei ce iau patru sotii, cei ce au femei
fara cununie, cei ce cumpara sotia pa bath, barbatul care -ci va
lasa femeia, femeia care fuge dela barbat, « gre§elile popilor toa-
te *. Se prevad ci pedepse, amenzi In bath In folosul episcopului,
Incepand dela 50 de aspri. Boierii ci slugile domnecti, « nici
banii, nici pArcalabii, nici dvornicii * nu pot opri judecata epis-
copala 8). E unul din.cele mai vechi§i mai interesante monumente
ale dreptului romanesc.

1) Iorga, Istoria bisericii romdne, I, p. 157. Pentru manuscrisele sale,


idem, Istoria literaturii romdne, I, p. 231.
s) I. C. Filitti, Vlatlica Luca stramog 41 poetului buzoian Cdrlova, ed. II,
Bucure§ti, 1935.
3) Acad. Rom. doc. CXXIV/190, original slay comunicat de d-1 Damian
P. Bogdan, asistent universitar.

www.dacoromanica.ro
CREDINTA $I B ISE RICA IN VREMEA LUI MIHAI VITEAZUL 103

De aceea credem ca acest episcop innoitor gi autor de legiuiri


bisericefjti va fi avut un rol activ §i in hotarkile sinodului din 1596.
Mihai a avut o atentie deosebita pentru biserica §i pentru
ierarhii ei, daruind Intarind moksii mitropoliei fli episcopiei.
fji
Astfel el intare§te mitropoliei Ungro-Vlahiei fli vladicai Eftimie
satul Bane§tii cu hrisoavele vechi ale lui Vlad-Voda, Basaraba fill
1 Radu care a fost ucis la Ramnic * (Radu dela Afuma(;i) 1). Epi-
scopul Teofil fli episcopiei de Ramnic li intare§te la 1597 mo§ia
Cornet, daruita de boierii din Dragoiefiti, iar la 1599 Tiganii episco-
piei 2), episcopiei de Buzau fji episcopului Luca li darue§te la 1597
satul Pojorati, luat dela taranii ce nuli platisera dajdiile3).
Viteazul domn avea o 'argil Intelegere pentru trebile bisericeriti,
In Ardeal fji in Moldova a Mout, dupe cucerirea acestor sari, ade-
varate revolutii In organizarea bisericeasca, schimband In chip
Intelept toata oranduirea cea veche 4). Interesul sau pentru viata
sufleteasca a ortodoxilor din Polonia, sinodul dela Iarji, legaturile
sale cu patriarhia de Constantinopol fji cu clerul din toata Penin-
sula Balcanica 6), sinodul dela Targovi§te, toate arata ca Mihai
a fost nu numai un mare capitan, dar fji o figura de foarte mare
Insemnatate in istoria bisericii romane.
Manastiri §i biserici. Mihai Viteazul a tidicat in Tara Roma-
neasca o singura manastire cu hramul Sf. Nicolae din orafjul
Bucure§ti, local care-i pastreaza numele pans In ziva de astazi
(azi Arhivele Statului). Aceasta fundatie a Insemnat lima numai
refacerea unei cladiri mai vechi §i lnzestrarea ei cu mo§ii, odoare
fji Tigani. Manastirea Mihai-Voda era fosta manastire Sf. Nicolae
at Postelnicesei, cladita sub Petre eel Tanar, de Caplea jupaneasa
lui Ghiorma postelnicul (mai tarziu ban), tmanastirea ce iaste
(la) muntele qi den jos cu via *6). Petre Cercel K pentru pizma
1) 7 Septemvrie, fara an, rezumat cu extrase de I. Bogdan, Acad. Rom.
Ms. Nr. 5250, f. 325.
2) Acad. Rom. Ms. Nr. 2530, f. 570-571 (20 Aprilie 1597) §i f. 589-590
(30 Iunie 1599), copii noi.
5) Acad. Rom. Ms. Nr. 4970, f. 4-6 (21 Ianuarie 1597 §i 27 Mai 1598),
traduceri.
') Vezi mai jos capitolele XII §i XIII.
5) Vezi mai sus, p. 45, 48-59.
') Gen. P. V. NAsturel, Biserica Stavropoleos, p. 2. Copie de hrisov dela
Petre cel 'Mar din 8 Aprilie 1558, data gresita, cad nu corespunde cu domnia
ace stui domn.

www.dacoromanica.ro
104 MIHAI VITEAZUL

Ghiormei banul... au bagat mare mane gi urgie la sfanta ma-


nastire s. gone§te pe calugari ci desgroapa chiar oasele jupanesei
Cap lea1). Ghiorma banul era din Dipalitzi In Epir, iar jupanesa
Cap lea era inatuga fratilor Buze§ti2), ceea ce explica legatura lui
Mihai cu ctitoria ei. E insa interesant sa vedem odata mai mult,
ce fel de a frati* erau Mihai cu Petre Cercel, unul clade§te gi se
face ctitor, unde celalalt risipegte gi profaneaza.
La o data pe care n'o putem preciza, Mihai Viteazul, odata cu
Innoirea manastirii, Ii face o mare donatie de sate: Intai, satul
Dralea, care fusese luat de Mavrichie negustorul dela un boier
datornic §i pe care domnul 11 rascumpara: a Mihail voevod n'a
vrut sa lase ca sä intre altii in sate boiere§ti*, caci avea o inalta
con§tiinIa despre demnitatea ci cinstea clasei boierilor. Urmeaz5.
apoi mogiile Despicati, Campeni, Buciumeni, etc., in total 13 sate
ale lui Mihai, cumparate cele mai multe dela Varanii mo§neni cu
suma colosala de 472.000 de aspri ci un sat, Poiana, al doamnei
Stanca §i doug salaiie de Tigani, a sa fie sfintei manastiri a dom-
niei sale ce e din susul ora§ului Bucure§tilor... care a zidit-o pe
acest sfant be §i a impodobit-o domnia sa* 3). Mihai a Inchinat
apoi aceasta manastire manastirii Simo-Petra dela Muntele
Athos 4), dar aceasta Inchinare nu este In realitate cleat o con-
firmare, caci Inca mai de mult jupaneasa Caplea Meuse acea
Inchinare locaplui atonit, dupa cum se vede din hrisovul lui Petre
cel Tanar 5).
Dad. Mihai a Impodobit capitala Varii cu un monument, ce
i-a servit ci ca cetatuie, In schimb unele biserici gi manastiri din
Bucure§ti furs distruse de pe urma razboaielor lui. Biserica
doamnei Stana §i a doamnei Maria avu aceasta soarta: « In zilele
lui Sinan pa§ii pre acea biserica a doamnei Stanei ci a Mariei o
au stricat pana In temelie §i au ramas numai pamant pustiu *6).
Aceeakii soarta o avu gi manastirea Sfanta Troita, numita azi
Radu-Voda, fiind lntarita de Turci In 1595 (« palanga ce o au

1) Ibidem, p. 3-4.
6) Filitti, Arhiva Cantacuzino, tabla genealogick Alexeanu.
a) Intdrirea din 26 Martie 1626, Greceanu, Genealogii, II, p. 390-391.
4) Vezi- mai sus, p. 52.
6) Gen. Nasturel, o. c., p. 2-4.
4) Hrisovul lui Matei Basarab din 11 Iulie 1634, In Condica bisericii dom-
nevi din Bucurefti (Acad. Rom. Ms. Nr. 403, f. 19-20).

www.dacoromanica.ro
CREDINTA $1 BISERICA IN VREMEA LUI MIHAI VITEAZUL 105

fost Mout Sinan pasa In zilele lui Mihai-Voda.))), a in zilele raposa-


tului Mihail Voda, stricat-au Turcii manastirea din temelie, de
o au aprins cu iarbli de pu§05,01-
Biserica domneaseil delacmta (Curtea Veche) primise Inca
din 1594 un hrisov dela Mihai pentru pravaliile ei facute de
4 batranul Alexandru voevod, ...aeelea care sant langa prava-
liile Sfintei Troite dela Tichitai*, pe care pusesera mans pe
nedrept rudele lui 4 popa Neagul eel Markt... care au fost slujit
§i de mai nainte vreme la multi trecuti domni batrani u. Domnul
is patru pravalii pentru « ecli§iarhul §i preotii cari slujesc la sfanta
biserica n, deoarece « ei alt venit de nicaieri nu au §i totdeauna
slujesc §i pomenesc la sfantul jertfelnic pre toil raposatii domni
trecuti*, iar rudelor lui popa Neagu, pentruca « el inch' au fost
preot socotit §i cinstit de catre toti domnitorii, cum §i pentru
slujba ce au slujit mai dinainte... ca sa-i fie §i lui pomana, sa-1
pomeneasca pre el pentru slujba lui ce au slujit mainainte *, le
lass celelalte patru pravalii 2).
Mai cunoa§tem alte danii ale lui Mihai catre manastirile Gol-
gota, langa Targovi§te (vizitata de domn la 1598, unde vede
« ale manastirii stricate de blestematii Turd §i arse §i despoiate
§i fara odajdii inauntru §i calugara§ii goi §i saraci »)3), Bistrita 4),
Co§una, langa Craiova 5), etc.
Trebue sä adaugam ca ci biserica catolica dela Targovi§te s'a
bucurat de sprijinul lui Mihai §i cronica ei aerie: « E de sigur de
regretat ca principele Mihai-Voda n'a trait mai mult, caci a fost
ocrotitorul nostru §i luptele lui au fost extrase de not din cronica
romaneasca, deoarece sub dansul manastirea noastra dela 'Fargo-
vi§te a Inflorit din nou, dupa ce fusese ruinata a treia oars 6),
Chiar Stavrinos, panegiristul grec al lui Mihai, spune ca el ar fi
dorit unirea bisericilor din Roma §i Constantinopol7). Legaturile
1) Greceanu, o. c., II, p. 391. Cf. si C. Sandulescp-Verna, Biserica Radu
Vodd din Bucureoi, Bucuresti, 1930, p. 8, pisania cea veche a Sinan pasa...
bagat-au iarba de tun in biserica si s'au sfAramat din temelie r.
2) Hrisovul din 8 Mai 1594, In Condica bisericii domnevi, Acad. Rom.
Ms. Nr. 403, f. 17.
') St. Nicolescu, . slavo-romdne, p. 305.
4) Ibidem, p. 305-306.
5) St. Nicolaescu, Documents dela Mihai Viteazul, p. 10 si 26-27.
5) Hasdeu, Arhioa istoricd a Romdniei, 1-2, p. 48.
1) Legrand, Recueil de poernes historiques, p. 114-115.

www.dacoromanica.ro
106 MIBAI VITEAZUL

prietene§ti ale lui Mihai cu catolicii faceau pe un agent papal


sä spere ea va putea convinge" pe mitropolitul Ungro-Vlahiei gi
pe episcopi sa treaca la catolicism, « caci fiktrmulte episcopii §i
venituri foarte mari (entrate grossissime),!Wii fi spre marirea ci.
folosul Scaunului Apostolic #1). Totqi un cronicar ungur se plange
a la Indemnul papei de a imbrati§a credinta romans, Mihai ar fi
strambat din nas ei i-ar fi raspuns, sfatuindu-1 sa paraseasca Tata-
cirile italice §i sa se intoEtrca Impreuna cu poporul au la comu-
niunea cea adevarata a bisericii grece§ti, caci numai a§a va fi cu
putinta alungarea Turcului spurcat din spinarea cre§tinatatii 9.
Cre§tinul domn Mihail voevod. Vazut din afara, aka cum 1-au
vazut strainii, chiar acei cari au proslavit izbandele lui, Mihai se
infati§eaza ca un luptator pentru glorie, adesea In slujba altora
care-I plates°, un Wean norocos la inceput cu mercenarii lui,
lovit apoi de gre§elile lui, cum au fost multi in vremea Renafterii.
Dar privind lucrurile mai de aproape, vedem aceste fapte razboi-
nice ridiandu-se pe temeiul unei congtiinte formate de veacuri.
Inconjurat de o boierime veche, ie§it din mijlocul ei, §i de un der
cu traditii bizantine, autor de a§ezaminte religioase, aparator al
ortodoxiei de peste hotare, oriunde s'ar afla gi mai ales ridicat ca
§ef moral al marii mipari a lntregii credinte orientale, figura lui
Mihai is cu total alte proportii.
A primit leafs pentru o§tenii lui dela Imparatul §i a cerut qi
dela alti stapanitori, dar pentruca acesta era c( imparatul creriti-
nes° * ei pentruca lupta ce-a purtat-o a fost a lui, a crediatei lui
§i a neamurilor multe pe cari le reprezenta. Tragedia lui Mihai
Incepe atunci and imparatul Ii amintecte a a fost in slujba lui,
pe cttnd el credea ca a fost In slujba crefitinatatii reprezentate de
imparat.
Avea con§tiinta deplina a actului cretin pe care 11 Ikea,
ridiand sabia asupra paganului: « Caci eu n'am avut dela Turci
nici o greutate sau ire o nedreptate, dar ceea ce am Mout, toate
le-am facut pentru credinta cre§tineasca, vazand eu ce se In-
tampla In fiecare zi cu bietii crectini. M'am apucat sii ridic aceastd

1) Veress, Documents, IV, p. 315 (Decemvrie 1595).


1) Szamoskozy, in Monumenta Hungariae historica, scriptores, XXVIII,
p. 75. Cf. I. Lupa.5, Studii istorice, 1928, p. 118. Pentru politica lui Mihai
fatA de catolicii din Ardeal, vezi mai jos, capitolul XII.

www.dacoromanica.ro
CREDINTA SI BISERICA IN VREMEA LUI MIHAI VITEAZUL 104

mare greutate Cu aceasta Ears saracd a noastr'd, ca set faed un scut


at intregii lumi creftine *1). Polonilor le scria: 4 Sa nu ne parasiti
ei sä nu ne lasati fara ajutor, pentruca sa otii domnia to ca santeti
datori pentru numele Domnului nostru Isus Hristos ea ne ajutati
qi sa veniti pentru mantuirea creotinatatii * 2).
Ducelui de Toscana ii scria despre « muncile of ostenelile indu-
rate de mine... fiind indemnat de o ravna launtrica sa fat fapte
care IA se inane intru lauda lui Dumnezeu, in slujba creotinatatii,
iar la urma sa puns cu cinste un capat ostenelilor mele §i -ea ne
aduca un nume veenic dupa moarte... Nici nu le-am facut in-
demnat de cineva, ci spre a capata §i eu un be ci un nume in
creotinatate » 3). 3.

De aceeaoi conotiinta religioas6 adanca e strabatut la cucerirea


Ardealului: « Dar am luat in ajutor pe Dumnezeu, scria Mihai
lui Ieremia Movila, of am pus oi juramant pentru dreptatea mea,
am mers asupra lui (Andrei Bathory), sau Ca eram vinovat pentru
aceasta, sau erau ei. Dumnezeu pentru juramintele for pe care
le-au °gloatpi pentru nedreptatea lor, i-a batut, cad nu noi, ci
Dumnezeu i-a batut, caci noi credinta ci juraminte cu tine
avem be %inem tare ci dreptatea ei credinta vrem sä le pastram
OM la moarte »4).
Luptand cu crectinii, cu Moldovenii, lupta impotriva inimii
sale, ii considers totuoi ca frati. In somatia adresata la 1600 cetatii
Hotinului sa se predea, el scrie: 4 Grijiti domniile voastre ca sa
vorbiti fratelui nostru, lui Ieremia voevod, ca sa predea cetatea...
caci destul este cu varsarea sangelui din corpuri pentru dbmnia
sa ci pentru domnia mea... Cad ac don ca domniei sale sa nu-i
vie pieirea dela domnia mea, pentruca este domn cretin gi santern
oki domnia mea crectin »5).

Principi ai creotinatatii au fost mai multi dintre domnii noctri,


Stefan cel Mare in primul rand, dar pe cand domnul Moldovei
lupta pentru mooia lui amenintata de pagan, Mihai ici cauta
4 un loc i un nume in creotinatate*. Cel dintaiu are in credinta.

1) P. P. Panaitescu, Documente privitoare la Mihai Viteasul, p. 15.


') Ibidem.
') Luptele lui Mihai Viteazul (Biblioteca Asociatiei), p. 7 si 42.
4) P. P. Panaitescu, o. c., p. 98.
5) Ibidem, p. 110-111.

www.dacoromanica.ro
108 MIIIAI VITEAZUL

lui realismul solid dela sfarsitul Evului Mediu, cel de-al doilea
ceva din idealismul Renasterii.
Mihai Viteazul a fost un cavaler crestin. Crescut in traditla
-razboinica a boierimii oltene, din care Meuse parte, a fost repre-
zentantul ei, dar cei ce 1-au ridicat fara sa-1 cunoasca bine, au
aflat in fata lor pe cel mai mare ostean ce 1-a dat neamul nostru,
si un om al credintei care se ridica mai sus de socotelile lor.
In scrisorile lui Mihai, avem acum un numar destul de mare,
in instructiile lui catre soli, recunoastem imediat o puternica per-
sonalitate. Frazele au ceva taios si hotarit ca o sentintar limpede
ca o constiinta sigura de ea, in acelasi timp o credinca religioasa
adanca, zanganit de sabie $i sunet de clopot.
In fata acestui om au stat toti cei ce stiau sa teasa intrigi, sä
calculeze rabdatori cursele, sä intrebuinteze cu mestesug pe cei
buni pentru scopurile lor urite.
i el, eel curat la suflet, a cazut prada lor.
Nu se poate intelege nimic din istoria lui Mihai Viteazul, daca
nu tinem seams de aceste note sufletesti: lupta lui in primul rand
pentru ideea crestina, pornita din adancul sufletului lui, care i-a
inarmat bratul pentru toate indraznelile si 1-a Mout sa ceara tarii
si lui insusi jertfe ce pareau de nelndurat, constiinta unei misiuni
pentru ortodoxie, cavalerismul de boier si ostean pus In slujba
acestei lupte.

www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII
Riscoala. GrAndul rascoalei cre0ine fu Implinit la Bucure§ti de
Mihai-Voda la 13 Noemvrie 1594. sSultanul.li poruncise domnului
sit porneasc5. impotriva Ardealului cu oastea lui, dar acesta Inteles
cu vecinii, raspunse cu inceperea rascoalei. Avea 15110 dAnsul
oastea de Cara a boierilor, chemase pe Buze§ti In Bucure§ti, avea
tunuri lasate de Sinan pa§a §i altele not facute de dansul, §i se
putea bizui gi pe cei 2000 de Ardeleni trimi§i de Sigismund, ce
tabarisera langa oral sub comanda lui Mihai Horvath, capitanul
dela Fagara§! In Bucure§ti se afla un malt demnitar al religiei mu-
sulmane, un emir, cu 2000 de Turci §i o mulOme de creditori,
ieniceri turci, Evrei §i alte neamuri, cars, dupa cum spune croni-
carul turc, u veneau §i oboseau pe domn cu cererile for Ei ata-
easel% palatul domnesc, batand pe slugile domnului 1i luand tot
ce le cadea In mang. Domnul 4i lini§ti, supunand pretentille for
judecatii cadiului din Giurgiu, care trimisese la Bucure§ti pe omul
situ, All Ian.
'Dar pe cand datornicii erau adunati pentru judecata In casa de
lemn a lui Dan fostul vistiernic, artileria domneascii fi fulgera
pe toti pe nea§teptate, casa lua foc qi un macel cumplit incepu;
putini dintre ieniceri f;si dintre zarafii orientali scapar5 cu fuga:
Mai ramanea 4nsa emirul cu cei 2000 de Turci. El ceruse lui Mihai
sit licentieze pe ostaqii unguri §i din cauza lui domnul era nevoit
sit stea adapostit 4 in palatul de langa manastirea cea noua sub
cetate, zidit la malul Dimbovitei* (un palat nou, deci, langa
manastirea lui, Mihai-Voda) In acelagi timp cu macelul creditorilor,
Mihai, Insotit de curteni §i de alti sold* ce rAmasesera ascun§i
sub malurile Damboviei, ataca pe Turci pe nea§teptate ei-i
nimice§te pe toti! Stroe Buzescu era in fruntea o§tenilor §i e rant
la mana de Turci In aceasta batalie dela Bucureqti.

www.dacoromanica.ro
110 MIHAI VITEAZUL

Ora§enii Infrigurati se aduna §i domnul for le da vestea cea


mare, arde catastifele §i zapisele de datorii la Turci §i la alti zarafi,
datorii ce attumau a§a de greu asupra tarii: Targul e chemat sub
arme, cei ce se Inroleag sant ierta %i de toate dajdiile.
Aca dar, lupta cea mare pentru cre§tinatate Incepuse 1).
Primele lupte. Luarea Brailei. Era vreme de iarna, cand Turcii
de obiceiu se odihneau; Mihai cu cetele lui navali Indata din Bucu-
re§ti asupra Giurgiului, batrana cetate de paza a Turcilor, de care
tinea credin %a domnilor Tarii Romanecti. Ormul fu pradat,
dar cetatea nu putu fi luata de Wile Inca neInviitate ale
domnului 2).
`Atunci Incepura cu haiducii balcanici ce se strangeau sub
steagurile domne§ti, cu oastea boierilor §i cu Ungurii lui Sigismund,
lupte repezi, atacuri asupra cetatilor turce§ti de peste Dunarea
inghe%at'a, In Dobrogea §i in Bulgaria. De multa vreme Romttnii
nu mai cutezasera a§a ceva Impotriva staptmilor for dela Con-
stantinopol:Cetatea de Floci, la gura Ialomitei, fu lovita §i distrus5.
(1.0 Decemvrie)2) §i apoi urma la rand Har§ova (1 Ianuarie 1.595)
§i Insa §i Silistra, sediul pa§ei (8 Ianuarie 9.
Acela§i lucru 11 Meuse §i Aron din Moldova. Cazacii lui §i oastea
hatmanului Stefan litizvan intrasera In Bugeac, asediind In zadar
Tighina, dar lu&nd In primavara cu asalt cetatea cea veche dela
Smil (Ismail) 5):
Fiii de domn pribegi la Constantinopol §i In alte parti ale impe-
riului, gata sa -ci sape rivalii §i sa cumpere domnia oricat de scump,
se bucurara, crezttnd ca le-a sunat §i for ceasul sa fie ridicati de

1) Luptele lui Mihai Viteazul (Biblioteca Asociatiei), p. 8, Walter, in


Papiu, Tezaur, I, p. 12-15 (Cronologia faptelor e aci gre§ita, emirul vine
dupa uciderea Turcilor In Bucure§ti §i chiar dupti atacul Giurgiului, pe cand
In scrisoarea catre ducele Toscanei, Mihai spune ch emirul venise cu el In
scaun), Cr/dun, Cronicarul Szamoskozy, p. 101-102, Cronica Anonimd,
ed. Ioanid, p. 47-48, Hurmuzaki, Documente, 111-1, p. 465, Veress, Docu-
mente, IV, p. 158-159, Naima, Annals, trad. Ch. Fraser, I, p. 37-38.
9 Luptele lui Mihai, p. 10, Cronica Anonimd, p. 48, Craciun, Cronicarul
Szamoskozy, p. 102, Walter, o. c., p. 13 (do. data 15 Noemvrie), Veress, o. c.,
IV, p. 172.
5) Walter, o. c., p. 16 §i Veress, o. c., IV, p. 182.
4) Ibidem.
5) Hurmuzaki, Documente, p. 469 §i XII, p. 42.

www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII 111

Turd In scaunele domne§ti In locul domnilor haini: Bogdan, fiul


lui Iancu Sasul fost domn al Moldovei §i Stefan Surdul fost domn
al Munteniei furs numiti In graba, primul In Tara Romaneasca,
al doilea In Moldova §i trimi§i spre Dunarea Inghetata cu
o§ti turce§ti sa-§i is scaunele In primire' Mihnea Turcitul 10
chema odrasla ramasa cre§tina, dela Venetia prin Raguza,
nadajduind ca qi lui 4i va veni In curand randul. Nepotul lianului
Tatarilor, dupa luptele din Banat cu Sarbii, iernase In sudul
Dunarii §i acum se apropia de Tara Romaneasca, trimitand cete
de prada In climpia munteana.' Mihai dupa obiceiul sau, lug ofen-
siva Impotriva pretendentului venit cu Hasan pa§a §i Mustafa
pa§a la Rusciuc.' Dupa ce supraveghiase catva timp mi§carile
du§mane dela Pietrile (N.-V. de Giurgiu, pe balta cu acela§i nume),
trecu Dunarea Inghetata spre Rusciuc. Dar atunci se anunta ca
grosul o§tirilor tatare§ti trecuse Dunarea §i lnainta spre apus.
Pe and Mihai se retragea 4n graba dincoace de Dunare,'el trimite
Impotriva Tatarilor deta§amente din oastea de tail cu fratii
Buze§ti §i cu Radu Calomfirescu.. 0 prima lupta de avangarda
avu loc la 1.4 Ianuarie, la Putineiu (in Vla§ca, la 1.8 km. N.-E. de
Giurgiu), In care Tatarii fug respin§i de Buze§ti! Mihai cu grosul
trupelor luase o pozitie de supraveghere, ceva mai la Nord, la
Hulube§ti, la varsarea Neajlovului In Calni§tea, In imediata apro-
piere a satului Calugareni 1), loc pe care-1 privi cu ochiul sau del
militar §i-1 tinu minte. De acolo, putea supraveghia cele doua o§ti
ce Incercau sa se uneasca, Turcii can treceau fluviul pe la Giurgiu
§i Tatarii ce veneau dela rasarie 0 noua lupta a deta§amentului
Buze§tilor avu loc la Stane§ti (1.2 km. de Giurgiu) la 1.6 Ianuarie,
cu 'Mull ce se apropiau *mereu de Giurgiu. Du§manii nu putura
intra In cetate, ei furs risipiti de Romani.' Intro timp, cu toata
Infrangerea avangardei tatare§ti, Turcii trecusera Dunarea la
Giurgiu §i izbutira BA se uneasca cu Tatarii, ceea ce Incercase
zadarnic Mihai sa lmpiedece. 'Dupa retragerea deta§amentelor
trimise de domn, unirea du§manilor avu loc la tabara dela erpa-
te§ti (intre Giurgiu §i Calugareni), dar Intr'o noapte, pe nea§teptate,
o Oita romane§ti ale paharnicului Manta izbesc tabara §i o risi-
pesc.' Tatarii nestatornici o iau la fuga pe caii for repezi, tree Du-

1) Cf. Marele diaionar geografic al Romdniei, sub voce. Hulube§ti e azi


un loc pustiu, fost sat pe vremuri.

www.dacoromanica.ro
112 MIHAI VITEAZUL

narea ca fulgerul gi dispar. Bogdan pretendentul a§tepta pe mij-


locul Dungrii inghelate izbtmda §i fugi ingrozit noaptea. Atunci
sosi gi Mihai 4 cu gloatele * pe locul taberii dela erpate§ti §i Incepe
urmarirea Turcilor In retragere. Gonacii lui repezi trecura pi peste
fluviu gi erau gata sa puie maim pe nefericitul Bogdan, care cazu
de doua on de pe cal. Cei doi pa§i obositi i batuti, se oprira la
Rusciuc, dar Mihai Inconjura pe neaqteptate, printre baltile Inghe-
tate cetatea Giurgiului, trece fluviul la Maro§in (sau Marotin, la
sudul Dunarii, la vreo 20 de km. N.-E. de Rusciuc) qi ataca pe
Turci din partea de unde nu se a§teptau.'Lupta dela Rusciuc fu
decisiva (25 Ianuarie), cei doi pa§i, Hasan qi Mustafa furs uci§i,
ora§ul fu cumplit devastat §i ars, artileria turceasca fu luata de
domn. Surpriza §i repeziciunea, cele doua calita0 ale strategiei lui
Mihai avusesera efect deplin1).
Ungurii lui Horvath Intarziasera In lupta dela erpate§ti, cu
toata porunca domnului, §i de aceea Mihai suparat ceru inlaturarea
lui dela comanda. In adevar, In locul* lui, Sigismund Bathory tri-
mise ca flef al mercenarilor lui pe Albert Kiraly 2).
Intre timp, al doilea pretendent, cel menit sa fericeasca Mol-
dova, Stefan Surdul, a§tepta on Turcii la Silistra sa apuce pri-
lejul ea se apropie de scaunul domniei. Dar Mihai veghia §i pentru
aliatul sau.`Banul Mihalcea trecu iara§i Dunarea qi arse Silistra
(Vara sa is cetatea), risipe§te pe Turci §i pune pefugape pretendent a):
« Aceasta puting slujba am facut-o, scrie Mihai ducelui de Toscana,
§i apoi m'am dus sa ma odihnesc In cetatea mea de scaun * 4).
Incursiunile cetelor de haiduci urmeaza twig.; o§tirea lui Mihai
era lin Ortita In patru corpuri ce ataca la Braila, Cernavoda, Tur-

9 Cronica anonimd (ed. Ioanid), p. 48-49, Craciun, Cronicarul Sza-


moskozy, p. 103, Walter, o. c., p. 17-19, Hurmuzaki, Documents, XII, p.
as, Luptele lui Mihai Viteazul, p. 12-13, Veress, Documente, IV, p. 190,
Nalma, Annals, p. 49-50, Cf. gen. R. Rosetti, Evoluga strategiei la Romdni
(Acad. Rom., ist, ser. III, t. XIV), p. 40 §i idem, Essais sur d'art militaire
des Roumains, Buc. 1935, p. 159-160 §i harta la p. 162. Am Intrebuintat
harta chilometratA a RomAniei de M. Moldoveanu (pimple Nr. 46
§i 47).
1) Cronica anonimd, p. 49 sit Craciun, Cronicarul Szamoskdzy, p. 103.
Veress, o. c., IV, p. 203.
3) Luptele lui Mihai Viteazul, p. 13-14, Cronica anonimd, p. 49, Walter,
o. c., p. 16, Craciun, o. c., Hurmuzaki, XII, p. 36, Veress, o. c., IV, p. 207.
4) Luptele lui Mihai Viteazul, p. 14.

www.dacoromanica.ro
. ....
::.:.
. . ...,

c:.i.i.y.:71yrzg,c.
411.: .., k----.1.
,...q.T.,$,...,.. -., .
.,4',' .
c.i:--.7?-tr.-7.4:,14... - ''''., e;
,Cil
60...:i li 'tlivi: . 1
, i,
A .0? A... ri
;, .",..::. a
:ig ) It-, k. v .,; , .,
I

441r.t r-..1
i Ir. .' ,.. '1 / A a -,`.. Av Y
t. W '; ei 11!.1
., r
44 r 0 .r.-
,A .
!' :411 '.
....

1 .y ..

0. 4t.t t
.;

Luptele lui Mihai Viteazul cu Turcii, dupti o harts germanit din 1595 Luptele lui Mihai Viteazul cu Turcii, dupti o harts germane din 1595

www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII 113

tucaia §i Nicopole1). Dar faptul cel mai important din aceasta


campanie a fost luarea Bra ilei in Martie 1595, singura cetate do-
bandita atunci de Mihai, unde pi-a putut a§eza o§tile pe locul
vechiului targ de negot al stramo§ilor lui. Cetatea era inconjurata
de ziduri groase §i valuri §i era aparata de o garnizoana de o mie
de Turci 2). La sosirea o§tilor lui Mihai, satele turce§ti din raiaua
din jurul ceta'tii, golite de locuitorii ce se inghesuira sub ziduri,
flied arse. Un prim atac fu respins cu ajutorul unui corp de 'Mari
veniti de paste Dunare. Al doilea atac condus de Albert Kiraly cu
Unguri §i Romani Incepu printr'un asediu in regula. 0 ie§ire a
Turcilor fu respinsa cu maxi pierderi, tunurile bateau zidurile
vechi §i mine incepura sa explodeze. Ghiata Dunarii se topise,
a§a ca Tatarii de dincolo nu mai puteau sari in ajutor. Atunci,
garnizoana capituleaza in frunte cu Cara Save§ Mohamed bei §i
Mustafa Save§,' cari se intalnesc cu Albert Kiraly §i obtin dela el
libertatea, cu conditia ca averile sa ramaie in cetate. Dar pe and
Turcii treceau Duna'rea sant atacati §i luati prin§i.
Conducatorii turci vin in fata lui Albert Kiraly sal se pltmga
de calcarea capitulatiei, dar capitanii unguri nu-i asculta, scot
sabiile §i se napustesc asupra fugarilor. Oricum, cetatea de paza.
a Vadului Dunarii, punct strategic pretios, era acum redata Tara
Romane§ti 3).
Tratatul cu Sigismund Bathory pi primele leg5,turi cu Imparatul.
Niciodata, dela Mircea cel Batran, un domn muntean nu cute-
zase sa se atinga de pamantul padi§ahului §i sa atace cetatile lui.
Mihai era dintre told aliatii cel mai apropiat de inima 11)10'1.606
turce§ti, ortodoxii Barbi, bulgari §i albanezi incepeau sa alerge
sub steagurile lui. Inainte de toate trebuia invins acest du§man pri-
mejdios. Chiar in primavara anului 1595 Turcii dadura semne de
ofensiva.sTatarii a§ezati la Vidin cu papa de acolo §i cu Sarbii
din tinutul Vidinului recrutati de Turci, atacara pe nea§teptate
Craiova §i o arsera. Vestitul capitan raguzan Deli Marcu apart&
ora§ul numai cu 160 de haiduci, §i In ranit In lupta: In cele din

1) lbidem.
3) Walter, In Papiu, Tamar, I, p. 24.
3) Cele mai multe amAnunte la Naima, o. c., p. 49-50. Walter, o. c.,
p. 24 confirms mAcelul Turcilor ce se predasera, Cf. si Veress, o, c., IV, p.
200 si Cronica anoninul, p. 49.

www.dacoromanica.ro
114 MIHAI VITEAZUL

urma sosi §i banul ci urmarind pe navalitori, trecura Dunarea §i


prildara la Vidin1).
Furtuna se apropia §i frumoasele fagaduieli ce se Mouser& lui
Mihai nu erau Implinite, el ramilnea singur In fata ducmanilor cu
gloatele prost Inarmate, cu cetele de haiduci pradalnici §1 cu
micul detacament al lui Albert Kiraly: Singurul ajutor de nadejde
era la Sigismund Bathory care statea linictit, aparat de cununa
muntilor Ardealului.
Sigismund se &Idea la mann, sa supuie pentru el cele doug
principate, scosese chiar din scaun pe Aron din Moldova, prea
independent, inlocuindu-1 cu hatmanul sau, Stefan Razvan. El
°henna solii lui Mihai, ca sä-i faca juramAnt de credin4a2Ace§tia,
In frunte cu mitropolitul Eftimie, boierii Buze§ti, Teodosie Rudeanu
§i altii, sosira la Alba-Iulia In Mai; Intre ei §i principele Ardealului
se facu o latelegere: boierii jertfira autonomia politics a -Vail
ambitiei ardeleanului In schimbul asigurarii situatiei for sociale;
cel sacrificat a fost domnul, de ale carui instructiuni nu se tinuse
seama: Lui Sigismund i se recunoscu titlul de domn stapttnitor
al Tarii Romane§ti, boierii Ii supun Cara §i pe voevodul ei. Cu
rezerva ca domnul va fi totdeauna ortodox §i de limbs roma-
neasca, el nu famAne cleat loctiitor al principelui Ardealului.
'Tara va fi guvernata de un sfat de 12 boieri, can nu pot fi schim-
bati fart. §tirea §i voia lui Sigismund. Actele de proprietate vor fi
intarite §i ele de Sigismund (dar numai pamtintenilor). Domnul
nu se va mai putea numi 4 din mila lui Dumnezeu i, nu va mai
putea trimite soli In Varile strain, venitul tart va fi aprobat de
dieta ardeleana §i controlat de boieri, can vor da socoteala anualii
principelui ardelean. Domnul va primi din venit, ce vor hotari
boierii §i principele Ardealului: Niciodata Turcii nu pusesera ase-
menea conditii ci nici chiar In cele mai negre zile de decadere poli-
ticii din veacul al XVIII-lea tam noastra n'a primit conditiile ce
furs iscalite de boierii lui Mihai Viteazul2 In schimb, ei obtineau
cele mai mari avantajii: garantarea slujbelor lor, din care domnul
nu-i putea scoate, nu puteau fi condamnati la moarte, iobagii
fugiti puteau fi adu§i Inapoi cu forta, Grecii nu puteau ocupa
fun* in armuirea tarii (aceasta era, cum am vazut, o mare iz-

. 1) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 36, Veress, o. e., IV, p. 249, Walter,


o. c., p. 25.

www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII 115

bandg a boierilor), strginii nu puteau avea proprietgti In tars,


chiar soldatii ardeleni din Tara, de s'ar atinge de bunurile boiere§ti,
erau pedepsiti cu moartea.'
In sfar0t, In acest tratat, in care fiecare 10 gasea folos In dauna
Orli §i a domnului ei, era i un articol de mare insemng.tate, cu
vaste consecinte: a Toate bisericile romaneqti din stgpanirile seni-
natatii sale (Sigismund Bathory) vor fi sub jurisdictia mitropolitului
dela Targovi§te ». Politica ortodoxa a domnului ca§tiga macar In
acest punct o izbanda §i Intreaga viata sufleteascg a Romanilor
de peste Carpati era pusg sub controlul bisericii din Tara Roma-
neascg, recunoscandu-se comunitatea de credinl g. gi de limbg 1)
Tratatul fu redactat In limba slavong i tradus apoi In latineqte,
ceea ce aratg ca autorii lui erau boierii munteni 2): Cam In acela0`
timp iStefan Rgzvan noul domn al Moldovei iscalea un tratat
asemanator la 3 Iunie 3).
In clipa nevoii celei marl, Mihai lnghitit necazul, mai
ales ca Sara era In mainile boierilor 4), a trimis la nunta lui
Sigismund cu arhiducesa Maria Christerna sun cal foarte frumos,
luxos Impodobit, cu un palm) bgtut cu pietre scumpe §i opt bucgti
de brocart cu fir de our pentru mireasg *5).
Dar pe de altg. parte, Mihai kitia a era un stapan mai mare 0
mai putin exigent ca principele Ardealului, dela care putea sa
aibg ajutor la nevoie. 'Atunci, In 1.595, °data cu supunerea ttirii
la picioarele lui Sigismund, Incep legaturile directe ale lui Mihai
cu imparatul, le4Aturi pe care le avusese Aron, ceea ce-1 Indrepta-
Vise sa se impotriveasca pretentiilor ardelene, dar pe care Mihai
nu le cunoscuse pang acum. Acest fapt are o importanta capitalg
In politica Tarii Romaneriti. In adevar, In Aprilie, tend erau a§tep-
tati sä vie la chemarea lui Sigismund solii munteni sa Incheie tra-
tatul, se ivea la Praga in taina un sol muntean, nu-i ctim numele,

4) Hurmuzaki, Documente, 111-1, p. 209-213 si 472-476. Cf. ibidem,


111-2, p. 103 si XII, p. 50-52. E caracteristic faptul cd in cronica oficiala
(Walter) tratatul nu e pomenit.
1) Veress, Documente, IV, p. 223, Detti capitoli the si fano hora con-
vertire in latino et sono fati in lingua greca, secondo usare i Valachi r, e vorba
de fapt de limba slava, care ea era intrebuintata de Romani.
') Hurmuzaki, Documents, 111-1, p. 477-481.
4) Despre nemultumirea lui Mihai, cf. mai sus, p. 81$2,
5) Hurmuzaki, Documents, III-2, p. 487.

Et

www.dacoromanica.ro
116 MIIIA/ VITEAZUL

o un om trimis de domnul Tarii Romane§ti cu scrisori dare maria sa


(imparatul), care voe§te sa le dea numai in mains insa§i a impara-
tului §i sa-i vorbeasca in taina despre unele lucruri pe care nu le-a
aflat Inca nimeni *1). Atat s'a putut §ti ca domnul in scrisoarea
sa descria izbanzile impotriva Turcilor 2)` Pe de alts parte, solul
imperial, raguzanul Marini Polli, care era la Alba-Iulia, voia sa
se duca in Tara Romaneasca din partea imparatului, 1nsa Sigis-
mund 11 opri pang vor sosi boierii pentru tratat 8) §i in cele din
urma e trimis inapoi .1a Praga.' Sigismund stria imparatului ea
a socotit ca este spre binele cre§tinatatii §i ca are motive serioase
ca solul imperial sa nu se mai duca acolo 4). In August banul Mi-
halcea trimis de Mihai la Praga e oprit in Ardeal §i trimis inapoi 5).
' Taina in care Mihai ascunsese solia lui, cea dintai, la Praga,
reaua vointa a lui Sigismund pentru solul imperial, arata lamurit
un lucru: Mihai amenintat in independenta lui, voia sä incheie
legaturi cu imparatul peste capul lui Sigismund, tocmai ceea ce
acesta cauta sa impiedece cu orice pret. Socoteala lui Mihai era
bun& §i el se dovedi de astadata un fin diplomat, supunerea Tarii
Romane§ti §i a Moldovei catre Ardeal, deci 1ntarirea §i marirea
acestui stat, nu putea conveni Habsburgilor; cari inteun viitor
fie §i departat, nadajduiau sa poata ridica iar vechile pretentii
asupra Ardealului §i altele not asupra Tarii Romane§ti. De aceea,
in discutiile sfetnicilor imparate§ti, multi erau de parere ca 4 im-
paratul trebue sa se gandeasca ca acea provincie (Tara Romaneasca)
a fost o parte a Ungariei (sic!), ca §i Ardealul §i ca ar putea fi su-
pusa, cand principele nu va mai avea urma§i barbate§ti * §i ea
deci nu trebue sa recunoasca suprematia lui Sigismund asupra
celor doua principate de peste munti 6).
Austria urmarea sa patrunda la Dunarea de jos, 7), Sigismund
al Ardealului era pentru ea un instrument, caruia nu i se putea
admite o politica proprie. Mihai Intelesese aceasta nemultumire
§i a ctiut s'o exploateze, atunci and se vedea amenintat de am-

1) Ibidem, p. 92-93.
2) Veress, o. c., IV, p. 197.
3) Ibidem, p. 203.
4) Ibidem, p. 231-232.
3) Ibidem, p. 253.
°) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 72-73.
7) Vezi mai jos, p. 128-131.

www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII 117

biia vecinului sau.'Vom vedea cum, dupa evenimentele rtaboinice


dela 1595, Mihai a desvoltat aceasta politica §i s'a liberat Incetul
de tutela politica ardeleang.
Melia dela Calugareni. Grosul o§tirii turce§ti trimise pentru
pedepsirea necredinciosului vasal din Tara Romaneasca se apropia
de Dungre Inca din Iunie, sub conducerea marelui vizir Ferhat
page. Sosit la Rusciuc, se pregatea sa a§eze poduri pe Dungre pen-
tru trecerea marii optiri, lucrgtori erau trimici In grabg pentru
aceasta din Silistra, Nicopole pi Vidin.' Dar Inca Inaintea plecgrii
din Constantinopol, o§tile turce§ti neplatite de trei ani se rgscula-
sera, spahii, partizanii rivalului lui Ferhat, Sinan papa, cer capul
marelui vizir: Totu§i ofttirea pornise pi vizirul sosise la Rusciuc
cu trupe insuficiente §i turburate de intrigile lui Sinan1). Mihai
informat de ce se petrece in randurile du§manilor, Ii hailuie§te
cu cetele lui, impiedecandu-i sa se intgreascg pi sa clgdeasca po-
dul 2), ba chiar trimite de se arde Nicopolu18). « S'au adunat
paggnii din toate par*. Ei pe partea ceea, iar not pe partea
ceasta §i nu facem nimic altceva, numai zi §i noapte ne batem la
Dungre cu clu§manul pi cel mult peste o saptamang sau doug,
trebue sa dam iar cu ei batalia » scria Mihai la 15 Iu lie4).
Sinan papa invinuise pe Ferhat de Intelegere tradatoare cu
Mihai pi In cele din urma izbuti sg-1 inlature, fiind numit el insufiii
mare vizir fiti comandant al oqtirilor trimise impotriva lui Mihai 5).
Fata de nog vizir, domnul roman intrebuin0aza aceeaqi tactics:
atacuri repezi cu detaqamente mici pentru a intarzia trecerea
rauluif Turcii izbutesc lima sa treascg Dungrea in doug puncte
(pe la Rahova-Prundu, N.-E. de Rusciuc pi la Giurgiu), ceea ce
sile§te pe Mihai sa se retragg pang la Calugareni, locul ales de
dansul pentru lupta8).
Oastea lui Mihai dupa mgrturisirea cronicii oficiale, nu trecea
de 8000 de oameni 7) §i cu cei 2000 Unguri ai lui Albert Kiraly 8)
1) Naima, Annals, trad. Fraser, p. 51-58.
9 Walzer, In Papiu, Tezaur, I, p. 27.
3) P. P. Panaitescu, Documente privitoare la Mihai Viteazul, p. 14.
4) Ibidem, p. 14-15.
6) Naima, o. c., p. 56.
') Gen. R. Rosetti, Evoluga strategiei la Romdni, In Acad. Rom. ist.,
t. VI, p. 44-45.
7) Walter, o. c., p. 27.
9 CrAciun, Cronicarul Ssamoslcdzy, p. 104.

www.dacoromanica.ro
118 MIHAI VITEAZUL

avem un total de 10.000 de oameni. Oastea turceasca era de sigur


superioarg ca numar, nu poate fi vorba lnsA de Bute de mii, cum
socotesc cronicarii vremii.'0 oaste de o suta de mu de oameni
nici n'ar fi Incaput pe campul de lupta str &mt dela Calugareni.
Pe de aka parte, cand Sigismund Bathory a trecut muntli cu
vreo 20.000 de oameni1), Sinan pasa s'a retras In grabs, far& sä
dea lupta, ceea ce aratA ca oastea lui era inferioara ostirilor unite
ale lui Mihai cu Sigismund: Nu vom exagera daca vom socoti
toata oastea turceasca ce a luat parte la batalia dela Calugareni
la vreo 20.000 de oameni:
Mihai, el Insusi, Intr'o scrisoare trimisa dupA Mahe, socotea ca
toata armata turceasca din Tara RomaneascA e de 40.000 de
oameni, dintre cari numai 12.000 adevarati luptatori, la can se
adauga 7000 cazuti In luptA 2).
'Locul ales de Mihai pentru lupta era exact acelafi ca in cam-
pania din 1anuarie 1594, la Calugareni-Hulubesti, la varsarea
Neajlovului In Calnistea8). Aceasta arata ca domnul nu lam nimic
intamplArii, era un perfect cunoscator al terenului §i studiase cu
mult Inainte eventualitatile unei campanii impotriva Turcilor.
Locul era foarte prielnic, strAbAtut de mai multe rauri cu mlastini
§iaparat de cateva dealuri acoperite de paduri, care se lntindeau
pe mari depArtari, Codrul Vlasiei. 0 strAmtoare se deschidea Intre
dealuri, taiata de Neajlov In fata satului Calugareni.
Lupta avu loc la 13/23 August 1595: Albert Kiraly cu Ungurii
lui refuzarA la inceput BA is parte la lupta. Socotind ca el nu este
sub comanda lui Mihai, comandantul ungur nu se supuse porun_
cilor domnului, ci ramase In' urma,"uneltind chiar cu boierii ne-
multumiti, Dan vistiernicul i MiraslAu logolatu14): In rata, Mihai
avea pe Neajlov o avangarda, iar In urma grosul trupelor sale

1) Vezi mai jos, paragraful urmator.


1) Isopescu, 4n Diplomatarium, I, p. 430. Cronicarul turc Naima socoate
ca oastea lui Mihai era de 70.000 de oameni (p. 55), iar Nichifor Dascalul
socoate armata turceasca la 300.000 de oameni I (Hurmuzaki, Documente-
Supliment, II-1, p. 361).
3) Cf. planul luptei la Gen. R. Rosetti, Essais sur Part militaire roumain,
p. 96 §i 162.
4) Craciun, Cronicarul Szamosledzy, p. 104. Se aduce marturia lui Petre
Armeanul, un apropiat al lui Mihai Vodd.

www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII 119

cu 12 tunuri, gloatele ei ceva cavalerie boiereasca (8000 de oameni).


Dupa cateva Incaierari de avangard'a, se produce la orele 11 dimi-
neata atacul cel mare al ienicerilor asupra trecerilor Neajlovului,
marele vizir scosese sabia, (land semnalul luptei. Turcii in patru
cete sub Satargi Mahomed pasa, Haider pasa, Hasan pasa si Mu-
stafa pass. tree puntea, razbind rezistenta Romani lor dupa citeva
ore de lupta $i pun mana pe 10 tunuri. 'Mihai se. retrage dincolo
de satul Calugareni, 'land ostirii sale o formatie de cui gi astfel
ajunge In retragere si la corpul de oaste al lui Albert Kiraly, ramas
In urma pe lature, care astfel e silit sa is parte la batalie: In acel
loc, in dosul satului Calugareni are loc contra atacul lui Mihai
In fat:a, ajutat In flanc de Albert Kiraly (Turcii fusesera prinsi
ca lntr'un cleste). sDupa o cumplita Incaierare, Turcii sant dati
inapoi i pierd tunurile cucerite, pasii Hasan, Haider si Mustafa
stint ucisi, Mahomed pasa fuge ranit. < Iar boiarii el capitanii
pre capete navalira. asupra Turcilor de-i taia, $i -i necara In tine »!
Unul din pasi. a fost ucis de Mihai chiar cu mana lui, despicandu-i
capul cu sabia de pe cal. Sinan pasa, care venise personal sa dea
curaj trupelor sale, e silit sa fuge, garda sa personals 11 parasise im-
prastiindu-se si batranul cazu de doua on de pe cal. Un veteran din
Rumelia 111ua la spinare si-I scoase din mlastina.Steagul cel verde
al lui Mahomed pasa, « a carui pierdere Turcii o regrets cu durere,
pentru ca-1 socotesc dant », e luat de Romani: nsusi cronicarul
turc Naima caracterizeaza aceasta lupta ca u o intamplare de-
zastroasa ». Mihai ramane stapan pe campul de lupta si Turcii se
retrag putin spre Sud1).
Noaptea, depozitul de praf de pupa al Turcilor sare In aer
din pricina unei neglijente 2). Intre timp, Mihai hotaraste sal se
retraga §i sa astepte ajutorul fagaduit din Ardeal. Turcii erau
Inca In numar si nu bagasera In lupta toate trupele lor, ostenii lui
Mihai erau obositi ei n'ar fi putut sustine o noua ciocnire. Domnul
se retrage intai la Copaceni pe Arges, apoi la Bucuresti, la Targo-

1) Descrierea tactics, R. Rosetti, o. c., p. 18-21. 0 povestire amAnuntita


a luptei dela Kalughirvan a la Naima, o. c., p. 59-60. Scrisoarea lui A.
Kiraly, o zi dupa luptl, Hurmuzaki, Documente, XII, p. 57-58, Walter,
o. c., p. 27-30, Cronica anonima, p. 52-53, CrAciun Cronicarul Saamoskazy,
p. 104, Hurmuzaki, Documente, 111-2, p. 487.
31) Naima, 1. c.

www.dacoromanica.ro
120 MIHAI VITEAZUL

vi§te §i in cele din urma la Stoene§ti in munti, pe Dambovita, langa


pasul Branului, unde era la 12 SeptemvrieT
Intre timp, Turcii abia peste doua zile observara retragerea §i
Incep urmarirea. Sinan (mpg Bucure§tii, transforms bisericile In
moschei ci intare§te e manastirea lui Alexandru -Voda * (azi Radu-
Voda), unde lass 1000 ieniceri, trece apoi la Targovi§te (26 August
st. v.), golit de locuitori §i intare§te §i acolo o cetatuie la curtea
domneasc5.2). Intre timp, Sigismund Bathory se hotarise In sfar§it
sa dea ajutor aliatului sail, care purtase tot greul razboiului §i se
apropia de pasurile Carpatilor cu oastea lui.
Retragerea Tureilor §i lupta dela Giurgiu.'Sigismund Bathory
trecu muntii cu o oaste de cruciata, armata lui ardeleana formats
mai ales din mercenari platiti de ora§e, se ridica la 13.200 de oa-
meni3), plus gloatele taranecti ale Secuilor, ajutorul venit din
Toscana on 300 de calarell §i tunuri sub conducerea lui Silvio
Piccolomini, vre-o 1500 de Germani trimici de arhiducele Maximi-
milian §i pe Tanga acestea §i Stefan Razvan, sosit din Moldova
pe la Trotu§ in Ardeal4), cu o mica oaste (1500-3000 de oameni).
In total oastea ardeleana nu trecea cu gloatele tarane§ti cu tot,
de 23.000 de oameni, cari se unira cu cei 8000 ai lui Mihai din
padurile de pe Dambovita3):
In fata acestei armate, marele vizir hotarl sa se retraga fara sa
dea lupta §i'de fapt toate ciocnirile, cu care Sigismund Bathory
s'a laudat aca de mult in toata Europa, au fost numai cu arier-
gardele armatei turcecti in retragere: La 6/16 Octomvrie o§tirea
aliatilor, avand in frunte tot timpul pe Mihai cu ai lui, sose§te
in fata Targovi§tei intarita de Turci, in care Sinan Mame un pa§a."
cu o mica garnizoana (1000 de oameni), ca sa intarzie inaintarea
cre§tinilons Oracul cu multe biserici §i cu palatul domnesc, limn-
jurat cu paduri de stejari pe malul Dambovitai se intindea in fata
ochilor octenilor cre§tini. Dupa doua zile de bombardare, targul
1) Hurmuzaki, Documerite, XII, p. 57-58, Isopescu, In Diplomatarium,
I, p. 429-430, Cronica anonimd, p. 53.
') Naima, o. c., p. 61 si 63.
21 I. Craciun, Scrisoarea lui Petre Pellerdi, extras din Anuarul Inst. de

Ist. Nationalli, Cluj, VI, 1935, p. 7, socoteala tuturor cetelor cu cApeteniile Tor.
) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 103.
3) Ibidem, XII, p. 80 §i 91, Veress, Campania creftinilor contra lui Sinan
papa, Acad. Rom. ist. ser. II, t. IV, 1925, p. 37-38. Cele mai bogate §tiri
despre aceastli cam panie provin dela Toscanii ce luara parte la ea.

www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII 121

is foe, RomAnii §i Ungurii luptAnd cot la cot patrunsera pe strazi


pi luara prinqi pe Turd cu pa§a de Caramania §i cu beiul de Valona.'
Curtea domneascA §i biserica ei, precum §i mitropolia fuseserA
crutate de flacAri1). Vizirul, In retragere, auzise sunetul tunului,
dar nu cutezase BA vie In ajutorul ariergardei sale 2).
La Bucureqti, unde facusera o cetate de lemn, Turcii nu se
simt,eau In sigurantg §i consiliul for de razboiu decise retragerea
fara lupta, tunurile §i proviziile furs ridicate, cetatuia din mg-
ngstire (azi Radu-Voda) fu aruncata In aer prin aprinderea pra-
fului de pugcli2). La 12/22 Octomvrie, Maud la o parte grosul
o§tirii care se indrepta repede spre Giurgiu, Stefan Razvan cu
detaqamentul sau intrase In Bucurestii golf i de Turci §i scria de
acolo boierilor moldoveni, dandu-le de veste despre apropiata lui
Intoarcere, a Mehmed pa§a este viu In mAinile noastre §i despre
Sinan pap, de asemenea yeti auzi *4).
DupA cAteva zile de marq prin padurile Vlasiei, pe drumuri
stricate si peste rauri §i ba4i, o§tirea cre§tina. sosea In fa %a Giur-
giului (15/25 Octomvrie). Sinan pa§a cu grosul armatei trecuse
dincolo, dar podul de vase se mai vedea Inca §i ariergardele tre-
ceau Inca pe el. Aliatii se napustira asupra celor rAma0 In urmil
macelarira sau ii luara prin0. Podul se rupe §i o multime de
Turci se inneaca in Dunare. Apoi Incepu §i atacul cetatuii Giur-
giului, a§ezata pe o insula pe Dunare, despartita de Iarmul roma-
nese de un canal stramt. Cetatea era de piatrA §i cu turnuri. Ara-
leria toscanA &alma o parte din zid §i aliatii patrunserii In cetate
In ziva de 20/30 Octomvrie 1595, pe °And marele vizir privea ne-
putincios dela Rusciuc la izbAnda cre§tina2). Sultanul 41 pedepsi
imediat, luandu-i din mans functia de mare vizir 2):
1) Crliciun, Scrisoarea lui Pellerdi, p. 8-13, Veress, Campania creginilor,
p. 39-50 (scrisorile toscanului Pigaffetta), Hurmuzaki, Documents, XII,
p. 84, 121-127 Si 149-151.
2) Naima, o. c., p. 64.
3) Naima, o. c., p. 64-65. Vezi §i mai sus, capitolul precedent.
4) P. P. Panaitescu, o. c., p. 17.
61 Hurmuzaki, Documents, XII, p. 86-89 (§i aci Mihai era In avangarda),
ibid,em, p. 121-127 §i 149-159, Veress, Campania creftinilor, p. 58-59,
Craciun, Scrisoarea lui Pellerdi, p. 10-11, Veress, Documente, IV, p. 290-291
(Scrisoarea lui Sigismund Bathory despre aceste evenimente) §i p. 297 (into-
resanta scrisoare a lui Sinan pap pentru a-si scuza Infr&ngerea).
°) Naima, o. c., p. 66-67.

www.dacoromanica.ro
122 MIHAI VITEAZUL

Izbtuida fusese a tuturor aliaOlor cari luptaser'd lmpreunii


pentru liberarea Tariff Romilnegti, dar Mihai fusese Intotdeauna
In frunte, cel dintaiu la lupta. De aceea §i cronicarul turc Naima,
care da o intinsa descriere a acestor evenimente, nici nu cunoa§te
pe Sigismund Bathory §i atribue intrega infrangere a Turcilor
« apostatului i blestematului Mihail »." El aratsa .cum « infamul
Mihail a ie§it din paduri », a luat Targovigtea §i Giurgiu, unde
« duqmanii au nav'alit ca nigte porci turbati, rupand podul i lune-
ctid pe musulmani ». «0 asemenea retragere dezastroasa §i infran-
gere n'a mai fost pomenita in istorie », terming istoricul tuic1).
Sigismund Bathory se intoarse imediat in Ardeal prin Bum-
re§ti §i Gherghita, Ma. sit incerce sa exploateze izbanda 2), ci ca
semn al recunoctin %ei sale fatii de vitejia aliatului sau, renunVa la
clauza cea mai umilitoare din tratatul cu Mihai, privitoare la
venitul Orli, care de acum va fi intreg la dispozitia domnului 3).
'0 alts urmare importanta a acestei campanii a fost mutarea
capitalei tarii. Mihai statuse in prima parte a domniei la Bucu-
recti, cumplit pustiit; de acum el se aqeaztt mai departe de Dunare,
In vechea capitals, la Targoviqte, de unde sant date mai toate
actele lui din anii 1596-1599:
Luptele en Tureii In 1596. Tara era cumplit pustiita, oraqele
arse, populaVa satelor fugita, parte luat'a in robie, rezervele de
serail* distruse, comertul, al earui temeiu era tot peste Dunare,
complet intrerupt 4). 'Norocul lui Mihai a fost Ca in anul urmittor
expeditiei lui Sinan, sfortarea Turcilor a inconjurat tam lui,
sultanul Mehmed III pornise in persoana cul o uriarg octire im-
potriva 4mparatulili qi la 13 Octomvrie 1596 lu'd. cu asalt cetatea
Agria (Erlau).' Sigismund Bathory care in primavara incercase
zadarnic un atac impotriva Timi§oarei3), alerga in ajutorul impe-
rialilor. Oastea lui units cu a arhiducelui Maximilian se ciocni
on sultanul la Kerestes la 26 Octomvrie i izbanda ramase de

1) Ibidem, p. 64-66, capitolul intitulat: Tradatorul Mihail cd.gtiga o


izbdnd4*.
n Walter, In Papiu, Tezaur, p. 36.
8) Cronica Anonintd, p. 53-54. *Urea nu e fn alt izvor, dar aceasta ero-
pica e Intotdeauna bine informata asupra domniei interne a lui Mihai.
4) Walter, o. c., p. 36-37.
6) Veress, Documente, V, p. 38-39 oi Hurmuzaki, Documente, 111/2,
p. 506.

www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII 123

partea Turcilor, cre§tinii superiori in numar fur& complet sfaramati,


o suta de tunuri ramasera in mainile Turcilor1).
In aceste 1mprejurari grele pentru liga cre§tina, Mihai cu sla-
bele lui mijloace mai facu unele servicii Insemnate cauzei aliaiilor
sal.' Inca din. Noemvrie 1595, Braila ocupata de Turci cu prilejul
expeditiei lui Sinan, fusese reluata2). La inceputul primaverii, in
Martie, Mihai trimetea soli speciali cu daruri la Cazaci, cerandu-le
sa vie cu hatmanul for ca lefegii in oastea lui, fagaduindu-le leaf a
bung, daruri de postav pentru haine gi primire ca unor adevarati
cavaleri 8), Dar, de§i venira putini Cazaci, banii nu erau in Cara
saracita de razboaie ci. deocamdata Mihai nu izbuti sa-qi alca-
tuiasca o oaste buns de mercenari. Doar oetele de haiduci sarbi
§i bulgari alergau sub steagurile lui:Vestitul erou sari), cantat de
poesia populara, Baba Novae, treed Dunarea pana la Balcani,,
arse Plevna, prinse convoiurile de merinde ale lui Hasan pap
in pasurile mun %ilor ci duse papa la Sofia numele stapanului sau,
domnul Tarii Romaneqti 4): Alte cete pradara la Vidin 8) gi la
Babadag in Dobrogea, unde pieri haiducul Veli§co, batut de
Turci 8).
Dar in toamna, o noua primejdie se apropia de Iara. Sultanul
daruise * Tara Romaneasca hanului War 7) §i acesta voia s'o
strabata in lat, dela Braila spre Oltenia, ca sa vie apoi in Ungaria
sa se uneasca cu oastea sultanului ce lupta acolo 8).
Calaretii cei lull ai stepelor navalira pe nea§teptate in Ora in
Octomvrie, caci Mihai In§elat de tratativele de pace ce purtase
cu hanul, nu era pregatit.Cele cateva cete de Cazaci mercenari ai
domnului dezertasera; bath pentru alti mercenari nu erau. Tatarii
and Buzaul, Gherghita §i Bucure§tii, dar acum se despart In cete
mici de prada. Mihai se foloseqte de acest ragaz, aduna oastea de
lark risipe§te cetele de Tatari'§i sta.' in fata hanului insu§i la

1) Descrierea ei la S'arbu, Istoria lui Mihai Viteazul, I, p. 408-409.


2) Veress, o. c., IV, p. 313, 318, Hurmuzaki, Documente, 111/2, p. 498.
8) P, P. Panaitescu, Documente pripitoare la Mihai Viteazul, p. 19-21.
4) Luptele lui Mihai Viteazul, p. 17-18, Walter, o. c., p, 37, Hurmuzaki,
Documente, III/1, p. 278-279 §i XII, p. 308.
5) Cronica anonima, p. 55.
4) Ibidem, §i Hurmuzaki, Documente, XII, p. 376.
7) P. P. Panaitescu, o. c., p. 30, 34.
Ibidem, p. 25-27.

www.dacoromanica.ro
124 MIHAI VITEAZUL

Gherghita. Dar Tatarii, fara sa dea o lupta mai mare, se retrag


repede spre Dobrogea, hartuiti In urma de Mihai 1).
-Tara fusese din nou pradatii, dar serviciul facut de Mihai
cauzei crestine era imens, dupe izbanda turceasca dela Kerestes,
Mani urmau sa fie lasati sa prade toata Austria, ceea ce ar fi
putut face, data nu-i oprea domnul Tarii Romanesti.
Mihai nu se opri nici o clips, porni imediat asupra Turnului,
in fata Nicopolei $i castiga gi acolo o izbanda Impotriva garnizoanei
turcesti 2).
Numele lui incepuse sa fie cunoscut, nu numai la crestinii
ortodoxi, ci §i in Apus Intel) aureola de legends. Un diario italian
(foaie de informatii) din Roma, amintind izbandele sale asupra
paganilor, stria: « Merits ea fie slavit ca unul din cei mai viteji,
puternici, valor* i Intelepti principi ce traesc azi. Putem na-
dajdui ca va duce la culme gloria sa cu not lupte impotriva tira-
nului Turcilor i ca va contribui el cel dint& la alungarea lui
din Europa *4).
Liberarea de sub tutela ardeleani. Tratatul impus In 1595 de
Sigismund Bathory fusese aplicat In mare parte ; revendicarile
sociale ale boierilor erau respectate, dar Mihai suporta cu greu
umilirea politics a tarii faca de Ardeal. Totusi, in nadejdea unui
ajutor armat pentru Cara lui asa de amenintata, el s'a supus in
tacere $i in actelo lui din acea vreme semneaza cu titlul ce i se
impusese, « princeps Transalpinus » 4). Ajutorul fagaduit nu venise
Irma aproape de loc, afara de cateva mici cete, ce nu insemnau
mare lucru.
0 ultima incercare de colaborare intre cei doi alia i avu loc
dupa Craciunul catolic, in 1596. Mihai-Voda trecu muntii cu cativa
boieri credinciosi, intre can banul Mihalcea si Radu Buzescu gi
sosi la Alba-Iulia: Se vorbi atunci de legaturi de rudenie, Nicolae
fiul lui Mihai urma sa is pe sora cancelarului ardelean Josika, in
casa caruia era gazduit domnul muntean. Mihai puse lui Sigismund
neted intrebarea, sau are de gand sa porneasca o ofensiva impo-
triva Turcilor, sau sä se impace cu ei si sa incheie pace. Asigurarile
1) Luptele lui Mihai Viteazul, p. 18, Walter, o. c., p. 39-43, Hurmuzaki,
Documente, III/1, p. 275-277 si XII, p. 280-287.
9 Luptele lui Mihai Viteazul, 1. c. §i Walter, o. c., p. 43.
9 Hurmuzaki, Documente, 111/2, p. 532.
9 P. P. Panaitescu, o. c., p. 7.

www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII 125

lui Sigismund furs vagi, domnul intelese ca acolo unde nu era


nici o voinca hotarlta, nu poate fi sprijin pentru dansul1),
'Atunci incepu Mihai doua actiuni diplomatice pe cont propriu
pe de o parte Impacarea cu Turcii, macar pe un timp court, ca BA
rasufle tara, pe de alta parte legaturi directe cu imparatul, pentru
obtinerea unui subsidiu In bani, ca Bali poata alcatui o armata
de mercenari. Ambele initiative diplomatice ale lui Mihai furs
Incununate de izbanda §i ele Insemnau desavar§ita liberare de.
sub tutela ardeleana.'
In ceea ce priveSte pacea cu Turcii, Mihai, care se intelesese
separat mai Intai cu Tatarii 2), se adreseaza lui Hasan paBa dela
Vidin, care se grabi sa trimeata vestea cea buns la Constantinopol,
4 supunerea mandrului Mihai EA a boierilor din Tara Romaneasca n,
Discutia in divanul turcesc a fost foarte aprinsa, unii erau de pa-
rere sa nu fie respinBi Mihai gi cu boierii can cerusera iertare, sa
i se ceara Inca domnului sa trimita pe fiul sau ca °state° la Poartgi;
altii in frunte cu marele muftiu spuneau ca sultanul nu trebue ca
trateze cu u tradatorul n, dar partizanii pacii impusera felul for
de a judeca 3). Steagul de domnie fu adus cu onoruri lui Mihai
Voda de mai multi ceauci §i un boier Ii conduce Inapoi pgma la
Vidin4),'Lui Sigismund Ii scria Hasan paBa ca sultanul a iertat
lui Mihai toate cate a greBit indeamna sa-i urnaezB pilda 3),
u Si, In adevar, zice cronica oficiala, ce alta era sa faca Mihai pentru
supuBii ce-i mai ramaseserA In viata, dupa ce cetatile sau palatele
erau daramate, oracele §i satele aproape toate devastate, mai
multe mii de oameni robiti, toate merindele pe un an Intreg erau
consumate? »6). Indata porni la Poarta gi tributul Tarii Roma-
neSti, pentru care Mihai comandase special blanuri de soboli dela
negustorii din Liov 2):
In acelaci timp, se urmau i tratativele cu imparatul, Am vazut
ca Inca din 1595 incercase Mihai o apropiere printr'un sol trimis

1) Cronica anonima, p. 56, Craciun, Cronicarul SzamoskOzy, p. 109, Hur-


muzaki, Documents, 11111, p. 275-277 tti XII, p. 280-287.
') Luptele lui Mihai Viteazul, p. 19-20,
3) Naima, Annals, trad. Fraser, p, 69-70.
4) Veress, Documente, V, p. 50-51.
6) Ibidem, p. 55.
4) Walter, o. c., p. 45.
7) Hurmuzaki, Documente-Supliment, II/1, p. 418-419.

www.dacoromanica.ro
126 MI}IAI VITEAZUL

la Praga. Dupe alungarea lui Sinan, domnul, fare sä mai intrebe


pe Sigismund, trimisese steagul cel verde al profetului luat dela
Turci la Calugareni, direct imparatului. « Nu vtiu dace Ardelenii
1-au rasa sa treaca o, scria Mihai ducelui de Toscana 1).
In Ianuarie 1597 legatura o facu Mihai prin arhiducele Maxi-
milian, care comanda In Ungaria de sus. Anume, fiind la Alba-Iulia,
la curtea lui Sigismund, Mihai trimite de acolo la arhiduce pe
solii sai, banul Mihalcea §i sasul Marcu Schonkebonk, ce urmau
apoi sit se duce la imparat 2), ceea ce Sigismund nu ar fi putut
impiedeca. Solii insotira pe principele Ardealului, care se dusese
el insu§i la imparat, la Praga 8). Sasul Schonkebonk din Brasov
ne-a rasa chiar o descriere a misiunilor lui diplomatice in slujba
domn.ului muntean 4).
« La 12 Februarie (1596), scrie el, am avut audienta la Praga
cu banul Mihalcea la imparatul in persoana, fiind el singur, iar
eu am expus in limba germane solia lui Mihai-Voda catre imparat,
am aratat nevoia lui §i am cerut Imparatului sa is sub protec %ia
sa Tara Romaneasca. Acestea le-a ascultat cu bunavointa §i
ne-a aratat mare cinste, vase saptamani ne-a %inut la Praga cu
mancare din bucataria proprie, adusa la gazda noastra, §i tot felul
de Muturi din pivnita lui §i ne-au slujit oameni de mama cu pa-
hare mari vi frumoase s.
Rezultatul soliei a fost pentru Mihai de cea mai mare impor-
taata, el obtine dela imparat leafy trimestriala pentru 4000 de
ovteni mercenari, &Mari §i pede§tri, cu arme de foc. Situatia. lui
military era total schimbata4). In adevar, In Iulie 1597, sose§te
la Targovi§te omul imperial cu banii, Erich Lassota 6), vi de atunci,
devi cu intarzie/i vi greutati de plata, domnul are armata lui asi-
gurata 7). In August imparatul trimetea din nou pe solul eau, ragu-
zanul I. Marini Polli la Mihai, dar §i de data aceasta el fu re %inut
de principele Ardealului, care era doritor sa opreasca desvoltarea

1) Luptele lui Mihai Viteazul, p. 15.


') Veress, Documentei V, p. 51, Scrisoarea lui Mihai catre Maximilian.
5) Ibidem, p. 56 Si Hurmuzaki, Documente, xi', p. 298, 326.
4) Quellen zur Geschichte der Stadt Brasso, VI, p. 2-3 qi N. Iorga, In Be-
vista Istorica, I, p. 165-168.
5) Vezi mai sus,_capitolul V.
5) Veress, o. c., V, p. 78-82.
7) Ibidem, p. 85-86, 88-89, 100-103, 110-111 *i Walterr.o. c., p. 46.

www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII 127

legaturilor dintre Mihai §i imp'arat 1). Totu§i in Octomvrie Schon-


kebonk se ivi din nou la Praga din partea domnului muntean,
cu multumiri §i not propuneri 2), iar In Ianuarie 1598, solul impe-
rial amintit sosi In sfar§it la Thrgovi§te, unde zabovi mai multe
luni alaturi de domn 8).
`Aceste lucruri Intareau mult situatia lui Mihai, actiunea lui
diplomaticil Inceputti In 1595 izbutise, el avea oastea lui care nu
mai depindea de Sigismund Bathory fili avea legaturi directe cu
Impgratul. Raporturile cu Ardealul se resimtira imediat de aceste
schimbari. Mihai invitat de Sigismund ca vasal la dieta ardeleana,
In Aprilie 1597, refuzsa A se prezinte, spunand a nu poate lipsi
din Cara din cauza primejdiei turce§ti4). Nuntiul papei la Var-
§ovia putea scrie in taamnii ca Mihai « vrea s'a se libereze de obli-
gatiile ce le are fa ca. de Ardeal * 5). In schimb, Sigismund retrage
din Tara Romtmeascg pe capitanii rii o§tenii sai In frunte cu Moise
Szekely 8) §i refine chiar banii trimi§i de imparat pentru mercenarii
lui Mihai 7).
Mihai prin diplomatia lui izbutise A se libereze de tutela arde-
leana §i and stapAnirea lui Sigismund fu Inlocuita cu cea imFiara-
teas* de mult se Incheiasera legaturile curtii imperiale cu domnul
Tarii RomAne§ti qi astfel putura sä se desvolte In chip firesc §i
f gra piedecii.

1) Veress, o. c., V, p. 84.


') Quellen, VI, p. 3-4.
9 Hurmuzaki, Documente, XII, p. 330-334.
4) Veress, o. c., V, p. 65. ,
4) Ibidem, p. 90. . ,
4) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 330.
7) Veress, o. c., V, p. 70-71.

www.dacoromanica.ro
POLONIA BSI SCHIMBARILE DIN MOLDOVA

Politica polona §i rivalitatea cu Habsburgii. In timp ce Mihai


lupta cu Turcii alg.turi de Liga Cre§ting, se produc In Moldova
unele schimbari care rastoarna infati§area politica a tarilor dela
Dungrea de jos. Aceste schimbari se datoresc Poloniei, care pang
acum nu se amestecase in razboiul Ligii §i nu primise, cum am
vgzut, sä ia parte la alianta cre§ting. Interventia Poloniei va
avea urmari adanci. asupra politicii lui Mihai Viteazul, de aceea
trebue studiatg mai de aproape ac %iunea ei in aceste impre-
jurari.
Polonia fusese prieteng. a Turcilor in ultimul timp. Regele
Stefan Bathory (1575-1586) trgise in pace on ei, dar dupa moartea
lui, la 1590 din cauza atacurilor cazace§ti impotriva Tatarilor era
gata sa izbucneascg un razboiu turco-polon. Sinan pa§a avea de
gand sa. cucereascg. Polonia §i sa pule in fruntea ei pe domnul
Moldovei, Petre Schiopul. Cancelarul Zamoyski izbutise BA inla-
ture furtuna prin tratative diplomatice, ajutat de agentul englez
Eduard Barton §i de postelnicul Moldovei Bartolomeu Brutti1).
Dar Zamoyski iqelegea sa nu serveasca de uneltg a Habsburgilor
impotriva Turcilor §i §tia cg ace§tia urmaresc sa ia pe seama for
Ardealul §i chiar cele doug principate romane, cg Inca din vremea
lui Petre Rare§ §i mai ales cu prilejul uciderii fiului acestuia,
Stefan, la 1552, Austriacii cautasera sa §i intinda influenta in
Moldova, fosta vasalg a Poloniei 2).

1) I. Sas, Stosunki polsko tureckie w pierwszych lawch Zygmunta III (Re la-
Vile polono-turceoti In primii ani ai domniei lui Sigismund III), In Przeglad
Powszechny, 1897III, p. 229 §i Hurmuzaki, Documente, IV-2, p. 182.
1) Veress, Documente, I, p. 102-107.

www.dacoromanica.ro
POLONIA $1 SCHIMBARILE DIN MOLDOVA 1k4

1' Politica Poloniei §i in special a lui Zamoyski urmarea o iesire


la mare la Sud, din motive economice. Vasalitatea Moldovei fa-ta
de Polonia in veacurile XIV si XV adusese Poloniei asigurarea
negotului cu Orientul i o mare inflorire, taierea acestui drum
de negot ruinase comertul polon 1). Ideia unei iesiri la mare pentru
negot, refacerea vechei situatii economice a Liovului era una
din bazele politicei polone.'
In privinta Marii Baltice se spunea in diets la alegerea regelui
Sigismund III, ce urma sa mo§teneasca §i Suedia: *Nu avem
mare, dar cu dansul vom avea un imperiu maritim*2). Chiar
regina Ana scria dietei: *Fara stapanire libera la mare cele mai
mari -tari sant slabe §i cele mai mici se ridica, avand porturi *8).
Interesele comerciale ale Poloniei la Marea Neagra se vad si in
tratatul turco-polon dela 1592, plin de preocupari economice;
se prevede in primul rand libertatea reciproca a negoOlui, acte de
identitate ale negustorilor, libera trecere a pastorilor cu oi, ne-
gustorii din Moldova §i din Polonia sa nu vie decat pe drumurile
obi§nuite (ca sa is vama ora§ele privilegiate), caii negustorilor 8.4
nu fie luati pentru nevoile autoritatilor4): Aceleasi preocupari
de a crea un drum liber pentru negotul polon se vad §i in trata-
tivele pentru intrarea Poloniei in Sfanta Liga5). In 1595 senatul
polon declara ca nu va primi sä intre in confederatie impotriva
Turcilor, daca nu se va asigura tarii principatele romane ci a
iesire la Marea Neagra 6). In anul urmator Polonii repeta aceleasi
conditii u malurile Pontului Euxin * si in caz cand Constantino-
polul ar fi reluat de crectini sa li se dea dreptul de plutire libera
§i fara vama pe Marea Neagra, priri Hellespont si Arhipelag papa

1) P. P. Panaitescu, La route commerciale de la Pologne h la Mer Noire,


In Revista 'storied Romdna, III, 1933, p. 172-193.
2) Historja polityczna Polski (Istoria politick a Poloniei), ed. Acad. Polona,
II, p. 159.
") W. Sobieski, Dzieje Polski (Istoria Poloniei), Cracovia, 1923, I, p. 113.
4) Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 159-162.
5) Pentru aceste tratative, E. Barwinski, Plany wojny tureckiej za Zyg-
munta III (Planurile razboiului turcesc sub Sigismund III), In Kwartalnik
Historyczny, X, p. 731 si urm. si I. Sas, Uklady o lige przeciwko Turkom za
Zygmunta III (Tratativele pentru Liga itmpotriva Turcilor sub Sigismund
III), in Przeglad Powszechny, LXIII (1899), p. 54 si urm. 190 si urm. gi LXIV,
p. 35 si urm.
') Barwinski, o. c., p. 732 si Veress, Documents, V, p. 42.

www.dacoromanica.ro
130 MIHAI VITEAZUL

in Mediterana of in Italia 1)J Ca argument in sprijinul acestor


oereri, Polonii amintesc propunerea facutil Orli for sub Sigismund
August (1548-1572) de republica Venetiei ca granele si alte
milrfuri sä fie exportate din Polonia pe Marea Neagr5. prin Con-
stantinopol in Italia, negot pe care insa Turcii intotdeauna 1-au
impiedecat 8).
Drumul comercial moldovenesc capatase in ultimul timp ceva
din vechea lui inflorire, prin aoezarea negustorilor englezi in Po-
lonia 8), oi prin incheierea unui tratat comercial intre Petre 5chiopul
oi Anglia 4), de pe urma caruia negustorii englezi trirnioi de regina
Elisabeta in Ardeal, treceau prin Moldova lemnarie pentru cora-
biile flotei englezeoti 5). Negotul pe Marea Neagra era oprit pentru
creotini, dar se aduceau pe uscat cu carele m'arfuri din Turcia
prin Moldova in Polonia (covoare, stofe, vinuri, mirodenii) of in
1.568 un capitalist florentin, Ioan Tedaldo sosise la Cracovia gi
opera sa convingg pe Moldoveni i pe Turci sä ingaduie negotul
graului pe Nistru i pe Marea Neagra, in schimbul marfurilor
engleze §i flamande, ce ar fi sa se aducil prin Italia 8). De aceea,
imediat dupa terminarea rkboaielor lui Mihai Viteazul, la 1.602,
Sigismund III dada un mare privilegiu de negot pentru comertul
in Moldova') iar peste cativa ani, Stefan Tomoa domnul Moldovei,
da of el un privilegiu, chemand pe negustorii poloni, ruteni, armeni
§i jidovi in Cara 8). consideratli economics faceau pe Poloni
sa doreasca pentru ei stapanirea drumurilor de negot dela Marea
Neagra of sgt inlature pe Austriaci, cari le rttvneau qi ei.'
Nu trebue sa uitam ca in fruntea Poloniei se afla hatmanul
Zamoyski, acel care a luptat, dupa caderea lui Mihai, cu tot aceeaoi

1) I. Macurek, Zdpas Polska a Habsburkd o pristup k Cernemu Morina


sklonku XVI stol. (Rivalitatea Polonidi cu Habsburgii pentru ie§irea la Marea
Neagra la sfar§itul sec. XVI), Praga, 1931, p. 159-160.
9 Heidenstein, Rerum Polonicarum libri, p. 309 §i 341.
9 Vezi mai sus, p. 33-35.
4) Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 108.
5) Chronicon Fuchso-Lupino-Oltardinum (ed. Trausch), Brasov, 1847,
I, p. 87.
1) Relacye nunciuszOw apostolskich o Polsce (Rela%iile nuntiilor apostolici
despre Polonia), I, Berlin, 1864, p. 212.
7) Dodatek Gazety Lwowskiej, 1872III.
5) Zubrycki, Ifronika miasta Lwowa (Cronica oraplui Lw6w), p. 247,
din 1614.

www.dacoromanica.ro
POLONIA $1 SCHIMBARILE DIN MOLD OVA 131

energie gi Impotriva Suedejilor, pentru a asigura Poloniei ie§irea


la Marea Bahia.
Ioan Zamoyski. loan Zamoyski era de fapt staptinul Poloniei,
derii erau multi cari Ii contestau autoritatea, era cancelar gi hatman
pe viata, adica avea In marl armata qi politica externs a Will).
Politica lui era complexa gi numai analiztind-o de aproape vom
intelege purtarea lui fata de Mihai.
Mai Intaiu cariera lui este legata de domnia lui §tefan Bathory
In Polonia, al carui sfetnic apropiat a fost gi a carui politica a
urmat-o 2). 0 legatura de rudenie se Incheiase Intro el §i rege,
sotia lui loan Zamoyski a fost Griselda, sora lui Sigismund Bathory,
principele Ardealului, nepoata de frate a regelui Stefan. Legaturile
mai stranse ale lui Zamoyski nu erau lush' cu cumnatul sau din
Ardeal, ci mai ales cu cei trei von ai lui, fiii lui Andrei, fratele
regelui: Baltazar, ucis la 1594 de Sigismund, pentruca din Indemn
polon se Impotrivise rascoalei Impotriva Turcilor, cardinalul Andrei
Bathory in Polonia gi §tefan capitanul Oradiei Mari 8), cari erau
sub influenta lui politick.
Regele §tefan Bathory avusese planuri man pentru rudele
sale: pe tinarul Sigismund voia sa-1 facii rege al Poloniei, iar pe
Zamoyski principe al Ardealului4). Aceasta politica de ridicare a
Batorectilor a fost urmata de Zamoyski gi dupa moartea regelui
§tefan. La 1587 cardinalul Andrei viitorul principe al Ardealului
era candidat la tronul Poloniei gi a fost sprijinit atva timp de
cancelar, pans se vazu ca alegerea lui e imposibila 3). La 1593,
In toiul conflictului dintre rege §i Zamoyski, se vorbea din nou
de candidarea cardinalului la tronul polon e), mai ales ca regele
Inlaturase propunerea cancelarului de a numi pe Andrei Bathory

1) Macurek, o. c., p. 17.


') A. Sliwinski, Stefan Bathory, Varsovia, 1922.
6) Genealogia Batorestilor la D. Neugeboren, .De genie Batorea, Sibiu,
1829, tabla genealogica.
4) L. Szadeczky, Bathory Istvan Lengyel kirdly titkos terve a magyar
kirdly sobot is erdayi fejedelemsdget illetoleg, In Szdzadok, 1882, apud Finkel
Bibliografja hist. Polski, Nr. 26.058.
5) Historja polit. Polski, II, p. 156-457. Cf. si I. Macurek, Dozvury pols-
kdbo bezkrdlovi z roku 1587 (Luptele interregnului polon din anul 1587),
Praga, 1929, p. 44, 153 si 156.
6) Macurek, Zapas Polska a Habsburki4, p. 14.
9

www.dacoromanica.ro
132 MIVAI VITEAZUL

episcop al Cracovieil).tind Andrei Bathory a fost Mut de Mihai


gi apoi omorit, lovitura a primit-o deci ruda gi instrumentul politic
al lui Zamoyski, deci ura acestuia Impotriva domnului roman
avea gi o latura personala.
Politica externs a lui Zamoyski era intemeiata pe doua prin-
cipii, expansiunea economics a tarii sale prin iesirea la mare 0
neincrederea, chiar dusmanie faca de Habsbrirgi: Ajutase pe
Sigismund Vasa sa se faca rege al Poloniei, ca sa nu ajunga la tron
un austriac gi and arhiducele Maximilian 10 Incerca norocul cu
armele, Zamoyski 11 batu si-1 1ua prizonier In lupta dela Byczyna
(1588) 2). Liberat mai tarziu, Maximilian nu renuntase la tronul
polon gi de aceea aliatii Habsburgilor si mai ales ai lui Maximilian
erau socotii de cancelar ca dusmani, iar Mihai era prietenul for
si era banuit ca vrea sa ajute pe arhiduce sa is coroana Poloniei 8).
Dusmania lui Zamoyski Impotriva Habsburgilor mergea asa
de departe, meat Incercase sa ridice pe Cehi Impotriva Impara-
tului, amintindu-le de originea comuna, slava, a for si a Polonilor 4).
In politica interns Zamoyski reprezenta gleahta pe care se
Intemeia puterea lui. Politica aceasta tindea spre a libertate * In
4 republica polona *, sau conducerea Orli numai prin
1i scaderea puterii regelui gi marilor proprietari. In acelasi
timp, politica sleahtei era catolica gi adversara nobilimii ortodoxe
rutene, care intra In randurile marilor proprietari 6).
Urmand aceasta politica', Zamoyski 10 facuge numerosi dusmani
In Polonia, mai ales pe rege, sfatuit de marele oscriitor 0 orator
bisericesc, iezuitul Petre Skarga. Regele voia sa inlature 4 anarhia
sleahtei * gi sa domneasca absolut e), iar" pe de alts parte cautase
o apropiere de Austria, casatorindu-se Impotriva vointii cance-
larului, cu Ana fiica arhiducelui Carol de Habsburg (1592). Sigis-
mund III avea de gand chiar sa renunte la tronul polon In favoarea
arhiducelui Ernest si sa ramaie rege al Suediei. Lupta Intre el
gi cancelar se dadu mai ales In diets, dar la 1.593 prin mijlocirea

1) Historja pout. Polski, II, p. 165.


') Ibidem, II, p.t 162-163.
9 Vezi mai jos, capitolul XIV, Mihai Impotriva Poloniei.
4) W. Sobieski, o. c., I, p. 114.
9 A. Lewicki, Zarys historji Polski, (Manual de istoria polonA), Cracovia,
1923, p. 219-220 §i 236-237 §i W. Sobieski, o. c., I, p. 114-116.
9 W. Sobieski, 1. c

www.dacoromanica.ro
POLONIA $1 S_CHIMBARILE DIN MOLDOVA 133

lui Skarga ei se impacara, desi deosebirile de vedere ramaneau1).


De aceea and s'a pus problema aderarii Poloniei la Liga Crestina,
regale inrudit cu Habsburgii era pentru intrarea tarii sale In cru-
ciade, dar Zamoyski §i sleahta 1-au Impiedecat sä Incheie alianta
cu Rudolf si deci i cu tarile romane 2): Cancelarul a Incercat
chiar sa abata pe SigiSmund Bathory dela gandul aliantii cu
imparatul 8).
Impotriva lui Zamoyski mai erau arhiepiscopul primat Karn-
koweki, partizan al papii, al Habsburgilor si al regelui, cneazul
Radziwill4), si mai ales cneazul de Ostrog Constantin si fiii sai,
Ianus i Alexandru, maxi proprietari in Ucraina i sefi politici
ai ortodoxilor, cari sprijinisera candidatura lui Maximilian b). Mai
ales and prin sinoadele dela Brzad (1595-1596) se declara unirea
Rutenilor ortodoxi cu Roma, .dusmania acestor aparatori ai pra-
voslaviei impotriva cancelarului ajunse la culme ai deveni o lupta
pentru credinta. Lupta se da si in diets, aci lanus de Ostrog
era castelan al Cracoviei, deci In fruntea senatului, iar fratele sau
,Alexandru, voevod al Volhiniei, dar aveau legaturi tainice qi cu
Moscova, cu Habsburgii si mai ales cu Mihai Viteazu16).
Mihai Viteazul a cunoscut aceasta situatie din Polonia si a
exploatat-o, sprijinindu-se in primul rand, cum vom vedea mai
jos, pe dusmanii lui Zamoyski de diferite categorii si mai ales
pe cnezii de Ostrog").
Aron Toda, si Stefan Razvan. Politica lui Zamoyski s'a resimtit
intaiu in Moldova. `Aron Voda al Moldovei avea multe legaturi
cu $olonii, pretindea a este fiul lui Alexandru Lapusneanu,
domnul pus de acestia oi adusese la curtea lui pe polonul Orze-
chowski, unul din ginerii lui Alexandru .Voda./Pe sotia lui Orze-
chowski Aron 4 o recunoscuse ca sora 5, scrie cu ironie Zamoyski
a qi locueste la ei, lui Orzechowski domnul i-a platit datoriile,

1) Historja polityczna Polski, II, p. 163-166.


') I. Sas, Uklady o Lim p. 230 qi urm.
3) Macurek, Zapas Polski, p. 22 §i 96.
') Historja polit. Polski, II, p. 164 §i Macurek, o. o., p. 17.
5) Hist. polit. Polski, II, p. 158 §i Macurek, o. c., p. 24. Ei angajeaz1
§i pe Cazaci In slujba ImpAratului.
6) Hist. polit. Polski; II, p. 167-168 §i Macurek, o. c., p. 91-92 §i
104-106.
7) Vezi mai jos, capitolul XIV.

www.dacoromanica.ro
434 MIHAI VITEAZUL

far fiicei lui, nepoata domnului, Et§a o nume§te, i-a dat zestre,
In casatoria cu pan Czolhanski *. Zamoyski amintea acestora ca
sant Poloni citi le cerea sa-1 tie in curent cu cele ce se petrec la curtea
lui Aron 1).
Aron incercase pe temeiul acestor legaturi sa cilt§tige ai Polonia
pentru Liga Cre§ting gi recomanda lui Zamoyski pe solul papal
Cumulovid ce fusese la el a). De§i numeroksi boieri pribegi Intre-
tineau in Polonia agitatie impotriva domnului Moldovei, cand
solii lui Aron sosira in Polonia, ei furs primiti cu cinste de dare
rege, apoi ai In senatul polon cii putura arata In f Etta senatorilor
de ce s'a rasculat Moldova Impotriva Turcilor, cum aceqtia !neer-
casera sa mareasca tributul §i apasau tot mai greu Cara. Ei rugara
pe Poloni sa ajute Moldova §i a,tunci un mare entuziasm cuprinse
pe demnitarii coroanei ai toti votara pentru inceperea razboiului
cu Turcii. Dar a doua zi, sub influenta lui Zamoyski, inflacararea
for razboinica se 1'66 ai incepura pe rand Bali retraga voturile
(14 Februarie 1595) 8).
De aceea intrarea lui Aron in Liga, tratatul sail cu imparatul,
11 departara de Poloni.
Caderea lui Aron Voda se datore§te de sigur legaturilor sale
directe cu Habsburgii, pe care Mihai nu izbutise sä le incheie.
Sigismund Bathory nu iiutea tolera aceasta situatie independents,
cum nu ingaduise nici lui Mihai legaturi directe cu Imparatul,
Aron se impotrivise conditiilor umilitoare, pe cari Mihai fusese
silit sä le primeasca In tratatul cu Ardealul, §i de aceea domnul
Moldovei fu inlaturati Tocmai cand se punea la tale rasturnareEt
lui, In Martie §i Aprilie 1595, solii lui Aron se ivesc la Praga 4),
ceea ce arata ca el &luta acolo o scapare impotriva protectoratului
ardelean. Dar Inca de mult, hatmanul lui Aron, de origine ligan,
'tefan Razvan, avea legaturi tainice cu Sigismund 5). and domnul
Moldovei refuza sa trimita solii sai la dieta ardeleana, Razvan
ajutat de capitanul Ungurilor din Moldova, Mihail Tolnay prinde

1) Scriptores rerum Polonicarum, VIII, p. 109 (20 Martie 1594).


2) Hurmuzaki, Documente-Supliment, II-1, p. 331-332.
11) Archiwum domu Sapiehow (Arhiva familiei Sapieha), ed. A. Prochaska
I, Lwow, 1892, p. 105. . .
4) Hurmuzaki, Documente, XII, P. 31 st Veress, Documente, IV, p. 202,
5) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 21.

www.dacoromanica.ro
POLONIA SI SCHIMBARILE DIN MOLDOVA 435
,
pe domn §i-1 trimite In Ardeal (Mai 1595)11. I se adusese domnului
acuzatia de sigur nedreapta, ca uneltea implicarea cu Turcii prin
sfetnicii lui Greci 2). La Lwow se §tia di hatmanul Razvan, ajutat
de Unguri §i de Cazacii mercenari, rasturnase pe domn. Cu In-
voirea imparatului trebuia sä fie trimis in Moldova ca domn,
Stefan fiul lui Petre ySchiopul, dar filizvan s'a a§ezat in scaun
§i nu vrea sa tie de acela2). Negustorii §i oamenii de jos 11 pro-
clamrt pe Razvan domn4) de§i schimbarea domnului nu phIcu
imperialilor, cum era de a§teptat. Solul lor, loan Marini Polli,
care a§tepta zadarnic In Ardeal sa fie rant sa vie In principate,
amintea de legaturile 4 marelui Petre (Rare§), bunicul lui Aron a
cu imparatul Carol Quintul §i cu Ioachim de Brandemburg, ceea ce
indreptate§te pe imparat sa nu ingaduie lui Sigismund sä fie
stapttn in Moldova §i s'a schimbe pe domnul favorabil lmparatului 5)..
` Ceea ce Mgreuia situatia lui Razvan a fost sugrumarea vaduvei
lui Orzechowski, fiica lui Alexandru Liipu§neanu §i a copiilor ei
la Ia§i cu prilejul turburarilor de acolo, inrautatind legaturile cu
Poloniaer.
Totu§i, noul domn grabindu-se sä semneze tratatul de supu'.
nere fag de Ardeal, a fost recunoscut ca stapanitor al Moldovei,
Sigismund trimite la curtea lui pe Gaspar Corni§ sa aleaga sfatul
de 12 boieri §i pe cei patru perceptori ai venitului, in frunte cu
vornicul c seninatiltii sale );) (principele Ardealului)2).
Dar lipsit de sprijinul imperial, duilangnit de Turci qi de 'Mari
ca §i de Poloni §i de o parte a boierimii, neajutat de Ardeleni,
eu toate apelurile %Lute Cazacilor sa vie In tail ca mercenari 8),
situatia lui Razvan era §ubredii,
Expeditia cancelarului Zamoyski In Moldova (1595). Intrarea
Moldovei in Sfanta Liga era o lovitura pentru politica lui Za-
1) Veress, o. c., IV, p. 218 §i Hurmuzaki, Documente, XII, p. 41-43,
banuieli Impotriva lui Aron, dacit nu va trimite solii la dial, va Ii socotit
ca tradator.
') Ibidem §i Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 483.
9 Ms, Bibl. Czertoryski, Cracovia, Nr. 5460A, p. 186-187, scrisoarea
cneazului Ianu§ de Ostrog, Lw6w, 21 Mai 1595.
4) Isopescu, In Ephemeris Daco-Romana, II, p. 493.
5) Veress, o, c., IV, p. 250-255,
1) Isopescu, In Ephemeris, II, p. 390-391.
') Veress, o. c., IV, p. 232 -237.
9 P, P. Panaitescu, Documente privitoare la Mihai Viteazul, p. 12 -13.

www.dacoromanica.ro
136 MIHAI VITEAZUL

moyski si urcarea in scaun a lui Rfizvan o departa $i mai mult


de Polonia. Prilejul de a aduce aceasta tars sub protectoratul
polon, ca in Evul Mediu, se prezinta cu ocazia expeditiei lui Sinan
pasa impotriva lui Mihai Viteazul. Oastea marelui vizir urma sa
fie sprijinita printr'un atac al hanului Tatarilor asupra Moldovei.
Daca intrarea Moldovei sub influenta Habsburgilor nu convenea
lui Zamoyski, cu atat mai putin i-ar ficon venit o stapanire turco-
tatara In aceasta tars vecina 1). Cat despre Razvan, cancelaiul
declarase cu dispret ca. 4 prefers ca Polonia sa fie vecina cu Mol-
dovenii, dada on paganii sau cu tiganii #2) iar lui Sigismund
Bathory 4i ceruse sa aduca Inapoi pe Aron 8). Dar dieta polona,
in care Zamoyski numara multi dusmani i In care erau pentru
motive religioase partizani ai Ligii Crestine, nu era favorabila
unei interventii polone in Moldova impotriva aliatului lui Sigis-
mund Bathory. Zamoyski Etat& aduntirii nevoia de a ifilatura
primejdia turceasca din Moldova $i obtinu o mica sums ca sa
lucreze pe cont propriu cu nobilimea ce Linea cu el, fara a angaja
raspunderea republicii. CerAnd instructiuni dela rege, acesta nu-i
raspunse4)`Razvan ceruse in doua randuri Polonilor ajutor impo-
triva Turcilor si a Tatarilor 5), dar and I i dadu seama ca hatmanul
polon vine impotriva lui cu toti boierii pribegi, el se retrage in spre
muntii Ardealului la Trotus, iar pe sotie o trimete inainte la Alba-
Iulia 6)(Aflandu-se apropierea o §tirii polone, Moldovenii se rascoala
impotriva Ardelenilor, ce erau pe lanai domn, 200 din ei, lasati
la Hotin, sant siliti sa predea cetatea 7).
`Atunci Zamoyski trace Nistrul (17-27 August) $i o adunare de
boieri, o dieta dupa modelul celei polone, cu boieri chemati prin

7) La 25 Iunie 1595, Zamoyski 1 i aratase grija Inteo scrisoare catre


voevodul de Lublin, ca Moldova sa nu cadA in mainile Turcilor, Ms. Czarto-
ryski, Nr. 5460A, p. 331.
') Pseudo-Bielski, Dalszy ciag kroniki Polski (Continuarea cronicii Polo-
niei), Var§ovia, 1851, ed. Sobieszczansld, p. 241.
') I. Sas, Wyprawa Zamoyskiego na Woloch i Multany (Expeditia lui
Zamoyski in Moldova §i In Tara Romaneasca), In Przeglod Powszechny, LVI,
1897IV, p, 74-76.
4) Ibidem.
3) Isopescu, 4n Diplomatarium italicum, p. 390-391 §i Hurmuzaki, Docu-
mente, XII, p. 103.
') Pseudo- Bielski, o. c., p. 238-239.
7) I. Sas, Wyprawa Zamoyskiego, p. 76.

www.dacoromanica.ro
POLONIA $I SCHIMBARILE DIN MOLDOVA 137

sorisori din toata tam, aleg ca domn pe Ieremia Movila, care cu


cateva zile Inainte fusese proclamat i In tabara polona dela te-
fanesti pe Prut1)'
Ieremia Movila iscaleste un tratat de vasalitate cu Polonia
Intocmai ca domnii din veacurile trecute, prin care jura creding
regelui polon, 'declara Moldova o provincie vasala a Poloniei,
Intocmai ca ducatul Prusiei. Li se da Moldovenilor dreptul sa
alba mosii In Polonia ei sa Incheie casatorii in aceasta taral0 cad
cele doua popoare vor fi de acum ca fra %ii *. Se asigura libertatea
credintei catolice $i a celei ortodoxe ; domnul va cauta sa mijlo-
ceasca pace lntre Polonia i Turci. Toate acestea, sub rezerva
aprobarii regelui, caci nu trebue sa uitam ca Zamoyski nu avea
aprobare regara pentru actiunea sa a). Cancelarul tint' atunci un
discurs boierilor adunati, recomandandu-le pe noul for stapan 3).
Intrand In capitala, Insotit de parada oetirii polone, noul domn
o gasi pustie, tunurile curtii domnesti fusesera aruncate de Razvan
In lacul de langa curte i li se mai vedeau rotile iesind la supra-
fata. Dupa slujba In biserica, avu loc un banchet 01a curtea unde
sezuse Aron *, la care hag boieri moldoveni erau foarte
Abia In zilele urmatoare sosira pe rand told sa se Inchine noului
domn 4). Curand frig Ieremia f§i muta capitala la Suceava, ca sa
fie mai aproape de protectorii lui.
Razvan hicercase o Impotrivire In munti cu cei 1.300 de oameni
ai lui, dar respins de Polonii lui Gulski, trece In Ardeal la Sigismund
Bathory6)I Cu tot protestul acestuia si al lmparatului Rudolf
Impotriva ocuparii Moldovei de Poloni 6), regele Poloniei convins
de cancelar care-i arata importanta strategics a Moldovei, recun
noaste faptul lmplinit 7).

1) Pseudo- Bielski, o. c., p. 239.


') Textul In, Niemczewicz, Zbior pamietnikow o dawney Folsom (Colectie
de documente despre vechea Polonie), IV, Varsovia, 1822, p. 14?, Hurmuzaki,
Documente-Suplimtnt, II-1, p. 344-345 (Text mai scurt si cu lipsuri) si
ibidem, III-1, p. 485 (traducere latina).
8) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 99.
') Pseudo-Bielski, o. c., p. 240, cf. si Hejdenstein, Rerum Polonicarum
libri, p. 318.
5) I. Sas, o. c., p. 76-77.
6) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 100, 102.
') I. Sas, o. c., p. 77-78, cf. si scriEoarea lui Zamoyski care rege despre
cucerirea Moldovei, Isopescu, In Diplomatarium, I, p. 418,

www.dacoromanica.ro
138 MIHAI VITEAZUL

Sigismund nu putea interveni In favoarea lui Razvan, caci


Sinan pap ocupase Tara Romaneasca rili. se apropia de muntii
Ardealului. El porni In ajutorul lui Mihai, lasand Moldova In
voia soartei:Dar o alts primejdie afftepta pe Poloni acolo, 'Mull
cu Hanul gi Turcii cu pap de Tighina trimiqi Impotriva lui Razvan
trecusera Nistrul gi Inaintara pans la Tu %ora, unde (Miura ochii
cu Polonii Intariti In canturi (10 Octomvrie): Nu ace§tia erau dug-
manii Impotriva carora fusesera trimigi, totu§i **Anil pornira
la atac, supraveghiati de han ce stetea la Ina "time pe unul din
gorganele basarabene. Atacurile fura respinse de Poloni In mai
multe randuri qi In curand Incepura tratarile de pace, cu atat
mai mult cu cat Zamoyski avusese grije sa trimita un sol §i In
Tara Romtmeasca la Sinan pap 1). Acesta li raspunse trimitandu-i
din tabara lui pe clericul grec Nichifor Dascalul 2). La han fura
trimi§i ca mijlocitori boierii moldoveni In frunte cu logofatul
Luca Stroici. Vazandu-1 hanul Gazi-Ghirai Ii striga: e Bogdani,
Bogdani, voi Intotdeauna trebue sa Incurcati lumea *8). Con-
ventia a fost Incheiata, atat .Polonii cat §i Tatarii §i Turcii se
obligau sa paraseasca Moldova In trei zile, domnul pus de Poloni
era recunoscut fiti i se da steag de domnie, cu conditia ca sa pia-
teasca tributul obi§nuit sultanului 4).
Ieremia Mouse o Intelegere separata cu hanul §i-i darui cateva
mfi de cantare de miere anual qi cele riapte sate dela Nistru, cu
Ciubarciul, la sud de Tighina, 4 sa fie de ca§lele hanului In Bu-
geac *4). Hanul multumit se retrage §i In acelaqi timp se retrage
gi Zamoyski, lasand o garnizoana polona sa apere pe noul domn.
0 furtuna de proteste se ridica atunci Impotriva cancelarului,
care se folosise de acea clips grea pentru cre§tinatate, ca sit is
Moldova, lipsind Liga de un sprijin pretios. Papa Il dojene§te 4),
9 Iorga, Acte ci Fragmente, I, p. 146.
2) Vezi mai sus, p. 100.
9 Pseudo-Bielski, o. o., p. 242-250. Pentru luptele cu Tatarii si I. Sas,
o. c., p. 80-83, dupa relatii inedite si Miron Costin, Opere Complete, ed. V.
A. Ureche, I, p. 437-438.
4) Textul conventiei In Hurmuzaki, Documente-Supliment, II-1, p.
353-354 (22 Octomvrie 1595) si Iorga, Acte fi. Fragmente, I, p. 147. Cf. $i
scrisoarea lui Zamoyski in Hurmuzaki, Documente-Supliment, II -i, p.
355-357.
5) Miron Costin, o. c., I, p. 438,
') Hurmuzaki, Documente, XII, p. 162-165.

www.dacoromanica.ro
POLONIA $1 SCHIMBARILE DIN MOLDOVA 139

Sigismund Bathory scria papei, Imparatului pi regelui Spaniel


ca Polonii au dat Moldova In mana Turcilor, and el se lupta cu
pliganii In Tara Romaneasca1). De asemenea dieta se ridica violent
Impotriva cancelarului Iu frunte cu primatul Karnkowski, era
chiar acuzat de crime de les majestate, caci pornise razboiul fare
§tirea regelui pi a republicei2). Leon Sapieha scria ca « poporul
nostru litvan n'a participat la acea comedie, pe care a avut-o
cancelarul cu Iarul de. Perecop (hanul) In Moldova 0). Zamoyski
se apara, spunand ca el a slujit cauzei cre§tine, Impiedectmd
unirea hanului cu Sinan pap. In Tara Romaneasca ci ca data pa-
&Ili ar fi luat Moldova, de sigur ca pi -ar fi insu§it vechile pretentii
moldoveneqti asupra Pocutiei 4): De fapt Insa rezultatul expediliei
lui Zamoyski era acesta: Moldova e§ea din Liga Cre§tina §i era
din nou push sub suzeranitatea turceasca. -
Incercarea lui Stefan Razvan, In Decemvrie 1595, de aid relua
tronul pierdut, duse la o totals Infrangere. Inca din Bucure§ti
scria. fostul domn boierilor moldoveni cu stilul sau caracteristic
sa « dea la dracul N pe domnul adus de Le§i5): Trecand muntii
cu 4000 de Unguri, Razvan veni din Ardeal parka In fata Sucevii,
der garnizoana polona In frunte cu fratii Ioan pi Stefan Potocki
sosi %i In grabs dela Camenita dau lupta la Areni cu zece roate de
cavalerie c1 cu 3000 de tarani ai lui Ieremia. Stefan Razvan e
batut pi pus pe fuga (12 Decemvrie), steagul cel mare al lui Sigis-
mund Bathory e luat pi chiar Razvan e prins In retragere cu vistier-
nicul §i logofatul sau pi tras In teapa din porunca lui Ieremia Voda 6).
Mihai Viteazul pi Polonia. In multe randuri Mihai Viteazul
cl -a oferit sabia Poloniei ci s'a declarat gata sa primeagca suzera-
nitatea ei, dar e putin probabil ca a fost vre-odata sinter, in afara
de o singura Imprejurare la 1595. Umilit de Sigismund Bathory
4) Archiwum domu Sapieclww, ed. Prohaska, 1892, p. 118.
') Macurek, Zapas Polska a Habsburkfz, p. 81-82 si 100-101, Hurmu-
zaki, Documente, XII, p. 142-146 pi 212-215 (explicatiile lui Zamoyski).
3) Archiwum domu Sapiechow, p. 119.
4) I. Sas, o. c., p. 85 §i Hurmuzaki, Documente- Supliment, II-1, p. 369
370 si Pseudo-Bielski, o. c., p. 255.
5) P. P. Panaitescu, o. c., p. 15-17 st Hurmuzaki, Documente, XII, p.
214, nota.
5) I. Sas, o, c., p. 85-88 (dupa izvoare inedite) el Miron Costin, o. a.,
I, p. 439, Hurmuzaki, Documente, XII, p. 237, Hejdenstein, o.. c., p. 323-324,
Pseudo-Bielski, o. c., p. 256-259.

www.dacoromanica.ro
140 MIHAL VITEAZUL

1i neajutat la timp, amenintat de Turci, e foarte firese ca el sa


se fi gandit la Poloni, mai ales dupes ce vazu ca Zamoyski strange
oaste §i. se Indreapta Impotriva Moldovei.
In Iunie 1595 nunciul papal stria din Viena ca se teme ca In
urma detronarii lui Aron, Mihai, ca sa nu aiba aceia0 soarta din
partea principelui Ardealului, s'ar arunca In bratele Polonilor1).
In Iu lie, In. ajunul bataliei dela Calugareni, sosea la Bucure§ti
solul. polon Lubieniecki, nepotul lui Andrei Taranowski diplomat
polon, vechiul prieten al lui Mihai dela Poarta 2). Intrevederea
cu domnul muntean a fost dramatics, Mihai care se temea de
toji cati 11 Inconjurau, Ii cere sa-1 asculte In turce§te §i cere jura-
mint pe sabie sau pe evanghelie ea nu va trada cele spuse. Domnul
Iqi deschide atunci inima, se plange de Razvan, fiul unei roabe
tiganci a lui, un hot', se plange de boieri §i de supu§ii lui cari 1-au
vindut lui Sigismund. Bani nu are cu ce plati lefegii. « Maine
voi pleca sa opresc pe Turci la Dunare, o fat numai din dragoste
pentru creqtinatate. N'am nici macar un loc unde sa-mi odihnesc
capul A. Dela ardelean qi dela Imparat nu prime§te ajutor, singura
nadejde ar fi In Poloni 8). Tot atunci domnul se adresa lui Joan
Potocki starostele Camen en cuvinte mandre qi de o neInfricata
Incredere: 4 Sa §tii domnia ta ca santeti datori pentru numele
Domnului nostru Isus Hristos sa ne ajutati §i sa veniti pentru
mantuirea cre§tinatatii... Daces yeti fi cu noi, aceasta nadejde
am, ca paganii vor fi sub picioarele §i sub sabia cre§tina, iar data
nu yeti fi, socote§te §i domnia ta ca sant foarte slab qi invaluit.
Sa nu dea Dumnezeu ca paganii sainvinga, caci data vor Invinge,
ei se vor raspandi peste tot »4). °data cu Intoarcerea lui Lubie-
niecki sosi In Polonia t}i solul lui Mihai, Petre Grigorovici armean
din Liov, deqi conform tratatului cu Sigismund Bathory domnul
nu avea dreptul sa trimita soli In Iari streine. Solul arata ca prin.
cipele Ardealului nu-1 ajuta pe domn, ea a ucis pe boierii favorabili
Poloniei §i ca acum Mihai cere sa fie luat sub protecila Poloniei 5).
Diplomatul armean zabovea Inca In Polonia, cand Sinan ocupa
') Isopescu, In Acad. Rom., ist., ser. III, torn. X, p. 21.
') Macurek, o. c., p. 95.
a) Isopescu, In Diplomatarium, I, p. 396-399.
a) P. P. Panaitescu, o. c., p. 13-15.
9 Isopescu, In Ephemeris, II, p. 499 si Diplomatarium, I, p. 422 si Pseudo-
Bielski, o. c., p. 233,

www.dacoromanica.ro
POLONIA $I SCHIMBARILE DIN MOLDOVA 141

tara i Mihai, dupa izbanda dela Calugareni e silit sit se retraga.


Cancelarul Zamoyski era in fruntea oqtilor In Moldova, cand afla
despre aceste Imprejurari §i vorbind de propunerea lui Mihai
de a se supune, raspunde cu spiritul sau caustic i popular: « Dupa
masa, mi se ofera lingura *. (Turcii adica au luat Ora ci acum
mi-o ofera)1). Se grabise Ins. cancelarul, caci le-a fost dat altora
foarte curand sa alunge pe Turci.
Cu toate acestea, legaturile lui Mihai cu Polonia au urmat
qi dupa plecarea lui Sinan qi anume prin vasalul polon din Moldova,
Ieremia Movila. Indata dupa urcarea In scaun, domnul Moldovei
se apucase sa mijloceasca pacea intre Mihai §i Turci. Hatmanul
de camp Stanislav Zolkiewski scria la 26 Noemvrie 1595 din Hotin
regelui Poloniei: « Domnul Moldovei mi-a dat de ctire ca Impa-
ratul turcesc i-a poruncit In taina prin solul sau sa incerce pe
voevodul Tarii Romaneqti, daca vrea din .nou sa fie primit In
gratia imparatului turcesc ci sa-§i ofere pentru aceasta mijlocirea,
caci imparatul 11 va 'Astra in scaun. Pe de alts parte voevodul
muntenesc vede Imprejurarea grea in care se afla §i se teme de
un nou atac turcesc, cad In razboiul cu Turcii aproape ca n'au
pierit octeni turci, afara de un mic numar la Targovite, iar la
Giurgiu Sinan pa§a a pierdut numai cateva mii de lucratori
§i bagajele. Simtind §i pe Tatari asupra lui a trimis la domnul
Moldovei, rugandu-1 sa staruiasca pentru primirea lui iaraci In
gratia turceasca *. Ieremia ceru sfat Polonilor, cari se grabira
sä-1 Indemne sa lucreze pentru aceasta Impacare 2). ImpAcarea
Insa, cum se tie nu izbuti §i lupta lui Mihai pentru cre§tinatate
a continuat.
In primavara anului urmator, tocmai cand scria ¢i Cazacilor
sa vie In Zara lui 8), Mihai trimetea regelui polon o frumoasa seri-
soare, rugandu-1 ea nu impiedece recrutarea mercenarilor din
Polonia pentru dansul: 4 *tie maria-ta ate am avut de Indurat
In tam mea saraca dela paganul cel sangeros, potrivnicul sfintei
cruci §i fiind stramtorat de dansul, n'am avut unde sa cer ajutor,

1) Pseudo-Bielski, o. c., p. 241.


9 Scrisoarea lui Zolkiewski, la Grabowski si Przedziecki, Zrzddla do dziejdat
Polskich, I, Wilna, 1843, p. 68-69 §i In colectia corespondentii lui Zolkiewski,
Pisma, ed. Bielowski, Lwow, 1861, ps 146-147.
9 P. P. Panaitescu, a. c., p. 19-21.

www.dacoromanica.ro
142 MIHAI VITEAZUL

deat dela Dumnezeu cel atotputernic 11). Zamoyski !mg nu


voia sa Vie de aceste consider*, el pregatea dimpotriva Inlo-
cuirea lui Mihai din scaun cu un vasal polon ca In Moldova 2) ci
cerea ci aprobarea sultanului pentru ar$a ceva prin solul trimis
la Constantinopol cu prilejul inoirii aliantei polono-turcetiti. Sul-
tanul rgspunse twig a a dat Tara Romaneasa hanului tatar gi
ca numai .cu invoirea acestuia s'ar putea schimba lucrurile 8).
Ieremia Movill. Politica polona, aqa cum am definit-o mai sus,
prietenie cu Turcii, neIncredere In Habsburgi, nu putea sa Inggduie
nici o apropiere de Mihai i de aceea sfortgrile lui In aceasta direotie
au fost zadarnice, dar nu e mai putin adevgrat ca §i noul domn
al Moldovei Ieremia Movilg, a contribuit prin atitgrile lui con-
tinue la racirea legaturilor dintre Polonia §i domnul Tarn Ro-
mane§ti.
`Ieremia Movilg facea parte dintr'o veche familia de boieri mol-
doveni, pomenita Inca din vremea lui §tefan ,cel Mare. Tata sau,
Movila logofatul, avusese aceasta demnitate sub Alexandru Lg-
pugneanu, dar pierise, se pare de moarte violentg, sub Loan Vodg.
cel Cumplit 4); fratele sau Gheorghe era mitropolit al Moldovei,
iar Ieremia Incepuse cu slujba de paharnic sub Iancu Sasul (1580),
pe and fratele sau mai mic Simion era numai aprod 5). Mare vornic
In a doua domnie a lui Petre §chiopul (dela 1584)6),`imensa sa
avere, legaturile sale Incheiate In Polonia cu prilejul exilului
sau In acea tarsi In vremea lui Aron Vodg gi a lui §tefan Ilgzvan,
calitatea sa de indigen al coroanei polone7) 0i aplecarea familiei
catre catolicism501 indicaserg In ochii Polonilor ca domnul eel
mai potrivit pentru scaunul Moldovei vasale.
De altfel, Ieremia avea legaturi personale vechi cu Zamoyski
ci petrecuse atva timp la mo§ia lui, la Zamoge in 1588, ca sol
1) Hurmuzaki, Documente-Supliment, 11-1, p. 379 (16 Martie 1596)
solii lui Mihai se prezinta tocmai atunci §i la dieta cu acelea0 cereri, Hurmuzaki,
Documente, XII, p. 256.
9 Macurek, o. c., p. 86 c4i 102.
9 P. P. Panaitescu, o. c., p. 29-36.
4) Ghibanescu, Surete i lavoade, XIX, p. 21, 47, 214 0 224-225.
3) Ibidem,.p. 224-225.
°) Ghibanescu, Dioane, p. 31.
7) Volumina legum, ed. St. Petersburg, II, p. 345-
°) Scrisoarea lui Ieremia Movila &titre cardinalul Aldobrandini, 10 Noem-
vrie 1588, Reoista Catolica, III, 1914, p. 182-183.

www.dacoromanica.ro
POLONIA $I SCIIIMBARILE DIN MOLDOVA 143

al lui Petre *chiopul In Polonia 1). Ca domn S'a aratat o unelt5 t#


credincioasa a Polonilor §i a lui Zamoyski, nu numai a le dedea
§tiri aproape zilnic despre miparile Turcilor ci ale Tatarilor culese
de numero§ii lui spioni, dar chiar secretarul salt polon era un fost
secretar al cancelarului 2). Pe Zamoyski 11 nume§te 4 parintele §i
binefacatorul nostru 0) qi a mers atm de depart& cu servilismul
facet de patronii sai, Incat a cerut voie sa bath o moneda pentru
Moldova cu efigia §i chipul regelui Poloniei, ceea ce lug senatul
polon n'a Ingaduit4).
Fiului lui Ieremia, Constantin, i se constitue In 1599 un con-
siliu de tutela, In cazul moiiii tatalui sau, compus din insufii can-
celarul Zamoyski, hatmanul de camp Stanislav Zolkiewski, Andrei
Siemiensld camara§ de Liov, cei doi unchi Simion hatmanul ci
mitropolitul Gheorghe §i logofatul Luca Stroici 5). El avea mocia
Ustia In Polonia, la malul Nistrului, mo§tenita dela Nicolae Mie-
liecki 5).
Ca supus al Poloniei, Ieremia a trimis regulat soil sai la dieta
polona. La 1.597 trimetea acolo pe -Nistor Ureche ci pe Dragan
Postelnicul, urand regelui 4 sa Ile aceasta dieta cu binecuvantarea
lui Dumnezeu, spre binele republicii ci a Intregei crettinatati
§i cu spaima duemanilor coroanei 0). Avem ci instructiile solilor
moldoveni pentru dietele din 1.597 §i 16002). Se cerea anume
ocrotirea religiei ortodoxe, pastrarea vechiului calendar In Mol
dova, pastrarea vechilor oranduiri, domnia pe via%a gi ereditara
In familia Movile§tilor, ierarchii bisericilor fii dregatorii sa fie
numai Moldoveni, privilegiile ci actele de judecata sa se des In
Moldova, dupa obiceiu, 4 cu scriere ruseasca ci In limb. roma-
neasca *. La 1600 solii cereau, pe langa ajutor impotriva lui Mihai,
ci pastrarea credini,ei ortodoxe a Rutenilor din Polonia, luati deci
sub protectia domnului Moldovei.
1) Aceia.5i scrisoare: s cum Samosciae apud illustrem as ma.gnificum regni
cancellarium essemus r.
9 Hurmuzald, Documents, XII, p. 741.
5) P. P. Panaitescu, o. c., p. 70.
4) Isopescu, In Acad. .Rom., ist. ser. III, torn. X, p. 63.
6) Hurmuzald, Documente-Supliment, II-1, p. 552-553.
6) Ibidem. .
7) P. P. Panaitescu, o. c., p. 44.
6) Instructiile pentru dial din 1597, In Scriptores rerum polonicarum
XX, p. 474-475, la cea din 1600, P. P. Panaitescu, o. c., p. 102-104.

www.dacoromanica.ro
144 MIHAI VITEAZUL

In schimb pentru credinta lui Ieremia, Polonii obtinura dela


sultan inserarea in tratatul turco-polon din 1.599 a unui articol
prin care i se asigura domnului cat timp va plati regulat tributul,
domnie pe viata cu drept ereditar
Totu§i figura lui Ieremia Movila nu 'trebue sa ramaie in istorie
numai ca un instrument al unei politici streine. Avea inteun
grad inalt simtal demnitatii gi al tradi %iei moldoveneqti. Cand
Luca Stroici, sol in Polonia a fost insultat de un nobil polon,
el scria lui Zamoyski: « Cinstea noastra, care ne este mai scumpa
cleat toate comorile din lume, precum gi cinstea acestui loc in
care santem cu voia lui Dumnezeu, nu ne ingaduie sa tacem 91
nici nu se cuvine ca aceasta mare ofensa sa ramaie ca o ru§ine
velnica asupra celor ce vor veni dupa not in acest scaun*2)...
< Din mila lui Dumnezeu atotputernic, nu santem .atit de greoi
la intelegere gi cuget, ca sa nu avem grije §i sa nu gtmdim la da-
toria §i la cinstea noastra *3). Cand un sol polon Ii amintea cu
obraznicie ca mananca painea daruita din mila regelui Poloniei
ci ca Zara lui e plina de obiceiuri turce"§ti, domnul ii raspundea
simplu §i mandru: « Am fi dorit ca odata sa poata fi liberata
(Moldova) de asemenea obiceiuri, dar e greu sa to impotrivefiti
ortuiduirilor lui Dumnezeu, ci dimpotriva ce a rant Dttnsul, se
cuvine sa suportam cu umilinta, cat timp va fi voia lui cea sfanta.
Odinioara Despot Voda, antecesorul nostru, s'a apucat, de voia
repede gi cu putina minte sa inlature §i obiceiurile acestei sari
§i jugul turcesc i pentruca n'a izbutit, a adus asupra rani qi apoi
asupra lui insu4i o mare nenorocire. Amintindu-ne de aceasta,
nu dorim.... sa ajungem vreodata la un atare sfar§it *4).
Era qi el adica." un vechi boier moldovean credincios ci iubitor
al datinelor Orli lui. « De ar putea fi uniti impotriva duqmanilor
ace§ti doi Romani ce se duqmanesc I s, scriau comisarii imparatului
Rudolf in Ardeal, vorbind de Ieremia gi de Mihai Viteazul a).

1) Textul tratatului In Ms. Czartoryski, Cracovia, N. 616, p. 89 §i urm.


a) P. P. Panaitesctri o. c., p. 70.
') Ibidem, p. 74.
4) Ibidem, p. 55.
5) Hurmuzaki, Documents, XII, p. 375, citat §i de I. Sitrbu, Istoria lui
Mihai Viteazul, II, p. 48.

www.dacoromanica.ro
CUCERIREA ARDEALULUI

Sehimbarile din Ardeal gi tratatul en Imparatul. Mihai pierduse


prin ridicarea lui Ieremia Movila In scaunul Moldovei sprijinul
acestei %ari, curfind §i Ardealul li lipsi, desfacandu-se astfel alianta
celor trei tari romttne§ti.
Cu prilejul celor doua vizite acute la Praga, Sigismund se
lasase convins de Iezuiti Eli de diplomatia imperiala 86 renunte
la coroana Ardealului, sa lase aceasta Tara Imparatului 4n schimbul
ducatelor Oppeln §i Ratibor din Silezia. Desgustat de luptg,
fag o linie de conduits E}i un ideal, cad dorinta de glorie f5.rti 86
fie lnchinata unei cauze mad. e de§arta; principele ardelean abdicg
si preda Ardealul comisarilor imperiali la inceputul lui Aprilie
15981). °data' cu trimiterea acestor reprezentanti ai lui Rudolf II
in Ardeal fu trimis g. qi o solie la curtea lui Mihai cu episcopul
Suhay, consilierul Pezzen §i Nicolae Istvanfyi sa Incheie lega-
mttntul definitiv Intre Tara Romilneasca §i Imperiu. Instructiunile
for aratau cg. In urma soliilor schimbate §i a legaturilor Incheiate
cu Mihai, nu mai e nici o indoiala ca domnul Tarii Romitne§ti
se va supune cu placere imp'aratului2). Armata de mercenari
platita de Imparat Inca din anul precedent era o cheza§ie pentrq
aceasta.
-Deli solia imperiala la curtea lui Mihai fu intarziata de un
accident de cal suferit de domn la o vAnatoare Intre Ttirgoviifte
§i Bucure§ti8), In inampinarea ei fu trimis la Brarlov logofittul
Teodosie, care avu lungi convorbiri cu soil' In special, el cauta

1) Veress, Documente, V, p. 156-157.


9 Ibidem, V, p. 133-138.
9 Hurmuzaki, Documente, XII, p. 341-343.

10

www.dacoromanica.ro
146 MIHAI VITEAZUL

sa arate oamenilor Imparate§ti ca pacea Incheiata cu Turcii anul


trecut, trimiterea tributului gi reluarea comertului la Dunare sunt
o urmare a neputintai de a apara Cara neajutata de nicaieri1).
In sfar§it, dupa o lung §i mai bine de zabava, solii imperiali trecura
muntii pe la Bran, primiti sub poalele Pietrei Craiului de boierii
munteni. De acolo se Indreptara In carute spre Targovi§te, unde
Ii lntampina la intrare Nicolae, fiul domnului cu oastea K splendid
Incirata §i randurile calaretilor a§ezate cu o Tara eleganta *2). In
castel solii dadura ochii cu domnul, pe care II descriu pe scurt
astfel: s Voevodul este de o statura nobila, cu parul §i barba
negre, fata de culoare Inchisa §i severs, om doritor de glorie §i
viteaz *8).\Trataiul dintre Mihai §i imparat incheiat la Targovi§te
la 9 Iunie 1.598 era foarte deosebit de cel impus cu trei ani In urma
de Sigismund Bathory. Imparatul ca urma§ al regilor unguri e
recunoscut ca suzeran al Tarii Romane§ti, domnul se obliga sa
lupte Impotriva Turcilor, iar imparatul e dator a-i plati leafa
pentru 5000 de mercenari, iar a4ii 5000 scant fagaduiti pentru
mai tarziu. Nici un fel de tribut sau de control In Cara nu e re-
zervat hnparatului, Mihai e recunoscut ca domn independent
cu drept de ereditate In familia lui. Celelalte articole ale tratatului
privesc o cetate de adapost pentru Mihai In Ardeal, aducerea
Inapoi a dezertorilor libertatea comertului in Ardeal, libertatea
religiei ortodoxe, cinstirea solilor a)."Totdeodata jurara credintg
imparatului la manastirea Dealului Mihai cu ierarhii bisericii §i
cu toti dregatorii 6). In acela§i timp, prin mijlocirea lui Mihai,
solii imperiali incheiara §i o intelegere tainica cu solii hanului
tatar, adu§i de Mihai In capitala lui 6).
intoarcerea lui Sigismund §i reluarea razboiului cu Turcii. Acest
tratat, urmarea ocuparii Ardealului de catre Habsburgi, nu era
Insa menit sa alba o lunga durata. Pe nea§teptate, and Mihai
credea ca va avea vecin In Ardeal pe arhiducele Maximilian, sosi
1) Ibidem, p. 344.
') Hurmuzaki, Documente, XII, p. 360-362 si Veress, o. c., V, p. 166-167.
2) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 362.
4) Pray, Dissertationes, p. 155, cf. traducerea romaneasca integrant, la
SArbu, Istoria lui Mihai Viteazul, I, p. 571-574, cf. $i Hurmuzaki, Docu-
mente, XII, p. 359.
') Textul jurAmintelor, Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 289 si XII,
p. 359.
') Hurmuzaki, Documente, 111-1, p. 289-290 si XII, p. 362-363.

www.dacoromanica.ro
CUCERIREA ARDEALULUI 147

la Cluj la 20 August Sigismund Bathory pe un cal in spume, ln,


sotit de un singur ofiter. Ungurii 41 primira on bracele deschise,
dieta dela Turda 11 proclama iar principe, comisarii imperiali
furs aresta# principele ardelean nemultumit cu stapanirile sale
sileziene qi schimbator ca de obiceiu, 40 reincepu domnia spre
marea suparare a Habsburgilor, cari vedeau Ardealul scapandu-le
din mane 1).
Situalia lui Mihai era foarte delicata. Intre imparat, care 1i
dadea protectia lui, banii pentru Wire qi toata libertatea i Intre
Sigismund ce Incercase sa-i uzurpe drepturile domne§ti, simpatiile'
sale erau de sigur pentru cel dinttii./ De aceia agentul imperial
I. Marini Polli spunea ca Mihai, ca un credincios al imparatului,
trebue sa alunge cu armele pe Sigismund din Ardeal, bizuindu-se
pe ajutorul Secuilor §i Sailor a).' Solii lui Mihai la arhiducele
Maximilian spuneau ca domnul nu recunoa§te pe Sigismund ei
e gata sä atace Ardealul, daca principele se va lmpaca cu Turcii 8).
Maximilian 4i raspunse cu laude, aratand ca se cunosc acum Iaptele
vitejeksti ale domnului, gre0t atribuite odinioara lui Sigismund 4).
La primirea celui de-al doilea sol al lui Mihai, armeanul Petre
Grigorovici, la inceputul lui Octomvrie, Maximilian fu qi mai
lamurit: dacii ardeleanul se 1nt,elege cu Turcii, 4 altqa sa se bizue
cu totul in aceasta pe domnul voevod », care < pe langa Dumnezeu
a fost zidul qi apararea acestor OHO). Lui Sigismund Mihai 1i
trimisese vorba ca daca se impaca cu Turcii 4 Ii voi fi eu In loc,
pagan gi Turc destul »6).
Dar punctul de vedere al lui Mihai era mai malt cleat cel
habsburgic, care vedea numai interesele dinastice. Cala vreme
Sigismund lupta cu Turcii, oricat de neplacut ar fi acest principe
i de nedreapta calcarea Intelegerii cu Imparatul, nu trebue varsat
sangele cre§tinesc. De aceea, In solia sa din Noemvrie la Praga,
Mihai ceru lui Rudolf II sa nu atace pe Sigismund, caci ar$a cer
interesele superioare ale cre§tinatalli ; sa nu uite imparatul slujbele

1) Veress, o. c., V, p. 178-179 si 191-192, Hurmuzaki, Documente, XII,


p. 380-381, P. P. Panaitescu, o. c., p. 56-58.
2) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 381-382.
9 Ibidem, p. 392-393.
4) Ibidem, p. 393-394.
9 Ibidem, p. 398-400.
9 Ibidem, p. 396.

10

www.dacoromanica.ro
148 MIHAI VITEAZIJL

Canute de Sigismund alaturi de Mihai, and au tras sabia impotriva


Turcilor. a Chiar dace v'ar fi grertit cu cova,... sa-i aratati parin-
teasca indurare §i sa nu respingeti un atat de bun servitor .0
mariei voastre rti al lntregei cre§tinatati. Eu sant servitorul mariei
tale §i al intregei cre§tinatati, nici sa-mi dea Dumnezeu sa na-
zuiesc spre paguba cre§tinatatii §i a mariei tale *1). Iata rolurile
schimbate, Mihai is sub protec %ia sa pe Sigismund gi mijloce§te
pentru el la imparat. Rudolf, neplacut surprins de actul de inde-
pendenta al vasalului sau, li raspunde sfatuindu-1 sa se fereasca
de intrigile lui Sigismund Bathory 2).
Ce-1 facuse lug pe domnul roman, dupe ce cu o lung inainte
nu voia sa auda de Sigismund, sa-1 imbrati§eze acum din nou?
Intre timp lupta cu Turcii reincepuse §i pentru Mihai interesele
cre§tinatiltii erau mai presus de cele particulare` Un an de zile
avusese Mihai pace cu Turcii §i revenise la vechea situatie de
supunere, platind tributul. Dar plata unei o§tiri de catre imparat,
apoi ttatatul dela Targovi§te, aratau lanaurit ca era vorba numai
de un armistitiu.
Atacul porni din partea Turcilor §i anume impotriva Ardealului.
La vestea intoarcerii lui Sigismund in scaun, Turcii §i Tatarii
din Banat gi dela Buda se indreptara asupra Oradiei Mari, pe
care o asediara timp de o luny (dela 23 Septemvrie). Cu toate
atacurile o§tirii turce§ti, aparatorii cetatii, primind §i ajutor din
afara, se impotrivira cu barbatie §i cetatea nu cazu in mainile
du §manilor: Mihai Viteazul trimise in ajutorul asediatilor o caste
aleasa de 1.500 de oameni in frunte cu aga Leca §i reincepu lupta
cu Turcii in acest ceas de primejdie pentru cre§tinatate 3):Sigismund
Bathory, trimisese la curtea lui Mihai pe solul sau, Stefan Bodony,
care inlatura toate neintelegerile dintre cei doi vecini §i innoi
alianta for 4).
Dan, pe langa ajutorul trimis la Oradia, Mihai a facut o mare
diversiune military peste Dunare, care, alaturi de atacul impe-
rialilor la Buda, a ajutat mult la salvarea cet'atii, cum recunosc

1) Hurmuzaki, Documentt, 111-1, p. 313 §i 315-317.


2) Ibidem, p. 317. (26 Noemvrie 1598, scrisoarea ImpAratului cittre Mihai).
s) Veress, o. c., V, p. 194-200, Craciun, Cronicarul Szamoskazy, p. 112,
P. P. Panaitescu, o. c., p. 58-60 §i 64-65.
4) Szamoskozy, In Monumenta Hung. hist., acriptores, XXVIIY, p. 133.

www.dacoromanica.ro
CUCERIREA ARDEALULUI 149

chiar Ungurii1). Miparile de trupe turcecti pe malul stang al


Dunarii, cari se Intinsera prin incursiuni §i pe cel drept furl oprite
prin expeditia lui Mihai. Dupa ce alunga cetele de Turci din Tara
Romtmeasca, Mihai trece Dunarea §i bate pe dugmani la Nicopole,
Vidin §i Cladova. Hafiz Ahmet pa§a de Vidin Incelat de solul
lui Mihai, Dimo, venit cu cuvinte de pace, e surprins de domn,
care trimesese Inainte care acoperite cu panza ro§ie, zicand ca
sant daruri. Pe and Turcii se pregateau sa admire darurile, Mihai
cu 6500 de oameni cade asupra for §i -i macelare§te. In carele
acoperite se aflau tunuri, ce sant imediat Intoarse asupra du§ma-
nilor. Pa§a fuge ca un nebun pe cal, lasanduli hainele In cort,
cu cari domnul Imbraca o baba §i o poarta In tabara, In hohotele
de ras ale soldatilor. In a doua lupta langa Vidin, Mihai care
Inaintase dupa obicei In mijlocul du§manilor, e lovit de un turc
cu hangerul In piept, unde ramane Implantat. Domnul avu puterea
sa-1 scoata cu maim lui §i sa-1 rupa, pe and fratii Buzerlti sositi
In ajutorul stapanului lor, 11 salver& din mijlocul Turcilor.\ Atunci
faima lui Mihai Von.' crescu, Bulgarii §i Sarbii alergau peste
tot spre dansul ci dup5. ce §ezu case saptamani peste Dunare, se
Intoarse In Ora urmat de mii de Slavi balcanici, cad se raspan-
dise svonul fals ca Oradia ar fi cazut2)Autorul unui diario italian,
amintinduli de lucrarile umaniqtilor, povestind aceste ispravi
ale domnului roman, spune ca Mihai ar fi Imbarbatat pe o§tenii
lui, srt lupte < pentru gloria neamului for §i a Romanilor, din can
spun ei ca se trag » 8).
`Razbunarea Turcilor nu se facu a§teptata, In Martie 1.599
pradafa din nou Cara 4) ci de§i cronica n'a pastrat povestirea acestor
prazi, pe cari le tstim numai din izvoare streine, logofatul Radu,
scriitor domnesc dela Targovi§te, Insemna la sfar§itul unui hrisov
din 17 Iunie, K dupa prada Agarenilor, and an pradat §i au robit
Tara Romaneasca s4). Indata Insa oritenii domnului se ivira la

1) Veress, o. c., V, p. 200.


5) Luptele lui Mihai Viteaaul, p. 22-24, Naima, o. c., p. 127-129, Cronica
Anonimd, p. 58-60, CrAciun, o. c., p. 111-113, Hurmuzaki, Documente,
XII, p. 404-412.
') Hurmuzaki, Documente, III-2, p. 259.
') Ibidem, IV-2, p. 229-230 si XII, p. 426.
5) Hrisooul lui Mihai Vodd din 17 lunie 1599, pentru mosnenii din Weld,
original slay la pArintele P. Partenie.

www.dacoromanica.ro
150 MIHAI VITEAZUL

Obluci4a In Dobrogea (azi Isaccea) vadul $i conacul eel mai umblat


al caravanelor de negustori ce veneau din Orient spre Moldova
$i Polonia. Orasul Su facut una cu pamantul i soldatii lui Mihai
plecara incarcati cu prada bogata, marfurile Turcilor, Polonilor
din Liov, ale Moldovenilor §i chiar ale negustorilor englezi si
spanioli de acolo 1Y. Avantul razboinic al domnului impotriva
Turcilor fu Insa oprit In loc de o noun schimbare neasteptata
din Ardeal.
Mihai Viteazul §i cardinalul Andrei Bathory. Sigismund Bathory,
un auto la care fantezia capricioasa Linea loc de cugetare
abdica a doua oara, dar nu ultima, din scaunul Ardealuluil fara
nici un motiv serios i impune dietei ardelene alegerea ca principe
a varului sau, cardinalul Andrei Bathory (29 Martie 1599) 2), cu
care fusese pang. atunci dusman i pe al carui frate 11 omorise. Noul
principe era Intru totul omul lui Zamoyski, pe langa care traise
mult timp, adica dusmanul Habsburgilor, aplecat spre pacea cu
Turcii.
Solii lui Mihai, Balogh si Marco Dobrovnichi (Raguzanul) se
aflau atunci la Praga, aducand steaguri turcesti cucerite in Bulgaria
si cerand Implinirea conditiilor tratatului dintre domnul for qi
imparat: plata celor 10.000 de osteni (300.000 de taleri) un
castel pentru Mihai. Curtea habsburgica nu putu Implini suma
i trimise numai 100.000 de taleri, daruind lui Mihai $i castelul .

Konigsberg In Silezia 3). Mocia cu castelul din cauza unor greutati


cu fiscul nu intrara de fapt In stapanirea lui Mihai, decat abia la
1601, In timpul exilului sau. la Praga 4),/ iar. cei 100.000 de taleri
trimisi de Imparat prin solii lui Mihai erau cat p'aci sa cada In
m&inile lui Andrei Bathory 5). ySi acectia erau banii cu cari Mihai
a platit oastea care a cucerit Ardealul I
"Stapanirea lui Andrei Bathory Inseamna triumful politicii
polone, adica Inlaturarea Habsburgilor dela Dunarea de jos In

1) P. P. Panaitescu, o. c., p. 77-79 (*tire din 23 Aprilie 1599).


') Pentru data, cf. Sarbu, o. c., II, p. 140.
') Hurmuzaki, Documente, XII, p. 408-412, 428-429 §i Veress, o. c.,
V, p. 216-217.
4) Cf. pentru aceasta mo§ie, I. Macurek, Michael der Tapfere and die boh-
misch-schlesischen Stande am Ende des XVI. Jahrhunderts, in Re0.1st. Rom.,
II, 1931, p. 346-353.
1) Veress, o. c., V, p. 219-221.

www.dacoromanica.ro
CUCERIREA ARDEALULUI 151

favoarea Poloniei gi e limpede ca pentru a completa stapanirea


polona trebuia In Murat gi domnul Tarii Romane§ti gi inlocuit
eu un vasal polon.` In Ardeal Andrei sosise cu ajutor polon gi cu
banii lui Zamoyski 1) §i prima grije a noului principe a fost sa ceara
protectia regelui polon 2). Curand se facu gi un proiect scris pentru.
prefacerea Ardealului in Cara vasala Poloniei §i cancelarul scria
cu bucurie: a Cardinalul a trimis la mine un om cu scrisoarea
pentru legarea tarii sale de coroana polona,' bine trite les data
ingsiduie imparatul turcesc ca voevozii Ardealului sa fie supu§i
ai regelui (Poloniei) *8). Sigismund III intervenise la Rudolf II
pentru protejatul sau din Ardeal, de§i supunerea fats de Po-
loth implica lmpacarea cu Turcii i retragerea din Liga Cre§-
tina 4).
Legatura lui Andrei cu Poarta o mijloci Ieremia Movila din
Moldova 8), dar i regele polon scria sultanului in favoarea cardi-
nalului8).' Abia urcat in scaun acesta trimesese o scrisoare de
supunere sultanului 7) §i padiqahul scria regelui polon aratanduli
bucuria ca tocmai cand voia sa trimita caste in Ardeal, (cam
pbtinut ceia ce doream, ca principele Ardealului sa fie raaturnat
gi un cetacean al coroanei Poloniei,... Bathory Andreas s'a facut
principe *. Marele vizir, zice sultanul, a a primit o scrisoare dela
acel care a fost numit principe In Ora Ardealului... gi i-a cazut
la picioare, vrand &a se impace cu el *. Un cardinal al Sfantului
Scaun la picioarele marelui vizir pagan este un spectacol destul
de original.' Sultanul trimise imediat porunca lui Andrei: a Dna
Ardeleanul trimite solii lui &Are maria mea imparateasca gi imi
Jura credinta gi ramane.in credinta sa, atunci nu i se va face nisi
pea mai mica greutate *. Pe Poloni Ii roaga « sa ne ajuta %i ca sa
se lini§teasca acea Cara §i sa poata fi readusa la vechea stare...
sä calauziti pe principele Ardealului §i sa.-1 indreptati pe calea
cea bung *8).

1) Macurek, Zapas Polski a Habsburka, p. 131.


') Hurmuzaki, Documente-SupliMent, II-1, p. 572-574.
3) Macurek, o. c., p. 132, cf. §i Hurmuzaki, Documente, XII, p. 575.
9 Hurmuzaki, Documente, XII, p. 450.
5) Ibidem, p. 437.
9 Ibidem, p. 470-471.
1) Veress, o. c., p. 162-163.
9 P. P. Panaitescu, o. c., p. 84-85.

www.dacoromanica.ro
162 MIHAI VITEAZUL

Intelegerea Intre sultan, regele Poloniei §i. Cardinal era deplina.


De altfel, instructiile solilor lui Andrei Bathory la Poarta pentru
pace furs gasite mai tarziu de Mihai la Alba-Iulia qi trimise 117[10-
ratului cu Itnsemnarea domnului In romane§te cu litere mari ciri-
lice: Ce au trimes Batar Andreiu§ la paratul turcescu pantru
pacea *1). In aceste instructiuni cardinalul cerea mentinerea lui
Mihai In Tara Romaneasca ca supus al sau, dar curand Turcii,
Polonii §i Ardelenii hotarira altfel cu privire la soarta domnului
muntean. Ieremia Movila scria regelui polon ca sultanul i-a po-
runcit « neaparat, sub pedeapsa pierderii bunavointei sale, sä nu
facem altfel o, ci sa trimita pe fratele sau, Simion hatmanul, sa
se faca domn In locul lui Mihai. « De asemenea boierii munteni
ci toti locuitorii prin scrisorile for cer §i au trimis la not pe ace§ti
boieri munteni, cerAndu -ne sä ne fie mils de aceasta Ora incercata
§i sa n'o lasam sa piara e. Ieremia adauga ca inscaunarea lui Simion
4 va fi spre gloria §i podoaba mariei tale §i a republicii... aceasta
Tara Romaneasca singura dorecte ca, Intocmai ca §i Moldova,
WI fie sub apararea mariei tale *2).%Intrigile lui Ieremia izbutir5,
el convinse pe Zamoyski ei deci §i pe cardinal sa inlature pe Mihai 8),
-lucru cunoscut §i cronicii Orli,' care spune cum ei vor « sa scoata
pre Mihai Voda din mijlocul lor,. iara de nu va ie§i de vole, sa
se ridice octi asupra-i, sa-1 prinza, sä-1 dea Turcilor. ySi Bator
Andreiac fu bucuros acelui slat rau §i trimise soli la Mihai Voda
pre un nemi§ anume Ciomortan Tamac, cum sa iasa Mihai Voda
din tail, ca apoi va intra In mainile Turcilor 4).
X Convorbirea dramatics Intre Mihai §i solul care venea sa -1
vesteasca brutal ca s'a hotarit scoaterea lui din domnie ne-a fost
pastrata de povestirea lui Mihai insu§i Intr'o scrisoare de o rara
frumusete catre Ieremia Voda 3). Dupa ce arata ca la Inceput s'a
bucurat de venirea cardinalului, nadajduind K ca nu va fi, cum a
fost cu celalalt (Sigismund), care nu etia nici ce face, nici ce vrea »,
spune ca Ciomortani a venit a cu aceasta solie ca sä ies din Cara

1) Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 320-323, cf.qi ibidem, IV-2, p. 240.


9 P. P. Panaitescu, o. c., p. 88-89.
a) Veress, o. c., V, p. 256-257 §i N. Buta, I ragguali di Claudia Rangoni,
In Diplomatarium Italicum, I, p. 296 (Raport al nuntiului din Varoovia, 9
Septemvrie 1599).
') Cronica Anonimil, ed. Ioanid, p. 62.
9 P. P. Panaitescu, o. c., p. 93-98.

www.dacoromanica.ro
CUCERIREA ARDEALULUI 153

qi din pamantul acesta, caci alp este voia mariei sale craiului
(Andrei Bathory), cad craiul a facut pace cu Turcii §i s'au aliat
gi a facut alianta ci cu Polonii §i cu Cara Moldovei §i cu Inglitera
qi cu Fran %a. Iar eu i-am spus: Daca craiul a Mut pace cu Turcii
si s'a aliat cu to %i ace§tia, de ce nu ma poate impaca §i pe mine
cu Turcii §i daca a putut eh -si faca sie pace, cand va vrea, poate
sa-nai faca ci mie, ca sä raman In lark caci Turcii pentru voia lui,
o vor face. La aceasta, mi-a vorbit astfel: Craiul cu nici un chip
nu poate sa obtie pentru domnia ta pace la dtm§ii, caci Turcii
nu vor §i nici nu vor sa aiba pe domnia ta In aceasta ULM §i este
qi acum la noi un ceau§ care a venit pentru aceasta, ca domnia
ta sa nu mai ramai In aceasta Cara. far eu i-am spus lui: Dar slujba
ce am facut-o pentru Ardeal, ca mi-am dat Cara mea prada Turcilor
si Tatarilor, de an luat-o, an pradat-o ci ea atatia ani am stat
impotriva Turcilor cu oamenii mei qi cu putin ajutor, necrutand
singele nostru pentru Ardeal niciodata, care fiind sub apararea
mea, intru nimic n'a cunoscut nici o paguba §i este Intreg? 5i pe
langa acestea juramintele ce le-am jurat lntre noi, ca sa nu ne
parasim unul pe altul pia. la moarte, ci sa ne tinem lmpreuna,
°and va fi bine unuia sa fie bine §i celuilalt, iar de va fi eau de
asemenea. ySi acum fac ei pace §i mie-mi spun ca nu pot? La
aceasta Insa mi-a spus: Altfel nu este, nici nu poate fi, numai cat
domnia ta sa pleci din Cara. far en i-am spus: §i incotro sa ma duo,
daca plec din Cara? El a spus: Craiul va va da o cetate la o parte
givei locui acolo, iar daca de buns voie nu vrei sa pleci, cum iii
spune craiul, atunci trebue sa §tii cal este porunca imparateasca
&Are crai ca el sa vie asupra domniei tale, iar Ghiuzeldi pa§a cu
Turcii de dincoace, ca sa prinda viu pe domnia ta cu toate qi
s. fii dat Turcilor. Auzind acestea, m'am turburat §i mi s'a umplut
inima cu tot felul de ganduri §i dupa aceia n'am mai avut ce sa
mai spui, insa i-am zis: Daca este voia craiului ca sa plec, ma
voi duce, numai sa-mi arate timpul §i ziva, ca sa ma pregatesc
pentru aceasta ci sa-mi dea un castel, ca sa locuiesc *1). Aceasta

1) Solia lui Ciomortani cu acest cuprins e confirmatA oi de pasajul din


cronicA citat mai sus, de poema lui Pa lamed (trad. 0. Tafrali, In Literatura
fi arta romdnd, IX, 1905, p. 490), de scrisoarea lui Mihai catre ducele de Tos-
cana (Luptele lui Mihai Viteazul, p. 28) oi de SzamoskOzy, In Monunzenta
Hung. hist. script., XXVIII, p. 269-270, la Viena se afla In Mai di Mihai
vrea ski abdice, Hurmuzaki, Documente, XII, p. 432.

www.dacoromanica.ro
164 MIHAI VITEAZUL

e povestirea lui Mihai, un cronicar sas spune ca. Intrevederea ar


fi fost tti mai dramatics, In cursul convorbirii domnul s'ar fi repezit
la Ciomortani, sa-1 sugrume cu mainile lui 1).
Dupa obicei, Mihai %inu un mare sfat de boieri, a str&nse
toti boierii §i facurg sfat foarte de folds *. In aceasta adunare
boierii In frunte cu domnul for iau hotgrlrea cea mare, sg ceara
ajutor dela Impgrat Impotriva lui Andrei Bathory pentru cucerirea
Ardealului 2)_
De forma, Mihai Incheie un tratat cu Ardealul, caci cardinalul
se prefgcea cg dore§te o Impgcare, dar uneltea In taing Impotriva
vecinului sau. La 26 Iunie 1.599 domnul §i boierii Ii jurarg ere-
ding, confirmand vechile leggturi ale lui Sigismund 8). Dupa
solia lui Ciomortani, Intre Mihai §i cardinal nu mai putea fi
pace §i se pgrea ca Mihai urma sg cada, Inconjurat fiind de Turci,
Poloni, Ardeleni §i Moldoveni Intel* ca sa-1 piarde La Praga
se spunea pe fats cu regret cg Mihai e inconjurat de duemani
de toate partile §i ea Tara Romtmeaseg poate fi socotita ca pier-
,dutti, did nu i se poate da ajutor de nicgieri 4).
In aceasta situatie, In care altul ci -ar fi pierdut ngdejdea,
Mihai cu boierii lui gasira puterea sa facg., ceea ce niciodatg nu
Incercase vre un domn roman, cucerirea Ardealului. Din toate
tratgrile ce urmat Intre domn gi curtea habsburgica reiese ca
initiativa pi ideia cuceririi Ardealului a pornit, nu ca un indemn
austriac, ci ca o propunere a lui Mihai. Solia trimisa de Mihai la
Praga in Iulie 1599, cu vistiernicul Stoichitg din Stramba ci
armeanul Petre Grigorovici, pe cari cardinalul n'a cutezat sg-i
opreascg, puse la tale lucrurile: Mihai aratg. Impgratului tradarea
cardinalului fa-VA de cauza cre§tina ci ceru un attic combinat al
lui cu imperialii asupra Ardealului. a Dacg va Ingadui Impgratul . ,
domnul va Incerca ceva In Ardeal §i In curAnd se va afla veste
bung, chiar de ar fi sa -ci lase acolo corpul §i viata * 5): In August,
solii lui Mihai se intoarserg c1 dadurg ochi cu domnul la Ploe§ti.'

1) Miles, Siebenbiirgischer Wiirg-Engel, 1670, p. 234.


9 Cronica Anonima, p. ,62.
1) Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 329-332, jurtimintele lui Mihai §i
ale boierilor.
') Veress, Documente, V, p. 226.
6) Ibidem, V, p. 239-240 oi 243, Hurmuzaki, Documente, XII, p. 439-
440 oi 111-2, p. 319-323.

www.dacoromanica.ro
CUCERIREA ARDEALULUI 155

Cand acesta vazu scrisorile cu sigiliul 1mparatului gi al arhi-


ducelui Matei se descoperi gi le saruta.'Deschizand scrisorile, Mihai
afla ca proiectul sau cel indraznet e primit ei oastea imperials
cu generalul George Basta, va porni °data cu a lui asupra Ardea-
lului.rMihai striga atunci ca trebue sau sa invinga sau sä moara
pentru cre§tinatate 9. InIelegerea tainica a lui Mihai cu Imp&
ratul. fusese 1nsa tradata cardinalului de unul din soli, secretarul
loan Rat
Razboiul fu !ma Intarziat, mai ales pentruca generalul Basta
se opunea, spun&nd a Andrei nu va fi du§man al imparatului,
degi e omul lui Zamoyski i ca atacul Ardealului ar Insemna of
pierderea Tarii Romane0i 8). Se plangea chiar ca qtenii lui nu
vor sa mearga la lupta 4). Mihai trimisese un sol la general, rugan-
du-1 sa porneasca §i amenintandu-1 ca In caz contrar va fi nevoit
sa se supuie Turcilor 6). In toamna not soli ai lui Mihai staruiau
la Praga sa Inlature taraganelile curtii imperiale 6). Nici una din
misiuni nu izbuti Insa §i atunci Mihai se hotarl sa is asupra lui
singur aceasta 1ntreprindere. De sigur ca s'a gandit de atunci ea,
neajutat fiind cu toate staruintele sale, toata raspunderea, dar gi
toata gloria §i tot folosul vor fi numai ale lui.
Trecerea muntilor. elimber.` Mihai Viteazul a cucerit Ardealul
dintr'un motiv politic, Intelegerea principelui ardelean cu Moldo-
venii qi cu Polonii de a-1 Inlocui In scaun, plan care-i fusese aratat
pe fata.-"Dar alaturi de acest fapt care 1-a hotarlt definitiv, ideea
cuceririi Ardealului 10 Mouse de mult drum in mintea lui. Inca
din 1597 cancelarul ardelean Iojica tratase cu Mihai un plan
lndraznet, Sigismund Bathory sa abdice In favoarea domnului
roman qi acesta sa uneasca sub sceptrul situ Ardealul, Tara Roma-
neasca §i chiar Bulgaria, ce urma sa se rascoale sub conducerea
lui 7). Ca sa porneasca aceasta lupta singur, cand domnii munteni

1) Ibidem, III-1, p. 427-428.


2) Monumenta comitialia Transylvaniae, IV, p. 335, cf. §i Sirbu, o. c.,
II, p. 224, nota
3) Veress, Epistolae et acta generali G. Basta, In Mon. Hung. hist. diplo-
matarium, XXXIV, p. 217.
2) Ibidem, p. 255.
5) Sdrbu, o. c., II, p. 255.
2) Hurmuzaki, Documente, 111-1, p. 334-338.
7) Veress, Documente, V, p. 66-78, 100-103, 109-113.

www.dacoromanica.ro
156 MIHAI VITEAZUL

nu fusesera pan& atunci ni§te cuceritori, era de sigur o mare In-


draznealii, dar nu trebue set uitam ca unii domni munteni §i mol-
doveni trecusera muntdi cu o the lor, Petre Rares, Alexandru
Lapugneanu, Mircea Ciobanul §i chiar Patra§cu cel Bun, care
trecea drept parinte al lui Mihai. IAm vgzut cä prad'aciunile in-
durate de Tara RomAneascg, a§ezarea ei farai aparare ;NO de
Turci, In contrast cu Ardealul, care era ca o cetate Inconjuratil
de munti, au facut pe boieri sa puie gaud Indraznetasupra acelei
tari si °data cucerita sa nu vrea s'o mai dea Inapoi. apoi iara0
trebue sit tinem seama de spiritul religion al domnului ca sä-i
putem intelege faptele; pentru el, In lupta lui cu Andrei Bathory
avea s. hotArasca judecata lui Dumnezeu, alcAtorul de jur5.m&nt
va fi pedepsit 1). Cucerirea Ardealului se Incadra astfel In cruciada
cre§tinit. Aceasta credint6 41 d'adea Indrazneala pe care altii n'ar
fi avut-o.'
Dupe ce, prin tratari cu Turcii, Mihai se asigura momentan
din partea lor2),,e1 10 adunit oastea la Ploe§ti qi de acolo porni
la 4/14 Octomvrie 1599 peste munti./ Neincreziitor ca Ungurii
mercenari din oastea lui vor lupta cu cei din Ardeal, Mihai 1i
chema pe tori capitanii la Flore§ti gi acolo Inconjurandu-i cu
curteni i Cazaci, 4i puse s'a jure a vor fi credincio0 8). Operatia
militara executata de Mihai pentru cucerirea Ardealului a fort o
mare mipare calculattt dinainte pe zile §i poate pe ore.'Mihai
impArti armata In douit, cea mai Insemnata parte, adica mer-
cenarii, trecua pe la Bugu departe de drumul direct spre capitala
Ardealului, cu scop de a ridica pe Secui In favoarea lui. Secuii
erau pentru Mihai, cad Batore§tii le rapisera privilegiile, iar Mihai
avea legaturi cu ei prin agentii ce recrutau o0eni In randurile
lor2sA doua oaste, oastea de Cara din Oltenia, trecu cateva zile
mai ttirziu pe la Turnu-Rop cu Buze§tii §i Udrea'0 se uni cu Mihai,
care strabiltuse prin Bra§ov p&a. In dreptul Sibiului timp de 11. zile
(Cu oprirea necesara pentru ridicarea Secuilor).\ Operatia prezenta
avantajul ca marea oastea lui Mihai prin adeziunea Secuilor,
dar qi primejdia ca cele douit o§tiri departate cu zile Intregi de
mar sa fie biitute separat. Mihai socotise Ins& ma de bine timpul

1) Vezi mai sus, p. 107.


9 Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 516-530 §i XII, p. 329.
a) Miles, o. c., p. 237.

www.dacoromanica.ro
CUCERIREA ARDEALULUI 157

necesar adversarului sau luat prin surprindere ca sa-si adune oastea,


heat a izbutit sa -$i uneasca ode doua ostiri si sa le aduca In fata
Sibiului, chiar In ziva sosirii cardinalului cu ostirea lui la portile
acelui oras 1).
Mihai trecuse pests munti la 5 Octomvrie pe cararile ciobanilor
cu o parte din osteni, iar artileria si bagajele tree pe valea Bu-
zaului si se unesc cu el peste cateva zile 2). Sasii din Brasov Ii
trimet o solie, nehotarlti de partea cui sa stea si domnul le spuse
ironic: 4 Vad ea voi vä temeti si de mine si de principele vostru,
de sigur nu Mil motiv. Ma multumesc cu fagaduielile voastre,
mbar sa fi i statornici *3).
`Peste cilteva zile, Secuii se lnrolara In oastea domneasca chemati
de capitanii unguri ai lui Mihai, cu fagaduiala redarii vechilor
privilegii « Sa nu lase sa treaca prilejul, sa paraseasca pe acel
popa femeiesc al for (cardinalul) n, spuneau oamenii lui Mihai.
Secuii nu se Invoiesc decat dupe ce le jura Mihai si le da In scris
ca va darama cetatea Varhely ridicata de Ioan II Zapolia spre
a-i asupri 4) Sasii din Brasov furs mirati cand vazura ca nu numai
Mihai, dar si cei mai multi boieri aveau cu ei pe soiile si copiii
lor, a ca si cum ar voi [A se mute pe vecie In Ardeal n. Ei lamu-
resc ca au facut asa, pentruca Tara Romaneasca ramasese deschisit
fare oaste de apararef u Mihai, eerie un sas, lasase !ma In tare
pe mama sa, Teodora, o matroang evlavioask la manastirea nu-
mita Cozia... caci nu voise st-si paraseasca patria si sfatuise
pe fiul ei sa renunte la Ardeal, cad I i va rasa gatul acolo *8).
La 16/26 Octomvrie Mihai uni cele doua ostiri ale lui la Tal-
maci si porni asupra Sibiului 3); In fata caruia soseste a doua zi,
dand ochii cu oastea cardinalului.Atunci se prezinta In tabara -
lui Mihai nuntiul papii, Malaspina, Incercand sa mijloceasca pacea
si sa convinga pe domnul roman sa se retraga. Mihai fi raspunde

1) Analiza mi§carii strategice a lui Mihai la gen. R. Rosetti, Evolucia


strategiei la Romani, in Acad. Rom., ist. ser. III, tom. XIV, 1933, 85-92.
2) Ibidem, p. 88.
2) Cronica lui Simon Massa In Quellen zur Geschichte de Stadt Brasso,
V, p. 283-4.
4) Miles, o. c., p. 240 §i Szamoskozy, In Mon. Hung. hist. scriptores, XXVIII,
p. 301-2.
5) Miles, o. c., p. 241.
") Gen. R. Rosetti, o. c., p. 89.

www.dacoromanica.ro
158 MIJnz VITEAZITT,

ca n'a venit manat de dorinta de dominatie, nici de sete de stmge


creqtinesc, fiind hoteirit s'a verse numai pe eel turcesc, ca lui a
ajunge Tara Rom&neascii, in care cu o singurii aratued 0i semgmk-
turti se mac gam, n'are nevoie de Ardeal pentru dansul, dar a
venit cu ctirea §i cu indemnul Impiiratului. Andrei Bathory 1-a
amenintat §i 1-a somat sa piece din tarsa, s'a unit cu Turcul, pe
cand el era hotgrit sa traiasca si sa moara ca du§man al Turcilorl.
A doua zi nuntiul in oprit In tabara lei Mihai ci batalia dela
elimber avu loc (18/28 Octomvrie 1599). Oastea domnului Tarii
Romane§ti era superioara la numar octirii ardelene, cuprinzand
vre-o 20.000 de oameni, din care samburele 11 formau cei 4-5.000
de mercenari unguri i cazaci (Imparatul, cum am vilzut, nu ma-
rise solda acordata la incepUt), la can se adaugau cetele de haiduci
balcanici, oastea de Cara din Oltenia i Secuii trecuti de curand
de partea domnului 2)r Oastea cardinalului strAnsa In grabk era
compusa din contingentele comitatelor 8i ale oracelor, vre-o 9.000
de oameni, plus nobilimea ardeleanti, care a ramas In rezerva ci
n'a luat parte la lupta. Mihai ocupase satul elimber sprijinit pe
inaltimea Turkenhugel 0i.0i a§ezase oastea pe doug prima
linie, la stAnga era Baba Novae cu haiducii balcanici, la centru
Mako cu cavaleria de mercenari unguri qi cazaci, la dreapta aga
Leca din Tancabecti cu Sarbi §i Moldoveni. Pe linia a doua se
afla Mihai cu oastea de Ora, boierii gi Secuii.' Andrei Bathory
acezase oastea sa Intre Sibiu qi rtuil Cibin, pe trei linii (ultima fiind
formata de nobilime) 8i a dat comanda genera1s nobilului ar-
delean Gaspar Comic.
Lupta Incepu la orele 9 diminea %a §i a .inut pang la 4 dupii
amiaza in chip confuz ; atacul 11 Incepu Baba Novae, urmat de
mercenarii din centru. Dup6 un prim succes, contra atacul arde-

1) Raportul lui Malapsina, In Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 511-516.


1) Szamoskozy, da ca numar minim al ostirii lui Mihai cifra de 20.000,
care, dela un adversar, trebue primal (Mon. Hung. hist. scriptores, XXVIII,
p. 305). Polcovnicul cazac Walowski din ostirea lui Mihai socoate in raportul
sau ca erau sub conducerea domnului 4.000 de Poloni (citeste Cazaci), 2500
Moldoveni, 5000 oastea de Ora cu boierii, nu arata InsI numarul Secuilor
(erau Ina 1000, o stink dela Miles, o. c., p, 248) si a mercenarilor unguri gi
a celor liberi s (haiduci). Nu vom gresi, daca vom socoti, dupa mijloacele
financiare, de can dispunea Mihai, la 6-7.000 numarul acestor doul din
urma osti Impreuna. Totalul ar fi deci 18.000-20.000 de oameni.

www.dacoromanica.ro
CUCERIREA ARDEALULTJI 159

lean respinge trupele lui Mihai, urmeaza iara§i un atac al Ro4


manilor, dupa care intervine a doua linie ardeleana. In aceasta
clips lupta parea pierduta pentru Romani, care aveau stanga
Infanta. .Atunci, dupa obiceiul sau, Mihai intervine In persoana,
aduna osta§ii risipiti, rugandu-i sa se poarte, cum se cuvine ca-
valerilor. El intervine cu boierii
§i curtea, linia a doua, §i da atacul
final, infrangand cu totul trupele cardinalului. Gaspar Corniq e
luat prizonier (cu banuiala de tradare), iar Stefan Lazar coman-
dantul aripei drepte ardelene e ucis in lupta:' Andrei Bathory
care atepta dincolo de Cibin pe o Inaltime, cu cativa nobili, fuge
Inainte de sfarqitul bataliei, Indreptandu-se spre Carpatii Moldovei.
In cateva ore soarta Ardealului Intreg se hotarlse ci do.mnul roman
de dincolo de munti era acum stapanul lui 1).
\ La I. Noemvrie s. n. Mihai 1§i facu intrarea In Alba-Iulia. Era
&Care pe un cal roib, imbracat cu o manta alba pe care se vedeau
cusuti cu fir de our chipuri de rimi. Avea o tunics din aceea§i
materie §i ciorapi de matase alba, sabia ii atarna pe latura, era
batuta cu pietre scumpe, In cap avea o cuqma impodobita cu
pene de cococ. Alaturi de el mergeau 8 cai cu podoabe aurite gi
opt slujitori pe jos frumos InverAntati, urmau apoi trambitaqii,
ce cantau dupa obiceiul turcesc i dupa aceea orchestra lautarilor
tigani cu capul gol, cantand din scripca. Steagurile duemane luate
In lupta erau duse pe laturi, plecate la pamant §i apoi urmau
boierii $i osta§ii 2).
In acest timp fostul stapanitor al Ardealului gasea o moarte
cumplita In fuga sa spre gran4ele Moldovei. `Secuii ridicati In
favoarea lui Mihai it pandeau, insotitorii sai se risipisera 9i unii
din ei izbutisera sa scape in Moldova, altii furs uci§i. In mai multe
randuri cardinalul izbutise sa scape din mainile cetelor de Secui
can 11 urmareau peste tot. Ajuns In locuri salbatice, pe cararile

1) Analiza izvoarelor, la lorga, Istoria armatei, II, p. 5-20, analiza tac-


ticA, Gen. R. Rosetti, Evolutia tacticei, In Acad. Rom. ist., ser. III, XII,
p. 21-25 §i acela§, Essais sur l'art militaire des Roumains, p. 98-100 (cu
o schia). Isvoare mai Insemnate, raportul lui Malapsina (Hurmuzaki, Do-
cumente, III-1, p. 511-516), rapoartele solilor lui Mihai la Praga (Hur-
muzaki, Documente, XII, p. 475-6) §i povestirea polcovnicului Walowski
. din oastea lui Mihai (Veress, o. c., V, p. 332-40), pe larg la Szamoskozy,
In Mon. Hung. hist. scriptores, XXVIII, p. 322-341.
') Szamoskozy, o. c., p. 348-9.

www.dacoromanica.ro
160 MIIIAI VITEAZUL

muntilor, fu surprins In coliba unui pastor §i ucis cu cei doi In-


sotitori ai lui1K Capul lovit de barda uciga§ilor e adus la Alba-
Iulia ci pus pe masa in fate. lui Mihai; se zice ca doamna Stanca
vazandu -1, ar fi izbucnit In plans, strigand: 4 Saracul popa, sa-
racul popa 1 8, cuprinsa do o presim %ire ca aceiaci soarta era
pregatita qi. domnului roman 2). Dupa sfatul lui Teodosie lo-
gofatul, corpul cardinalului fu cautat §i adus pe un car acoperit
cu crengi de brad la Alba-Iulia §i i se facu o Inmormantare re-
geasca, urmata de Mihai pe jos §i cu faclie aprinsa in mina 8).
Inainte de inmormantare, nun iul Malaspina pusese pe pictorul
Nicolae din Creta sa infa'ti§eze capul mortului lovit de barda,
a§a cum fusese adus In Alba-Iulia 4).
Trecutul parea Inmormantat §i pentru Mihai se punea o grea
problems: dupa ce fusese cucerita, Transilvania trebuia acum
carmuita.

1) Ibidem, p. 350-361, cf. si Veress, Documente, V, p. 358-9.


9 W. Bethlen, Historia de rebus Transyl., ed. Sibiu, IV, p. 461-3.
*).Szamoskozy, o. c., p. 368-70.
4) Ibidem, p. 370.

www.dacoromanica.ro
ARDEALUL SUB CARMUIREA LUI MIHAI VITEAZUL
Noua armuire. Ciirmuirea lui Mihai Viteazul in Ardeal a tinut
11 luni §i s'a lovit, cum era firesc in aceste imprejurari unice din
istoria noastra, de probleme foarte grele. Ardealul stetea in fata
noului stapAnitor cu o organizatie nobiliary §i o diets, cu ora§e
libere, cu legile §i oranduirile sale, deosebite de cele din Tara
Romtmeasca, streine pentru Mihai.
Fats de nobilimea din Ardeal §i de ora§e Mihai se intitula:
«voevod al Tarii Romane§ti, consilier §i loctiitor al imparatului
pentru Ardeal, capitan general al o§tirilor imperiale pentru partile
din afara Ardealului, supuse luil)», dar fata de ai lui in hrisoavele
slavone §i chiar in scrisoarea catre vecinul eau din Moldova, Ieremia
Movila, nu se sfia sa se intituleze « Domn din mila lui Dumnezeu
al Tarii Romine§ti §i al Ardealului * 2). Nobilii ardeleni §tiau bine
ca el era adevaratul stgpan, in hotaririle dietii e numit « princi-
pele nostru milostiv », « milostivul nostru domn » 3). Moldovenii
§i Muntenii i-au zis crai, rege, ca urma§ al regilor Ungariei 4).
Guvernul sau sfatul princiar din Alba-Iulia avea un caracter
mixt, era alcatuit din cativa nobili unguri, pe can Mihai ii so-
cotea credincio§i, dar §i dintr'un numar de boieri munteni adu§i
de domn in capitala Ardealului: Dintre Unguri erau episcopul
Napragyi cancelar, Gaspar Corni§, Moise Szekely mare general
§i Stefan Czaki, iar dintre boieri, Stoica din Stramba fost vistier

1) D. e. Mon. Comit. Trans., IV, p. 452.


9 Stoica Nicolaescu, Documents dela Mihai Viteazul ca domn al Tarii
Rom., Mold. ,i Ard., extras din Revista p. ist., arh. fi filol., 1916 §i P. P. Pa-
naitescu, o. c., p. 93.
8) Mon. Comit. Trans., IV, p. 430, 521.
4) Hrisovul lui Radu Mihnea din 1614, P. P. Panaitescu, o. c., p. 161-164
§i Miron Costin, Opere complete, ed. V. A. Ureche, I, p. 444.

11

www.dacoromanica.ro
162 MINAI VITRAZUL

in Tara Romilneasca, devenit mare postelnic pentru Ardeal §i


Barcan yistiernic 1). Dupa cucerirea Moldovei, Czaki fu Inlaturat
din sf at, in care se ivesc In schimb comisul Leca, Teodosie logo-
fatul §i banul Mihalcea a). Acesta din urma purta titlul de « delegat
plenipotentiar al ilustrului domn Mihai la statele §i ordinele ar-
delene » 3), reprezentantul domnului fatA de cele trei natiuni pri-
vilegiate (nobili, Safi §i Seem). Spanii comitatelor rAmaneau In
scaunele lor, dar trebuiau sa tie seama de capitanii lui Mihai
din cetAti, aga Leca la Gherla §i Chioara 4), capitanul Farca§ la
Fagan§ 4), unde erau ptucAlabi Badea stolnicul Gradi§teanu §i
Iani comisul din Co§e§ti 4), la Gurghiu era capitan Constandin
stolnicul 7). Capitanii lui Mihai aveau In grije pastrarea ordinei
In comitate impreun'a cu tistii (loctiitori), cari adesea erau In
conflict cu nobilimea ardeleana 8). Domnul trimetea dela centru
boieri munteni In diferite p'arti ale Ardealului cu Insarcinari mi-
litare, administrative sau financiare. Pe Sava arma§ul 11 trimetea
sa is juramantul nobililor din pArtile Bistritii 9), Damian postel-
nicul §i Todor spatar mergeau sa conficte averile nobililor fugiti 10),
Teodosie logofatul ridica sume dela Cluj §i BArcan vistier dela
Thrgu-Mure§ §i dela Bistrita pe seama guvernului central"). Banul
Mihalcea lua masuri la Bistrita impotriva raufacatorilor 12). Era
a§a dar o supra administratie boiereasca munteang deasupra §i
alaturi de cea veche ardeleana ramas5. intactg.
Aceasta administratie a lui Mihai In Ardeal era deosebita de
cea din Tara Romaneasca. El a guvernat Ardealul cu oamenii

1) L. Szadeczky, Erdely es Mihdly vayda t6rtonete 1595-1600, Timipara,


1893, act romanesc al lui Mihai dat din Fagara§ la 20 Aprilie 1600, p. 335-6.
Cf, Hurmuzaki, Documente, XII, p. 691.
2) St. Nicolaescu, o. c., p. 23, 24, 27.
8) Szadeczky, o. c., p. 301-303.
4) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 163-4.
9 Szadeczky, o. c., p. 335-6.
Hurmuzaki, Documents, XVI-1, p. 747.
7) Veress, Documents, VI, p. 147.
9 Mon. Comit. Trans., IV, p. 433 §i 525,
) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 517-18,
10) Ibidem, p. 496.
19 Veress, o. c., VI, p. 154-6 §i 159, Hurmuzaki, Documents, XVI-1,
p. 758.
89 Hurmuzaki, Documents, XII, p. 600-1.

www.dacoromanica.ro
ARDEALUL SUB CARMUIREA LUI MIHAI VITEAZUL 163

lui, dar 1-a socotit ca o Sara deosebita, n'a unit ctumuirea lui cu
a celorlalte Iari ce le stapanea. In Tara Romaneasca Rinse la
plecarea lui ca loctiitor pe Dumitru vornic1), dar imediat dupe
intrarea In Alba-Iulia Mihai a fost nevoit, la cererea boierilor, sa
trimita pe fiul sau Nicolae In Tara Romaneasca, unde a guvernat
deosebit, obtinand steag de domnie dela Turci 2):
Divanul muntean al lui Nicolae-voda era eel vechi, cu
Buzestii, Calota mare ban, Dimitrie mare vornic, Andronie vis-
tier, erban paharnic, Radu Florescu postelnic (In locul lui Preda
Buzescu), Mandea comis i batranul Miroslavo fost logofat 8). Erau
asa dar ate un mare postelnic roman deosebit pentru Ardeal si
Tara Romaneasca, vistiernici deosebi%i, comisi deosebiti, numai
marele logofat Teodosie era comun pentru ambele can. La tre-
cerea Intre Tara Romaneasca §i Ardeal negustorii plateau vama
ca Intre doua t-dri deosebite, caci Mihai Intarise Brasovenilor
dreptul de a lua vama pentru marfurile ce vin din Tara Roma-
neasca sau sant duse acolo 4).
Ni s'au pastrat din timpul carmuirii lui Mihai In Ardeal nu-
meroase privilegii tji scrisori de ale hfi si de ale sfetnicilor lui catre
nobili, orasele i autoritatile ardelene. Afars de privilegiile so-
lemne scrise latineste, cea mai mare parte a acestei corespondente
e redactata In limba maghiara. Chiar scrisorile adresate de Mihai
oraselor sasesti sant scrise In ungureste, precum si cele adresate
ostenilor unpin, cazaci, romdni si sarbi 4). Mihai avea la Alba-
Julia pe fostul secretar al lui Andrei Bathory, Iacobinus, care-i
alcatueste toata corespondenta. Domnul roman a pastrat deci
traditia ungureasca din Ardeal. Dar Incetul cu Incetul se ivesc
tji acte romanecti. Barcan. vistierul tji Teodosie logofatul
scrisori tji
dau &haute 4n romanecte pentru banii Incasati dela oracele Cluj,
') Ibidem, p. 519-20.
2) P. P. Panaitescu, o. c., p. 163 si Veres, o. c., VI, p. 299.
') St. Nicolaescu, o. c., p. 16-17. Acad. Rom. doc. XL/89 (Ilucuresti.
12 Ianuar 1600) si XL/91 (Targoviste, 24 Mai 1600). Archiva Stat., sect.
ist., hrisoave din 26 Ianuar (pentru Calota,) 16 Mai, 9 Iunie, 25 Iunie
1600 si unul Ma data, toate din Targoviste. Spatari sant Balea, apoi loan.
) Sadeczky, o. c., p. 326-7.
3) Cf. Hurmuzaki, Documente, XII, p. 545-6. Scrisori unguresti ale
lui Mihai foarte numeroase In Hurmuzaki, Documente, XII, passim, Veress,
o. c., V si VI, Szadeczky, o. c., cf. si Anuarul institutului de Istorie Nationahl,
Cluj, III, p. 543.
11'

www.dacoromanica.ro
164 MIHAI VITEAZIIL

Bistrifa si Targu-Mures1) Udrea banul stria Bistrifii tot roma-


negte, cerand prdvizii 2), asemeeea scriau aceluiagi orag si Ora"
labii roman din Fagaras8). Insugi Mihai da hrisoave romanesti
In Ardeal, unul pentru oragul Ragnov, Intarindu-i muntele Baiu14),
altul boierilor fagarageni din Sarata pentru satul Saracineni6).
In acesta din urma se face hotarnicia dupe obiceiul romanese cu
12 boieri juratori. Aceasta patrundere a limbii romttne In admi-
nistrafia Ardealului alarmeaza nobilimea ungureasca gi pe Sagi
si In dieta dela Alba-Iulia din Julie 1600 se hotaregte: # (art. 20)
S'a Intamp lat ca unor nobili sa li se aduca scrisori de ale mariei
tale (Mihai), dintre can unele scrise sarbegte (slavonegte), altele
romanegte, din care pricing n'au putut ln%elege din ele porunca
gi voia mariei tale. De aceea am hotarlt ca astfel de scrisori care
nobilime sä se scrie sau unguregte sau latinegte. Cine va umbla
la nobili on scrisori scrise In limba romans sau Barba, sa fie prins
gi adus prins la mane to »6). Masurile drastice amintite arata
ca nu era vorba numai de neInfelegerea limbii, ci gi de teama
ca limba supugilor sa nu is locul, la carmuirea i arii, celei maghiare.
De aceea sant indicii ca teama nunfiului Malaspina ca Mihai sa
nu guverneze In Ardeal « romanegte »7) sa nu fi avut oarecare
temei.
Dietele Ardelene sub Mihai Viteazul s)- Principala institufie po-
litica ardeleana de care avea sa fie seams Mihai era dieta sau
cothifiile, formate de cele trei nafiuni privilegiate, nobilii, Sagii gi
Secuii. Dieta hotara impozitele, chestiunile de mogii, ordinea in-
terna si era de fapt o adunare legislative. In timpul scurtei lui

1) Hurmuzaki, Documents, XVI-1, p. 758 §i Veress, o. c., p. VI, p. 154-6


§i 159.
2) Hurmuzaki, Documente, XVI-1, p. 763.
3) Ibidem, p. 747.
4) Ibidem., p. 757.
3) Szadeczky, o. c., p. 331-36.
3) Monum. comit. Trans., IV, p. 526.
7) Hurmuzaki, Documente, 111-1, p. 514.
3) Hotartrile dietelor ardelene sub Mihai Viteazul sant documente esen-
-pale pentru Intelegerea carmuirii lui In Ardeal. Datoresc traducerea tex-
tului maghiar amabilitatii d-lui prof. A. P. Todor, cdruia 1i aduc aci mullu-
mirile mele. Textul inedit al hotArarilor dietei dela Bra§ov mi-a Post comu-
nicat dupd manuscrisul din Arhivele din Cluj de d-1 fit. Mete§, directorul
Arhivelor regionale, cdruia de asemenea 1i exprim mullumiri.

www.dacoromanica.ro
ARDEALUL SUB CA.RMUIREA LUI MIRA' VITEAZUL 165

domnii In Ardeal, Mihai, silit de nevoie de bani, a adunat de trei


on dieta, prima oars la Alba-Iulia Intre 20 §i 28 Noemvrie 1.599,
a doua oars la Brapv Intre 12 qi 1.5 Martie 1600 i a treia oars
tot la Alba-Iulia Intre 20 Eli 27 Julie 1600.
Hotaririle primei diete cuprind 20 de puncte1), precedate de
un preambul cu multumiri catre Dumnezeu, pentructi a adus
pe Mihai ca aparator Impotriva paganilor, u ca. 6a ne fii principe
milostiv pentru binele Intregei cre§tinatati*. Cele trei natiuni
roaga pe Dumnezeu ca Ardealul sa ramaie 4 sub purtarea de grije
harnica §i milostiva a domniei tale *. Hotarlrile luate privesc mai
ales mijloacele financiare, hrana §i aprovizionarile cerute de domn
pentru oastea lui. « De§i tam e aca de pustiita §i stricata, cum o
vede maria to », totu§i u pentru ramtuierea patriei noastre In
unire cu creqtinatatea*, voteaza un impozit de 6 florini pe poarta,
Indoit de cat fusese pang acum. Trei florini se va da In termen
de 25 de zile §i restul peste 50 de zile. Nimeni, nici nobilii, nici
negustorii, nici Sarbii, nici domeniile principelui, afara de satele
arse in ra.'zboi, nu vor fi scutite, qpanii vor executa impozitul
retinand iobagii celor rai platnici (art. 3-4). Dupti aceea se va
da nutrei pentru oaste, cate 8 bani %e de Mina de grail §i 8 de
ovaz de fiecare poarta. Vitele sa fie rechizi %ionate dupa anume
prej. Singuri Secuii, pe cari domnul voia sa-i coltige de partea
lui, sant scuti %i §i dieta observa: u Am in§tiintat pe maria to ca
ovazul cre§te la Secui, dar cum va fi voia mariei tale, ne vom
supune *. Dieta cere Insa ca domnul sa nu renunte la vechiul
impozit, u frigerea boului *, pentru domnie nouti, and Secuii
trebue sa dea principelui, un bou din 6. Sant scutite de aprovizio-
narea o§tirii oraqele Cluj, Aiud, §i Turda, u care sant in drumul
mare al tarii i (art. 1. §i 2). In schimbul acestor contributii, dieta
cere domnului sa depuie juramant pentru pastrarea privilegiilor
(art. 20), <( sa ne tie pe not §i tare. In toate privilegiile, libertatile,
legile i scrisorile vechi ceea ce Mihai admite, anuland numai
toate donatiile Monte de Sigismund Bathory (art. 1.4). Secuilor
li se confirms prin diet& vechile privilegii rapite de principii ar-
deleni (art. 2). Grija nobilimii era mai ales pastrarea proprietatilor
§i a iobagilor, deaceea dieta cere insistent ca mo§iile confiscate
dela nobili sa se testitue (art. 8), far mo§iile celor clizuti In lupta

') Monumenta comitialia regni Transylvaniae, IV, p. 429-437.

www.dacoromanica.ro
166 MIHAI VITEAZUL

sa se lase urmasilor (art. 9). Se precizeaza ca tistii administraiei


domnesti luasera dela nobili mogiile Bolia si Manarade (art. 12).
Se constata ca iobagii nu vor sa mai asculte de stapani si fac
multe rascoale. Domnul e rugat 4 sa vesteasca ca toii iobagii sa
asculte $i de acum inainte de domnii lor, ca mai Inainte jai sa le
fie supusi, asa twat darea mariei tale $i aprovizionarea o§tirii
s'o putem aduna *. Iobagii fugiti fa fie readusi §i pedepsiti, sa nu
fie rqinuti nici in ostire, nici in orase, nici in Secuime, fie cal sant
roman, sari sau unguri (art. 6, 10, 13, 17). Pentru unii nemesi
fugiti se cere ertare dela domn (art. 16), insa in genere cei ne-
supusi sau pradalnici vor fi pedepsiti (art. 11, 15). Se cer apoi
masuri impotriva incartiruirii soldatilor in casele nobililor, a acelor
can prada In mahalale i iau rechizitii fill plata, a postelor dom-
nesti ce iau cai sau carele oamenilor (art. 7, 18, 19).
Pests tot se vede grija ca noua stapanire sa nu insemne cumva
o primejduire a intereselor materiale a claselor privilegiate din
Ardeal.
A doua dieta din Brasov (Martie 1600) 1), voteaza o noua
contributie generals a Intregului Ardeal de 4 florini pe poarta.
Se hotaraste oprirea exportului graului ardelean, cu exceptie
pentru Tara Romaneasca si Ungaria imperials (art. 4). Dieta
hotaraste din nou, fats de plangerea generals a nobilimii, sa se
porunceasca cu strasnicie ca toti iobagii sa fie supusi, as asculte
de stapani ci ea nu fuga de pe mosiile lor, sub pedeapsa cu
moarte (art. 5).
Cele mai interesante hotariri sant insa cele luate de dieta din
Alba-Iulia, In Iu lie 1600 2), card Mihai incearca o eerie de ref orme
sociale, pe cand anarhia militara din Ardeal era In crestere 2).
Cele trei stari roaga §i acum pe Dumnezeu < sä binecuvanteze
pe smaria to pentru pornirea buna i sentimente milostive faa
de noi, sit dea putere si sprijin mariei tale ca sa fim mereu in pace
gi sa ramanem sub carmuirea mariei tale *. Un nou impozit de
6 florini platibil in doua rate la distal* de 20 de zile e pus asupra
arii (art. 1), scutindu-se mosiile pradate (art. 16), nu lima do-

1) Originalul hotArtrilor cu semnatura lui Mihai Viteazul, 4n Arhivele


Statului din Cluj, (15 Martie 1600), comunicat de d. fit. Metes.
9 Mon. Comit. Trans., IV, p. 521-29.
9 Vezi mai jos p. 174-175.

www.dacoromanica.ro
ARDEALUL SUB CARMIJIREA LUX MIHAI VITEAZUL 167

meniile printalui si ale cetatilor (art. 22). Nobilimea va fi gata


In arme pentru lupta (art. 2), ca $i noii proprietari Improprietariti
de Mihai (art. 1.3) si Sarbii din Ardeal (art. 17). Masuri tot mai
severe se iau Impotriva abuzurilor ostenilor cari prada In bande
In tot Ardealul, Impreuna si cu unii nobili (art, 4, 6, 7f 10). Se
cere ca si capitanii roman sa fie supusi jurisdictiei Orli (art. 26).
Cele mai importante preocupari ale dietii privesc pe iobagi, se
repeta hotarlrile dela Brasov ca ei sa fie supusi si sa nu poata
fugi; cei fugiti sa fie adusi Inapoi, observiindu-se ca multi din ei
se pun sub protectia boierilor munteni (art. 3, 11, 1.2). Dar pentru
prima oath in istoria Ardealului se iau, la cererea domnului,milsuri
pentru imbuncitiltirea stiirii tliranilor romdni. Nu numai pedepse
pentru nobilii can vor maltrata sau vor omorl pe iobagi (art. 15),
dar se is masura, ca, asa cum 4 poftesti maria to stapanul nostru...
satele unguresti si sasesti sa Ingaduie pasunat liber In locurile si
In hotarul necultivat satelor romanesti ce sant hotarnice cu ele. , .
Cu toate ca plata darii ar suporta-o In chip egal c Nobilii de-
clara ca aceasta masura dictata de domn a dat nastere la abuzuri,
li s'au pascut semanaturile $i fanetele, s'au ars aracii dela vii $i
Imprejurimile. « Totusi, pentru cinstirea cererii mariei tale... ho-
-WW1 ca toate satele din comitate, atat unguresti, cat si sasesti,
sa dea .satului romanese, precum si satele romanesti altorsate
romanesti pasunat liber cailor, boilor, juncilor $i porcilor, afara
de of c (Asemenea si In tinutul sasese) (art. 23). Pe langa acest
important articol, se mai adauga 4 cealalta dorinta a mariei tale,
ca persoanele preotilor roman fa nu fie silite la munca cea de
obste # (adica sa fie privilegiati $i sa nu fie dui la munca In randul
iobagilor). Dieta hotaraste: 4 Si In aceasta privinta am cinstit si
am Implinit dorinta mariei tale, ca preoldi roman sa fie scutiti
pretutindeni de astfel de slujbe * (art. 24). Ninulne deci, ca un
fapt istoric intervencia in diet'd a lui Mihai Viteazul, ca roman,
pentru pranii fi preotii romiini din Ardeal.
Alt articol privitor la preotii roman prevede ca. satele In care
acestia ar fi gasiti recasatoriti sa fie amendate en 200 de florini
cu prilejul vizitatiei vladicai dela Alba-Iulia $i spanii vor avea
grije de aceste amende (art. 31). Celelalte articole privesc cores-
pondenta oficiala romaneasca, de care am vorbit (art.- 20), con -
fiscari de mosii dela nobili Monte de noua carmuire, pentru can
se cere Inapoierea (art. 27, 28) $i se mentioneaza In special ca

www.dacoromanica.ro
168 MIETAI VITEAZUL

*In timpul and eram cu domnii boieri In Moldova (adica cu


prilejul cuceririi Moldovei de Mihai), boierii roman au flout plan-
geri mincinoase asupra nemecilor §i pe temeiul for au pus mane,
pe motile lor. ...Ne ruga.'m de maria to sa porunceasca domnilor
boieri sa nu se amestece in astfel de lucruri... sa nu ne turbure
pe not In apezamintele noastre* (art. 8). Acest articol desvaluie
o Intreaga §tare de lucruri, Incercarea boierilor munteni de a pune
mana pe mo§iile nobililor unguri din Ardeal.
In sfarpit, dieta oprepte exportul de vite (art. 21) pi cere dom-
nului o noua organizare a vamilor Ardealului (art. 25), de cari,
bine Inte les, nobilii vor fi scutiti (art. 29). Masura luate. de Mihai
de a numi voevozi ai Tiganilor din Ardeal e anulata de dieta
(art. 30) pe temeiul unei hotarIri mai vechi care deshin-tase aceasta
demnitate tiganeasca. Hotarkile acestei diete arata pe de o parte
Inceputul opozitiei nobilimii, pe de alta Incercarea domnului,
sfioasa deocamdata, de a schimba ceva din oranduirile seculare
ce apasau asupra Romanilor. Poate, data stapanirea lui s'ar fi
prelungit, ea ar fi luat forme mai precise. In scrisoarea lui
Mihai &Are ducele Toscanei gasim aceasta fraza semnificativa:
Vedeam nestatornicia §i fatarnicia Ardelenilor (nobili), clici nu
erau inca intarite afezamintele provinciei §i dupmanii 'Andean din
toate parile *1).
Proprietatea pi clasele sociale. Nu trebue Inca se' credem ea,
data din simpatie pentru Romani Mihai era impins sa Med ceva
pentru soarta lor, el s'ar fi gandit sa carmuiasca Ardealul cu Ro-
manii ardeleni. Taranimea nu era pe atunci nicaieri o 'Altura, pe
care sa se sprijine o carmuire politica pi nici nu reprezenta o pu-
tere economics. De aceia Mihai a carmuit Ardealul pi cu boieri
din Tara Romaneasca, dar s'a sprijinit mai ales pe nobilimea
maghiara, pe mole sasecti §i pe Secui, elemente politice repre-
zentand pi puterea economics din tail. Mihai a pastrat deci
vechile privilegii de proprietate pi' de scutire ale celor trei natiuni
din Ardeal. El Insupi avea la Indemana domeniile coroanei din
Ardeal, In stapilnirea carora a intrat imediat 2). In al doilea rand,
printr'un decret ratificat de dieta, domnul roman anuleaza toate
daniile de mopil ale lui Sigismund Bathory, s prin dreptul de

1) Luptele lui Maui Viteazul, ed. Asociatiei, p. 31.


2) Hotararile dietelor, citate mai sus. p. 166-7.

www.dacoromanica.ro
ARDEALUL SUB CARMUIREA LUI MIHAI VITEAZUL 169

rAzboi (jus », aca ca un numar Insemnat de mosii raman


la dispozitia lui, din care Mihai poate ci el se.. dea credinciogilor
eat. Observe.m. Ina ca acest drept, la care se adauga cel de a
confirma vechile proprietati, 11 exercith mai ales In favoarea no-
bilimii, ardelene, pe care cauta s'o ca§tige in acest chip, chemend
chiar Inapoi cu fagaduieli pe nobilii fugiti peste granite: 2). Ne-
numarate sant confirmarile ci daniile de mosii ale lui Mihai pentru
nobilii unguri din Ardeal In toate comitatele 3). Interesanta este
in aceasta privinta dania acordata lui Matei Perusith, care-i slujise
In Tara Romaneasca, la Braila ci mai ales 4( In memorabila lupta
din stramtoarea Calugarenilor, in Ora noastra transalpine, cu
otile lui Sinan pap » 4). Fabio Genga, un italian fost slujitor al
Batorectilor, primecte in dar dela Mihai 17 mosii In Hunedoara,
confiscate dela nicte nobili 5). De asemenea oracele sase§ti ci cele-
lalte orarie din Ardeal capatara dela Mihai confirmarea privilegiilor
lor, avem privilegiile lui Mihai pentru oracele Brasov, Bistrita,
Cluj, Sibiu ci Targu-Mure§ 6). In privilegiul pentru Brarloveni,
Mihai scrie 4 dorind not sa pastram pe toti supu§ii noctri in drep-
tele for prerogative ci libertati si sä silim pe to i sa le respecte
in chip inviolabil... » 7), ceea ce inseamna pastrarea tuturor drep-
turilor privilegiatilor.
Secuii se bucurara de grija deosebita a lui Mihai, ei alcatuiau
o Varanime organizata militarefte, pe care se bizuia domnul Inca
dela intrarea lui in Ardeal.. De aceia privilegiile for inlaturate
sub Bathorecti au fost Innoite de Mihai, care amintecte In diploma
lui de oranduirile regelui Matei Corvin ci le reds dreptul de au-
tonomie, scutire de impozite, organizare militara deosebita, sta-
panirea panattntului cu drept de moctenire 8). Dintre toi acei cari

1) Szadeczky, o. c., p. 321.


9 Veress, Documente, VI, p. 129-30.
3) Szadeczky, o, c., p. 321, 325 §i Veress, o. c., V, p. 272, 283, 288-9,
295-8, etc.
4) Szadeczky, o. c., p. 338-9.
5) Veress, o. c., VI, p. 3.
5) Veress, o. c., V, p. 286-8 §i VI, p. 14 §i 58-9, Ilurmuzaki, Docu-
mente, XVI-1, p. 755, Szadeczky, o. c., p. 326-7.
7) Szadeczky, o. c., p. 326.
9 Ibidem, p. 313-15 §i Veress, o. c., V, p. 368-9 §i VI, p. 46-50, Anuarul
Inst. de 1st. Nat., Cluj, III, p. 544-5.

www.dacoromanica.ro
170 MIHAI VITEAZUL

s'au bucurat de darnicia domnului roman, singurii cari n'au raspunii


cu batjocura, cruzime ci tradare au foot acecti tarani secui; pang.
in ultima clips, dupe infrangerea dela Mills lau, an ramas in arme
neclintiti alaturi de domn.
Dacii Mihai intelegea sa intareasca vechea organizare a starilor
sociale ardelene, boierii romani din Tara Romaneasca nu vedeau
lucrurile la fel. Am vazut cum ei an silit pe domnul for sit nu dea
Cara cucerita de dansul imparatului, pentruca vazusera ca Ora
for era deschisa 1i nesigura, pe cand Ardealul era o cetate in care
agezarile §i moqiile puteau fi aparate. De sigur,' cu stravechea for
sete de pa'mant, mo§teriita dela stramo§i, nu se putea ca Stavin-
gatorii sa nu incerce sa traga fobs din aceasta izbanda ; fobs
pentru ei insenana mosii. De aceea, vedem pe boierii romani desca-
lecand in Ardeal, alcatuind acolo un sfat domnesc, luand in mans
capitaniile cetatilor. Cu prilejul cuceririi Moldovei, pails° pe ne-
mecii ardeleni §i pun maim pe o parte din mo§iile lor, cum se
vede din interesanta plangere a dietei din Alba-Iulia. Vor fi foot
multe acte de proprietate ale boierilor munteni in Ardeal, dar
.ele an pierit °data cu Mihai. Totu§i avem, de pilda dania dome-
niului Jeciu, fort al lui Sigismund Bathory, daruit de domn ar-
maplui Sava 1). Banul Mihalcea primi in dar Uioara qi alta boieri
furl de asemenea improprietariti in Ardeal. Fostele domenii ale
arhiducesei Maria Christerna furs impartite de Mihai aceluiaci
Mihalcea ci lui Stoica postelnicul 2). Episcopul Napragyi spunea
mai tarziu ca Mihai 4 a distribuit Romanilor dela curtea lui,
mogii mari, cetati Ii castele * in Ardeal 3). Solii imperiali scriau
ca aceasta e pricina pentru care boierii sfatuiesc pe Mihai sit nu dea
Ora imparatului 4). De aceea nu e de mirare ca unii din sfetnicii lui
Mihai 11 sfatuiau sa taie toata nobilimea maghiara adunata in
diets, sa le is mashie $i vitele. Cronicarul ungur Szamoskozy
invinue§te pe Mihai ca voia 4 sa starpeasca pe nemecii din Ardeal,
ca sa glade numai Romanii §i Sarbii * 5). Cronicarul ctie ca sfatul
venea dela boieri, In primul rand dela banul Mihalcea c1 ca < toti
ceilalti boieri 1-au indemnat sa fad( acest lucru *. Singur Radu
Hurmuzakir Documente, XII, p. 528-9.
5) Ibidem, p. 618-19 §i 779.
3) Ibidem, IVI, p. 287.
5) Ibidem, XII, p. 619.
6) Craciun, Cronicarul SaamoskOzy, p. 119, 127.

www.dacoromanica.ro
ARDEALUL SUB CARMUIREA LUI MIHAI VITEAZUL 171

Buzescu « Impotriva tuturor boierilor (intealta versiune §i Stoi-


chica din Stramba) sfatue§te pe domn sa nu file& a§a. ceva. Epis-
copul catolic Napragyi indemna §i el pe domn, din ura pentru
calvini, sa-i taie, Insa au intervenit nuntiul Malaspina §i mitro-
politul Dionisie Rally §i astfel au scapat neme§ii de primejdia
ce-i pa§teal). Pentru nobilimea ardeleana amenintarea cea mai
grea nu venea dela Romanii ardeleni, can nu erau un element
politic, ci din partea boierilor de peste munti, cari se sileau sa
le is locul §i averile.
Cat prive§te taranimea romaneasca din Ardeal, ea a fost aju-
tata de Mihai, dar nu i-a dat o prea mare importanta, cum nisi
nu putea sa aiba pe atunci.' Se zice ca inainte de cucerirea Ardea-
lului, domnul roman ar fi trimis In ascuns calugari §i preoti din
Cara. peste munti In satele romane§ti, (land de !Aire de sosirea
sa §i sfatuindu-le sa se scoale asupra nobililor 2). `Fapt este a
trecerea muntilor de Care un domn roman a aprins o mare na-
dejde In sufletele chinuite ale iobagilor §i a fost semnalul unei
rascoale tarane§ti: Cronicarul ungur Szamoskozy scrie: « Vestea
luptei nenorocite (dela elimber) a strabatut repede In toata tara,
neamul Romanilor ce locue§te In satele Ardealului a facut o conspi-
ratie §i s'a unit cu conationalii lor veniti de dincolo §i s'au ridicat
In toate partile. Intemeiati pe increderea ce le-o da un principe
din neamul lor. navaleau In casele nobililor, pradau mo§iile
lor, ucideitu pe fugari ci faceau tot felul de fapte Ingrozitoare,
neauzite §i nemai vazute. Astfel au pierit Francisc Teke din co-
mitatul Turdei §i Ladislau Boronkay §i alti multi barbati nobili
§i insemnati Orin mintea lor lucea Inca nelamurit, instinctiv,
gandul unei solidaritati de neam cu cei ce veneau cuceritori de
dincolo. Dar Mihai n'a vrut §i n'a putut sa-ilibereze, nu era de
afteptat a§a ceva pentru vremea lui. De aceea rascoala iobagilor
a fost reprimatal§i un agent imperial putea spune: a Daca nu sant
multumiti de dansul Romanii ce locuesc in Ardeal, judece oricine,
cum poate fi cu ceilaliri *4). Daca nu 1-au iubit ai lui, cum puteau
sa-1 iubeasca ceilaltd?

1) Ibidem,of p. 138.
2) Szamoskozy, in Mon. Hung. hist. scriptores, XXVIII, p. 344.
.) Ibidem, p. 343..
4) Hurmuzaki, Documents, XII, p. 740.

www.dacoromanica.ro
172 MIIIAI VITICAZUL

Politica linanciara. Dietele ardelene votasera la cererea lui


Mihai impozite foarte grele asupra tuturor claselor sociale ei de
trei on In acelaei an aprobasera impozite a caror total se ridica
la 16 florini de cap de familie, pe and Inainte nu se platea decat
3 florini pe an1). Cronicile saseeti socotesc acest impozit u nemai-
auzit * 2) nobilii se plang ca impozitul va aduce Cara la dispe-
rare 3). Cand Mihai convoaca la sfareitul lui August 1.600 a patra
oars dieta In timp de un an, de sigur pentru un nou impozit,
nobilii se rascoala si chiama pe Basta In Ardeal. Aceasta a fost
adevarata pricing a pierderii Ardealului de &Are Mihai ¢i nu
vre un un motiv de ura naionala.
`Ardealul era o tara saraca dupa cinci ani de razboi neincetat
cu Turcii, pe de alts parte Mihai avea nevoie urgenta de bani
pentru oastea lui de mercenari, care costa foarte stump. Tara
Romaneasca nu mai putea da nimic, Ardealul trebuia acum s'o
lntretie i pe aceasta. Ceea ce era mult mai gray, Imparatul ca
sa exercite o presiune asupra domnului roman pentru cedarea
Ardealului, 4i Man pensia pentru oastea de mereenari i toate
soliile lui Mihai la Praga sant pline de cereri disperate de bani 4),
Este sigur ca impozitele uriaee votate de_ dietele ardelene sub
Mihai au camas In mare parte pe hartie, caci altf el n'ar fi ramas
oetirea neplatita, cum a fost de fapt dupa. §elimber. Abia sosit in
Ardeal, Mihai e silit sa Inceapa un sistem de Imprumuturi dela
orate, un fel de impozit deghizat. Astfel la 4 Noemvrie 1599 cere
Imprumut 6000 de florini oracului Cluj, la 14, 1.000 de florini
oraeului Targu-Mures, apoi alts mie dela Oraetie ci tot atata la
Bistrita, 10.000 .la Sibiu b). Cheltuiala de drum a solilor trimiei
la Praga (1000 florini) era ei ea In socoteala oraeului Cluj 6). Pe
langa aceasta, se cer zilnic de domn tot felul de rechizitii, pro-
vizii, lemne, postav, carute, yin, ceapa, ovaz pentru cai si firecte
arme, tot oracelor 7). La sosirea sa In Alba-Iulia Mihai e nevoit
1) Vezi mai sus p. 165-166, hotAririle dietelor.
3) Simon Massa, In Quellen, V, p. 290.
9 Mon. Comit. Trans., IV, p. 505.
4) Vezi mai jos, capitolul XV.
3) Veress, o. c., V, p. 271, 281 si Hurmuzaki, Documente, p. 485-6 si 734.
4) $t. Metes,Domni fi boieri romdni la Cluj, Cluj, 1935, p. 8 (9 Noem-
vrie 1599).
7) Hurmuzaki, Documents, XII, p. 494, 503, 505, 543, 557-8 si XV-1,
p. 749 si 668, Z. Bals, In .Revista Arhivelor, I, p. 226.

www.dacoromanica.ro
ARDEALUL SUB CIRMUIREA LUI MIHAI VITEAZUL 173

sa ceara primariei din Cluj papa qi 4 un val de pang de bumbac


pentru sotia lui Mihai Voda, spre ali face din ea saltea ili perna *1).
La curtea din Alba-Iulia se face In pripa o noua socoteala a por-
tilor, pentru stabilirea impozitelor din tot Ardealul 2).
De mare Insemnatate pentru studiul finantelor Ardealalui sub
Mihai sant catastifele vistieriei domne§ti din Alba-Iulia, sense
romaneqte de vistiernicul Dumitru 8). Primul catastif din 11.
Noemvrie 1.599 are birurile judetelor, 1.4.424 de por %i, deosebit
Sa§ii cu 20.000 taleri, vamile: la Bran, la Bra§ov, la Sibiu, dijma
crdiasca pentru iobagi, platita de nemeqi (15.468 taleri), impozitele
popilor sa§i, minele de argint kti de our la Zlatna, inchiriate italia-
nului Moralto, ocnele de sane In numar de opt, harmifedurile pe
negoa %e (tricesime, 130) In numar de 20. Acestea erau veniturile
prezumate de Mihai la sosirea sa In Ardeal. Al doilea catastif,
fara data, arata un total efectif la venituri de 95.653 de taleri,
In care intra veniturile comitatelor §i ale ora§elor (Sibiul lid Braqovul
Impreuna 27.000 de taleri, mai bine de un sfert din total) §i su-
mele ridicate deosebit in tinuturi de boierii Stoica vistier, Mihai
camara§ul, Sava arma§ul, Gheorghe Rat. Intreaga suma trece la
cheltuieli pentru plata lefegiilor (95.653 taleri). In acest catastif
de cheltuieli gasim In dreptul fiecarei trupe suma platita pe o
lung, uneori pe doua, §i sumele u ce au fost ramas lipsa * qi ce
« au ramas *, adica soldele neplatite. Deosebit sant platiti ste-
garii, satargii, croitorul §i Marco vraci (medic), apoi « cheltuieli
marunte pe treaba lu voevod *. 0§tirea ce se ridica dupa aceasta
socoteala la 13.281 de oameni, Inghitea suma colosala de 100.000
de taleri cu solda ei pe o lung (unele corpuri pe doua luni), ra-
manand Inca unele sume neplatite 4).
In aceste conditiuni catastrofa era aproape. Lipsit de spri
jinul financiar al Imparatului, Mihai a fost silit sa stoarca toate
veniturile cu putinta din Ardeal, care Insa nu putea da atat cat
avea nevoie. Lipsa de bani a dus la disolvarea armatei de mer-
cenari gi la rascoala nobilimii qi a Saqilor, can nu mai puteau plati.

1) St. Meteq, o. c., p. 16-17. .


') Mon. comit. Trans., IV, p.-437 §i Hurmuzaki, Documente, XII, p. 976.
3) N. Iorga, Documente mud relative la Petre $chiopul gi Mihai Viteazul,
In Acad. Rom. Mem. 1st., ser. II, XX (1899), p. 30-35.
4) Stoica postelnicul declara In Martie 1600 ca oastea lul Mihai costa
98.000 de taleri pe luna (Hurmuzaki,. Documente, XII, p. 756).

www.dacoromanica.ro
174 MIHAI VITEAZUL

Armata. Dupa catastiful pomenit, ofitirea lui Mihai in Ardeal


era compusa din diferite corpuri: Cazacii calari cu patru aped"
tenii, in numar de 2917, calarimea ungureasca sub G. Mako,
916 oameni. Ace§ti 4000 de oameni formau samburele o§tirii,
mercenarii Inarmati cu arme de foc, cifra care n'a variat dela
1597. Urmeaza apoi haiducii balcanici, Sarbii calari, 1648 de
oameni sub capitanii Necula i Petcu, plus be§lii sarbi ai lui Deli
Marcu raguzanul, 40 de oameni, Sarbii din Banat cu Ivan Bran-
covici, 120 de oameni, iar mercenarii moldoveni calari erau 1452.
sub §efii Marzea, capitanul Anghelache §i Lupul hotnogul. Totalul
cavaleriei era de 7053. Pedestrimea sau drabantii era compusa
din 6228 de oameni §i anume: 200 de Unguri sub Ferentz Tury,
restul probabil Romani §i Sarbi, sub Radul capitanul, Nedelcu,
Dumitru hotnogul, Jivco Ro§ul, Jivco Negrul, Miclau§ ci Mirda
Ianog (plus 18 Cazaci).
Aceasta era oastea cu care a cucerit Mihai Moldova, adau-
gandu-se contingentele neplatite ale nobililor qi ale Secuilor, dar
plata ei intampina man greutati de and imparatul nu mai tri-
mitea pensia. Chiar in Martie 1600 se afla ca Mihai ramasese
dator cu solda o§tirii pe 5 luni §i de aceea in tot Ardealul sant
strigate de indignare1).` In Ianuarie 1600, Cazacii rechemati in
patrie de regele Poloniei, bleep sa dezerteze §i sit piece peste gra-
nita. Dupa. cucerirea Moldovei disolvarea armatei lui Mihai inain-
teaza cu paqi repezi: se dau ordine severe pentru oprirea Caza-
cilor, cari incearca sa piece cu forts", ostatiii neplatiti par'asesc
steagurile, formand bande ce ratacesc pradand satele i orafiele 2);
Anarhia era la culme in Ardeal, chiar rogii adurli din Tara Ro-
maneasca fusesera liberati Inca din Mai ci pradau tinutul Bra-
qovului5) ; tot atunci 1500 de Moldoveni, 3000 de Sarbi qi 1000
de Cazaci parasira pe Mihai, fiind neplatiti de 4 luni 4). Dieta
inspaimantata cere masuri severe impotriva bandelor de mer-
cenari neplatiti cari se raspandesc pe tot cuprinsul tarii5). Rascoale
militare impotriva domnului izbucnira pe alocuri 6). Era limpede

1) Mon. Comit. Trans., IV, p. 505.


1) Hurmuzaki, Documente, XII, pd 938-9, 948, 963.
3) Simon Mass, In Quellen, V, p. .288.
4) Hurmuzaki, Documents, XII, p. 741.
2) Vezi mai sus, p. 166-7, hotarArile dietelor.
) Hurmuzaki, Documents, XII, p. 838-9.

www.dacoromanica.ro
ARDEALUL SUB CARMUIREA LUI MIHAI VITEAZUL 175

ca oastea lui Mihai se topes vazand cu ochii din lipsa de bath


§i lupta lui cu Basta la Miraslau a dat-o cu resturi nedisciplinate
ci neplatite, In aceste conditiuni nu se putea aqtepta la o izbanda.
Hartuit de nevoia de bani, parasit de sprijinul militar, domnul
roman n'a putut sa dea o organizare militara Ardealului In timpul
scurtei lui stapaniri.'
Totuci unele masuri arata o Intelegere patrunzatoare a nevoilor
militare pentru apararea Ardealului. Aceasta Cara avea cetati,
spre deosebire de Tara Romaneasca §i Mihai a pus In primul rand
mana pe aceste puncte strategice, nelasandu-le In stapanirea no-
bilimii ardelene, Astfel a numit capitanii lui din Tara Roma-
neasca la Chioara, Gherla, Fagara§ i aiurea 1). Oastea ungureasca
a dus-o Intai In Tara Romaneasca, mai tarziu In Moldova §i a
lasat-o acolo, iar cetatile ardelene erau pazite de o§teni din Tara
Roman.easca.kAgentul imperial Paolo Giorgio observa ca domnul
a pus garnizoana romaneasca in cetatea Devei §i face la fel In
celelalte cetati, « pentruca nu se Increde In Unguri , 2). La fel
scrie ci nuntiul Malaspina ca imediat dupa. cucerirea Ardealului
Mihai a trimis toata octirea ardeleana In Tara Romaneasca gi
a chemat pe Valahii de acolo In Ardeal, a§ezandu-i In garnizoane,
In locuri intarite ci In cetati *3).
Aceasta organizare militara cuminte nu putu fi Implinita din
pricina destramarii armatei de mercenari ci a timpului scurt al
stapanirii sale In Ardeal.
Politica bisericeasca. Inlaturarea cardinalului din fruntea Ar-
dealului fusese primita cu bucurie de luterani ci de calvini, insa
legaturile lui Mihai cu Imparatul §i cu liga crefitina nu-i Ingaduiau
sa loveasca In catolici. Dimpotriva, domnul is ca sfetnic intim
pe episcopul catolic de Alba-Iulia, Napragyi, care Insa a tesut
cele mai murdare intrigi Impotriva lui. In tratativele lui Mihai cu
Imparatul se vad intentiile domnului In privinta religiilor din Ar-
deal, domnul roman va recunoacte numai trei religii: ortodoxa,
catolica ci luterana, excluzand In special pe cea calving 4).
In raspunsul Imparatului la solia lui Mihai, tradus pentru
dansul In romaneqte, citim:« Eu imparatul, rog pe domnia to

1) Vezi mai sus, r. 162.


') Hurmuzaki, Documente, 111-1, p. 351.
2) Veress, o. c., V, p. 306.
4) Ibidem, XII, p. 700.

www.dacoromanica.ro
176 MIRAI VITEAZUL

ea nu Iasi In acel loc multi credinciosi, numai sa lagi trei, Greci


(ortodoxi) gi Franci (catolici) gi Lotreni, numai sa gonesti calvinli
giarianii gi sa le ei biserica, 55. o dai undo yeti vrea domnia to *1).
La Alba-Iulia se §tia ca Mihai a mers 15 zile In biserica ortodoxa
romaneasca de acolo $i 15 zile la cea catolica i ca a confiscat
60 de sate ale calvinilor dandu-le bisericii catolice 2). Lui Francis°
Banfy Mihai Ii poruncea sa alunge preotul eretic dela Mako, In-
loeuindu-1 printr'un iezuit 3). De asemenea domnul roman a luat
masuri de aparare pentru pastorii luterani sari, asigurandu-le prin
privilegii veniturile lor, interzicand Oranilor sa - §i stranga granele,
pans nu vor plati decima cuvenita bisericii luterane 4). In schimb,
la sfatul lui Napragyi, Mihai porunci Inchiderea bisericilor ariene
(unitariste) din Ardeal 3). Un nobil din Satmar, Toma Kendi,
scria despre Mihai ca « nu vrea cn nici un prel sa mai Ingaduie
In -tug credinta ariana, calvinista sau iudaica, ci vrea sa-i star-
peasca pans la until »6). Aceste masuri loveau mai ales nobilimea
maghiara calvinista, In ceea ce priveste pe evrei, sentimentele
lui Mihai se vad si din cronica oficiala, care vorbeste de uciderea
creditorilor domnului la Bucuresti, In 1594, « de asemenea Vale
pe toti evreii, cari dupa obiceiul lor, Intotdeauna se purtau ca
niste tradatori *7).
Grija lui Mihai a fost fireste indreptata mai ales spre biserica
ortodoxa §i astfel a lasat Insemnate asezaminte pentru Romanii
ardeleni.
In tratatul din 1595 Incheiat de Mihai on Sigismund se pre-
vedea ca toate bisericele romanesti din Ardeal sant supuse mi-
tropoliei din Targoviste6), care astfel exercita un control si o
protectie asupra bisericii romane din Ardeal. Mai tarziu, and la
30 Decemvrie 1596 Mihai viziteaza pe Sigismund la Alba-Iulia,

1) Iorga, Documente noud dela Petre sSchiopul i Mihai V iteazul, In Acad.


Rom., ist. ser. II, tom. XX, p. 24.
') Veress, o. c., VI, p. 76.
') Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 388 si Veress, o. c., V, p. 345-6.
Szadeczky, o. c., p. 354 (3 August 1600).
4)
6) Craciun, Cronicarul Szamoskizy, p. 129-130.
9 Virginia Vasiliu, Miscellanea di picole notizie, In Diplomatarium tta-
licum, I, p. 240.
7) Walter, In Papiu, Tezaur, I, p. 13.
8) Hurmuzaki, Documente, III-1, p. 212.

www.dacoromanica.ro
ARDEALUL SUB CARMUIREA LUI MIRAI VITEAZUL 177

°Mine dela acesta voia sä ridice o bisericti romttneasca cu ma-


nastire In capitala Ardealului, lAnga cetate, pe deal, cu hramul
Sfintei Treimi 1). Petre Movila a cules In memoriile sale o legendii
despre fundarea acestei manastiri, artitand cum catolicii s'au
impotrivit, dar Dumnezeu printr'o minune a desvaluit vointa sa
§i cladirea a putut fi Inceputa 2). Calugarul Neofit In prefata la
poema lui Stavrinos despre vitejiile lui Mihai Viteazul spune ca
Mihai a cliidit In Ardeal « pe arid era crai acolo, o mAnastire
ortodola, care fiinIeazg pans azi (la 1.668), spre slava lui Dum-
nezeu ai pentru ve§nica pomenire a ctitorului ei §i mantuirea su-
fletului eau *8). Acolo a fost ingropat In 1.597 boierul Danciul din
Brtmcoveni trimis In solie la Alba-Iulia, unde $i -a gasit sfir§itul.
Doamna Stanca a Ingrijit pe socoteala ei de aceasta ingropare 4).
Tot acolo 0-au aflat odihna §i oasele domnului Moldovei, Aron
Voda, care dupti ce pierdu domnia, a murit in Ardeal 2). Mihai
rti-a Inzestrat mAnastirea cu mai multe sate din Ardeal, castelul
Buia ¢i satele ce tineau de el, daruite domnului muntean de Si-
gismund Bathory 6). Dupa cliderea lui Mihai, dumanii lui prad5.
manastirea: « In biserica mea, scrie domnul &Are ducele de Tos-
cana, pe care o cltidisem mai Inainte, au intrat §i au desgropat
oasele lui Aron Voda, care de atata timp era InmormAntat i ale
altor boieri de-ai mei §i le-au svarlit afara, a§a neomenie n'au
Mout nici paganii *7).
Cand Mihai ajunge stapan la Alba-Iulia, a§eaz'a scaunul epi-
scopal romttnesc In ,capitals, in manastirea lui, §i acolo a rilmas
papa la Inceputul veacului al XVIII-lea la unirea cu Roma.
Episcopi ai RomAnilor ardeleni fuseser5. i mai Inainte, la Vad,
ctitoria lui Stefan cel Mare §i la Geoagiu. La 1.571. Stefan Bathory

1) N. Iorga, ,Stefan cel Mare, Mihai Viteazul ,vi mitropolia Ardealului,


In Acad. Rom., Ist. ser. II, torn. XXVII, p. 10 si idem, Istoria bisericii, I,
222-3, *t. Metes, Istoria bisericii din Ardeal, ed. II, I, p. 174, Hurmuzakl,
Documents, IV-1, p. 287-8.
') Iorga, 4tefan cel Mare fi Mihai Viteazul, p. 12-17.
5) Legrand, Recueil de poemes, p. 21.
4) Iorga, Studii ;i Documents, V, p. 639 $i 292-3, St. Greceanu, Ge-
nealogii, II, p. 310-16.
5) Luptele lui Mihai Viteazul, p. 38.
5) t3t. Metes, o. c., p. 174.
7) Luptele lui Mihai Viteazul, 1. c.
12

www.dacoromanica.ro
178 MIHAI VITEAZUL

confirms pe Eftimie, sfintit de patriarhul stkrb Macarie de Ipek


ca episcop ortodox al tuturor Romani lor ardeleni i), la fel an fost
urmalii lui, Cristofor §i Ghenadie 2). Nu t)tim unde vor fi pastorit
aceqti episcopi, se pare ca steteau In anume manastiri, in .orice
caz nu li s'ar fi ingaduit sa stea la Alba-Iulia, unde, de altfel,
nu aveau nici biserica, nici manastire 8). Urma§ul lui Ghenadie
apare in acte ca loan de Prislop 4), avea deci re§ediqa la mana-
stirea Prislop sau Silva§, ctitoria doamnei Zamfira a lui Moise
Voda. Acel care a adus mitropolia romaneasca a Ardealului in
capitala a fost Mihai Viteazul i numai dupa aceia mitropolitul
semneaza, pentru prima oarg. « Ioan vladica of Belgrad *8). Si
Petre Movila marturisefite: a episcopia a mutat-o (Mihai) acolo
(la Alba-Iulia), caci mai inainte episcopii traiau In alt loc, acolo
este Oat azi cu ajutorul lui Dumnezeu Ili a atlezat pe eel dintai
episcop de Belgrad, Joan *8), iar Miron Costin spune gi el In cro-
nica lui: « (Mihai) an Mcut §i episcopie la scaunul domnilor de
Ardeal, la Belgrad * ), precum gi Constantin Brtincoveanu in
hrisovul sat' pentru episcopia Ardealului: « facuta de raposatul
Mihai Voda, pe vremea and au fost crai Intr'acea parte de loc * 8).
Faptul ca In Aprilie 1.600 mitropolitul Eftimie al Ungro-Vlahiei
sosecste la Alba-Iulia §i se da un mare banchet cu boieri in cinstea
lui 9), este poate In legatura cu mutarea scaunului episcopal ortodox
in capitala Ardealului. Aceasta este cu atit mai probabil, cu
cat tot in Aprilie gasim insemnate In socotelile Clujului darurile
trimise vladicai (episcopului ortodox), o cupg aurita « la dorinta
episcopului Dionisie (Rally) *, care de sigur a luat parte la cere-
monia Inscaunarii. Socotelile Clujului adaug: t Vladica ne-a des-

1) Iorga, .,Stefan cel Mare gi Mihai Viteazul, p. 30-31.


9 Ibidem, p. 8-9, Metes, o: c., I, p. 91-96.
9 Iorga, Istoria bisericii, I, p. 222.
4) Metes, o. c., I, p. 173 si Veress, o. c., IV, p. 230-1 (e numit, than Pris-
lopi, superintendentus ecclesiarum Valachicalium in Transilvania).
9 I. Lupas, Studii Istorice, p. 126-7.
9 Iorga, ,Pefan cel Mare gi Mihai Viteazul, p. 6.
7) Miron Costin, Opere complete, ed. V. A. Ureche, I, p. 444.
9 Iorga, Socotelile Sibiului, In Acad. Rom., ist., ser. II, torn. XXI, p.
289, asemenea pomelnicul mitropoliei din Alba Iulia fncepe cu than §i zice
de Mihai: acesta a Mcut Sf. Mitropolie a Belgradului a (Iorga, Studii gi
Documente, IV, p. 87.)
9 Hurmuzaki, Documente, XII, p. 826.

www.dacoromanica.ro
ARDEALUL SUB CARMUIREA LUI MIHAI VITEAZUL 179

pagubit cu 12 coi de catifea neagra..., din can jumatate an


fost daruiti iaragi vladicai *1). Darurile acestea rii prezenta mitro-
politului din Ttagovi§te In Ardeal, ne Ingaduie sa banuim a
atunci s'a facut mutarea solemna a scaunului episcopal ardelean.
Din stapanirea politica a lui Mihai In Ardeal n'a ramas decat un
Indemn pentru urma§i, dar rugaciunea catre Dumnezeu ridicata
In mijlocul tarii pentru Romanii ardeleni s'a pastrat tii a ramas
calauza pentru sufletul lor.
Alta fapta pentru biserica romaneasca a fost luarea dela Ru-
teni a scaunului episcopal al Maramuregului din Muncaci. Acolo,
de multe vreme, pastoreau Rutenii; episcopul Petroniu al Mun-
caciului se intalnerlste la Ia§i alaturi de Mihai Viteazul, dupa cu-
cerirea Moldovei 2), dar probabil era pribeag, deoarece Inca din
1597 Mihai trimesese din Tara Romaneasca cu voia principelui
ardelean pe Serghie egumenul dela Tismana gi-1 agezase episcop
tocmai In Maramureg la Muncaci ($ediul Eau era Ins In vechea
manastire Sf. Nicolae din Peri). Serghie fusese arhimandrit la
Sf. Munte, apoi on blagoslovenia patriarhului Ieremia, a fost
numit egumen la Tismana de Mihnea Turcitul: a §i sa nu-1 scoata
nimeni... §i nu 1-au scos nimeni, nici Stefan vod, nici Alexandru
vod, nici Mihai vod *. Mihai 11 nume§te episcop al Maramureplui gi
chiar dupa caderea eroului roman, Serghie ramane In scaun pang
la 1616, cand e silit sa place §i e Inlocuit iar cu un rutean. Ra-
tace§te prin Polonia §i Moldova §i In sfalit Alexandru Coconul
11 restabile§te, la 1626, In vechea lui demnitate de egumen al
Tismanei 2).
Aceasta tending de a trimete In Ardeal prelati din Tara Ro-
maneasea pare sa fie o politica hot'arita §i bine chibzuita a lui
Mihai. In adevar, chiar In manastirea din Alba Iulia furs adu§i
calugari din Muntenia §i Moldova 4). §i la vechea biserica Sf.
Nicolae din Scheii Bra§ovului, unde se vedea zugravit printre
ctitori ci chipul lui Mihai, el trimite Inca Inainte de cucerirea
Ardealului pe preotul Neagoslav din Targul de Floci, ca ajutor
1) *t. Mete§, Domni ci boieri romdni in Cluj, p. 12.
*) Vezi mai jos, p. 189.
') Stefulescu, Tismana, p. 303-4, Columna lui Traian, 1874, p. 378, Ct..
si N. Iorga, Istoria bisericii, 1, p. 227-8 si St. Mete§, Istoria bisericii rorndne:
In Ardeal, p. 181-2.
4) Hurmuzaki, Documents, IV-I, p. 287.

12

www.dacoromanica.ro
180 MIHAI VITEAZUL

al protopopului Bra§ovului, Mihai. Acest protopop a luat parte


la solia Bra§ovenilor cu judele Bases°, care a Intampinat pe Mihai
Viteazul in ora§, and venea cu oastea din Tara Romaneasca 1).
Cat prive§te pe preotul Neagoslav, 11 regasim dupa moartea
lui Mihai, scriind dania lui Nicolae Patra§cu catre biserica Sf.
Nicolae din Schei. In aceasta danie se spune: « De mult a avut
usardie §i obea§tanie (fagaduiala) parintele nostru, raposatul Mi-
hail Voevod Impreuna cu not catre sfanta besereca dein Scheai,
de langa cetatea Bra§ovului *2). Putem banui Ca acest Neagoslav
era un om de cask' al lui Mihai vocla, care, cum am vazut, se
tragea §i el din acela§i targ dunarean.
i prin satele ardelene a trimis Mihai preoti de-ai lui, umili
propagandi§ti ai luptei sale. Gheorghe Basta scria cu Ingrijorare
In Ianuarie 1600: « Aflu ca Valahul (Mihai) trimite preoii lui In
toate satele, la marginile larii locuite de neamul sau (habitati
dalla sua natione), ceea ce 1mi da de banuit *3). Am vazut, pe
de alta parte, a dieta ardeleana votase la cererea lui Mihai o
importanta masura, liberarea preotilor roman din iobagie §i ho-
-arise ca amenzile satelor romane§ti pentru faptele preotilor A'
fie Incasate prin vladica romanesc din Belgrad 4).
Ca §i In Tara Romaneasca, Mihai a fost In Ardeal, In scurta
lui domnie, un mare organizator al bisericii, ceea ce se potrive§te
cu spiritul sau adanc religios, a§a 'cum 11 cunoa§tem.

1) Cronica popii Vasile, In Quellen zur Geschichte der Stadt Brasso, V,


p. 3-4, Radu Tempea, Istoria bisericii Scheilor Brasovului, ed. St. Stinghe,
Brasov, 1899, p. 4-5, cf. ,Si St. Metes, Cronica popii Vasile din Scheii Bra-
foaului, In Drum Drept, I, 1913, p. 181-2.
') Papiu, Tezaur, I, p. 385-7.
3) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 626.
4) Pentru bisericile ridicate de Mihai In Ardeal, Metes, Istoria bisericii,
I, p. 179-181.

www.dacoromanica.ro
CUCERI REA MOLDOVEI

Cauzele euceririi Moldovei. Cucerirea Ardealului fusese o for


vitura pentru Zamoyski ce tindea la stapanirea principatelor si
a drumului spre Orient prin mijlocirea Bathoreqtilor Movile§tilor.
Ieremia Movila nu s'ar fi putut fined mentine in Moldova cat timp
adversarul politicii polone, partizan al Habsburgilor, staptmea in
Ardeal §i in Tara Romaneasca. Inca din 1597 Mihai propusese
lui Sigismund Bathory sa cucereasa Moldova impreuna 1) §i in
cursul anilor urmatori Ieremia s'a temut mereu de o navalire a
lui Mihai 2), pe care solii imperiali in Tara Romaneasca it tinura
insa in loc 8). La randul sau Ieremia pregatea prin Turci §i Poloni
inlocuirea lui Mihai cu fratele sau, Simion hatmanul 4). Dupg
cucerirea Ardealului de catre Mihai, teama lui Ieremia crescu
pentru a lovi in domnul dela Alba-Iulia, tinea la curtea lui pe
Sigismund Bathory ca o amenintare asupra tarii de peste munti.
Sigismund devenise, deodata, instrument polon i faea'duia su-
punerea Ardealului catre Polonia 3).` Se vede bine ca de o parte
era Polonia aliata cu Turcii i instrumentul for Ieremia, pe de
alta Mihai, pans atunci reprezentantul politicii Habsburgilor.
Lupta pentru Moldova era lupta intre imperialismul habsburgic,
doritor sa refaca alianta din 1594 a celor trei principate sub suze;
ranitatea ei si cel polon, care Msa nu voiau sa se infrunte fatiq 0).

It CrAciun, o. c., p. 109-10.


9 Hurmuzaki, Documente-Supliment, II-1, p. 427-8.
) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 333, 368-9.
) P. P. Panaitescu, o. c., p. 86-9.
) Hurmuzaki, Documente- Supliment, 11-1, p. 591, Papiu, Tezaur, I, p. 259.
) Cf. scrisoarea lui Sigismund III cAtre Mihai In Aprilie 1600: Nici Ie-
remia, nici Zamoyski n'au tesut intrigi Impotriva lui . Hurmuzaki, Documente-
Supliment, II-1, p. 591-3, plangerile lui Mihai, ibidem, p. 577-8 cti 583-4.

www.dacoromanica.ro
182 MIHAI VITEAZUL

Intre Mihai §i Ieremia se schimbasera, dupa luarea Ardealului,


solii prietenegti. Ieremia 11 felicitase pe Mihai: 4 Ai binevoit...
domnia ta, Belie Mihai domnului Moldovei, sa ne scrii... ca a fost
cu voia lui Dumnezeu ca am ajuns domn In aceasta Cara 1i ca te
bucuri maria ta pentru aceasta qi multume9ti lui Dumnezeu...
Dar ai binevoit sa scrii domnia ta catre noi, ca maria ta fiindu-ne
noua prieten, iubitor, ai fi vrut totuqi mai bine pentru noi, ca
aceea ce s'a intamplat s'a.' nu fi fost *, la care Mihai raspunde:
E adevarat ca mi noi aceasta n'am dorit-o, nici nu ne-am a9teptat
sit se Intimple, a9a cum s'a Intamplat. Dar pe semne Dumnezeu
a vrut ca sa fie a9a*. La sflIr9itul scrisorii Mihai roaga pe vecinul
sau: 4 sa nu te potrive9ti cuvintelor oamenilor, nici sä le dai ore-
dinta, ci Intotdeauna sa fim si sa locuim ca fratii In prietenie *1).
In scrisorile de justificare ale lui Mihai catre Rudolf II, cat
si catre regele Poloniei, ca sa explice cucerirea Moldovei 2),'` pe
Tanga Invinuirile aduse lui Ieremia ca a tinut la el pe Sigismund
Bathory, ca a uneltit la Turci lnlocuirea lui cu Simion Movila,
11 mai acuza 9i de o Incercare de otravire, 4 a uneltit i Impotriva
sanatalli mele cu toate relele qi mijloace aproape pafane9ti, tri-
mitAnd sa ma omoare, cu otrava sau prin tradare * 3). Aci adauga
Mihai una din frazele lui caracteristice, ca o fulgerare cu luciul
sabiei: « Am fost nevoit sa Intrebuintez fats de el mijloacele pe
care le intrebuinteaza un o9tean, aparand gloria i sanatatea mea *4).
Dar Mihai a cucerit Moldova nu numai din pricina du9maniei
lui Ieremia, ci a avut doua %eluri deosebite (nu Insa vederi na-
tionale), Intili e lamurit acum, card cunoa9tem starea armatei lui
in Ardeal, ca a vrut sa dea prada $i hrana osta9ilor lui 1nfometati
si neplatiti. In al doilea rand, cucerirea Moldovei a fost o corn-
binatie diplomatica. Imparatul 1i retasese increderea, pentruca
Mihai nu voia sa-i cedeze Ardealul, domnul a vrut sa-1 sileasca
.s6-1 recunoasca necesar, lovind indirect In Poloni, rivalii Habsbur-

1) P. P. Panaitescu, o. c., p. 96-8.,


') Catre implrat: Veress, o. c., VI, p. 97-8, 106-7, Hurmuzaki, Do-
cumente, X11, p. 1279-80, dare arhiducele Matei, Veress, o. c., VI, p. 107-8,
comisarilor imperiali In Ardeal, Hurmuzaki, Documente, IV-1, p. 75-6,
catre regele Poloniei, ibidem, supliment, II-1, p. 600, N. lorga, Documente
noud dela Petre sS'chiopul ¢i Mihai Viteazul, p. 38-9.
.) Hurmuzaki, Documente- Supliment, II-1, p. 600-1 (21 Mai 160 0).
4) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
CUCERIREA MOLDOVEI 183

gilor, luandu-le Moldova $i refacand unirea dela 1594.' Fapt e


ins& ca cercurile dela curtea din Praga soviiiau $i se temeau de
un conflict cu Polonia, desi ar fi dorit sit aiba Moldova sub suze-
ranitatea lor. De aceea imperialii au vrut sa opreasca pe Mihai
sa treaca mun%ii1P Mihai a cucerit Moldova impotriva voin%ei
imparatului, socotind ca-i face un serviciu prin faptul implinit,
Ii mareste prestigiul i prin aceasta capatii o vaza asa de mare,
devine asa de necesar, incat nu va mai putea fi vorba de tura-
turarea lui din Ardeal.^
Supunerea Moldovei. In timpul luptei pentru cucerirea Ardea-
lului, Turcii facusera o incursiune pans la Bucuresti aducand un
pretendent anume Basarab, dar fusesera sili i sa se retraga a).
Mai tarziu, Mihai obinu insa dela sultan steag de domnie in
Tara Romaneasca pentru fiul sou $i solii turci se ivira in Ardeal
in timpul dietei dela Brasov 3).'Sultanul avertizase chiar pe regele
polon ca a trimis lui Mihai 1i fiului Ball steaguri pentru Ardeal
$i Tara Romaneasca, deci aceste sari sant sub ocrotirea lui 4).
Din aceasta parte Mihai era deocamdata asigurat.'
Cu toate somaOile regelui polon de a nu se atinge de Mol-
dova, care e sub protectia lui6),`Mihai care §tia ca Polonia nu era
In stare sa faca atunci o sforare militara 6), trece muntii din
Ardeal, %sand acolo un fel de regent, pe logofatul Teodosie7).

9 Rudolf catre Mihai, Hurmuzaki, Documente, p. 397 §i 403,


Rudolf lui Sigismund HI, ibidem, XII, p. 965.
') Hurmuzaki, Documente, XII, p. 519.
a) Simon Massa, In Quellen, V, p. 286.
9 I. Corfus, Corespondenta ineditd asupra relatiilor tntre Mihai Viteazul
Ft Polonia, Cernauti, 1935, p. 29-31, Scrisoarea lui Mihai publicata tot
acolo, p. 26-9, adresata lui Huseim capugi-ba.5a, prin care acuza pe Ieremia
ca e prietenul Polonilor §i va fugi In Ora lor, Intocmai ca Petre voda cel
chiop (chromy), este un falsificat, datorit de sigur lui Ieremia Insu§i, care
voia sa arate pe Mihai ca un credincios al Turcilor. Mihai nu putea seri despre
anul dupa numaratoarea noastrd, 1101 (adica era musulmana), nisi sa
gTe§eascii asupra luptei dela Sibiu (*elimber), data de dansul, ca ar fi tinut
4 zile. De altfel, scrisoarea e o copie, fora indicarea locului §i a datei. Pre -
zenla ei in arhivele polone, o scrisoare confidenliala impotriva Poloniei,
este iarA.5i un rapt suspect.
5) Ibidem, p. 32-4 §i P. P. Panaitescu, o. c., p. 104.
9 Vezi mai jos, p. 190.
7) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 944.

www.dacoromanica.ro
184 IIIHAI VITEAZUL

Ogtirea principals a lui Mihai trecu prin valea Troturtului la 4 Mai


1600 s. v. §i anume corpuri secundare trecuril prin Campulungul
Bucovinei §i altul din Tara RomAneasca cu boierii de acolo1).
Dupa relatia hatmanului Stanislav Zolkiewski, care a§tepta la
granita Moldovei §i culegea informatii, oastea lui Mihai era corn-
pusa din 17.600 oameni: 5000 de haiduci balcanici, 8000 de pe-
destra§i (Secui §i Varani), 2000 de Moldoveni, 2000 de Unguri
mercenari §i 600 de Cazaci 2). Mercenarii regulati scazusera deci
ca numar §i fusesera inlocuiti cu oaste de stransura.
Cancelarul Zamoyski, aflAnd de trecerea muntilor de catre
domnul 'din Ardeal, trimisese lui Ieremia Movila o lungs scrisoare,
dandu-i sfaturi, ca un Wean incercat, cum sa organizeze apararea
strategics a Moldovei: o Anume sit nu dea lupta, ci sa se final-
reasca la Suceava cu arme iiii merinde Indestul titi sa Intarzie acolo
inaintarea duimmnului, pang va putea ca'pata ajutor dela oastea
mariei sale regelui (Poloniei). Daca la Suceava n'ar li loc bun
de aparare, A se intareasca in munti sau in locuri cu ape §i co-
paci. Daca n'are incredere in Moldoveni, sa apze numai Poloni In
cetatea Sucevei §i el cu restul o§tirii sa stea in alt loc cu arme §i
provizii pentru aparare, a§teptand sosirea orAirilor regelui. SA
Intareasca bine nu numai Suceava, ci §i Hotinul qi Soroca §i sa
a§eze la Hotin-gi pedestrime. I-am trimes vorha ca alegand locul
unde va acitepta pe du§man, sgi bage de seams sa nu fie taliat de
legatura cu Suceava kii sa fie de paza, ca sa nu se descurajeze
Moldovenii »2).
La 10 Mai se afla la Suceava ca strajile lui Mihai au venit
dela Trotu§ papa la Bacau 4) rill Ieremia trimise impotriva du§ma-
nului pe Polonii lui (1070 de oameni) sub conducerea lui Gulski,
iar el se retrase spre Hotin 5). Gulski fu invins pe malul Jijiei 6)
') Gen. R. Rosetti, Evoluga strategiei, p. 65-6, Nicolae voda n'a venit
In Moldova, desi Mihai a trimis mai tarziu pe unii boieri sa-1 theme din Tara
Romaneasca, vezi mai jos, p. 186-187.
5) K. Gorski, Wojna z wojewode woloskim Michalem (Razboiul cu voe-
vodul roman Mihai), In Ateneum, Varsovia, 1892IV, p. 257-8, dupa Ms.
.13ibl. Czartoryski nr. 351.
5) Zamoyski catre episcopul de Varmia (Ms. Academiei polone, CracoPia,
Nr. 712, nepaginat).
4) P. P. Panaitescu, o. c., p. 105-6.
5) K. G6rski, o. c., p. 252.
') Cronica Anonimd, ed. Ioanid, p. 66 si K. Gorski, 1. c.

www.dacoromanica.ro
CUCERIREA MOLDOVEI 185

gi Mihai sosi In fata Sucevei, Intarita Cu ziduri iii tianturi not prin
grija lui Ieremia1), o cetate de temut, care se Impotrivise multor
asedii., Totwii, impotriva ariteptarilor, cetatea cazu fag lupta.
Un memoralist polon spune ca Mihai ar fi Intrebuiatat mine
pentru daramarea zidurilor, Insa adauga imediat: 4 altdi spun ca
a fost tradatg de Trarika prefectul cetatii* 2). Miron Costin po-
veste§te fii el cum Suceava rii Cetatea Neamtului 4 s'au Inchinat,
caci era alie de groaznic Mihai Voda §i vestit de razboaie In toate
aceste parti*8). Aria de repede a cazut Suceava, 'neat cavaleria
navalitorilor a ajuns din urma pe Ieremia In retragere spre Hotin
rii dand lupta In fata ceatii, batura pe Moldoveni rii pe Pbloni 4).
Ieremia se Inchise In cetate cu restul o§tenilor, cu fratele sau,
mitropolitul Gheorghe, cu Luca Stroici, Nistor Ureche rii alti
boieri 5).
Sosit In fata batranei ceta.'ll dela Nistru, Mihai Viteazul trimite
o somatie mitropolitului §i boierilor Inchi0 acolo, prin care Ii
sfatue§te sa Indemne pe Ieremia, 4 fratele nostru *, sa predea
cetatea, caci va putea sa." piece unde va voi. 0§tenii, zice Mihai,
4 ce au stricat? Nu au nici o via, numai datoria lor este sa slu-
jeasca domnului lor, care tine taxa lor a. Dace Ieremia prelungefite
lupta, # va da seamii Inaintea lui Dumnezeu *. Cel ce vrea sa
piece, poate ie§i din cetate # numai cu trupul qi cu ce va fi atunci
Imbracat, iar celelalte lucruri sa ramang. In cetate... *. 4 Care
va voi sa vie la domnia mea, nu va avea nici o nevoie §i ce moriii
va avea sau avere a sa, le va tine cu lini§te rii multg cinste va
dobandi, Intocmai ca rii dela fratele nostru, Ieremia voevod...
Dar vedeti domniile voastre ca e mai bine sa. fiti In taxa la moriiile
voastre *. Ajutor nu vor primi de nicaieri, 4 caci domnia mea
ritiu toate ate sant *. « Dacg. din Polonia ar voi sä se ridice cativa,
mai sant alte puteri ale cre§tinilor, cari stau asupra lor, cu [Aim
carora am venit domnia mea aici a. (Aluzie la Imparatul Rudolf).
Terming, spunand ca, 4 arii dori ca domniei sale (lui Ieremia) sa

11 Kochowski, Annales Pol., climacter I, Cracovia, 1683, p. 376-7.


3) Pszonka, Pamignik (Memorii), In Spraccazd,ania zakladu Ossolinekich,
1874, p. 27, cf. pentru Trafta, Papiu, Tezaur, III, p. 66.
3) Miron Costin, Opere complete, ed. V. A. Ureche, I, p. 445.
4) Miron Costin, 1. c., $i P. P. Panaitescu, o. c., p. 107-8.
3) P. P. Panaitescu, 1. c.

www.dacoromanica.ro
186 MIHAI VITEAZUL

nu-i vie pieirea dela domnia mea, pentruca este domn cretin
li santem iii domnia mea cretin *7.).
Ieremia Incercase sa lase pe ai lui $i sa fuga in Polonia, insa
proprii lui soldati II retinue& pe loc 2). Mihai vazand insa a nu
poate lua Hotinul $i neavand vreme sa inceapa un asediu lung,
se retrage, iar Ieremia ucurat, trece Nistru la Camenita sub scutul
Poloniei; `cetatea Hotinului ramase pazita de o mica garnizoana
polona 8), restul tariff era in lntregime in mainile lui Mihai.'
Izbanda lui in Moldova avu mare rasunet in Europa. Henric
IV al Frantei scria: 4 Se zice ca Romtmul e foarte tare si ca pla-
nurile lui crest potrivit cu izbandele * 4). Un diario publicat la
Roma asupra cuceririi Moldovei, scria: 4 Dacii a fost vreodata
un principe in lume demn de glorie pentru actiuni eroice, acesta
e signor Mihai principele Valahiei *5). Polonii protestara chiar la
Roma Impotriva proslavirii unui fapt de arme care-i umilea pe ei,
insa Vaticanul raspunse: K Este obicei sa se ingaduie tipografilor
sa satisfaca curiozitatea curtilor * 8), aka bleat vectile despre izban-
dele domnului roman putura sa fie raspandite prin presa.
Moldova sub carmuirea lui Mihai Viteazul. Dupa cucerirea
Moldovei, Mihai Viteazul incepe FA se intituleze: * Domn al Tarii
Romitnesti, Ardealului ci Moldovei * $i -si face o pecetie cu stemele
celor trei tari 7). Administratia lor ramilne Insa deosebitti; in
Moldova el ar fi dorit sa puie in scaun pe Stefan, fiul lui Petre
Schiopul, pe care-1 ceruse dela imparat 8). In lipsa acestuia, boierii
moldoveni trecuti de partea lui Mihai, cerura ca domn pe fiul
sail, Nicolae Patraccu. Acesta ramasese la Targoviste in timpul
expeditiei lui Mihai in Moldova °) ci tatal sau trimise din. Iasi
pe boierii Radu Buzescu f}i Stoica postelnic $i 300 de boieri mol-
doveni sa-1 aduca, totusi cronica adauga: s apoi In urmil Mihai

1) Ibidem, p. 109-111.
') Ibidem, p. 111.
a) Ibidem, p. 114-15 §i Miron Costin, o. c., I, p. 445.
4) Citat de Ionescu (lion, Ludovic XIV fi Constantin Brdncooeanu, p. 49.
9 Hurmuzaki, Documente, III-2, p. 530.
9 N. Buta, Ragguali di Claudio Rangoni, in Diplomatariurn, I, p. 303.
7) St. Nicolaescu, Documente dela Mihai Viteazul, 1916, toate doc. in-
terne din acest timp.
9 Hurmuzaki, Documente, IV-1, p. 48 si XII, p. 824-5.
9 Hrisov al lui, Targovi§te, 5 Iunie 1600, St. Nicolaescu, o. c., p. 16-17.

www.dacoromanica.ro
CUCERIREA MOLDOVEI 187

Vods socoti cum este fiu sAu mic gi nu va putea fi domn inteo
lud de margine, cad tot se teme de Ieremia Vodg.1)*. Souza pare
ciudata, tti Muntenia era o Ora de margine amenintatA de Turd
gi nu vedem rostul trimiterii unei solii aga de solemne fag re-
zultat. Am crede ca boierii munteni, cari impuseser6 lui Mihai
numirea fiului sau in Tara Rom &leas* s'au Impotrivit #i nu
1-au rasa BA plece i ca intotdeauna Mihai a fost nevoit sr( se
inchine In fata vointei lor.'Atunci el nume#te la Iagi un consiliu
de patru boieri munteni, in frunte cu Udrea banul, Andronie
vistier, Sava arma#. §i Negre spatar 2). Udrea e numit si hatman
si parcalab al Sucevei 8). Dupe intoarcerea sa in Ardeal, domnul
trimite la Iagi pe Marcu Voda, fiul lui Petre Cercel, cu Preda
Buzescu ca mentor, Insa domnia lui nu tinu decat cateva zile 4).
Mihai a cautat BA caftige de partea lui i pe boierii moldoveni,
Inca din 1597 se vorbea de unii fruntagi ai Moldovei cari ar fi
avut in-telegere tainica cu dansul 4). Dupe infrilngerea lui Ieremia,
Mihai sosefte la Iasi, unde stA toga luna Iunie cu scopul de a
atrage boierimea moldoveang. Imediat dupe sosirea in capitala
Moldovei (1 Iunie s. n.); Mihai ceru boierilor juramAnt de ere-
dintg. a Magnatii i nobilii mai insemnati, scrie un martor ocular,
s'au grAbit sä se adune qi sä se inchine lui Mihai *. A doua zi
domnul primi In audientA publics pe cei mai insemnati dintre
noii sal supuki 6). Se vorbe#te chiar de o diets, o adunare a boierilor
moldoveni tinutg atunci 7) #i la aceea#i adunare face aluzie si
cronica munteang, vorbind de 4 toti boierii i bAtrAnii Moldovei *,
cari cer ca domn pe Nicolae PAtrapu 4)2 In aceasta adunare s'a
luat o masurA importanta pentru taranimea moldoveang ; mar-
torul de care am vorbit mai sus, spune ca locuitorilor din °rage
#i din sate, care au fost distruse in razboi, li s'au iertat darile pe

1) Cronica anonimd, p. 67.


°) Ibidem.
') Scrisori ale lui la St. Nicolaescu, Documente Slaco- Romdne, 288-9
of P. P. Panaitescu, o. c., p. 123-4.
4) Cronica anonimd, 1. c., Miron Costin, o. c., I, p. 445, Simon Massa,
fn Quellen, V, p. 290.
6) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1267.
°) Ibidem, IV-1, p. 72-3,
') Ibidem, XII, p. 973.
8) Cronica anonima, 1. c.

www.dacoromanica.ro
188 MIHAI VITEAZUL

vase ani1). Asemenea spune vi cronica saseasca din vremea lui


Mihai, care arata ca el a iertat (Mile MoldovenilQr vi i-a castigat
astfel de partea sa, poruncindu-le ca In tot timpul cat vor fi scutii
sa fie datori s'a" stea Bata cu armele pentru apararea %Aril 2).
Ieremia fusese reprezentantul marilor proprietari, boierii cei mai
bogati plecasera cu el, asa ca ridicand taranimea in Moldova,
ceea ce nu Meuse In Tara Romfineasca, Mihai lovea In potrivnicii
lui cei mai primejdiosi. El a tinutn seams vi de ura poporului Im-
potriva aplecarii lui Ieremia dare Poloni vi de aceea a obtinut
trecerea de partea lui a multor oaten moldoveni. In lupta dela
Suceava a lost o rascoala a ostenilor moldoveni, can au ucis 400
de Poloni din oastea domnului lor, trecand apoi de partea lui
Mihai 3).
Totusi staptmirea lui Mihai In Moldova a trebuit sit insemne,
ca vi In Ardeal, multe suferinte, din pricina soldatilor neplatiti,
doritori de prada. Un polonez, pe care cucerirea Moldovei 11 prinsese
acolo, raporta regelui crt. multi Moldoveni veniser6 la Iasi sä se
planga domnului Impotriva prad'aciunilor Indurate. Mihai le-a
fa'spuns Inca cinic: a Tot asa s'a intamplat vi Ardelenilor, care
acum Ivi fascumparii pagubele la voi, asa vi voi va yeti gscum-
Ora pagubele In Polonia i vä yeti putea razbuna vi pentru ne-
dreptatile si relele, ce vi le-au facut Lesii sub Ieremia 4).
ySi In Moldova Mihai s'a Ingrijit In chip deosebit de biserica,

preocupare de capetenie a acestui ostean. In timpiul poposirii sale


la Iasi a dat mai multe hrisoave pentru intarirea stapanirilor ma-
nastirilor moldovenesti, Agapia, Sf. Sava (danie a unor case
domnesti din Iasi), Pangarati, Bistrita vi Neamtul 3). Egumenii
par a fi vent mai toti la evlaviosul domn pentru a obtine hri-
soave de danii sau Intariri. Mitropolitul Moldovei urmase lnsa
In pribegie pe fratele sau vi cu el plecarii vi ceilalti episcopi mol-
doveni. In zadar trimise Mihai pe protopopul Teodor sa-i theme
Inapoi, ei nu se mai 1ntoarsera vi atunci domnul strAnse un sobor
la Iasi pentru caterisirea for (Iunie 1600). La sinod luarA parte

1) Hurmuzaki, Documente, IV-1, p. 73.


2) Simon Massa, in Quellen, V, p. 289.
') Hurmuzaki, Documente, IV-2, p. 24.
9 P. P. Panaitescu, o. c., p, 121.
5) St. Nicolaescu, Documente dela Mihai Viteazul, p. 9=26.

www.dacoromanica.ro
CUCERIREA MOLDOVEI 189

Dionisie Rally, care urmase pe Mihai li In noua lui cucerire, Pe-


tronie fost episcop de Muncaci, Nicanor fost mitropolit al Mol-
dovei, retras la Agapia, ci ierarhii balcanici, gata sa slujeasca pe
Mihai, Gherman al Chesareiei, Teofan de Vodena ci Efrem de
Hebron. In sentin %a lor, in grece§te, declara decazuti din scaun
pe toti ierarhii fugiti cu Ieremia, can # au Intarit tii statornicit
prin juramant gandul gi planul for de a goni ci de a nimici cu
totul prin razboi pe prea cucernicul Mihail voevod li scaunul ski
c1 tara sa *, lnlocuindu -1 cu Simion Movila. Parasindu-gi scaunele,
ei sant caterisiti ci In fruntea mitropoliei Moldovei e Inaltat
Instill Dionisie Rally 1), care la randul sau unge episcopi la Ra-
dauti pe Anastasie c1 la Roman pe Filotei. Noii ierarhi depun
juramant, ca vor tine legea bisericii §i adauga: « Ma supun bine-
credinciosului domn, Io Mihail voevod qi de Dumnezeu Incunu-
natului sau fiu Io Nicolae ci niciodata nu be voi fi nesupus ci ne-
ascultator, ci din toata inima c1 din tot sufletul Ii voi iubi pe ei
In toata viata mea * 2).
Mihai &kluge astfel o noua carmuire ci bisericii moldovene§ti.

1) In hrisovul lui Mihai pentru St. Sava (Iasi, 7 Iunie 1600) 'el apare
alguri de s parintele nostru mitropolit Dionisie lo, St. Nicolaescu, o. c., p.
17, 19.
') N. Iorga, Studii gi Documente, IX, p. 26-37, toate actele sinodului.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IMPOTRIVA POLONIEI
Mihai rii partidele din Polonia. Cucerirea Moldovei de catre
Mihai Viteazul a insemnat o lovitura data pe fats Poloniei §i
domnul roman a cutezat sa faca acest pas bizuindu-se pe impre-
jurarile launtrice din acea Cara, unde, cum am vazut, erau mai
multe partide care se certau pentru stapanire. Potrivnicii lui
Zamoyski, partizanii regelui, ai Austriei, precum fii ortodoc§ii din
Ucraina inlesnira izbanda lui Mihai in Moldova. In adevar, in
dieta care se tinu in 1600 (9 Februarie-- 2 Martie) Zamoyski ce-
ruse sa se ridice oaste impotriva domnului §i sumele necesare
pentru aceasta, aratand primejdia ce a-Lama asupra tarii din
partea lui Mihai inteles cu Moscova, Maximilian de Habsburg
§i ortodoc§ii din Polonia. Deputatii ortodoc§i din dieta protestand
impotriva numirii unui episcop polon la Wilno, facura obstructie
In adunare, neingaduind votarea sumelor pentru armata 1). Domnul
roman, afland de rezultatul dietei, putu Bali porneasca oastea
asupra Moldovei §i s'o ocupe fara grija.
Iezuitul Petre Skarga, cel mai mare scriitor f)i orator al vremii
in Polonia, intr'o predica a sa, dojene§te nobilimea pentru aceasta
fatala gre§eala, care avu de urmare pierderea Moldovei: « In
ultima dieta, nobili ai Poloniei, ati deservit patria voastra. Ve-
deati pe du§man apropiindu-se cu indrazneala... Toturid, in clipa
cea mai grea ati lasat patria indurerata lipsita de aparare *. Mihai,
adauga Skarga, a prins prilejul cel mai potrivit; 4 §tia tot ce se
face §i se vorbe§te la noi, cuno§tea ce sfar§lit nenorocit avusese
dieta... *2). Aceea§i ingrijorare o aratau §i alti frunta§i ai Po-
1) Macurek, Zapas Polska a Habsburku (Rivalitatea polona-habsburgica),
Praga 1931, p. 141, Hist. polit. Polski, II, p. 172-3, Heidenstein, o. c., p.
348-50. T. Wierzbowski, Vademecum, p. 204.
') P. P. Panaitescu, o. c., p. 145-47.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IMPOTRIVA. POLONIEI 191

loniei: Leon Sapieha scria lui Cristofor Radziwill1) ca pe dieta


nu se poate bizui nimeni. 4 Dusmanul tie tot ce se petrece la
noi, sa dea Dumnezeu, sa nu tie chiar dela noi 1nsine. Poate sa
navaleasca oricand la noi In %ark cum a facut In Moldova. Are
trei tari marl Ili bogate unite sub &maul $i le guverneaza absolut.
OH cat de mare ar fi Polonia, e In primejdie, caci a ramas fara
aparare. Ne vine In minte 84-i trimitem (lui Mihai) bath $i obiecte
scumpe din Iari straine, ca sa-1 Iinem pe loc A. Terming, spunand
ca reaua organizatie politica e de vina Ca Polonia e la discrelia
dusmanilor.
In lupta Intre partidele polone, Mihai avea partizani $i admi-
ratori. Cronicarul Heidenstein marturiseste: 8 In Polonia erau
unii can 11 laudau In vorba $i scris pentru vitejia, darnicia si ome-
nia lui, socotindu-1 prieten al regelui $i al Orli *2). «.Sant unii,
aerie Skarga on indignare, care, convinsi de vorbele celor fatar-
nici, Isi puneau nadejdea In Mihai... 01 cat de mult rau au facut
aceia ce socotea ca Mihai, dusmanul cel prea puternic si Ingro-
zitor, nu ne-ar voi raul, ci mai de grabs II socoteau prieten *8).
Mill so temeau ci -i apucase groaza, 8 ca nu cumva sa fie Impins
Valahul la vre-o fapta din acelea care se potrivesc cu firea lui cea
cumplita (sua naturale terribilita) 4). Pe acestia toti se intemeia
Mihai, cunoctea exact ce se petrece In Polonia, avea corespondents
tainice acolo, 4 toate wile ii erau deschise *2). In primul rand
11 sustinea partida austriaca, dusmana lui Zamoyski, deci marea
nobilime 6); Primatul Karnkowski, capetenia acestei partide,
sera ca 8 poporul nostru aproba pe Mihai (pentru cucerirea Ar-
dealului), pentru crecterea puterii imperiale *7). Zamoyski glue
ca imediat dupa supunerea Moldovei, Mihai trimetea scrisori
tainice peste Nistru la dusmanii cancelarului, Sebastian Lubo-
mirski, Mniszech voevodul de Sandomir, etc. 8). Domnul roman

1) Kognowicki, Zycie Sapiehow 1Vietile membrilor familiei Sapieba), I,


p. 241-4.
') Heidenstein, Rerum polonicarum libri XI, p. 350.
5) P. P. Panaitescu, o. c., p. 146-7.
4) N. Buta, In Diplomatarium, I, p. 301.
5) s Ha quasi tutte le sue facolta in quel reame b, Veress, o. c., p. 11.
6) Heidenstein, o. c., p. 352.
7) Macurek, o. c., p. 135.
6) Ibidem, p. 138.

www.dacoromanica.ro
192 MIHAI VITEAZIII,

era a§a de con§tient de slabiciunea Poloniei din cauza certurilor


Intre partide, twat la Indemnul lui Gaspar Corniq BA se fereasca
de puterea ei, a rostit aceasta profetica fraza despre vecina Mol-
dovei: o ySubreda este puterea, acolo unde nu este Intelegerel>>1).
Ca iii In Ardeal §1 Moldova, el exploateaza In Polonia luptele
sociale, atatand pe gerbi Impotriva nobilimii. 4 Poporului de
jos Ii dedea nadejde de viata libera qi fericita prin nimicirea no-
bilimii Y>2), scrie Heidenstein. Un nobil polon se plangea ca Mihai,
<4 cauta sa se faca iubit de tarani qi de oamenii de jos, carora le-a
dat voie In Ardeal sa ucida pe stapani §i sa se libereze... Ar fi
o mare primejdie, data ar Incerca acela§i lucru In Polonia, caci
aci se afla o mul %ime de tarani supurti nobilimii *2). Convorbirea
Intre doi o§teni poloni In slujba lui Mihai in Moldova fusese ra-
portata regelui, ofiterul Zaplatinski spunea colegului sau Stad-
nicki: o Milostive domnule Stadnicki, sa ne pregatim sabiile noastre
asupra Poloniei, caci maria sa printul, stapanul nostru, mi-a spus
acurn in odaia lui ca are voie neaparat sa. porneasca Impotriva
Poloniei. Iar noi, data nu am capatat rasplata pentru vre-o slujba
de a noastra la boierii la care am slujit, atunci vom avea plata
cu mo§iile lor, taindu-le for gatul *4).
Legaturile cu ortodoc§di din Polonia. Dad. Mihai a tinut seama
in pregatirile sale Impotriva Poloniei de luptele de partid tii de
cele sociale, cu atat mai mult a trebuit M. tie seama el, princi-
pele ortodoxiei, de cele religioase. Domnia lui corespunde In Po-
lonia cu un moment caracteristic de lupta socials, ridicarea defi-
nitive la putere a §leahtei (nobilimea mica), in frunte cu §eful ei,
Zamoyski, iar in latura religioasa cu un moment tot a§a de decisiv,
unirea ortodoxilor cu Roma. Unirea pecetluita prin sinodul dela
Brze66 (1.596), fusese raspunsul politicei polone la infiintarea
patriarhiei ruse§ti pentru toti ortodoccii de limbs ruse (1589),
pentru a sustrage pe supu§ii Poloniei de sub lnraurirea mosco-
vita 5). Aceasta unire impusa ridica insa o mare Impotrivire.
inlauntrul tarii biserica ortodox& cauta sprijin mai ales in boie-
rimea din Ucraina, in frunte cu Constantin de Ostrog, in afara
1) P. P. Panaitescu, o. c., p. 121.
') Heidenstein, o. c., p. 350.
3) Buta, in Diplomotarium, II, p. 130-2.
4) P. P. Panaitescu, o. c., p. 121.
6) Hist. polit. Polski, II, p. 166.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IMPOTRIVA POLONIEI 193

mai ales la domnii roman. Am vazut ca sinodul dela Iavi din


1594, cu delegati din ambele principate, protestase Impotriva
episcopilor ce trecusera la unire1). Ieremia Movila el Insuvi cu-
tezase sa tears regelui sa fie pastrata credinta ortodoxa a Rute-
nilor din Polonia 2). Cu atat mai mult Mihai se va fi aprins de
mane, afland loviturile date de Levi dreptei credinte. La 1597
patriarhul Meletie Pigas Ii scria: « Ne rogi sa ajutam pe fratii
ortodocvi cari din nefericire sant prigoniti in Polonia de oatre
Roma veche*8). Prin numerovii sai.agenti In Polonia Mihai tre-
zise nadejdile ortodocvilor. «Duvman al bisericii catolice, simula
apararea religiei sale, ca sa-§i Implineasca planurile de a atrage
de partea lui neamul Rutenilor, mare vi razboinic, care este de
aceeavi credinta cu dansul *, scrie un contemporan din Polonia 4).
o Popoarele ortodoxe ale Rusiei (Polonia) favorizau pe Mihai A,
eerie Piasecki 6), iar Petre Skarga, unul din autorii unirii biseri-
cilor, recunovtea ca « schismaticii (ortodocvii din Polonia) 11 di-
vinizau (pe Mihai) ca un Messia si pregateau ruina bisericii ca-
tolice *6). .
In fruntea partidului ortodox din Polonia se afla cneazul
Constantin-Vasile de Ostrog, voevod de Kiev, un mare magnat,
cu imense posesiuni In Ucraina, Intemeetorul vcoalei vi al tipo-
grafiei din Ostrog, adversar hotarlt al lui Zamoyski, impreuna
cu cei doi fii ai lui, Ianuv castelanul Cracoviei i Alexandru voe-
vodul Volhiniei. Constantin de Ostrog era un admirator gi un
prieten al lui Mihai, la curtea lui a stria Palamed poemaeroica
In grecevte asupra vitejiilor domnului roman vi tot In cercurile
din apropierea lui se va fi rezumat 4n limba rusa apuseana poema
cu subiect asemanator a vistiernicului Stavrinos 7). efu1 onto-
docvilor poloni era In corespondenta taints cu Mihai, de altfel
§i solii oficiali ai acestuia 11 vizitau 8). El fi denunjase pe regele

1) Vezi mai sus, p. 98 §i urm.


') P. P. Panaitescu, o. c., p. 103.
8) Hurmuzaki, Documente, XIII (traduceri), p. 319-20.
4) A. Lipski, De rebus gestis Sigismundi III, Roma, 1605, p. 17.
5) P. Piasecki, Chronicon in Europa singulariorum, Cracovia, 1649, p. 188.
6) P. P. Panaitescu, o. c., p. 152-153.
7) I. *teMnescu, Epopeea lui Mihai Viteazul in lumea greco-ruseasca in
secolii XVII ci XVIII, In Rep. 1st. Rom. IV, 1934, p. 141-174.
5) Macurek, o. c., p. 135.

13

www.dacoromanica.ro
194 MIHAI VITEAZUL

Sigismund ca urea sa-§i paraseasca Ora §i tot el mijlocea nrtimirea


Cazacilor mercenari In oastea domnului roman 1). Nobilul rutean
sprijini cu sfatul Ban pe Mihai la luarea Moldovei §i Incheiase
prin mijlocirea acestuia legaturi cu arhiducele Maximilian, can-
didat la coroana Polonieis). De asemenea Mihai Intretinea re-
latii §i cu fiul lui Constantin, Ianu§ de Ostrog voevodul Cracoviei,
trimitandu-i pe omul sau Branecki 8).
Ala. dar, In clipa luptei celei man pentru mantuirea credir4ei
ortodoxe In Polonia, gasim pe Mihai In cele mai stranse legaturi
cu conducatorii politici al pravoslavnicilor, folosindu-se de ei kii
pentru scopurile sale politics.
' Nichifor Dasefilul. In turburarile iscate In Polonia cu prilejul
unirii bisericilor a avut iun rol important un ierarh grec Invatat
§i influent, Nichifor Dascalul, care era In acelaqi timp In legaturi
dame ci cu domnii noristri, mai ales cu Mihai Viteazu14). El
poate fi socotit ca qeful religios al miccarii de rezistenta ortodoxa
din Polonia (eel politic era Constantin de Ostrog) §i de aceea re-
latiile sale cu domnul roman manta sa fie cercetate. Nichifor
Parasios era originEtr din Tricala, fiul unui negustor. Protejat de
patriarhul Ieremia de Constantinopol a fort trimis pela 1.580 la
studii la Padova, unde capata o cultura aleasa 5). Intors In M-
eant, este chemat ca profesor la §coala din Ostrog a cneazului
Constantin, lima nu poate veni. Se vede ea de pe atunci era In
relatii cu magnatul ucrainian 6). La Ccinstantinopol se face diacon,
arhidiacon, iar la 1.592 e numit mare protosinghel al patriarhiei
rii e chiar loctiitor al patriarhului Ieremia In timpul calatoriei

1) Hurmuzaki, Documente, III, 1, p. 318, scrisoare din 1598.


9 K. Tyszkowski, Relations du prince Constantin Basile d'Ostrog avec
Michel de Valachie, traducere In Revue hist. du Sud-Eest Europeen, III, 1926,
p. 276-283. Cf. §i Hurmuzaki, Documents, XII, p. 331-332.
') Macurek, o. c., p. 135 §i Hurmuzaki, Documente, XII, p. 713.
4) Kojalovie, IIHK0410Fb BeJIHICill upgrocumtewb naTpiapularo KOHCT8H-
THHOTIOACKar0 npecroaa it maaprb BI. 8allagii011 PyCCK011 gepiceN (Nichifor
mare protosinghel al scaunului patriarhal din Constantinopol §i erarh In
biserica rusa apuseana), In Orpammit% (St. Petersburg), IV, 1860, p. 197-217
§i N. Iorga, Nichifor Dascdlul exarch patriarhal, In Acad. Rom. ist., ser.
II, XXVII, 1905, p. 183-200.
5) Scriptores rerum Polonicarum, XXI, (E. Barwinski), p. 491.
9 Kojalovia, o. c., p. 201, Harlampovici, 3ana,o,no-Pycacoe mom,' (*co-
llie din Rusia apuseana), Kazan, 1898, p. 247.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IMPOTIIIVA POLONIEI 196

acestuia in Rusia1). Se bucura de mare trecere la Turd, caci o


sora a lui era in haremul sultanului gi era var cu sotia puternicului
vizir Sinan pa§a 2). A lost invinuit, poate pe nedrept, Ca trimisesg
cadavrul nefericitului Petre Cereal umplut cu paie lui Aron Voda 8).
In once caz, trecerea de care se bucura la Turci ci pe langa ari-
stocratia greceasca a intrebuintat-o pentru a se amesteca In tre-
bile tarilor romane. El a fost acela care a mijlocit cu sume man
de bani ridicarea in scaun a lui Aron Voda, ce-i &Anse chitante
in alb') iiii chiar a lui Mihai Viteazul. Andronic Cantacuzino,
care, cum am vazut, ajutase la ridicarea Marelui domn, scria
lui Petre Schiopul a a lucrat de acord cu Nichifor 5). Petre Skarga
spunea in diets ca 4( acel Nichifor a ridicat in scaunul Tani Ro-
mane§ti pe Mihai Voda #8). Facea aqa dar §i el parte dintre spriji-
nitori bizantini ai domnului roman. Imediat dupa urcarea in scaun
a lui Mihai, Nichifor era in Tara Romaneasca rii avem dela el
intr'o biserica din Buzau o evanghelie ferecata." in our cu inscriptia
slavona: « Arhi-mitropolitul Nichifor a ferecat acest tetraevan-
gheliar, 1593 * 7). De aci pleaca cu ierarhii munteni rii prezideaza
la Iasi in anul urmator sinodul impotriva unirii Rutenilor cu
Rome). Dar Aron Eli Mihai puneau la cale rascoala impotriva
Turcilor gi Nichifor, din pricina legaturilor sale, nu vedea cu pia-
care aceasta miccare, Ii spuse lui Aron ca gregeqte 0-1 sfatui sä
fie prudent e). Dar prietenia cu domnul Moldovei se strica 0 din
pricina ea Aron it invinue§te ca 1-a bagat in cheltuieli prea man
la Constantinopol §i atunci Nichifor se intoarce acolo 10). Anul
1) Kojalovi6i, o. c., p. 200, Iorga, o. c., p. 185, Script. rer. Pol., XXI, 1. c.
') Kojaloviei, 1. c. Acad. Rom. Ms. nr. 5239, f. 358-9. (Hartiile I. Bogdan)
(raport polon).
5) Script. rer. Pol. XXI, p. 492.
4) Scr. rer, Pol. XXI, p. 482-483.
5) Hurmuzaki, Documente, XI, p. 373.
9 E. Osviannikov, Koncrairrmiononcidli mrrpiaprb RHpIVI.m .Tlyxamic%
(Patriarhul de Constantinopol, Ciril Lucaris), Novo Cerkask, 1903, p. 115.
7) Buletinul comic. monum. ist., XVII, 1924, p. 24.
5) Despre acest sinod, vezi mai sus, p. 98 §i urm.
9 Ca la Inceputul rascoalei, deci In 1594, Nichifor se afla la curtea lui
Aron, se vede §i din forma ce o Intrebuintkaza In raspunsul la interogatorul
sau din 1597: Dicit se allocutum quidem fuisse Aronem, quod male quidem
fecisset , Iorga o. c., p. 198 §i Script. rerum Pol., XXI, p. 493. Prezenta sa
la Ia.5i este de pus In legatura cu sinodul impotriva unirii.
10) Script. rerum Pol., XXI, o. c., p. 482-483.

13*

www.dacoromanica.ro
196 MIHAI VITEAZUL

urmator 11 gasim In oastea lui Sinan pap la Calugareni qi la Tar-


govi§te qi de acolo e trimes de marele vizir cu solie In Moldova
la Zamoyski ei la Ieremia Movila, mijlocind, In Octomvrie, pacea
cu Tatarii, cu condiIia ca Ieremia sa ramtue supus al Turcilor 1).
Dar, cu tot serviciul facut noului domn, acesta nu-1 lass sa treaca
In Polonia, unde avea o misiune de Indeplinit Impotriva unirii
§i and Nichifor Incearca sa treaca Nistrul, e arestat la Hotin a).
Regele Poloniei, care pregatea sinodul pentru unire, daduse po-
runcli sa nu fie lasat BA. intro in Polonia reprezentantul patriar-
hiei 3), dar Nichifor evadeaza din cetatea Hotinului qi trece gra-
nita, punandu-se sub apararea cneazului de Ostrog, prietenul
lui Mihai Viteazul 4). Impotriva poruncii regale cneazul aduce
pe Nichifor la sinodul din Brze46, unde ortodoc§ii 11 cer ca prep-
dinte al adunarii. El tine acolo o adunare a ierarhilor. gi a nobi-
lilor ruteni potrivnici unirii gi chiar aduce ei pe protestantii din
Litvania $i pe arieni, sfatuindu-i sa se 1mpotriyeascs asupririi
stapanirii catolice qi a regelui. Actiunea lui avu un mare rasunet
ei nimeni nu cuteza sa se atinga de dansul 3). Nichifor In numele
patriarhilor din Orient arunca afurisenia asupra tuturor celor
ce semnasera unirea §i In special asupra mitropolitului Mihail al
Kievului 8). Doar Petre Skarga, spre a-I descredita, 11 Invinuef}te
ca ar fi un spion al lui Mihai Viteazul 7). Dup5. sinod, Nichifor se
retrage din nou la Ostrog, 1nsa Zamoyski ¢i chiar Ieremia Movila
prin solii sai cer judecarea dascalului, ca spion turc $i intrigant
Impotriva Moldovei 8).
1) Ibidem, p. 483-484 §i raportul polon din arhiva Radziwill (inedit),
copie In h&rtiile lui I. Bogdan, Acad. Rom., Ms. Nr. 5239, f. 358-359. Nichifor
spune cl vine dela Targovi§te, aratA intentia lui Sinan pap de a trece In
Ardeal ; el, Nichifor, e numit de patriarh exarch pentru virile ruse§ti, iar de
Sinan ,sol pe langa Zamoyski.
' ) Isopescu, In Diplomatarium, I, p. 490, raport al nuntiului din Var§ovia
(14 Dec. 1595).
3) Kojalovi6, o. c., p. 205.
4) Hurmuzalelli6 Documente-Supliment II, 1, p. 389 (Iunie 1596).
6) Pseudo-Bielski, Dalszy cipg kroniki Polskiej, ed. Sobieszczanski, Var-
¢ovia, 1851, p. 289-291 §i Kojalovie, o. c., p. 206-212.
6) Milkowicz, Monumenta confraternitatis Stauropigianae Leopoliensis,
Lw6w, 1898, 1-2, p. 749-750 §i 761 (Octomvrie 1596, din Brzesc).
' ) Demianovie, Iesywrm Bb 3anamioll-Pocciw. (Iezui(.ii In Rusia apuseana),
In Jurnalul Ministerului de Instructie, St. Petersburg, 1871, Octomvrie, p. 277.
a) Scriptores rerum Pol., XX, p. 103-104 (Solia, la 9 Martie 1597).

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL iMPOTRIVA POLONIEI 197

Procesul are loc in dieta din 1597, Constantin de Ostrog e silit


sa vie Insotit de Nichifor, care e In.vinuit de ittatari la rascoala,
ar fi lost, nu solul, ci spionul lui Sinan pap In Moldova, a vrut sa
dea aceasta Ora Turcilor, ar fi scris In Orient despre 4 cainii de
Poloni *, cari prigonesc pe ortodocci ai altele. De fapt, vina lui
era ea se pusese In calea catolicizarii Rutenilor. Nichifor se apara
Intr'o italieneasca 4 destul de eleganta* ai cand observa ca Za-
moyski nu asculta cuvintele lui de desvinovatire, 11 trage de pul-
pana hainii, strigand: # Asculta, milostive doamne *. Mare im-
presie facura Invinuirile pasionate aduse de solii lui Ieremia ai
astfel Nichifor fu aruncat In Inchisoarea din Malborg, In Prusia1).
Afland de arestarea exarhului ortodox al Rutenilor, Mihai
Viteazul aerie regelui Poloniei, cerand liberarea lui, In numele
sau ai al patriarhului din Constantinopol. Ii spune regelui, ca
data se bucura de vre-o trecere pe langa dansul, sa faca acest
lucru pentru el2). Rugamintea lui Mihai nu fu ascultata, dar card
sultanul la randul sau, ceru pe Nichifor regelui, Polonii 11 omortra
In Inchisoare, ca sa nu fie liberat 3). Mai tarziu sultanul sense
Insa regelui, ea-1 ceruse pe Nichifor ca sa-1 pedepseasca ai a bine
a procedat prietenul sau, regele Poloniei 4).
Soarta tragicira acestui aparator al ortodoxiei in Polonia,
sprijinitor al lui Mihai rid colaborator al operei sale de trezire a
Rutenilor, va fi indarjit ai mai mult pe Mihai Impotriva Poloniei.
Legaturile diplomatice. Deci In calea In.telegerii 1ntre Mihai ai
Polonia steteau ambitiile acestei tali In conflict cu Habsburgii,
precum ai problema" ortodoxiei, totuci legaturile diplomatice au
lost pastrate papa la Inceperea razboiului din 1600. 0 singura
data, In 1595, and nu avea Inca o Inialegere incheiata on 1mpa-
ratul, Mihai Incercase o orientare politica spre Polonia, dar de
atunci apropierea de curtea din Praga 11 departase de aceasta.
In Iulie 1597, tocmai cand Mihai ob %inea plata mercenarilor dela
Imparat, se ivea la Tirgoviate solul polon Andrei Taranowaki,
un vechi cunoscut al domnului, lost de mai multe on aol la Poarta

1) Ziarele procesului In Script. rerum Pol., XXI, p. 101-157 $i 487-525.


') Hurmuzaki, Docuthente-Supliment, 11-1, p. 483 (10 Octomvrie 1598).
') Hurmuzaki, Documente, XII, p. 443 (Iulie 1599).
4) P. P. Panaitescu, Documente privitoare la Istoria lui Mihai Viteazul
p. 86.

www.dacoromanica.ro
198 MIHAI VITEAZUL

gi partizan al lui Maximilian In Polonia 1). Taranowski venise din


partea cancelarului, care oferea lui Mihai 2-3000 de o§teni po-
loni, bineinteles ca sa nu-i primeasca pe ai Imparatului2). Za-
moyski raspunsese cu ironii la apelul lui Mihai in clipa cea mare
de nevoie, and na'valisera Turcii. Prilejul de a caritiga pe domn
fusese pierdut atunci, acum era prea tarziu qi Intre Poloni §i
Habsburgi Mihai alesese pe ace§tia din urma. Taranowski pleca
din Ora cu cinste, luand cu sine pronica oficiala a lui Mihai scrisa
de logofatul Teodosie, pe care o traduce in limba polona pentru
a arata §i In Zara lui tine e viteazul Mihai 8). Daca solul n'a putut
cafitiga pe domn pentru Polonia, acesta ca§tiga In schimb inteatata
pe solul polon prin puternica lui personalitate, 'mat Taranowski
intra cu tot sufletul In slujba, intereselor lui Mihai, incepe sa
adune In Polonia mercenari pentru Mihai, pe can ii strange sub
comanda nepotilor lui pe mo§iile lui qi de acolo fi trimite In Tara
Romaneasca4). Ieremia Movila se plangea ca Taranowski $i -a
Mout o pecetie a lui Mihai qi trimite In numele lui apeluri Caza-
cilor i altora3), iar Polonii 11100 incep sa-1 socoata tradator al
intereselor for in favoarea domnului roman °).
Nadejdiile Polonilor ca Mihai ar putea fi smuts Habsburgilor
§i ca§tigat de danqii furs spulberate dupa cucerirea Ardealului,
ce Insemna o infrangere a influen %ei polone exercitate prin Ba-
tore§ti7). Se vorbea chiar de o expeditie a cancelarului In Ardeal
qi de uneltiri acolo impotriva lui Mihai, de cari domnul se plange
imparatului 8). Rudolf interveni la regale Poloniei, aratand drep-
turile lui asupra Ardealului 9). Sigismund III dadu chiar o pro-
clamatie nobilimii din sudul Poloniei, aratand ca Mihai s'a intarit-
cu oaste mare In Ardeal gi ca aceeatii soarta poate avea gi Mob.
dova 4 ma de legata de virile noastre, ineat nu s'ar putea ca ea
1) Macurek, o. c., p. XII si 136, Heidenstein, o. c., p. 351.
1) Veress, o. c., V, p. 78-82, cf. si Hurmuzaki, Documente, XII, p. 317.
II) Walter, In Papiu, Tezaur, I, p. 3.
4) Macurek, o. c., p. 137.
5) P. P. Panaitescu, o. c., p. 103-104.
°) Ibidem, p. 122.
7) *Cucerirea Ardealului de atm Mihai a daramat toate planurile po-
liticei polone In acea tad si cele de stApanire la Dunarea de jos *, Macurek,
o. c., p. 117.
9 Veress, o. c., V, p. 303, VI, p. 7-8, Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p. 17.
9) Veress, o. c., VI, p. 127-128, Hurmuzaki, Documente, XII, p. 529.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IMPOTRIVA POLONIEI 199

sa sufere ceva, Mira ca qitarile noastre sa nu sufere lndata i ele. i .


Demnitatea i gloria, ba chiar §i siguran %a acestei eoroane depind
mult de aceea ca ea sa fie pastrata lntreaga *I). La 6 Ianuarie
1.600 regele dadu porunea solemna in toata Ora ca nici unul din
supu§ii sai, mai ales Cazacii, sa nu intre In slujba lui Mihai ca
o§teni 2), ceea ce avu urmari rele asupra organizarii armatei
domneqti din Ardeal. Totu§i, Polonii mai Vacua o incercare pe
langa Mihai, trimitandu-i In Ardeal pe vechiul sau prieten Tara -
nowski, cu care s'ar fi putut Intelege mai u§or. Solul trecu prin
Muncaci, unde domnul ii trimite In lntampinare o trasura §i ra-
mase pe langa Mihai In Februarie §i Martie 1600, la Alba-Iulia,
Fagataq in Bra§ov 8). Aceasta solie are o deosebita Insemnatata
pentru desvoltarea politicei domnului roman. Polonii kitiau ea
Mihai nu mai primea pensia pentru o§teni dela imparat qi ca acesta
ii cerea staruitor Ardealul, de aceea in ajunul dietei In care Za-
moyski ceru ridicarea oastei Impotriva lui, ei Incercara sa-1 ca§tige
de partea for 9i sa-1 desparta de Imparat. Taranowski trebuia
sa-1 asigure ca regele 11 va recunoa§te ca stapan al Ardealului 1i
ca va opri pe Ieremia dela orice act neprietenesc, va obtine chiar
dela Turci sa se Impace cu Mihai 4). Dar domnul, care era In ajunul
expeditiei Impotriva Moldovei, prezinta solului polon la Bra§ov,
la 10 Martie, un proiect surprinzator: 'el i regele 1 i vor
jura reciproc credinta, Moldova va fi cedatii imediat lui Mihai,
se va recunoafte fi sUipcinirea lui in Ardeal fi Tara. Romdneasca
cu drept de moftenire pentru urmagi peste cele trei girl. El va fi
vasal al Poloniei, cucerind gi Bugeacul cu cetatile lui dela Turci.
Fiul lui Mihai va deveni indigen (nobil polon) §i regele va plati
oastea de mercenari a domnului, 3500 de calareti §i 3500 pede-
stra§i, mai mult cleat ceruse odinioara Imparatului 4). Aceste
1) P. P. Panaitescu, o. c., p. 100.
Akta Grodzkie i Ziemskie, Lw6w, X, p. 183, cf. Hurmuzaki, Documente-
Supliment, II-1, p. 586.
3) Hurmuzaki, Doeumente, IV-1, p. 11, XII, p. 723-724 §i 772.
4) Instructiile lui Taranowski, la Macurek, o. c., p. 180-181 §i Corfus,
o. c., p. 35-38, declaratiile lui Taranowski comisarilor imperiali in Ardeal
asupra soliei sale, Hurmuzaki, Documente, XII, p. 723.
5) Macurek, o. c., p. 178-180 §i Corfus, o. c., p. 38-41. Acest text re-
prezintd, fire§te, propunerile lui Mihai, nu o Intelegere IncheiatA si aprobata
de Taranowski, caci ar fi fost Impotriva instructiunilor sale ce prevedeau
impacarea lui Mihai cu Ieremia. Lucrul se vede §i din protestul polon Im-
potriva planului lui Mihai asupra Moldovei.

www.dacoromanica.ro
200 MIHAI VITEAZUL

cereri desvaluiau marele gaud politic al lui Mihai, unirea celor


trei tari romine pe 'vecie sub dansul gi urmagii lui, ceea ce ingrozi
pe Po loni, can se plansera Judah' lmparatului ca domnul roman
a aratat lui Taranowski intentia lui de a lua Moldova, care e sub
ocrotirea for 1).
Cucerirea Moldovei a pus capat ultimilor nadejdi polone de
a ca§tiga pe Mihai, era un act de durimanie latige. In ziva cand
punea piciorul In batrana cetate a Sucevii domnul roman scria
regelui aratand ca a fost silit sa treaca muntii numai de purtarea
lui Ieremia. « Ma lncredintez sfintei judecati a mariei tale, ca
unul ce e§ti unsul lui Dumnezeu, ce mai puteam face? *. Mol-
dova cucerita nu va ie§i de sub ascultarea Poloniei, cum va arata
prin solii ce-i trimite la diets. La sfar§itul scrisorii adauga aceste
frumoase cuvinte: « Rog pe maria to sa binevoie§i sa treci 'cu
vederea, data am scris ceva care nu e destul de ales, am scris ca
un o§tean la razboi, dar cu inima curata, caci scriu mariei tale
toate sinter, ca In fata lui Dumnezeu *2). Regele Insa ii raspunse
somandu-1 sa paraseasca indata Moldova8), iar Zamoyski scria:
« nu se cuvine sa lnduram ofensa adusa de acest om impotriva
regelui, cand a pus mana In a§a chip pe aceasta Cara (Moldova) *4).
In aceste conditiuni pacea nu era cu putinta fii Mihai dupa obi-
ceiul sail se &idea la ofensiva. 4 Acest Mihai, zice tot Zamoyski,
vrea sa jongleze cu lumea intreaga*8).
Planuri de cucerire. Gandurile semete ale acestui om neobipuit
s'au ridicat §i pada la tronul Poloniei. Dag aceasta Cara era
du§mana lui, el o va cuceri, cum cucerise Ardealul §i Moldova,
cum batuse §i pe' Turci.
Cronicarul ungur Szamoskozy fitia ca Mihai se putea bizui
in Polonia pe ortodoc§i, cu ducele de Kiev (Constantin de Ostrog)
« se Invoise sa supuna tam le§eascrt*, In afara, pe Maximilian
de Austria, Suedia qi Moscova 8). Asemenea qi cronicarul sas

1) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 743.


9 Ibidem, Supliment, II-1, p. 600-602.
9 Ibidem, p. 618-619.
4) K. Gorski, Wojna z wojewodct woloskim Michatem (Razboiul cu voe-
vodul roman Mihai}, In Atheneum, 1892, IV, p. 255.
9 Script. rerum Pol., VIII, p. 156-157 (Zamoyski care Cr, Radzwill,
30 Iunie 1600).
9 CrAciun, cronicarul Szamoskozy, p. 133.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IMPOTRIVA POLONINI 201

Simon Massa auzise ca Mihai voia sa se faca rege al Poloniei1).


Cronicarii §i seriitorii poloni marturisesc deipre aceleaqi planuri.
Heidenstein, secretarul regelui §tia ca domnul era inteles cu
Moscova, ctI partizanii Austriei, cu ortodoc§ii §i ca atatase po-
porul de jos la rascoale, pe and Polonia era neinarmata 4n clipa
cuceririi Moldovei. s Poporul 41 socotea deopotriva cu Alexandru
eel Mare *2). Petre Skarga arata ca dupa ocuparea Moldovei de
&Are Mihai, Cara care a fost intotdeauna socotita ca poarta Po-
Ioniei, voia sa ocupe §i aceaita Cara §i ssa se faca el rege sau sa
deschida altuia drumul la domnie *. Granitele erau lipsite de
aparare, * se zice ca avea intelegere cu unii din ai no§tri, can
s'au bucurat de caderea Moldovei §i faceau adunari, pregatind
impartirea averilor §i socotind ca daca va domni el (Mihai) in
Polonia, i§i vor razbuna ofensele particulare asupra du§manilor
personali... Mihai §i capitanii lui socoteau ca Intr'o lung vor
ajunge cu oastea fara piedica In suburbia Cracoviei *2). Din Mol-
dova spionii trimeteau ve§ti ingrozitoare §i exagerate: Mihai va
trece granita In trei parti, la Soroca cu 20.000 de oameni, la
Hotin cu 40.000, sub comanda lui directs, la Cernauti cu Baba
Novae cu alti 20.0004). Alt spion scria regelui din Ia§i ca Mihai
are bani dela Impa'rat §i va porni asupra Poloniei cu o§ti din cele
trei sari romane, impreuna cu arhiducele Maximilian care se va
Indrepta asupra Cracoviei. Maximilian va fi rege al Poloniei,
Mihai cerea Ina dela imparat ca s Cara Ardealului dela dansul
sa n'o mai ceara *2). Inca In Ardeal fiind, Mihai, spusese 'land
seninificativ unui sol imperial: 4 Am nadejdea In Dumnezeu sa
ma intalnesc Intro zi cu serenissimul Maximilian In Polonia *2).
Istoriografia polona admite azi Ca un lucru dovedit ca Mihai Vi-
teazul a pregatit la 1600 impartirea Poloniei cu Moscova §i Austria 7).

') Simon Massa, In Quellen, V, p. 288.


') Heidenstein, o. c., p. 350-352.
') P. P. Panaitescu, o. c., p. 146-147.
4) Ibidem, p. 116-117.
5) Ibidem, p. 121.
5) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 5'71, cf. §i ibidem, Supliment, 1-2,
p. 624-625.
7) K. Tyszkowski, Knowania Michala Multanskiego przecia, Polska
(1598-1600), (Uneltirile lui Mihai al Tarii Romane§ti Impotriva Poloniei),
In Kwartalnik Historyczny, XXXIII, p. 219-220 13i Hist. polit. Polski (opera
colectiva a Academiei Polone), II, p. 172-173.

www.dacoromanica.ro
202 MIHAI yITEAZUL

A avut In adevar Mihai un plan a§a de indraznet, a putut


el Inchipui mijloacele on care sa-1 implineasca ? Nu trebue
sa uitam ca imprejurarile erau prielnice: dieta se disolvase fora
sa dea bani pentru mercenari, neintelegerile intre Zamoyski §i
partida austriaca 0i Intre catolici gi ortodocqi erau la culme. Mihai
avea, cum am vazut, un partied al sail In Polonia care-1 a§tepta
qi el socotea Cara aceasta §ubreda din pricina neintelegerilor.
Dovada cea mai bung ca aka ceva era cu putinVa, este adevarata
panics ce a cuprins In aceste irnprejurari pe Poloni. La 25 Mai
regele da o proclamatie catre intreaga Cara, aratand ca *pri-
mejdia e iminenta... e vorba aproape de existenta noastra...
va trebui sa ne aparam, ca el (Mihai) sa nu is jumatate din Ian.
noastra. E vorba de tarsi noastra, de coroana Poloniei, de fiber-,
tatile i averile domniilor voastre, de viata voastra... ,de s'ar
intari vrajma§ul In aceasta tarsi, e de temut ca toate acestea vor
pieri *1). La 4 Iulie regele da a doua proclamatie, In care spune:,
4 (Mihai) e gata sä ocupe statul nostru... Toate mijloacele pe
care s'ar putea rezema Republica sant sleite... Pentru a putea
avea bani, ne Ondim sa zalogim giuvaerurile noastre*2). Za-
moyski el lnsu§i scria ca Mihai a luat steag dela Turci, ca sä se
face rege al Poloniei, platind tribut sultanului, iar cele trei tari
rom&ne le va rasa fiului sau 8). Se aratau In Polonia scrisorile lui
Mihai, de sigur false, prin care cere ajutor dela sultan, ca sa-i
supuie lui aceasta Ora 4). Aceasta cucerire, daca o facea, nu era
pentru alii, ci, ca §i In Ardeal, pentru el. Hatmanul Stanislav
Zolkiewski marturisea: 4.Mi-a opus mie Taranowski, ca in fata lui,
Mihai i-a opus ca vrea sk se Inca rege In Polonia, amintind cu
cuvinte de ocara de rege, fanandu-1 incapabil, §1 i-a cerut sfat,
cum ar putea face ca regele sa-i lase lui domnia, §i dna ar ajunge
sa fie rege In Polonia, ar bate gi pe Turci i s'ar face mai vestit
cleat Alexandru cel Mare* 6). Chiar Zamoyski spunea: « Tare

1) Veress, o. c., VI, p. 109-111.


Ibidem, p. 133-136 ai scrisoarea regelui catre Leon Sapieha, cu acelaai
cuprins, Hajdeu, Arhioa Istoricd, III, p. 35-37.
9 Script. rerum .Pol. VIII, p. 157.
4) Textul (fragment), la Macurek, o. c., p. 134.
6) Macureic, o. c.., p. 139, scrisoarea lui Zolkiewski care subcancelarul
Petre Tylicki.

www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IMPOTRIVA POLONINI 203

ma tern, ca vom avea In curand pe acel titriinoi In Polonia *1),


iar senatorilor le diidea de §tire ca Mihai a fagiicluit Livonia lui
Carol de Sudermania din Suedia, Lituania Muscalilor §i Cracovia
Austriacilor, oprinduli sie§i restul 2). Cu doua veacuri Inainte
ochiul ager al lui Mihai Viteazul se pare ca vazuse soarta ce a§tepta
Polonia.
Clipa prielnia pentru acest plan Indrknet a fost la cucerirea
Moldovei, and Polonia era surpring fail aparare, dar Mihai a
l'asat-o sa treaca ci s'a Intors In Ardeal IngAduind In acest chip
lui Zamoyski, sa ridice o oaste, poate mai repede dectlt se actepta.
Pricina retragerii lui Mihai a fost iaraci, pe de o parte lipsa de bani
pentru o§tire, dar mai ales a a simtit ca i se pregatea o lovitura
din spate In Ardeal, unde auzise ca rascoala e gata sa izbucneasck
iar Intelegerea cu Imparatul nu era incheiat0).
De aceia Udrea, lasat de Mihai la Suceava, scria lui Zolkiewski:
« N'avem poruncil §i Inv4atura dela maria sa, Mihai voda, sa
ne amenintam §i sa scrim lucruri necuvincioase domniei tale, ci
toate cu cuviinta §i cinste. Iar ce a scris domnia to despre Drago§
capitan ca vá aerie lucruri ce nu se cuvin sa fie scrise, despre a-
ceasta domnul Mihai voevod nu avea tire ci nu este cu po-
runca lui * 4).
Din Ardeal Mihai trimetea acum scrisori de desvinovatire Po-
loniei §i pregatea o solie solemna catre rege §i diets, cu Stro3
Buzescu §i Gheorghe Rat, ce urmau sit treaca prin Maramure§
spre Cracovia cu explica %iile domnului pentru luarea Moldovei
§i declaratii de prietenie 6). Solii Ina nu apucara sä mai soseasca
la curtea Poloniei caci razboiul izbucni pe nea§teptate la Ince-
putul toamnei.
Mihai Viteazul §i Moscova. Se vorbea, cum am vazut, de o
Intelegere a lui Mihai cu tarul dela Moscova Impotriva Poloniei

2) Ibidem, N. Herbult scria si el: s Prinsii luali de Ieremia din oastea lui
Mihai spun ca acesta nu urmareste atat sa invinga pe domnul Moldovei,
cat pe acesti pacatosi de Poloni*, ibidem.
') Ibidem, p. 140.
3) P. P. Panaitescu, D. c., p. 120.
4) St. Nicolaescu, Documente Slavo-Romdne, p. 289.
6) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 976-977, P. P. Panaitescu, o. c.,
p. 122-123, Veress, o. c., VI, p. 151 -152, Iorga, Documente not dela Petra
5chiopul ci Mihai Viteazul, Acad. Rom. ist., XX, p. 38-39.

www.dacoromanica.ro
204 MIHAI VITEAZUL

§i o asemenea legatura, cu toatr. distanta §i lipsa de legaturi di-


recta (Ucraina era atunci poloneza), este cu putinta. Tarul era
un stapanitor pravoslavnic §i dugmanul de veacuri al Poloniei
pentru teritoriile ruse§ti stapanite de aceasta tars. Arnandoua
aceste insulin 11 faceau de sigur simpatic lui Mihai. In vremea
lui domnea la Moscova tarul Fedor (1584-1598); fiul lui Ivan'
cel Groaznic, care era insa cu totul sub influenta cumnatului
sau, Boris Gudunov, iar dupa moartea lui Fedor, Boris este pro-
clamat tar 1)!
Inca dela Inceperea rascoalei Impotriva Turcilor, mai ales in
Moldova se iscasera nadejdi in ajutorul ce ar putea veni dela
Moscova 2). La 1.595 o solie ruseasca se afla la Praga §i raporta
staptinului ei despre luptele lui Mihai cu Sinan pap §i despre
cele ce se petreceau In Moldova3). Legaturile lui Mihai cu Moscova
lncep insa in 1597. In primavara el ceru Polonilor sä Ingadue
trecerea solului sau prin taro. lor, « ca sa se duca sa ceara ajutor
dela tarul din Moscova pentru refacerea bisericilor stricate de
Turci §i de Mari », ceeace i s'a lncuviintat 4). Solul ales de Mihai
cu aceasta misiune a fost invatatul vladica Luca de Buzau, grec
din Cipru. In Iulie el era la Moscova §i tarul Fedor 1i da o scrisoare
catre domnul roman, din care se vede lamurit ea adevaratul scop
al soliei nu era numai eel bisericesc. Tarul jura lui Mihai ca-1 va
ajuta Impotriva oricarui du§man, solul sau, episcopul Luca, Ii
va spune mai multe verbal §i-i va aduce i darurile 3). Episcopul
sosi peste doua luni la Targovi§te, aducand lui Mihai i o mare
sums de bani din partea tarului, nu numai pentru biserici, dar
i pentru plata o§tenilor ce urmau sa lupte cu Turcii.6).
La sfar§itul anului 1599 sosi la Praga solul lui Boris Gudunov,
Atanasie Vlasiev, care vesti pe imparat de urcarea In scaun a sta-
panului sau §i-i ceru alianta Impotriva Poloniei 7). Tot atunci se
') Pentru aceste imprejurari, P. Miliukov, Seignobos et Eisenman, Histoire
de Russia, I, Paris, 1932, p. 163-164.
9 C. Esarcu, Documente din Veneyia, In Revista pentru ist. arh. §i filol.,
II-1, 1884, p. 193.
9 Ha§deu, Arhica istorica, II, p. 18-21.
4) Isopescu, In Acad. Rom., ist. ser. III, tom. X, 1929, p. 63.
5) Rezumatul scrisorii aflatoare In arhivele din Viena, Macurek, o. c.,
p. 134, nr. 50.
9 Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1261-1262.
5) Ibidem, p. 568-569.

www.dacoromanica.ro
MIHA/ VITEAZUL IMPOTRIVA POLONIEI 205

afla acolo risi solul lui Mihai, Petre Armeanul, care se duse la omul
tarului §i-i ceru A dea de tttire lui Boris ca Mihai a cucerit Ar-
dealul. Mihai, zice solul, roaga pe Dumnezeu s'a tie pe tar §i acesta
sä-i pastreze bunavointa lui. Vlasiev raspunse ca Dumnezeu a
dat lui Mihai izbanda asupra supusului Turcilor §i Litvanilor
(Polonilor), Andrei Bathory, # de care lucru nec bucuram*. Ii
ureaza izbanda §i nimicirea diumanilor. Cu acest prilej solul
domnului roman arata recuno§tinta stapanului sau pentru aju-
torul trimis, doi ani Inainte, din visteria imparateascA pentru
lupta 1mpotriva Turcilor 1). Intrucat %arul ceruse lui Rudolf o
alianta lmpotriva Poloniei, se poate ca Vlasiev BA fi vorbit de
aceasta qi solului lui Mihai. ,BAnuiala Polonilor In aceasta privintA
se vede §i din refuzul lor, In Martie 1600 de a primi cererea lui
Mihai pentru trecerea unui nou sol al situ din Ardeal spie Moscova 2).
0 Intelegere tacitA Intre Mihai qi Boris se vede §i din raportul
lui Leon Sapieha, sol polon la Moscova la sfar§itul anului 1600.
El scria cal Rusii # ne amenintau cu primejdia lui Mihai, care a
Inceput razboi Impotriva Poloniei 1mpreuna cu lmparatul crevtin)).
De aceea Rusii nu vor 05. 1nnoiasca pacea pang nu vor afla vericti
despre Mihai. Abia In Februarie soseqte rttirea despre Infrangerea
domnului roman. Atunci solul polon anunta 0 u inimile for cele
rele nu se vor mai bucura* qi arata tarului izbanda lui Zamoyski
Eli caderea lui Mihai 8). Leon Sapieha tine atunci In fata tarului
un mare discurs, In care poveste§te toate cuceririle lui Mihai
4 cel viclean », In Ardeal §i Moldova §i cum In cele din urma a
fost Invins de Poloni, Indemnand pe tar sä se bucure qi el 4). 0
alianta hotarlta Insa Intro Mihai qi Moscova, cum banuiau Po-
lonii, nu se vede sit fi fost.

1) Hajdeu, Arhiva istoricit, II, p. 47-48, cf. §i Hurmuzaki, Documente,


XII, p. 660.
1) Macurek, o. c., p. 180 §i Corfus, o. c., p. 37.
8) C6opmfirb HMnep. mcTop. pyccg. ncTopamecgaro 06mecma torn.
CXXXVII, p. 646.
1) Textul discursului In K. Kognowicki, Zycia Sapiechocv (Vieille mem-
brilor familiei Sapieha), II, Varfovia, 1791, p. 15-19. Despre solia lui Sa-
pieha, cf. §i K. Tyszkowski, In Archiwum tow. nauk. we Lwowie, ser. H, IV, 1,
Lw6w, 1927.

www.dacoromanica.ro
MIHAI 5I IMPARATUL
Diplomatia lui Mihai Viteazul. Mihai Viteazul prin cuceririle
lui gi interesele de care era legat a jucat un rol european ci a fost
pus in fats unor probleme de diplomatie, pe care nu le cunoscu-
sera.' Inainta§ii lui, ce trimeteau eel mult solii cu daruri pentru
treburi ucor de rezolvit. Complicata tesatura de rivalitati Intre
Turcia, Polonia rli Imperiu, In special problema Ardealului, cerea
lui Mihai tratari delicate §i Inclemanatice, caci altfel era amenintat
sa piarda pe aceasta cale ceeace dobandise cu armele. Dar tarile
romane nu aveau oameni pregatiti pentru acs ceva, foarte putini
erau cei ce cunocteau macar limbile din Apus, dar nici pe de-
parte nu erau obi§nuiti cu eticheta curtilor fii cu politica euro-
peana. Mihai a intrebuintat deci diplomati improvizati, cativa
boieri can ctiau limbi straine kii strain, cari nu s'au dovedit lug
oameni de Incredere. Dintre boieri au fost ale§i fratii Buzecti.
5tim ea Radu Buzescu vorbea ungure§te rii petrecuse In tine-
rete In Ardeal la curtea lui yStefan Bathory2). Stoichita din
Stramba §tia sa traduca solilor strain vorbele lui Mihai Ili Teo-
dosie Rudeanu logofatul, autorul cronicii, ctia §i el, poate, vre-o
limbs strains 1). 5tim iaral§i ca banul Mihalcea vorbea italic-
ne§te2), ca until ce era gm din insule, lima aceasta nu ajungea.
Ca diplomat s'a aratat slab, Inteun rand spusese cuvinte necu-
vincioase solilor Imparatului, hick, domnul a trebuit sa-1 deza-
probe, spunand acestora ca e un batran nebun 4). Trimis la Praga,

9 Crficiun, o. c., p. 188.


2) Pentru soliile lor, p. 70.
3) SzamoskOzy In Mona Hung. Hist. Script., XVIII, p. 285, r Is Michael
ban Italicae quoque linguae, quae Valachorum congener dialectus est, non
ignarus s.
4) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 697.

www.dacoromanica.ro
MIHAI 00 IMPIRATUL 207

la imparat, s'a facut de ras cAci, zice un martor ocular: 4 Toate


trebile le trata cu termeni vulgari... dispretuind obiceiurile ci
manierele ce se observau la mute In tratarea afacerilor, ca tji cum
ar fi vrut el sa reformeze curtea ci de aceea a fost nevoit sA plece
cu putina multumire *1).
Instructiile solilor date de Mihai ni s'au pastrat §i sant scrise
intotdeauna In romanecte de mana domnului, ca de pildA: < Invl-
tatura domnului, lu Mihai voevoda Tarai Rumane§ti ce au dat
solilor ce au trimis la craiul le§escu*2). Instructiile erau scrise
pe puncte numerotate §i purtau intotdeauna iscalitura auto-
grail a lui Mihai.
La fel, raspunsurile aduse de soli erau scrise romane§te §i
Infati§ate domnului. Se pare InsA ca unii soli cautau BA evite
mania domneasca, dandu-i veriti ImbucurAtoare sau nu lute-
legeau bine ce li se spunea In strainatate, cad altfel nu intelegem
cum a putut Petre Armeanul sa spuie lui Mihai din partea Impa-
ratului: « Pentru vitejie ce au Mout Mihail voevoda ci destoinic,
am zis fa fie Mihai voevod crai (in Ardeal) §i fiu sau era craiu...
Zis-a Imparatul sa Insoare pre PAtra§cu voda gi sa-i dea din ruda
Itmparatului, care-i va fi voia... Imparatul au trims la Franta,
la Spanea, la papa §i la toti mai mari de vorba, de barbacia ci de
vitejie ce ecti al doilea Alexandru, ca BA to ajute cu bani... iara
eu Inca de trei on mai mult *3). Bine (Aim din soliile ImparAtetiti
ca nimic nu era exact Eli ca ImpAratul a cerut Ardealul pentru
dansul4). Se vede bine ca diploma %ia lui Mihai avea lipsuri man.
El Insu§i era un om aprins ci violent, putin potrivit pentru pru-
dentele diplomaiei. Comisarii imperiali din Ardeal scriau Impa.'-
ratului: 4 Majestatea voastra imperialA sA nu creada a se poate
trata qi discuta cu acest om (Mihai) In chip ordonat, ci el vor-
bekte a§a de mult, Incat nu e cu putinta ca talmacii lui BA princia
toate, sä le tie minte c1 sa ni le spuie... Cand not aratam propu-
nerile noastre, Stoica ci Petre Armeanul nu-i traduc toate lui
Vod6', ci numai ce le convine lor... Voevodul, Stoica §i Armeanul
1) Beduccini, in N. Iorga, Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul; In
Acad. Rom., ist., seria III, tom. XII, p. '101.
') N. Iorga, Documents noud dela Petre Schiopul gi Mihai Viteazul, In
Acad. Rom. ist., ser. II, torn. XX, p. 472.
') Ibidem, p. 457.
4) Vezi mai jos., p. 209-215.

www.dacoromanica.ro
208 IIIHAT VITEAZTIL

se apleack 1§4 fac semne cu ochii cu talmacii qi §optese intre ei,


in ale chip ca voevodul ea nu cedeze prea mult majestatii voastre,
ci ea se tie de sugestiile lor... Nu ne lasa (Mihai) ea trecem dela
un articol la altul §i sä discutam ordonat, ci be amesteca pe toate,
vorbe§te de un lucru, and afirmativ, cand negativ... se incura
el §i ne incurca §i pe not *1). &intern departe de ce ar fi evut
nevoie Mihai in acele imprejurari grele.
Din pricina lipsei de eunoiltinte §i experiente a boierilor, Mihai
a intrebuintat ca diplornati fii strain, dar ili ace§tia culeqi la in-
tamplare, sasul Schonkebonk din Sibiu, raguzanul Marco §i ar-
meanul Petre Grigorovici. Cel mai insemn.at §i talentat dintre
dan§ii a fost de sigur eel din urma. Originar din Liov, era de me-
aerie pictor de icoane 2), dar comandase §i. o§teni in incursiile lui
Mihai in Bulgaria s). Ca diplomat In slujba lui, 11 intalnim intAi
in misiunea trimiea de domn in Polonia, In August 1.595 9. Mai
tarziu a fost trimis la Kiev la ducele Constantin, apoi la arhi-
ducele Maximilian In 1.598 2) fill. dupa cucerirea Ardealului a lost
trimis chiar la curtea imparatului 6). Banul Mihalcea 11 Invinuia
ca" nu e ore iincios fli a mai supus imparatului cleat lui Mihrd7).
Mai tarziu 11 giisim in slujba lui Basta, care-I luase. prizonier la
Miraslau 9, iar dupa moartea lui Mihai, ramane pe langa imparat,
care-I folose§te in leg'aturile sale on tsarile roman.e9). La 1616,
lute() ultima solie spre Orient, e ucis in Moldova ci regele Poloniei
se graberlte sir' porunceasca sechestrarea averii lui din Liov. La
deschiderea lazilor lui din case Bogdanovici din Liov, cu toata
opunerea surorii lui, Roza Ivani§ova, se ga'se§te privilegiul pe
pergament cu pecetie pentru innobilarea lui ci a fratelui eau Iosif,
dat de imparat Eli acte privitoare la Mihai ramase la solul sau:
4 privilegiul pentru domnia Tariff Rom&ne§ti dat de Sigismund

1) Hurmuzaki, Documente; IV, 1, p. 30.


' ) Hurmuzaki, Documente, III, 1, p. 431.
' ) Szamoskozy, In Mon. Hung. Hist. Script., XXXVIII, p. 192.
4) Isopescu, In Diplomatarium, I, p. 400-401.
") Hurmuzaki, Documente, XII, pi 395-397.
9 Vezi mai jos, p. 210-11.
I) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 598.
8) Ibidem, p. 1094 §i Veress, o. c., VI, p. 192-194.
9) Veress, o. c., VI, p. 435, 443-444, VII, p. 13-14, 17, 69, 172-174,
191, 217-218, 261, 270-272 gli Hurmuzaki, Documents, XII, p. 1230-1231.

www.dacoromanica.ro
MIHAI $1 iMPXRATVI. 209-

Bathory lui Mihai Viteazul, acte semnate de cardinalul Andrei


Bathory, scrisori ale Imparatului Rudolf -catre Nestdr ITreche
vornicul §i Constantin Movila, actul tratativelor Intro ImpArat
i Mihai Viteazul, al doamnei Elisabieta Movila cu Giurgi paqa, etc. B
Stefan Schmidt, agentul imperial in Polonia, protesteaza zadarnic
Impotriva luarii acestor acte secrete de &Are rege, mai. ales ca
Intre ele se aflau i chitan %ele uria§elor sume datorate de im-
parat armeanului (22.913 zloti) pe care le reclama nepotul mor-
tului, Cristofor 1).
Petre Armeanul a scris cronica lui Mihai Viteazul, poate cu
scopul de a lamuri curtile straine asupra faptelor sta'panului.
sau. Aceasta cronica pierdut4 a fost intrebuintaa de ungurul
Szamoskozy In cronica lui, In care introduce lungi i interesante
extrase despre Mihai din lucrarea armeanului. Memoriul trimis
de Mihai In 1601 ducelui de Toscana despre faptele lui, o ade-
varatii autobiografie, are paitaje ce coincid exact gi ca forint cu
extrasele lui Szamoskozy, ceeace dovede§te ca memoriul a fost
redactat tot pe temeiul cronicii lui Petre Armeanul 2). Neat insa
ca acest om mai Invatat cleat ceilalti diplomati ai domnului,
nu a fost credincios pAn'a la urmil lui Mihai. Scaderea aceasta In
atiunea lui Mihai, lipsa unei diplomatii, a avut ci ea o parte la
cilderea repede a viteazului domn.
Lupta diplomatic. pentru Ardeal. Cucerirea Ardealului fusese-
fapta lui Mihai, se datora b6rbA4iei §i priceperii lui militare, eF
In %elegea ca a luptat ca un principe cretin pentru crectinatate.
Dar altli nu socoteau la fel ; Mihai era pentru ei numai instru-
mentul lor, un instrument plklit §i de aceea trebuia, dupa ce-si
Implinise slujba, sa plece. Interesele dinastice ale Habsburgilor
cereau cat mai multi supu§i qi se foloseau de ideea cre§ting, de
pornirile furtunoase ale eroilor, pentru aid Implini calculele. De
aceea, duptt cucerire, a Inceput lupta diplomatic. Intre sfetnicii
§ireti §i Invatati ai Imparatului §i diplomatia rudimentary a ca-
pitanilor de oaste romani. 'Aceasta lupta, In care Mihai n'a §tiut
sa convingel pe imperiali ca este necesar In Ardeal, ca trebue

1) Toate amInuntele dupa actele municipale din Liov, la W. Lozinski,


Patryciat i mieszcza'stwo Lwowskie w XVI i XVII wieku (Patriciatul si bur-
ghezia din Lwow In veacurile XVI si XVII), ed. II, Lwow, 1892, p. 282-283i
1) Cf. pe larg, Cr6ciun, o. c.

14

www.dacoromanica.ro
MO MIHAI, VITEAZUL

ajutat, n'a gtiut mai ales sa inlature parile gi intrigele, care-1 aratau
la curtea lui Rudolf aplecat spre Turci, tiran sangeros sau tra.-
dator, a pierdut-o gi din cauza temperamentului sau furtunos,
care-1 facea sa rosteasca in clipe de manie cuvinte nesabuite, pe
care diplomatii de cariera se grabeau sit le noteze, clipind 9iret
din ochi.
Aceasta lupta avea ceva foarte dureros pentru domnul roman,
el intelesese ca a fost ajutat sa lupte pentru cauza cregtina, i se
aducea aminte ca a fost platit ca sa implinesaca o slujba la un
staptm. Imparatul cregtin, conducatorul migcarii care Implinea
voia lui Dumnezeu, devenea un monarh egoist, coborit de pe pie-
destalul Fall ideal, nu pretuia barbatia gi jertfele lui Mihai, ci
Inainte de toate, pentru el trecea banul cu care platise pe ostagii lui.
Pe Tanga aceasta, In sufletul lui Mihai era o govaire, a crezut
la Inceput, ca daca Imparatul cere Ardealul cu tot dinadinsul,
ar putea sa i-1 dea gi sa-gi Indrepte ogtile cuceritoare intr'alta
parte, asupra Turcului, cu sprijin gi vaza mai mare ca mai Inainte.
Dar atunci au intervenit boierii mai practici gi mai realigti, au
oprit pe domnul for sa dea Ardealul, tarsi pe care o socoteau a
for gi In care voiau sa se ageze pentru totdeauna. Unii boieri, Mi-
halcea, Stoica din Stramba, erau de aceasta parere, altii, Bu-
zegtii, stateau mai ales in %ara cea veche gi se temeau ca domnul
sa Infrunte vointa imparatului 1). De aci, in acjiunea diploma-
tica a lui Mihai, au iegit oarecare contraziceri, de care s'au grabit
sa se foloseasca potrivnicii lui.
Indata dupa cucerirea Ardealului fusese trimis la curtea im-
paratului Petre Armeanul cu gtirea biruintii, cu propunerea ca
sa fie inlaturata religia calving, In Ardeal, gi, firegte, cu cereri
de bani 2). Solul trecuse gi pe la Cagovia, la arhiducele Maxi-
milian 3), iar la curtea imperials aducea steaguri luate dela dugmani.
Intrebat de oamenii Imparatului, solul spune ca Mihai 4 nu vrea
nimic pentru dansul *, vrea sa se Intoarca In Cara gi A lupte cu
Turcii ptuia la Constantinopol, Ardealul 11 lag in grija impara-

1) Vezi mai sus, p. 83-854


') N. Iorga, Documente not dela Petre Schiopul gi Mihai Viteazul, In Acad.
Rom. ist,i ser, II, tom. XX, p. 457-458 si Hurmuzaki, Documente, XII,
p, 699-701.
3) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 477.

www.dacoromanica.ro
MIHAI 5I IMPAtRA'rUL 211

tului1). Imparatul raspunse cu felicitari, pomenind Intre altele


§i de 4 minele de our §i de tier * din Tara Romaneasca, pentru ex-
ploatarea carora se vor trimite oameni priceputi2). La 22 De-
cemvrie, din Alba-Iulia scria la curte Marco Raguzanul, agentul
lui Mihai, ca acesta * arde de don* de a preda Ardealul oame-
nilor imparatului * 8).
Dar Petre Armeanul fusese numai un vestitor al izbandei,
solia ce urma sa trateze problema Ardealului pleca mai tarziu
§i era alcatuita din Stoica vistierul §i din banul Mihalcea, aductmd
ca dar §i calul lui Andrei Bathory4). Ei trecura prin Viena la 22
Decemvrie 1.599 8) §i abia la 11 Ianuarie urmator avura audienta
la imparat, la Pilsen In Boemia8). Ei inura un alt limbaj decat
Petre Armeanul §i Marco, expusera pe Iarg imprejurarile ce sili-
sera pe domn sa cucereasca Ardealul, se plansera de lipsa de
ajutor din partea lui Basta §i cerura ca Mihai sa fie recunoscut
In Ardeal guvernator, cu titlul de duce, principe sau chiar rege,
vasal al imparatului, sit se trimita bani pentru Wire §i sa i se
cedeze §i °ea& Hust, Satu-Mare §i Oradia, ocupate de o§tirile
imperiale, precum §i confirmarea privilegiilor Secuilor. Ei vor-
besc apoi de tratativele cu Turcii §i de Incercarea Vacua de ace§tia
asupra Tarii Romane§ti. Raspunsul imparatului zabovi multa
vreme §i Intre timp Mihai trimise curieri solilor lui, modificand
mereu instructiunile lor 7). a Bane Mihalcea §i to vistiar Stoico,
scria Mihai solilor lui, noi Inca am socotit cu credincio§ii no§tri
ce sant pe langa noi §i oameni batrani, ce sant mai pricepuji aicea,
de §tiu de toate randurile ca cum ieste pre Intr'alte lari. .. *.
In noile sale instructiuni, In care cere tot mai hotarit Ardealul
pentru el §i urma§ii lui, Mihai I§i justifica astfel cererea: k Impa-
ratul, maria lui, sa caute bine aceasta ca Mihail voevod, maria
lui, n'au gandit cu aceasta ca ar fi el In gura Turcilor §i In loc de
pieire In Tara Rumaneasca, ce toata frica lasand-o Inapoi, ispitit-au
strolte mare, n'au gandit de paguba tarii Inteatatia ani §i de
1) Ibidem, XII, p. 509.
2) N. Iorga, o. c.
3) Hurmuzaki, Documente, III, 1, p. 397-398..
4) Veress, o. c., VI, p. 13.
5) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 550-551.
°) Ibidem, p. 665-669 §i Veress, o. c., VI, p. 9 §i 13.
') N3 Iorga, o. c., p. 42-46.

145

www.dacoromanica.ro
212. BMW' VITEAZUL'

chelciugul lui, ce In toate stristile au ispitit In basaul Turcilor


iar Mihail yoevod cu tocmeala lui §i cu pieire a multi voinici an
luat Ardealul $i 1-au Inchinat cinstitului imparat si de acum
Inainte se fAgadueste domnealui pang va fi viu cu mare credin%
va sluji Imparatului $is Orli unguresti i toata crestinatatea * 9.
La curte cererile domnului puneau In incurcatur4 pe cei ce ve,
deau Ardealul curand In stapanirea for §i sant miirturisiri ca « nu
stim cum vom putea scoate pe Valah din Cara §i sa-1 multumim *2).
Intre timp, tratativele urmau 4i in Ardeal, unde sosise pe
Tanga Mihai un trimis imperial, italianul Carlo Magno, un om de
inima $i inteligent, care ajunse in cei mai buni termeni cu
dimmul, se stimau reciproc, luau masa impreuna §i Mihai li da-
ruise portretul sau si al fiului sae). Dar curand el fu inlocuit
cu doi sfetnici ai Imparatului, David Ungand gi Mihai Szekely,
cu titlul de comisari, un fel de sfetnici ce urmau BA ajute pe domn
In carmuirea Ardealului. Ei fura primiti eu mare cinste la Alba-
Julia la 10 Februarie 1600 4). Cei doi comisari nu erau de acord
Intre ei, Szekely sfatuia pe imparat sa lase Ardealul domnului
roman 6), pe tend Ungand dela Inceput i s'a aratat potrivnie $i
era gata sa plece urechia la toate parile $i calomniile Impotriva
lui Mihai, cu care umplea lungi rapoarte catre curte6). Ungand
fusese $i el la Inceput de parerea colegului sau, Insa trectuad prin
tabara lui Basta, acesta impreung cu nuntiul Malaspina 11 con
vinsesera ca Mihai e un tiran care trebue neaparat inlaturat 9).
Comisarii aduceau, dupe lungi intarzieri, bani dela imparat, insa
o sums cu totul insuficienta pentru nevoile octirii 8), §i astfel
putura incepe tratarile. Ei Ici dadura seama ca boierii Imping
tot mai mult pe Mihai sa nu cedeze Ardealul, pe tend arhiducii
§i sfetnicii Imparatului se pronuntasera aproape to i pentru
inlaturarea lui 9).
1) Ibidem, p. 176-177.
6) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 655.
') Ibidem, p. 671.
b) Ibidem, p. 687-689.
5) Ibidem, p. 683-684, 720, 879.
°) Ibidem, p. 722 si urm.
7) Veress, o. c., V, p. 360-361.
9 Ibidem, VI, p. 34-35, cf. §i p. 24. Se dedeau numai 55.000 de taleri
din 100.000 promisi pe un trimestru.
5) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 501-502, 536-539, 590-591.

www.dacoromanica.ro
MU:1AI SI ifdPXAATUL 21a

La ,mipocul lui Februarie se Intoarse Stoica nu raspunsui Im-


paratului 1), laude pentru credinta domnului, purtarea lui Basta
e scuzata gi Indreptatita, in privinta cererilor de bani, i se amintea
lui Mihai ea * au bite les mark lui ca Mihai voevod tot venitul gi
prada au luat la sine, care face mult pret A. Iar problema stae
panirii Ardealului e lasata deschisk Incredintata comisarilor din
A.rdeal. Cumplita fu mania lui Mihai afiand acest raspuns, care
era un refuz; el chiama pe comisari la &maul ci le striga: <4 Am
luat Ardealul, punAnd In jot viata mea.... am erezut ca Impa-
ratul nu-mi va trimite numai laude de§arte, ci steagul Imparatesc
§i scrisoarea lui cu pecetea. Aka dar, vor sa ma alunge din Ar-
deal, cum alungi o Iemeie pacatoasa, asta n'o va 1ngadui Dum.
nezeu, nu voi Ingadui eu sa fiu alungat, chiar de ar fi sa-mi las
capul, cad am luat tam cu sabia mea. Pentru Imparatul Rol
manilor, am primejduit Sara mea, viaa mea, a sotiei, a fiului
meu qi a boierilor $i -mi trimite ca rasplata trei foi de }Artie pline
de otrava, ructine ci ocara! *. Ungand se graberfte sa Insemne ca
yoevodul a Intrebuintat cuvinte de ocara la adresa Imparatului
qi 1-a filcut tradator 8). Si poetul Palamede stria: t Cam ciudat
luoru i s'a parut lui Mihai aceasta; o Cara pe care el. o cucerise
prin sabie s'o stapaneasca altii *8).
.'Pe and unii aminteau domnului ca a luat Ardealul cu banii
Imparatuluie), boierii.dimpotriva 11 sfatuiau sa nu dea aceasta
Viral Stoica spunea : comisarilor: Domnul qi boierii Jui nu mai
K

pot ramane In Tara Romaneasca, tam. aceasta (Ardealul) e fru-


noasa, de aceea el qi cu oamenii lui -se Indragostesc tot mai mult
de ea, pe masura ce trece.yremea »8).,Chiar c&nd domnul voia
sa cedeze, boierii erau de paza lAnga dansul gi nu traduceau cu-
vintele spuse In acest sena 1). Se _dadu de veste ca data Mihai
In adevar spusese la lnceput ca va lasa Cara, o Meuse din politete

1) Textul latin, Monum. Comit. T rans., III, p. 487 §i urm, text ro


manesc, N. Iorga, o. c., p. 485-4 87.
1) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 703 (17 Februarie 1600).
') Palamede, traducere Tafrali, Literatura pi Arta romdml, IX, 1905,
p, 492.
4) Veress, o. c., VI, p. 93.
5) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 736.
') Ibidenz,.JV, 1, p. 30.

www.dacoromanica.ro
214 31111AI 371TEAZUL

fat& de Imparat, crezand ca un suveran ar de - puternic nu-i


va cere sa piece, ci-i va lasa lui Ardealul, ca rasplata a slujbelor
sale 1).
Situatla diplomatic& era foarte turbure, banii pentru Wire
fusesera refuzati 2), and Mihai porni 8a cucereasca Moldova,
fapta care In gandul sau urma sa Induplece pe Imparat,- caci el
§tia sa rezolve imprejurarile grele numai cu sabia. Dar in lipsa
lui comisarii se certara cu boierii, in special cu logoratul Teodosie,
care-i aresteaza 8), clevetirile §i calomniile du§manilor au frau
liber. Atunci porni dela Praga un sol mare, doctorul Pezzen, con-
silier al Imparatului §i Mihai se intoarse din Moldova, nadajduind
ca problema Ardealului va fi In sfar§it deslegata. Dar Pezzen
venea hotarlt sa ceara Cara pentru lmparat, din Satu-Mare scria
banului Mihalcea ca Mihai nu are dreptul sa se poarte ca stapan
In Ardeal §i ca a abuzat de puterea sa 4). Banul, care nu era
obinuit sail tie gura, spuse lui Pezzen la prima intrevedere ca,
data nu se va Intelege cu domnul, « yeti vedea ce soarta vor
avea Carvia, Viena §i Praga *6).` La 21. Iulie solul lmparatului
fu primit de domn la Alba-Iulia 6) §i tratarile furs lungi ci ane-
voioase. In primele lui propuneri, Mihai ceru stapanirea pe vecie
pentru el §i urma§i asupra Ardealului, Moldovei §i lira Roma-
ne§ti, precum §i cedarea cetatilor de margine ocupate de Austriaci,
leafs pentru 20.000 de osta§i pe tot anul. Aceste cereri furs respinse
de solul imperial, In ce prive§te Ardealul §i chiar Moldova, iar
pentru plata o§tirii se scuza cu lipsa de bani. Atunci Mihai pre-
zinta in doua randuri not propuneri, cele din urma prevad pentru
el numai Tara Romaneasca §i Moldova ca domn ereditar, iar
Ardealul numai ca guvernator, cu dreptul de a face dona %ii §i
de a Incasa veniturile 7). Pezzen ramase s& refere imparatului

1) Ibidem, p. 75.
') Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p.53, 57,-61 0 XII, p. 885 $i 912.
') Ibidem, XII, p. 926-927.
4) Ibidem, IV, 1, p. 87.
4) Ibidem, XII; p. 963-964.
8) Textele propunerilor si contra propunerilor In ungureste, ibidem, XII,
p. 955-962 $i romaneste la Iorga, o. c.l p. 49-50.
7) Veress, o. c., VI, p. 156 157 $i Hurmuzaki, Documente, XII,
p. 979.

www.dacoromanica.ro
MIHAI $I IMPARATUL 215

qi pleca mulIumit, dar fara un raspuns precis 1). Imperialii Incu-


rajau prin atitudinea for pe duclmanii lui Mihai sa se riiscoale qi
alteptau prilejul care le va da Ardealul In mina. In August fu
trimis la Praga logofatul Teodosie A primeasca un raspuns de-
finitiv, dar el ,se afla Inca acolo cand rascoala Ardealului Incepu
riii cu ea prabu§irea stlipanirii lui Mihai 2).

1) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 975, 992 si Metes, Domni ,vi boieri


romdni la Cluj, p. 17.
') Veress, o. c., VT, p. 57.

www.dacoromanica.ro
CAUZELE CADERII LUI MIHAI VITEAZUL
Problems sociala,Epopeea razboinica a lui Mihai Viteazul a
fost cu putinta pentru ca personalitatea lui s'a ridicat pe anume
temelii prielnice, Inauntru o boierime avuta gi razboinica, al carei
reprezentant a lost, in afara, pe langa sprijinul habsburgic, miparea
ortodocOlor de peste Dunare. De ce lnsa aceasta opera politica
a marelui domn a lost aria de putin trainica si s'a prabuOt indata
dupg ridicarea ei?
Din cele aratate Ong aici se pot zari u§ior slabiciunile ci pri-
cinile ce au adus caderea. Odinioara N. Balcescu, de0 se apara Ca
nu judeca pe Mihai a dupa ideile de democratie ale veacului
nostru b, socoate ca aceste idei erau qi pe atunci, deci domnul
n'ar fi trebuit sa jertfeasca pe taranii munteni boierilor, nici, mai
ales, pe cei ardeleni nobilimii maghiare. Facand-o, « Mihai trada
misia sa in Ardeal si merita d'a cadea *1). A. D. Xenopol, un
frumos spirit sintetizator, socoate aceasta lnvinuire nedreaptg,
Mihai a lost omul vremii lui, vremea In care nobilimea carmuia
gi taranul asculta. Dar autorul Istoriei Romanilor din Dacia
Traiana aerie totu0 In opera sa un capitol intitulat: Politica
potrivnicli poporului de jos, cauza caderii lui Mihai 2), recunosand
Insa o fatalitate a mediului istoric, ce 1-a silit pe viteazul domn
sa dues politica gre0ta, pe care a avut-o.
Din cele ce am aratat mai sus, putem afirma mai mult cleat
atat: `singura patura sociala care avea conceptii politice 0 care
avea gi o putere economica era boierimea, pe ea s'a Intemeiat

1) N. Baleescu, Romdnii sub Mihai Vodtt Viteasul, ed. Casa *eoalelor,


1908, p. 291-291.
2) A. D. /enopol, Istoria Romdnilor din .Dacia .rraiana, ed. III-a, V,
p. 334-338.

www.dacoromanica.ro
CATJZELE CADERII LUJ MI3iAj VITEAZUL 217

Mihai, cu ea s'a ridicat of cu ea a cazut, a lost domnul, Chiar


data, prin absurd, un domn de atunci ar fi avut ideea modern&
de a Intemeia un, stat romanesc pe caranime, n'ar Ii, putut-o face,
pentruca nici politiceote, lipsita de conotiinta politics, nici eco-
nomicecte, lipsita de bath §i dela o vreme of de pamant, taranimea
atat dincoace, cat §i dincolo de Carpati, nu ar Li putut da uii
reazim,` Mihai n'a avut In aceasta privinta o politica greoita, el
s'a sprijinit pe singura °lag care atunci Ii putea oferi un reazim,
boierimea:Problema se pune altfel: putea aceasta bioerime mun-
teana sa fie atunci o temelie destul de puternica pentru a mentine
toate cuceririle lui Mihai Yoda oi stapanirea a trei lari Inconjurate
de duomani? Credem ca nu, cum vom vedea Indata.
Mihai Viteazul §i ideea nationals. ,Aceasta problems socials
a fost pus& de istorici din pricina legaturii ei cu problemo. natio-
nala. Ei socoteau ca Mihai unind cele trei jari Romane sub sta-
panirea lui, ar fi trebuit, ca sa alcatuiasca din ele un stat roxnaneoc,
sa guverneze Ardealul cu taranimea, caci acolo nobilimea era
strains. Am vazut Ins& ca In Ardeal, In timpul stapanirii domnului
roman, a fost o patrundere a elementului boieresc muntean, care
a cautat cu tot dinadinsul sa is locul celui unguresc, aoa !neat
Infatioarea istorica a lucrurilor se schimba, -am fi putut avea un
stat boieresc romanesc, de pe urma lui Mihai. Dar ideea nationala,
sub forma ei politica, a unitatii de stat, nu exista Inca atunci,
nici la noi, nici -aiurea` Mihai a pucerit Ardealul $i Moldova, nu
din cauza caracterului for romanesc, ei pentru ca se departasera
dela unirea Incheiata Intre ele pentru a lupta cu Turcii. El a
restabilit aceasta unitate a ligii Incheiate In 1594, ideea politica
ce 1-a calauzit a lost .aceea a unitatii pe ,temei de cruciata. De
aceea nu 1-a preocupat unitatea politica, a fost domn peste trei
taxi, -cu granitele lor, cu guvernele for deosebite.
Daca din punct de vedere politic iju a foot ,calauzit de ideea
nationals, avem totuci dreptul sa punem Intrebarea: Nimic din
ceeace ne turbura pe noi azi, nimic din simtul de solidatitate §i
de iubire Intre oamenii de aceiaoi limbs nu 1-a atins oare pe
primul domn al tuturor Romanilor P-
Judecind azi In deplina cuno§tinta de cauza, avand h fat&
marturiile trecutului, corespondents lui Mihai §i a celor ce 1-au
Inconjurat, actele lui de guvernamant, acum aproape deplin cu.
noscute, nu avem dreptul sa raspundem negativ.

www.dacoromanica.ro
218- MIHAI VITEAZUL

Solidaritatea intre Romani nu era la Mihai o ideee politica,


dar and vedem ca impune dietei ardelene sg is mgsuri In favoarea
satelor romanevti din Ardeal In dauna Ungurilor vi a Savior,
cand intemeiazg o ierarhie pentru Romani In aceasta tarsi vi In
Maramurev yi o pune sub eontrolul mitropoliei din Targovivte,
and cauta sä introduca In Ardeal preoti gi boieri munteni, santem
in drept sa vorbim de un sentiment; un instinct poate, de soli-
daritate romaneasca: *i la boierii lui hares° primele lumini ale
aceluiavi sentiment; and vor sg. descalece In Ardeal, el vtiu cg
aceasta e o Ora romaneascg. Boierii duvmani ai lui Mihai, In
frunte cu Dan vistiernicul, can fugiserg In Moldova vi cereau ca
stapin pe Simion Movilg, frEitele domnului Moldovei, scriau In
1598: (c Toni boierii i toatg Tara Romaneascg 11 vor vi 11 iubesc,
ca sg fim Impreung vi In -duke cu Moldova, cad &intern toll de o
limbs fi de o credintli *1). Era deci In boierime ceva din acest
gaud mare, tare va !Ilion mai tarziu, cuprinzand neamul nostru
intreg.
Dar o ideee hotarltg de unitate politica romaneasca n'o putem
cguta in vremea lui Mihai. Dacg ar fi avut-o totuvi, ar fi fost opera
lui mai trainica, In condi %iile de atunci ? Ne Indoim, caci mijloacele
de care ar fi dispus ramaneau aceleavi; credinciovii lui, cei ce 1-ar
fi In %eles, nu s'ar fi inmultit prea mult. Cauzele cgderii lui Mihai
trebuesc cgutate aiurea.
Situatia economics. 'Domnia lui Mihai cade intr'o perioadg
de decgdere economics din istoria noastrg, datoritg, cum am
vgzut, mutgrii vi taierii drumurilor de negot, sgracirii aranimii
gi exploatgrii turcevti. Mihai n'a avut la lndeming mijloacele
materiale cu care sg sus %ie marile lui Temeiul pe care vi-a
clgdit opera politica a fost mai ales boierimea munteang. Este
adevgrat ca aceasta class era bogatg ci pentru apgrarea averilor
ei amenin %ate s'a sculat Impotriva Turcilor, a cgutat apoi sa se
mute in Ardeal. 'Dar boggtia ei era pgmantul i roadele lui, era
Intemeiatg pe o economie naturalg, nu pe economia In bani gi
vremile de atunci cereau bani. Am vgzut cg In toatg Europa
ovtirile de mercenari lnlocuiserg ovtile de Cara ei cu mercenari a
trebuit sg lupte i Mihai, en o oaste care costa aproape 100.000
de taleri pe lung, suing uriavg. Catva timp domnul roman h avut

1) Hurmuzaki, Documente-Supliment, 11-1, p. 488.

www.dacoromanica.ro
CAUZELE CXDERjI LUI /MEAL, VITEAZUL 219

banii platiti de imparat, dar'cand n'a mai primit pensia obitinuitg,


dezastrul a fost aproape. Tara Romaneasaa a fost cumplit pra-
data timp de capte ani in qir, foametea §i inizeria au dus la o cata-
strofa a clasei tarane§ti, de care s'a resim %it, fire§te, toata starea
economics a tarii. Ardealul mai ferit, era tatuqi sarac and 1-a
cucerit Mihai qi domnul roman a fost silit sa scoata din aceasta
tars 'tot ce avea nevoie i ceeace ea Insa nu putea da! Am cer-
cetat amanuntit carmuirea lui Mihai In Ardeal, am vgzut jertfele
cumplite pe care le-a cerut el tarii de peste munti, jertfe ce bug
nu puteau Implini nevoile lui. Oqtenii neplatiti se rascoala,
pradg §i ard, anarhia se latinde peste tot, acelaqi lucru, de§i avem
qtiri patine, se petrece de sigur gi In Moldova.`0§tirea cu care
cucerise Mihai Ardealul qi Moldova se destrama sub ochii lui,
la Mirgslau era o adunatura oe nu mai semana nici pe departe
cu armata dela ySelimber.
Ca sa pastreze cuceririle sale, Mihai ar fi trebuit sa alba o te-
melie economica interns mai 4arga, ce 1-ar fi scutit de dependenta
de banii Impgratului.' N'a avut-o, pentruca 'tank peste care a
domnit nu i-o puteau da atunci §i aceasta este principals cauzs
a caderii lui /Cat a putut totuli face In aceste Imprejurari vitrege,
intemeiat pe sabia lui §i pe boeiri, ca Wean al lui Christos, este
minunat, este o biruinta a gAndului.
Fost-am noi Romanii un popor foarte sarac gi pentru orice
Incercare de ridicare n'am putut plati, decat cu sangele nostru.
Situatia politica europeana. Dacg e drept ca trebue sa 6-Warn
pricina scgderilor noastre 'nth la noi In§ine, nu este Insa mai putin
adevarat ca gi mediul politic general Inraurerlte soarta fiecarui
stat. Ridicarea lui Mihai nu se putea mentine In situatia politics
a Europei de Ra'sarit de atunci. El se afla prins Intre trei mari
Imparatii: Imperiul turcesc care apucase pe calea decaderii, era
Inca la Inceputul ei qi era toturiti o mare putere, poate cea mai
mare din Europa, Habsburgii, cari aveau In spatele for Imperiul
german qi Spania, Polonia, care avea atunci In fruntea ei un mare
militar qi om de stat, Zamoyski. `Prin jocul rivalitatilor dintre
aceste trei mari puteri izbutise sa se ridice Mihai; pe temeiul
razboiului Intre Habsburgi §i Turci liberase Ora de ace§tia din
urmg, pe temeiul rivalita ii economice gi politice Intre Habsburgi
gi Poloni alungase instrumentele polone din Ardeal §i Moldova,
Andrei Bathory gi Ieremia Movila. Dar, de odata, domnul roman

www.dacoromanica.ro
220 MUHAI VITEAzig.

devine prea mare, nu mai e am instrument, e o putere care ame.


fling sa intarzie izbanda celorlalte trei puteri, Atunci el se Van;
prins intro imperialismele habsburgic, pofon gi turcesc, Vara sa
se mai poata sprijini pe nici unul din ele. In tragicele luni din
toamna anului x.600, Mihai avu impotriva lui in acelatii pimp i
pe imperiali i pe Poloni §i pe Turci.
SA adaugilm la aceasta faptul ca pentru Mihai cruciata gi lupta
cre§tinatatii unite impotriva paganului era o realitate, pe and
pentru ceilalti, mai ales pentru Habsburgi, era un mijloc de nil
satisface interesele egoiste`Mihai a fost ing.elat de politica meschina
i calculata a du§manilor lui, n'a avut la indemana o diplomatic.
care sa-1 lumineze in privinta politicli din afara, sa-i c51.tige prie-
teni, sä-1 faca iubit sau macar cunoscut, a§a cum era in realitate.
Caderea lui Mihai nu se datoretite nici unor gre§eli in politica
lui socials sau nationals, nici unor gre§eli militare, el a cazut
pentru ca n'a avut inguntru o temelie economics a operei sale,
in afara a fost victima imperialismelor ce ne inconjurau, toate
unite impotriva lui.

www.dacoromanica.ro
PRABUIREA
RAscoala nobilimii ardelene. Apasarea fiscal& ce Mihai era
nevoit s& exercite asupra Ardealului a produs rascoala nobilimii
Impotriva lui. La 1. Septemvrie 1600 domnul chiama din nou
dieta la Sebe§ul Sasesc, toata lumea pricepu a e vorba de not
impozite pentru o§tire §i nobilii se retrasera la Turda, lncepand
rasvratirea 1.)C Erau Incurajati de dizolvarea armatei neplatite,
de du§mania fat,* a solilor imperiali Impotriva lui Mihai §f de
nadejd6a Intoarcerii lui Sigismund Bathory cu ajutor polon.
In timpul expeditiei din Moldova a lui Mihai, K Incepandu-se
sfaturi mincinoase §i viclene asupra lui, Intai despre Unguri, ca
nu-1 sufere sii le fie domn, ci trimisera la craiul le§esc sa le dea pe
Batar Jicmon sit le fie iar crai*2). «De toate partile muncia
(Ungurii) In tot chipul, ca doar s'ar m &ntui, sa nu le fie crai
un ruman, precum le era», scrie aka cronioa munteana 8). Insu§i
Moise Szekely, generalul ungur al lui Mihai, fugi In Polonia ca.
teva zile inainte de adunarea dela Turda §i la 30 August sosea
In fata cancelarului polon cu o mita de o§teni, spunand ca dupa
luptele dela Hotii, el oprise pe domnul roman sa navaleasca pe
nea§teptate In Polonia, pentru care Mihai Ii poarta pica §i-1 ame-
ninth' cu moartea'). Vazandu-se Inconjurat de du§mani, Mihai
trimisese o scrisoare de alarms arhiducelui Maximilian, aratan-
du-i stramtoarea cumplita In care se afla din pricina lipsei de bani
pentru oaste' Aceasta va departa dela el sufletele soldatilor, no-
bilii uneltesc Impotriva lui, Sigismund Bathory cauta sa atraga
1) Craciun, o. c.,- p. 136-187.
1) Cronica anonimd, In Revista pentru istorie, arheol. fi filol., XI, p. 134.
9 Constantin Filipescu, Istoriile domnilor T aril Rumdnefti, ed, Iorga, p. 95.
) Dzialynski, Collectanea vitam resque fiestas Ioannis Zamoyscii illustrantia,
Poznan, 1861, p. 282.

www.dacoromanica.ro
222 MIRA! VITEAZUL

armata de partea sa, Moise Szekely a fugit. DacA nu va primi


bath pentru oriteni, Intreaga cre§tinatate poate fi tarAta In mare
primejdie 1). Se vede bine ca Mihai n'a fost surprins de evenimente,
§i-a dat seama de prapastia ce i se deschidea sub picioare.
RAscula %ii dela Turda aleg ca cef pe yStefan Czaki, fostul
sfetnic al lui Mihai i dau proclamatii dare Secui, Bistrita qi
alte ora§e, araand de ce s'au rasculat: tirania §i apAsarea lui
Mihai, ci cer tuturor BA vie cu ei 2).10 parte din mercenarii dom-
nului, nridAjduind ca vor fi Rn sfAlit plati i, trecurA In tabara
nobililor 8),ora§ele facura la fel, Clujul trimise rAsculatilor 2000
de florini qi Bistrita tot atat 4), Clujenii sosira Inarmati In tabard 2),
Sibiul se sculase cel dintAi, Braqovenii erau nehotarIti, dar afland
de hotarlrea Sibienilor, le urmara pilda, Wand o adunare la 11
Septemvrie, In urma careia arestara pe boierii roman din ora§8).
Singuri Secuii se aratarg credincio§i lui Mihai i navalira In Tara
BArsei, pradtuid gi arand, satele sase§ti 2).
Mihai Viteazul se afla Intr'o situatie grea, o§tirea lui era lm-
pi:411a, o parte era In Moldova, alta In Tara RomaneascA, iar
oqtenii din Ardeal erau nesiguri §ti neplatiti. El Incerca sä trateze
cu rasculatii, trimitand In tabara for pe Luca Trauzner, care
aminti nobililor din partea domnului, cum # capetele tuturor au
fost In mainile mele, dar m'am purtat an atata lndurare, twat
nimanui nu i s'a Intamplat nimic ». Ostacilor le-a amintit In ce
grade erau in Tara RomAneasca, acum s'au Imbogatit, s eu
Insumi am ramas aproape sarac, numai ca sä-i pot lmbogati pe
ei.. r i-am tinut, nu ca pe slujitorii mei, ci ca pe copiii mei *, Cu
Trauzner venise dela domn i un iezuit din Thrgu-Mure§, dar
nici unul nu fu lariat sa vorbeascg, de teams sä nu convinga pe
ofiteni 8).
Toturii nobilimea nu avea destula putere ca BA Infrunte pe
Mihai, acs slabit cum era; domnul avusese grije sa trimita In

1) Hurmuzaki,"Documenk, XII, p. 1009 (23 August 1600).


9 Ibidem, p. 1019-1020, IV-1, p. 122 §i Veress, o. c., p. 174.
8) Craciun, o. c., p. 136.
4) Szadeczky, Erday ds Mihali paida, p. 372-373.
9 Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1023.
°) Simon Massa, in Quellen, V, p, 290-291.
7) Ibidem, p, 291-292 §i Szadeczky, o. c., p. 375-376.
°) Craciun, o. c., p. 136-137.

www.dacoromanica.ro
PRABU*IREA, 223

Moldova pe cei mai multi octeni unguri ardeleni din armata lui.
Rasculatii se adresara atunci cu o foarte ciudata ci interesanta
scrisoare boierilor moldoveni. Stiind a limba oficia15. In Moldova
e slavona, pe care n'o ouno§teau, scrisera boierilor In dialectal
rutean din Maramure§1). a Dela noi dela tali nobilii mari §i mid
§i cu toti locuitorii §i impreuna cu toti slujitorii de oaste §i cu
toti oamenii, cati santem mai de frunte In toata Tara Ungureasca
ci de peste tot, scriem tuturor boierilor mari §i mici din Tara
Moldovei... St ne sfatuim impreuna pentru acest om rau ci
far& credinta cre§tineasca, Mihai voevod, de rautatile pe care le
avem dela dansul, de °and a navalit in Cara noastra cu tistii lui
ci cu popii lui ci cu hotii lui. Iar domnii de mai de mult ai tariff
noastre ungure§ti ci ai tarii voastre, Moldova, scriau catre noi
pace adanca §1 bunt vecinatate §i Mina prietenie, iar din vre-
mea and s'a ridicat intre noi Mihai voevod din Tara Romaneasca
pustiu este totul la noi, ca ci la voi, bisericile sant pradate, femeile
§i fetele oamenilor sant rucinate §i curtile voastre sant arse cu
foc, ca Ili in Cara noastra ungureasca §1 ne-a pus sub mare greu-
tate ci robie, pe care n'o putem suferi, nici noi, nici voi. Deci, ai
noctri Cu totii, dela mic Nina la mare, s'au ridicat impotriva lui
§i pe voi vä rugam sa ne dati ajutor ci sa fffti cu hoi, ace. ca Mihai
voevod s& nu mai stapaneasca asupra noastra... Deci voi toti,
cu ajutorul lui Dumnezeu, ridicati-va asupra lui Cu totii, pentru
relele ci greutatile ce a pus asupra noastra. Am= este vremea
ca sa fim impreuna... Iar oastea cea mare ungumascii care este
acolo, cum va auzi scrisoare dela noi, sa vie cat mai repede la noi
§i cu celelalte octiri sa faceti cum §titi. Si iara§i va rugam ca
octirea noastra sa poata veni in pace la noi*. Dar 4 marea o§tire*
ungureasca din Moldova nu sosi la timp §i nici Sigismund nu be
ivi ci atunci rasculatii, de voe, de nevoe, furs siliti sa se arunce
In bratele imperialilor. Generalul Gheorghe Basta, de origine
albanez, comanda oastea imperials la marginile Ardealului §i
era un vechi ducman al lui Mihai, de and acesta nefiind ajutat
la cucerirea tariff, 11 invinuise la curte de incapacitate §1 chiar
de tradare 2)./Afland de rascoala Ardelenilor, el intra in tag cu
9 P. P. Panaitescu, o. c., p. 130-132.
') Veress, Epistolae Georgii Basta, p. 348, scrisoarea lui Basta din 16
Februarie 1600: Io faro restare et essi (acuzatorii) et it Valacco per bugiardi
et infami , cf. §i Hurmuzaki, Documente, IV-2, p. 344 §i XII, p. 516.

www.dacoromanica.ro
224 MIRAI VITgAZIIL

oastea lui, chemat chiar de Mihai, care "vedea In generalul ogtirii


imparateqti un aliat fires° 9.
Memoriile lui Basta redactate de .Spontoni recunosc car el ye-
nise sa ajute pe Mihai ci generalul scria el Insuqi ca a unii rtiu
informati zic ca aqi fi greqit, ajutAnd pe easculati, Intruat aveam
mai Inainte Inslircinarea de a ajuta pe Valah *2). Care a fie pricina
trecerii neagteptate a lui Basta da partea dumanilor lui Mihai?
Spontonii arata a a covait multa vreme, a cerut sfatul capi-
tanilor gi Inteun tarziu s'a hotarlt sä is parte rasculatilor, care-i
fagaduiau creding ve§nia, de teams a, ajutemd pe Mihai, no-
bilii ar fi chemat In ajutor pe Poloni ci pe Turci Driat de inde-
pendent putea fi un general imperial, Intr'o vreme and Impgratul
era nebun §i autoritatea Ympartita Intre arhiducii rivali, totu§i
nu putea 'tiara cu totul dup'd voia lui. Credem a Basta, qtia do-c
rinta imperialilor de a lua pe seams for Ardealul, din care nu
plitusera scoate pe Mihai cu diplomatia §i a§teptau un prilej ni-t
merit sä-1 Inlature. Fara un ordin precis, a. simtit dorinta sta.,
panilor lui, cum rezulta din purtarea for fag do Mihai: De aceea.
Infriingerea lui Mihai se 'datorecte, nu initiativei lui Basta, ci
sacrifiarii lui de atre Habsburgi, dovada ca purtarea generalului
a fost aprobat'a la curte. Basta prime§te juramantul de credinta
al lui Czaki c1 al nobililor pentru lm,parat §i la 14 Septemvrie 1§i
unecte °stile cu ale for In tabara dela Turda 4)1.
Luptele dela Mirlislau Si Bra§ov.Unirea lui Basta cu nobilii
a fost mult uksurata de predarea cetatilor Chioara c1 Uioara prin,
tradarea lui Aga Leca 5) ; din Turda.orAile unite germane riti ungu-
reriti se Indreptafa. spre Alba-Iulia, dar la Miraslau, Intr'un loc
stramt, Intre Mure§ .§i dealuri, aparat in fain de pitrikul Lapad

1) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1016.


') Ciro Spontoni, Historia della Translloania, Venetia, 1638, p. 103:
it Era si partito it Basta con it suo essercito ben in ordine, marchiando alla
volta di soccorere it Valacco s.
2) Spontoni, o. c., p.. 104-106.
4) Hurmuzaki, Documents, IV-1, p. 126, XII, p. 1023, 1030, Veress,
Documents, VI, p. 205, Spontoni, o c., p. 107-108, Veress, Epistolae G,
Basta, p. 411-414.
5) Basta cere hnparatului sit rdsplateascA pe Leca pentru aceasta, Veress
Epistolae, p. 451.

www.dacoromanica.ro
PRXBIJ$IREA. 226

§i de o padure Intarita cu §anturi, dadura de Mihai 1). Domnul


venise din Seberiul Sasek" cu baste de straniura, ceva Cazaci &I-
lan, Secui, dar mai mult Sarbi §i tarani, vre-o 10-12.000 de
oameni 2). Basta avea 18.000 de dameni, dintre earl 6000 de ea-
lareti germani rii flamanzis)Aa 18 Septemvrie 1600 lupta Incepli
prin duelul artileriei. Vazand pe domn bine 'want, Basta se pre-
facu ea se retrage peste satul Miraslau, dar se opri la creasta de
deal, Kerekdomb, unde avea o pozitie superioark §i-§i ac.ezrt
acola artileria.' Mihai care nu mai avea pe Wig& dansul p§teni
Incercati §i cu experienta, facu gre§eala sa urmareasca pe Basta,
socotind Ca se retrage. El aqeza mica lui oaste Inteo singura linie;
la stanga Secuii cu tunurile, la centru cavaleria, la dreapta Ca-
zacii. Dar Basta acoperit de dealul !halt, trimite un deta§ament
de murhetari cari ocolesc stanga lui Mihai, ataca pe Secui §i le
is tunurile. Atacul principal 11 da Inca la centru cu trupele ger-
mane, centrul lui Mihai nu se poate Impotrivi, cavaleria se risi-
pe0e, o parte din Cazaci tree la duignan, Secuii luati Intre doua
fecuri sant macelariti, o mare parte din ostaqi se lnecara In Mure§,
pe care Mihai izbuti sa-1 strabata Ware Innot5), luand cu sine ili
steagul cel mare al otstirii, un steag alb cu scut verde, pe care
se vedea un corb cu crucea In cioc 5).
Pe un deal !halt ramasesera izolati 2000 de Secui, cari lupta-
sera pang la urma pentru domnul roman, Basta le darui viata,
data se predau, ceeace ei primira, Inca nobilii netinand seama
de cuvtmtul dat se aruncara ca fiarele asupra for in timpul noptii

1) Situatia locului descrisa de Gen. R. Rosetti, Evolutia tacticii, Acad.


Rom. ist., ser. III, torn. IV, p. 133 oi idem, Essais sur l'art militaire, p. 101.
Existenta unei paduri IntArite e atestata de relatia germanA publicatA de
Veress, Documente, VI, p. 192-194.
9 Veress, 1. c:, cifra e data de comisarul imperial Ungand, Hurmuzaki,
Documente, IV, 1, p. 134.
9 Relatia lui Cavriolo venit din tabAra lui Basta, Veress, o. c., VI, p.
204-209, dupa care scrie of Tarducci (Hurmuzaki, Documente, IV-2, p.
583-592). Stirea din tabara duomanA ca oastea lui Mihai era de &ill on
cat a lui Basta, nu merit& crezare, cand otim starea armatei lui In Ardeal.
De altfel, cu trupe superioare, domnul nu s'ar fi IntArit spre aparare, ci ar fi
luat ofensiva dela Inceput.
4) Relatiile citate oi Spontoni, o. c., p. 109-119. Analiza tacticA la Gen.
R. Rosetti, o. c., p. 132-138 oi N. Iorga, Istoria armatei, II, p. 32-39.
9 Spontoni, o. c., p. 118.

15

www.dacoromanica.ro
226 MIHAI VITEAZUL

§i-i macelarira, o fapta cruda qi barbara *, aerie biograful lui


Basta 1).
Mihai tram aproape de Sibiu' Tasculat, langa care 11 tntam-
pinara o§ti venite din Tara Romaneasca 2), apoi se retrase la Fagara§
singura cetate ardeleana ce o mai avea tii unde -ci adapostise familia
§1 averile 3) ci de acolo trecu la RA§nov 4). Acum Incepura sa soseasca
In cete Wile din Moldova §i din Tara Romaneasca, precum §i Secuii,
ridicati cu totii la chemarea domnului.' Locul eel mai potrivit
pentru unirea acestor cete era Tara Barsei, spre care duceau dru-
murile dela Bran, Buzau Eli Oituz, dar Bra§ovul, cum am vazutr
trecuse de partea rasculatilor. Brarvenii se Inarmara ci Incer-
cara sa Impiedice unirea octilor lui Mihai, izbutind sa respinga la
Prajmar pe arma§ul Sava §i pe Deli Marcu ce veneau din Mol-
dova. Dar curand sosira ci Secuii §i pustiira prin foc ci Bahia satele
sase§ti 6). Bra§ovenii lngroziti scriau Sibienilor ca 4000 de Romani,
Sarbi §i Unguri vin prin Oituz, Mica pe Secui §i prada, iar Sacii
s'au retras sub zidurile oraplui 6). La 20 Septemvrie sosi §i Ni-
colae Patraccu din Muntenia- cu octile lui, somand pe Bracoveni
sa treaca din nou de partea lui Mihai. Paste cateva zile sosi §i
domnul dinspre Fagara§ §i se ajunse la un adevarat asediu al
Bra§ovului. Deli Marcu Incerca un atac la moara de hartie, tri-
mitand vorba.' Sa§ilor ca 4 §i not santem de partea lmparatului *,
deci sa nu se mai Impotriveasca. La 1. Octomvrie o§tirea lui Mihai
ataca Bra§ovul din trei parti, pe la Timic, pe la 4 muntele Judelui *,
cucerit prin surprindere §i pe la moara de httrtie, din spre §es,
alungand pe Saci papa la * Podul Lepro§ilor *). Prin aceste
mi§cari Bra§ovenii fusesera 1mpiedicati sa controleze drumurile
din Tara Barsei rii Mihai izbutise sa uneasca toate Wile sale ce
venisera risipite, ba chiar ocolise Bra§ovul §i Ce afla acum la ra-
sarit de acest ora§, la Prajmar. Aceasta importanta opera%ie mi-

1) Ibidem, p. 121.
0) Memoriul lui Mihai care Imparat, In Hurmuzaki, Documente, IV-1,
p. 230-237.
a) Spontoni, o. c., p. 122, raportul lui Zamoyski, In Hurmuzaki, Docu-
mente-Supliment, II 1, p. 639.
4) Ibidem.
4) Simon Massa, In Quellen, V, p. 292-293.
6) Szadecky, o. c., p. 375-376 (17 Septemvrie).
7) Simon Massa, o. c., p. 294-297.

www.dacoromanica.ro
PriAsusIREA 227

litarade concentrare a octilor, care-i da o armata noua invinsului


dela Miraslau, se facuse fara piedici din partea lui Basta, care
nu-1 urmarise la timp. Generalul imperial s'a scuzat mai tarziu,
spunand ca era nevoit sa supravegheze granita dinspre Moldova,
de unde se apropia Sigismund Bathory cu Polonii, ceeace ingadui
lui Mihai sa ca6tige timp 1). ySi cronica tarii, spune ca Mihai s'a
intampinat cu dan6ii (rasculatii), in luncile Bra6ovului 61 acolo
deter& razboi unii cu alii i numai decat fu biruit Mihai
voda, ca avea o6ti putine §i fugind cu cat scapara din-
tr'acel razboi, trecura in Tara Romaneasca 6i tabarara la
sat la Scaeni pre apa Teleajenului*2). In realitate lucrurile
s'au petrecut altfel; Mihai avea acum iar o oaste de vre-o 16.000
de oameni 3) i ar fi putut da o noua lupta cu Basta, iar Bragovul
fara indoiala ar fi cazut, dar Zamoyski cu Polonii ocupasera intre
timp Moldova 6i inaintau spre Tara Romineasca:Mihai a sacri-
ficat Ardealul, ca sa apere Ora lui cea veche, cu nadejdea ca
Basta 11 va ajuta impotriva navalitorilor cari amenintau 6i Ar-
dealul, aducand cu ei pe Sigismund Bathory. Din partea lui,
Basta vazand Ca Mihai are o oaste noua gi amenintat fiind 6i de
Poloni, primi sa trateze cu domnul roman. Mihai trimise la Basta
la Sibiu pe Radu Buzescu $i -i ceru 64-i lase in stalpanire FAO-
ra6u1 gi alte cetati4r. La inceput, Basta raspunse aspru, invinuind
pe domn ca n'a dat din vreme Ardealul impruatului, a ucis pe
nobili 6i a ingaduit ogtenilor sa prade, fi ceru s& treaca muntii
6i sa-6i lase familia ca zalog5). Dar peste cateva zile (2 Octom-
vrie) sosea in tabilra lui Mihai la Prajmar solul Sebastian Theo-
koly cu doi nobili, cerand domnului juramant de credinta pentru
imparat, trimiterea familiei §i a boierilor ostateci` Fagara6u1 este
refuzat, iar pentru privilegiile Secuilor, pe can domnul nu-i
uitase nici in clipa parasirii Ardealului, va hotari imparatul
1) Apologia lui Basta in Februarie 1601, Veress, Epistolae G. Basta,
p. 506-509.
9 Cronica anonimd, in Revista p. 1st., Filol. ¢i Arheol., XI, p. 134-135.
Pasajul nu e decat in versiunea publicata de St. Nicolaescu, dar face parte
desigur din original.
5) Beduccini, in N. Iorga, Un nou isvor, Acad. Rom., ist. ser. III, XII, p. 137.
4) Hurmuzaki, Documente, IV 1, p. 147 §i Veress, Epistolae G. Basta,
p. 417-418 (24 Septemvrie).
5) Szadecky, o. c., p. 378-379 (Sibiu, 25 Septemvrie).
') Hurmuzaki, Documente-Supliment, II 1, p. 611 §i 626.

15*

www.dacoromanica.ro
228 MIHAI VITEAZUL

Mihai trecu atunci muntii prin valea Buzaului, ta sa intampine


pe cancelarul polon ce venea cu Simioli Movila, dar nu trimise
pe Patra§cu §i pe so %ia lui In Ardeal dealt. in ultima clips, dupa
primele lupte cu Polonii 1).
La Praga, inainte de a se afla cele petrecute in Ardeal, se da-
duse solului lui Mihai raspunsul, suprema ironie, ca domnul va
fi numit guvernator pe viata in Ardeal a). Habsburgii nu §tiau
ca prilejul a§teptat de a lua Ardealul se §i ivise.
Pierderea Moldova.' Folosindu-se de ragazul ce-i Iasase Mihai,
dupa intoarcerea sa In Ardeal, Zamoyski, fara sa mai intrebe
dieta, aduna oaste mare pe cheltuiala lui §i a nobililor din par-
tidul sau, ridica nobilimea din Rusia (Galitia §i Podolia), is
cu sine pe Sigismund Bathory 8), pe Ieremia Movila §i vpe pribegii
moldoveni, chiar pe fiul regelui, Vladislav (viitorul Vladislav IV)
ci porne§te asupra Moldovei.' In August Zamoyski socotea cu
amaraciune ca oastea lui e prea mica §i K ar putea pati ru§ine
coroana mariei sale *5). La inceputul lui Septemvrie adunase
insa 24.000 de oameni (intre can 9000 de Cazaci) 6) ci trimisese
inainte pe hatmanul Zolkiewski sa studieze locurile de trecere
in Moldova. In raportul sau Zolkiewski arata ca trebue sa se lu-
creze repede, trecerea Nistrului sa se face la Ustia, mocia Movi:
le§tilor, folosind plutele pescarilor. Primejdid mai mare ar fi,
daca oamenii lui Mihai ar incerca o mi§care de invaluire prin Po-
cutia. Aceste pregatiri erau facute Fara ctirea lui Ieremia Mo-
vila, de care capitanii poloni se cam fereau7). Pe de alts parte
Polonii avuseser'a grije said asigure prin tratari diplomatice spri-
jinul Turcilor §i. al Tatarilor 8).
La 4 Septemvrie octirea cancelarului trecu Nistrul dupa o scurta
lupta cu un corp de 150 de Sarbi §i peste doua zile soli la Cernauti9).

') Veress, Docurnente, VI, p. 216-219, Simon Massa, In Quellen, V, p.


295-296.
') P. P. Panaitescu, o. c., p. 133-134.
8) Hurmuzaki, Documente, III 2, p. 364.
4) P. P. Panaitescu, o. c., p. 152.
5) Heidenstein, o. c., p. 358.
9 K. Gorski, Wojna a wojewodft woloskim Michalem (razboiul cu voe-
vodul roman Mihai), In Ateneum, 1894, IV, p. 255.
7) Ibidem, p. 257.
9 P. P. Panaitescu, o. c., p. 124 --127.
9 Ziarul expeditiei lui Zamoyski, la Dzialynski, o. c., p. 280-291.

www.dacoromanica.ro
PRLBUSIREA. 229

Sarcina Polonilor In Moldova fu mult u§urata de rechemarea


o§tildrlui Mihai cu Udrea §i Deli Marcu In Ardeal, undo
avea netoe de ele In lupta lui cu -Basta, a§a ca navalitorii
nu gasira In fata for cleat slabe deta§amente de ariergarda. To-
tu§i trecerea prin Codrii Cosminului se facu foarte !fleet §i abia
peste 1.0 zile oastea ajunse In fata Sucevii. Sarbii lui Mihai nava-
lisera In Pocutia, arzand satele §i cancelarul fu nevoit sa trimita
un deta§ament Impotriva lor, care-i balm (1.2 Septemvrie)1).
'Mull §i Turcii trimisera soli oferind alianta lor, dar Zamoyski
se temu de asemenea colaboratori2r. La 1.5 Septemvrie o§tirea
polona se afla in fata Sucevii aparata. de 200 de Unguri §i Mull-,
teni sub Iano§ Kaptury, dar cetatuia flind latarita cu ziduri
groase, un castel, turnuri In colturi §i §anturi ad&nci de 20 de pi-
cioare, Zamoyski hotara§te sä nu dea asaltu13). Imbracat In haine
de simplu soldat cancelarul cerceteaza personal de jur Imprejur
cetatea, dar explozia unei ghiulele du§mane era sa -1 ucida, Ii
sperie calul, care o is la fuga. Tot atunci sose§te In tabara Po-
lonilor §i scrisoarea Ardelenilor vestind de rascoala for Impo-
triva lui Mihai. Stroici, fratele logofatului, urmarea In acest timp
pe Deli Marcu In retragerea sa spre munti. Primejdia nu era Insa
Inlaturata pentru Poloni, se descopera Intre Cazacii din oastea
for o conspiratie, care avea de stop uciderea lui Zamoyski §i pre-
darea tuturor tunurilor lui Mihai; peste cateva zile se veste§te ca
Insu§i Koska, hatmanul Cazacilor, era omul domnului roman §i
e Inlocuit dela comanda printr'un oarecare Havrilo 4). 'La 19
Septemvrie Zamoyski despartise din oastea sa 7000 de oameni
cu Iacob Potocki, Moise Szekely §i Stroici cel tilnar, cari trecura
In Ardeal spre Bistrita, ca sa redea domnia lui Sigismund Ba-
thory 5), dar mai taiziu, In fata so_ matiei adresate de Basta can-
celarului, se Intoarsera Inapoi 8).
1) Ibidem.
9 Ibidem ci Veress, Documente, VI, p. 183-185 (Scrisoarea lui Zamoyski).
1) Dzialynski, o. c., si P. Panaitescu, o. c., p. 127-130 (Scrisoarea lui
Ieremia Movillt).
4) Dzialynski, o. c. Continuarea aceluia3i ziar, dela 21 Septemvrie, la
Veress, o. c., VI, p. 242-250.
5) Dzialynski, 1. c. §i Gorski, o. c., p. 260.
°) Somalia nobililor ardeleni catre Sigismund, Hurmuzaki, Documente,
XII, p. 1042-4043, a lui Basta catre Zamoyski, Veress, Epistolae G. Basta,
p. 415-416 si 429-431.

www.dacoromanica.ro
280 MIHAI VITEAZUL

Garnizoana Sucevii trimise veste a daca nu va primi ajutor


in timp de 10 zile, va preda cetatea, ceea ce se intampla la 27
Septemvrie, pe and Zamoyski pornise Inainte prin Roman si
Bac Au1). In sfarsit, dupa un popes la Lunca Mare, Polonii erau
la 6 Octomvrie la Focsani, la granita Tarii Romanesti 9.
Se punea acum problema acestei Van, aci prezenta ostirii
imperiale in Ardeal nu mai ingaduia trecerea muntilor, cum
proectase la Inceput cancelarul. In tabara lui se aflau mai multi
pretendenti la tronul muntean, Joan fiul lui Petre Cercel 8), La,
dislau Bekes nobil ungur, care muri MBA in timpul campaniei $i
corpul sau fu depus In cetatea Hotinului 4), Dimitrie Cercel, alt
fiu al lui Petre, care &kill in scris regelui polon In italieneste §i
isalind greceste, in tabara dela Lunca Mare, a dacA i se va da
lui domnia,. va plati Polonilor toata cheltuiala Tazboiului, plus
50.000 ducati de our pe an, firecte pe spinarea Tarii Romanesti 5).
Dimitrie Cercel era om de 40 de ani, trecuse la catolicism i statea
de un an In Polonia, era socotit rose un om simplu 8), Polonii 11
inchisera mai tArziu la Mariemburg, unde -ci sfarsi zilele dupA
multi ani ca prizonier7)`Dintre toti candidatii Zamoyski alese
InsA pe Simion Movila, fratele domnului Moldovei, mai ales ca
era bine vazut $i de Turci5).
Lupta depe Teleajen. Din Lunca Mare, la 1 Octomvrie, Za-
moyski daduse o proclamatie atre boierii munteni, In care stria:
*Am hotgrit sa urmaresc pe Mihai In Ardeal cu oastea mea,
oastea regalA are nevoe pentru a ajunge acolo sa treaca pe pa-
mAntul Tarii Romanesti. Am poruncit cu stracnicie ca oastea BA
se fereasa de jafuri, dar avAnd oaste mare, e greu sa-1 suprave-
ghezi pe toti. De aceea domniile-voastre sä ducell lucrurile mai
scumpe si mai de pret din calea ostirii. VA indemn sa-mi dati de
') Veress, Documente, VI, p. 243.
2) Ibidem, p. 221 §i Gorski, o. c., p. 261.
9 Veress, o. "c.1 VI, p. 267-268 §i Heidenstein, o. c., p. 362.
4) Heidenstein, o. c. ri Ms. Ossolinski din Lokkv, Nr. 739T, f. 48 49
(Cameni%a 23 Noemvrie 1600).
9 P. P.1Panaitescu, o. c., p. 132. Cred cd Lucomaci, de unde e datata
scrisoarea, este Lunca Mare, auzit gre§it; la 2 Octomvrie, data scrisorii,
Zamoyski se afla acolo;
°°9' NtButaMiti.biplorreatarium, p. 131, cf. §i Heidenstein, 1. c.
'') N. Iota; In Omcrgiu lui Titu Maiorescu, p. 154-162.
9 P. P. Panaitescu, o. c., p. 129.

www.dacoromanica.ro
PRABUSIREA 231

tire despre cele ce socotiti di ar fi mai potrivite pentru legile §i


libertatile voastre *1). Cancelarul nu renun1ase inca la cucerirea
Ardealului, unde se afla Mihai ci voia sii treacI probabil mun %li
prin valea Buzaului. Dar domnul roman coborl tocmai atunci
pe acolo §i se opri la Scaeni, la nord de Ploe§ti 9, unde tu}tepta
ajutorul lui Basta. Zamoyski afland de sosirea lui Mihai fultepta
intoarcerea orltilor trimise spre Ardeal, apoi ocupa Buzaul la 10
Octomvrie 3) iii inainteaza sub dealuri spre Ploecti.
` Mihai trimisese In intampinarea lui pe Baba Novae care atacii
pe Poloni la Naieni din flanc de pe muntele Slonul §i din fats,
pe drumul de teen', o adeviirata cursa, dar Polonii iau muntele
§i reaping atacul (12 Octomvrie) 4). 0 aka lupta are loc la Ceptura,
la 14 fii abia la 19 Polonii intirziati de hartuieli sosirl in fata ta-
berii lui Mihai, la Bucov pe Teleajen 5), unde domnul se Intalise
de dun& saptamini. Din tabara avem un emontionat hrisov al
lui Mihai titre boierul Grama, care statuse Inchis pentru pari
nedrepte In turnul din Brapv. Domnul, in clipa suprema, recu-
noa§te nedreptatea §i-i darue§te cateva sate, 4 temandu-se domnia
mea de blestemul lui ci al fiilor lui... ci s'a nu port domnia mea
blestemul lui, nici fiul domniei mele, -lo Nicolai voevod *. A
scris In tabark 4 cind am fost domnia mea cu Wile la guru Te-
leajenului, spre a da lupta cu Le§ii, Moldovenii §i. Tatarii qi Turcii...
i de va da bunul Dumnezeu BA sdrobesc pe vrajma§ii no§tri
sub picioarele domniei mele, atunci domnia mea li voi face lui
ci hrisovul domniei mele * (26 Sept./6 Oct.) 6).
Tot de acolo trimite ci o scrisoare desn.adajduitO comisarilor
imperiali din Ardeal: a trimis pe rind pe fiul sgu cu boierii frun-
taci, pe postelnicul Ctostea, pe Radu postelnicul, pe tirbey ci
n'a primit nici un ajutor, va trimite cu oameni siguri cii pe sotia
lui; dumanul inaiiteaza spre Targovi§te. 4 Mica vreti sa-mi

9 Textul latin, fragment, la Macurek, o. c., p. 443, n. 87. Si aci Luco-


maci, in loc de. Lunca Mare.
I) Cronica anonimai 1. o.
*)- Veress, Documente, VI, p. 245.
4) Ibidem, p. 239 (relatia lui Zamoyski)' si Hurmuzaki, Docurnente-Su-
plimentf II, 1,. p. 640.
3) Hurmuzaki, (.1e., cf. GOrski, o. -c., p. 263-264.
3) St. Nicolaescu, Documente deld Mihai Vitiazul, p. 27-32 si I. Bogdan
In Prinos lui D. A. Sturdza, p. 167-170.

www.dacoromanica.ro
232 MI MI" VITEAZUL

trimiteti ajutor, voi mai aqtepta doult zile, dupa aceia, va ti cum
va vrea Dumnezeu *1). Ajutorul imperial nu sosi, caci Ungurii
ardelenii urmareau pe Germani, « nu cumva sa plece In ajutorul
lui Mihai qi Basta se temea de rascoala lore).
In ajunul luptei decisive Andrei Taranowski, vechiul prieten
al lui Mihai, fi aerie din tabara polona, sfiltuindu-1 sä se predea
lui Zamoyski, ckci acesta 11 va trata bine, dovada exemplul arhi-
ducelui Maximilian, care fiind lual prizonier, a fost dupit aceea
liberat de cancelar8). Mihai nu era ling omul care sa se predea
fare lupta.
Batalia decisive avu loc la Bucov pe Teleajen, la 20 Octomvrie.
Zamoyski avea 24.000 de oameni, iar Mihai 16.000 oaste de striln-
aura'. 4): Tabara romaneasca era intarita intre Teleajen in spate
$i rttul Bucovel In fata, avand ca temei o padure inttirita, In spa-
tele ctireia se afla infanteria agezatCpe 8 rAnduri. Zamoyski ocupa
Dealul Mare in fata taberii dugmane gi trazne§te de acolo padurea
cu toata artileria lui. Sub scutul focului ei, Cazacii 1i infanteria
polona foileazsa trecerea raului la aripa stanga, dupg o lupta de
mai multe ore, K defli erau ganturi 'adanci $i frontul era foarte
larg *. Mihai care trimisese bagajele inainte, e silit BA se retragg
spre apus, Wand multi morti pe campul de lupta 8). u Am batut,
aerie Heidenstein, pe un om foarte primejdios, care pregatea
pieirea Poloniei * 6).

1) P. P. Panaitescu, o. c., p. 134-135.


') Simon Massa, In Quellen, V, p. 297.
3) Hurmuzaki, Documente, 1.%. 1, p. 172-173. text polon fare tradu-
cers (19 Oct.) Andrei Wilczkowski e o gresalA pentru Andrei Taranowski,
cum reiese si din cuprinsul scrisorii.
') GOrski, o. c., p. 257 si Gen. R. Rosetti,. Evoluyia tacticei, p, 136.
5) Scrisoarea lui Zamoyski catre rege (22 Octomvrie), Dzialynski, o. c.,
p. 291-292; acelasi catre Radziwill, Script. rerum. Pol., VIII, p.158; catre
Ardeleni (23 Oct.), Szadeczky, o. c., p. 393-394; catre nuntiu, Veress, o. c.,
VI, p. 238-242; catre Basta (25 Oct.), Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p.
184-185, Raportul. general al lui Zamoyski, Hurmuzaki, Documente- Supli-
ment, II, 1, p. 639-647, acelasi raport, la Szadeczky, o< c., p. 383-389 si
Ia. Grabowski, Starozytnoici historiczne Polskie (Antichitati istorice poloneze),
I, Cracovia, 1840, p. 104-111, ziarul citat, la Veress, o.s c., VI, p.. 246-250,
Heidenstein o. c., p. 361-362, Gorski, o. c., p. 264-270,. Gen. R. Rosetti,
Evolujia tacticii, In Acad. Rom., isti ser. III, IV, p. 136-140.
') Heidenstein, o. c., p. 361.

www.dacoromanica.ro
PlaBUSIREA 233

Nava lirea Tani lor ¢i lupta dela Arge§. In acelaqi timp norii se
strangeau din toate partile cerului asupra stapanirilor lui Mihai
voda. In Julie se poruncise i din Constantinopol galerelor sa
porneasca spre Dungre 1). Vechiul dufiman, Turcul, gttsise gi el
prilejul sa loveasca pe domnul slabit In lupta; la curtea sulta-
nului, cu toate ca unii erau pentru pace, in frunte cu sultana mama,
care, se zice ca primise daruri dela Mihai, qi spuneau ca domnul
ar putea sa arda din non Bulgaria pang la Sofia gi sa intinda
vre-o cursa o§tirii, Evreii atatau pe vizir impotriva domnului gi
cei mai multi erau de parere ca nu trebuesc lasati Polonii sa se
intinda singuri In principate 2). Solul regelui Poloniei, Andrei
Rembowski, vestise pe Turci de pornirea apropiata a ortitirii can-
celarului 8) §i sultanul poruncise lui Mahomed Ghiuzeldi pap,
fratele marelui vizir qi lui Saban pap de Cipru sa-i is inainte gi
sa ocupe Tara Romitneasca. Galerele turce§ti debarcarg ogtirea
la Giurgiu (21. Septemvrie) ci ocupa vechea cetate daramata In.
ultimele lupte. Ea fu recladita ca un punct de paza in coasta
larii qi de acolo cetele turceqti conduse de Eiab papa inainteaza
pradand pans la Bucure§ti gi Targoviqte 4). In acest din urmg.
oral Turcii furs intampinati de banul Craiovei, Calota Bozianu,
un vechi credincios al lui Mihai, care pieri luptind pentru domnul
scut' Capul s'au insangerat fu trimis ca un trofeu sultanului, alte
bande turcecti pradara 'Ana la Craiova §i Gherghita 3). Aceste
cete nu alcatuiau o armata Eli la sosirea domnului cu oastea din
Ardeal, ele se retrasera la Giurgiu, parasind Targovigtea §i Bu-

1) Veress, o. c., VI, p. 163.


2) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1065 (text Italian), aceiaBi relatie la
p. 1280-1281 (text german).
') Instructiile lui, Hurmuzaki, Documente-Supliment, II, 1, p. 611-617
) Scrisoareamarelui vizir, la P. P. Panaitescu, o. c., p. 140-143, scri-
soarea sultanului despre aceleqi evenimente, la Golubev, IIeTpl Morena
Mwrp. KieBcKi, (Petre Movila mitropolitul Kievului), Kiev, 1898, I, p.
41-43 pi la Corfus, o. c., p. 50-54, raportul lui Saban pap., to Hurmuzaki,
Documente, IV, 2, p, 29-30 pi Naima, Annals, trad.. Ch. Fraser, p. 159-
160.
5) Relatiile citate pi cea veneliana, Hurmuzaki, Documente, IV, 2, p.
31-32 §i IV, 1, 1, p. 167, Naima, 1. c. La Golubev numele comandantului
ucis e a Golota b, In trad. polona a lui Naima (Sckowski, Collectanea z dzie-
jopisom tureckichColectie din istoricii turci, VarBovia, 1824, I, p. 112),
Kality ban Saraczowy, In trad. engleza lipseSte.

www.dacoromanica.ro
234 MIHAI VITEAZUL

cure§tii §i lasAnd Polonilor sarcina de a se lupta cu Mihai, a cArui


sabie le trezea cumplite amintiri1). Pe urma for merse la Giurgiu
ca sol din partea domnului, Andronie vistierul, mentorul lui Ni-
colae PAtra§cu, on multe fagaduieli §i propuneri de pace bine
primite de pa§A 2). Deksi Turcii se retrAsesera, prAdarea I,arii §i
nimicirea o§tii lui Calota lipsisera pe domn de ajutor in clipa de
nevoe, a§a CA Mihai putea scrie mai tArziu: u Nu m'a§i fi temut
nici °data numai de Poloni, data n'ar fi Inceput de alta parte
razboiul §i cu Turcii *3): Turcii au avut alaturi de aliatii lor- un
rol In caderea lui Mihai, care a fost pe nedrept neglijat de istorici.'
Poate nici odatA firea dArza a domnului roman, care nu se
apiece sub vitregia vremilor, nu s'a aratat mai intreagA cleat In
aceste imprejurari. Impotriva 1ui stateau Turcii, 'Mani, Ger-
manii, Ungurii, Polonii §i Moldovenii, tare era cuprinsa de du§mani,
oastea lui infrAnta se risipea, el tot n'a pierdut nadejdea §i a ramas
in -taril sa lupte mai departe. Era un adevArat cre§tin, increzator
in izbAnda cauzei lui drepte.
DupA lupta dela Teleajen, Mihai a mai ramas in tag luptAnd
Inca o lung ci jumatate. Planul sau era sa se retraga in Oltenia,
Cara lui, fa se IntareascA acolo §i BA a§tepte plecarea cancelarului,
care nu putea ierna cu o§tile a§a de departe de Polonia, sa pri-
measca ajutor dela Basta ci apoi sa alunge pe Simion MovilA!
DupA lupta dela Teleajen Polonii ocupa Ploe§tii cu palatul
domnesc de acolo 4), iar Zamoyski lug juramAnt de creding lui
Simion von cu fagaduiala unui tribut anual de 40.000 de galbeni,
primirea garnizoanelor polone in cetati §i angajarea unei o§ti
de mercenari poloni de 3000 de oameni pe socoteala Orli 5). Can-
celarul se simtea bolnav, probleme grave 11 chemaw acasa §i de
aceea se intoarce In patrie, lasAnd pe langA domn pe Joan Po-
tocki cu trupe calari §i pedestrime. Cazacii Nizovi nu voira sit

1) Retragerea Turcilor, Hurmuzaki, Documente, IV, 2, p. 33, ci: $i IV, 1,


p. 161, Mihai dare comisarii imperiali la 12 Oct.: Tabora turceascg s'a retras
dela Bucuresti la Dunare, Indatg ce a aflat de Intoarcerea mea*. Cf. $i p. 167.
1) Hurmuzaki, Documente, IV, 2, p. 30).
1). Raportul cAtre Rudolf II, ibidem, IV, 1, pr 235.
4) Cf. poema lui I. Otwinowski despre lupta dela ArgeS, la P. P. Pang-
besdu, Influenict polonarin- opera lui Ureche fi Miron Costin, Acad. Rom. ist.,
Bei% HI, IV, p. 363-366.
6) Hurmuzaki, Documente- S4pliment, II, 1, p. 642-643: fi

www.dacoromanica.ro
PRABU$IREA 236

mai lupte, nu se supun §i se intorc gi ei acasa1). Vremea Incepea


sa se striae, ploile desfundau drumurile, cu multa greutate ajunse
Simion la Targovi§te, unde mai prinse cativa boieri munteni,
vistiernicii Papa ai Micul 2). Turcii atunci Ii trimisera steag de
domnie, renuntand deocamdata la candidatul lor, Radu Mihnea 8).
\ Intre timp, Mihai se retrasese la Craiova §i strangea oaste,
tarani sau lefegii risipiti4), cerand staruitor, dar zadarnic, ajutor
dela imperialii din Ardeal, in cari nu pierduse Inca nadejdea8):
La Craiova unii boieri Incercara o rascoala vazand situatia fara
nadejde in care se afla domnul, dar acesta sim %indu -se Inca stapan,
Ii prinde $i -i omoar5.8),de altfel Buze§tii, Udrea, Baba Novae
si vechii lui capitani de oaste erau Inca pe langa dansul. Turcii
In numar de 4000 trecura Dunarea cu beii de Vidin ¢i Nicopole
ai se indreptara asupra Craiovei, dar domnul trimise impotriva
lor pe noul mare ban, Preda Buzescu, care-i batu, cei doi bei
fura ucii, steagurile lor luate au fost ultimul trofeu, pe care -1
purta Mihai palls la Praga la picioarele tronului imparatesc 7).
In aceste lupte cu Turcii cazu Insa rant in mainile dugmanilor
vestitul erou raguzan Deli Marcu, dus la Constantinopol in triumf,
fu decapitat acolo §i tot atunci fu ucis in chinuri §i ultimul sol
aL lui Mihai la Poarta, grecul Dimo8).
La afaraitul lui Noemvrie Polonii §i domnul lor nu cutezasera
sa se arate dincolo de Olt, Mihai crezu ca a venit timpul prielnic
sa is ofensiva, sa cads asupra lor, Inconjurandu-i prin rnunti.
El trecu intai la manastirea Bistrita in Valcea, unde poposi cateva
zile cu ostaaii. .Acola 4 a fost atuncia la e§irea lui dintr'aceasta
tara §i a lost intru multa stramtoare i scarba din toate partile
§i Ii tru impu %inarea avutiei de bani... qi din putina avere ce o
avea domnia sa In bani cumpara satul Coste§ti. (( Au intrebat

1) Otwinowski, la P. P. Panaitescu, o. c., p. 363-364.


') P. P. Panaitescu, Documente pripitoare la Mihai Viteazul, p. 136-137.
5) Ibidem,, p. 143.
5) Raportul entre ImpArat, Hurmuzaki, Documente, IVi 1, p. '236 §i Hei-
denstein o. c., p. 362.
5) Ibidem.
°) Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p. 209 (tiri din Caransebe§).
lar 7) Memoriul citat, ibidem, p. 236.40 cel entre ducele de Toscana, Luptele
lui Minas Viteazul, p. 40,
%) Hurmuzaki, Documente, IV, .1, p. 33 -35,

www.dacoromanica.ro
23% MIHAI VITEAZUL

domnia lui pre to Ti aceia (ostacii), vrea-vor ca sa lase partile for


de leafs, sa cumpere acel sat. c . ca sal fie pentru num. nezeu la
sfanta ratingstire.. ,, iar ei, acei osta§i, tori atuncia cu glas mare
au zis, sa fie dupa voia domniei sale »1). Dupa aceasta fapa cregti-
neasca, Mihai trece prin Ramnic 2) spre valea Topologului gi se
wag cu oastea la Ruda 8), punct strategic important, unde se
intalneau drumurile ce mergeau spre Ramnic, Curtea de Argeg
gi pe Topolog4). u In sat ,la Ruda... Mihai voevod n'a putut
gasi de nicaeri sa is bani cu Imprumut * pentru o§teni, dar Preda
Buzescu, pe care-1 'Meuse mare ban dupa moartea lui Calota,
o el a imprumutat pe Mihai voda cu 77.000 de aspri gi Inca datu-i-a
gi un cal bun §i numarat-au banii atunci Insu§i Barcan vistierul ..
In schimb domnul (la boierului sau sa.tul Izbiceni 8). Din Ruda
Mihai trimite Inainte pe Udrea cu 7000 de oameni sg. ocupe Curtea
de Arge§, unde se Mu ultima lupta la 25 Noemvrie 1600. loan
Potocki §i Simion Movila sosese cu toata ogtirea lor, intirziati de
mersul greu al artileriei pe vreme rea. Baba Novae e lasat la
stAnga, iar Udrea pregategte o cur* vrea sa lase pe dugmani sa
ocupe oragul gi apoi sa-i atace acolo din trei Orti. Potocki Irma
ocupa o inaltime care doming Curtea de Arge§ gi trecerea peste
Arge§, unde se vede un pod In fate oraplui. Polonii sprijiniti pe
au:Etat:a inaltime hie o mi§care de Inconjurare prin paduri §i lovesc
pe Udrea In tabgra sa, Ei dau patru asalturi §i abia dupa ultimul
Udrea se retrage, lasand 1500 de morti gi 17 steaguri pe campul
de lupta. Mihai Ingtiintat de Udrea, trece Oltul la Ramnic cu
artileria lui, urmarit abia a doua zi de Tarnowski cu oamenii lui
Simion Movilii, Potocki famantuad la Pitegti cu solul pagii
Mahmed 8).

1) Hrisovul lui Radu erban, 12 Aprilie 1604, la St. Nicolaescu, Docu-


mente slavo-romdne, p. 305-306.
') Heidenstein, o. c., p. 362.
3) Poema lui Otwinowski, la P. P. Panaitescu, Influenta polond,. p. 365,
cf, si hrisovul Buzestilor citat mai jos.
4) Harta Romdniei, de M. Moldoveanu, plansa 37.
5) Hrisovul lui Radu *erban care Buzesti, 23 August 1605, St. Nico-
laescu, o. c., p. 306-307.
') Cea mai desvoltata descriere a luptei este poema lui Iarosz Otwinowski,
Powodzenia niebespiecznego ale szczfszliwego wojska. I. K. M. przez I. M.
etaroecie Kamienieckim a, Multaniech, opisanie prawdziwie (Izbanda primej-
dioasii, dar fericita a ostirii mariei sale regelui In Muntenia prin starostele

www.dacoromanica.ro
PRABUBIREA 237

Atunci, dupe aceasta ultima Incercare nenorocita, Mihai fu


parasit de toti, Buze§tii ei 140, Udrea i altii se Inchinara noului
domn adus de Poloni1), iar domnul, acum un biet pribeag, trecu
muntdi In Ardeal i la 6 Decemvrie 11 afllim lsinga Beiu§ In Muntii
Apuseni 2).

Camenitei, descriere exacta) tiparita la Cracovia, 1601, clout{ pagini, repro-


dusa §i Yn Cronica lui Guagnin-Paszkowski, Opisanie Sarmacjej Europejskieb
Cracovia, 1611. Am dovedit ca de acolo a Intrebuintat descrierea §i Miron
Costin (Opere complete, ed. V. A. Ureche, I, p. 452, citeaza r Hronicul), P. P.
Panaitescu, Influenla polond, p. 236-238, traducerea poemei, ibidem, p.
362-366. Alte §tiri despre aceasta lupta, Heidenstein, o. c., p. 364. Hur-
muzaki, Documente-Supliment, II, 1, p. 651, Veress, Documente, VI, p. 275
§i Scrip. rerum. Polon., VIII, p. 158-159 (Scrisoarea lui Zamoyski).
1) Cronica anonimd, ed. Ioanid, p. 70 §i poema lui Otwinowski, la P. P.
Panaitescu, o. r., p. 366.
') Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p. 201-203.

www.dacoromanica.ro
A DOUA CUCERIRE A ARDEALULUI BSI MOARTEA

Mihai la Viena §i la Praga. Domnul pribeag plecase insotit


de o mica Wire cu capitanii s'ai §i fart sa mai ceara voe strabatu
prin Ardeal, tara unde fusese odinioara stapan. Basta, §tiind ca
se duce la imparat, nu lua masuri ca sa-i tae calea, dar nobilii
ar fi vrut sa-1 prinda ci sa-1 ucida. La Deva tunurile cetatii furs
indreptate asupra cetelor pribegilor §i se trasera cateva ghiulele
asupra lor, deta§amente ungure§ti ii urmarira, dar fug minute la
distanta de mica Wire domneasca1).
Curand Mihai ajunse la Beiuc §i de acolo la Oradia Mare (12
Decemvrie), in tinuturile ce se aflau sub carmuirea nemijlocita
a imparatului 2). De acolo trecu prin Debretin la Calovia (Ko-
sice), In Ungaria de sus, unde lass 700 de o§teni, pe can nu avea
cu ce sa-i mai tie In aceasta lungs calatorie5). La Bratislava Mihai
se Intalni cu batranul episcop Suhay, care fusese odinioara sol la
Targovi§te §i care-1 primi In casa lui 4) §i-1 Insoti chiar In calatorie
Oat la Viena: La 12 Ianuarie 1601 Mihai intra In capitala Austriei
cu vre-o 30 de lnsotitori §i 16 trasuri, Insotit de episcopul Suhay
§i de arhiepiscopul Ungariei Kutasy(Cu cateva zile Inainte se lua-
sera masuri pentru primirea lui §i domnul roman fu gazduit la
hanul Cerbul de Aur (Zum Guldin Hirschen) 5). La Viena -se afla
arhiducele Matei, fratele hnparatului Rudolf, el Insu§i mai tarziu
Imparat; dintre toll arhiducii rivali, el singur a Inteles mai bine

1) Memoriul dare Rudolf II, Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p. 236.


') Ibidem, p. 200-201, XII, p. 1105-1106., Veress, Documents, VI,
p. 278-280.
') Hurmuzaki, Documents, IV, 1, p. 207 §i Veress, o. c., VI, p. 284 §i 319.
4) Veress,, o. c., p. 416.
5) Ibidem, p. 286-289, 293 §i Hurmuzaki, Documents, IV, 1, p. 225 §i
XII, p. 1124-1125, 1132, 1139.

www.dacoromanica.ro
A DOUA CUCERIRE A ARDEALULUI IN MOARTEA 239

folosul pe care Habsburgii 1-ar avea sprijinind sinter pe domnul


roman, de aceea 11 priori foarte bine, ii trimise o trasura de parada
la intrarea in ora§ Ifi interveni la curte pentru el. Domnul, in aceste
vremuri de sgracie, ii darui totu§i §ase- cai ale§i1). indatfi
ce se afla in Ardeal de sosirea lui Mihai, ura neimpacata a
nobililor impotriva lui izbucni §i ei trimisera soli la curte cu 014
asupra lui, cerlind fa nu fie ascultat, ci dimpotriva, sä fie prins
§i pedepsit ca un du§man §i un tradator 2). De data aceasta parile
nu rAmaseril fara raspuns, Mihai se afla la Viena, figura lui dema.
§i minded impresionase placut pe toti 8), domnul se apucti sa eerie
expuneri intinse asupra faptelor ci a dreptatii lui, trimitandu-le
arhiducelui Matei4), §i chiar in tarile din Apus, regelui Spaniei
Filip III 5), etc. `Atunci alcatui el (prin secretarii lui, de sigur)
doua lucrari istorice autobiografice, in care infati§eazil in lati-
necte §i italienecte toate luptele lui cu Turcii §i tradarea Ardele-
nilor feta de el ci de imparae. Aceste lucrari de foarte mare insem-
natate pentru istorie, ne arata nu numai faptele, dar §i suffetul
de crectin luptator al lui Mihai. J.
Una din ele este un memoriu clitre imparat (17 Ianuarie 1601), 6)
cealalta, mai biting, menita ra'spAndirii faimei sale in Italia, e
adresata ducelui Cosimo de Toscana, unul din membrii Ligii
creitine 7): Pentru aceste memorii Mihai a folosit cronica domniei
lui scrisg. de Petre Armeanul, pe care o avea la dansul 2);
Dar ceeace convinse curtea dela Praga mai mult cleat argu-
mentele acestea, au fost faptele ce se petrecuril in Ardeal. Mihai
aratase a nobilii ardeleni se rasculasera impotriva lui, nu de

-I) Veress, o. c., 'VI, p. 291-292, 301-302 qi Hurmuzaki, Documente,


XII, p. 1124-1125.
') Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1126=1127.
3) Veress, o. c., VI, p. 302.
') Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1139-1140.
6) Veress, o. c., VI, p. 355-356.
11) Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p. 230-237 §i Papiu, Tame, I, p.
249-270.
') Pernice, In Archivio Storico Italian°, LXXXIII, 1925, trad. rom. sub
titlul, Luptele lui Mihai Viteazul povestite de el Insugi, to Biblioteca Asociatiei,
Nr. 137, Sibiu, 1926, cf. N. Iorga, 0 istorie a lui Mihai Viteazul de el insuci,
Acad. Rom., ist. ser. III, V, 1925.
8) Dovedit prin identitatea cu pasajele din opera lui Petre Armeanul
intercalate In cronica lui Szamoskozy, CrAciun, o. c., p. 26-36.

www.dacoromanica.ro
240 MIHAI VITEAZUL

dragul Habsburgilor, ci pentruca asteptau pe. Sigismund Bathory,


Itcesta Intarziind,' au lost nevoiti sa-1 theme pe Basta si acum vor
sa-1 Inlature i pe acesta, cum I1 Inlaturasera gi pe el. In adevar,
lucrurile se petrecura Intocmai, Iu Februarie 1601 nobilii In frunte
cu Czaki se ridicara 1mpotriva generalului imperial, 11 arestara gi
In cele din urma Basta liberat, e suit sa piece la Dej si de acolo
la Satu-Mare, pierzind Ardealul In chip rusinos, Para lupta1),
dupa ce vanase atata sange ca sa-1 cucereasca.'
Arhiducele Maximilian afland de retragerea lui Basta, spuse
pe rata di nu e alt chip sa iii In frau pe Ardeleni, decat eel cu care
Incepuse Mihai 2). Indata Mihai fu chemat din Viena la Praga,
la curtea Imparatului, era din nou un om folositor pentru Habsburgi
dupa ce se dovedise incapacitatea lui Basta.
Noua rascoala a Ardealului lovise gi In Mihai, Baba Novae,
capitanul sau, In prins la Cluj si are de viu In grozave chinuri 8),
familia domnului fu 1nchisa In cetatea Fagarasului8), ceeace-1
Indarji si mai mult.
La 23 Februarie Mihai Viteazul intra In Praga cu 35 de oameni,
ce urmau sa fie linuti pe socoteala lmparatului. Toni Insotitorii
domnului furs asezati intr'o camera mare, In care, dupa obiceiul
lor, aprinsera mangal Intr'un cazan mare de fier spre a se 1ncalzi.
Doi dintre ei fur % gasiti a doua zi de oamenii hanului morti asfi-
xia %i 6). Mihai umbla In acest oras strain, In care nu se putea Inte-
lege In limba lui, urmat de un talmaci care traducea toate cu-
vintele lui In italieneste8). La 1 Martie vazu In sfarsit domnul
fata aceluia, In care dela inceput 10 pusese atatea n.adejdi, Im-
paratul crestinilor, bietul bolnav de nervi, Rudolf 117). Peste
cateva zile urma a doua audieuta, care tinu doua ore 8). Nu stim
ce si cum va fi vorbit Mihai In aceste Waite locuri, dar izbanda
lui a lost deplina, toate parile se dovedira mincinoase, el dobandi

1) Spontoni, o. c., p. 143, 146, 149 §i Veress, o. c., VI, p. 312-313.


') Ibidem, p. 311.
°) St. Mete§, Domni fi boieri romdni la Cluj, p. 22-23 §i Craciun, o. c.,
p. 143-144.
') Veress, Documente, VI, p. 318, 324-326.
5) Burmuzaki, Documente, XII, p, 1153.
4) Ibidem, p. 1158.
7) Ibidem, Veress, o. c., VI, p. 333.
°) Veress, I. c.

www.dacoromanica.ro
A DOUA CUCERIRE A ARDEALULUI §1 MOARTEA 241

increderea Impgratului pi fu lnsgrcinat sa ridice o noun oaste de


mercenari ca sg. recucereascg Ardealul. Pentru aceasta i s'au .dat
100.000 de taleri, pe Ittngg alto daruri gi Intgrirea mociei KS.
nigsberg In Boemia, care-i fusese fagaduita de mult1)! Pictorii
dela curie atraqi de chipul mandru §i exotic al domnului roman,
li facura portretul i ne-au fames de atunci mai multe picturi
fnfa Vind pe Mihai, dintre care vestitul portret, capo d'opera
lui Aegidiu Sadeler, elev al qcoalei flamande, o adevgratg paging
de istorie, o- expresie foarte complexg, figura severs cu ceva chi-
nuit, dar retinut §i In aeelasi timp i un stapan, un o§tean cu trg-
sgturile adttnei brazdate 4n fatg, ca urmele unor rani de curind
Inchise. Algturi de acesta avem portretul deosebit, datorit unui
pictor necunoscut, reprodus In opera lui Custos, 4 Atrii Heroici
apgrutg: In 1601. In sfar$it, al treilea portret datorit lui Franz
Franken In compozitia: 4 Cresus aratanduli comorile lui Solon *.
Toate aceste portrete au dat natitere la numeroase copii $i pre-
luergri In diferite tan ale Europei 2).
Mihai pled. din Praga la 3 Aprilie 8) si se Intoarse la Viena,
uncle rgmase pang la sfar§itul lunii sa a§tepte primirea sutnelor
faggcluite pentru oaste .):Intro timp, Sigismund Bathory scaptuid
dela Boto§ani de sub supravegherea Polonilor, can se temeau
acum de rgzboi, fugi la Bistrita gi apoi la Alba-Iulia, primit cu
entuziasm de nobilime gi Indata fu ales a treia oars principe al
Ardealului 2y.
Lupta dela Gorlislau. Curtea imperialg hotarIse sg. Impace pe
Mihai cu Basta qi sa porneascg anandoi Impreung Impotriva
Ardealului. Generalul imperial fu adAnc jicnit de aceasta mg-
surg, socotind a a pierdut Increderea stgpanilor lui, se plAnse
In mai multe randuri ca 4 un tradator s e favorizat In dauna lui,
1) Ibidem, VI, p. 341 si Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1159, 1160, 1174
si 1176.
) Bibliografia privitoare la portretele lui Mihai este foarte intinsl; un
studiu critic dand clasificarea tuturor portretelor cunoscute si Intreaga bi-
bliografie, B. Slatineanu, Contribuyiuni la studiul portretelor lui Mihai Vi-
teazul, In Rev. let. Rom., III, 1933, p. 203-215. Pentru reproduceri, cf. C. V.
Obedeanu, Portretele lui Mihai V iteazul, Bucuresti, 1906, cu XI plane.
8) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1176.
9 Ibidem, p, 1177, Veress, o. c., VI, p. 355, 361.
5) Spontoni, o. c., p. 149, Hurmuzaki, Documente-Supliment, II, 2, p.
22-23 si N. Buta, In Diplomatarium, II, p. 205-207, 212-213.
to

www.dacoromanica.ro
it 42 MI L I VitTEAZULt

care a fost intotdeauna credincios 1). Mihai plecase din Viena,


facand o parte din drum cu corabia pe DunAre, el 10 facu apoi
intrarea solemna la Ca§ovia la 1.1. Mai, primit cu onoruri militare
de marchizul de Gonzaga, general, al armatelor imperiale. Basta
era a§teptat §i el peste cateva zile, un martor ocular vorbe§te de
nelinigtea lui Mihai din pricina acestei intrevederi apropiate 2),
La 1.8 Mai sosi §i Basta qi abia peste doua zile se intalni cu domnul;
la vederea vechiului sau du§man Mihai se facu palid la fats ci
nu gasi cuvintele ce trebuiau spuse talmaciului. Basta se arata po-
liticos 0 dulce, in cele din urma domnul Ii spuse ca a uitat toate
cele ce au fost Intre ei, caci acum trebue sit fie uniti in slujba
imparatului 5),. Basta viziteaza apoi in doua randmi pe Mihai
in casa lui §i se duce in sfar0t spre Satu-Mare sa-$i stranga oastea.
Mihai pleaca §i el la Debretin 5) gi aduna o ovtire noua: Cazaci
ratacitori, Sarbi, mercenari silezieni, o armata care nu mai aveaj
nimic romanesc: De0 cei doi comandanti ar fi vrut sit lupte
deosebit, arhiducele Matei le impuse sa-0 uneasca o§tile,
ceeace avu loc la Maitin langa Satu-Mare, la Inceputul lui
Iulie 5).
Sosirea lui Mihai la Viena, apoi la Ca§ovia, lang5. granita Po-
loniei, nelinigti pe regele Sigismund III qi pe sfetnicii lui, ei se
temeau Ca domnul, in loc sa se Indrepte spre Ardeal, va navali
in Galitia, Dieta din Martie hotarise trimiterea lui Zamoyski
cu oaste in Livlanda, insa acesta afland de sosirea lui Mihai langa
granita, i§i =Ana plecarea qi ramase pe paza 6). ,Regele Poloniei
dadu in doua randuri proclamatii catre provinciile de langa Car-
pati, spunandu-le: a E de temut ci acest vrajmari, intrebuintind
metoda veche a surprinderilor asupra statelor strainer ar putea
intra in partile de sub munte... mai cu seama ca oastea noastra
se afla in drum spre Livlanda n, deci sa fie pe paza 7).

1) Scrisorile lui Basta Ia 31 Mai §i 15 Iunie 1601, Veress, Epistolae G.


Basta, p, 551.
') Veress, Documente, VI, p. 365-366.
7) Ibidem, p. 371, N. Buta, in Diplomatarium, II, p. 218-219,
4) Veress, 1. o.
5) Ibidem, p. 392-396.
7) Pszonka, Pamietnik, in Sprawozdanie zakladu Ossolinskich, Lwow,
1874, p. 29.
7) Veress, Documente, VI, p. 352-353 §i 405-406.

www.dacoromanica.ro
A DOUA CUCERIRE A ARDEALUDUI ¢I MOARTEA 243

Telul lui Mihai era insA Ardealul si Sigismund Bathory pentru


a-I opri, incera o intrigA, trimise hi tabara imperial& doual scrisori
false, ticluite la curtea lui, prin care Mihai oferea sabia sa Turcilor
si trada pe imparat, una catre boierii munteni cu injurii Impo-
triva imparatului, alta catre Ibrahim pasa de Temisoara1). Iere-
mia Movila pusese chiar pe un diac moldovan sa aleatuiasca o
scrisoare in slavoneste cu pecetia si iscalitura lui Mihai, acrisoare
de tradve adresatA lui Ibrahim pap. AceastA scrisoare pAstratA
azi la Viena a lost doveditii, fara chip de indoialA, ca un falsificat
de critica istoridi moderna2). Teadarea nu fu crezutg, Basta spuse
lui Mihai ca nu s'a Indoit de' credinta lui s).
Lupta cu principele ardelean nu se mai putea inlatura. La
1.9 Iu lie Mihai trimetea Benison a credinciosilor lui Secui *, in-
demntuidu-i a se scoale in arme la intrarea lui in...A.rdeal, s& tae
drumurile si sa °earl ajutor si dela boierii din Tara Romaneasca,
sa ucida on foe si arme pe toti nemesii ardeleni 4). Sasii din Brasov
furs cuprinsi de mare spaimA, sa nu se inceapa in,Ardeal o rascpalA
pentru Mihai intre Secui si Romani. In adevAr Romanii faga'rAseni
alcatuir& o ceata de 1.100 de oameni si pusera mans pe vitele Sa-
silor 5). Scrisorile lui Mihai aduse de spionii lui stralatura in f3 at e 1 e
romanesti si secuiesti ().
Sigismund Bathory stransese o mare ostire cu nobili ardeleni,
turd, poloni si moldoveni si incercase, sa dea lupta cu Basta
Inainte de unirea lui cu Mihai, dar generalul imperial se feri s'o

1) Scrisoarea catre boieri, Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p. 249-250,


ditre Ibrahim, ibidem, p. 278-279.
1) Fotografia acestui document, la S. Dragomir, Inca ceva despre seri-
soarea apocrifa a lui Mihai Viteazul, extras din Inchinare lui IV. lorga, p. 6.
Iscalitura 6i pecetia nu se. potrivesc. Cf. pentru aceasta chestie, M. Lascaris,
Deux publications serbes concernant l'histoire roumaine, In Revue hist. du
sud-est europ., IV, 1927, p. 203-213, N. Iorga, Exists _o scrisoare de tradare
a lui Mihai Viteazul?, In Acad. Rom. ist., ser. III, XI, 1929, Veress, Seri-
smile apocrife ale lui Mihai Viteazul, In Rev. 1st. Rom., II, 1932, p. 382-384
p observatiile lui D. P. Bogdan, ibidem, III, 1933, p. 288-28%
') Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p. 255, 257-258, 263, Veress, Docu-
mente, VI, p. 384-385, 390-391, Craciun, o. c., p. 149, .150 (pentru rolul
lui Ieremia), 160.
4) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 205-206.
5) Simon Massa, In Quellen, V, p. 305-306.
1) Ibidem, p. 307.

18*

www.dacoromanica.ro
244 MIHAI VITEAZUL

primeasca. Basta facu atunci o pretioasa marturisire: « 1:Meg agi


fi vrut sa Incerc norocul, and lupta co mi se oferea §i nu m'agi
fi unit la timp cu Valahul, de sigur ca toata provincia Ungariei
(habsburgice), ar fi fost pierduta *1). Recunogtinta $i -a aratat-o,
cum se tie 1
Lupta Intre ogtirea lui Mihai §i a lui Basta, de o parte cu Si-
gismund Bathory, vechiul dugrnan al domnului Toman, se dete
la 3 August 1601 la Goraslau, la Nord-Vest de Zalau, pe drumul
dela Satu-Marespre Cluj.'Principele Ardealului 10 agtepta dugmanii
Intarit pe un deal halt, pe care -§i agezase artileria. Observand
Insa ca tunurile ardelene nu -$i nimereau tinta, Mihai gi Basta
dadura asaltul la ora 5 dupe amiaza.
' Domnul roman, care era la aripa dreapta; Incepu lupta gi avu
rolul cel mai Insemnat In batalie, Inaltimile furs cucerite §i Si-
gismund Bathory pierdu toata artileria §i fu pus pe fuga, ne mai
oprindu-se cleat la granita Moldovei 2):
Faima pentru aceasta Mahe a acoperit de glorie mai mult
pe Mihai deck, pe tovaragul sail, Basta. Rudolf II scrise o scrisoare
de multamiii gi felicitari domnului roman 3), tot atunci se publica
la Praga o brogura In nemtegtO cu descrierea luptei gi cu portretul
lui Mihai voda pe o paging intreaga 4). De sigur ca aceasta trebuia
sit aprinda invidia gi ura In inima lui Basta.
Alungarea lui Simion Movila din Tara RomaneaseA. In acelagi
timp o rascoala boiereascii deschidea calea lui Mihai gi spre Tara
Romaneasca.
Carmuirea lui Simion Movila fusese aspra, el nu gtiuse sa cagtige
pe boieri, era lnvinuit ca Inadins nu numegte un ban la Craiova,

1) Veress, Epistolae G. Basta, p. 571 (scrisoarea lui Basta din 22 Iulie 1601).
Descrierile luptei dela Goraslau, Veress, Docurpente, VI, p. 409-410
(scrisoarea lui Mihai catre arhiducele Matei de pe campul de lupta), 411-415,
423, 426-430, 431-433 (raport apaniol, cel mai amanuntit), Hurmuzaki,
Documente, IV, 1, p. 265, XII, p. 1211-1212, Veress, Epistolae G. Basta,
p. 573-575 (scrisoarea lui Basta), - Spontoni, o. c., p. 156-159, N. Iorga,
Istoria armatei, II) p. 57-58.
Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1217 (Praga, 17 August, Yi Mgadue§te
el-I va ajuta sä se Intoarcli In Tara RomaneascA, de Moldova sä nu se atingg,
de teama unui rtizboi cu Polonii).
4) Veress, Documente, VI, p. 426-430, portretul lui Mihai la p. 428, pe
titlu (p. 427) numele lui Mihai e scris Intai cu litere groase, al lui Basta mai
mic, dedesupt.

www.dacoromanica.ro
A DOUA CIMERIRE A ARDEALUIMI SI MOARTEA 245

uncle era puterea Buzetittilor, confisca moqii boiereqti 9i numegte


In slujbe boieri moldoveni1): Totu§i pang la o vreme Buzegtii
ci Teodosie logoratul ramasera la Targovi§te pe langg. el 9, dar
In taing boierii trimeteau Inca din Decemvrie 1600 scrisori lui
Basta, sg. cearg. Impgratului sa le dea Inapoi pe Mihai vodg. 3).
In Mai 1601 Udrea banul i Negrea spatarul Incercara o rascoalg,
dar furg prin0 §i decapitati 4), ceeace Ina* Insa gi mai mult
pe boieri. Cand se vesti In Vara ca Mihai e din nou In capul unei
ofAiri 'care $e apropie de Ardeal, rascoala boierilor nu mai putu
fi Infranata. Cei trei frati Buzecti, plini de nadejde ca vor vedea
din nou pe domnul ostaf) dela Calugareni gi elimber, se duserg
la Craiova ci adunara acolo oastea de Vara a Mehedintilor, care
le era credincioasg. Rascoala izbucni la 10 hinie (a. n.) ci se Intinse
repede In toatg. Vara, pe neacteptate drumurile furs taiate, aqa
ca domnului nu-i puteau veni ajutoare nici dela Turci, nici dela
Moldoveni 9:1 Tarnowski, comandantul polon al oqtii domneriti,
plecase spre Moldova putin Inainte de Inceperea rgscoalei. loan
Potocki,' vazand pe domn Inconjurat de primejdii, 11 parasi ci el
0-1 lass singur 6), iar Simion se grabi sa fuga qi izbuti sa strabata
pang la graniVa Moldovei. La Focritani I§i aduna r'cti proaspete,
Poloni cu artilerie, Moldoveni, Tatari, razbunarea 'o tredea apron
pieta. 'Dar, pe nea§teptate octile rasculaVilor duse de Buzecti
prin cararile munVilor, 'cazurti asupra taberii domnecti de langa
Milcov, la 3 Iulie. Luati prin surprindere, Polonii ci. Moldovenii
furg macelariVi ci oastea se risipi In toate parVile, Simion Movila
trecu prin raul noroios ca sa scape de urmaritori cari erau gata

1) Ibidem, p. 300.
') Actele romane§ti ale lui Simion Movila, la Hasdeu, Cuvinte din bdirdni,
I, p. 110-123.
5) Veress, o. c., VI, p. 289-290.
4) Ibidem, VI, p. 256-257. Scrisoarea lui Udrea arestat cAtre loan Po-
tocki, cerand e6-1 scape din man domnului. Despre uciderea acestor boieri
se vorbe§te cu scuze In solia lui Cristof Kochanowski trimisli de Poloni la
PoartA. Instructiile lui, la Niemczewicz, Zbidr pamietnildw (adunare de me-
morii), V, Var§ovia, 1830, p. 389-394 vi la "Corfus, -Corespondeng ineditd,
p. 56-64.
5) Simon Massa In Quellen, V, p. 305-306, Hurmuzaki, Documente-
Supliment, II, 2, p. 38-39, Cronica anonimd, ed. Ioanid, p. 71, Hurmuzaki,
Documents, IV, 2, p. 38.
5) Raport polon inedit, Ms. Acad. Pol., Cracooia, Nr. 712, nepaginat.

www.dacoromanica.ro
246 MIHAI VitrEA2uL

sa pue mlina pe el, Tarnowski fu luat prizonier de boieri. In toata


Ora fu proclamat domn iara§i vechiul staptin, Mihai Viteazul, §i
'Ana la venirea lui, un boier ramase ca loctiitor In fruntea sfatului
dregatorilor W.:La 5 Iu lie Simion scria din Adjud o scrisoare plAn
grctoare lui loan Potocki, aratAndu-i ca c oamenii rai * 1 -au alungat
din scaun, ca el a scapat abia cu viata §i cere ajutor grabnic 2).
Boierii trimisera §i ei o solie In Ardeal, care Intttlni pe Mihai la
intrarea lui In Cluj 3), dar Inca mai de vreme domnul aflase de cele
petrecute In Tara Romaneasca §i odata on vestea izbandei dela
Goraslau, dedea de §tire tmparatului $i de .mantuirea Orli lui
celei vechi 4).
Simion Movila, Polonii §i Tatarii Incercara sa reia Tara Ro-
mineasca, o noug oaste trecu Milcovul la sfetr§itul lui Iulie do-
bandind §i o izbinda la Ramnicul-Sarat asupra unui corp muntean
de. 2000 de oameni, inaintand apoi pan& /a Buzau (1.5 August) 5).
'In rilndurile rasculatilor se aflau acum mai toll boierii
lui Mihai: Stoichita postelniculi Andronie vistier, Barcan.
vistier, Radu Florescu comisul, ySerban paharnicul, batranul
Miroslav §i cei trei Buze§ti 0): Mad aflara de moartea lui Mihai
Viteazul pe climpia dela Turda, ei nu contenira lupta Oa la alun,
garea desavar§ita a lui Simion §i pusera In fruntea for pe erban
paharnicul, Radu-voda erban (1601-1.611), adevaratul mo§te,
nitor politic al lui Mihai, chiar In rosturile sale de conducator al
boierilor razboinici.
treiderea lid Mihai Viteazul. Cele mai frumoase perspective
de viitor se deschideau In fata domnului roman; avea 43 de ani,
era in fruntea unei armate noi, recapatase sprijinul Imparatului,
Sigismund §i nobilii din Ardeal erau pu§i pe fuga, iar Simion
Movila §i Polonii fusesera alungati din Tara Romtmeasca: Tocmai
atunci o mans uciga§e puse capat marilor lui nadejdi.

1) Simon Massa, o. c., p. 305-307, Pszonka, o. c., p. 30-31, Veress, o. a.,


VI, p, 396-397, Hurmuzaki, Documente-Supliment, II, 2, p, 47-49? Cronica
Anonimd, 1. c,
4) P. P. panaitescu, a. c., p. 157,158,cf, gi Veress, o. c., VI, p. 391-392;
') St. Meteg, Domni ci boieri romdni In Cluj, p. 26-27.
') Veruss, p, c., p, 395, 409-00.
4) Hurmuzaki, Documente-Supliment, II, 2, p. 52-54 gi 57-59, cf. asupra
acestor evenimente, N. Iorga, Studiici Documente, IV, Introducere, p. VVIII.
8) Hurmuzaki, Documente, XII, p, 1231. (8 Septemvrie 1601).-

www.dacoromanica.ro
A DOUA CUCERIRE A ARDEALULUI $1 MOARTEA 247

Uciderea lui Mihai Viteazul este de sigur o problems pentru


istoriografie, pricina care a facut pe acel co trebuia sa fie tovarapl
lui de arme sa-1 ucida nu reiese limpede. Lainuririle tarzii ale
lui Basta, ca s'au dovedit adevarate scrisorile de tradare adre-
sate Turcilor, scrisori pe care el eel dintaf nu le crezuse, acopera
de sigur alte pricini mai adevarate, care se vad din faptele petre-
cute dupa infrangerea lui Sigismund Bathory. Dupe lupta dela
Goraslau, Mihai Intelegea sa se poarts ca stapan In Ardeal, nu ca
subalternul lui Basta. De .aceia, taiase pe Gaspar Cornil cazut
In mainile lui 1), ridicase pe Seoul de partea lui gi ei 11 socoteau
ea domnul for 9, la intrarea In Cluj, la 11. August, pusese un
steag pe locul unde fusese are capitanul sau, Baba Novae). Din
Cluj o§tirea aliata se 1ndrepta la 1.6, spre Turda gi Mihai trimisese
Inainte pe Gheorghe Rat la Alba-Iulia, unde prada casele nobi-
Slog, dar pregati §i palatul domnesc pentru stapanul sau 5). Cats
vreme oastea lui Mihai era units cu a lui Basta, acesta 11 putea
supraveghea, dar dela Turda domnul hotar/ sa-qi desparta orltenii
de ai generalului imperial gi sa porneasca pe alts cale, spre Fa,
garaq 5). In clipa tend doua o§tiri urmau sa se desparta, pentru
a Impiedica aceasta despartire, care dedea mana libera lui Mihai
In Ardeal, Basta a poruncit omorul.in lumina acesor fapte pri,
cina uciderii lui Mihai reiese lammit. Curtea imperials nu sta-
bilise dinainte soarta Ardealului dupa recucerire, nici rolul lui
Mihai. Acesta fusese recunoscut odinioara, macar de Pezzen, ca
guvernator al Ardealului, intelegea deci sa stapaneasca iar aceasta
Cara cu Invoirea 1mparatului. El Incurca astfel din nou socotelile
imperialilor, cari voiau sa aiba credincio§i, dar nu Intelegeau sa
rasplateasca nici o data, nici vitejia, nici talentul. De aceia Basta
a lucrat pentru stapanii lui, can voiau sa alba Ardealul direct
sub carmuirea lor, lnlaturand pe Mihai. Basta era un general In
slujba for qi n'ar fi facut aceasta faptai data n'ar fi §tiut ca ea va
fi aprohatat. In uciderea domnului roman nu putem vedea numai
rivalitatea gi invidia personala a generalului imperial, ci inte.

1) Spontoni, o. c., p. 167 si Hurmuzaki, Documente, XII, p. 1219.


') Spontoni, 'b. c., p. 168, Hurmuzaki, Documente, XII, p.' 1220.
9 Metes, o. c., p. 27 sit Craciun, 0.0., p. 157.
4). Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p. 266-267.
9 Spontoni, o. c., p. 169, Veress, o. c., VI, p. 442, 445.

www.dacoromanica.ro
2411 MIHAL VITEAZUXJ

resul §i dorinta Habsb'urgilor, cari raman raspunzatori In fata


istoriei ca autori ai acestei crime.
In dimineata zilei de 9/19 August, Inainte de rAsAritul soa-
relui1), ceata de uciga§i trimisa de Basta se apropia, In frunte cu
ofiterul valon Jacques Beauri, de cortul domnului pe carellIncon-
jurarA. Ei §tiau ca Sarbii lui Rat plecaserA la Alba-Iulia, ceilalti
mercenari, oameni cari 10 dedeau ample pe bani, nu erau legati
prin nimic de stapAnul venit din Vali departate §i nu von Incerca
sA-1 razbune. Valonii se ivirA In rata cortului §i strigarA domnului
ca e arestat din porunca lui Basta. Mihai facu o mi§care spre sabia
care era atarnatA langa intrare, dar n'avu timp s'o apuce, caci
uciga§ii se napustirA asupra lui cu halebardele §i-1 omorlrA In
cateva clipe 2).
t Iar cand fu inter) dimineal,a, vgzu viind oaste nemteasca
catre cortul lui, unii cAlari, altii pedestrii §i socoti ca ace§tia sant
ajutorul lui, qi nimica de dan§ii nu se temea; iar5. ei procletii nu
i-au fost ajutor, ci vrajma§i. §i daca yam ca sosesc, ie§i din cort
Inaintea for 0 le zise: e Bine ati venit voinicilor, vitejilor 1 *, iar
ei se repezira asupra lui ca ni§te dihanii salbatice cu sabiile scoase,
iar unul se repezi cu sulita lovi dirept In inima, iar altul de
grab li taie capul §i &emu trupul lui cel frumos ca un copaciu,
pentru c5. nu ctiuse, nici se prileji sabia In mana lui cea iute n 2).

1) Pentru data, D. Onciul, 5tefan cel Mare pi Mihai Vileazu/, Bucure§ti,


1904, p. 68-69.
1) Spontoni, o. c., p. 170, Craciun, o. c., 156 §i urm. Hurmuzaki, Do-
cumente, IV, 1, p. 266-267 §i XII, p. 1218, 1224, 1229, 1243-1244, Veress,
o. b., VI, p. 434-435, 438-439, 442-446, 450, 459-460, 463, Palamede
trad. Tafrali, In Literatura qi arta romdna, 1905, p. 498 (dä vArsta lui Mihai'
43 de ani). Odatti cu Mihai fu ucis Si banul Mihalcea. Cf. la Veress, o. c., VI,'
p. 460, bro§ura tipArita atunci la Paris, Discours sur la mort de Michel vayvode
de Valaquie, impr. Duval, 1601, dupa un original italian.
8) Cronica anonima, ed. Ioanid, p. 69. Capul domnului fu dus la maul-
stirea Dealului de comisul muntean R_ adu Florescu (Spontoni, 1. c.). In-
scriptia In Onciul, o. c.

www.dacoromanica.ro
INDICE
A Alexandra Mircevici, domnul Tarii Ro-
mane0i, 13, 24, 71, 105, 120.
Acarnaia, 46. Alexandra cel Rau, 18, 21, 25-27, 29,
Achile, 58. 51, 69, 70, 74, 76, 179.
Achris, vezi Ochrida. Ali ceau§, 54.
Adjud, 246. Ali Ian, 109.
Adrianopol, 29, 48, mitropolit, 55. America, 30.
Adriatica marea, 41, 44, 47. Amfilochie, episcop de Radauti, 99.
adscriptio glebae, 87. Amurat III sultan, 35, 51, 109.
Africa, 31. Ana de Habsburg, regina Poloniei, 35,
Agapia manastire, 188189:. 132.
Agareni, 149. Ana lagellona, regina Poloniei, 129.
Agathea, episcop. de Roman, 99. Anastasia, episcop de Radauti, 89.
Agria (Erlau), 122.. Ancona, 46.
Aiud, 165. Andronic, vezi Cantacuzino.
Alba-Iulia, 38, 48, 55, 57, 78, 83, 84, Andronie vistier, 26, 51, 73, 163, 187,
91, 95-97, 101, 114, 116, 124, 126, 234, 246.
136, 152, 160, 161, 163, 172, 173, Anghelache, capitan, 174.
175, 176, 199, 211, 212, 214, 224, Anglia, 29, 38, 39, 130, 153, comert,
241, 247, 248, dieta, 164-166, 170, 130, 150, politica orientala, 31, 33,
intrarea lui Mihai, 159, mitropolia 34, 36, 38.
romfineasca, 77, 167, 176-181, ra= Apostol, fiul lui lane Banul, 20.
guzani, 42. Apostol, mo§nean, 90.
Albania, Albanezi, 24, 43-46, 55, 59, Apostolic Scaun, 106.
78, 113, 223. Apuseni munti, 237.
Albert arhiduce, 33. Ardeal, 14, 27, 28, 33, 34, 36, 39, 42,
Aldobrandini cardinal, 142. 43, 55-57, 67, 68, 77, 78, 88, 91,
Alexandria patriarie, 49, 53, 74, 76, 107, 109, 114-116, 119, 120, 122,
101, vezi Chiril, Meletie Pigas. 124, 127-128, 130, 131, 135-137,
Alexandra Coconut, 79, 94, 179. 139, 140, 144, 146-148, 150-153,
Alexandra Ilia', 92. 183, 186, 187, 188, 192, 196, 198-
Alexandra Lapufneanu, 87, 42, 133, 202, 230-231, 233, 235, 236, 238;
'135, 142, 156. 239, 246, biserica romaneasca, 115,
Alexandra Macedon, 58, 201, 202, 207. 174-180, boieri munteni In, 83-85-,

www.dacoromanica.ro
250 INPica

96, 161, 162, 167, 168, 171, 173, bail venetian, 17.
carmuirea lui Mihai, 160-180, cuce- Baiul, munte, 164.
rirea, 63, 66, 76, 82-85, 145-160, Balaban Ghedeon, mitropolit de Liov,
181, 182, 191, 205, 219, a doua 99.
cucerire, 241-247, organizatie fi- Bakani muntl, 8, 123.
nanciara, 172-174, 221, pierderea, Balcanied peninsula, 32, 41, 44, 46,
224-228, rascoale, 203, 221, 224, 48, 110.
situatia socials, 216-219, tratative Bdlcescu N., despre Mihai Viteazul,
cu Imparatul, 206-215, vezi nobi- 9, 58, 216.
lime, Romani. Balea, spatar, 163.
Areni, lupta, 139. Bdleanu Radu clucer, 77, vezi §i Ivapu,
Argef, lupta, 233, 236, 237, rau, 119, Udrea, Voica.
236. Balgrad, vezi Alba-Iulia.
argint, mine, 173. Balogh, 150.
Arhipelag mare, 129. Bahia marea, 129, 131.
arhive polone, 7, Statului, 103. Banat, 46, 47, 58, 111, 174.
arieni, 176. bancheri, 29.
armatd, 8, 60, 68, 78, 83, 90, 96, 140, Banefti sat, 103.
145, 146, 156, 172, 182, 185, 189, Banfyi Francisco 176.
194, 214, 219, 221, 222, 224, 226, Bdrdgan, 22.
229, 232, de tars, 109, 110, 112, Barbel Albd, vistier, 26.
117-119, In Ardeal, 174, 175, 223: Bdrca, sat, 91.
arms de foc, 61. Barcon, vistier, 162, 163, 236, 246.
Armeni, 61, 130, 140, In Ardeal, 158, Barton Eduard, agent englez, 28, 29,
167. 34, 128.
Aromdni, 45, 46. Basarab, pretendent, 183, vezi §i Matei,
Aron-9°dd, 14, 37-40, 43, 62, 63, 70, NeaSoe, Radu Serban.
98, 100, 110, 114, 115, 133-137, Basarab cel Teindr, 21, 66, 88.
140, 142, 177, 199. Basta Gheorghe, 56, 65, 76, 78, 155,
Arsene, preot bulgar, 48. 172, 175, 180, 208, 211, 222, 225-
Asdnegti, 41. 227, 229, 231, 232, 234, 238, 240-
afezamdnt bisericeasc, 102. 248.
Atanasie, patriarh de Ohrida, 45-46. Bathory, familia, 156, 169, 181, 198.
Atos muntele, 52, 100, 102, 104, 179. Bathory Andrei, cdpitan, 131.
our In Ardeal, 173. Bathory Andrei, cardinal, 84, 78, 107,
Austria, 8, 28, 31-37, 43, 44, 50, 131, 132, 150, 152, 160, 163, 175,
116, 128, 130, 132, 140, 200, 201, 205, 209, 211, 219.
203, 214, 238, vezi Habsburgi. Bathory Baltazar, 37, 131.
Bathory Cristofor, .37.
B Bathory Griselda (Zamoyski), 131.
Bathory Siegmund, 27-29, 34, 88,
Babadag, 123. 42, 44, 46-48, 50, 54, 56, 70, 109,
Baba Novae, 47, 62, 123, 158, 201, 112, 116, 118 120-122 125-127,
231, 235, 236, 240, 247. 131, 133-140, 146, 147, 14k150, 152,
Bddican of Greci, spatar, 76. 154, 155, 165, 168, 170, 176, 177,-
Bacau, 184, 230. 179, 181, 182, 221, 223, infra In
Baia, sat, 75. liga, 37, 89, reia Ardealul, 220-223,-

www.dacoromanica.ro
INDICE 251

240,-247, tratatul cu Mihai, 71-73, Botogani, 244.


81, 82, 93, 94, 99, 101, 113-115, Bozianu, vezi Calotti ban.
122, 124, 134, 146, 176, 208, 209. Braila, 67, 68, 110, 123, 169, raiaua,
Bathory Stefan, apitan de Oradia, 131. 113.
Bathory yStefan, rege al Poloniei, 128, Bran, pas, 120, 146, 226.
131, 477, 206. Brdncoveanu, familia, 19.
Bauscius, 20. . Brdncoveanu Calea, 77.
Beiug, 237, 238. Brdncoveanu Constantin, domn, 178.
Bekei Ladislau, 230. Brdncoveanu Danciul, vornic, 26, 70,
Belgrad in Serbia, 41, 42, 45. 77, 177.
beglii, 174. Brdncoveanu David, postelnic, 22.
bin 74, 90-r-93, de haraci, 76, vezi §i Brancovici Ivan, 174.
dajdii. Branecki, agent al lui Mihai, 194.
biserica, catolic5, 99, 102, 105, 106, Brasov, 126, 145, 156, 173 biserica,
137, 175-177, a curtii domne§ti, 98, 179-180, arhive, 164, dieta, 164-1
ortodoxa, 146, romana In Ardeal, 166, 183, privilegii, 163, 169, tinut
115, 167, 175-480, 218, In Moldova, 174.
188, 189, in Tara Romineasca 8, 98, Bratislava (Pojon), 238.
108. Brutti Bartolomeu, 128.
Bistrifa, manastire In Moldova, 188, Brzeid, sinodul, 101, 133, 192, 196.
In Oltenia, 105, 235. Buciumeni, sat, 104.
Bistrifa, ora., In Ardeal, 57, 162, 164, Bucov, lupta, 231, 232.
169, 172, 222, 229, 241. Bucopel, rail, 232.
Bodony ,,S'tefaiti 148. Bucgani, boieri, 12.
Boemia, 33, 211, 241. Bucuregti, 27, 29, 79 100, 103-105,
Bogdan, pretendent, 111, 112. 112, 113, 119-421, 139, 140, 145,
Bogdani, (Moldoveni), 138. 176, 183, 233, 234, manastiri, 20, 52.
Bogdanovici, casa, 208. Buda, 148, pap, 35.
boieri, 8, 11, 19, 23-26, 125, diplo- Bugeac, 110, 199.
ma'i, 206, moldoveni, 134-136, Buia, sat In Ardeal, 177.
139, 142, 185-187, 223, munteni Yn Bulgaria, Bulgari, '7, 8, 11, 41, 42, 45,
Ardeal, 161, 162, 167, 168, 170, 171, 49, 53-56, 149, 150, 155, 208, 233,
173, 177, 178, 217, 218, 222, 227, legAturi cu Mihai, 48, mercenari,
munteni, politica lor, 40, 69-86, 62-65, 113, 123, rAscoala, 47, 48,
114, 140, 146, 152, 154, 157, 163, 50, 58.
167, 187, 199, 210, 213, 214, 218, Buzau, episcopie, 91, 98, 99, 102, vezi
219, 222, 224, 226, 227, 230, 231, §i Luca, judet, 51, orav, 123, 156,
235, 243-246, obliga %ii militare, 157, 195, 204, 226, 231, 246, vale,
64-66, 109, 119, 158, 159, partide, 228, 231.
14, 21, 22, 27, 31, 69, rot social, Buzea Radu, tat.11 Buze§tilor, 75.
87-96, 104, 124, situatie economica, Buzegti, boieri, 21, 25, 39, 65, 66, 69,
216, 217, traditie, 108. 73, 74-76, 83, 85, 90, 104, 109, 111,
Bolia, sat In Ardeal, 165. 114, 149, 156, 163, 210, 235-237,
Boris Gudunoo, 56, 204, 205. 245, 246, cronica lor, 16, 40, -84, 85.
Boronkay Ladislau, 171. Buzescu Preda, postelnic apoi ban, 70,
Bosfor, 14. 71, 74,163, 187, 235, 236.
Bosnia, 33, 35, 44, 51. Buzescu Sima (Rudeanu), 74, 75.

www.dacoromanica.ro
262 INDICE

Buzescu Radu, clucer, 39, 70, 71, 74, Carp* 89, 115, 120, 459, 217, 242,
84, 85, 124, 170, 171, 186, 206, 227'. Padurosi, 53.
Buzescu Stroe, stolnic, 27, 29, 40, 70, Cdrstea, postelnic, 231.
71, 74, 75, 110, 203. Cdrstian, strabiunul Buzestilor, 74.
Cagovia (Kosice}, 210, 214, 238, 242,
C cdtane, 62, 92.
Caterina de Medicis, 14.
cadiu de Giurgiu, 109. Cavriolo, conte, 225.
cai domnegti, 61. Cazacj, 37, 38, 128, batman, 63, mer-
caldrime, 66, 71, 119, 139, 174, 185, cenari, 62-65, 68, 95, 96, 110, 123,
199. 133, 135, 141, 156, 158, 163, 174,
Cdlnigte, rail, 111, 118. 184, 194, 199, 225, 228, 229-232.
Calomfirescu Ca lea, 74. 234, 242.
Calomfirescu Radu, 74, 111. Cehi, 7, 132, vezi si Boemia.
Ca iota Boziand, spatar apoi ban, 71, Ceptura, lupta, 231.
73, 77, 90, 163, 233, 234, 236. Cepturoaia, sat, 74.
cdiugdri roman In Ardeal, 171, ' 179, Cerbul de Aur, han, 238.
180, spioni, 54. Cercel Dimitrie, 230.
Cdlugareni, lupta, 48, 59, 65, 80, 99, Cercel Loan, 230.
100, 111, 116-120, 126, 140, 141, Cercel Petra, 13-15, 18, 24, 43, 71,
169, 196, 245. 103, 104, 187, 195, 230.
Cdluiu, manastire, 74. Cernduci, 201, 221.
calvini, in Ardeal, 175, 176, 210. Cerna-Vodd, 112.
Camenipt, 129, 140, 186. Cerven, in Bulgaria, 42.
Cdmpeni, movie, 1Q4. cetdli, 67, lucru la, 61.
Cdmpul-Lung (Bucovina), 184. Chesareia, mitropolit de, 189'.
Cantacuzino, familia 49, 51, 53, 54, 58. Cherata, mama lui Leca aga, 79.
Cantacuzino Andronic, 28, 48, 50-52, Chien, vezi Kiev'.
195. Chioara, cetate In Ardeal, 78, 162, 175,
Cantacuzino Mihail, 28, 51, 52. 224.
Caritentir. Dimitrie, 51. Chios, 76.
cdpitani ai lui Mihai In Ardeal, 162, Chiril, patriarh de Alexandria, 76.
167, 174, 175. Chisar, logofat, 70-72, fiul sau, 72.
Cap lea a lui Ghiorma postelnic, 103, Cibin, rau, 158, 159.
104. Cimara, In Epir, 45-46.
capuchehaiele, 18, vezi $i Jane Banul. Ciomortany Tama, 152-154.
Caragea, vezi Mihalcea banul. Cipru, 50, 102, 204, 233.
Caramania, papa de, 121. cisla, 94, cea mica, 91:
Caransebeg, 235. Ciubdrciu, 138.
Cara-Saveg, 113. Cladova, 47, 149.
Carintia, 32, 33. Clement VIII, papa, 35-37, 44, 106,
Carlo Magno, 212. 133, 138, 139.
Carniolia, 33. Cluj, 147, 162, 163, 165, 169, 472, 173,
Carol' de Habsburg, arhiduce, 132. 178, 222, 240, 244, 246, 247.
Carol Quintul, 135. cnezi romani, 87, 95, sarbi, 46;
Carol de Sudermania, 203, 221, 222, Coci, postelnic, 69, 70.
229. Codreni, sat, 90.

www.dacoromanica.ro
INDIES 253

Codrul Cosminului, 229. 152, 176, 221, 227, 239, slisesti, 26,
Codrul Vlifsiei, 118. 27, 154, 172, 188, vezi si Buzesti,
convert, vezi negot. Grigorovici Petre, Teodosie logofdt.
comisari iMperiali _In Ardeal, 78, 144, Cumulovici Alexandru, agent papal,
182, 207, 212-214, .231. 37-39, 134.
oomitii, vezi dial., .. Curtea-de-Argef, 77, 233, 236.
Compania Levantului, 29, 34. curtea domneascd, Bucuresti, 98, 104,
Constandin, stolnio, 162., 109, biserica, 105, Iasi, 137, 188,
Constantin ,Ferbart, domn, 74. Tdrgoviste, 120, 125.
Constantinopol, 8, 13, 14, 17, 18, 22, Curt So/am, seaus, 20.
23, 25 27, 29, 30, 34,., 35, 37, 39, Cyzic, mitropolit de, (Dionisie Rally),
51, 54i. 57, 58, 70, 71, 79, 80, 89, 110, 52.
116, 129, 130, 142, 194, 210, 233, Czaki iFtefan, 161, 162, 222; 224, 240.
235, .cler, 41, 50, 53, 72, 105, 125, Czolhanski, nobil polon, 134.
patriarhia, 19, 23, 41, 53, 89; 98,
101, 103, 197. D
Contra Reforms, 8, 31, 32.
Copdceni, sat, 119. Dacia Traiand, 216.
Corbeanu-Rudeanu, familia, 75, vezi Dalmatia, 35, 43.
Teodosie logofdt. ddjdii, 77, 90, 91, 95, 110, vezi si bin
Corcova, sat In Oltenia, 92, 96. Ddmbovita, rau, 109, 120.
Cordun, sat In Oltenia, 92, 96. Damian, postelnic, 162.
Corfu, 45. Dan, puscas. apoi spdtar, 61.
Cornif Gaspar, 135, 158, 159, 161, 192, Dan II, domn, 88.
247. Danciul Brdncoveanu, mare vornic, 26,
Cofefti, 162. 70, 77, 177.
Cosimo at Toscanei, 36, 48, 67, 85, 95, David Brdncoveanu, postelnic, 22.
103, 107, 110, 112, 126, 168, 177, Dealul, mandstire, 77, 146, 248.
209, 239, Dealul Mare, 232.
Carina, manastire, 25, 27, 99, 105. Debretin, 238, 242.
Costefti, sat In Oltenia, 235. Deli Marcu, cdpitan, 43, 62, 113, 174,
Costin Miron, 178, 185, 235. '226, 229, 235,
Cozia, mAndstira, 64, 88; 157. Delvino, 57.
Cracovia, 130, 132, 133, 193, 194, 201, descdlecarea ;aril, 92.
I. 203. Despot vodd, 144.
Craiova, 26, 62, 91, 105, 233, 235, 244, Deva, 175, 238.
245, banul, 14, 16, 19,, 20, 23, 25, devalrndfie, 87.
27, 28, 77, ispravnic, 16, ostiri) 65, diets, ardeleand sub Batoresti, 127,
73, 113. 134, 135, sub Mihai, 161, 164-168,
Craiovescu, familia; 21. 170, 172, 221, moldoveneascd, 136,
.Craiovescu. Pdrvu, 21. polond, 132, 133, 136, 143, 190, 197,
crestdtori de to seamd, 91, 96. 200, 201, 228, 242.
Creams, 241. Dimitrie, fals tar, 56.
Creta Nicolae de, 'Actor, 160. Dimitrache, spatar, 69.
Cristofor, episcop al Ardealului, 178. Dimo, agent al lui Mihai, 149, 235.
Croatia, Croati, 35, 41, 43, 44: Dionisie, mitropolit de Larissa, 50, 51.
cronici, romanesti, 16 26, 105, 125, Dionisie Rally, vezi Rally.

www.dacoromanica.ro
254 INDIC);

Dipalitzi, In Epir, 104. Eftimie, episcop ardelean, 178.


diplomage, a lid Mihai, 206-210. Eftimie, mitropolitul. Ungro-Vlahiei,
divan domnesc, sub Mihnea, 18, sub 49, 99-103, 114, 178, 179.
Mihai, 69-72, 85, 92, turceso, 125. Efrem, episcop de Hebron, 189.
Dobra, alugArita, 72. Eiab paga, 233.
Dobrogea, 42, 62, 110, 123, 124, 150. Elisabeta, regina Angliei, 28, 33, 34,
Dobromir, ban, 14, 15, 24, 74, 77, 79. 39, 130.
Dobrovnichi Marco, 150. Englezi, vezi Anglia,
Dolj, judet, 91, 95. Epir, 18, 22, 45, 50, 51, 104,
domenii princiare In Ardeal, 165, 166, Erlau (Agria), 122,
168. Ernest, arhiduce, 33, 35, 132.
dorobanti, 62, 63, 69, 174. Eugert, egumen de Simo-Petra, 52,
Drdgan, postelnic, 143, Europa, 30, 31, 35, 46, 61, 64, 87, 89,
Drdgoegti, sat, 107. 120, 124, 186, 218, 219, 241.
Dragomir, stolnic, 69. Evrei, 109, 130, 176, 233.
Dragomir, vornic, 24, 66. export de grail din Ardeal, 166.
Dragog, cApitan, 203.
Dragotegti, sat, 77.
Drct lea, sat, 104. F
Drohobiz, manastire in Polonia, 53.
drumul fdrii, In rdeal, 165, Fagarag, cetate, 109, 161, 162, 164,
Dubrovnik, vezi Raguza. 175, 199, 226, 227, 240, 243, 247.
Duca Gheorghe, down, 24. familie domnitoare, 13, 21.
Dudescu Dumitru, vornic, 72, 91, 96, Fanar, 23, 28.
163. Farcag, capitan, 162.
Dulcigno, la Adriatica, 45. Fedor, tar, 36, 38, 49, 53, 54, 204.
Dumitru, boier, 24. Ferdinand de Habsburg, arhiduce, 33.
Dumitru, hotnog, 174. Ferdinand I al RomAniei, 9.
Dumitru, postelnic din ValcAnesti, 24. Ferhat paga, mare vizir, 117.
Dumitru, vistier, 173. Ferrara, 36.
Dumitru, vornic, vezi Dudescu. feudal regim, 31, 32.
Dundrea, 8, 9, 17, 18, 23, 33, 35, 42, Filip II, regele Spaniei, 31, 36, 139.
57, 50, 55, 59, 62, 64, 67, 76, 81, Filip III, regele Spaniei, 239.
89, 95, 111-114, 116, 117, 121, 122, Filotei, episcop de Roman, 109,
128, 140, 146, 148-150, 216, 233-.- fiscald organizare, 89, 94, In Ardeal,
235, 242. 165, 172-174, 221.
urazzo, 45. Flamanzi, 225.
Floci Tdrgul de, 12, 16-18, 22, 23,
110, 179, 180.
E Florenla, Florentini, 130.
Florescu Radu, comis apoi postelnic,
Ecaterina, vezi Caterina. 26, 27, 70, 71, 163, 246, 248,
economicd situage In Ardeal, 168, 172, Florega, sat, 156.
173, 216-217, la DunArea de jos, Florica, domnitA, 24, 74.
35, 129, 130, 132, 219, 220, In foamete sub Mihai, 90.
Europa, 30, 32, 98, In Tara Ron1A- Focgani, 230, 245.
neascA, 79, 80, 86, 218-220. Folegti; sat, 75.

www.dacoromanica.ro
INDICE 255

Franca, limba, 45. H


frdnci, 170.
Franca, 153, 186, 207. Habsburgi, 8, 28, 31-34, 36, 78, 83,
frige bou, impozit, 165. 116, 128, 132-134, 136, 142, 146,
Franken Franz, pictor, 241. 147, 150, 181-183, 197, 198, 209,
216, 219, 220, 224, 228, 239, 240,
G 244, 248.
Galata, la Constantinopol, 53. Hafiz Ahmed papa de Vidin, 149.
Galiga, 228, 242. Haider papa, 119.
Ganoesti, sat, 91. haiduci balcanici, 48, 56, 66, 78, 110,
Gazi Ghirei, han, 138. 112, 113, 123, 158, 174, 184.
Genga Fabio, 169. Hdrsova, 70, 110.
Geoagiu, episcopie, 177. Hassan papa, 111, 112, 119, 123, 124.
Germania, Germani, 32, 36, 79, 89, Hassan papa, al Bosniei, 35,
219, 224, 225, 232, 234, 248. Havrilo, hatman cazac, 221.
Germigny, sol francez, 13. Hebron, episcop de, 189.
Ghenadie, episcop ardelean, 178. Hector, 58.
Gherghila, 66, 122, 124, 233. Heidenstein 'R., istoric, 17, 20, 191,
Gherla, cetate, 78, 162, 175. 192, 201, 232.
Merman, episcop al Chezareii, 189. Hellespont, 129.
Ghinea .Racotil, 79. Henric IV, regele Frantei, 13, 186,
Ghiorma, postelnic apoi ban, 103, 104. Herbult Nicolae, 203.
Giovani Raguseo, 43. Hercegovina, 42-44, 58.
Giurgi basa, 209. Horwank Mihail, capitan de FAgaras,
Giurgiu, 67, 68, 109-112, 120-122, 109, 112.
141, 233, 234. Hotin, 107, 136, 141, 184-186, 196,
Golgotai manastire, 105. 201, 221, 230.
Gonfea, paharnic, 104, Hulubesti, sat, 111, 118.
Gonzaga, marchiz, 242. husari, 61.
Goraslau, lupta, 241, 244, 246, 247. Huseim, capugi basa, 183.
Grddan, voevod sarb, 44, Hunedoara, judet, 169.
Gradisteanu Badea, stolnia, 211. Hust, 211. .
Grama, boier, 231. hrisocwe romAnesti In Ardeal, 164.
Gredierarhi, 194, in Tara RomAneasca,
17, 18, 22, 24, 26, 37, 41, 45, 49-52, I
58, .59, 69-71, 73, 75, 79-81, 83,
102, 114, 135, limba, 125, rascoalii Iacobinus, secretar, 163.
contra Tumi lor, 48, 49, 57, ortodoxi, Ialomila, rau, 22, 110.
176, osteni, 81. Ianache, postelnic, 78.
Greci ot, Badican, 76, Iancu Sasul, domn al Moldovei, 111,
Greci ot, Freda, 74, 76. 142.
Grigore XIII, papa, 52. Jane Banul, 14, 15, 17-26, 28, 29,
Grigorovici Petre Armeanul, 17, 23, 84, 37, 48, 70, 166, 169, 172, 173.
118, 140, 147, 154, 205, 207-210, lane, paharnic, 26.
239, familia, 208-209. Jane, postelnic, 78,
Gudunov, vezi Boris,. lane, vistier in Moldova, 18,
Gulski, capitan polon, 137, 184. Tani, comis din Cosesti, 162,

www.dacoromanica.ro
266 INDICA

lagi, 38, 51, 135, 137, 201, Mihai la, Jugoslavia, 7, vezi gi Barbi.
186-189, sinod, 99-101, vezi gi jurdtori, 164.
curte domneasca. Justiniana Prima (Ohrida), mitropoliez
Ibrahim pafa, 243. 45.
ideia cregtind, 36, 107, 108, nationala,
217, 218. K
ieniceri, 109, 119, 120.
Kakas yStefan, sol ardelean, 28.
Ieremia II, patriarh, 53, 194. Kaptury Ianos, comandantul Sucevii,
lerusalim, 52. 229.
iezuifi, 31, 32, 37, 53, 98, 132, 145, Karnkowski, arhiepiscop, 13?- 139,
176, 222.
191.
Ilfov, judet, 79.
Kendi Toma, 176.
Imperiu Romano-German, 32, 33.
Kerekdomp,, deal, 225.
India, 30, Kerestes, lupta; 122-124.
Invincibile Armada, 33.
Kiev, 98, 193, 196, 200.
Ioachim de Brandenburg, 135.
Kiraly Albert, 112-114, 117-119.
Joan, mitropolit de Alba-Iulia, 178.
loan, monah, cumnatul lui Mihai vodd,
Klis, eetate, 43, 44.
Kochanowski Cristof, sol, 245.
24.
Konigsberg, mosie In Silezia, 150, 241.
Joan, spatar, 163.
Kosca, hatman cazac, 229.
loan vodd cel Cumplit, 25, 142.
Kosice, vezi Casovia.
iobagi, 87, 114, In Ardeal, 165-167,
171, 173, 180.
Kutasy, arhiepiscop, 238.
Ion, logofat, 90. L
losika, cancelar ardelean, 124, 155.
Iovan, patriarh sorb, 44. Lapad, rau, 224.
Ipek, patriarhie, 44, 49, 178... Lapugneanu Alexandru,,37, 42, 133,
Isaccea, 42, 150. 135, 142, 156,
Ismail, 42, 110. Larissa, mitropolit, vezi Dionisie,
Istvanfyi Nicolae, 145. Theonas.
Italia, Italieni, 31, 36, 32, 43, 45, 46, Lassota Erich, agent imperial, 63, 83,
89, 130, 173, 239. 126..
Ivan, aga apoi vornic, 70, 71, 77, 78. Latini, 38, limba, 1.15, 163, 164.
Ivan cel groaznic, tar, 204. Laidr.yS'tefan, nobil ardelean, 159.
Ivanifova Roza, sora lui Petre Armea- Lem aga, 78, 79, 94, 148, 158, 162,
nul, 208. 224, familia, 79_
lzbiceni, sat, 236. Leca, comis apoi postelnic, 78, 79,
162,
lefegii, vezi mercenari.c
J legatura lui Mihai, 93, 94.
Lemberg, vezi Liov.
Jeciu, mosie in Ardeal, 170. Lencovici, get .croat, 44, 46,
Jijia, lupta dela ,184. Leopold de Habsburg, arhiduce, 33,
Jiu, ostile, 65. Lepanto, latalie, 31.
Jivco Negrul, capitan, 174. Lesbos, 53. .
Jivco Rogul, capitan, 174. Levi, vezi Poloni.
judecire, .97. Levant, 19, 29, vezi gi Compania.

www.dacoromanica.ro
INDICE 267

Liga Sfdntd, 30-41, 54, 57, 58, 123, Maramuref, 179, 203, 218, 223. g
128, 129, 133-136,' 138, 139, 451, Marco, fiul lui Petre Cercel, 13, 15, 43,
176, 217, 239. 187, 217.
Liov, 171 34, 54, 58, 99, 100, 425, 135, Marco, fiul lui Radu Paisie, 18.
140, 143, 208, comer, 129, 150. Marco Raguzanul (Dubrovniki), '43,
Litvania, 45, 56, 139, 203, 205. 150, 208, 211,
Livonia (Livlanda), 203, 243. Marco, vraciul, 173.
Loloiegti, sat, 90, 97. Mardarie, mitropolitul Moldo Vei, 99-
Loring, nepotul episcopului Luca, 102. 100.
Lovcea, in Bulgaria, 42, 43. Marea Mediterand, 30, 31, -130.
Lublin, voevod de, 136. Marea Neagrd, 8, 18, 30, 89, 129,
Lubieniecki, sol polon, 82, 140. 130.
Lubomirski Sebastian, 191. Mdrgineni, boieri, 71.
Luca, episcop de Buz Au, 98, 99, 102, Maria, doamna, biserica ei, 104.
103, sol la Moscova, 204. Maria, sofia lui Leca aga, 79.
Lunca Mare, 230, 231. Maria Christerna, arhiducesA, 115, 170.
Lupu, hotnog, 174. Marini Polli, fra%ii, 43.
luterani, in Ardeal, 175, 176. Marini Polli loan, 39, 42, 43, 70, '115,
126, 127, 135, 147.
Marienburg, 230.
M Marofin la DunAre, 112.
Marula, fiica lui Mihai Viteazul, 25.
Macarie, patriarh de Ipek, 178. Mdrza, hotnog,-174.
Macedonia, 45, 49, 50, 58. Massa Simon, cronicar sas, 201.
Magno Carlo, 212, Matei Basarab, 12, 71.
Mahomed pafa, 119. Matei, calugAr bulgar, 11.
Mahomed papa Ghiuzeldi, 153, 233, 234, Matei Corvin, 169.
236. Matei de Habsburg, arhiduce, 83, 35,
Mahomed II, sultan, 31. 155, 182, 238, 242, 244.
Mahomed III, sultan, 50, 122, .151, Matei at Mirelor, mitropolit, 58.
152, 183. Mavrichie, negustor, 104.
Maitin, 242. Maximilian de Habsburg, arhiduce, 33,
Mako, oral, 176. 120, 122, 127, 132, 133, 146, 147,
Mako Gheorghe, 158, 174. 190, 194, 200, 201, 208, 210, 221,
Malaspina di San Severn, nun %iu papal, 232, 242.
457, 459, 160, 164, 212. medici, 12, 173,
Malborg, 197. Mediterana, marea, 30, 31, 130.
Malsiani, 57. megiefi, 87, 90.
Mdndrade, sat In Ardeal, 166. Mehedinleanu Lupu, 75.
mdnastiri In Moldova, 188, In Tara Ro- Meheding, ban de, 19, 24, 25, jude %,
mineasca, 64, organizarea lor, 101- 95, osti, 65, 66, 245.
103. Mehemed III, vezi Mahomed.
Manevi, 66.- Mehmed pafa, 121.
Mandea, paharnic, 163. mercantilism, 30.
Manta, comis si postelnic, 26, 69, 70, mercenari, 61-65, 83, 89, 90, 93, 105,
411. 115, 420, 123, 12tr, 126, 146, 150,
Mantova, 36. 158, 174, 484, 198, 218, 221, 225,
17

www.dacoromanica.ro
p58 INANE

34,, 235, 242, 248, ardeleni, 120, 152, 154; 155, 158, 159, .161. 166-1-
bulgari, 47, moldoveni, 174, 184, 171, 174, 19Q, 196, 200, 203.-205,
poloni, 199, raguzani, 120, Barbi, 208, 218, 219, 221( 222, 226,, 227,
47,. unguri, 38, 391 156-158, 226, 231, .234, 243=2450' carmuirea lui
.vezi,, §i
armata, cazaci, haiduti, Mihai, 186-489, cucerita. de Mihai,
Barbi. 55, 56, 63, 76, 96; 97, 162, 168, 170,
Meteg iFtefan, 164, 165, 174, 175, 179, 181-489, 199, 200-
c4pitan, 174. 203, 214, 219, pierderea ei, 228-230,
Micul, vistier, 235. suzeranitate polona, 129, 136, 137,
Mielec/ti .11Ticolae, 143, 142-144,
Mihai, camdrag, 173. Moralto, doctor, 173.
Mihai din Targifor, 66, 90. Moreia, 50, 58.
Mihai Vodd, manastirea, 52. Moscopol, prelat, 53.
Mihail, episcop de Kiev, 196, Moscova, 8, 36, 38, 53, 54, 56, 133,
Mihail, mitropolitul Ungro-Vlahiei, 190, 200, 201, 203-205, vezi Bi
98-101, Rusia,
Mihail, vornic, 14, mogii ale lui Mihai, 15, 24, 25, In
Mihakea Caragea, ban, 73, 74, 76, 84, Ardeal, 83, 164, 165L In Tara Ro-
85, 90, 112, 114, 116, 124, 126, 162, maneascA, 87.
170, 206-208, 21Q, 211, 214, 248, mogneni, 75, 88, 90-93, 95, 107, 110,
fiica lui, 74, 76. 111, 114-116, ,120.
Mihnea cel Rdu, 13. Movild, familia, 143, 181, 228.
Mihnea Turcitul, 13-15,48r-20, 23, Movild Constantin, domn, 143, 209,
25, 26, 42, 69-71, 98, 111, 479, Movild Elisabeta, doamna, 209._,
vezi si Radu Mihnea. Movild Gheorghe, mitropolit, 49, 53, 56,
Miho, spatar, 79, 100, 142, 143, 185, 188. _
Milcov, 245. Movild Ieremia, 49, 56, 65, 83, ,100,
Mllefevo, manastire, 45. 107, 145, 151, 152, 1.61, 181-189,
Milof vodd, 13. 193, 196, 197, 199, 200, 203, 219,
mine, 113, de Bur, 211. 223, 225, 228-230, 243, ales domn,
Mirdsld u, batalie, 78, 170, 175, 208, 137, 139, 141, caracter, 142-144,
219, 224, 225, 227, 228. tratat cu Polonia, 137.
Mircea cel Bdtrdn, 88, 113. Movild, logofat, 142.
Mircea Ciobanul, 11, 156. Movild Petre, mitropoliti 177, 178.
Mircea Milog, 13. Movild Simion, 65, 72, 77, 92, 103,
Mirda Ianog, capitan, 174. 104, 109, 142, 143, 158, 181, 182,
Miroskto, logofat, 71, 80, 81, 118, 163, 189, 218, 228-230, domn al Tarii
246. RomaneSti, 230, 234-237, 244-
Mitrea, logofat apoi vornic, 26, 69. 246.
Mniszech, voevod de Sandomir, 191. Muncaci, episcopie, 179, 189, 199.
Moara de hdrtie, la BraBov, 226. Muntele "udelui, la BraBov, 226,
Mohamed bii de Braila, 113. Muntenegru, 45.
Moise Szekely, vezi Szekely. Muntenia, vezi Tara Romaneasca.
Moise vodd, 178. Mum, 224.
Moldova, 14, 15, 17, 18, 23, 33, 36-39, Mustafa pap, 119,
45, 53, 60, 65, 67, 68, 72, 89, 98-100, Mustafa papa de Rusciuc, 111, 112.
120, 128, 133-135, 138-141, 145, Mustafa Saveg, 113.

www.dacoromanica.ro
INDICE 259

N 0
Ndieni, lupta, 231. oaie seacd, dajdie, 91.
Naima, cronicar turc, 118, 119, 122. oameni liberi, cultivatori, 95.
Napragyi, episcop, 161, 170, 171, 175, oaste, cea mare, 60, de Lard, 62, 64-67,
176. 76, 109, 112, 119, 158, vezi si armatd.
Neagoe Basarab, 21, 61, 103. obagi (iobagi), 87,
Neagoslav, preot, 179, 180. Oblucifa, 150.
Neagu3 preot, 105. Ohrida, patriarhie, 45, 46.
Neajlov, 111, 118, 119. Oituz, pas, 226.
Neamful, cetate, 185, manastire, 188. Olt, rau, 95, 235, 236.
Neapole, vice-regele, 44. Olteni, manastire, 101.
Necula, capitan, 174. Oltenia, 8, 15, 21, 22, 24-26, 40, 123,
Nedelcu, capitan, 174. 158, 234, boieri din, 69-73, 79, 90,
Negof, negustori, 17, 23, 28, 36, 41, 95, 108, osti, 66.
135, In Ardeal, 146, 165, 166, 168, Oppeln, 145.
drumuri, 30, 33, 35, 41, 89 ,130 -133 Oprea, mosnean, 92, 96.
181, 218, la Dundre, 122, 129, 130, Oradia-Mare, 131, 148, 149, 211, 238.
146, englezesc, 28, 34, grecesc, 18, Oraftie, 172.
19, 53, privilegii, 130, raguzani, 41, Orlesti, sat, 76.
42, 47. ortodoxi, 23, 42, In Ardeal, 175, 176,
Negri, spatar, 69, 187, 245. biserica, 19, 115, 137, In Polonia,
Neme.,9i, vezi nobili ardeleni. 98, 99, 101, 103, 106, 132, 133, 143,
Nemli, vezi. Oermani. 190, 192, 193, 194, 196, 197, 200,
Nevers Charles, duce, 51, 52. 202, rdscoala lor, 8, 28, 41-59, 108,
Nica, vistier, 79, 92, 96. 113, 124, 216.
Nicanor, mitropolit, 189. Orzechowski, nobil polon, 133, 135,
Nichifor Dascalul, 52, 53, 99-101, 118, ofti, ogeni, vezi armatd.
188, 194-197. Ostrog Alexandru, 133, 193.
Nicolae de Creta, pictor, 160. Ostrog Constantin de, 38, 98, 133,
Nicolae Pdtrafcu, fiul lui Mihai Vi- 192-194, 196, 197, 200, biblia lui,
teazul, 13, 24, 85, 96, 97, 124, 146, 52, scoala, 53, 58, 194.
180, 184, 189, 199, 207, 212, 226, Ostrog Ianuf, 133, 193, 194.
228, 231, 234, domnia lui, 163, 186. Otoman Imperiu, 31, 33, 36, 41, 42,
Nicolae Sffint, 52. 41, 219, vezi Poarta, Turci.
Nicolae Sfcint at Postelnicesei, mana- Otwinowski Iarosz, 236, 237.
stire, 103.
Nicolae Sfcint din Schei, bisericd, 179, P
180.
Nicopole, 54, 64, 113, 117, 124, 149, Padova, 194.
235. Pahomie, episcop de Lesbos, 53.
Nistru, 37, 99, 130, 136, 138, 143, 185, Paisie Radu, 11.
186, 191, 196, 228. Palamede Gheorghe, 52, 57, 58, 193,
Nizovi, 234. 213.
nobilime ardeleand, 161, 162, 164-174, Palamede Mihai, 58.
176, 217, 221-225, 229, 232, 238- palangd (cetate), In Bucuresti, 104,
240, 243, 246. 105.

17

www.dacoromanica.ro
26a INDICE

Paleolog Dionisie, vezi Rally. Poarta Otomand, 13, 15, 16, 19, 26, 28,
Paleolog Laurentiu, episcop, 50. 29, 35, 41, 43, 125, 140, 151, 197,
Paleologi, 53. 231, vezi si Turci.
Panel, comis, 69, 70. Pociej Hipatie, episcop de Brzeid, 99.
p'anduri, 64. Pocu;ia, 139, 228, 229.
Pdngarati, thAnastire, 188. Podolia, 58, 228.
Pangratie, vistier, 69, 70. Podul Leprofilor, la Brasov, 226.
Paolo Giorgio, 42, 51, 54, 83, 175. Polonia, Poloni, 7, 17, 33-38, 44, 50,
Papa, vistier; 234. 52-54, 56, 65, 77, 78, 79, 89, 90,
Parasios, vezi Nichifor llascalul. 98-101, 103, 107, 116, 126, 127.
Parking Cristof, sol englez, 34. 128-130, 138-139, 142-144, 151,
Partenie, episcop de Ramnic, 98- 152, 154, 155, 158, 179-183, 224,
101. 227, 242-245, cronicari, 28, euce-
Pdrvu Craioves'cu, 21. rirea Moldovei, 99, 228-230, 241,
Paszkowski Martin, poet polon, 65. cucerirea Tarii Romanesti, 230-237,
Patrascu, fiul lui Mihai Viteazul, vezi 246, legaturi cu Mihai, 8, 139-141,
Nicolae. 151, 152, 154, 190-215, lupte cu
Patrafcu cel 'Bun, domn, 11-18, 20, Mihai, 185, 186, 188, 219-221,
77, 156. impartire, 192, 201, 202, 232.
Peloponez, 50, 58. Pontul Euxin, 129.
Pera, 19. Popescu Radu, cronicar, 16.
Perecop, 139. Popesti, sat, 75.
Perusith Matei, 169. Potocki Iacob, 229.
Petcu, capitan, 174. Potocki loan, 139, 140, 234, 236, 237,
Petre Armeanul, vezi Grigorovici. 246.
Petre cel Tartar, domn, 1.03. Potocki ,Pefan, 139.
Petre Cercel, 13-15, 19, 24, 43, 71, Praga, 12, 17, 33, 56, 115, 150, 154,
103, 104, 195, 195, 230. 167-169, 172, 183, 197, 204, 214,
Petre dela Argeq, vezi Radu Paisie. 215, 228, 235, Mihai la, 115, 239-
Petre Barg,. 128, 135. 241, 244.
Petre Schiopul, 18, 19, 28, 37, 53, 54, Prajmar, 226, 227.
58, 128, 130, 135, 142, 143, 183, pravalii In Bucuresti, 98, 105.
186, 195. pravile, 101, 102.
Petre, spatar, 70. Preda Floricoiul of Greci, 74, 76.
Petronie, episcop de Muncaci, 189. preotime romaneascd, in Ardeal, 167,
Pezzen Bartoromeu, 145, 214, 247. 171, 180.
Piatra Craiului, 146. Prepostvary, capitan, 38.
Piasecki Paul, cronicar, 193. pretendenti la iron, 28, 37, 110, 112,
Piccolomini Silvio, 120. vezi Basarab, Bogdan.
Pietrile, sat, 111. Prislop, manastire, 178.
Pigas Meletie; patriarh, 49, 99, 101, privilegii in Ardeal, 165.
193. proprietatea solului, 87, 88, 94, 95, 114,
Pilsen, 211. 115, In Ardeal, 165.
Pitayti, 236. Prundu, sat, 115.
Pliwiceni, sat, 24, 25, 66. Prusia, ducat, 137, 197.
Plevna, 123. Prut, 137.
Ploefti, 66, 154, 156, 231, 234. Putinei, lupta, 111.

www.dacoromanica.ro
INDICE 261

R rometno, limbs, In Ardeal, 163, 164, 167.


Romani, 149.
Racotcl Ghinea, 79. Rorrulni ardeleni, 115, 166, 168, 170,
Radituti, episcopie, 99, 189. 174, 176, 177, 179, 226, 243, munteni,
Radovanul, sat, 91, 97. 83, 84, 95, 96, 99, 119, 121, 149,1.59,
Radu Baleanu, clucer, 77. 175, origina tor, 38.
Radu, capitan, 174. rofii de (aryl, 66, 174.
Radu eel Frumos, 88. Ruda, sat, 236.
Radu dela Afumati, 61, 103. Rudeanu Chirca, comis, 79.
Radu dela Cepturoaia, boier, 74. Rudeanu, familie, 74, vezi Teodosie
Radu, logofat, 149. logofat.
Radu Mihnea, 42, 51, 76, 92, 111, 235. Rudeanu Sima, vezi Buzescu.
Radu Paisie, 11, 13. Rudolf II, Imparat, 28, 32, 34-37, 46,
Radu, postelnic, 231. 49, 51, 54, 56, 62-64, 70, 78, 82,
Radu .,Serban, paharnic apoi domn, 20, 106, 133-137, 139, 140, 144, 147,
21, 56, 57, 71, 75, 79, 97, 112, 246. 148, 152, 155, 158, 170, 173, 175,
Radu-Vodd, mandstire, 104, 105, 120, 183, 199, 205-215, 219. 224, 225,
121. 235, 238, 240-248, caracter, .33,
Radziwill Cristofor, 133, 191, 232. tratat cu Mihai, 145, 146, 150,
Raguza, Raguzani, 39-42, 47, 51, 54, tratat cu Moldova, 39.
70, 111, 113, 116, 150, 208, 211, 235, rumdnie, 87-92, 94, 95.
legaturi cu Romanii, 42, 43. Rumelia, 119.
Rahova, 117. Rusciuc, 111, 112, 117,0121.
Rally Dionisie, mitropolit, 42, 47, 49, Rusia, 48, 52, 53, 78,..195, mare si
52-57, 85, 171, 178, 189. mica, 54, patriarh, 45, polond, 193,
Rcimnicul-Seirat, 60, 236. 228.
Rdmnicul-Vdlcii, episcopie, 25, 98- Ruteni, negustori, 130, ortodoxi, ;99,
101, 103, oral, 103, 236. 100, 132, 133, 193, 195-197 to
Rasci, vezi Sarbi. Maramures, 179, 223.
Rcisnov, 164, 226.
Rat Gheorghe, 73, 173, 203, 247, 248. S
Rat loan, 155.
Ratibor, 145. ,Saban pa.7a, 233.
Ravan 'tefan, 63, 99, 100, 110, 114, Sadder Aegidiu, pictor.,. 12, 241.
115, 120, 131, 134-140, 142. Salcea, sat In Oltenia, 24.
recrutori de oaste, 66. Sandomir, 191.
Reforma religioasa, 31, 32, vezi arieni, Sapieha Leon, 139, 19.1,, 202, 205.
calvini, luterani. Sarajevo, 43.
Regensburg, 36. Sarcicineni, 164.
Rembowski Andrei, sol polon, 233. Sarata, sat In Ardeal, 164.
Renasterea, 106, 108. Sdrbi, Serbia, 39, 41, 42, 45, 49, 56, 55,
Robozesti, sat, 90. 63, 111, 113, 149, ,boieri, 83, In
Roma, biserica, 38, 50, 52, 57, 102, Ardeal, 165, In Banat, .46, 47, lega-
105, 133, 177, 192, 193, 195, diarii, turi cu Mihai, 8, 47, sq, merrenari,
186. 62-65, 78, 123, 158, 163, 167, 170,
Roman, episcopie, 99, 189, 230. 174, 225, 226, 228, 2,Z9, 242, 245,
Romanati, judet, 74, 77, 97. rdscoala, 43-48, 5(6,55.

www.dacoromanica.ro
#62 1NDICE

Sdrbu loan, 9. Siemenski Andrei, plimAras de Liov,


Sdrbu, stolnic, 69. 143.
Safi, 19, 89, 426, 147, 154, 157, 162- Sigismund August, rege polon, 130.11
165, 167, 168, 177, 218, 226, 243, Sigismund de Luxemburg, Im$rat, 87.
preoti, 173. Sigismund III, regele Poloniei, 34, 98,
Satdrgi Mahomed papa, 119. 129, 130,. 132, 434, 136, 137, 141,
sate, lainesti, 138, militare, 60. 143, 151, 152, 182-184, 188, 190,
Satu-Mare, 176, 211, 240, 242, 244. 194, 197, 200, 202, 207, 208, 233,
Sava, armas, 162, 170, 173, 187, 226. 244. .

Savd, ban IsArb, 46. Silesia, Silezieni, 145, 450, 242.


Sava Slant, 45. Silistra, 41, 110, 112, 117.
Sava Slant, mAntistire la Iasi, 188, 189. Silva f, veil Prislop.
Sava Slant, minAstire Ta Palestina, 42. Simo Petra, manastire, 52, 104.
Savdrlov, Sat, 92. Sinan papa, 28, 35, 45, 48, 94, 95, 100,
Savef Mustafa, 413. 104, 105, 109, 117-123, 126, 128,
Scdieni, 430, 227, 231. 136, 138-141, 195-197, 204.
Scarifoara, sat, 92. sinoade, sub Mihai, 55, 98-103, 188,
Scaunul Apostelnic, 151. 189, 195.
Scheii Brafovului, 179, 180. Sifman, tar bulgar, 47, 48.
Schmidt 4S'tefan, agent imperial, 209. Sissek, cetate, 35.
Schonkebonk, diplomat sas, 126, 127, Skarga Petre, iezuit scriitor, 132, 133,
208. 100, 191, 493, 195, 196, 201.
Scutari, in Albania, 45. Slatioara, sat, 75.
seamd (statistics), 92. slava, limbs, 115, 161, 164, 223, 243,.
Sebepul Sasesc, 221, 225. Slavi, 132, 149, de sud, 43.
Secui, 119, 144, 156-159, 162, 164- fleahtd polond, 132, 133.
168, 184, 222, 225, 226, 243, 247, Mond, munte, 231.
privilegii, 165, 169, 170, 174, 211, Smil, vezi Ismail.
227. Snagov, manastire, 88.
Secuieni, judet, 92. socolari, 47.
Secuime, 166. Sofia, 41, 45, 48, 55, 123, 233.
qeitan Og lu, vezi Cantacuzino Mihai. Sofia Sfdntd, bisericii, 57.
&limber, lupta, 96, 155, 158, 171, 172, Soliman II, sultan, 31, 32.
183, 219, 245. Solon, 241,
ySerban, paharnic, vezi Radu *erban: sSopdrliga Tiganului, sat, 92.
gerbi, 60, 87-90, 93-95, 97, 11, vezi Soroca, 184, 201.
si iobagi, rumanie. Spania, Spanioli, 23, 28, 31, 33, 34,
Serghie, episcop de Muncaci, 179. 36, 44-46, 139, 150, 207, 219, 239.
scerpatefti, lupta, 77, 78, 112, satul, Sparta, 50.
77, 78. Spontoni Ciro, istoric, 224.
Sfdnta Ligd, vezi !Aga. Stadnicki, ofitar, .192.
slat boieresc, fn Ardeal, 170, In Mol- Stambul, 26, 55, vezi-si Constantinopol.
dova, 135, 136, 154, 186-187, In Stana Doamna, biserica, 104.
Tara Romlineasca, 80, 81, 84, 85, Stanca, doamna, 15, 24, 28, 64, 66,
144. 74, 75, 77, 79, 104, 160, 173, 177,
Sibiu, 12, 156,157, 469, 172, 173, 483, 228, 231.
208, 222,- 226, 227." Stanefti, lupta, 111.

www.dacoromanica.ro
INDICE 260

Stanegti, Maria din, 74. Taranowski Andrei, sol polon, 140;


Stdnulecti, sat, 91. 197-200, 202, 232.
Statache, -vistier, 69, 70. Tara Romdneascd, 8, 13, 15-, -21, 23,
Staprinos, vistier, 52, 57, 58, 81, 105, 28, .29, 33, 36, 37, 42, 47, 48, 55, 58,
177, 193. 63, 71, 72, 77, 82, 83, 88, 99, 101,
Staoropighie, la Liov, 58. 111, 113; 115, 117, 122, 123, 125,
stay, de domnie, 63, 183, de osti, 63, 139, 141, 142, 145, 146, 149, 151'.
173, 224, verde, 119, 124. 55, 157, 158, 160, 162,168- 170,172,
Stefan cet Mare, 9, $8, 60, 61, 67, 107, 174, 175, 179, '180, 183, 184, 188,
142, 177. 195, 198, 211, 213, 218, 219, 222,
Stefan, fiul lui Petre *chiopul, 135; 187. 223, 226, 243-246, armata, 6068,
Plan Rarer, 128. sub Nicolae voda, 162, 163, pierderea,
yStefan Razvan, vezi Razvan. 227-230.
,,Ctefan Surdul, 18-20, 25, 26, 62, 69, Tarducci, 225,
70, 72, 78, 111, 112, 179. Teirgovifte, 47, 48, 55, 68, 97, 100-103,
&elan Tompq, 130. 1050-119, 120, 126, 127, 141, 145,
Aytefclaesti, pe Prut, 137. 146, 148, 149, 163, 176, 179, 186,
Stiria, 32, 33. 197, 204, 231, 233, 235, 238, 245?
Stoenesti, sat, 120, mitropolia, 115, 121, 122, 218.
Stoichiid din Strdmba, vistier apoi po- Tdrpor, 25, 66, 90.
stelnic, 72y 73, 75, 76, 84, 90, 97, Tdrgul de Floci, 12, 16-18, 22, 23?
154, 161, 170, 171, 173, 186, 206, 110, 179, 180.
207, 210, 211, 213, 246. Tdrgul-Mureg, 162, 164, 172, 222, pri-
Stroici Luca, logofiit, 138, 143, 144, vilegii, 169.
185, fratele sau, 229. Tdrile de jos, 33.
Suceava, 76, 137, 139, 184-187, 200, Tdrnooa, 41, 47, 53, 54, 55, mitropolit,
2Q3, asediu, 229, 230. vezi Rally Dionisie.
Sudermania, vezi Carol, Tarnowski, comandant polon, 236, 245,
Suedia, 129, 131? 132, 200, 203, 221, 246.
222, 229, Mari, 34, 38, 46, 64, 70-72, 125, 12$,
Suhay, episcop, 145, 238, 133, 136, 138-143, 146, 148, 196,
Sularul, sat, 91, 96, 97. 204, 228, 229, 231, 234, 245, 246,
Ayum/a, 42. lupte cu Mihai, 77, 81, 99, 111, 123,
Szamoskozy .Stefan, cronicar, 17, 170, 124.
171, 200, 209. Tedaldo loan, 130.
Szekely Mihai, comisar imperial, 212. Teke Francis; 171,
Szekely Moise, general, 46, 127, 159. Teleajen, 222, lupta, 230, -.232, 234,
Teodor, episcop sarb, 46.
T Teodor, protopop, 188,
Tdncabegti, 79, 94, 158, Teodora, vezi Tudora,
Tara Bdrsei, 222, 226, Teodosie Rudeanu, vistier apoi logofat,
fltrani,=30, liberi, 88, osteni, 65, ras. 71-75, 85, 90, 114, 145, 160, 162,
coals, 95-97, roman In Ardeal, 167, 163, 206, cronica lui, 16, 20, 75, 125,
168, 171, 176, 216, 217, In Moldova, 198, regent In Ardeal, 183, 214,
188, In Tara Romaneasca, 216-219, Teofan, episcop de Vodena, 189.
serbiti, 74-80, 87-95, yezi mos. Teofil, episcop de Ramnic, 100, 101,
neni p, §erbi. 103.

www.dacoromanica.ro
264 INDICE

Tessa lia, 59. 125, 138, 198, 204-215, 217, 231,


Theo kOly Sebastian, 227, 233, 235, 239, rascoala contra lor, 8,
Theonas, episcop la Larissa, 50. 20, 41-59, razboiul cu Liga, 30-
Tkhigi, cartier din Bucure$ti, 105.. 40, vezi a Imperiul Otoman, Poarta.
7igani, 134, 136, lautari, 159, robi, 76, Turdai 147, 165, 221, 222, 224, 246-
88, 163, 164, voevod, 168. 248.
Tighina; 110, 138. Tarkenhilgel, deal, 158.
Tihulepti, sat, 77. Turnu-Mdgurele, 67, 124.
Timif, 226. Turnu-Ropu, pas, 76, 156.
Timifoara, cetate, 122, 243, pava, 46, Turtucaia, 112, 113.
vezi vi Ibrahim. Tury Perents,.capitan, 174.
Tirol, 32. Pitons, 138.
Tismana, manastire, 87. Tylicki Petre, vice-cancelar, 202.
tisti, In Ardeal, 162, 166, 223.
Todor, spatar, 162, U
Tolnay Mihai, comandant ungur, 39, Ucraina, 38, 58, 62, 113, 190, 192, 204.
134. Udrea, ban, 65, 76, 156, 164, 187, 203,
Tomana, jupaneasa, 74, 75. 229, 235-237, 245.
Tomfa $tefan, vezi Stefan. Uioara, 78, 170, 224.
Topolog, rau, 236. Undiiaf, satean, 96.
Toscana, 120, vezi §i Cosimo. Ungand David, comisar imperial, 83,
trabanii, 63. 212, 213.
Transalpina, (Tara Romaneasca), 124. Ungaria, Unguri, 37, 38, 76, 90, 113,
Transilvania, vezi Ardeal. 116-118, 121, 123, 134, 135, 146,
Trafca, capitan, 185. 147, 149, 156-158, 161, 163, 164,
Trausner Luca, 222. 166, 174, 175, 184, 212, 231234,
Trentin, 19. imperiall, 33, 166, 234, 238, 244,
tribut, 125, 134, 146. verbi, 166, turceasca, 35, vezi gi
Tricala, 194. mercenari, nobili ardeleni.
Troila Sfdritd, manastire, vezi Radu- Ungro-Vlahia, mitropolie, 98, 100, 103,
Voda. 105.
Trotuf, 120, 136, 481g. Ureche Nistor, 143, 185, 209.
Tudora, mama lui Mihai Viteazul, 12, Uscoci, 43.
15, 17, 18, 20-22, 157. Ustia, movie, 143, 228.
Tudora din Tdrgpor, 25.
Tudorache, postelnic, 69. V
Tudori, comis, 26, 70. Vad, episcopie, 177.
Tulcea, 42. Valahia, vezi Tara, Romaneasca.
Turci, 11, 14, 15, 19, 26, 29, 41-43, Valahia Micd (Acarnaia), 45.
62, 64, 65, 67, 68, 70, 77, 78, 80, 92, Vdlcea, judet, 79, 235.
94, 95, 98-100, 104--106, 125, 128- Vdleni, movie, 149.
131, 134-143i 146-150, 155, 156, Valona, In Albania, 45, beiul, 121.
163, 181, 195, 199, 200, 202, 206, Valoni, soldati, 248.
218 -220, 235, legaturi cu Ardealul, wind domnegti, 89, 163, In Ardeal8, 16.
152, 153, 172, legaturi cu Polonia, Varhely, cetate, 157.
144, 487, 196, 197, 228-230, 243, Vdrgej, 46.
245, 247, lupte cu Mihai, 89, 109- Vasa, vezi Sigismund III.

www.dacoromanica.ro
INDICE 266

Vasile Lupu, 24. X


Vatican, 66, 186.
vecini, 87, vezi si rumAni. Xenofon, manastire, 52.
Velica doamna it, 78. Xenopol A. D., despre Mihai Viteazul,
Velisco, comandant Barb, 62, 123. 216.
Venetia, 17, 34, 36, 43, 44, comert, 41,
48, 111, 130. Z
Vidin, 95, 96, 113, 117, 123, 125, 149,
235. Zagori, in Epir, 18.
Viena, 38, 44, 57, 140, 153, 211, 214, Zaharia din Ohrida, 45.
238-243. Mau, 244.
Vintild, clucer, 72. Zamfira, fiica lui Ivan vornicul, 78.
Vintild, stolnic, 25. Zamfira, fiica lui Moise vodA, 178.
Vladislav IV, rege polon, 228. Zamokr, 142.
V/adu;, domn, 60, 61, 103. Zamoyski loan, cancelar, 17, 18, 23,
Vlasca, judet, 78, 111. 35, 38, 39, 128-133, 142-144,
Vldsie, codru, 118, 121. 150-152, 155, 181, 184, 190-192,
Vlasiev Atanasie, sol rus, 204, 205. 196-200, 202, 203. 205, 209, 221,
Vodena, episcopie, 189. 242, expedilie In Moldova, 135-141,
Voica Baleanu, doamna lui Patrascu 228-230, In Tara Romaneasca, 17,
cel Bun, 12, 77. 227, 230-234.
Volhinia, 133, 193. Zamoyski Griselda, 131.
Vrata, in Bulgaria, 47. Zaplatinski, ofiter, 192.
W Zapolia Joan II, 157.
Zaporojeni, 63, vezi si Cazaci.
Walowski, polcovnic, 158, 159. Zeta (1untenegru), 45.
Walter Baltazar, cronicar, 14, 75. Zlatna, 173.
Wilczkowski Andrei, vezi Taranowski. Zolkiewski Stanislav, hatman, 141, 143,
Wilno, episcop de, 190. 184, 202, 203, 228.

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina

Introdueere , t t 7- 9
Origins lui Mihai Viteazul .
Patrascu cel Bun. 11-13.
f

Ce spun contemporanii. 16-18.


. . . . . .

-
t
Mihai si Petre Cercel. 13-16
lane banul. 18-21, -;---
- 1.1-22

Adevarata origins a lui Mihai Viteazul. 21-22.


. . . .
Itidlearea in Seaun. f
-
Inainte de domnie. 23-25. Alexandru cel Rau. 26-27.
Imprejurarile politica In care Mihai is domnia. 27-29.
23-29

Stant& Ligii r 30-40


Cauzele economice si religioase ale razboiului cu Turcii. 30-32.

--
Casa de Habsburg din Austria si imperiul. 32-33. Atitu-
dinea Angliei vi a Poloniei. 33-35. Inceperea razboiului
$i fncheierea Ligii Crestine: 35-36. Ardealul, Moldova si
Tara Romaneasca intry in Liga. 36-40.

--
Bidiearea ereltinilor din Peninsula Baleanied . , 41-59
Propaganda raguzana. 41-43. Rascoalele Croatilor, Sax - ,
47-48.
48-52.
--
bilor 4i Albanezilor, 43-47. Rascoalele din Bulgaria

-
Miscarile Grecilor. Clerul si nobilimea greceascii,
Mitropolitul Dionisie Rally. 52-57. Stavrinos
vistiernicul ¢i Gh. Palamed. 57-59.
Armata lui Mihat Viteazul
Vechea organizare a armatei romanesti. 60-61.
.
-
Oastea de jars. 65-67. -
Ostirea
60-68
lui Mihai. Mercenarii. 61-65.
Organizarea military a tarii si strategia lui Mihai. 67-68. -
Mihai Viteazul q1 bole&

-
. . .
Divanuf dela incep.utul domniei. 69-70. -
Boierii cei noi.
70-73. Sfetnicii lui Mihai Voda gi neamurile lor. 73-80, -
69-86

Mihai Viteazul si politica boierilor. 80.86.


Blida Viteazul si anal ..... . ,
Starea taranimii $i a proprietatii. 87-90.
.
-.r.-.....
.
Desfacerea pro-
r 87-97
prietetii taranesti sub . Mihai Viteazul. 90-93. Legatura
lui Mihai pi rascoalele taranesti. 93-97,

www.dacoromanica.ro
268 MIHAI VITEAZUL

Vagina
Credinta ¢i Wades In vremea lui Mihai Viteazul . . a . . . 98-108
Biserica Tarii Romanepti ¢i ierarhii ei. 98-103. - MAnastiri
si biserici. 103-106.-Creptinul domn, Mihail Voevod. 106-108
Luptele en Turell , 109-127
Rascoala. 109-110.-Primele lupte. Luarea Brailei. 110-113.- -
Tratatul cu Sigismund Bathory ¢i primele legaturi cu Imp&
ratul. 113-117. - Batalia dela Calugareni. 117-120. - Retra-
gerea Turcilor ¢i lupta dela Giurgiu. 120-122. - Luptele cu
Turcii In 1596. 122-124. - Liberarea de sub tutela arde-
leana. 124-127.
Polonla ¢i sehimbitrile din Moldova . . . 128-144
Politica polona pi rivalitatea cu Habsburgii. 128-131. - loan
Zamoyski. 131-133.-Aron Voda ¢i Stefan Razvan. 133-136.-
Expeditia cancelarului Zamoyski In Moldova (1595). 135-139.-Lf
Mihai Viteazul ¢i Polonia. 139-142.-Ieremia Movila. 142-144.
Cueerirea Ardealului 145- 160
Schimbarile din Ardeal ¢i tratatul cu Imparatul. 145146.-
Intoarcerea lui Sigismund si. reluarea razboiului cu Turcii.
146-150. - Mihai Viteazul ¢i cardinalul Andrei Bathory.
150-155. - Trecerea muntilor. elimber. 155-160.
Ardealul sub earmuirea Jul Mihai Viteazul . 4 , 161-180
Noua armlike. 161-164.-Dietele ardelene sub Mihai Viteazul
164-168.-Proprietatea ¢i clasele sociale. 168-171.-Politica
financiara. 172-173. - Armata. 174-175. - Politica biseri-
ceasca. 175-180.
Caaerirea Moldova' 181-189
Cauzele cuceririi Moldovei. 181-183. - Supunerea Moldovei
183-186.-Moldova sub cArmuirea lui Mihai Viteazul. 186-190
Mihai Viteazul Impotriva Poloniel - A t 190-205
Mihai ¢i partidele din Polonia. 190-192.-Legaturile cu orto-
doxii din Polonia. 192-194.- Nichifor Dascalul. 194-197. -
Legaturile diplomatice. 197-200.-Planuri de cucerire. 200-203
Mihai Viteazul ¢i Moscova. 203-205.
Mihai ¢i ImpAratul 206-215
Diplomafia lui Mihai Viteazul. 206-209. - Lupta diplomatic'
pentru Ardeal. 209-215.
Cauzele Medi Jul Maid Viteazul . . . . . s3 . . 4",4, 216-220
Problema sociala. 216-217. - Mihai Viteazul ¢i ideia natic
nail. 217-218. - Situalia economic. 218-219. - Situatia poi
liticA europeana. 219-220.

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL 269

Pagina
Prisbngirea 221-238
Rascoala nobilimii ardelene. 221-224. Luptele dela Mi-
raslAu §i Brapv. 224-228. Pierderea Moldovei. 228-230.
Lupta de pe Teleajen. 230-232. NAvAlirea Turcilor §i lupta
dela Arge§. 233-237.
A. dons eucerire a Ardealulni tit moartea 238-248
Mihai la Viena gli la Praga. 238-241. Lupta dela GorAslau
241-244. Alungarea lui Simion Movila din Tara Roma-
neasca. 244-246. Uciderea lui Mihai Viteazul. 246-248.
Indlee , 249-265

www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL $1
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCUREST I

www.dacoromanica.ro